Grile Licenta BFKT 2015 Corectate

7/25/2019 Grile Licenta BFKT 2015 Corectate
Teste grila pentru (xtremitatea superioar$ a

cubitusului prezint$
examenul de licenta, a. apofză coracoidă
sesiunea 2015 b. apofză stiloidă
c. epicondil etern
Specializarea d. olecran
Balneofziokinetotera
pie si recuperare Creasta iliac$ este :
a. o proeminenţă ce desparte osul
iliac de ischion
b. locul de inserţie a muşchiului
mare adductor
1 Anatomie c. marginea superioară a coalului
d. marginea anterioarã a coalului
Creasta
tibiei 
a. este supranumitã creasta
solearului
b. este marginea anterioarã a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjitã
d. se terminã cu o proeminenţã
numitã astragal
!alucele este denumirea

degetului
a. mic al mîinii
b. mare de la picior
c. arãtãtor
e. mare al mîinii
"ng#iul extern al omoplatului

prezint$
a. olecran
b.
c. apofză
cavitatecoronoidã
glenoidă
d. spina omoplatului
%rin &an'ul de torsiune al

#umerusului trec:
a. venele humerale prounde
şi superfciale
b. nervul radial
c. artera radială
d. artera ailarã
http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-bfkt-2015-corectate 1/102
)osa acetabular$ se a*$ la Articula'ia genunc#iului

ni+elul are urm/toarele
a. etremitătii superioare a tibiei
ligamente cu excep'ia :
b. cavităţii cotiloide a. lateral intern
c. etremităţii inerioare a emurului b. alciorm
d. osei iliaca interne c. rotulian
d. încrucişate
Spina tibiei se a*$ 
a. pe aţa superioară a Abduc'ia este mi&carea prin care
etremităţii superioare un membru
b. pe marginea anterioară a tibiei a. se apropie de linia medianã a
c. la nivelul maleolei tibiale corpului
d. pe aţa eternă a etremităţii b. se roteşte în jurul aului proriu
c. se îndepãrteazã de aul corpului
inerioare
d. se roteşte în jurul corpului
Astragalul este : )lexia n articula'ia &oldului este

a. prima vertebră cervicală mi&carea prin care a'a
b. os al carpului anterioar/ a coapsei
c. os al pumnului a. se apropie de peretele
d. os tarsian
anterior al abdomenului
b. se roteazã etern
i-loacelede unire a c. se roteazã intern
articula'iei d. se îndepãrteazã de aul
scapulo.#umerale sunt, cu median al corpului
excep'ia.
a. capsula
b. ligamentele Adduc'ia bra'ului reprezint/
c. discurile articulare a. proiecţia înainte a braţului
d. muşchii peri articulari b. apropierea braţului de torace
c. îndepãrtarea bratului de torace
d. etensia braţului
Sino+iala este Articula'ia coxo emural/ este
a. un ligament a. o articulaţie planã
b. o oiţã netedã şi lucioasã ce b. biaialã
c.
secretã un lichid vãscos
menisc intraarticular
c. triaialã
d. uniaialã
d. un burelet cartilaginos
Capul emural reprezinta
a ni+elul articula'ie a. etremitatea cea mai
scapulo.#umerale nu exist/ voluminoasã a osului
a. capsulã articularã b. porţiunea articularã a osului
b. ligamente c. porţiunea etraarticularã
c. sinovialã d. etremitatea rotunjitã
d. menisc intraarticular care se articuleazã cu
tibia
obul rontal nu are raport cu b. bazinetul cu uretra

a. şanţul central c. calicele primare cu uretra
b. şanţul s#lvian d. vezica urinarã cu uretra
c. lobul parietal
d. lobul occipital
%e a'a extern/ a cordului
Colonul sigmoid este sunt o serie de &an'uri ,cu

excep'ia
a. portiunea initiala a colonului a. interventricular
b. portiunea terminala a colonului b. coronar
c. ormat din colon iliac si ansa iliaca c. atrioventricular
d. portiunea in orma de $ a d. sternocostal
colonului transvers
Circula'ia arterial/ a cordului

Corpusculul renal cuprinde este
urm/toarele elemente, cu a. datã de artere coronare
excep'ia b. dublã( nutritivã şi uncţionalã
a. glomerul vascular c. datã de carotide
b. capsula %o&man d. asiguratã de mezenterica
c. capilare glomerulare superioarã
d. tub contort distal
Arborele bron#ic drept este

Corticala renal/ con'ine ormat din
a. douã bronhii lobare
a. corpusculii lui 'alpighi
b. trei bronhii lobare
b. sinusul renal
c. !)" bronhii lobulare
c. papilele renale d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel
d. tubii drepţi
stãng
"reterul leag$ urm$toarele (picardul este

orma'iuni 
a. tunica internã a
a. bazinetul cu vezica urinară
cordului b tunica
mijlocie acordului
c. oiţa visceralã a pericardului seros
d. stratul fbros ce înveleşte valvulele
Baza pulmonului drept +ine n

raport prin intermediul
diaragmului cu
a. splina
b. lobul drept al fcatului
c. stomacul
d. vezicula biliarã
Trunc#iul arterei pulmonare

a. aparţine circulaţiei uncţionale
b. asigurã circulaţia nutritivã ã
"
plãmãnului lungi comune celor dou/

c. pleacã direct din aortã atrii
d. se ormeazã din atriul stãng
!ilul pulmonar reprezint/

iocardul atrial este
a. depresiunea prin care elementele
a. alcãtuit doar din ţesut rãdãcinii pulmonare pãtrund în
ecitoconductor
b. la el cu cel ventricular plãmãn
c. ineistent b. pediculul pulmonar
d. ormat din fbre scurte &i c. aparatul de susţinere a plãmãnului
d. o structurã limoidã
(ndocardul este Acromionul este o apofz/ ce
a. oiţa eternã a cordului
apar'ine
b. oiţa care tapeteazã cavitãţile a. sternului
cordului b. scapulei
c. vãrul cordului c. cubitusului
d. membrana de înveliş a coronarelor d. claviculei
%ulmonul drept prezint/ Arterele coronare sunt

a. lob superior şi inerior a. superioarã şi inerioarã
b. lob superior( mijlociu si inerior b. dreaptã şi stãngã
c. lob apical( oblic si orizontal c. superioarã( mijlocie şi inerioarã
d. apical şi bazal d. atrialã şi ventricularã
Sinusurile paranazale obulii pulmonari

a. sunt cavitãţi de rezonanţã a. sunt ormaţi din segmente
pentru sunete b. ormeazã segmente pulmonare
b. nu sunt cãptuşite de mucoasã c. sunt în numãr de " pentru
c. nu comunicã cu osele nazale plãmãnul drept
d. sunt pline cu +,- d. sunt ormaţiuni mai mari decãt lobii
%iramidele renale alpig#i se Corticala renal/ con'ine

a*/ la ni+elul a. corpusculii lui 'alpighi
a. corticalei b. sinusul renal
b. sinusului renal c. papilele renale
c. medularei
d. imediat subcapsular
arele tro#anter apar'ine

a. humerusului
b. emurului
c. tibiei
d. cubitusului
d. tubii drepţi b. situat în abdomenul inerior

c. neîncapsulat
d. lipsit de inervaţie
3ena port/ se ormeaz/ prin
unirea +enelor
a. mezentericã superioarã(
4eronii sunt orma'i din
inerioarã si splenicã a. ghem vascular şi sinus renal

b. tubi urinieri colectori
b. hepatice
c. corpuscul renal şi tub urinier
c. cavã inerioarã şi hepaticã
d. piramidele 'alpighi
d. splenicã şi pancreatico)duodenalã
a ni+elul atriulului drept se inic#iul drept are

desc#id urmatoarele elemente urm/toarele rapoarte
cu o exceptie a. cu glanda suprarenalã dreaptã
b. cu fcatul
a. vena cava suparioara
c. cu aţa posterioarã a stomacului
b. vena cava inerioara
c. urechiusa drepta d. cu muşchiul psoas
d. artera aorta
"reterul leag$ urm$toarele

Tunica muscular/ a orma'iuni 
stomacului cuprinde a. bazinetul cu vezica urinară
a. un numãr variabil de straturi b. bazinetul cu uretra
b. ! straturi c. calicele primare cu uretra
c. " straturi d. vezica urinarã cu uretra
d. doar un strat circular bine
reprezentat 3ezica urinar$ are raporturi cu 

a. simfza pubiană
%ancreasul este un organ b. loja genitală
c. ampula rectală
a. oarte bine vascularizat
d. ureterul
Cartila-ul tiroid
a. are orma unei rachete cu m/nerul în jos
b. prezintă o margine anterioară
numită popular 0mărul lui dam2
c. pecetea sa este dispusă posterior
d. intra in structura glandei tiroide
Corzilele +ocale reprezint/

a. muşchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui
d. plicile vocale
2 )iziologie +olumului +entricolului

st7ng
c) rezultă din însumarea debitelor
Concentra'ia C62 dizol+at n celor două ventricule
s7ngele arterial este direct d) nici un răspuns nu este corect
propor'ional$ cu presiunea C62
conorm ;ebitul cardiac cre=te
a) eectului %ohr a) în timpul somnului
b) eectului 3aldane b) în timpul sarcinii( în special în
c) legii lui 3enr# ultimul trimestru
d) enomenului 3amburger
c) la persoanele cu vagotonie
d) nici un răspuns nu este corect
3aloarea debitului sistolic
este:
b4 )7 a4 1!5)1*5 ml6
l8min.6 c4 >negalitatea +alorilor debitului
celor doi +entriculi
")"( l8min.6 a) apare la sportivii antrena9i
d8 95 ml: b) se maniestă la persoanele
neantrenate
;ebitul cardiac scade: c) este caracteristică pentru
a) în ultimul trimestru de sarcina persoanele în v/rstă
b) în timpul somnului
d) nu este fziologică
c) în timpul digestiei
d) la sportivii de perorman9ă în
3alorile presiunii par?iale a
timpul eortului
oxigenului n s7ngele arterial:
a) cresc odată cu v/rsta
;ierenta arterio+enoasa depinde
de:
a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac i metabolism
d) cantitatea de mioglobină
;ebitul circulator general

a) reprezintă cantitatea de s/nge
care trece prin plăm/ni în timp de un

minut
b) corespunde minut<
b) sunt mai mari la bărba9i dec/t la emei sacral ;care trece prin partea
c) sunt strict dependente de ventila9ie superioară a vertebrei lombare +!4(
d) nu sunt corelate cu valorile cu planul medio) rontal
presiunii oigenului în s/ngele d) la nivelul pelvisului
alveolar
"n organism ec#ilibrat con+enabil
Termenul de @pozitie, n sens n pozitie +ertical$ prezint$ o
fziologic, desemneaz$ acti+itate muscular$ 
a) pozi9ia centrului de greutate a) scăzută doar la nivelul
b) o anumită orientare a corpului în coapselor
spa9iu( sau a unei păr9i din corp în b) cresută doar la nivelul
raport cu altele trunchiului
c) poligonul sau baza de sus9inere c) crescută la nivelul
trunchiului i coapselor
(c#ilibrul este stabil atunci c7nd d) scazută la nivelul
trunchiului i a coapselor
a) centrul de greutate şi punctul de
sprijin coincid
b) centrul de greutate este
deasupra punctului de sprijin Cum se nume&te punctul masei
c) centrul de greutate este corpului asupra c$ruia ac'ioneaz$
sub punctul de sprijin rezultanta or'elor gra+ita'ionale
d) nici un răspuns nu este a) centru de greutate
corect b) orţă musculară
c) putere musculară
d) centru de echilibru
anturile cinematice nc#ise
a)
pe caresuntse realizate
sprijină de corpul
membrele
în
%7rg#iile de gradul > sunt
men9inerea unei pozi9ii cunoscute ca
b) realizează laturile a) p/rghii de or9ă
poligonului de sus9inere b) p/rghii de viteză
c) determină pozi9ia centrului c) p/rghii de echilibru
de greutate d) p/rghii de sus9inere
%7rg#iile de gradul >> sunt
cunoscute ca:
"ng#iul de stabilitate: a) p/rghii de or9ă
a) este cu at/t mai mare cu c/t b) p/rghii de viteză
centrul de greutate este situat mai sus c) p/rghii de echilibru
b) are o valoare indicativă absolută d) p/rghii de sus9inere
c) este ormat de proiec9ia centrului
de greutate cu dreapta care îl unete ;e cine este reprezentat$ or'a
cu marginea bazei de sus9inere acti+$ care men'ine ec#ilibrul
d) prezintă enomenul de recrutare a) centrul de greutate
b) orţa musculară
n statiunea biped$, centrul de c) puterea musculară
greutate este localizat d) centrul de echilibru
a) la nivelul coloanei cervicale
b) la nivelul coloanei toracice i=carea de bascul$
c) la încruciarea planului dorso) a) defnete anumite micări ale
bazinului i omoplatului !ipertrofa miocardica stanga

b) defnete micările rotulei este caracteristica :
c) este sinonimă cu abduc9ia .eortului anaerob
d) nici un răspuns nu este corect %.sedentarilor sanatosi
CFeortului aerob
<.unei suprasolicitari fzice de
Dlisarea =i #iperextensia sunt scurta durata
mi=c$ri
a) fziologice rar intalnite
b) eectuate jurul aei sagitale într)
Cordul unei persoane antrenate
un plan rontal
pentru eort fzic :
c) similare cu abduc9ia i respectiv
adduc9ia .este mai mic decit al unui sedentar
d) care depăesc limitele fziologice %.consuma mai mult oigen decat la
un sedentar
C. are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen
decit la neantrenati
Aparatul respirator reactioneaza

la eort prin 
EF(rgofziologie .bradipnee
%.tahipnee
>n timpul contractiei izotonice ,.apnee
A. nu se modifca dimensiunile <.nu se modifca recventa respiratorie
muschiului
B. se produce lucru mecanic
,.nu se produce lucru >n A.eort  tonusul parasimpatic
creste
mecanic B. creste tonusul vagal
D. se modifca doar tensiunea din C. CFcreste tonusul simpatic
muschi D. <.scade stimularea
adrenergica
>n eortul fzic,oboseala apare mai
>n eortul obisnuit
intii la ni+elul 
.glucoza este material energetic de
A. nervului
B. muschiului electie %.utilizarea lipidelor este de
C. placii
D. usuluimotorii
neuro)muscular preerat pentrude
consumatoare caoigen
nu sunt mari
C. proteinele produc( prin
>n eort, la ni+elul aparatului metabolizare( produsi alcalini care
cardio< +ascular, modifcarile sunt modifca p3)ul muscular
generate de : .necesitatile crescute D. glucoza consuma o mare
de oigen %.necesitatile imediate de cantitate de oigen pentru a
radicali liberi ,.necesitatile de bioid de produce energie
carbon <.incapacitatea cordului de a
produce energie din acidul lactic eacerea prin somn, dupa eort si
rezultat din activitatea scheletica oboseala musculara
A. readuce ca dominant tonusul
simpatic
B. readuce ca dominant care +ariaza 

tonusul parasimpatic .lungimea fbrei
C. readuce ca dominant tonusul musculare %.tonusul
simpatic doar la nivel circulator C. orta de contractie
D. readuce ca dominant tonusul D. lungimea si tensiunea muschiului
simpatic doar la nivel hormonal
i&carea natural$ Gdeplasarea8
este o succesiune de aze
usc#iul are iner+atie:  izometrice
.doar somatica B. izotonice şi auotonice
%.senzitiva si motorie. ,.izometrice si izotonice
,. doar senzitiva C. <.izometrice( izotonice si
<.somatica si vegetativa auotonice
"nitatea motorie este ormata din  6boseala muscular$ se

.un singur motoneuron ala si toate datoreaz$
fbrele motorii inervate .scăderii randamentului
%.o singura fbra motorie si un singur energetic
motoneuron ala %.acumulării de acid lactic
C. o singura fbra motorie si un D. lipsei de >!
singur motoneuron gamma E. toate variantele sunt corecte
D. un singur motoneuron gamma si
toate fbrele motorii inervate ;upa eort si consum energetic,
cel.cea care reace toate
)ibrele musculare rosii sunt sistemele energetice este
caracterizate de 
. o contractie lenta .sistemul aerob
%.sistemul osagen
%.metabolismul anaerob CFsistemul glicogen<acid lactic
,.aptul ca obosesc usor <.sistemul anaerob
<.o retea capilara redusa
4ecesitatea unei cantitati mai
Cuplarea excitatiei cu contractia mari de oxigen in eort
este realizata de  determina ca mecanism sanguin
.magneziu adaptati+ imediat
%.sodiu A. scaderea numarului
,.calciu trombocitelor %.scaderea
<.potasiu numarului limocitelor
,.cresterea numarului
;epolarizarea celulei musculare se eritrocitelor <.scaderea
realizeaza prin numarului eritrocitelor
.in=u de magneziu
%.e=u de potasiu 6 rec+enta respiratorie peste 90.
,.in=u de calciu si minut in eort semnifca
potasiu .o adaptare neeconomica a
respiratiei la eort
<.in=u de sodiu si calciu B. adaptare la eort la
Contractia auxotonica este cea in antrenati ,.adaptare la eort
la neantrenati
<. o adaptare economica a respiratiei distribuit un procent din debitul

la eort cardiac egal cu .155@
B. pina la A5@
%resiunea partiala a C. pina la
A. oigenului in artere se mentine 5@ <."5)
aproape constanta in eort *5@
B. oigenului in vene se mentine
aproape constanta in eort Tonul infnit semnifca
C. bioidului de carbon in artere .scaderea B diastolice catre zero
creste la limita superioară a eortului %.cresterea B diastolice peste 15
D. .bioidului de carbon in vene scade mm 3g
la limita superioară a eortului ,. scaderea B sistolice catre zero
<.apropierea ca valori a presiunilor
>n eort, musc#iul poate consuma de arteriale sistolice si diastolice
.75 de ori mai mult oigen decit in
repaus >mediat dupa eort, un +olum
%.155 de ori mai mult oigen decit in cardiac micsorat arata o adaptare
repaus a inimii la eort considerata
,.15 de ori mai mult oigen decit in .normala
repaus %.adaptare neavorabila
<. "5 de ori mai mult oigen decit in
repaus ,.indicator al unui eort
epuizant <.patologica
)rec+enta cardiaca critica care >n eortul maxim, debitul in

indica limita de solicitare arterele coronare creste de 
.*) ori
compatibil$
aerob pentrucucacre&terea
dep$&ireaeortului
ei nu mai %.15 ori
,.*5 de ori
determin$ cre&terea ;C Gdebitului <.! ori
cardiac8 &i nici consumul de 62
este >n timpul eortului 
.!558minut .creste sensibilitatea celulara la
%.158minut insulina %.sensibilitatea celulara la
,.1758minut insulina scade
<.1?58minut C. sensibilitatea celulara la insulina
ramine nemodifcata
>n eortul maxim, in musc#i este D. creste secretia de insulina
aproximati+ +aloarea
a. 5o6
3 Biomecanica b. !5o6
c. C5o6
d. o6
usc#ii *exori ai soldului sunt
a. <rept emural6
Condilii emurali se rostogolesc
b. %iceps emural6
c. Bectineu6
pe platoul tibial
d. $emitendinos.
n timpul mersului, ung#iul de

*exie Gla ni+elul &oldului8 are
c. ,ele două maime c. Eluteus medius6

au valori aproimativ d. Fibialul anterior.
egale6
d. Dste la nivelul spinului %entru un genunc#i s$n$tos,
intercondilian6 axul mecanic trebuie s$ treac$
prin
usc#ii
sunt abductori ai soldului
a. ,ondilul lateral6
b. ,ondilul medial6
a. <rept emural6 c. $pinul intercondilian6
b. %iceps emural6 d. Batelă6
a. Be toată durata =eiei medial6
maime6 b. Dste mai mare pentru condilul
b. Gumai în etensie6 lateral6
c. Hn primele !5o6
d. Gumai în primele 15o6
n timpul mersului, or'a ce

ac'ioneaz$ asupra capului
emural este
a. Iariabilă6
b. ,onstantă6
c. ,u o variaţie
nesemnifcativă6
d. Gumai în uncţie de
greutatea membrului
inerior6
usc#iul care nu are rol in

orta de la ni+elul articulatiei
soldului Gin timpul mersului8
este
a. 'uschiul soleus6
b. 'uschiul drept emural6
c. 'uschiul abductor6
d. 'uschiul sartorius.
n timpul *exiei, intre patel$ &i

condilii emurali este o mi&care
de
a. -ostogolire pură6
b. -ostogolire plus
alunecare6
c. lunecare pură6
d. Gici un răspuns nu este
corect6
3aloarea maxim$ a tensiunii la
contactul dintre condilii emurali

&i platoul tibial
a. Dste mai mare pentru condilul
>n genu +arum +aloarea maxim$ a platoul tibial:

tensiunii la contactul dintre condilii a. Hn =eie maimă6
emurali &i platoul tibial b. Gumai în etensie6
c. Hn primele 75o6
a. Dste mai mare
d. Gumai în primele !5 o6
pentru condilul
medial6
b. Dste mai mare >n genu +algum +aloarea
pentru condilul maxim$ a tensiunii la
lateral6 contactul dintre condilii
c. ,ele două maime au emurali &i platoul tibial
valori aproimativ egale6 a. Dste mai mare
d. Dste la nivelul pentru condilul
spinului medial6
intercondilian6 b. Dste mai mare
pentru condilul
lateral6
usc#ii *exori ai soldului sunt
a. <rept emural6 c. Dele două maime au
b. %iceps emural6 valori aproimativ
c. $emitendinos6 egale6
d. Gici un raspuns nu este corect. d. Dste la nivelul
spinului
Condilii emurali alunec$ pe
intercondilian6
usc#iul care nu are rol in orta de la ni+elul articulatiei soldului Gin

timpul mersului8 este
a. 'uschiul soleus6
b. 'uschiul drept emural6
c. 'uschiul abductor6
d. 'uschiul ischiogambier.
u=c#iul care are rol at7t n extensia =oldului c7t =i n *exia genunc#iului
este:
a. %icepsul emural( por9iunea scurtă6
b. %icepsul emural( por9iunea lungă6
c. <reptul emural6
d. Iastul lateral.
n timpul mersului, ung#iul maxim de abduc'ie Gla ni+elul &oldului8 are

5oo6
a.
!5 6
b.
C5o6
c.
o6d.
usc#ii extensori ai soldului sunt
a. <rept emural6
b. %iceps emural6
c. Iastul medial6
d. $oleus.
%entru genu +algum, axul mecanic trece prin:

e. ,ondilul lateral6
f. ,ondilul medial6
g. $pinul intercondilian6
h. Batelă6
n timpul mersului, ung#iul de extensie Gla ni+elul &oldului8 are aproximati+

+aloarea:
a. 5o6
b. !5o6
c. C5o6
d. o6
usc#ii extensori ai soldului sunt
a. <rept emural6
b. %iceps emural por9iunea lungă6
c. Iast medial6
d. %iceps emural por9iunea scurtă.
usc#iul care nu are rol in orta de la ni+elul articulatiei genunc#iului este

e. 'uschiul vast lateral6
f. 'uschiul tibial anterior6
g. 'uschiul drept emural6
h. 'uschiul semitendinos.
n spri-in unipodal, or'a ce ac'ioneaz$ asupra capului emural este
a4 <e patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inerior6
b4 <e opt ori greutatea corpului6

c4 <e două ori greutatea corpului6
d4 Gici un răspuns nu este corect6
i&carea complex$ dintre condilii emurali &i platoul tibial este asigurat$ de
a. +igamentele încrucişate6
b.
c. $pinul intercondilian6
+igamentele laterale6
d. +igamentul rotulian6
usc#iul care are rol in orta dez+oltata la ni+elul articulatiei emuro<tibiale

este
a. 'uschiul gluteus maimus6
b. 'uschiul tibial anterior6
c. 'uschiul drept emural6
d. 'uschiul piriorm.
n timpul mersului normal +aloarea maxim$ a or'ei ce ac'ioneaz$ asupra

capului emural este aproximati+
a. <e două ori greutatea
b. corpului6
c. <e patru ori greutatea corpului6
d. <e opt ori greutate corpului6
e. <e zece ori greutatea corpului.
n timpul mersului, ung#iul maxim de rotatie Gla ni+elul &oldului8 are

a. 5o6
b. !5o6
c. C5o6
d. o6
u=c#iul care are rol at7t n *exia =oldului c7t =i n extensia genunc#iului
este
a. Iastul lateral6
b. <reptul emural6
c. $emitendinosul6
d. $emimembranosul.
n spri-in bipodal, or'a ce ac'ioneaz$ asupra capului emural este:

a. Jumătate din greutatea corpului6
b. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea gambei6
c. Jumătate din
greutatea corpului
mai puţin
greutatea
d.
membrului
proimativ(inerior6
de patru
ori greutatea
corpului6
%entru un genu +arum, axul

mecanic trece prin:
a. ,ondilul lateral6
b. ,ondilul medial6
c. $pinul
d. Batelă6intercondilian6
usc#iul care nu are rol in orta

de la ni+elul articulatiei emuro<
tibiale este
a. 'uschiul gastrocnemian medial6
b. 'uschiul vast lateral6
c. 'uschiul tibial anterior6
d. Foate raspunsurile sunt corecte
4 Bazele teoretice si %rin ce repere anatomice nu trece
metodice ale kinetoterapiei frul cu plumb la examinarea din
spate, pentru nclin$rile laterale
%ostura corporal$ este in*uen'at$ a) apofza spinoasă a vertebrei ,C
de E actori b) trohanter
c) pliul interesier
a) ereditate( stările patologice( d) spaţiul dintre condilii interni
obişnuinţa
b) genetic( aptitudinile( atitudini ai genunchilor
c) ereditate( comportament( obişnuinţe
d) stări patologice( aptitudini( echilibru
a examinarea din lateral nu se
A; are ca obiecti+e specifce pot urm$toarele nt7lni

modifc$ri
rec7&tigarea patologice
a) orţei şi rezistenţei musculare a) genu valgum
b) mobilităţii articulare b) genu recurvatum
c) îndeplinirii activităţilor zilnice( de c) cioză dorsală accentuată
d) ciolordoză
muncă şi de agrement
d) stretching)ului
(+aluarea alinierii segmentelor
corpului trebuie realizat$
Bolile cronice
proprie boal$n sec+en'ialitatea
< infrmitate a) doar din aţă
Gdefcien'$8 < incapacitate b) doar din lateral
Gdisunc'ionalitate8 < #andicap c) doar din spate
sunt preocup$rile d) din aţă( din spate şi din profl
a) pediatriei
b) recuperării medicale Stereognozia reprezint$ aprecieri
c) traumatologiei n leg$tur$ cu
d) chirurgiei
a) orma( dimensiunile(
greutatea( consistenţa( tetura
unui obiect
b) orţa musculară
c) defcitul respirator Structura programul de

d) limitarea amplitudinii de mişcare antrenament aerobic este ormat
din
a) parte undamentală( parte de
încheiere
Cele dou$ perioade distincte ale b) perioadă de încălzire( perioada
ciclului de mers sunt
a) contactul iniţial( desprinderea de eerciţii;răcire4
încheiere aerobice( perioada de
b) sprijinul pe un picior( sprijinul pe
c) perioadă de relaare(
două picioare
perioadă de dezvoltarea orţei
c) sprijinul şi balansul
d) desprinderea şi pendularea
şi rezistenţei
d) parte de anamneză( de
încălzire( de relaare
Care dintre tipurile de mers nu
sunt patologice
a) mers dureros
b) mers încrucişat( mers rulat
c) mers cu semnul Frendelenburg
d) mers stepat
Ca+itatea articular$ este sediul
unor st$ri patologice +ariate
care +or determina defcit
>dentifca'i +arianta corect$ unc'ional, cu excep'ia
pentru eortul aerob
a) redorilor
a) un minut b) defcitului respirator
b) 15 secunde c) limitării mobilităţii articulare
c) o oră d) anchilozelor
d) c/teva secunde
6rdinea freasc$ a traseului buclei

Capsula articular$ este gama descris$ de Dranit &i Iaada
a) un ţesut muscular în este
continuarea periostului a) fbre musculare intrausale )
b) un ţesut conjunctiv în protoneuron senzitiv spinal )
continuarea tendonului neuroni intercalari ) motoneuron
c) un ţesut conjuctiv fbros în ala ) aerenţa gama static sau
continuarea periostului dinamic ) motoneuronul gama din
d)un ţesut conjunctiv fbros în cornul anterior senzitiv spinal )
continuarea muşchiului b) protoneuron
neuroni intercalari ) motoneuron
ala ) fbre musculare intrausale )
n antrenamentul aerobic, cel mai terminaţia anulospirală din us )
important parametru al eortului H
intensitatea se bazeaz$ pe fbre K  ) aerenţa gama static
principiile sau dinamic ) motoneuronul
a) accesibilităţii şi continuităţii
gama din cornul anterior
b) tratării dierenţiate şi continuităţii c) fbre musculare intrausale )
c) legăturii dintre teorie şi practică terminaţia anulospirală din us )
d) încărcării ;overlood4 şi specifcităţii fbre K  ) motoneuronul gama
din cornul anterior ) protoneuron
senzitiv spinal ) neuroni
intercalari ) motoneuron ala Aprecierea ung#iului maxim

d) motoneuron gama din cornul al unei mi&c$ri nu se poate
anterior medular L aerenţă gama realiza
static sau dinamic a) goniometric
L fbrele musculare intrausale L b) prin tracţiune
c) prin frul cu plumb
terminaţiile anulospinale ale usului L
aerenţe senzitive ale usului L d) subiectiv( prin unghiuri imaginare
protoneuronul senzitiv spinal L
neuronii intercalari L motoneuron ala Cum se apreciaz$
şi motoneuron gama amplitudinea mi&carilor
proprii ale um$rului
a) goniometric
>dentifca'i actorii interni ai b) cu ajutorul frului cu plumb
cre&terii *exibilit$'ii Gdup$ c) prin măsurarea distanţei în
Dummerson8 centrimetri
d) prin raportarea la valorile
a) elasticitatea musculară( a
tendoanelor şi ligamentelor umărului opus
b) abilitatea individuală de a
perorma mişcări ;eerciţii4 Selecta'i enun'urile ade+ar$te
c) temperatura mediului incluse n regulile generale ale
d) restricţia sau lejeritatea hainelor bilan'ului articular
a) cotul şi genunchiul au
Sc$derea amplitudinii de mi&care a mişcari de etensie

unei articula'ii nu se poate b) goniometru trebuie să fe
produce datorit$ presat pe segmente
a) ţesutului moale c) aşezarea pacientului în poziţia
b) articulaţiei preerată de acesta
c) ţesutului moale şi articulaţiei d) aplicarea goniometrului pe partea
d) muşchiului cardiac laterală a articulaţiei testate ;cu
ecepţia supinaţiei4
e*exul miotatic este re*ex de
a) întindere Testing<ul muscular reprezint$
b) re=e de tendon
a) măsurarea amplitudinilor de
c) re=e =eor
d) nici una mişcare în articulaţii
b) tehnici de evaluare a
defcitului respirator
Spasticitatea Gpiramidal$8 poate f c) măsurarea =eibilităţii articulaţiilor
defnit$ ca find d) un sistem de tehnici de eamen
a) hipotonie musculară( cu manual pentru evaluarea orţei
limitarea amplitudinii de musculare
mişcare
b) atrofe musculară
c) rezistenţa ecesivă a unui Care sunt condi'iile care nu sunt
muşchi la întinderea pasivă obligatorii pentru realizarea unui
d) cicatrice tisulară bilan' muscular
a) sa preceadă bilanţul articular
b) poziţionarea corectă a
pacientului şi cooperarea acestuia %ozi'ionarea pacientului supus

c) înregistrarea valorilor în sistemul testing< ului muscular poate f
cotat de la  la 5 astel
d) evaluarea indicelui de masă a) ! poziţii( antigravitaţională şi
corporală ără gravitaţie
b) pentru fecare treaptă o
Cotarea bilan'ului muscular se poziţie c4 " poziţii ;)*( ")!( 1)

realizeaz$ n 54
d4 o singură poziţie pentru toate
a)  trepte( de la  la 5
treptele
b) 7 trepte( de la  la 5
c)  trepte( de la  la 1
d) ără trepte
%reciza'i care categorie nu
apar'ine A;<urilor
Care afrma'ie este corect$ cu a) de autoîngrijire
pri+ire la +aloarea E n cotarea b) de mobilitate în pat
bilan'ului muscular c)
d) de orţă
comunicare
a) constituie un prag uncţional
muscular pentru membrele inerioare
b) constituie un prag uncţional Sino+iala este
muscular pentru membrele a) membrana care tapetează în
superioare eterior capsula articulară
c) constituie un prag uncţional
b) membrana care captuşeşte
muscular pentru membrele cartilajul osului
superioare şi inerioare c) membrana care înveleşte
d) nici un raspuns nu este corect
fbra musculară
egulile bilan'ului muscular, n
sistemul 0<5, nu pre+$d
a) poziţionarea corectă pentru
mişcările realizate
antigravitaţional pentru orţa (
*( "
b) eectuarea activă a mişcării
c) stabilizarea zonei proimale
pentru
distal o mobilizarea segmentului
d) eectuarea pasivă a mişcării
Supina'ia este mi&carea de

a) rotare spre interior
b) orientare a palmei în sus
c) rotaţie internă a pumnului
d) orientare a palmei în jos
d)membrana care tapetează intern b) manipulări( mobilizări

capsula articulară c) inhibiţia activă ;K4
d) toate răspunsurile sunt corecte
Care este afrma'ia als$ n

leg$tur$ cu elementele aspectului Care dintre +ariante nu
reprezint$ un tip de stretc#ing
general al corpului, n e+aluarea
posturii a) redus)activ
a) atitudinea corpului b) dinamic( static ;pasiv4
b) creşterea corpului ;înălţime şi c) balistic( izometric
d) activ ;sau stato)activ4
greutate în raport cu v/rsta şi seul4
c) rezistenţa la eort
d) dezvoltarea globală în raport cu
v/rsta >dentifca'i afrma'ia als$
despre benefciile
stretc#ing<ului, dup$ AF
Adler
Care dintre +ariante nu este end<
ell Gsenza'ie fnal$ la aprecierea a) creşte tensiunea musculară şi
A8 poate provoca durere
a) o senzaţie de duritate( ca de b) determină relaare fzică şi psihică
blocare os pe os ;end)ell dur4 c) scade riscul de traumatisme
b) o senzaţie de usturime
ale aparatului locomotor
;end)ell semidur4 d) creşte =eibilitatea ţesuturilor
c) o senzaţie de rezistenţă moale

care cedează pe c/ţive milimetri %reg$tirea pacientului pentru
;end)ell moale4 stretc#ing nu trebuie s$ 'in$
d) o senzaţie intermediară( între cea seama de
dură şi moale( caracterizată ca ermă a) încălzirea ţesutului
;end)ell erm4 b) reacţia alergică a
pacientului la medicaţie
c) aplicarea unor procedee de relaare
etode specifce reacerii
amplitudinii de mi&care
a) stretching)ul
d) alegerea procedeului celui mai n stretc#ing<ul acti+ este
adecvat şi comod pentru oate important
pacient a) dieta
b) controlul respiraţiei
c) ambele
Ce nu constituie precau'ii n d) nici una
aplicarea stretc#ing<ului
a) întinderea ţesuturilor care au
Stretc#ing<ul este contraindicat
ost în imobilizare prelungită
b) pacienţii cu osteoporoză a) la persoanele relaate fzic şi
c) pacienţii cu racturi recente psihic
b) în prezenţa persistenţei unei
încă incomplet consolidate
dureri la orice mişcare articulară
d)pacienţiidecărora li s)au aplicat c) la sedentari
procedee relaare d) la sportivi
Cauzele apari'iei durerii n >dentifca'i cei E timpi n te#nica

aplicarea stretc#ing<ului manipul$rii, aplicat$ at7t
a) relaarea pacientului
articula'iilor perierice, c7t &i
b) eectuarea încălzirii ;masaj(
coloanei +ertebrale
eerciţii4 a) punerea în aşezat( impulsul
c) comunicarea permanentă cu manipulativ( relaare
d) pacientul
orţarea eerciţiilor( întindere b) punerea în poziţie( în tensiune(
eagerată impulsul manipulativ
c) relaarea( punerea în poziţie(
impulsul manipulativ
>ndica'iile reacerii -ocului d) punerea în tensiune( relaarea(
articular nu pre+$d impulsul manipulativ
a) măsurarea indicelui de condiţie
fzică
b) limitarea mişcărilor articulare Cele 2 reguli de baz$ a te#nicii
prin aectare articulară manipul$rii n cre&terea
capsulară amplitudinii de mi&care
c) rolul proflactic în cazul a) să nu provoace durere( regula
imobilizărilor prelungite mişcării contrare
d) menţinerea eedbacM)ului b) manipularea se realizează pe
proprioceptiv articular direcţia de mişcare blocată( ără
durere
c) regula mişcării contrare( cu durere
Care este afrma'ia als$ ntre d) manipularea se realizează pe
precau'iile mobiliz$rilor direcţia de mişcare blocată( cu
articula'iilor perierice GA%8 durere
a) protezele totale
b) bolile osoase( neoplazii( racturi
c) o articulaţie nedureroasă "na dintre urm$toarele afrma'ii
d) o articulaţie in=amată şi este als$
oarte dureroasă
a) după numărul de articulaţii
peste care trec muşchii pot f uni)(
bi) sau poliarticulari
egulile aplic$rii te#nicilor de b) după aşezare muşchii sunt
mobilizare a articula'iilor superfciali sau prounzi
perierice nu pre+$d c) după numărul capetelor de
a) poziţia comodă şi relaată a origine muşchii sunt mono(
pacientului biceps( triceps( cvadriceps
b) respectarea principiului d) după structură şi uncţie muşchii
progresivităţii( ca intensitate şi pot f penaţi( uni) sau bipenaţi
amplitudine
c) poziţionarea Minetoterapeutului
pentru o abordare uşoară a n metabolismul glucozei exist$
pacientului a) doar calea aerobă
d) orţarea lucrului într)o b) doar calea anaerobă
articulaţie blocată( dureroasă c) nici o cale
d) două căi dierite: anaerobă şi
aerobă
etabolismul glucozei pe calea b) în lipsa >!

aerob$ se realizeaz$ c) în prezenţa acidului lactic în eces
d) în prezenţa 3!>
a) în prezenţa >!
slabă( * schiţată(  zero
Ciclul Irebs este nt7lnit n

metabolismul Cre&terea or'ei musculare
este condi'ionat$ de urm$torii
a) anaerob lactacid
b) anaerob alactacid
actori
c) aerob a) intensitate( compleitate
d) nici unul b) intensitate( durată
c) durată( compleitate
d) de nici un actor
6rdinea consumului energetic
este
a) lipide( proteine( glucide
>dentifca'i +arianta
b) apă( glucide( proteine
corect$ a urm$toarelor
c) glucoză şi glicogen( acizi graşi te#nici
d) proteine( acizi graşi a) tehnica >ord( eerciţiu cu
rezistenţă progresivă
b) tehnica culturistă <e +orme)
(+aluarea subiecti+$ a NatMins
pacientului const$ n c) tehnica >ord( cu eerciţiul
a) anamneză( înregistrearea maimal cu repetiţie
contracţiei izometrice
b) calcularea supraeţei de
secţiune a muşchiului
c) inspecţia( palparea
d) anamneză( observarea pacientului
%alparea maselor musculare, n

pozi'ii de relaxare ne precizeaz$
a) hipotonii sau hipertrofi musculare
b) rezistenţa la eort
c) defcitul respirator
d) mobilitatea articulaţiilor
>dentifca'i califcati+ele
corespunz$toare scalei testing<
ului muscular
a)  normal( * mai putin normal( "
slab( ! schiţată( 1 slab( 5 oarte slab
b)  oarte bine( * bine( " acceptabil( !
slab( 1 schiţată( 5 zero
c)  normală( * bună( " moderată
;acceptabilă4(
zero ! slabă( 1 schiţată( 5
d) 5 normală( 1 bună( ! moderată( "
d)tehnica racţionată de <e

+orme) NatMins
$sur$torile indirecte n
aprecierea or'ei musculare nu
pre+$d
Care denumire nu apar'ine
exerci'iilor culturiste a) anamneza şi palparea
a) eerciţiile cu rezistenţă b) determinarea 0supraeţei de

secţiune2
progresivă ajustabilă zilnic c) electromiografa
b) bod#)building d) înregistrarea presiunii
c) tehnica ormării corpului intramusculare
d) ridicării greutăţilor
oti+a'ia pacientului este

i&carea acti+$ asistat$ este determinat$ de
utilizat$ n cazurile de or'$
a) doar de condiţiile din mediul
a4  şi * eterior
b4 )!( )" b) doar de condiţiile mediului interior
c) nici unul
c4 !O(
"O d4 5( d) condiţiile mediului interior şi
eterior
1
i&carea acti+$ se aplic$ n

antrenarea mu&c#ilor de or'$ Stabilitatea reprezint$
a) ! şi " a) capacitatea de a menţine
b) * şi " posturile gravitaţionale
c)
d4!"O(
şi " b) capacitatea de a menţine
posturile antigravitaţionale
!O
c) de a menţine poziţiile
mediane ale corpului
i&carea acti+$ cu rezisten'$ se d) toate răspunsurile sunt corecte
aplic$ pentru antrenarea
mu&c#ilor de or'$ a4 ( )( *(
*O( " Coordonarea nu se poate realiza
dec7t n prezen'a
b4 *O( *( )*( "( O"
c4 )!( !O( )"( "O( * a) stimulilor senzitivi eteroceptivi
d4 !O( "O( )*( *( *O tactili şi dureroşi( a celor
senzoriali ;mai ales vizuali4
b) stimulilor senzitivi
eacerea rezisten'ei musculare proprioceptivi( eteroceptivi tactili
nu se realizeaz$ n unc'ie de
şi a celor senzoriali ;mai ales
a) orţa musculară vizuali4
b) valoarea circulaţiei musculare
c) stimulilor senzitivi proprioceptivi(
c) abilităţile sportive deosebite
ale pacientului eteroceptivi termici şi dureroşi şi a
d) integritatea metabolismului muscular
celor senzoriali
d)stimulilor senzitivi proprioceptivi
a celor senzoriali ;mai ales vizuali şişi
auditivi4
Adaptarea la eort se re*ect$ n

a) puls mărit în repaus
>dentifca'i afrma'ia als$ cu
b) respiraţie anevoioasă în timpul
pri+ire la actorii care pot
perturba coordonarea eortului
c) creşterea rezistenţei la oboseală
a) dozarea corespunzătoare a eortului d) valori ridicate ale F în repaus
b) fzic
eort muscular intens
c) durerea şi oboseala
d) stările emoţionale
Terapia ocupa'ional$ GT68 5 Iinetologie medicala

este o metod$ care
presupune
a) antrenament de dezvoltare a Cele 2 reguli de baz$ a te#nicii
orţei manipul$rii n cre&terea
b) antrenament de dezvoltare a amplitudinii de mi&care
detentei a) regula mişcării contrare( cu
c) antrenament de coordonare cu durere
mişcări utilizate în viaţa zilnică b) manipularea se realizează pe
d) antrenament specifc de direcţia de mişcare blocată( ără
dezvoltare a vitezei durere
c) să nu provoace durere( regula
mişcării contrare
(c#ilibru dinamic este d) manipularea se realizează pe
rezultatul a E actoriF
>dentifca'i +arianta als$ direcţia de mişcare blocată( cu
a) individul cu capacităţile lui durere
anatomo) uncţionale
b) activităţile fzice de loisir %rogresi+itatea pentru toniferea
c) activităţile( mişcările( pe care muscular$ nu se realizeaz$ prin
individul le eecută într)un moment dat
a) creşterea progresivă a lungimii
d) condiţiile mediului în care individul
sau greutăţii braţului p/rghiei
îşi perormează activităţile
;rezistenţei4
b) scoaterea treptată a ajutorului
Antrenamentul la eort nu se dat unei mişcări de musculatură
recomand$ accesorie
c) adăugarea unei serii de mici şi
a) sedentarilor
b) pacienţilor cu aecţiuni cardiace ritmice mişcări la limitele sectorului
grave de mobilitate articulară
c) pacienţilor de v/rsta a KKK)a d) creşterea amplitudinii unei
d) în proflaia aecţiunilor mişcări eecutate contra
cardio) respiratorii gravitaţiei sau cu o greutate
adăugată
Supraa'a bazei de sus'inere a d)cu c/t acesta va f mai mică(

corpului n timpul exerci'iului cu at/t poziţia va f în echilibru
fzic
a) cu c/t aceasta va f mai mare(
cu at/t poziţia va f mai stabilă %ozi'iile ini'iale Gde start8 pot f
b) cu c/t acesta va f mai mică( a) numai undamentale
cu at/t poziţia va f mai stabilă b) numai derivate
c) cu c/t aceasta va f mai mare( c) undamentale şi derivate
cu at/t poziţia nu va f mai stabilă
a examinarea din profl nu se d)relaare)contracţie(
poate aprecia contracţia izometrică în
a) prezenţa ciozei zona scurtată
b) relaarea sau slăbirea
musculaturii abdominale
c) genu varum (lementele de acilitare
d) genu recurvatum telerecepti+e nu sunt
a) Iăzul
b) uzul
(+aluare A; nu const$ n c) $timularea sinusului carotidian
a) igienă( îmbrăcare d) >lacţia
b) utilităţi( alimentare
c) comunicare( locomoţie
d) eectuare de eerciţii de orţă %entru redredarea scoliozelor se
utilizeaz$ metoda
a) Plapp
%ozi'iile deri+ate din postura b) $chultz
ortostatic$ se realizeaz$ prin
a) doar schimbarea poziţiei c)
d) Pabat
<e +orme)NatMins
membrelor superioare şi a
trunchiului
b) doar schimbarea poziţiei i&carea acti+$ cu rezisten'$ se
aplic$ pentru antrenarea
membrelor inerioare şi a mu&c#ilor de or'$ a4 ( )( *(
trunchiului *O( "
c) schimbarea poziţiei
b4 !O( "O( )*( *( *O
trunchiului şi a membrelor c4 *O( *( )*( "( O"
superioare şi inerioare d4 )!( !O( )"( "O( *
d) doar schimbarea poziţiei
trunchiului
)itness<ul este dependent de
Te#nici pentru promo+area

mobilit$'ii controlului motor, n
ini'ierea mi&c$rii
a) relaare)opunere( circuit(
iniţierea ritmică
b) iniţiere ritmică( mişcare
activă de relaare)opunere
c) progresia cu rezistenţă( iniţierea
ritmică
a) de o oarte bună =eibilitate b) mecanoterapia

musculară c) sistemul Euthrie)$mith
d) %obath
b) detentă
c) de o oarte bună viteză de
deplasare
d) rezistenţa generală a organismului Scripetoterapia se realizeaz$
prin intermediul sistemelor
a) scripete)greutate( scripete reciproc
Componentele mi&c$rii ce nu b) scripete reciproc( aparate
se reg$sesc pentru fecare ortopedice
sc#em$ n c) scripete)greutate( benzi elastice
spiral$ sau diagonal$, din d) scripete)greutate( aparate pentru
metoda Iabat masaj
a) =eie sau etensie
b) abducţie sau adducţie
c) circumducţie >dentifca'i afrma'iile alse
d) rotaţie eternă sau internă pentru testarea or'ei
musculare
a) "( muşchiul mobilizează
a examinarea din a'$ se pot segmentar( dar cu eliminarea
aprecia gravitaţiei
a) lordoza b) 5( muşchiul nu realizează nici un
b) linia tendoanelor ahiliene el de contracţie
c) cioza c) )"( mişcare contra gravitaţiei(
d) genu valgum
dar incompletă aţă de
amplitudinea maimă
Sc#emele de acilitare Iabat nu d) 1( schţată( nu eistă mişcare( dar
sunt utilizate se simte contracţie la nivelul
a) pasiv sau activ tendonului
b) activo)pasiv
c) prin imobilizare
d) activ( cu rezistenţă AT%, C% semnifc$
a) acidtriosoric( citrin)osat
b) adenozintriosat( creatin)osat
;in cadrul metodelor Jspeciale c) adenozinosat( oso)citrin
n kinetologie nu ac parte d) acidosoric( creatin)osat
a) scripetoterapia
Cre&terea
exerci'ii cuor'ei musculare
rezisten'$ prin
progresi+$
Te#nici de promo+are a se realizeaz$ cu a-utorul
abilit$'ii controlului motor metodei
a) izometria alternată( relaare) a) Jacobson
opunere b) Pabat
b) progresia cu rezistenţă( c) <e +orme)NatMins
d) Nilliams
secvenţialitatea normală
c) relaare)contracţie( stabilizarea
ritmică
d)
Sistemul Dut#rie<Smit# const$ n
iniţierea
activă ritmică( mişcarea
de relaare)opunere utilizarea
a) instalaţii pentru imobilizare
b) resorturi( cordoane elastice
c) aparaturii pentru masaj mecanic !idroterapia par'ial$ pentru

d) scripeţilor cre&terea mobilit$'ii articulare
nu se realizeaz$ prin
a) imobilizări
Terapia ocupa'ional$ este
b) mobilizări pasive
metoda care ace leg$tura
c) mobilizări active
dintre
d) mobilizări pasivo)active
a) reacerea orţei şi reeducarea
mersului
b) recuperarea medicală şi i&carea complet$ contra
recuperarea socio)proesională gra+ita'iei, cu rezisten'$ u&oar$,
c) eort fzic şi reacerea după eort unde oboseala apare repede,
d) reacerea defcitului este e+aluat$ pe scala testing<
respirator şi amplitudinea de ului muscular cu
mişcare a) "
b) "O
c) *
omentele manipul$rilor nu d) )"

constau n
a) punerea în tensiune Te#nici de promo+are a
b) punerea în poziţie stabilit$'ii controlului motor
c) suspendarea ecentrică
d) impulsul manipulativ a) relaare)contracţie
b) relaare)opunere
c) progresia cu rezistenţă
d) contracţia izometrică în zona
>dentifca'i afrma'iile alse n
aplicarea trac'iunilor +ertebrale scurtată
a) sistemele de fare
lezeze ţesuturile şi săsă
nunu Sc#emele antagoniste pe *exie
jeneze circulaţia &i extensie, din metoda Iabat
b) poziţia pacientului trebuie să fe sunt n num$r de
c/t mai =eată a) 1 pentru =eie( ! pentru etensie
c) orţa de tracţiune este progresivă b) ! pentru =eie( 1 pentru etensie
d) durata şedinţei nu depăşeşte c) ! pentru =eie şi ! pentru etensie
15)1 minute pentru coloana d) 1 pentru =eie( 1 pentru etensie
cervical
Sistemul kinetic cu arcuri
Sportul terapeutic nu are eecte GDut#rie< Smit#8 nu este utilizat
pentru
a) fziologice
a) creşterea orţei musculare
b) psihice
b) suspendarea unui membru în
c) de reorientare proesională
d) sociale sistem elastic pe verticală
c) creşterea indicilor respiratori la
eort
d) creşterea amplitudinii unei mişcări
elaxarea general$ se poate

ob'ine prin
a) eerciţii active( cu rezistenţă
b) masaj >dentifca'i gradul, n testing<ul

c) contracţii izometrice între muscular pentru califcati+ H
1!)"5 secunde slab$, cu mi&care complet$, dar
d) mobilizări active eecutate rapid
cu gra+ita'ia exclus$
a) 1
b) !O
c)
d) ")
!
i&carea par'ial$ n condi'ii de
excludere a gra+it$'ii este
e+aluat$ pe scala testing<ului
muscular cu
ealizeaz$ mi&care a) !O
complet$ b) "
contra gra+ita'iei &i a c) )"
unei rezisten'e puternice d) )!
a) *
b) "O "n element defnitoiu n
c)  realizarea relax$rii ca obiecti+ al
d) !O kinetologiei l constituie
a) respiraţia controlată
n exerci'iile de tip Iabat se b) creşterea orţei
'ine seama c$ dou$ mi&c$ri nu c) mobilitatea coloanei vertebrale
se asociaz$ niciodat$, d) creşterea rezistenţei la eort
indierent de sc#ema de
mi&care
Sc#emelede acilitare Iabat sunt
a) =eie cu rotaţie eternă(
totdeauna la membrul superior utilizate
a) pasiv( prin mişcare liberă( ără
b) etensie cu rotaţie internă(
rezistenţă
totdeauna la membrul superior b) activ( de către
c) adducţie cu rotaţie eternă( Minetoterapeut determin/ndu)se
totdeauna( la membrul inerior limitele de mişcare
d) abducţia cu rotaţie eternă( c) activo)pasiv de către Minetoterapeut
totdeauna la membrul inerior d) activ( cu rezistenţă pentru
creşterea orţei
Suspensoterapia const$ n

a) mişcări active cu cordonul
elastic
b) scoaterea corpului sau a
membrului de sub in=uenţa
gravitaţiei
c) mişcări active( cu rezistenţă
d) mişcări active cu ajutorul
resorturilor
n corectarea posturii &i n cadrul @posturilor

aliniamentului corpului nu se corectoare adaptate la
utilizeaz$ urm$toarele te#nici bolna+ul spondilitic, care dintre
a) mişcări pasive( active( active
urm$toarele este incorect$
asistate a) decubit dorsal ără pernă sub
b) posturi corectate sau cap( cu o perniţă sub coloana
hipercorectate
c) posturi cu greutăţi mari pe umeri dorsală( membrele superioare sub
d) contracţii izometrice
ceaă( coatele ating patul
b) decubit dorsal pe pat tare ără
pernă( cu şoldurile şi genunchii
Care dintre urm$toarele =ectate
obiecti+e de kinetoterapie nu c) decubit dorsal cu perniţă sub
se aplic$ n SFAF coloana toracală( săculeţi de
a) menţinerea posturii şi nisip pe umeri şi genunchi
aliniamentului corect al corpului d) poziţia Q$fnului2
b) menţinerea supleţei articulare
c) menţinerea tonusului
muscular paravertebral Care obiecti+e generale n
d) corectarea anchilozelor programele de kinetoproflaxie
p/nă la vindecare totală pentru adul'i nu se reg$sesc
a) menţinerea orţei şi
rezistenţei musculare
Te#nici comune de promo+are a b) menţinerea capacităţii de eort
stabilit$'ii, mobilit$'ii c) creşterea şi dezvoltarea armonioasă
controlate &i abilit$'ii d) menţinerea unei posturi corecte
controlului motor
a) iniţiere ritmică
b) inversare lentă cu opunere Sistemele de testare global$ a
c) progresie cu rezistenţă aparatului 4AI sunt
d) relaare)opunere
a) 3ettinger( Plapp
b) -ichter( 3ettinger
c) Euthrie)$mith
d) $mith( -ichter
Care dintre programele de scurte contracţii izometrice( în
gimnastic$ nu apar'in şedinţe dierite
proflaxiei primare c) repetarea de !5 de ori a unor
a) programul de 11 minute ale
Rorţelor eriene ,anadiene scurte
aceeaşicontracţii
şedinţă izotonice( în
b) programul gimnasticii aerobice d) repetarea de "5 de ori a unor
c) programul de eerciţii Pabat scurte contracţii izotonice( în
d) programul de 15 minute 3ettinger
şedinţe dierite
Te#nica exerci'iilor repetiti+e

scurte izometrice zilnice 6 contrac'ie de 9 secunde pe zi
G(S>K8 const$ n reprezint$
a) repetarea de !5 de ori a unor a) D-$KS
scurte contracţii izometrice( în b) DT$KS

c) <+
aceeaşi şedinţă d) K+>
b) repetarea de "5 de ori a unor
b) urcatul scărilor( înot

c) mişcare activă de relaare)opunere
(xerci'iile dinamice cu d) bicicleta ergometrică( mersul
rezisten'$ pentru cre&terea
or'ei sunt
a) eerciţiile cu 15 r m etodele de antrenament
b) DT$KS la eort pentru
defcien'e pacien'ii cu
unc'ionale
c) '->
d) D-$KS cardio<pulmonare &i
locomotorii se+ere sunt
a) urcatul şi cobor/tul scărilor şi
etodele specifce relax$rii pantelor într)un ritm susţinut
sunt b) bicicleta ergometrică
a) %obath( $chultz c) alergarea pe teren variat
b) Jacobson( Nilliams d) activităţile de autoîngrijire şi
c) $chultz( Jacobson casnice
d) Jacobson( 'uler)3ettinger
>dentifca'i actorul extern n

Corectarea defcitului respirator limitarea amplitudinii de
nu se realizeaz$ prin mi&care, dup$ Dummerson
a) posturi relaante a) tipul articulaţiei
b) posturi de drenaj bronşic b) capacitatea muşchiului de a se
c) posturi corective cu imobilizare contracta şi relaa
d) posturi acilitorii c) abilitatea individuală de a
perorma mişcări ;eerciţii4
d) elasticitatea musculară
Antrenamentul la eort nu se
adreseaz$
a) bolnavilor cardio)vasculari (+aluarea amplitudinii de
b) bolnavilor cu racturi mi&care trebuie s$ aprecieze
incomplete calusate
a) numai mişcarea pasivă
c) bolnavilor respiratori b) mişcarea autopasivă
d) sedentarilor c) numai mişcarea activă
d) at/t mişcarea pasivă( c/t şi cea
activă
etode ce nu se reg$sesc n
antrenamentul la eort
a) alergare( covorul rulant >n#ibi'ia acti+$ G>A8 se aplic$
a) în paralizii
b) numai muşchiului normal inervat
şi sub control voluntar normal
c) în reacerea mobilităţii articulare
d) în reacerea sinovialei
Testingul articular apreciaz$

a) end)ell)ul
b) ecitabilitatea neuro)musculară
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
tonicităţii abdominale
c) orţei musculare
Sistemul !ettinger, de testare d) capacitîţii de eort
global$ a aparatului 4AI, nu
presupune testarea
a) mobilităţii articulare şi a edoarea articular$ matinal$
Gdup$ TF Sbeng#e8 se reera la
b) echilibrului
elasticităţii toracice şi a) tiotropie
b) retractură mobilităţii care orţează rezistenţa
c) aectarea jocului articular tisulară ;stretching4
d) procese de scurtare adaptativă
n antrenamentul aerobic, cel

Stretc#ing<ul nu este mai important parametru al
contraindicat n urmatoarele eortului H intensitatea se
situatii bazeaz$ pe principiile
a) c/nd limitarea amplitudinii de
mişcare este de cauză musculară a)
b) accesibilităţii şi continuităţii
tratării dierenţiate şi continuităţii
b) cînd limitarea este de cauză c) legăturii dintre teorie şi practică
osoasă d) încărcării ;overlood4 şi specifcităţii
c) după o ractură recentă
neconsolidată
d) în prezenţa unui proces Ca+itatea articular$ este sediul
in=amator acut sau inecţios intra) unor st$ri patologice +ariate
sau periarticular care +or determina defcit
unc'ional, cu excep'ia
a) redorilor
Care
pentru din urm$toarele
stretc#ing, reguli
dup$ AF Adler,
b) defcitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare
nu sunt ade+arate d) anchilozelor
a) încălzirea prealabilă a ţesutului

b) aplicarea unor tehnici de relaare
c) poziţionarea corectă a pacientului
d) orţarea întinderii în prezenţa
persistenţei unei dureri la orice
mişcare articulară
Te#nica oscila'iei gradateF

Alege'i gradele
incorecte
a) gradul 1: amplitudini maime
ritmice la începutul ecursiei de
mişcare
b) gradul ": mişcari ample spre
ecursia maimă( la nivelul
rezistenţei tisulare
c)
gradul
dar cu *: la oscilaţii
mici el ca la gradul "(
d) gradul : mici amplitudini la limita
%entru reacerea mobilit$'ii b) orientare a palmei în jos

articulare prin interesarea c) rotaţie internă a pumnului
'esutului moale se utilizeaz$ d) orientare a palmei în sus
a) manipulările
b) stretching)ul
c) mobilizări %reciza'i care categorie a A;<
urile nu este corect$
d) eerciţii cu rezistenţă a) utoîngrijire
b) 'obilitate în pat
Te#nici comune de c) Dtensie
promo+are a mobilit$'ii d) ,omunicare
controlate &i abilit$'ii
a) K+( $K( '->( K-
b) ->( --( K+( K+>
c) K+( ( K+>( ,-( K
d) ,K$( K+>( K( K+
Structura programul de
i&c$rile -ocului articular sunt antrenament aerobic
a) rulare( alunecare( răsucire( a) parte de eerciţii( parte de
compresie( tracţiune respiraţie şi relaare
b) rulare( alunecare( răsucire( b) perioadă de încălzire( perioada
rotaţie( compresie de eerciţii aerobice( perioada de
c) rulare( alunecare( încheiere ;răcire4
circumducţie( compresie( c) perioadă de relaare(
tracţiune perioadă de dezvoltarea orţei
d)rulare( alunecare( rotaţie( şi rezistenţei
compresie( tracţiune d) perioadă de încălzire( de
relaare şi încheiere
>dentifca'i actorii interni ai
cre&terii *exibilit$'ii, dup$
Dummerson Spasticitatea poate f defnit$ ca
find
a) elasticitatea musculară( a
a) hipotonie musculară( cu
tendoanelor şi a ligamentelor
limitarea amplitudinii de
b) momentul zilei
mişcare
c) temperatura mediului b) atrofe musculară
d) restricţia sau lejeritatea hainelor
c) rezistenţa ecesivă a unui
muşchi la întinderea pasivă
e*exul miotatic este re*ex de  d) leziune articulară
a) re=e de tendon
b) re=e =eor
c) întindere Care este afrma'ia als$ n
d) nici una leg$tur$ cu elementele
aspectului general al corpului,
n e+aluarea posturii
i&carea de supina'ie este a) atitudinea corpului
mi&carea de b) creşterea corpului ;înălţime şi
a) rotare spre interior greutate în raport cu v/rsta şi seul4
c) rezistenţa la eorturi aerobice

d) dezvoltarea globală în raport cu
v/rsta Care denumire nu apar'ine
exerci'iilor culturiste
Care dintre +ariante nu a) eerciţiile cu rezistenţă
reprezint$ un tip de progresivă ajustabilă zilnic
stretc#ing b) bod#)building
a) balistic( izometric c) tehnica ormării corpului
b) dinamic( static ;pasiv4 d) ridicării greutăţilor
c) lung( închis
d) activ ;sau stato)activ4
eacerea rezisten'ei musculare
nu se realizeaz$ n unc'ie de
etabolismul glucozei pe calea a) orţa musculară
aerob$ se realizeaz$ b) valoarea circulaţiei musculare
a) în lipsa >! c) abilităţile sportive
b) în prezenţa
eces acidului lactic în deosebite ale pacientului
d) integritatea metabolismului
c) în prezenţa 3!> muscular
d) în prezenţa >!
$sur$torile indirecte n
egulile aplic$rii te#nicilor de aprecierea or'ei musculare nu
mobilizare a articula'iilor pre+$d
perierice nu pre+$d
a) palparea şi inspecţia
a) poziţia comodă şi relaată a b) determinarea 0supraeţei de
pacientului secţiune2
b) respectarea principiului c) electromiografa
progresivităţii( ca intensitate şi d) înregistrarea presiunii
amplitudine intramusculare
c) poziţionarea Minetoterapeutului
pentru o abordare uşoară a
pacientului Te#nici comune de promo+are
d) orţarea lucrului într)o
a mobilit$'ii &i abilit$'ii
articulaţie blocată( dureroasă
a) iniţiere ritmică
b) contracţii repetate
c) mişcare activă de relaare)opunere
d) izometrie alternată
>dentifca'i +arianta corect$ a Stabilitatea nu reprezint$

urm$toarelor te#nici a) capacitatea de a menţine
a) tehnica racţionată >ord posturile gravitaţionale
b) tehnica culturistă <e +orme) b) capacitatea de a menţine
NatMins posturile antigravitaţionale
c) tehnica >ord( cu eerciţiul c) de a menţine poziţiile
maimal cu repetiţie mediane ale corpului
d) tehnica racţionată de <e d) capacitatea maimă la eort aerob
+orme) NatMins
>dentifca'i afrma'ia als$ cu grupe musculare

pri+ire la actorii care pot
perturba coordonarea
a) realizarea eortului progresiv (tapele controlului motor sunt
b) eort muscular intens a) stabilitatea( controlul(
c) durerea şi oboseala
echilibrul( abilitatea
d) stările emoţionale b) echilibrul( mobilitatea(
stabilitatea( abilitatea
Terapia ocupa'ional$ GT68 c) mobilitatea( stabilitatea(
este o metod$ care mobilitatea controlată( abilitatea
presupune d) controlul( stabilitatea(
a) antrenament de dezvoltare a mobilitatea( echilibrul
orţei
b) antrenament de dezvoltare a
detentei Bolile cronice n sec+en'ialitatea
c) antrenament de coordonare cu proprie boal$ < infrmitate
mişcări utilizate în viaţa zilnică Gdefcien'$8 < incapacitate
d) antrenament specifc de Gdisunc'ionalitate8 < #andicap
sunt preocup$rile
dezvoltare a vitezei
a) pediatriei
b) Minetoproflaiei
c) traumatologiei
>dentifca'i +arianta als$ cu
d) recuperării medicale
pri+ire la eectele repausului
prelungit la pat
a) muşchi L atrofe de neutilizare
%rin ce repere anatomice nu
b) psihologie L o stare general oarte
trece frul cu plumb la
c) bună
articulaţii L pierdere de examinarea din spate, pentru
nclin$rile laterale
amplitudine
d) piele L escare a) apofza spinoasă a vertebrei ,C
b) trohanter
c) pliul interesier
Antrenamentul la eort nu se d) între maleolele interne
recomand$
a) sedentarilor Sc$derea amplitudinii de
b) pacienţilor cu aecţiuni pulmonare mi&care a unei articula'ii nu se
grave poate produce datorit$
c) pacienţilor de v/rsta a KKK)a a) ţesutului moale
d) în proflaia aecţiunilor
b) articulaţiei
cardio) respiratorii c) ţesutului moale şi articulaţiei
d) muşchiului cardiac
(xerci'iile aerobice propriu<zise

din partea undamental$ a Coordonarea nu se poate
antrenamentului la eort nu realiza dec7t n prezen'a
trebuie s$ fe
a) stimulilor senzitivi eteroceptivi
a) submaimale( ritmice
b) c/t mai statice( eecutate oarte tactili şi dureroşi( a celor senzoriali
lent ;mai ales vizuali4
c) repetitive( dinamice b) stimulilor senzitivi
d) să angreneze c/t mai multe proprioceptivi( eteroceptivi
tactili şi a celor senzoriali ;mai maimală

ales vizuali4
c) stimulilor senzitivi
proprioceptivi( eteroceptivi (+aluarea alinierii segmentelor
termici şi dureroşi şi a celor corpului trebuie realizat$
senzoriali a) doar din aţă
d) stimulilor senzitivi proprioceptivi b) doar din lateral
şi a celor senzoriali ;mai ales vizuali c) doar din spate
d) din aţă( din spate şi din profl
şi auditivi4
Adaptarea la eort se re*ect$ n

;eza+anta-ele contrac'iilor
izometrice utilizate n reacerea a) puls mărit în repaus
or'ei de contrac'ie sunt b) respiraţie anevoioasă în timpul
eortului
a) efcienţa crescută( tehnica
c) creşterea rezistenţei la oboseală
simplă d) valori ridicate ale F în repaus
b) măreşte munca ventriculului
st/ng( creşte recvenţa cardiacă şi
tensiunea arterială Care afrma'ie despre
c) nu dau dureri articulare şi contrac'iile izometrice nu
oboseală este ade+arat$
d) necesită timp scurt de eecuţie
a) reduc edemul prin eect de pompă
b) tehnica este simplă
c) durata eerciţiilor este scurtă
Te#nicile de cre&terea
d) solicită articulaţiile
amplitudinii pentru
mobilitate Gcontrol motor8 sunt
a) K-( '->( ,-( $- Care set nu ace parte din
b) K+( K+>( ,-( K( $G sc#ema te#nicii 6xord
c) $K( B-( K+>( ,K$
d) K-( ->( -,( $-( -- a. setul K: 15 ridicări cu  -'
b. setul KK: 15 ridicări cu A5 -'
c. setul KKK: 15 ridicări cu ?5@ 15 -'
a examinarea din lateral nu d. setul KI: 15 ridicări cu C5@ 15 -'
se pot nt7lni
urm$toarele
modifc$ri patologice A; are ca obiecti+e specifce
rec7&tigarea
a)
b) cioză dorsală accentuată
genu recurvatum a) orţei şi rezistenţei musculare
c) genu valgum b) mobilităţii articulare
d) ciolordoză c) îndeplinirii activităţilor zilnice( de
muncă şi de agrement
d) stretching)ului
>dentifca'i +arianta corect$
pentru eortul aerob
a) un minut( cu intensitate mică Semnifca'ia prescurt$rilor 
b) 15 secunde( cu intensitate medie &i rm este
c) peste "5 min( cu
a) rată mare( rată mică de eort
intensitate
submaimală
b) ritm mare( ritm mic
c) repetiţii maime( repetiţii minime
d) c/teva secunde( cu intensitate d) raport maim( raport minim
Contraindica'iile propriu<zise
pentru exerci'iile cu rezisten'$
%ostura corporal$ este n reacerea or'ei musculare
in*uen'at$ de E actori sunt
a) ereditate( stările patologice( a) in=amaţia şi durerea intensă
obişnuinţa articulară sau8şi musculară în
b) genetic( aptitudinile( atitudini timpul eerciţiului
c) ereditate( comportament(
b) respiraţie anevoioasă
obişnuinţe c) puls şi tensiune arterială ridicată
d) stări patologice( aptitudini( d) defcienţele coloanei vertebrale
echilibru
Cre&terea or'ei musculare nu
%rincipalul a+anta- ale depinde de
exerci'iilor izotone a) diametrul de secţiune al muşchiului
cu rezisten'$ este b) numărul unităţilor motorii în
a) solicită articulaţia acţiune
c) recvenţa impulsurilor nervoase
b) determină
musculare dureri articulare şi d) aptitudinile pacientului
c) pot declanşa sinovite traumatice
d) creşte nu doar orţa musculară
dinamică( dar şi pe cea izometrică ;intre te#nicile enumerate una
nu se olose&te pentru ob'inerea
in#ibi'iei acti+e G>A8
Te#nica ;e orme<Latkins nu a) tehnica hold)rela ;contracţie)
are n structur$ urm$toarele relaare4
seturi de exerci'ii b) tehnica hold)rela)
a. setul K: 15 ridicări cu U 15 -' contraction ;contracţie)relaare)
b. setul KK: 15 ridicări cu V 15-' contracţie4
c. setul KKK: 15 ridicări cu 15 -' c) tehnica contractiei agonistului
d. setul KI:  ridicări cu U 15 -' d) tehnica >ord
6 Balneologie
>ndicatiile crenoterapiei cu ape suluroase sunt cu (MC(%T>A

a4 ectiuni hepato)biliare ;disMinezii biliare( litiaza biliara( colecistite cronice4
b4 ,onstipatii cronice atone si colite
c4 ,ura de diureza in litiaza urica si inectii ale cailor urinare
d4 <iaree acuta
Crenoterapia cu ape suluroase are urmatoarele eecte terapeutice cu

(MC(%T>A 
a4 $timuleaza secretia gastrica ;cele bicarbonatate tamponeaza acest eect4
b4 Knhiba peristaltica intestinala
c4 Decte coleretice si colagoge
d4 Decte hipoglicemiante la diabetici
)orme de aplicare ale curei externe cu ape suluroase sunt cu (MC(%T>A 

a. %ai la cada sau in bazine cu ape suluroase termale sau incalzite
b. Krigatii vaginale
c. >nstilatii oculare
d. Knhalatii
Care din urmatoarele 4" reprezinta obiecti+e ale curei proflactice acti+e
pentru aectiunile respiratorii 
a4 scoaterea din mediul nociv( cu aer poluat( repetata periodic
b4 invatarea gimnasticii respiratorii corecte
c4 corectarea tulburarilor musculo)scheletice identifcate
d4 cresterea =eibilitatii articulare
Cura de reconortare  presupune utilizarea urmatoarelor metode cu

(MC(%T>A 
a4 climatoterapie
b4 Minetoproflaie L eercitii de relaare( antrenamente aerobice
c4 hidroterapie cu actori termici contrastanti
d4 diete bazate pe consum ecesiv de lipide de origine animala si glucide
concentrate
4" reprezinta obiecti+ al curei proflactice acti+e pentru aectiunile

degenerati+e
a. cresterea ponderala
b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
c. cresterea =eibilitatii articulare
d. antrenament aerobic
%entru cura proflactica acti+a pentru aectiunile respiratorii alegeti cea

mai indicata statiune 
a4 %aile Reli
b4 Geptun
c4 +acu $arat
d4 Braid
%entru cura proflactica acti+a pentru aectiunile cardio+asculare cea mai

indicata statiune este 
a4 Fechirghiol
b4 ,ovasna
c4 %aile Reli
d4 Dorie Gord
%entru cura proflactica acti+a pentru aectiunile degenerati+e cea mai

indicata statiune este :
a4 %aile Reli
b4 Braid
c4 ,ovasna
d4 %alvan#os
Care din urmatoarele 4" reprezinta contraindicatii pentru cura balneo<

climatica 
a4 orma de spondilita anMilozanta cu artrite perierice
b4 spondilita ankilozanta cu gonartroza
c4 disunctie ventilatorie restrictiva
d4 lupus eritematos sistemic
Care dintre urmatoarele aectiuni reprezinta contraindicatii ale curei balneo<

climaterice 
a4 lupus eritematos sistemic
b4 spondilita anMilozanta L orma aiala
c4 cioscolioza
d4 boala artrozica
eprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele aectiuni cu
a4(MC(%T>A
poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii
b4 discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice
c4 coartroza in stadiile incipiente
d4 coartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare
Cura proflactica acti+a pentru aectiunile cardio+asculare se poate realiza in

urmatoarele statiuni cu (MC(%T>A 
a4 ,ovasna
b4 Iatra <ornei
c4 (orie 4ord
d4 %aile Fusnad
%entru aectiunile articulare reumatismale degenerati+e sunt indicate

urmatoarele statiuni cu (MC(%T>A 
a4 statiuni balneare cu namoluri terapeutice
b4 statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie
c4 statiuni cu gaze moetariene
d4 statiuni balneare cu ape termale oligominerale
Apele oligominerale se caracterizeaza prin urmatoarele cu (MC(%T>A 

a4 mineralizare totala sub 1 g8l
b4 sunt indicate in cura eterna
c4 nu sunt indicate pentru aectiuni degenerative
d4 sunt indicate pentru tratamentul sechelelor posttraumatice
Cura balneara este contraindicata in urmatoarele aectiuni :

a4 polimiozita
b4 epicondilita
c4 sindrom de tunel carpian
d4 periartrita coo)emurala
Cura balneara este indicata in 

a4 dermatomiozita
b4 poliartrita reumatoida cu maniestari sistemice
c4 lupusul eritematos sistemic
d4 periartrita scapulohumerala
6biecti+ele recuperarii in sec#elele posttraumatice sunt 

a4 ameliorarea stabilitatii articulare
b4 scaderea =eibilitatii articulare
c4 accentuarea tulburarilor circulatorii
d4 agravarea durerii si a in=amatiei
"rmatoarele tipuri de ape sunt indicate in tratamentul sec#elelor

posttraumatice cu (MC(%T>A :
a4 ape clorurate sodice concentrate
b4 apa plata
c4 ape suluroase
d4 ape carbogazoase
>ndicatiile curei balneare in bolile ortopedico<traumatice sunt :

a4 bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luatii
b4 bolnavi nedeplasabili( ara insotitor
c4 bolnavi cu solutii de continuitate a pielii
d4 bolnavi cu osteomielita
Cura balneara este contraindicata in urmatoarele aectiuni ortopedico<

traumatice 
a4 artroze postraumatice
b4 racturi recente( ara calus
c4 laitati articulare
d4 leziuni ligamentare sau de menisc
a4Apele clorurate sodice pot f utilizate sub orma de 

crenoterapie
b4 terapie inhalatorie
c4 terapie ginecologica prin irigatii vaginale
d4 toate cele de mai sus
Apele alcalin<teroase au urmatoarele caracteristici cu (MC(%T>A 

a4 sunt ape bicarbonatate pure
b4 sunt ape mite alcalin)carbogazoase
c4 sunt ape mite alcalin)suluroase
d4 sunt ape mite alcalin)eruginoase
Apele alcalin Hteroase sunt indicate in 

a4 irigatii vaginale in aectiuni ginecologice
b4 boli dermatologice
c4 inhalatii in boli bronho)pulmonare
"rmatoarele statiuni au apa sarata cu (MC(%T>A 

a4 +acu $arat
b4 $arata 'onteoru
c4 %aile Gicolina
d4 >cna $ibiului
Apele minerale din grupa A Gconcentratii peste 1g.l8 sunt urmatoarele cu

(MC(%T>A
a4 apele minerale alcaline si alcalino)teroase
b4 apele clorurate sodice
c4 apele carbogazoase
d4 apele oligominerale
Apele minerale sunt urmatoarele cu (MC(%T>A 

a4 apele suluroase
b4 apele clorurate
c4 apele iodurate
d4 apele eruginoase
Apele carbogazoase si moetele de la Co+asna au urmatoarele eecte cu

(MC(%T>A
a4 cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de ,>!

b4 vasoconstrictie perierica cutanata
c4 vasodilatatie perierica cutanata
d4 eecte usor hipotermizante ale bailor racoroase
"rmatorele tipuri de aectiuni pot f tratate prin cure balneo<climaterice cu

(MC(%T>A :
a4 aectiuni reumatismale
b4 aectiuni neurologice
c4 sindroame paraneoplazice
d4 aectiuni ortopedico)traumatice
6biecti+ele curelor balneoclimatice in aectiunile neurologice in perioada de

dener+are sunt :
a4 acilitarea procesului de reinervare
b4 accentuarea posturilor neadecvate
c4 anMiloza articulara
d4 agravarea tulburarilor de trofcitate
6biecti+ele curelor balneoclimatice in aectiunile neurologice dupa primele

semne de reiner+are sunt urmatoarele cu (MC(%T>A 
a4 agravarea durerilor si enomenelor in=amatorii reziduale
b4 reacerea sesnsibilitatii Minestezice a muschilor reinervati
c4 reeducarea sesnsibilitatii
d4 toniferea musculara progresiva
)actorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la

accelerarea procesului de reiner+are in tratarea aectiunilor neurologice
sunt urmatorii cu (MC(%T>A 
a4 bazine cu apa termala
b4 bioclimatul
c4 helioterapia
d4 aromoterapia
Curele de recuperare in statiuni balneoclimaterice sunt indicate in

urmatoarele aectiuni neurologice cu (MC(%T>A :
a4 boala parMinson
b4 nevralgii
c4 polinevrite
d4 pareze si paralizii de nervi perierici
Bolna+ii cu A3C si #emipareza pot urma tratament recuperator in

urmatoarele statiuni 
a4 ,ovasna
b4 Iatra <ornei
c4 %aile Fusnad
d4 Toate cele de mai sus
Apele sulatate contin 

a4 peste un gram de sulat la litru
b4 peste un gram de fer la litru
c4 peste un gram de clorura de sodiu la litru

d4 peste un gram de iod la litru
Apele suluroase contin 

a4 minimum 1 mg 3!$( 3$( $ sau tiosulati la litru
b4 minimum 1 mg cupru la litru
c4 minimum 1 mg osati la litru
d4 minimum 1 mg magneziu la litru

Apele minerale carbogazoase contin peste 1g.l de 
e. ,>!
a4 $>!
b4 Re>!
c4 $i>!
Apele iodurate cel putin 1mg.l de 

a4 zinc
b4 mercur
c4 iod
d4 =uor
Apele eruginoase au un continut de peste 10 mg.l de 

a4 ,u
b4 Re
c4 $
d4 Ga
Apele arsenicale contin peste 0,N mg.l 

a4 enon
b4 radon
c4 arsen
d4 tungsten
Terapia prin irigatii +aginale cu ape suluroase este indicata in 

a4 cancer de col uterin
b4 aectiuni ginecologice in=amatorii cronice
c4 sarcina etrauterina
d4 menopauza
>n#alatiile cu ape suluroase sunt indicate in urmatoarele aectiuni cu (MC(%T>A :

a4 astm bronsic
b4 bronhopneumopatie cronica obstructiva
c4 sinuzite
d4 cancer pulmonar
Apele suluroase in cura externa au urmatoarele actiuni cu (MC(%T>A 

a4 vasodilatatie cutanata
b4 scad tensiunea arteriala
c4 deterioreaza cartilajul articular
d4 scad glicemia
Apele iodurate 
a4 sunt indicate in aectiuni endocrine tiroidiene si ovariene
b4 nu au eecte antimicotice
c4 nu au eectvasodilatatoare perierice
d4 nu au eecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice
Apele alcalin<teroase au indicatie de crenoterapie in 

a4 cancer gastric
b4 cancer de prostata
c4 cancer de pancreas
d4 cura de diureza in aectiunile renale si ale cailor urinare

"rmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu (MC(%T>A 
a4 platina
b4 mangan
c4 molibden
d4 cupru
;ioxidul de carbon din apele carbogazoase administrate in crenoterapie are

urmatoarele eecte
a4 stimuleaza secretia salivara
b4 stimuleaza secretia gastrica
c4 stimuleaza motilitatea intestinala
>ndicatia ma-ora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta 

a4 neoplaziile
b4 bolile inectioase
c4 bolile cardiovasculare ;eecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei perierice si a
activitatii cordului4
d4 bolile psihice
Crenoterapia cu ape carbogazoase este indicata in urmatoarele aectiuni cu

(MC(%T>A 
a4 dispepsii gastrice
b4 aectiuni ale rinichiului
c4 aectiuni in=amatorii ale cailor urinare
d4 sindroame paraneoplazice
Terapia in#alatorie cu ape clorurate<sodice

a4 nu are eecte benefce
b4 are eecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii
c4 agraveaza aectiunile >-+
d4 agraveaza aectiunile bronho)pulmonare
6biecti+ele
+asculare suntcurelor balneo<climaterice
urmatoarele cu (MC(%T>A proflactice
 in aectiunile cardio<
a4 realizarea unui echilibru neurovegetativ si neuropsihic
b4 reducerea oscilatiilor tensionale
c4 realizarea unei adaptari hemodinamice mai economicoase la eort
d4 agravarea tulburarilor circulatorii la nivelul etremitatilor ;enomen -a#naud4
6biecti+ele curelor balneo<climaterice terapeutice la pacientii cu cardiopatie

isc#emica sunt urmatoarele cu (MC(%T>A 
a4 agravarea simptomatologiei bolii
b4
c4 stimularea miocardului
acilitarea reacerii la eortischemice
tesuturilor progresiv
d4 reducerea disunctiilor de origine arteriala
)actorii terapeutici naturali utilizati in curele balneo<climaterice la bolna+ii

cardio+asculari sunt urmatorii cu (MC(%T>A 
a4 apele carbogazoase
b4 helioterapia
c4 moetele
d4 apele termale suluroase
6biecti+ele curelor balneo<climaterice proflactice in aectiunile respiratorii si

6 sunt urmatoarele cu (MC(%T>A 
a4 eliminarea unor actori de risc ca umatul( sedentarismul
b4 stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor
actori termici contrastanti
c4 scaderea capacitatii unctionale respiratorii prin gimnastica respiratorie
d4 ameliorarea mecanismelor fziologice de aparare bronho)pulmonara
6biecti+ele curelor balneo<climaterice terapeutice la pacientii cu aectiuni

respiratorii si 6 sunt urmatoarele cu (MC(%T>A 
a4 reacerea unctiei de aparare a mucoasei bronsice prin mecanism ciliar
b4 eliminarea cauzelor fziopatologice alergice a unor aectiuni respiratorii si >-+ prin

scoaterea pacientilor din mediul poluant
c4 reducerea sensibilitatii la rece a unor bolnavi prin aplicare de hidroterapie
contrastanta
d4 mentinerea si chiar cresterea umatului si a altor toice ;alcool4
Contraindicatiile curelor balneo<climaterice la pacientii cu aectiuni respiratorii

si 6 sunt urmatoarele cu (MC(%T>A 
a4 tuberculoza pulmonara activa
b4 bronsiectaziile cu orme hemoptoice severe
c4 cord pulmonar cronic decompensat
d4 sinuzita cronica
6biecti+ele curelor balneo<climaterice terapeutice la pacientii cu aectiuni

digesti+e sunt urmatoarele cu (MC(%T>A 
a4
b4 asigurarea
corectarea unei
unor diete cu scopul
tulburari de repaus
de secretie digestiv
gastrica
c4 agravarea unor disunctii neurovegetative( endocrine si neuropsihice
d4 corectarea disunctiilor secretorii hepatobiliare
oti+atia stiintifca a crenoterapiei de diureza in litiaza renala are la baza

urmatoarele eecte cu (MC(%T>A 
a4 mecanice)prin diureza crescuta se pot elimina calculii mici
b4 scaderea =uului sanguin cu avorizarea enomenelor inectioase
c4 clincie)prin modifcari ale ph)ului urinar se reduc conditiile de ormare a calculilor
d4 eecte de sterilizare a urinei prin =u urinar crescut

>ndicatiile curelor balneare in bolile rinc#iului si cailor urinare sunt
urmatoarele cu (MC(%T>A 
a4 Bersoane cu insufcienta cardiaca
b4 persoane cu tulburari
metabolice ale acidului uric
c4 persoane predispuse la inectii urinare
d4 muncitori care lucreaza la
temperaturi inalte cu pierderi de
lichide prin transpiratie
6biecti+ele curelor balneo<
climaterice terapeutice la
pacientele cu aectiuni
ginecologice sunt urmatoarele
cu (MC(%T>A :
a4 controlul proceselor in=amatorii la
nivelul organelor genitale prin
termoterapie generala si locala
b4 ameliorarea
prin aplicatiicongestiei pelvine
de termoterapie
blanda
c4 reducerea sechelelor
postin=amatorii de tipul sinechiilor
uterine si tubare
d4 impiedicarea reacerii
ecunditatii si ertilitatii
7 )izioterapie
T(4S este o orma de se acomodează la impulsurile cu

electroterapie pantă lină
A. <e medie recventa
B. ,e utilizeaza curenti eponentiali
C. ,u recventa cuprinsa intre 55) (ectele termice
ultrasunetului seale
caracterizeaza
1555 3z
D. Kndicata in durerile nevralgice
prin
A. -eprezinta enomenul de
odularea conversie a energiei mecanice in
A. Dste un enomen fzic prin care caldura
se variaza parametrii curentului B. Gu depind de intensitatea
electric pe timpul duratei unui ultrasunetului
C. <epinde doar de recventa
tren de impulsuri cu scopul de a ultrasunetului
îndepărta enomenul de D. Bredomina in ultrasunetul pulsat
acomodare
B. ccentueaza oboseala musculara %rintre indicatiile
C. $e realizeaza numai pentru ultrasonoterapiei 4" se
recventa enumera
D. $e realizeaza numai in
A. ,ontractura <upu#tren
amplitudine B. Dostozele calcaneene
C. 'iozita osifanta
(lectrodul terapeutic D. lgoneurodistrofa
A. $e aplica numai la distanta
de zona dureroasa
B. Dste abricat dintr)un de
material bun conducător
electricitate
C. re o dimensiune fa
D. Dlectrodul mic este indierent
"rmatoarea afrmatie despre

procesul de acomodare este
alsa
A. comodarea este proprietatea
unui stimul cu pantă lină

;triunghiular( eponenţial(
trapezoidal4 de a nu declanşa o
stimulare
B. Kn cursul acomodării enomenul
de transport ionic prin activarea
pompei de sodiu nu se mai
produce
C. Ribrele nervoase motorii şi muşchi
striaţi( perect inervaţi nu se
acomodează la impulsurile cu pantă
lină
D. Ribrele musculare denervate nu
"rmatoarea afrmatie despre contractie

terapia cu ultra+iolete este D. $ingurul parametru calculat in
alsa: curba K8t
A. Dectele celulare au la baza
reactia otochimica (ectul antialgic al curentului
B. Dectele cutanate tardive nu electric are la baza urmatoarele
includ otoimbatranirea mecanisme, cu exceptia
A. %locarea conducerii impulsului
C. <etermina otosensibilitatea din
+D$ nervos prin fbrele nervoase
D. u eect imunomodulator senzitive
B. cţiunea ionizantă
"rmatoarea afrmatie despre C. Geurostimulare perierică(
curentul intererential este controlul de poartă
ade+arata: D. <iminuarea producţiei de
A. $e obtine prin aplicarea a doi peptide opioide ;E% şi
curenti cu amplitudine constanta si serotonină 4
recvente dierite( orientati
perpendicular "rmatoarea afrmatie despre
B. ,urentul intererential obtinut te#nica de aplicare a curentului
are recventa egala cu suma gal+anic este alsa
recventelor celor doi curenti A. Rorma şi dimensiunile electrozilor
C. 'odalitatea de aplicare este numai se adaptează zonei dar şi scopului
plana terapeutic
D. Dectul ecitomotor se B. dimensiunile catodului trebuie
obtine la un spectru de să fe egale cu ale anodului( sau
recvente inalte A5)155 3z puţin mai mari pentru a se evita
arsura chimică
eobaza este C. Knterpunerea între electrod şi
A. <urata minima a unui stimul tegument a unui strat hidrofl ;la
pentru a produce o contractie ambii poli4 care se umectează
B. Kntensitatea maima a unui avorizeaza conducerea curentului si
stimul pentru a produce o evita arsurile
contractie D. <imensiunile stratului hidrofl
C. Kntensitatea minima a unui sunt mai mici cu 1 cm aţă de cele
impuls pentru a produce o ale electrodului
Baia generala Stanger se de !? grade
caracterizeaza prin D. <urata şedinţei este de ! ore
A. Dste un aparat special alcătuit
dintr)o parte principală cu aspect de "rmatoarele substante sunt
cadă de baie( prevăzută cu " olosite in ionooreza, cu
electrozi mari( în care se ace exceptia:
imersia completă a pacientului pană A. clorura de calciu
la nivel cealic B. iodura de potasiu
C. hidroiclorochina
B. $ensul curentului se stabileşte
D. novocaina
descendent( dinspre etremitatea
cealică spre membrele inerioare( "rmatorii sunt parametri
sau ascendent caracteristici ai curentului
C. pa din cadă are temperatura
electric, cu exceptia "rmatoarea afrmatie despre

A. impedanta acti+itatea bioelectrica a celulei
B. amplitudinea este alsa
C. intensitatea
D. durata impulsului
A. Botentialul de repaus este de
C5 mI pentru celula nervoasa
B. -olul determinant pentru
"rmatoarea
curentul Trabertafrmatie despre
este alsa potentialul de repaus il au ionii de
A. Dste un curent de joasa recventa
GaO si 'g!O
de tip rectangular C. Dcitatia reprezinta un stimul
B. Brincipalul eect este
ce atinge membrane celulara si care
eect ecitomotor produce modifcari ce se petrec in
C. plicarea electrozilor se ace
miimi de secunda
pe zona aectată( pe puncte D. Kn aza de depolarizare ata
trigger eterna a celulei devine negativa
D. Barametrii impulsului se mentin
constanti pe parcursul aplicatiei (ectele terapeutice
sunt urmatoarele, cuale laserului
exceptia
;durata impulsului de ! ms şi a
A. Iasodilatatie
pauzei ms4
B. Iasoconstrictie
C. nalgezie
>mpedanta este D. %iotrofc
A. Renomenul fzic prin care
amplitudinea( recventa( durata T GloO le+el laser t#erapP8
impulsului pot sa fe schimbate pe inseamna 
perioda unui tren de impulsuri cu A. Dmisie de radiatie
scopul de a indeparta acomodarea electromagnetica monocromatica
B. Dste capacitatea B. Dmisie de energie
conductorului de a se opune trecerii electromagnetica bicromatica
=uului de electroni ;unitatea de C. +umina cu lungime de
masura este ohm Lul 4 unda in spectru vizibil
C. Dste capacitatea tesuturilor D. +aser cu energie peste 1555
vii de a opune rezistenta la trecerea mN
curentului electric
%arametri de stimulare a
D. Dste abilitatea tesuturilor de a
laseroterapiei 4" cuprind
stoca sarcini electrice
A. intensitatea
B. durata
C. lumgimea de unda
D. densitatea energiei
Contraiindicatiile laseroterapiei
sunt
A. algoneurodistrofa
B. tumori maligne
C. pintenii calcaneeni
D. fbromialgia
Te#nica de aplicare a laserului

poate f
A. punctuala ;spot4
B. nu necesita ochelari de Baia de lumina partiala :

protectie A. este un dispozitiv din aluminiu
C. necesita mediul de contact cu becuri fate in perete in care
D. nici un raspuns corect pacientul este introdus total
B. este un dispozitiv din aluminiu
>ndicatiile laseroterapiei sunt cu becuri fate in perete in care
A.
B. retinopatia
tumori degenerativa
maligne cutanate pacientul este introdus partial( ara
C. artrozele etremitatea cealica
D. implantul cohlear C. este un dispozitiv din lemn cu
becuri fate in perete in care
pacientul este introdus total
D. este un dispozitiv din lemn cu
aserterapia are aplicatii in  becuri fate in perete in care
A. reumatologie
pacientul este introdus partial( ara
B. stomatologie
etremitatea cealica
C. neurologie
D. toate raspunsurile corecte Baia de lumina generala
"rmatoarele afrmatii despre A. este un dispozitiv din lemn cu
laseroterapie sunt ade+arate C" usi in care pacientul este introdus
(MC(%T>A total( inclusiv etremitatea cealica
A. Kn domeniu medical se B. reprezinta o metoda activa
utilizeaza lasere de mare si mica de stimulare a proceselor de
putere termoreglare
B. Kn reumatologie se utilizeaza C. reprezinta procedura de
laser de mica putere terapie cu inrarosii in spatiu inchis
C. +aserul de mare putere se D. este indicata
numeste lase rece pacientilor cu aectiuni
D. $e pot utiliza cardiovasculare
tehnici de laserpunctura
(ectele radiatiei inrarosii sunt
(ectul luminii laser este A. caloric
A. termic B. hiperemiant
B. biostimulativ C. cresterea activitatii agocitare
C. degenerare &alleriana D. toate raspunsurile corecte
D. crestere a edemului local
adiatia laser 4" este >ndicatiile terapiei

in spatiu inc#is cu inrarosii
sunt
A. de intensitate mica A. tendinite
B. monocroma B. ,icatrici vicioase
C. coerenta C. neuromialgii
D. polarizata D. intoicatii acute cu metale grele
Contraindicatiile terapiei cu Actinoterapia

inrarosii sunt: A. determina pigmentare si
A. in=amatiile acute eoliere cutanata
B. tendinite B. determina eritem actinic la 1
C. degeraturi ora
D. cicatrici vicioase C. scade metabolismul bazal
D. nu in=uenteaza sinteza
vitaminei < B. psoriazisul

C. plagile
"rmatoarea afrmatie despre D. arsurile
sursa de terapia cu "3 este
alsa "rmatoarele aectiuni
A. poate f naturala ;helioterapia4 reprezinta contraindicatii ale
B. actinoterapiei
poate f artifciala ;lampi cu
vapori de mercur de joasa A. cicatricile C" (MC(%T>A
cheloide
presiune care emit TI4 B. cataracta
C. starile hemoragice
C. Boate f artifciala ;lampi cu D. tbc activ
vapori de mercur de inalta
presiune care emit TI%4 Aplicatiile actinoterapiei sunt in
D. Boate f mita A. stomatologie
B. cardiologie
>ndicatiile terapiei cu "3 sunt C. dermatologie
A. Rotodermatozele D. >-+
Care din urmatoarele aectiuni agnetoterapia se

cardio+asculare nu reprezinta realizeaza prin
contraindicatii pentru terapia cu utilizarea unui camp magnetic
"3  A. continuu
A. Knsufcienta cardiaca B. intrerupt
B. 3F gr K C. pulsatil
C. rteriopatiile perierice std KKK D. toate raspunsurile corecte
D. ,ardiomiopatia decompensata
a-oritatea aparatelor
"rmatoarea 4" este reactie agnetodia*ux produc un camp
secundara terapiei cu "3 magnetic de
A. arsura A. 155 3z
B. atrofa cutanata B. 5 3z
C. otootalmia C. 55 3z
D. acneea D. 1555 3z
"rmatoarea afrmatie despre Aparatul de magnetoterapie

radiatiile "3 este ade+arata poate a+ea :
A. o bobina cervicala( o bobina
A. sunt absorbite in dermul
pround lombara si ! bobine
B. TI provoaca eect bactericid localizatoare
C. TI% stimuleaza sinteza B. o bobina cervicala( o bobina
vitaminei < dorsala si ! bobine localizatoare
D. TI, provoaca
hiperpigmentare C. ! bobine cervicale
D. ! bobine cervicale si ! lombare
(ectele biologice ale
magnetoterapiei sunt: >ndicatiile magnetoterapiei sunt:
A. hipotensiunea arteriala
A. vasoconstrictie B. epilepsia
B. scaderea presiunii partiale a C. nevroza anioasa
>! in tesuturi
C. relaare
D. fbroliza musculara
D. insufcienta hepatica ultrasunetelor, urmatoarea

afrmatie este alsa
"rmatoarea nu poate A. este mare la intensitati mici
f indicatie a B. se inregistreaza pana la * cm
magnetoterapiei C. tesuturile care se incalzesc
A. discopatia lombara preerential sunt periostul( osul
B. stari hemoragice subcondral( nervul
C. sdr aloneurodistrofc D. este mic la intensitati mici
D. hipertiroidia
Aparatul de ultrasonoterapie 4"
"rmatoarea afrmatie despre contine:
magnetoterapie este alsa A. generator de oscilatii electrice de
A. este o metoda termica inalta recventa
B. tratamentele pot f B. traductor cu piezoelement
eectuate in conditii de gips( C. capul emitator
bandaje D. generator de oscilatii mecanice
C. nu se cunosc reactii adverse "ltrasonoterapia se poate realiza

majore prin
D. poate determina scaderea F A. contact direct ara a f necesar un
mediu de contact
"rmatoarea afrmatie despre
B. subacvatic
metoda de aplicare a C. contact indirect prin intermediul
magnetoterapiei este unei substante solide
ade+arata D. la distanta de * cm de tegument
a4 durata tratamentului este de "5)
*5 minute etoda de aplicare a "S poate f
b4 bobina mica se aseaza in
zona dorsala
A. statica
B. dinamica
c4 bobina mare se aseaza in C. semistatica
zona cervicala D. toate raspunsurile corecte
d4 obiectele metalice se indeparteaza
obilizarea capului emitator pe
(ectele magnetoterapiei sunt: supraata tegumentului in timpul
A. sedativ pentru orma continua aplicarii ultrasonoterapie se
B. simpaticolitica pentru realizeaza
orma intrerupta A. cu miscari rapide
C. ecitatorie pentru orma B. cu miscari lente

C. insistandu)se pe ;!5 cm8sec4 osoase
eminentele
continua
D. ergotropa pentru orma D. cu miscari lente ;!cm8sec4(
continua prevenindu) se astel ormarea
undei stationare si eectul
(ectele ad+erse ale endotermic
ultrasonoterapiei sunte legate
de  arimea capului de emisie al
A. hipotermie prounda aparatului de "S este 
B. eectul de cavitatie
A. 1cm! pentru capul mare
C. eectul de reractie
B. depinde de zona de radiatie
D. arsura epidermica eectiva
C. este de 15 cm! pentru capul mic
egat de eectul endotermic al D. este de *5 cm! pentru capul mare
A. eect electrolitic
Aparatele moderne permit B. eect ecitomotor
combinarea "S cu C. eect caloric de supraata
D. eect metabolic
A. curentii de joasa recventa
B. magnetoterapia
C. inrarosiile
D. undele scurte
Contraindicatiile diatermiei sunt
>n artroze Gboala A. pacemaMerul cardiac
B. sdr algoneurodistrofc
degenerati+a cronica8,
ultrasonoterapia se aplica: C. racturile
A. cu o durata de !5 minute D. sechele postraumatice

B. recventa de 5(?)1 &att8cm!
C. recventa de *) &att8cm! ;iatermia cu unde medii are
D. mobilizarea capului emitator cu A. lungimea de unda intre 1)" Mm
miscari rapide B. recventa intre 155 555 L 1 555 555
3z
C. lungimea de unda intre 755)1!55 m
;iatermia are urmatoarele D. lungimea de unda intre 155)1555 m
proprietati
8 asa- a.raportul somn)veghe
b.sistemul endocrin la emei
c.perormanţa
n masa-ul pielii, netezirea se d. repartiţia s/ngelui în organism
ace prin alunec$ri
a. care vor urma direcţia de ane+ra specifc$ 'esutului
scurgere a s/ngelui prin artere şi con-uncti+ este
a limei prin vasele limatice a.tapotamentul
b. care vor urma direcţia de scurgere bFric'iunea
limei prin vasele limatice c.vibraţia d.cernutul
c.care vor urma direcţia de scurgere
a s/ngelui prin vene şi a limei prin %ens$rile 'esutul con-uncti+ &i ale
vasele limatice pielii
d. care vor urma direcţia de a.ecită nervii senzitivi
scurgere a s/ngelui prin vene şi a b.ecită nervii motori
artere c.determină scăderea ecitabilităţii
d.produc anestezie
ane+rele excitante
sunt ane+rele specifce masa-ului
a. mai viguroase şi au o durată mai ner+ilor sunt
scurtă de eecuţie a.ricţiunile
b. mai fne şi b.netezirile
prelungite c.mai c.loviturile ritmice
fne ţi scurte d.presiunile
d.mai energice şi de lungă
durată n sec#elele articulare
(xecutat pe o supraa'$ posttraumatice

,ric'iunile
ntins$,masa-ul pielii poate a. mobilizează şi asuplizează capsula şi
in*uen'a
ligamentele a.epidermul si dermul

b.sunt manevre ce se aplică la b.epidermul şi hipodermul
inceputul şedinţei de masaj c.epidermul
c. sunt manevre ce se aplică la d.dermul şi hipodermul
sîrşitul şedinţei de masaj
d. sunt manevre ce se aplică la Corpusculii uRni sunt implica'i n
inceputul şi la sîrşitul şedinţei de : a.percepţia presiunilor şi a tracţiunilor
masaj b. percepţia alunecărilor
c. percepţia vibraţiilor
n sec#elele dup$ d. percepţia senzaţiei de rece
ractur$,pentru un tratament
Corpusculii %acini
%acini sunt
sunt stimulati
stimulati de
de
ct mai efcient, masa-ul se  a.mişşccăărri lente( d
de ttoate
eectueaz$ dup$ intensităăţţiile
a.Minetoterapie b.at
.atingeri puterni
rnice(indi
ndier
erent d
de
b.o procedură de duratăă
termoterapie c.caldurăă
c.curent intererenţial d. miscari rapide(chiar
miscari rapide(chiar de intensitate
de intensitate
slaba
d.ultrasonoterapie
3ascu
scular
larizar
zarea p pielii e
este rreali
ealizat
zat$$
;intre tipurile de rupturi 
musculare, cea care
a. de pleul vascular pround
benefciaz$ de pe urma
masa-ului la distan'$ de b.de pleul vascular superfcial
leziune este cea c.de p
pleul epidermic şşii de c
cel pround
d.de d
douăă pleuri v vasculare(unul
a.asciculară pround şşii altul superfcial
superfcial
b.totală
c.fbrilară 3asele cutanate si subcutanate
d.mai dureroasă contin 
a. mai mult de un sert din cantitatea
n torticolisul Q rigore n az$ de singe a intregului organism
acut$, nu este indicat b. mai mult de jumătate din cantitatea
tapotamentul pentru c$ de singe a intregului organism
a. accentuează durerea şi
c. o treime din cantitatea de singe
contractura musculară. a intregului organism
b. accentuează doar durerea
c.accentuează doar contractura Arcul re*ex este

musculară a.suport fziologic pentru activitatea
d. accentuează edemul local sistemului nervos
b.ormat din receptor(cale
%oline+ritele benefciaz$ de aerenta(centru( cale eerenta( eector
eectele masa-ului n aza  c.ormat din centrii re=ecsi( calea de
a.de convalescenţă comanda a actiunii de eectuat( organ
b.iniţială eector
c.terapiei medicamentoase d.ormat din mai multi neuroni (centri
d.maniestă a aecţiunii corticali si un receptor
Straturile pielii care sunt Te#nica CPriax consta in 
puternic iner+ate sunt
a.tapotament ligamentar si limatice(splina si timus

tendinos pina la !5 de minute
b.netezire si tapotament (tapele drena-ului limatic sunt
ligamentar si tendinos  .drenajul de apel al limaticelor
c.rictiuni circulare urmat de cel al ganglionilor
concentrice si ecentrice supraiacenti
pe tendon si ligament b. drenajul de resorbtie urmat de cel de
d.netezire( ciupituri si apel si cel al ganglionilor supraiacenti
tapotament ligamentar si cF drena-ul ganglionilor
tendinos supraiacenti +aselor limatice
urmat de drena-ul de apel si de
asa-ul subac+al se executa  resorbtie
a. sub o presiune intre 1)" d .se ace doar drenaj de resorbtie si
atmosere b.sub o presiune intre de appel
*)7 atmosere c.sub o presiune
intre 5()" atmosere d.sub o T#Pxotropia este 
presiune intre 5()7 atmosere a.trecerea limei de la starea de gel la
cea lichida
Crioterapia produce b.trecerea limei de la starea lichida la
aF+asoconstrictie cea de gel
b.vasodilatatie c.pastrarea neschimbata a starii de gel
c.vasoconstrictie urmata de a limei
vasodilatatie d.un eect ce depinde d.pastrarea neschimbata a starii lichide
de tipul reactiv al pacientului a limei
3asele limatice
lic#idul excedentardreneaza
din spatiul Konele
ormatemetamerice
din  !ead sunt
interstitial rezultat din  a.viscerul si tesutul conjunctiv din zona
a.activitatea metabolica oarte somatica corespunzatoare a caror
intensa b.aport crescut de apa inervatie converge spre acelasi etaj sau
c.dierenta de presiune dintre segment medular
capatul arterial si cel venos al b.viscerul si o regiune parietala
capilarului d.dierenta arterio) abdominal sau toracica a caror
venoasa inervatie converge spre acelasi etaj
sau segment medular
3asele limatice sunt c.viscerul si o unitate motorie a caror
reprezentate de  a.capilare( inervatie converge spre acelasi etaj sau
vase colectoare( trunchiuri segment medular
limatice(canale limatice d.nici o defnitie nu este corecta
b. .capilare( vase colectoare(
trunchiuri limatice(canale !istamina determina 
limatice(placi Be#er a. intradermic(vasoconstrictie
c. .capilare( vase colectoare( si hipodermic( vasodilatatie
trunchiuri limatice(canale b.in ambele cazuri( vasoconstrictie
c. in ambele cazuri
limatice(timus
d. .capilare( vase colectoare( vasodilatatie dFintradermic,
trunchiuri limatice(canale +asodilatatie si
#ipodermic,+asoconstrictie
Contrac'ia izometric$
A. determină:deplasarea
Aplicarea procedeelor segmentului de corp în sens
undamentale Gprincipale8 de antero)posterior
masa- respect$ urm$toarea B. determină:deplasarea
succesiune segmentului de corp în sens
. netezirea ;eWeurage46 rotator
ricţiunea6 răm/ntatul ,.. determină:deplasarea segmentului
;petrissage46baterea de corp în plan transvers
;tapotamentul46 vibraţiile <. nu determină mişcare
B. netezirea ;eWeurage46
ricţiunea6 răm/ntatul Contrac'ia muscular$ se
;petrissage46 realizeaz$ prin
baterea ;tapotamentul46 .cuplarea troponinei cu
vibraţiile(
C. netezireanetezirea ;eWeurage46
;eWeurage46 tropomiozina
%.cuplarea actinei cu miozina
ricţiunea6 vibraţiile6 răm/ntatul ,.acţiunea ionilor de
;petrissage46 baterea magneziu
;tapotamentul46 netezirea <.cuplarea ionului de
;eWeurage46 calciu cu tropomiozina
D. netezirea ;eWeurage46
baterea ;tapotamentul46 )ric'iunea este mane+r$ electi+$
vibraţiile6 ricţiunea6 răm/ntatul pentru 
A. epiderm
;petrissage4 B. derm
C. hipoderm
D. epiderm şi derm
)ric'iunea constituie
mane+ra principal$ prin care )r$m7ntatul este procedeul cel mai
se ac'ioneaz$ asupra efcient pentru masa-ul 'esuturilor
musc#ilor n regiunile unde A. superfciale
ace&tia sunt situa'i  B. prounde
A. în prounzime C. nervoase perierice
B. superfcial <.glabre ;ără păr4
C. în stratul hipodermic
D. oarte
în gros esieră
regiunea Sinapsa reprezint$
A. leg$tura ntre un neuron
&i 'esutul con-uncti+
Combinarea ric'iunii cu
B. comunicarea nerv)epiderm
r$m7ntatul reprezint$
C. legătura dintre ! nervi
. o ormă intermediară de
D. comunicarea nerv)derm
trecere de la ricţiune la
răm/ntat
Trombo*ebitele &i *ebotrombozele
%. o ormă intermediară de
n primele aze 
trecere spre vibraţii
A. reprezint$
,. o ormă intermediară de pentru orice contraindica'ii
mane+r$ de masa-
trecere spre tapotament
B. reprezintă contraindicaţii doar
<. o asociere interzisă
pentru vibraţii şi tapotament %.ionul de fer ,.ionul

C. reprezintă contraindicaţii doar de hidrogen
pentru rămîntat <. actul de cuplare a tropomiozinei cu
D. permit doar netezirea troponina
)ibrele ro&ii musculare au

n cazul tumorilor maligne, .contracţie lentă
masa-ul %.puţine mitocondrii
.este contraindicat absolut( ,.puţine capilare
indierent de stadiul bolii <.contracţie rapidă
%.se poate ace ( cu avizul
medicului ,.se ace cu )ibrele musculare albe
acordul pacientului <.este A. sunt pentru eortul susţinut
contraindicat numai în azele lung timp(ără perioade de
terminale recuperare
B.
Tipurile de mu&c#i c$rora li suntcu
durată pentru un eort
perioade intens(de
prelungite de scurtă
se aplic$ de c$tre maseur recuperare
mane+rele de masa- sunt C. obosesc greu
.numai striat D. au multe mitocondrii
%. numai
cardiac ima membrelor inerioare este
,.numai drenat$ printr<un sistem limatic 
neted .superfcial
<.striat şi %.pround
C.
neted care ajunge
ganglionilor la nivelul
limatici apicali
Sarcomerul este D. dublu( pround şi superfcial
.unitatea motorie a muşchiului
ane+rele de apel din cadrul
%.unitatea moro)uncţională a
drena-ului limatic a+orizeaz$
muşchiului ,.ormat dintr)un
A. contracţia colectorilor
neuron motor si un mioflament B. aspirarea lichidului interstiţial în vase
<.din fbele musculare inervate de C. contracţia colectorilor şi
acelaşi motoneuron aspirarea lichidului interstiţial în
vase
>nterac'iunea neuro<muscular$ D. întinderea cutanată
se nume&te .gap junction
%.desmozo n limedemul secundar, posibilit$'ile
m contractile ale +aselor, care sunt
,.placă stimulate ini'ial prin #iperpresiune
motorie A. sunt eacerbate
<.sinapsă inhibitorie B. sunt depăşite
,. sunt normale
%entru realizarea contrac'iei <.trec alternativ de la contracţie la
musculare este
indispensabil dilatare
.ionul de calciu ane+rele utilizate n drena-ul
limatic trebuie s$ fe de asa-ul poate atenua durerile

intensitate extrem de mic$ prin .ecitarea fbrelor  delta
.pentru a evita creşterea %(ecitarea fbrelor amielinice ,
permeabilităţii vaselor prin C. prin acţiune asupra ambelor
stimulare histaminică tipuri de fbre( delta şi ,
%.iniţial( urmate de manevre mai D. ecitarea fbrelor tactile şi
dure ,.pentru a stimula trecerea inchiderea porţii din cornul dorsal
lichidelor in spaţiul interstiţial medular pentru ecitaţiile nociceptive
<.pentru a stimula schimbul
lichidian cu ţesuturile adiacente )usul neuro<muscular con'ine
.fbre motorii
Scopul drena-ului limatic este B. fbre senzitive
.trecerea limei în spaţiul interstiţial C. fbre motorii şi senzitive
%.crearea de colaterale limatice D. <.fbre simpatice
,. captarea macro)moleculelor
>n timpul masa-ului care produce
proteice şi evacuarea lichidului
limatic resorbit +azodilata'ie superfcial$,
in re'eaua +ascular$ pround$
<.doar evacuarea lichidului
apare .vazodilataţie
limatic resorbit
%.vazoconstricţie
,.congestie
;rena-ul limatic este
E.deschidere de capilare suplimentare
realizat prin .masajul
ganglionilor limatici
B. manevra de apel ;de evacuare4 %rin ric'iune, r$m7ntat &i
C. manevra de resorbţie ;de captaj4
tapotament, mane+re energice, se
D. (% şi , produce  .vazodilataţie în
prounzime( prin acţiune histamino)
Structurile anatomice serotoninergică %.vazoconstricţie în
asupra c$rora prounzime( prin acţiune histamino)
ac'ioneaz$ masa-ul sunt serotoninergică
A. pielea şi muschii C. vazodilataţie în prounzime( prin
B. organe interne( piele( muşchi( acţiune adrenergică
articulaţii ,.pielea( muşchii şi D. vazodilataţie în prounzime( prin
articulaţiile acţiunea substanţei B
<. aponevrozele(pielea( muşchii
şi articulaţiile ;urerea reerit$ apare datorit$ 
.convergenţei fbrelor tactile dintr)o
eceptorii pielii asupra zonă a pielii în acelaşi segment din
c$rora ac'ioneaz$ masa-ul
cornul ventral medular cu fbrele motorii
sunt
B. convergenţei fbrelor tactile dintr)o
A. doar cei tactili
zonă a pielii în acelaşi segment din
B. de
cornul dorsal medular cu fbrele
temperatură
durerii viscerale
,.cei ai
C. convergenţei fbrelor tactile dintr)o
durerii
<. tactili şi ai durerii zonă
cornula pielii
lateralîn acelaşi
medularsegment din
cu fbrele
durerii viscerale
D. convergenţei fbrelor
parasimpatice dintr)o zonă a pielii 9 ecuperare in boli
în acelaşi segment din cornul reumatologice
lateral medular cu fbrele durerii
viscerale "nul din dezideratele
terapeutice in
coxartroza este
A. conservarea 8 obţinerea a cel puţin
"5 grade de =eie( etensia
completă a articulaţiei( toniferea
abductorilor şi etensorilor6
B. conservarea 8 obţinerea a cel puţin
"5 grade de etensie( =eia
adductorilor şi =eorilor6
C. conservarea 8 obţinerea a cel puţin
5 grade de =eie( etensia
abductorilor şi etensorilor6
D. conservarea 8 obţinerea a cel puţin
5 grade de =eie si toniferea
etensorilor.
Donartroza 4" reprezinta

A. o artropatie
cronica degenerativă6
B. o artropatie in=amatorie
imuna6
C. o artropatie metabolica6
D. artroza articulatiei genunchiului6
4" este ade+arat reeritor la

aplicatiile de curent diadinamic
in gonartoza
A. aplicatiile se ac doar la ! zile
intrucat artroza gonartroza nu este
adesea clinic simptomatica6
B. polii se plaseaza latero)lateral 6
C. polii se plaseaza antero)posterior6
D. se aplica atat in ormele cronice
cat si in cele de reactivare a
patologiei artrozice 6
egulile generale, de Jigiena

a coloanei +ertebrale includ
urmatoarele, cu exceptia de greutati( mersului si

A. Bosturare corecta a coloanei6 ortostatismului prelungit
B. -epaus plan semidur( perna D. Bromovarea eercitiului fzic intrucat
mica6 durerea lombara de natura discala
C. Dvitarea eortului fzic( purtarii se amelioreaza astel6
Tabloul clinic al lombosciaticii
4" cuprinde urmatoarele
A. <urerea vertebrală lombara cu Care entitate 4" ace parte din
iradiere pe traiectul + sau $16 patologia abarticulara a
B. <urerea radiculară pe traiectele +" umarului
si +* A. Tmarul hiperalgic6
C. Boziţia vicioasă a coloanei( si B. Tmarul simplu dureros6
anume: scolioza( redresare( C. Tmarul mit6
hiperlodoza lombara6 D. $indromul umar)mana6
D. ,ontractura musculară
paravertebrală re=eă6
"rmatoarele 4" sunt olosite
in terapia umarului #iperalgic
Sciatica discala 4" are A. +aserterapia6
B. plicatiile de parafna6
urmatoarele caracteristici C. Dlectroterapia antalgica6
A. Ractor declansator ;eortul fzic4 D. Pinetoterapia6
B. <ebut brusc
C. <urere vertebrala O radiculara
de tip mecanic
D. Fraiect tipic multiradicular
%oliartrita reumatoida se
caracterizeaza prin
A. artrite ale articulatiilor mici ale
membrelor cu aectare bilaterala
si simetrica
B. artrite asimetrice ale articulatiilor
mari ale membrelor
C. artrite asimetrice ale articulatiilor
D. mici ale membrelor

nu aecteaza niciodata articulatiile
mici ale membrelor.
Iinetoterapia in patologia
discala 4" ace apel la
urmatoarele programe:
A. Pabat( cu rol
decontracturant6
School back
B. spatelui46 ;scoala
C. Nilliams progresiv6
D. ,odman6
Articulatiile aectate de B. 'entinerea8

poliartrita reumatoida G%8 meliorare8 maimizarea
sunt urmatoarele, cu unctionala articulara
exceptia C. Brevenirea8
A. rticulatiile mici ale mainii: carp( minimizarea dizabilitatii
metacarpoalangiene( si aectarii unctionale
interalangiene proimale6 D. Bromovarea respiratiei tip
B. rticulatiile sacroiliace6 abdominal
C. rticulatiile aiale: segmentul ,1)
,!6
D. rticulatiile coo)emurale6 Tratamentul recuperator in
aza de cronicitate a
poliartritei reumatoide 4"
;efcitele unctionale ce include:
necesita inter+entia A. meliorare durere prin
tratamentului recuperator la electroterapie antalgica6
pacienti cu poliartrita B. ,resterea ortei musculare prin
reumatoida includ eercitii dinamice6
urmatoarele, cu exceptia C. ,resterea amplitudinii de miscare
A. <istructie articulara a segmentelor vertebrale lombar si
B. +imitarea mobilitate
articulara dorsal6
C. ectare prehensiune L orta8 D. -eeducare vocationala6
fnete
D. ectarea respiratorie
%iciorul reumatoid cuprinde
urmatoarele deormari
6biecti+ele terapeutice in caracteristice, cu exceptia:
poliartrita reumatoida 4" au A. <egete in 0ciocan26
in atentie B. <egete in 0gat de lebadaX6
C. Bicior triunghiular6
A. <iminuarea durerii D. Bicior rotund.
si in=amatiei
%rincipalele boli ce apartin mobilizare a segmentara sau totala(
grupului de spondilartrite sunt pe toate directiile de miscare6
urmatoarele, cu exceptia C. defcitul respirator prin insufcienta
A. $pondilita anchilozanta6 respiratorie restrictiva6
B.
$indromulrtropatia
-eiter psoriazica6
D. aectarea de dinamica
C. si artritele diaragmatica6
reactive6
D. $pondilartroza 6biecti+ele tratamentului
recuperator raportat la stadiul
;efcitele unctionale de spondilita anc#ilozanta sunt
caracteritice spondilitei urmatoarele, cu exceptia
anc#ilozante 4" includ A. ameliorarea simptomatologiei algice
urmatoarele ;aiale si perierice46
A. aectarea articulatiilor mici ale B. ameliorarea tulburarilor de statica
mainii cu defcite majore de vertebrala 8mentinerea posturii
prehensiune6 vertebrale corecte6
B. aectarea aiala cu defcite de
C. ameliorarea tulburarilor de B. aectare preerentiala a scheletului

dinamica vertebrala6 aial si articulatiilor sacroiliace6
D. ameliorarea unctiei de C. aectare perierica poliartriculara(
prehensiune6 simetrica( mai ales pe articulatiile
mari6
"rmatoarele proceduri fzical< D. aectare sistemica: ochi( tub
kinetice 4" isi aduc aportul in digestiv( genito)urinar( cutanat
spondilita anc#ilozanta:
A. Dlectroterapie
antalgica ;aplicatii pe Testul Sc#ober cuantifca
rahis( enteze( articulatiile A. 'obilitatea coloanei
perierice4 vertebrale lombare
B. termoterapie proundă( aial si B. 'obilitatea coloanei
perieric ;enteze( articular4 ;inra) vertebrale cervicale
rosii( unde scurte( parafna4 in aza C. 'obilitatea coloanei vertebrale
dorsale
C. activa a bolii6 de tip postural(
Minetoterapie D. este o manevra pentru
pentru menţinerea curburilor articulatiile sacroiliace
coloanei şi combaterea poziţiilor
vicioase6
D. hidroterapie si odifcarile articulare
hidro) Minetoterapie6 caracteristice spondilitei
anc#ilozante 4" includ
Caracterele comune ale A. redresarea segmentului
spondilartritelor sunt vertebral lombar
urmatoarele, cu exceptia B. pozitiareumatoida

C. mana de Qschior2
A. debut la barbatul tanar ;Y !7 ani46 D. anteproiectia segmentului
vertebral cervical
"rmatoarele afrmatii
reeritoare
la coxartroza 4"
sunt ade+arate
A. reprezinta localizarea
degenerative la nivelulmodifcărilor
articulatiei
coo) emurale6
B. reprezinta o artropatie
degenerativa cronica( dureroasă(
progresivă şi major invalidantă6
C. reprezinta principala cauză de
dizabilitate şi de protezare la
v/rstnic
D. este o aectiune metabolica( cu
localizare preerentiala la nivelul
soldului6
B. deviaţiile în plan rontal ;genul

Bilantul clinic si unctional =eum( recurvatum4 Z sagital
in gonartroza 4" are in ;genul valgum( varum4
atentie C. tumeacţia6
A. intensitatea durerii cu character D. stabilitatea articulară a
mechanic6 soldului.
6biecti+ele recuperarii A. >steofte
unctionale in B. Eeode
gonartroza 4" includ C. $cleroza subcondrală
D. $indesmofte
A. reacerea stabilităţii
genunchiului6 "rmatoarele afrmatii
B. ameliorarea mobilităţii reeritoare la sciatica
articulatiei emuro)patelare6 simptomatica sunt ade+arate,
C. ameliorarea prehensiunii6 cu exceptia
D. restabilirea unghiurilor utile de
A. Rara actori declansatori evidenti6
mers în articulaţia emuro) tibială.
B. <ebutul
C. Kradiereaeste
esteinsidios6
uniradiculara6
Tratamentul armacologic in D. $imptomatologia GT
gonartroza 4" se bazeaza pe se amelioreaza in repaus.
urmatoarele
A. analgezice non) opioide ombosciatica S1 se
;paracetamol( KG$4 caracterizeaza prin urmatorul
B. imunosupresoare de tipul traiect al durerii
methotreat6 A. ata posterioara a coapsei(
C. suplimente nutritive ;condroitina(
ata anterointerna a gambei( pana
glucozamina4
D. medicaţie cu administrare intra) in haluce6
B. ata posterioara a intreg
articulară de tip corticoid ;produşi
membrului inerior pana la nivelul
retard4
talonului6
C. ata anterioara a coapsei pana la
%rogramul IT in puseul de genunchi6
reacti+are al artrozei de D. ata anteroeterna a coapsei(
genunc#i retine urmatoarele, gambei( haluce6
cu exceptia
A. posturarea genunchiului in
B.
etensie
eectuareacompleta6
de contracţii "marul
expresia simplu dureros este
izometrice din poziţii nedureroase A. tendinitei bicepsului6
pentru cvadriceps şi hamstrings6 B. rupturii coiului rotatorilor6
C. artrozei scapulohumerale6
C. tracţiuni cu genunchiul în =eie D. algoneurodistrofei umarului.
de *56
D. mobilizări active) asistate p/nă la
limita durerii a articulaţiei emuro)
patelare6 Iinetoterapia in umarul
blocat 4" presupune
"rm$toarele modifc$ri A. decoaptari ,odmann
radiologice 4" pot apare in B. tehnici de acilitare neuromusculara6
gonartroz$: C. programul Nilliams6
D. posturare corecta6 luna6

B. sciatica hiperalgica ce nu
cedeaza la tratament corect
Cauzele unei lombosciatici C. sciatica paretica recent instalata6
includ urmatoarele, cu D. primul puseu de sciatica ce
exceptia nu se amelioreaza
A. hernia de disc +*)+( +)$16 semnifcativ la  zile de
B. discartroza6 tratament6
C. spondilartrita6
D. artroza coo)emurala6
aserterapia in lombosciatica
A. se ace pe punctele dureroase
>ndicatiile inter+entiei vertebrale6
c#irurgicale in B. se ace pe punctele dureroasse
lombosciatica sunt Iallei6
urmatoarele, cu exceptia C. se indica si in ormele de sciatica
paretica6
A. sciatica neameliorata sub D. toate cele de mai sus
tratament corect mai mult de 1
10ecuperare postoperatorieF ecuperare postoperatorie

neuroc#irurgicala
Accelerarea regener$rii tisulare se ob'ine prin mi-loace

a.armaco)dinamice6
b.chirurgicale6
c.sociale6
d.amiliale.
3indecarea unc'ional$ a leziunilor implic$

a.instalarea unor sechele6
b.imobilizare ortopedică6
c.edeme6
d.recalifcare proesională.
Scopul kinetoterapiei postoperatorii este

a.imobilizarea segmentului operat6
b.ameliorarea anatomiei segmentului operat6
c.tratamentul escarelor6
d.hipertroferea organului pereche aţă de cel operat.
ecuperarea postoperatorie dureaz$
b.c/teva
a.c/tevasăptăm/ni(apoi
săptăm/ni6 se menţine trei luni6
c.c/teva săptăm/ni(apoi se menţine toată spitalizarea6
d.c/teva săptăm/ni(apoi se menţine toată viaţa.
Dimnastica respiratorie postoperatorie implic$ &i

a.ducerea simultană a braţelor în sus cu epir6
b.ducerea alternativă a braţelor în jos cu inspir6
c.ducerea simultană a braţelor în sus cu inspir6
d.ducerea simultană a braţelor în jos cu inspir.
Iinetoterapia postoperatorie selecti+$ include &i

a.mişcări imaginare6
b.antibioterapie6
c.diadinamice6
d.împachetări la parafnă.
Dimnastica respiratorie este

a.o compensare a lipsei de plasticitate a sistemului nevos6
b.o boala intercurenta6
c.imitatie sau joc6
d.o orma de aplicare a Minetoterapiei.
Dimnastica generala se ocupa cu

a.reeducarea mersului6
b.ergoterapia6
c.transmiterea mingii pe deasupra capului6
d.ameliorarea capacitatii generale a organismului.
>n pozitia culcat in pat,se ac miscari,precum

a.ridicari pe varuri6
b.ducerea alternative a bratelor in sus6
c.2mersul piticului26
d.ridicarea piciorului 0din treapta in treapta2.
iscarile respiratorii se ac

a.pana la aparitia durerii6
b.ara pauza6
c.peste 15 repetari6
d.numai la inceputul programului.
(xpiratia se ace
a.rapid6
b.ara zgomot6
c.cu orta6
d.pe nas.
>n programul celor slabi,gimnastica respiratorie dureaza,zilnic

a. minute6
b.1 min6
c."5 min6
d.o ora.
%rogramul de gimnastica generala si respiratorie se ace pe baza :

a.parametrilor generali6
b.competitiilor6
c.principiului lui rhimede6
d.miscarilor cu rezistenta.
Dimnastica generala si respiratorie
a.este precedata de masaj6
b.este precedata de fzioterapie6
c.cuprinde si respiratii libere6
d.cuprinde miscari imaginare.
>n picioare,gimnastica generala si respiratorie include

a.etensia trunchiului cu inclestarea mainilor la spate6
b.ridicare si coborare a bazinului6
c.contractii izometrice ale cvadricepsului6
d.2bicicleta2.
eabilitarea este
a.capacitatea psiho)somatica a organismului de readaptare6
b.o defcienta6
c.o
d.o invaliditate6
infrmitate.
edicina clasica 
a.previne bolile6
b.studiaza matematica
c.nu contine radioterapia6
d.nu se ocupa de dieta.
i-loacele fzicale contin

a.transportul bolnavilor6
b.terapia ocupationala6
c.pneumologia6
d.cardiologia.
Centrul de reabilitare isi propune

a.aplicarea programelor de reabilitare6
b.aplicarea terapiei prin stress6
c.obtinerea a 5@ din recuperare6
d.mentinerea invaliditatii temporare.
%a+lo+ a demonstrat
a.re=eul de dependenta6
b.re=eul de libertate6
c.re=eul de adinamie6
d.re=eul de abstinenta.
%rocesul de reabilitare depinde de

a.dorinta de colaborare a pacientului6
b.conditiile meteo6
c.unctia de reproducere6
d.conditiile de laborator.
ocomotia reprezinta
a.impuls nervos6
b.impuls motor6
c.impuls senzitiv6
d.interactiune intre ortele eterne si interne.
%erectionarea
a.realizeaza miscari de maima efcienta6
b.minimizeaza ortele eterne6
c.maimizeaza ortele interne6

d.este o orma inerioara de adaptare.
iscarea este
a.cea mai efcienta metoda de adaptare6
b.compartimentare a ingrijirii6
c.un retus chirurgical6
d.se ace numai in spital.
(tapele de readaptare
a. trebuie sa fe intrerupte6
b. duc la degradarea unctionala
c. au coeziune terapeutica6
d. nu au fnalitate sociala.
Societatea are o datorie

a. de egalizare a sanselor6
b .de a transorma un individ normal intr) unul invalid6
c. de evitare a reabilitarii6
d. de evitare a operatiilor.
>ntre parametri +itali ai reabilitarii, pot f cei

a.morologici6
b.obligatori6
c.selectivi6
d.comuni.
Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mi-loace

a.Minetoterapice6
b.fnanciare6
c.limitate6
d.etensive.
3indecarea leziunilor se ace

a.incomplet6
b.unctional6
c.complet6
d.corector.
ecuperarea adultilor se ace spre

a.recastigarea califcarii6
b.pierderea califcarii6
c.necalifcare6
d.supercalifcare.
eabilitarea incepe cu

a.schimbarea conditiilor de viata6
b.schimbarea locului de munca6

c.schimbarea mediului amilial6
d.eaminarea defcientului.
eabilitarea sociala implica si

a.amilia6
b.biologia 6
c.fziologia6
d.biochimia.
Sectia c#irurgicala
a.se rezuma la a opera bolnavul6
b.a)l pregati pentru operatie6
c.a)l reabilita6
d.a)l eterna.
>n dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra

a.aparatul de anestezie6
b.scari fe6
c.scripeti6
d.cuptor de parafna.
>n articulatia cotului

a.miscarile pasive se ac inaintea celor active6
b.miscarile active se ac dupa cele pasive6
c.miscarile pasive se ac dupa cele active6
d.miscarile pasive se ac impreuna cu cele active.
>n articulatiile degetelor:

a.miscarile pasive se ac inaintea celor active6
b.miscarile active se ac inaintea celor pasive6
c.miscarile active se ac impreuna cu cele pasive6
d.nu se ac miscari active.
>n articulatia genunc#iului

a.miscarile active se ac impreuna cu cele pasive6
b.miscarile pasive preced pe cele active6 c.miscarile active preced pe cele pasive6
d.nu se ac miscari pasive.
Trombo*ebita prounda se pre+ine prin:

a.repaus absolut la pat6
b.ortostatism prelungit6 c.=eia capului6
d.=eia si etensia piciorului.
iscarile cu rezistenta se ac

a.la inceput6
b.la sarsit6
c.la cei hipotrofci6

d.dupa obtinerea tonusului muscular.
ersul terapeutic se ace:

a.pe bicicleta6
b.pe cuie6 c.pe tapalige6
d.pe bare paralele.
Care din urmatoarele aec'iuni al c$ror diagnostic &i tratament este

asigurat de specialitatea neuroc#irurgie nu ace parte
a. herniile inghinale
b. traumatismele vertebrale
c. accidentele vasculare cerebrale
d. tumorile medulare
Care din particularit$'ile enumerate mai -os nu sunt specifce anamnezei in

diagnosticul neuroc#irurgical
a. motivele internării
b. eamenul local
c. istoricul bolii
d. antecedentele eredocolaterale
(xamenul clinic neuroc#irurgical cuprinde urmatoarele e+alu$ri, cu exp'ia

a. uncţiile neuropsihice
b. măsurarea presiunii intracraniene
c. motilitatea
d. evaloarea nervilor cranieni
(+aluarea motilit$'ii in cadrul examenului clinic neuroc#irurgical nu

cuprinde:
a. evaluarea orţei musculare
b. evaluarea trofcităţii musculare
c. evaluarea mişcărilor involuntare
d. evaluarea sensibilităţii tactile
Care din sindroamele enumerate mai -os nu este specifc domeniului

neuroc#irurgical:
a. sindromul comiţial
b. sindromul vertebral
c. sindromul dispeptic
d. sindromul meningeal
en'iona'i care din explor$rile paraclinice enumerate nu sunt destinate

explor$rii +asculare
a. doppler)ul
b. mielografacarotidian
cu contrast
c. angiografa $eledinger
d. ngio-'G
"na din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de

substan'$ de contrast
a. mielografa cu contrast
b. angiografa $eledinger
c. doppler)ul carotidian
d. ngio-'G
Sistemul reticulat acti+ator ascendent de la ni+elul trunc#iului cerebral

respunz$tor de inducerea st$rii de com$ poate f e+aluat prin semnele clinice
directe, cu excep'ia
a. abolirea reacţiei de orientare
b. abolirea respiraţiei
c. abolirea reacţiei de trezire
d. abolirea stării de conştienţă
onitorizarea presiunii intracraniene este indicat$ n

a. toate stările de şoc
b. uremie
c. aza de debut a tumorilor cerebrale
d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală( mai ales la pacienţi comatoşi
onitorizarea presiunii intracraniene nu se ace de la ni+elul

a. ventriculilor cerebrali
b. corpului vitros
c.
d. parenchimului
spaţiului cerebral
subarahnoidian
;in cadrul patologiei +asculare neuroc#irurgicale nu ace parte

a. anevrismul aortic
b. cavernoamele cerebeloase
c. fstulele arterio)venoase duro) cerebrale
d. malormaţiile arterio)venoase medulare
Care din elementele +asculare men'ionate nu ace parte din componen'a

malorma'iilor arterio<+enoase cerebrale
a. pediculii de alimentare arteriali
b. nidusul
c. drenajul arterial
d. drenavul venos
(+aluarea comei pe scala DlasgoO nu implic$

a. evaluarea raspunsului verbal
b. evaluarea raspunsului respirator
c. evaluarea raspunsului motor
d. evaluarea raspunsului ocular
%rincipiul de baza al computer tomografei are la baz$

a. c/mpul magnetic
b. radiaţia -oentghen
c. ultrasunetele
d. radiaţia laser
%uncta-ul maxim &i minim ob'inut prin e+aloarea st$rii de com$ pe scala
DlasgoO este
a. 7 şi "
b. 1 şi "
c. 1" şi 
d. 1 şi 1
!emoragia subara#noidian$ este specifca leziunilor cerebrale de tip

a. cavernom
b. telangiectazie
c. anevrism
d. fstula carotido)cavernoasă
!idroce1alia presupune urmatoarele afrma'ii, cu excep'ia

a. acumulare de +,- la nivelul ventriculilor cerebrali
b. apariţia triadei simptomatologice ;tulburari de memorie( mers( micţiune4
c. tratamentul prin drenaj ventriculo) peritoneal
d. dializa +,-
;rena-ul +entriculo<peritoneal:
a. este un drenaj ventricular etern
b. asigură evacuarea lichidului cealorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea
peritoneală
c. poate asigura monitorizarea presiunii intracraniene
d. prezintă un cateter ventricular şi unul peritoneal
Starea de com$ nu presupune

a. abolirea starii de conştieţă
b. absenţa reacţiei de trezire
c. absenţa micţiunii
d. absenţa reacţiei de orientare
;ispoziti+ul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde

a. un captor de presiune
b. un amplifcator de presiune
c. un traductor de presiune
d. un sistem de inregistrare
!emoragiile intracraniene nu cuprind

a. hematoamele epicraniene
b. hematoamele subdurale
c. hematoamele etradurale
d. hematoamele intraparinchimatoase
Succesiune corect$ a etapele #erniei de disc lombare

este
a. iritativă( paretică( paralitică
b. iritativă( paralitică( paretică

c. paretică( paralitică( discopatie
d. iritativă( paretică( tetraparetică
Succesiunea corect$ a stadiilor
discopatiei
este +ertebrale lombare
a. dorsalgie( blocaj lombar( hernie de disc(
discartroză
b. lombalgie( hernie de disc( blocaj lombar( discartroză
c. lombalgie( blocaj lombar( hernie de disc( discartroză
d. iritativă( paretică( paralitică
;in cadrul tunorilor primiti+e cerebrale nu ac parte

a. glioame
b. metastaze
c. meningioame
d. neurinoame
Care din enun'urile de mai -os nu este eect a

masa-ului local:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. creşterea temperature centrale a corpului
d. hiperemiant
11 ecuperare in boli ortopedico< aectat olosind ca tratament <<6
traumaticeF Te#nici de ortezare
protezare
;urata de lucru a unei =edinte de
5eeducarea 1unctional$ defne=te reeducare se stabile=te 1unctie de
a) c9iunea întreprinsă în cadrul a) -eac9iile i adaptarea
unită9ilor sanitare pentru bolnavului la eort6
însănătoirea i reacerea c/t mai b) I/rsta bolnavului6
completă a organismului aectat c) $eul bolnavului6
d) -eac9iile i adaptarea
olosind ca tratament ultrasunetele6
bolnavului la eort( v/rsta acestuia.
b) c9iunea întreprinsă în cadrul i
unită9ilor sanitare pentru însănătoirea
reacerea c/t mai completă a organismului 4um$rul de repet$ri al unui
aectat olosind ca tratament eamenul exercitiu +ariaz$ astel
radiografc6 a) 1)! repetări p/nă la sute
c) c9iunea întreprinsă în cadrul de repetări6
unită9ilor sanitare pentru însănătoirea i b) 1)" repetări p/nă la sute
reacerea c/t mai completă a organismului de repetări6
aectat olosind ca tratament micarea( c) 1)* repetări p/nă la sute
sub toate ormele ei6 de repetări6
d) c9iunea întreprinsă în cadrul d) 1)7 repetări p/nă la sute
unită9ilor sanitare pentru însănătoirea i de repetări.
reacerea c/t mai completă a organismului
b) Fehnica antalgică(
tehnica mobilizatoare(
5itmul de executie al mi=c$rii tehnica de tonifere6
terapeutice este
c) Fehnica antalgică( tehnica
a) Tltrarapid6
mobilizatoare( tehnica de tonifere(
b) +ent6 tehnica reeducării6
c) Kndierent( dar la amplitudine
maimă6 d) Fehnica antalgică( tehnica
d) +ent( dar la amplitudine maimă6 mobilizatoare( tehnica de tonifere(
tehnica reeducării( tehnica
stabilită9ii6
Te#nica de lucru n cadrul =edin?elor
de reeducare cuprinde
i-loacele reeduc$rii 1unctionale
a) Fehnica antalgică( tehnica
cuprind
mobilizatoare6
a) 'icarea sub toate ormele ei6
b) 'icarea sub toate
ormele ei( masajul(
hidroterapia6
c) 'icarea sub toate
hidroterapia( posturile6
d) 'icarea sub toate
hidroterapia( electroterapia(
posturile6
Bn reeducarea 1unctional$,
mi=carea se olose=te
a) Basivă6
b) ctivă6
c) ctivo)pasivă6
d) ,ontinuă.
Scopul mi=c$rilor pasi+e este

a) <e a ajuta trofcitatea
9esuturilor6
b) <e a avoriza
regenerarea 9esuturilor6
c) <e a permite regenerarea
leziunilor nervilor perierici6
d) <e a ajuta trofcitatea
9esuturilor p/nă la apari9ia
micărilor active.
>ndicatiile 0n executarea mi=c$rilor i=carea acti+$ este rezultatul

pasi+e exclud a) ,ircula9iei arteriale6
a) Dvitarea compensa9iilor prin b) ,ontrac9iilor musculare6
deplasarea articula9iei vecine6 c) 'asajului terapeutic6
b) -itm de eecu9ie lent6 d) ,ircula9iei venoase6
c) 'icarea va merge p/nă la pragul
dureros( evit/ndu)se durerea intensă6
d) Brizele vor f c/t mai depărtate de ane+rele de masa- cuprind
articula9iile ce trebuie mobilizate. a) Getezirea( răm/ntatul(
ric9iunea( tapotamentul( vibra9iile6
b)Getezirea( ric9iunea( c) Ravorizează procesul de
tapotamentul( vibra9iile6 vindecare i de resorb9ie a
c) Getezirea( răm/ntatul( produselor patologice din 9esuturi i
ric9iunea( tapotamentul( vibra9iile( din cicatricile vicioase6
presiunile6 d) Dste indicat în nevralgiile
d) Getezirea( răm/ntatul( cronice( find calmant.
ric9iunea( tapotamentul( vibra9iile(
presiunile( scuturatul6
%resiunile
a) u eect analog vibra9iilor6
;intre procedurile de b) $cad sensibilitatea nervilor i
electroterapie, cele mai des relaează muchii în cazul
olosite sunt contracturilor6
a) Tltrasunetele( c) Ravorizează procesul de
galvanizările( curen9ii
eponen9iali6 vindecare i de din
produselor patologice resorb9ie a
9esuturi i
b) Tltrascurtele( din cicatricile vicioase6
ultrasunetele( curen9ii d) $unt indicate în nevralgiile
eponen9iali( galvanizările( cronice( find calmante.
ionizările6
c) Tltrascurtele(
ultrasunetele( curen9ii Termoterapia
eponen9iali( galvanizările( a) $e aplică sub ormă de băi reci
ionizările( curen9ii hiperbolici6 sau pungă cu ghea9ă6
d) Tltrascurtele( b) Rolosete ac9iunea rigului(
ultrasunetele( galvanizările( pentru ob9inerea vasoconstric9iei6
ionizările( curen9ii c) Rolosete ac9iunea rigului
eponen9iali( curen9ii pentru reducerea hemoragiilor intra)
diadinamici6 articulare în cazul traumatismelor6
d) $e aplică sub ormă de aer
cald( apă caldă( împachetări cu
Tapotamentul nămol( parafnă sau nisip cald.
a) re eect analog
vibra9iilor6
b) $cade sensibilitatea nervilor
i relaează muchii în cazul
contracturilor6
%osturile exclud c) Raza de ambutisare i

a) Riarea într)o pozi9ie a aza de impulsie6
uneia sau mai multor articula9ii6 d) Raza de amortizare i
b) -estabilirea curburii( aza de impulsie.
aului sau ormei ini9iale a
articula9iei6
ersul anormal include
c) >b9inerea manuală prin
presiuni eercitate de specialist6 a) Basul unilateral( pasul t/rit(
d) Geînvingerea retrac9iilor pasul cosit( pasul scurtat6
musculo) tendinoase6 b) Basul unilateral( pasul t/rit(
pasul cosit( pasul scurtat( pasul
înapoi6
3alorile normale Ggoniometrie8 c) Basul unilateral( pasul t/rit(
pentru um$r includ pasul cosit( pasul scurtat( pasul
a) bduc9ie activă L A5 grade6 lărgit6
b) dduc9ie L 5 grade6 d) Basul unilateral( pasul t/rit(
c) -etropulsie L  grade6 pasul cosit( pasul scurtat( pasul
d) -ota9ie internă L "5 grade.
lateral6
3alorile normale Ggoniometrie8

pentru cot includ Tratamentul cu ultrasunete
exclude
a) Rleie L 1*5 grade6
b) Brona9ie L ?5 grade6 a) <urata de aplicare pe o
c) $upina9ie L 15 grade6 anumită zonă ) ! i  minute6
d) Brona9ie i supina9ie cu
rota9ia humerusului L !C5 b)
c) -itmul ) zilnic
Gumărul sau laîntre
edin9elor două7zile6
şi
grade. "56
d) -epetarea seriilor de edin9e
la *)7 săptăm/ni.
n perioada de spri-in a fec$rui
picior se disting
>ndica?iile ;A; includ
a) Raza de ambutisare6
b) Raza de ambutisare i a) <R O B- ;contuzii( lua9ii(
aza de amortizare6 entorse46
b)
rupturi<R O B- ;racturi( b)
ligamentare46 acute( Fulburări
severe6 cardiovasculare
c) <R O B$ ;întinderi musculare( c) Fulburări de coagulare
sechele tardive i recidive( contuzii( sangvină( ragilitate capilară6
lua9ii( entorse( redori articulare46 d) AAF
d) B$8<R O B$8<R O 'R8'R O
B+ ;redori articulare4.
)ormele clasice de curenti
diadinamici exclud
Contraindicatiile tratamentului cu a) 'R L monoazat f6
ultrasunete exclud b)
c) elongată6
B+ L perioadă lungă6
a) 'odifcări tegumentare(
d) -$ L ritm sincopat.
aec9iuni cutanate diverse6
;in punct de +edere lezional, d) rticula9ia humero)

um$rul suer$ cubitală( humero)radială i
a) ,ontuzii( lua9ii( entorse( radio)cubitală.
racturi( arsuri6
b) ,ontuzii( lua9ii( entorse(
racturi( plăgi tăiate6 ecuperarea dup$ suspendarea
c) ,ontuzii( lua9ii( entorse( imobiliz$rii include
racturi( plăgi tăiate( arsuri6 a) ,ombaterea durerii prin
d) ,ontuzii( lua9ii( racturi( medica9ie psihotropă6
plăgi tăiate sau în9epate( arsuri6 b) ,ombaterea durerii prin
medica9ie antivirală6
c) ,ombaterea durerii prin
5eeducarea 1unctional$ 0n medica9ie antivirală( psihotropă(
traumatologia um$rului Gaza 18 antalgică( antiin=amatorie i
include
sedativă6
a) Kmobilizarea cu cotul lipit de d) ,ombaterea durerii prin
corp ;tip ustin 'oore46 medica9ie antalgică(
b) Kmobilizarea cu cotul lipit de corp antiin=amatorie i sedativă i
i adduc9ie 15 grade ;tip 'oore) terapie fzicală cu eecte antalgice6
<ujanier46
c) Kmobilizarea cu cotul lipit de Sec#elele =oldului
corp ;tip <ujanier46 posttraumatic includ
d) Gici una de mai sus. a) <urere6
b) <efcit de stabilitate6
c) <efcit de mobilitate6
Articulatia cotului include d) Foate de mai sus.
a) rticula9ia humero)cubitală6
b) rticula9ia humero)cubitală(
humero)tibială( humero)radială i etodologia general$ de
recuperare a =oldului exclude
radio) cubitală6
c) rticula9ia humero)emurală( a) 'edica9ia antiin=amatorie
humero)tibială( humero)radială i antalgică i sedativă6
radio) cubitală6 b) Bosturi declive6
c) 'asaj6
d) <<.
Cotul se recupereaz$ prin

a) 'icări activo)pasive6
b) 'icări active6
c) 'icări de abduc9ie(
adduc9ie i rota9ie eternă6
d) 'icări activo)pasive(
abduc9ie( adduc9ie( rota9ie eternă
i rota9ie internă.
;in sc#ema general$ de program

recuperator precoce al cotului, nu
ace parte %osturile libere pentru =old
includ
a) plicarea undelor
electromagnetice de înaltă recven9ă6 a) Rleum ) decubit ventral cu o
b) Bozi9ionarea proclivă a pernă mică sub abdomen(
membrului superior6 genunchi pentru creterea una sub
=eiei
c) ,ombaterea durerii prin oldului6
medica9ie antalgică( antiin=amatorie b) <erotare eternă L decubit
i sedativă precum i terapie fzicală lateral pe partea aectată( membrul
cu eecte antalgice6 aectat încruci/ndu)l pe cel
d) 'en9inerea mobilită9ii sănătos6
articula9iilor neaectate cu eerci9ii c) bduc9ie L din decubit
pasivo)active. dorsal se 9ine o pernă între
picioare6
d) $e repetă de 1)! ori pe zi.
7na rigid$, 0ng#etat$ G1rozen
#and8 este consecinta
a) Kmobilizării îndelungate6 5e1acerea mobilit$tii =oldului
b) Kmobilizării îndelungate( include
racturi sau lua9ii6 a) -ec/tigarea a !5 =eie L
c) Kmobilizării îndelungate( etensie( 1!5 abduc9ie L adduc9ie i
racturi sau lua9ii( algodistrofei( 1*5 -K)-D6
leziuni ale păr9ilor moi6 b) -ec/tigarea a 55 =eie L
d) Kmobilizării îndelungate( etensie( 15 abduc9ie L adduc9ie i
racturi( algodistrofei( leziuni ale 155 -K)-D6
păr9ilor moi. c) -ec/tigarea a !5 =eie L
etensie( 1*5 abduc9ie L adduc9ie i
1!5 -K)-D6
Stabilitatea =oldului este d) -ec/tigarea a 1!5 =eie L
asigurat$ de etensie( 1*5 abduc9ie L adduc9ie i
a) Ractori osoi L în special !5 -K)-D.
articula9ia coo)tibială6
b) Ractori musculari L asigură mai
6rdinea atentiei 0n recuperarea
ales stabilitatea
;căderea în a9ă46anterioară =oldului este
c) Ractori ligamentari L în a) -ec/tigarea =eiei apoi a
special ligamentul ilio)emural în abduc9iei i la urmă a rota9iei6
pozi9ie de decubit dorsal6 b) -ec/tigarea etensiei
d) Ractori osoi L reprezenta9i de apoi a abduc9iei i la urmă a
coapta9ia aproape perectă a rota9iei6
suprae9elor articulare. c) -ec/tigarea =eiei L etensiei
apoi a abduc9iei L adduc9iei i la
urmă a rota9iei6
d)
apoi a -ec/tigarea
abduc9iei i la=eiei
urmăLaetensiei
rota9iei6
5e1acerea stabilit$tii acti+e a c) 1)" luni în corset gipsat(

genunc#iului exclude apoi !)" luni într)un corset uor6
a) Foniferea bicepsului sural6 d) 1)! luni în corset gipsat(
b) Foniferea cvadricepsului6 apoi 1)! luni într)un corset uor6
c) Foniferea tensorului asciei lata6
d) Foniferea ischiogambierilor.
%lanul terapeutic post<operator
6biecti+ele principale n de recuperare a 1unctiei coloanei
recuperarea piciorului lombosacrate exclude
posttraumatic sunt a) Berioada post)
a) ,ombaterea durerii6 operatorie de imobilizare la
b) -eacerea echilibrului muscular6 pat6
c) -eacerea bol9ii b) -eluarea pozi9iei
plantare ;longitudinale i ortostatice i a mersului cu
transversale46 segmentul dorso)lombar blocat6
d) Foate de mai sus. c) -eluarea progresivă a
micarilor la nivelul segmentului
sacro)lombar6
Circumductia piciorului reprezint$
d) -eintrarea în activitatea
a) > micare de =eie ) etensie normală.
;C5546
b) > micare de inversie L eversie6
c) > micare de abduc9ie) ;in progamul recuperator al
adduc9ie ;"5)*5546 rupturii meniscale nu ace
d) > micare combinată6 parte
a) ,ontrac9ii izotonice
ale cvadricepsului din oră
Care dintre afrmatiile de mai în oră6
-os este als$
a) -ahisul cervical este constituit
b) -idicări pasive ale
din C vertebre6
membrului inerior cu genunchiul
b) -ahisul dorsal este constituit
întins6
din 1! vertebre6
c) -eluarea mersului cu sprijin
c) -ahisul lombar este constituit
par9ial la ")* zile6
din  vertebre6
d) ,ontinuarea recuperării în
d) $acrumul este
care corespunde unuiun os unic serviciile de medicină fzică i
recuperare.
conglomerat de * vertebre
sudate6
Terapia fzical$ pentru stadiul
1 al algoneurodistrofei nu
n racturile +ertebrale cu tas$ri include
mari sau cominuti+e, coloana se
imobilizeaz$ timp de a) %ăi cu v/rtejuri de apă6
b) T$ pe zone re=eogene6
a) !)" luni în corset gipsat( apoi c) << în scop antalgic6
1)"
b) luni într)un
!)" luni încorset
corsetuor6
gipsat( apoi
d) 'obilizarea
aectat. segmentului
!)" luni într)un corset uor6
(+olutia unei algoneurodistrofi cealică i proteza totală6

este c) Hn cazul protezei bipolare
a) $curtă L !)" luni cu o medie de articula9ia oldului se transormă
1)! luni6 într)o articula9ie cu * suprae9e6
b) $curtă L *)7 luni cu o medie de d) Hn cazul protezei bipolare
1)! luni6 între capul emural protetic i
c) +ungă L ! ani cu o medie de 7) cavitatea cotiloidă se interpune o
1! luni6 hemiseră conec9ionată din
d) +ungă L  ani cu o medie de 1?) polietilenă i blindată metalic.
!* luni6
%ostoperator, recuperarea n
%roteza simpl$ cer+ico<cealic$ ATS cu %TC const$ n
este a) Silele 1)" mobilizări la
a) > proteză ce înlocuiete capul marginea patului6
i colul emural av/nd o coadă b) Silele ") repaus la pat6
centro) medulară acetabulară6 c) <in ziua a 7)a se reia
b) > proteză ce înlocuiete capul mersul( cu sprijin total pe
i colul emural av/nd o coadă membrul aectat6
centro) medulară emurală6 d) Silele 11)1! mers cu
c) > proteză ce înlocuiete colul creterea încărcării6
emural av/nd o coadă centro)
medulară emurală6
d) > proteză ce înlocuiete capul >ndicatiile 0n executarea mi=c$rilor
i colul emural
centro) medularăav/nd o coadă
tibială6 pasi+e includ
a) Dvitarea compensa9iilor
prin deplasarea articula9iei
>ndicatia principal$ a protezei vecine6
cer+ico< cealice este b) -itm de eecu9ie lent6
c) 'icarea va merge p/nă la
a) Gecroza aseptică de cap pragul dureros( evit/ndu)se
emural la persoanele tinere6 durerea intensă6
b) Rractura de col emural d) Foate de mai sus.
la persoanele tinere6
c) Rractura diafzei
emurale indierent de v/rstă6 %osturile includ
d) Rractura de col emural a) Riarea într)o pozi9ie a
la persoanele v/rstnice6 uneia sau mai multor articula9ii6
b) -estabilirea curburii( aului
"na dintre afrmatiile de mai -os sau ormei ini9iale a articula9iei6
nu este ade+$rat$ c) >b9inerea manuală prin
presiuni eercitate de specialist6
a) Broteze intermediară bipolară
d) Foate de mai sus.
este o variantă a protezei cervico)
cealice6
b) Broteza bipolară este o variantă
intermediară între proteza cervico)
Tratamentul cu ultrasunete %osturile libere pentru =old

include includ
a) <urata de aplicare pe o a) Rleum ) decubit ventral cu o
anumită zonă ) ! i  minute6 pernă mică sub abdomen( una sub
b) -itmul ) zilnic sau la două zile6 genunchi pentru creterea =eiei
c) -epetarea seriilor de edin9e la oldului6
*)7 săptăm/ni. b) <erotare eternă L decubit
d) Foate de mai sus. lateral pe partea aectată( membrul
aectat încruci/ndu)l pe cel
)ormele clasice de curenti sănătos6
diadinamici includ c) $e repetă de 1)! ori pe zi6
a) 'R L monoazat f6 d) Gici una de mai sus.
b) <R L diaazat f6
c) -$ L ritm sincopat6
d) Foate de mai sus. 5e1acerea stabilit$tii acti+e a
genunc#iului include
a) Foniferea cvadricepsului6
b) Foniferea tensorului asciei
lata6
c) Foniferea ischiogambierilor6
d) Foate de mai sus.
Circumductia piciorului reprezint$

a) > micare de inversie L eversie6
5eeducarea 1unctional$ 0n b) > micare de abduc9ie)
traumatologia um$rului Gaza 18 adduc9ie ;"5)*5546
include c) > micare combinată6
a) Kmobilizarea cu bra9ul în d) Gici una de mai sus.
adduc9ie şi rotaţie eternă în aparataj
toraco)brahial6
b) Kmobilizarea cu cotul lipit de %lanul terapeutic post<operator
corp ;tip ustin 'oore46 de recuperare a 1unctiei coloanei
c) Kmobilizarea cu bra9ul în lombosacrate include
abduc9ie în aparataj toraco)brahial6 a) -eluarea pozi9iei ortostatice
d) Kmobilizarea cu cotul lipit de i a mersului cu segmentul dorso)
corp i adduc9ie 15 grade ;tip 'oore) lombar blocat6
<ujanier4. b) -eluarea progresivă a
micarilor la nivelul segmentului
sacro)lombar6
etodologia general$ de c) Foate de mai sus6
recuperare a =oldului exclude d) Gici una de mai sus.
a) 'edica9ia antiin=amatorie
antalgică i sedativă6
b) 'asaj6 %roteza simpl$ cer+ico<cealic$
c) Pinetoterapie cu încărcare6 este
d) <<. a)
> proteză ce înlocuiete
capul i colul emural av/nd o
coadă centro) medulară
acetabulară6 care nu se restabilete mobilitatea

b) > proteză ce înlocuiete unei articula9ii( dar se asigurǎ buna
capul i colul emural av/nd o unc9ionare a muchilor(
coadă centro) medulară emurală6 ligamentelor i a altor pǎr9i moi care
c) > proteză ce înlocuiete o controleazǎ6
capul emural av/nd o coadă c) Knterven9ia chirurgicală prin
centro)medulară acetabulară6 care se restabilete mobilitatea unei
d) > proteză ce înlocuiete articula9ii cu abla9ia muchilor(
capul i colul emural av/nd o ligamentelor i a altor parti moi care
coadă centro) medulară tibială6 o controleazǎ6
d) Knterven9ia chirurgicală prin
care se restabilete mobilitatea unei
>ndicatia principal$ a protezei articula9ii cu abla9ia muchilor i a
cer+ico< cealice este altor pǎr9i moi care o controleazǎ6
a) Gecroza aseptică de cap
emural la persoanele tinere6 %rincipiul operatiei de implantare
b) Rractura de col emural a unei proteze cer+icoce1alice
la persoanele tinere6 constǎ n
c) Rractura diafzei a. -ezec9ia capului emural6
emurale indierent de v/rstă6 b. -ezec9ia)reconstruc9ia
d) Rractura de col emural alloplasticǎ a capului emural6
la persoanele v/rstnice6 c. -ezec9ia capului emural
i a diafzei emurale6
d. -ezec9ia capului emural
"na dintre afrmatiile de mai -os
nu este ade+$rat$ i a diafzei emurale cu
reconstruc9ia alloplastic ǎ a
a) Broteze intermediară bipolară acestora6
este o variantă a protezei cervico)
cealice6
b) Broteza bipolară este o A+anta-ele #emiartroplastiei
variantă intermediară între proteza =oldului includ
cervico)cealică i proteza totală6 a. 'obilizarea t[rzie cu sprijin
c) Hn cazul protezei bipolare total al pacientului6
articula9ia oldului se transormă b. 'obilizarea t[rzie cu sprijin
într)o articula9ie cu * suprae9e6 par9ial al pacientului6

d) Broteza totală este o variantă c. 'obilizarea precoce cu sprijin
intermediară între proteza cervico) total al pacientului6
cealică i proteza bipolară6 d. 'obilizarea precoce cu
sprijin par9ial al pacientului6
Artroplastia reprezint$ >ndicatiile protezei bipolare
a) Knterven9ia chirurgicală prin includ
care se restabilete mobilitatea unei a. Rractura recentǎ a
articula9ii ca i buna unc9ionare a diafzei emurale6
muchilor( ligamentelor i a altor p ǎr9i b.G,R stadiul KI( cu cotil
moi care o controleazǎ6 intact la persoanele v[rstnice6
b) Knterven9ia chirurgicală prin c. G,R stadiul KKK( cu cotil
intact la persoanele v[rstnice6 ;intre deza+anta-ele protezei

d. Rractura recentǎ a colului bipolare ac parte
emural6 a. ,otiloidita6
b. +ua9ia precoce6
c. Tzura polietilenei6
;intre a+anta-ele protezei
bipolare ac parte d. Foate de mai sus6
a. utocentrarea componentelor
protezei( astel nemaifind %roteza bipolarǎ constǎ n
necesarǎ o pozi9ionare chirurgicalǎ a. ,upǎ metalicǎ acetabularǎ cu un
precisǎ6 insert de polietilenǎ( tijǎ metalicǎ
b. 'i:cǎrile anormale se eectueazǎ \n cu un cap cu ] de !!( !?( "!
articula9ia eternǎ a protezei6 mm6
c. 'i:cǎrile etreme se realizeaz ǎ b. ,upǎ metalicǎ emuralǎ cu un
\ntre cupa articularǎ eternǎ :i capul insert de polietilenǎ( tijǎ metalicǎ
emural6 cu un cap cu ] de !!( !?( "!
d. Knser9ie relativ simplǎ dar cu o mm6
duratǎ mai mare dec[t pentru o c. ,upǎ metalicǎ acetabularǎ cu un
protezǎ totalǎ6 insert de polietilenǎ( tijǎ metalicǎ
cu un cap cu ] de  mm6
d. Gici un rǎspuns nu este
Contactul permanent metal< corect6
cartila- atrage o scǎdere a
a. BtroteinMinazei6
b. Fitrului proteoglicanilor6 )unctia principalǎ a componentei
c. Fitrului
a titrului proteoglicanilor c[t i
anticorpilor 1emurale este reprezentatǎ de
a. Knlocuirea diafzei emurale6
antitiroperoidazei6 b. Knlocuirea capului i a
d. BtroteinMinazei( titrului colului emural6
proteoglicanilor c[t i a titrului c. Knlocuirea capului i a
anticorpilor antitiroperoidazei6 colului emural( precum i a
diafzei emurale6
d. Knlocuirea capului i a colului
emural( precum i a cavitǎ9ii
acetabulare6
Componentele emurale sunt de

trei tipuri principale
a.,imentate( necimentate \n
sistem press)ft( cimentate cu
supraa9 ǎ poroasǎ6
,imentate( necimentate(
b.
cimentate cu supraa9ǎ poroasǎ6
c.,imentate( necimentate \n
sistem press)ft( necimentate cu
supraa9 ǎ poroasǎ6
d. Gecimentate( cimentate \n
sistem press)ft( cimentate cu
supraa9ǎ poroasǎ6 Componenta acetabularǎ
necimentatǎ este alcǎtuitǎ din
a. 1rmǎtura metalicǎ :i insertul
Cupele acetabularedin
cimentate din polietilen ǎ sau titan6
sunt con1ec?ionate b. 1rmǎtura metalicǎ :i insertul
a. T3'NBD6 din polietilenǎ sau ceramicǎ6
b. T3'NB-6 c. 1rmǎtura din polietilenǎ :i
c. T3'N-D6
insert metalic6
d. T3'IBD6
d. 1rmǎtura din polietilenǎ %rincipiul @excenticit$tii
sau ceramicǎ :i insert metalic6 poziti+e include
a. Bozi9ia de varus a cupei
blindate6
Arm ǎtura metalic
componentei ǎ a
acetabulare b.
or9elor-eparti9ia echilibrată
de presiune a
\n cavitatea
necimentate se fxeazǎ astel cotiloidă6
a. Brin \n:urubare \n capul c. +ua9ia protezei6
emural6 d. Foate de mai sus6
b. Brin \n:urubare sau press)ft
\n cotil6
c. Brin \n:urubare sau press)ft n cazul componentelor
\n capul emural6 acetabulare necimentate,
insertul
d. Brin \n:urubare sau press)ft at[t
a. Dste fat \n interiorul
\n capul emural c[t :i \n cotil6 cupei blindate6
b. Dste fat \n eteriorul
A+anta-ele #emiartroplastiei cupei blindate6
=oldului includ Gu se olosete( deoarece
c.
a. 'obilizarea precoce cu sprijin componenta acetabulară
total6 necimentată nu include un insert6
b. Dliminarea pseudartrozei6 d. $e fează at[t \n interior c[t :i
c. Dliminarea eecului fării
\n eterior( deoarece con9ine două
osoase6
d. Foate de mai sus6 componente6
;eza+anta-ele #emiartroplastiei A+anta-ele #emiartroplastiei

includ =oldului includ
a. 'obilizarea precoce cu sprijin a. 'obilizarea precoce cu
total6 sprijin parţial6
b. pari9ia eroziunilor la b. Dliminarea pseudartrozei6
nivelul cavită9ii acetabulare6 c. Decul fării osoase6
c. Dliminarea pseudartrozei6 d. Foate de mai sus6
d. Dliminarea eecului fării
osoase6
Scopurile protezarii soldului

includ urmatoarele deziderate,
cu exceptia )igura de mai -os reprezint$ 
a. -ecuperarea a. o proteză de umăr6
mobilitatii b. o proteză de şold6
articulare6 c. o proteză de genunchi6
d. toate de mai sus.
b. -ecuperarea
stabilitatii
articulare6
c. ,orectarea chirurgicala
a unor modifcari
structurale de
confguratie anatomica
a soldului6
d. -estabilirea
lungimii
membrelor.
"rmatoarele afrmatii despre

proteza intermediara bipolara
sunt ade+arate, cu exceptia
a. Knterventie
chirurgicala mai putin
socanta6 6rtezele sunt dispoziti+e
b. -ezultate superioare medicale
membrelecare imobilizeaza
sau coloana si
protezelor inlocuiesc
cervicocealice6
c. 'ontaj acil al protezei in
Fijele metalice6
a)
timpul interventiei b) paratele gipsate6

chirurgicale6 c) Riatoarele eterne6
d. Gu permite totalizarea sa. d) <iverse tipuri de
endoproteze.
12ecuperare in boli (c#ipa ce elaboreaz$
cardio+asculare si respiratorii programul recuperator este
ormat$ din
6bligatoriu, unit$'ile de a. specialistul în recuperare şi
recuperare trebuie s$ dispun$ balneofzioMinetoterapie
de b. medicul cardiolog
c. nutriţionist şi asistentă
a. serviciu de radiologie
b. !olter (CD medicală
d. toate de mai sus
c. ecogra <oppler color
d. c/teva paturi unde se pot
Acti+itatea fzic$ este benefc$
acorda îngijiri de terapie dac$ se des$&oar$
intensivă a. controlat şi progresiv
b. în mod ecesiv
c. sporadic
d. la temperaturi etreme c. ecografa cardiacă

d. toate
Care din urm$toarele sporturi
este contraindicat Cauzele obstruc'iilor coronariene
a. golul
a. ateroscleroza arterelor
b.
c. rugb#
patinajul coronare ;_ A@ din cazuri4
d. mersul pe jos b. aecţiunile respiratorii
c. aecţunile oculare
;in structura miocardului ac d. artroza
parte
Complica'iile cardiace ale
a. nodul sinoatrial şi nodul test$rii la eort
atrio) ventricular
a. hipotensiune şi şoc
b. asciculul 3iss
b. conjunctivită
c. reţeaua BurMinje
c. pneumonie
d. toate
d. tulburări de tranzit intestinal
Care este +aloarea
ec#i+alentului metabolic ;in punct de +edere
G(T8 fziopatologic, angina pectoral$
a. 15 ml >!8Mg corp8minut se caracterizeaz$ prin
b. !5 ml >!8Mg corp8minut a. insufcienţă venoasă cronică
c. "( ml >!8Mg corp8minut b. absenţa pulsului la
d. 5 ml >!8Mg corp8minut
nivelul membrelor inerioare
Ce reprezint$ !TA c. dezechilibru între aportul
a. creşterea constantă a Fs şi consumul de >! la nivel

^ 1*5mm3g şi8sau a Fd ^ miocardic
A5 mm3g d. necroza ţesutului cerebral
b. creşterea constantă a Fs
Cel mai efcient medicament n
criza anginoas$ este
^ 115mm3g şi8sau a Fd ^
C5 mm3g a. Bropranololul
b. Gitroglicerina
c. creşterea constantă a Fs
c. <iazepamul
^ 1!5mm3g şi8sau a Fd ^ d. 'orfna
?5 mm3g Antrenamentul fzic la bolna+ii
d. creşterea constantă a Fs cu cardiopatie isc#emic$ are
^ 1"5mm3g şi8sau a Fd ^ drept scop
C5din
Care mm3g
urm$toarele sunt
a.
b.diminuareaautonomiei
asigurarea cogniţiei
necesare pentru includerea pacientului
pacien'ilor +al+ulari neopera'i c. creşterea riscului trombotic
ntr<un program recuperator d. dezorientarea temporo)
spaţială n cazul apari'iei
a. eamenul clinic
durerii anginoase,
şi electrocardiograma
antrenamentul fzic
b. radiografa toracică
a. se continuă cu o
intensitate mai mică
b. se continuă cu o
intensitate mai mare
c. se continuă cu aceeaşi
intensitate
d. se întrerupe d. bianual
%rogramul indi+idual de Antrenamentul aerobic n
gimnastic$ n cardiopatia kinetoterapie exclude
isc#emic$ trebuie s$ se a. mersul pe jos
des$&oare
a. săptăm/nal b.pedalarea la bicicleta
ergometrică
b. lunar c.eortul la covor rulant
c. zilnic d.baschet de perormanţă
>narctul miocardic acut se este corectă
caracterizeaz$ prin (ortul izotonic n timpul
a. necroza zonală a muşchiului antrenamentului poate f
cardiac ob'inut cu a-utorul
b. necroza zonală a ţesutului a. cicloergometrului
cerebral b. ridicării de greutăţi
c. atrofa musculaturii c. judo
membrelor inerioare d. atletismului
d. atrofa musculaturii
membrelor superioare )aza a >>><a a recuper$rii
postinarct dureaz$
%rintre actorii etiologici ai a. o săptăm/nă
inarctului miocardic acut se b. o lună
num$r$ c. 7 luni
d. toată viaţa
a. demenţa
@Triada 3irc#oOJ este alc$tuit$
b. ateroscleroza coronariană
din
c. ulceraţiile mucoasei nazale
d. hipoacuzia a. stază
b. stază( hipercoagulabilitate(
"n rol important din punct de leziune endotelială
+edere fziopatologic n cascada c. hipercoagulabilitate(
e+enimentelor din inarctul
miocardic acut l ocup$ leziune endotelială
d. stază( hipercoagulabilitate
a. fsura plăcii de aterom
b. tasarea vertebrală
c. scăderea acuităţi vizuale
d. hipoacuzia
Care sunt azele

antrenamentului fzic
a. încălzirea
b. încălzirea( revenirea
c. încălzirea( antrenamentul
propriu) zis( revenirea
d. încălzirea( antrenamentul
propriu) zis
n aza a >><a a recuper$rii din
>A eortul preerat este
a. izotonic
b. izometric
c. isotonic O izometric
d. nici una din variante nu
%rintre simptomele T3% se Cel mai important actor de risc

numar$ pentru arteriopatia obliterant$
a. cealeea
este
b. durerea în molet a. scăderea ponderală
c. precordalgiile b. ractura membrelor superioare
d. nici una corectă

din variante c. umatul
rabdomioliza
nu este d.
ecuperarea n aec'iunile Care din urm$torii actori sunt

+enoase +izeaz$ implica'i n apari'ia aritmiilor
a. inarctul miocardic acut
a. accentuarea stazei venoase
b. miocardita
b. reducerea stazei venoase
c. dezechilibrele hidro)electrolitice
c. accentuarea edemului
d. toate
d. diminuarea orţei musculare
n cazul ta#icardiei sinusale,
Tratamentul anti#ipertensi+ rec+en'a cardiac$ este
dureaz$ a.
b.
_ 1558min
Y 758min
a. timp de 7 luni
b. se ace intermitent c. între 75)?58min
c. toată viaţa d. Y *58min
d. timp de 1 an
Condi'iile sportului terapeutic

a. să fe de perormanţă
b. să fe ără aspect
competiţional
c. sunt recomandate
sporturile dure ;bo( haltere(
rugb#4
d. în alegerea sportului nu se
va ţine cont de v/rsta
pacientului
Care sunt eectele
exerci'iilor respiratorii
terapeutice
a. dezobstrucţie bronşică
b. combaterea stazei pulmonare
c. toniferea muşchiului
respirator
d. toate
Aproape toate bolile arterelor

perierice se datoreaz$
a. anemiei
b. acidozei metabolice
c. asteniei fzice marcate
d. aterosclerozei
%rogramul de antrenament cuprinde

al pacien'ilor cu aritmii
a. eerciţii respiratorii c. ! părţi ;încălzirea(
b. bicicleta ergometrică perioada de revenire4
c. eerciţii de relaare d. ! părţi ;antrenamentul
d.toate propriu)zis( perioada de revenire4
Cele mai rec+ente cauze ale
insufcien'ei cardiace cronice (xerci'iile recomandate n
sunt recuperarea post %TCA sunt
a. =eii şi etensii ale membrelor
a. boala coronariană ischemică
b. adducţii şi abducţii ale
b. hipertensiunea arterială
c. bolile valvulare mitrale şi
membrelor
c. circumducţii şi mişcări de
aortice
d. toate
orecare
d. toate
n insufcien'a aortic$ elaxarea se poate obtine

a. s/ngele re=uează din I$ în $
a) doar etrinsic
b. s/ngele re=uează din aortă în
b) doar intrinsic
I$
c) prin metode
c. s/ngele re=uează din I< în
< etrinseci si intrinseci
d. s/ngele re=uează din d) nu se obtine
artera pulmonară în I<
ecuperarea fzic$ n
+al+ulopatii cuprinde
a. eerciţii fzice de Cele mai utile metode de
intensitate crescută obtinere a unei relaxari reale
b. antrenamente de c/teva ore sunt:
pe zi a) administrarea de sedative
c. Minetoterapie respiratorie
b) administrare de tranchilizante
d. eerciţii fzice cu grad
c) relaarea `acobson(
înalt de difcultate autotraining $hultz( metode de
Care sunt benefciile relaare din `oga
antrenamentului la pacien'ii cu
transplant cardiac d) vibromasaj si hidroterapie
a. limitarea atrofei musculare

%osturarea bolna+ului pentru a
b. creşterea capacităţii aerobe obtine acilitare si relaxare se
de eort
c. limitarea demineralizării realizeaza in pozitia
osoase a) doar decubit dorsal(
d. toate b) ortostantism( sezand( decubit
lateral cu capul pe o perna(
)iecare &edin'$ de antrenament semisezand
fzic a bolna+ului coronarian
operat cuprinde c) decubit ventral
d) doar sezand
a. ! părţi ;încălzirea(
antrenamentul propriu)zis4 >ndicatiile drena-ului bronsic
b. " părţi ;încălzirea( sunt
antrenamentul propriu)zis( a) in chirurgie ;incarcarea bronsica
perioada de revenire4
post anestezie4( in medicina interna

;toate bolile pulmonare ce $indromul restrictiv respirator se
presupun incarcare pulmonara cu defneste ca find:
secretii4( in neurologie ;bolnavii a) tumora bronhica
imobilizati la pat( comatosi4 b) cresterea rezistentei din
b) postanestezie caile aeriene la trecerea coloanei
c) bronsiectazii( bronsite cronice de aer
d) pacienti cu ventilatie c) eistent unui corp
artifciala prelungita strain intrabronhic
d) aectarea compliantei
Sindromul respirator maime a sistemului
obstructi+ se defneste ca toracopulmonar
find
a) tumora bronhica Caracteristicele disunctiei
b) cresterea rezistentei din
+entilatorii mixte 
caile aeriene la trecerea a) scaderea capacitatii vitale(
coloanei de aer scaderea ID'$( scaderea Kndicelui
c) eistent unui corp
Fineau
strain intrabronhic b) scaderea capacitatii vitale
d) aectarea compliantei c) scaderea ID'$ sub C5@
maime a sistemului d) scaderea ID'$ sub *5@
toracopulmonar
Caracteristicile disunctiei b) aectiunile pulmonare
+entilatorii obstructi+e sunt cu disunctie respiratorie de
a) scaderea 3(S sub N0 tip mit
b) scaderea capacitatii vitale ;,I4 c) aectiunile pulmonare cu
c) scaderea ID'$ si a ,I disunctie respiratorie restrictiva(
d) scaderea Kndicelui Fineau
mita si obstructiva
d) aectiunile pulmonare cu
Caracteristicile disunctiei
disunctie respiratorie obstructiva
+entilatorii restricti+e sunt
a) scaderea ID'$ sub C5@
b) scaderea capacitatii vitalae
Dimnastica respiratorie
;,I4 propriu<zisa se adreseaza
c) scaderea ID'$ si a ,I a) doar aectiunilor pulmonare
d)
scaderea Kndicelui Fineau cu disunctie respiratorie restrictiva
b) aectiunile pulmonare
Te#nica corecta a tusii cuprinde cu disunctie respiratorie de
a) pozitionarea corpului in timpul tusei
b) modalitatea de control a respiratiei
tip mit
c) toniferea musculaturii epiratorii c) aectiunile pulmonare cu
d) toate cele enumerate la punctele disunctie respiratorie restrictiva(
a(b(c( mita si obstructiva
d) aectiunile pulmonare cu
Dimnastica corectoare se disunctie respiratorie obstructiva
adreseaza
a) doar aectiunilor aportul dintre timpii respiratori
pulmonare cu disunctie ai unui bolnav respirator trebuie sa
respiratorie restricti+a ajunga la:
a) raportul inspiratie8epiratie  181(! c) termoterapia si electroterapia

b) raportul inspiratie8epiratie  181 d) masajul
c) raportul inspiratie8epiratie  181(
d) raportul inspiratie8epiratie  18! %rogramele de recuperare
respiratorie nu includ
Terapia
ca findocupationala se defneste a) ventilatia mecanica asistata
b) aerosolterapia si eigenoterapia
a) utilizarea unor activitati adecvate c) respiratia in presiune
proesiei bonavului si stadiului bolii( negativă intermitenta
cu caracter recreativ( cu scopul d) eercitii de vorbire
reeducarii unctionale a bolnavului
b) munca in olosul comunitatii
odifcarile adaptati+e
c) terapie de reinsertie sociala
d) readaptare unctionala
respiratorii aparute in
antrenamentul aerobic sunt
Tulburarile
Gsimptomele8 unctionale
aectiunilor reprezentate de
a) cresterea recventei respiratorii in
respiratorii sunt mod special
a) dispneea( tusea b) cresterea volumelor respiratorii
b) dispneea( tusea( epectoratia c) scaderea volumelor respiratorii
c) epectoratia( hemoptizia d) scaderea capacitatii de
d) dispneea( tusea( diuziune alveolo)capilara
epectoratia( hemoptizia
n testarea de eort la
cicloergometru crestereaeortului
progresi+a a intensitatii
la fecare treapta de eort este de
a8 10 LG in >C cu durata 1 min8 Antrenamentul aerobic se
b4 !)"5 N ; cu durata " min4 realizeaza prin urmatoarele tipuri
c) *5 N de acti+itati fzice
d) 5 N a) orice eercitiu fzic care se ace
cu consum energetic in prezenta
Care afrmatie reeritoare la oigenului
obiecti+ele kinetoterapiei b) orice eercitiu fzic care se ace
respiratorii este alsa
a) relaarea cu consum energetic in absenta
oigenului
b) asuplizarea
c) numai activitati sportive specifce
c) toniferea musculaturii membrelor
d) orice activitate sportiva
d) asigurarea unui drenaj respirator
si a sinergismului ventilator
Conorm principiului incarcarii,
;intre te#nicile si metodele intensitatea antrenamentului
asociate kinetoterapiei respiratorii aerobic trebuie sa fe
a) la acelasi nivel cu activitatile
nu ac parte
cotidiene
a) asistenta verbala sau audio)
vizuala asociata cu tehnicile de b)crescuta
produce brusc pentru
cresterea ortei a
relaare musculare
b) tractiunile si manipulările
c) crescuta progresiv prin urmatoarele modalitati

d) scazuta progresiv a) cresterea tensiunii de
contractie a muschilor in
Care dintre urmatoarele activitate
mecanisme de producere b) scaderea tensiunii de
re+ersibile nu caracterizeaza contractie a muschilor in
disunctia +entilatorie obstructi+a activitate
a) hipersecretia ;hipercrinia4 si c) contractia muschilor
vascozitatea crescuta ;discrinia4 inspiratori de rezerva ;de
a mucusului bronsic obicei( muschi inactivi in
b) bronhospasmul respiratia de repaus4
c) edemul mucoasei d) contractia muschilor epiratori
d) procese fbrotice bronsice
;inactivi în respiratia de repaus4
si peribronsice
Care afrmatie este alsa
Care dintre urmatoarele reeritoare la afrmatia
mecanisme de producere ale
Concluziile terapeutice si de
disunctiei +entilatorii obstructi+e
recuperare care trebuie luate in
sunt re+ersibile
considerare in corelatie directa
a) hipertrofa si hiperplazia
cu perturbarea tra+aliului
glandelor bronsice
+entilator, unul dintre procesele
b) procesele fbrotice bronsice
fziopatologice determinate de
si peribronsice
sindromul obstructi+, sunt
c) atrofa peretelui bronsic si pierderea
a) toniferea musculaturii respiratorii
de cai aeriene
d) bronhospasmul b) ritmului respiratiei
c) reeducarea recventei respiratiei
d) oigenoterapia
Concluziile terapeutice si de
recuperare care trebuie luate in Aparitia #ipoxemiei exprima
considerare in corelatie directa cu instalarea insufcientei
perturbarea sc#imburilor gazoase respiratorii denumita
al+eolare, unul dintre procesele a) insufcienta respiratorie partiala
fziopatologice determinate de b) insufcienta respiratorie grava
sindromul obstructi+ sunt c) insufcienta respiratorie de peruzie
a) reeducarea raportului inspir8epir d) insufcienta respiratorie totala
b) scaderea obstructiei dinamice din
epir Caracteristicile programului de
c) corectarea inegalitatii de distributie recuperare medicala la pacientul
d) ventilatia mecanica cu disunctie +entilatorie
obstructi+a sunt
Care afrmatie este alsa reeritoare a) compleitatea metodelor
la b) simplicitatea metodelor
afrmatia ca musculatura c) absenta masurilor de
respiratorie si mareste tra+aliul proflaie din componenta
Gpentru a genera o crestere a programului
presiunii coloanei de aer care d) intermitenta aplicarii lor
strabate caile aeriene cu rezistenta
crescuta in sindromul obstructi+8 ;intre metodele programului de
recuperare medicala aplicat la c) controlul volumului curent

pacientul cu disunctie d) controlul =uului de aer
+entilatorie obstructi+a nu ace
parte Iinetoterapia respiratorie nu
cuprinde
a) indepartarea actorilor de risc
a) relaarea
bronho) pulmonari b) posturarea
b) corectarea actorilor patologici c) gimnastica corectoare
etrapulmonari de intretinere sau d) reacerea posturii si aliniamentului
agravare a disunctiei ventilatorii
obstructive Care este afrmatia alsa in
c) dezobstructia bronsica legatura cu 6biecti+ele
d) cresterea costului ventilatiei si kinetoterapiei respiratorii sunt
relaarea musculaturii respiratorii a) corijarea curburilor patologice
ale gatului si pozitiei capului
eeducarea tusei nu cuprinde b) corijarea pozitiei umerilor si
urmatoarele componente scapulei
c) corijarea curburilor patologice
a) pozitionarea corpului in timpul tusei(
ale coloanei dorsale si lombare
cu adoptarea pozitiilor de acilitare a
d) conservarea pozitiei si
tusei
mobilitatii eistente ale
b) pozitionarea corpului in timpul tusei(
bazinului
cu adoptarea altor pozitii de evitare a
celor de acilitare a tusei
%osturarea in kinetoterapia
c) controlul respiratiei in accesul de
tuse respiratorie nu cuprinde
d) emiterea unui zgomot de tuse cu a) posturi relaante
sunet b) posturi acilitatorii
Qrotund2( Qsurd2 c) posturi de drenaj
d) posturi corective
espiratia abdominala se in+ata in
dierite posturi ale pacientului Care este afrmatia alsa
obstructi+ pulmonar, ordinea %acientului dispneic ii sunt
corecta a acestora find caracteristice urmatoarele
a) decubit dorsal( sezand( ortostatism( posturi . pozitii acilitatorii
mers a) in sez/nd Xpostura rezemat de
b) sezand( ortostatism( mers( decubit spatarX
c)
dorsal dorsal( ortostatism( mers(
decubit
b) posturarea conorm sistemului
sezand celor X perne in scara2

d) sezand( ortostatism( mers( decubit c) spate rezemat de perete( coloana
dorsal ciozata( umerii cazuti( membre
inerioare usor =ectate
Care este afrmatia alsa reeritor d) in sezand Xpostura aplecat inainteX
la ,ontrolul si coordonarea respiratiei
prin Minetoterapie respiratorie la omentele de derulare pentru
pacientul cu disunctie ventilatorie posturile de drena- bronsic sunt
obstructiva include urmatoarele urmatoarele cu o exceptie
aspecte: a) inainte de masa
a) reducerea ritmului respirator b) dupa masa
b) cresterea ritmului respirator c) seara
d) dimineata
%rogramul de recuperare la
Aspectele care nu caracterizeaza pacientul cu disunctie
posturile de drena- bronsic sunt respiratorie restricti+a nu
a) dureaza aproimativ *5 minute include:
pentru intreg plamanul a) tratarea cauzei supraincarcarii
b) se eectueaza dupa masa b) ameliorarea ventilatiei alveolare
c) se eectueaza inainte de masa c) dezobstructia bronsica
d) sunt urmate de tapotament d) antrenamentul la eort
13 ecuperare in aectiuni miscare de =uul epirator

pediatrice
>n programul de management al
oricarui bolna+ de muco+iscidoza
%osturile de drena- bronsic in
trebuie inclusa in mod
muco+iscidoza au urmatorul
obligatoriu :
deza+anta-
a) Kmbunatatesc ventilatia
a) Rizioterapia
b) 3emodializa
b) ,ontribuie la proflaia
c) <ializa peritoneala
suprainectiilor
d) Dsanguinotransuzia
c) Raciliteaza reeducarea
respiratiei diaragmatice
d) $unt inconortabile si greu de etoda Jgold standard J in
mentinut la sugar si copilul mic. diagnosticarea muco+iscidozei
ramine 
eeritor la datele fziopatologice a) <iagnosticul molecular
in muco+iscidoza,
pentru importante
kinetoterapeut, este
b) Festul sudorii
c) <eterminarea cariotipului
)ASA urmatoarea afrmatie  d) <ozarea distrofnei
a) $ediul initial central al
obstructiei ; caile aeriene mari
4
b) ectarea preerentiala a
lobilor superiori
c) Iulnerabilitatea nespecifca a
lobului mijlociu drept
d) Geomogenitatea obstructiei
>n muco+iscidoza, *utter terapia :

a) Dste o tehnica de accelerare a
=uului epirator
b) Dste o tehnica de drenaj autogen
c) ,omponentele ei sunt :
controlul respiratiei( eercitii
de epansiune toracica si
epir ortat
d) Roloseste
pipa care un aparat vibratii
provoaca in ormadate
de
de oscilatiile unei bile puse in
%rinte elementele de alarm ace a) 'uschii ceei

impugn eectuarea testului b) Bsoas) iliacul
sudorii pentru diagnosticul de c) 'usculatura etei
muco+iscidoza ac parte d) 'uschii palmei dind aspect de 0
urmatoarele C" (MC(%T>A  mina in gheara 0
a) 'aniestari sino) pulmonare
b) bsenta istoricului A+anta-ele ortezelor de mers
amilial de G IA)6 s 8 in ;istrofa musculara
mucoviscidoza ;uc#enne sunt urmatoarele C"
c) 'aniestarile digestive (MC(%T>A 
d) Eustul sarat al sudorii a) Kndependent acasa si la scoala
b) Erabirea aparitiei scoliozei
eeritor la ;istrofa musculara c) Kntirzierea aparitiei
;uc#enne urmatoarea afrmatie contracturilor la nivelul coapsei
este )ASA : si a genunchilor
a) Dste cea mai comuna
distrofe musculara cu d) Tn transer mai acil de la
debut in copilarie scaun in masina
b) Dste boala autosomal
dominanta eeritor la pozitia in stretc#ing<
c) re la baza lipsa distrofnei ul acti+ G mane+ra de intindere 8
sau structura incompleta a tricepsului in ortostatism, in
a ei ;istrofa musculara ;uc#enne
d) Brimele maniestari ale bolii urmatoarea afrmatie este )ASA
apar la virsta de ") * ani
 a) Bacientul sta cu ata la
Semnul DoOers este caracteristic perete
pentru :
a) Baralizia cerebrala inantila
b) Biciorul din spate ramine
b) %oala Nerdnig L 3oman intins
c) <istrofa musculara <uchenne c) ,alciiul ridicat de pe podea
d) <istrofa musculara %ecMer d) Eenunchiul intins
;e obicei, copiii cu ;istrofe %e linga tratamentul medical,

care este putin efcient, in
musculara
imobilizati ;uc#enne sunt
intr<un scaun cu rotile ;istrofa musculara ;uc#enne
de la +irsta de : este oarte importanta 
a) ! ani a) Ferapia chirurgicala
b) ")* ani b) 3emodializa
c) 15)1! ani c) Pinetoterapia
d) 17) 1? ani d) Blasmaereza
>n ;istrofa musculara ;uc#enne Iinetoterapia in bronsiectazie +a

atroferea si slabiciunea trebui inceputa 
musculara sunt progressi+e si a) Kmediat ce s)a precizat diagnosticul
simetrice, primii musc#i aectati b) +a minim ! ani de la
find  precizarea diagnosticului
c) bia dupa ce au aparut c) Dectuarea de vibratii si

semne de suprainectie tapotaj toracic
d) Gumai la adolescent d) Knsistare asupra miscarilor
de respiratie asistata sau
Care afrmatie reeritoare la autoasistata
ormele anatomopatologice de >n bronsiectazie 
bronsiectazie este corecta 
a) -areori debutul poate f
a) $unt situate de obicei intre
bronsiile segmentare de gr. 1 si marcat de prezenta
cele de gr. " hemoptiziilor
b) Dpectoratia este simptom
b) Rormele cilindrice sau usiorme se
caracterizeaza prin dilatatii major si apare seara
c) 3emoptizia este semn de
moderate( realizind aspect de
0arbore mort 0; ara ramifcatii 4 prognostic bun
d) Fusea este inconstanta( seaca
c) Rormele moniliorme se
caracterizeaza prin dilatatii Scopurile kinetoterapiei in
neregulate nealternind cu
ingustari perioada neinectioasa din
d) Rormele chistice sau ampulare se bronsiectazie sunt
caracterizeaza prin cresterea urmatoarele C" (MC(%T>A :
brusca a lumenului bronsic care a) Dducarea epectoratiei
se termina in 0und de sac 0 efcace
b) Erabirea aparitiei
(xpectoratia este un simptom suprainectiei
ma-or in bronsiectazie si are c) Kntirzierea aparitiei
urmatoarele caracteristici C" insufcientei respiratorii
(MC(%T>A  cronice
a) Dste matinala ;0 toaleta bronsica d) meliorarea calitatii
04 vietii pacientului
b) re aspect mucopurulent
c) re aspect stratifcat ;intre caracteristicile clinice ale
d) Dste in cantitate mica avind sindromului ;oOn ac parte
aspect de 0 albus de ou 0 urmatoarele >4 A)AA ;( 
a) ,apul mai mic( rotund
eeducarea respiratiei in b) >chii orientati oblic
bronsiectazie se +a ace c) Trechile mari ( situate mai
intotdeauna dupa dezobstructia sus
prealabila a cailor respiratorii si d) Eitul scurt
consta in urmatoarele , >4
A)AA ;( 
>n intentia de a in+ata copilul cu
a) 'iscari de respiratie
sindrom ;oOn sa mearga, se pot
diaragmatica cu =eia
mentiona urmatoarele stadii de
membrelor inerioare
pentru a ajuta in+atare >4A)AA ;(
epectoratia a) 'ersul sustinut de ambele
b) Eimnastica miini
respiratorie de b) 'ersul cu suport sustinut de
epansiune toracica un premergator
c) 'ersul in patru labe temporo L mandibulare apare

d) 'ersul sustinut de o mina oarte precoce
Cauzele de baza ce conditioneaza

aparitia insufcientelor motorii la
copiii cu sindrom ;oOn sunt
urmatoarele, C" (MC(%T>A 
a) 3ipotonia musculara
b) <ezvoltarea anormala
a re=eelor
c) ectarea echilibrului
d) >chii orientati oblic
eeritor la alte simptome din
sindromul
afrmatia: ;oOn este corecta
a) ,opiii au greutatea
mare la nastere
b) ,resterea este rapida
atingind inaltimea maima
in jurul virstei de  ani
c) Brogresele pe plan
intellectual sunt rapide
d) Kn general sunt prietenosi(
ericiti ( le place muzica

>n A>U orma sistemica,
simptomul care semneaza
diagnosticul poziti+ este 
a) Rebra
b) -ash)ul
c) rtrita
d) $plenomegalia
eeritor la artrita din AU>< orma

sistemica, este ade+arata
urmatoarea afrmatie 
a) +ocalizarea initiala este
in general la nivelul
umarului
b) $e maniesta prin
tumeactie articulara si
periarticulara de aspect
simetric
c) Kn ormele diuze sunt
aectate articulatiile mari
d) ectarea articulatiei
Care din urmatoarele 4" ace -u+enila , nu ace parte 

parte din subtipurile de artrita a) ,aldura
idiopatica -u+enila b) Bunga cu gheata
a) >ligoartrita c) ,orticoterapia
b) Boliartrita actor d) >rtezele unctional
rheumatoid negative
c) -eumatismul articular acut
"rmatoarea 4" ace parte din
d) -eumatismul psoriazic
te#nicile superfciale de caldura
terapeutica utilizate in artrita
>n cadrul maniestarilor -u+enila idiopatica 
extraarticulare din A>U orma a) Bachete calde
sistemica, ebra are urmatoarele b) Tltrasunete
caracteristici :
c) $ticle cu apa calda
a) $e intilneste doar in
d) ,omprese umede calde
15 @ dincazuri
b) re aspect
pseudoinectios si este >n artrita -u+enila idiopatica GA U> 8
prelungita masa-ul este contraindicat in
c) -aspunde intotdeauna la urmatoarele situatii C"
tratamentul classic (MC(%T>A 
antip#retic a) Rebra ridicata
d) Dste rezistenta la b) Knectii cutanate
corticoterapie c) Kn cazul unor alergii este
contraindicate olosirea
;intre mi-loacele fzice de uleiului pe baza de alune
combatere a durerii si redorii sau arahide
d) ectarea a mai mult
matinale din artrita idiopatica
de o articulatie
>n diplegia spastica G boala ittle eeritor la #emiplegie
8 aspectul clinic cel mai urmatoarea afrmatie este
important este  )ASA 
a) ,resterea tonusului a) Dste aectare
muscular predominant motorie unilaterala
la nivelul membrelor b) ,linic se maniesta prin
superioare pareza si spasticitate
b) ,resterea tonusului unilaterala
muscular predominant c) cest tip de paralizie
la nivelul membrelor cerebrala este putin mai
inerioare recvent la ete decit la
c) $caderea tonusului baieti
muscular predominant d) <iagnosticul se pune rar in
la nivelul membrelor perioada neonatala (
superioare eistind adesea un interval
d) $caderea tonusului liber de *) nA luni in care
muscular predominant eamenul neurologic
la nivelul membrelor urnizeaza date normale
inerioare
Clinic, orma cea mai se+era
de paralizie cerebrala inantila d) Fratament

este : medicamentos cu
a) 3emiplegia gamaglobulina iv
b) <iplegia spastica
c) Fetraplegia > n paralizia cerebrala inantile,
d) Baralizia acial stratc#ing< ul realizeaza
urmatoarele C" (MC(%T>A 
a) ,resterea supletei
etodele de decontracturare tesuturilor
utile in paraliziile cerebrale b) -acirea tesuturilor
inantile sunt urmatoarele >4 c) ,resterea abilitatii de a
A)AA ;(  invata diverse miscari
a) Pinetoterapie ( d) <eterminarea relaarii
diminuind fzice si psihice
mecanismele re=ee
b) 'ijloace >n cadrul metodei Bobat#
caldura( fzice ; rig(
electroterapie 4 aplicata la copiii cu paralizie
c) 'ijloace chimice ; toina cerebrala inantile in#ibitia
botulinica 5 pentru scaderea
spasticitatii se produce prin
eerentei gamma asupra placii
motorii urmatoarele >4 A)AA ;( 
a) Blecind de la punctele
cheie) central (
reprezentat de
pozitionarea capului
b) l mobilitatii L
centura scapulara
c) l stabilitatii) centura
pelvina
d) Brin intinderea
rapida a muschiului
spastic
>n programul de management al

oricarui bolna+ de
muco+iscidoza trebuie inclusa in
mod obligatoriu :
a. Rizioterapia
b. 3emodializa
c. <ializa peritoneala
d. Dsanguinotransuzia
etoda Jgold standard J in

diagnosticarea muco+iscidozei
ramine 
a. <iagnosticul molecular
b. Festul sudorii
c. <eterminarea cariotipului
d. <ozarea distrofnei diagnosticul

b. +a minim ! ani de la
Iinetoterapia in bronsiectazie precizarea diagnosticului
+a trebui inceputa  c. bia dupa ce au aparut
a. Kmediat ce s)a precizat semne de suprainectie
d. Gumai la adolescent
%rintre principiile aplicarii Tabloul clinic al Boalii egg<
exercitiilor de mimica in Cal+V< %ert#es<LaldenstrWm
paralizia aciala perierica se cuprinde
numara urmatoarele, C" a4 <urere la nivelul soldului6
(MC(%T>A  b4 Eonalgie eterna6
a) se anuleaza intii c4 <urerea poate f diminuata prin
actiunea muschilor de presiunea capului emural în
partea indemna triunghiul $carpa
b) muschii paralizati vor f d4 ,ontractură musculară re=eă
plasati in pozitie neutral abductori şi rotatori interni L
pe cit posibil limitarea adducţiei şi rotaţiei
c) muschii paralizati vor f eterne.
intinsi la maimum
d) cind se lucreaza cu
>n scolioza structurala
muschii din partea
urmatoarele afrmatii sunt
superioara a etei( nu se
ade+arate
vor active cei din partea
a4 Dste reproductibila in sens
inerioara si invers opus6
b4 pare o rotatie a vertebrei
eziunile
care pot sur+enite intrapartum
inter+eni in etiologia apicale6
infrmitatilor motorii de origine c4 Boate sa apara compensator
cerebrala sunt unei inegalitati de membre6
A) toemie preeclapsie6
d4 <ispare in clinostatism.
B) hemoragia cerebrală idiopatică6
Caracteristicile ciozei posturale
C) traumatismul cranian ;sdr.
sunt urmatoarele cu exceptia
$ilverman46
a4 Fratamentul este
D) na&terea precipitat$ reprezentat de corectia
Caracteristicile clinice in atitudilor vicioase6

b4 -adiologic apar noduli
diplegia spastica predominant $chmorl retromarginal
paraplegica sunt urmatoarele anterior( la mai mulţi
A) spasticitate moderată 8 marcată corpi vertebrali( mai ales
a membrelor inerioare( aectare spre versantul lombar6
lezională simetrică6 c4 ,urbura este intre *5)756
B) spasticitate marcata a d4 pare mai recvent la ete
membrelor superioare6 intre 15)1 ani.
C) atitudinea membrului superior
ca în hemiplegie( dar bilateral6
D) atitudine in varus a genunchilor Tratamentul bolii Sc#euermann
are urmatoarele caracteristici
în mers. cu exceptia
a4 ,orset timp de 1 an6 leziunii6

b4 Dercitii de Minetoterapie6 c4 Be partea sanatoasa lob
c4 Fratament operator precoce sub auricular coborat ata de partea
varsta de " ani6 aectata6
d4 Fratament chirurgical L rareori d4 Bredomina localizarea pe partea
indicat6 dublă artrodeză stanga.
anterioară şi posterioară.
Simptomatologia torticolisului muscular
Tabloul clinic al toricolisului congenital la copilul cu varsta peste 1 an
muscular congenital se se compune din:
compune din urmatoarele cu a4 3emiatrofe aciala.
exceptia b4 titudine compensatorie cu
a4 paritia olivei torticolare ridicarea umarului de partea
la nou) nascut si sugarul sanatoasa6
mic6 c4 titudinea tipica torticolara cu
b4 Bliu cutanat în partea inerioară capul inclinat catre partea
sanatoasa6
a regiunii auriculare de partea
d4 paritia scoliozei c4 'ersul pe varuri in cazurile
dorsale compensatorii. bilaterale6
d4 lergatul este posibil doar
;espre sino+ita acuta in cazurile cu =eia limitata
tranzitorie de sold de pot afrma A5.
urmatoarele
a4 pare mai recvent la ;espre piciorul talus +algus
baieti cu un maim de postural se pot afrma
incidenta la varsta de 15) urmatoarele
1! ani6 a4 Dste o deormatie rara a
b4 ,linic apare durerea in sold si 8 piciorului ce se intalneste
sau gonalgie6 mai ales la seul masculin6
c4 Getratata are evolutie b4 Kncidenta e crescuta la
galopanta cu aparitia artitei multipare6
septice de sold6 c4 <eormatia moderata si 8
d4 Fratamentul consta din sau severa necesita
imobilizare gipsata si tratament chirurgical6
antibioterapie. d4 <eormatia usoara nu
necesita nici un tratament
Simptomatologia retractiei deoarece in ")7 luni piciorul
postin-ectionale de Xuadriceps devine spontan normal.
cuprinde urmatoarele cu
exceptia 3iciile de pozitie ale piciorului
a4 limitarea nedureroasă a care defnesc piciorul stramb
=eiei gambei ;orţ/nd congenital +arus eXuin sunt
=eia deasupra zonei a4 bductia piciorului pe
fbrozate apare o gamba) unghiul ormat de
depresiune cutanată46 aul gambei cu cel al
b4 ccentuarea
cutanate de pliurilor
=eie ale piciorului
b4 bductia poate f
antepiciorului pe
genunchiului6 retropicior) aul antepiciorului şi
retropiciorului poate f între *5) c4 $e eectueaza numai la

75 6 nastere6
c4 $upinaţia plantei L unghiul d4 Boate identifca soldurile
ormat de plantă cu solul are luate.
valori între 5)C5 6
d4 Iarusul calcanean ) din profl (cografa de sold pentru
unghiul ormat de aul gambei depistarea displaziilor de
cu cel al piciorului are valori dez+oltare
între 5)75 . a4 Dste utila dupa varsta de 1
an6
%rincipiile tratamentului b4 Boate f eectuata dupa
piciorului stramb congenital aparitia nucleului de
+arus eXuin sunt osifcare al capului
a4 Fratamentul trebuie initiat emural6
in perioada de dupa c4 Bermite diagnosticul si
inceperea mersului6 tratamentul la varsta
b4 Brima deormaţie care mica6
trebuie corectată este d4 Kmplica un grad mediu de
varusul antepiciorului iradiere.
apoi euinul
retropiciorului6
%iciorul +arus eXuin congenital
c4 Kmobilizarile conorm
tehnicii Bonseti vizeaza a4 Dste o aectiune dobandita6
doar esecurile b4 re o incidenta de !5)"5 8 1555
tratamentului prin nou nascuti6
Minetoterapie6 chirurgical
d4 Fratamentul c4
d4 re predominenta
%enefciaza eminina6
de tratament
vizeaza alungirea partilor ortopedic.
moi retractate si
mentinerea corectiei si se Talusul +algus postural
incepe la !)" luni. a4 Dste o aectiune
congenitala
ane+ra 6rtolani b4 Dste datorata malpozitiei
a4 Dste o metoda generate de uterul tonic la
diagnostica utila la primipare si musculatura
copilul mare6 abdominala puternica la mamele
b4 Boate identifca soldurile tinere6
luabile6 c4 Dste mai recvent la seul
c4 $e eectueaza in conditii masculin6
de sedare6
d4 Dste o aectiune oarte rara.
d4 Boate identifca soldurile
luate.
%iciorul plat static
a4 Dste o aectiune specifca
Testul BarloO
varstelor mici( pana la 7 ani6
a4 Gecesita control radiologic6
b4 Boate identifca soldurile b4 Dste caracterizat
amprentei de osub
plantare desenare a
18" din
luabile6 supraata sa6
c4 <in punct de vedere clinic se H) Gu este considerata patologica

maniesta prin uzura cand nu poate f corectata sau
incaltamintei pe partea interna corectia nu poate f mentinuta.
si dureri la nivelul tarsului in
perioadele cu mers indelungat6 eeritor la scolioza nu este
d4 Fratamentul este eclusiv ade+arata afrmatia
chirurgical. a4 ,oloana vertebrala creste
rapid in primii  ani si dupa
Cioza varsta de 15 ani6
a4 Boate f posturala si congenitala6 b4 Rormele topografce sunt:
cervico) toracica( toracica(
b4 ,onsta in devierea coloanei
lombara6
vertebrale in plan rontal6
c4 Fratamentul este
c4 ,ea posturala este structurala6
eclusiv Minetoterapeutic6
d4 Fratamentul ciozei posturale d4 Eradul de evolutie se
este chirurgical. apreciaza periodic la " luni.
anagementul nec#irurgical
Boala Sc#euermann: al scoliozelor nu include
e. Dste o cauza rara de cioza la a4 Knstrumentatie
copil6
f. Kn evolutia naturala a bolii( segmentara posterioara6
cioza devine fa( ireductibila6 b4 $timulare electrica6
g. Berioada de debut este c4 Rizio)Minetoterapie6
caracterizata de durere d4 $upraveghere.
importanta6
h. Fratamentul este chirurgical si
trebuie eectuat precoce.
Scolioza
E) Dste o aectiune congenitala
F) Dste caracterizata de devierea
coloanei in plan sagital
G) <evierea laterala a coloanei in
l  l i d

Limbă

Grile Licenta BFKT 2015 Corectate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Grile Licenta BFKT 2015 Corectate

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

7/25/2019 Grile Licenta BFKT 2015 Corectate

Teste grila pentru (xtremitatea superioar$ a

!alucele este denumirea

"ng#iul extern al omoplatului

%rin &an'ul de torsiune al

)osa acetabular$ se a*$ la Articula'ia genunc#iului

Astragalul este : )lexia n articula'ia &oldului este

obul rontal nu are raport cu b. bazinetul cu uretra

Colonul sigmoid este sunt o serie de &an'uri ,cu

Circula'ia arterial/ a cordului

Arborele bron#ic drept este

"reterul leag$ urm$toarele (picardul este

Baza pulmonului drept +ine n

Trunc#iul arterei pulmonare

plãmãnului lungi comune celor dou/

!ilul pulmonar reprezint/

%ulmonul drept prezint/ Arterele coronare sunt

Sinusurile paranazale obulii pulmonari

%iramidele renale alpig#i se Corticala renal/ con'ine

arele tro#anter apar'ine

d. tubii drepţi b. situat în abdomenul inerior

inerioarã si splenicã a. ghem vascular şi sinus renal

a ni+elul atriulului drept se inic#iul drept are

"reterul leag$ urm$toarele

reprezentat 3ezica urinar$ are raporturi cu 

Corzilele +ocale reprezint/

2 )iziologie +olumului +entricolului

;ebitul circulator general

care trece prin plăm/ni în timp de un

bazinului i omoplatului !ipertrofa miocardica stanga

Aparatul respirator reactioneaza

B. readuce ca dominant care +ariaza 

"nitatea motorie este ormata din  6boseala muscular$ se

<. o adaptare economica a respiratiei distribuit un procent din debitul

)rec+enta cardiaca critica care >n eortul maxim, debitul in

n timpul mersului, ung#iul de

c. ,ele două maime c. Eluteus medius6

n timpul mersului, or'a ce

usc#iul care nu are rol in

n timpul *exiei, intre patel$ &i

contactul dintre condilii emurali

>n genu +arum +aloarea maxim$ a platoul tibial:

usc#iul care nu are rol in orta de la ni+elul articulatiei soldului Gin

n timpul mersului, ung#iul maxim de abduc'ie Gla ni+elul &oldului8 are

%entru genu +algum, axul mecanic trece prin:

n timpul mersului, ung#iul de extensie Gla ni+elul &oldului8 are aproximati+

usc#iul care nu are rol in orta de la ni+elul articulatiei genunc#iului este

b4 <e opt ori greutatea corpului6

usc#iul care are rol in orta dez+oltata la ni+elul articulatiei emuro<tibiale

n timpul mersului normal +aloarea maxim$ a or'ei ce ac'ioneaz$ asupra

n timpul mersului, ung#iul maxim de rotatie Gla ni+elul &oldului8 are

n spri-in bipodal, or'a ce ac'ioneaz$ asupra capului emural este:

%entru un genu +arum, axul

usc#iul care nu are rol in orta

A; are ca obiecti+e specifce pot urm$toarele nt7lni

c) defcitul respirator Structura programul de

6rdinea freasc$ a traseului buclei

intercalari ) motoneuron ala Aprecierea ung#iului maxim

Sc$derea amplitudinii de mi&care a mişcari de etensie

pacientului şi cooperarea acestuia %ozi'ionarea pacientului supus

Cotarea bilan'ului muscular se poziţie c4 " poziţii ;)*( ")!( 1)

Supina'ia este mi&carea de

d)membrana care tapetează intern b) manipulări( mobilizări

Care este afrma'ia als$ n