2.7. Varianta 1987 a C.P.I.

i modelul cuboid

C.P.I. 1982: Scalele standard

În anul 1989, Gough public ultima versiune a chestionarului,
modificat pe de o parte prin includerea a înc dou scale care pre-
zentau o stabilitate i validitate bine demonstrate prin coeren a datelor
de cercetare, respectiv celor 18 scale standard li s-au ad ugat înc dou
scale standard, „independen a” i „empatia” (Pitariu, Albu, 1993).
În afara acestor 20 de scale standard, noul C.P.I. define te i un
num r de 13 scale cu „orientare special ”, ca, de exemplu: „poten ial
managerial”, „orientare c tre munc ”, „temperament creativ”, „scal
unipolar pentru masculinitate”, „scal unipolar pentru feminitate”,
„scala Levendhal pentru anxietate”, „scala de narcisism”, „scala de
orientare spre înt rirea legal ” etc. Dintre ele, cea care are cele mai
serioase anse s fie inclus printre scalele standard este cea de tem-
perament creativ, Ct.
Noile scale standard care s-au ad ugat celor 18 anterioare eva-
lueaz comportamentul în urm torii termeni:
In, scala de independen , este format din 28 de itemi, i este
destinat m sur rii resurselor individului i distan ei dintre sine i cei-
lal i. Scorurile înalte indic un comportament independent, echilibrat
i relativ deta at de ceilal i.
Scorurile sub medie indic tendin a de a c uta sprijin din partea
altora, de a evita conflictele, de a întârzia sau de a evita ac iunea.
Em, scala de empatie, evalueaz intui ia i rezonan a afectiv-cog-
nitiv fa de alte persoane. Notele peste medie indic un sentiment de
confort personal i acceptarea de c tre cei din jur, orientat spre sesizarea
nuan elor sociale i spre optimism.
Scorurile sub medie indic un comportament neempatic, sceptic
în rela iile cu ceilal i, defensiv în raport cu dorin ele sau sentimentele
altora.
Gruparea de interpretare pe care o ofer noua variant cuprinde:
1. evaluarea stilului i orient rii interpersonale: Do, Cs, Sy, Sp,
Sa, In, Em;
2. evaluarea orient rii normative i a valorilor: Re, So, Sc, Gi,
Cm, Wb, To;
3. evaluarea func ion rii cognitive i intelectuale: Ac, Ai, Ie;
4. evaluarea perceperii rolului i stilului personal: Py, Fx, F / M.
Datele statistice privind experimentarea testului pe popula ia
Universitatea SPIRU HARET
româneasc oferite de Pitariu i Albu permit realizarea unor norm ri
autohtone orientative.
82
 Modelul cuboid
În afara procedurii standard de interpretare a scalelor care nu di-
fer de varianta anterioar ca pa i i ca modalit i, noua variant include
în plus o nou posibilitate, respectiv referirea la un model al perso-
nalit ii, denumit de Gough „modelul cuboid”. Gough ofer un model
conceptual asupra structurii personalit ii, utilizând ca axe cardinale trei
vectori (cf. Pitariu, Albu, 1993): vectorul 1, care semnific stilul
interpersonal, vectorul 2, care semnific raportarea la normele sociale,
i vectorul 3, care semnific sentimentul personal de competen .
Ace ti vectori, m sura i prin scale special structurate, sunt în
concep ia lui Gough trei dimensiuni cardinale ale personalit ii,
responsabile de stilul personal care este specific comportamentului
desf urat al persoanei.
Aceste dimensiuni trebuie în elese ca un continuum de la un
maxim spre un minim, de-a lungul c ruia Gough prezint apte nivele
de comportament care definesc intercorelarea vectorilor la nivelul unei
sec iuni transversale a modelului cuboid. Mai exact, intersec ia
vectorului 1 (extraversia – introversia) i a vectorului 2 (dependen a –
independen a de norme) prilejuie te definirea a patru stiluri compor-
tamentale, denumite de Gough cu literele grece ti alfa (extravert i
dependent), beta (introvert i dependent), gama (extravert i inde-
pendent) i delta (introvert i independent).
Aceste patru zone ale intersec iei dintre vectorul I i II cap t un
specific prin raportarea la vectorul 3 (încredere – neîncredere în sine) i
variaz de-a lungul acestei dimensiuni; Gough define te apte tipuri de
alfa (de la carismatic la autoritar, trecând prin nivelul 4 manipulativ),
apte tipuri de beta (de la virtuos la conformist, trecând la nivelul 4 prin
conven ional), apte tipuri de gama (de la creativ la antisocial, trecând
la nivelul 4 prin înstr inat ), apte tipuri de delta (de la complex la
instabil, trecând la nivelul 4 prin conflictual). Polul superior este definit
prin contribu ia maxim a încrederii în sine, fa de polul inferior,
definit prin contribu ia maxim a neîncrederii în sine. Modelul cuboid
este o încercare, paralel modelelor circumplexe prezentate, de a cu-
prinde personalitatea într-o structur interpretativ geometric , mai
apropiat de realitatea vie. Nu este deci întâmpl tor faptul c exist deja
cercet tori care încearc s integreze cele dou tipuri de date de
cercetare. Astfel, Johnson, în 1992, încearc s interpreteze modelul
cuboid C.P.I. în raport cu modelul circumplex Ab5C.
SPIRU HARET
În prezent, chestionarul de personalitate
pers onalitate California este unul din-
tre cele mai bine experimentate instrumente psihologice de evaluare a
83