Analizatorii

Cohleea/ melcul osos este rasucit de 2 ori si

jumatate in jurul columelei, incepe la nivelul
peretului inferior al vestibului si se termina in
”fund de sac” si prezinta o forma conica. Calea
vestibulara prezinta protoneuronul in ganglionul
Scarpa si deutoneuronul in nucleii vestibulari
bulbari. Crestele ampulare se afla in ampulele
canalelor semicirculare membranoase (dilatatii la
baza canalelor semicirculare), contin celule de
sustinere si celule senzoriale cu cili inglobati intr-o
masa gelatinoasa; mentin echilibrul in conditiile
acceleratiilor circulare ale capului si corpului.
Receptorii vestibulari se gasesc in utricula si
sacula si in crestele ampulare. Canalele
semicirculare osoase sunt asezate in planuri
perpendiculare unul pe celalalt; fiecare canal
prezinta la o extremitate cate o dilatatie numita
ampula; canalul anterior se uneste cu cel
posteriori intr-un canal comun inainte de a intra
in vestibul, astfel cele 3 canale semicirculare se
deschid in vestibul prin 5 orificii.

Mugurii gustativi sunt de 4 tipuri: filiforme,

foliate, fungiforme si caliciforme.
Mugurii gustativi se gasesc la nivelul papilelor
gustative caliciforme, foliate si fungiforme;
papilele gustative filiforme nu au muguri
gustativi.

Receptorii maculari sunt stimulati mecanic de

catre otolite, sunt localizati in utricula si sacula si
detecteaza acceleratia orizontala si verticala.
Urechea medie prezinta la exterior timpanul si la
interior fereastra ovala si fereastra rotunda;
comunica cu nazofaringele prin trompa lui
Eustachio; contine aer la presiunea atmosferica.
Aria auditiva primara este situata in profunzimea
scizurii Sylvius, in lobul temporal. Membrana
bazilara are o structura comparabila cu un
rezonator cu coarde; mijlocul membranei bazilare
rezoneaza cu frecvente medii (5000 Hz); varful
melcului rezoneaza cu sunete cu frecvente joase
(20-500 Hz), iar baza melcului intra in rezonanta
cu sunete cu frecventa inalta. Aria auditiva
primara este situata in lobul temporal, in
profunzimea scizurii Sylvius.

Urechea interna cuprinde atat organul de auz

(cochilia sau melcul), cat si aparatul vestibular, un
organ de echilibru format din canale
semicirculare si un vestibul. Cochilia este o
cavitate umpluta cu endolimfa, un lichid fluid ce
primeste undele sonore transmise din aer prin
urechea externa si medie. Cochilia are o forma
spiralata si contine membrana baziliara, a carei
rezonanta este diferita pe lungimea sa, depinzand
de frecventa undelor sonore (Hz). La suprafata
membranei celulare se afla un strat celular
cunoscut sub numele de organul lui Corti, care
este fomat din celule senzoriale (cili). Vibratiile
care trec prin canalul cochiliar pun in miscare
membrana bazilara si cea tectoriala, care vor
actiona asupra cililor (celule senzoriale).

In cazul ochiului miop, razele focalizeaza inaintea

retinei; vederea se corecteaza cu lentile divergente
(cu talie). Mediile refringente (care reflecta razele
luminoase, care produce refractia) sunt corneea
transparenta (se afla in partea anterioara a
ochiului), umoarea apoasa (lichid incolor care
comunica intre camera anterioara si cea
posterioara a irisului), cristalinul (este situat intre
iris si corpul vitros) si umoarea sticloasa/corpul
vitros (este situat posterior de cristalin).
Cristalinul are forma unui lentile biconvexe (care
are suprafata rotunjita si bombata), nu contine
vase de sange, este localizat intre iris si corpul
vitros si este invelit de cristaloida. Umoarea
apoasa are compozitia asemanatoare cu cea a
LCR-ului; este un lichid transparent, secretat de
procesele ciliare; se afla in camera anterioara
(intre cornee si iris) si camera posterioara (intre
iris si cristalin).

Celulele cu bastonase contin rodopsina, iar

celulele cu conuri contin iodopsina; celulele cu
bastonase sunt receptori pentru vederea nocturna.
Macula lutea (pata galbena) are in centru fovea
centralis si este zona unde predomina celulele cu
conuri. Calea optica are protoneuronul
reprezentat de celulele bipolare din retina,
deutoneuronul de celulele multipolare din retina si
tritoneuronul se afla in talamus; zona de proiectie
corticala se afla in lobul occipital. Sclerotica este
opaca , este perforata posterior de fibrele nervului
optic si reprezinta 5/6 din tunica fibroasa; pe ea se
insera muschii extrinseci ai globului ocular.
Protoneuronul caii optice este reprezentat de un
neuron bipolar din retina.

Corpusculii neurotendinosi Golgi se afla la

jonctiunea muschi-tendon si prezinta 1-3 fibre
nervoase, care sunt stimulate de intinderea
puternica a tendonului; ajuta la prevenirea
contractiei musculare excesive si monitorizeaza
continuu tensiunea produsa in tendoane.
Proprioreceptorii (receptorii kinestezici) sunt
corpusculii Ruffini si corpusculii Pacini (care se
gasesc in periost si in articulatii si sunt identici cu
cei din piele)+ fusurile neuormusculare Kuhne.

Dermul este o patura conjunctiva densa, prezinta

vase de sange si limfatice, prezinta corpusculii
Meissner, Krause si Ruffini; stratul care se gaseste
spre hipoderm este dermul granular, iar cel spre
epiderm este dermul papilar. Chemoreceptorii
sunt mugurii gustativi, corpii carotidieni si aortici,
epiteliul olfactiv. Sensibilitatea termica este
neuniforma pe suprafata tegumentului; receptorii
pentru rece sunt mai numerosi decat cei pentru
cald; intensitatea senzatiei depinde de marimea
suprafetei excitate si de diferenta de temperatura
dintre tegument si excitant. Corpusculii Ruffini
sunt situati in derm, mai aproape de hipoderm si
in capsulele articulatiilor; receptioneaza
sensibilitatea termica (cald); sunt stimulati de
variatiile de miscare si de pozitia oaselor in cadrul
articulatiei. Discurile Merkel in derm sunt
stimulati de atingerile puternice; corpusculii
Krause in derm sunt stimulati de frig; corpusculii
Vater-Pacini sunt stimulati de miscari slabe si
sunt localizati in hipoderm; corpusculii Meissner
sunt stimulati de atingerile fine si se afla in derm.
Corpusculii Meissner au rol in receptionarea
excitatiilor tactile.
In cazul ochiului hipermetrop fasciculul de raze
paralele focalizeaza in spatele retinei; imaginea
formata este neclara; vederea se corecteaza cu
lentile biconvexe si convergente (lentile convexe
care aduna intr-un singur focar razele care o
strabat). In cazul ochiului emetrop se pot vedea
clar, fara acomodare obiectele situate la o distanta
mai mare de 6 m; lungimea axului antero-
posterior este de 24 mm; distanta focala (distanta
de la cristalin la retina) este de 17 mm. Coroida
este membrana ce contine melanina. Segmentul
central al analizatorului vizual se afla in lobul
occipital, pe marginile scizurii calcarine.
Cristalinul ocupa camera posterioara; nu este
actionat de muschiul ciliar prin intermediul
zonulei Zinn.

Receptorii olfactivi sunt chemoreceptori; ocupa

partea postero-superioara a foselor nazale; sunt
neuroni bipolari.

Retina este sensibila la radiatiile electromagnetice

cu lungimea de unda cuprinsa intre 390 si 770 nm;
este de natura nervoasa; se intinde posterior de
ora serrata (care se afla intre retina si corpul
ciliar). Corpul ciliar apartine unui subgrup de
organe din globul ocular, este situat intre iris si
coroida si asigura ochiului o cantitate adecvata de
umoare apoasa; contine de asemenea si muschiul
ciliar, care contribuie la micsorarea si aplatizarea
cristalinului in procesele de acomodare. Muschiul
ciliar sustine cristalinul (formeaza ligamentele
suspensoare la baza carora se afla si prin
contractia si relaxarea lor cristalinul se bombeaza
sau se aplatizeaza); are fibre circulare, inervate de
parasimpatic si fibre radiare, inervate de
simpatic; are rol in acomodarea vizuala.

In cazul ochiului miop, vederea se corecteaza cu

lentile biconcave; imaginea formata este neclara;
fasciculul de raze paralele focalizeaza in fata
retinei. In rpocesele de acomodare apare rotirea
interna a globilor oculari datorita contractiei
muschilor extrinseci, micsorarea pupilei/
pupiloconstrictie /mioza (te straduiesti sa vezi) si
contractia fibrelor circulare ale muschiului ciliar;
nu intra pupilodilatatia. Cristalinul este o lentila
biconvexa; se leaga la extremitati de muschiul
ciliar prin ligamnetul suspensor; focalizeaza
razele luminoase patrunse prin retina; se afla intr-
o capsula elastica, numita cristaloida. Segmentul
intermediar al analizatorului vizual este format
din 3 neuroni: are protoneuronul in retina
(neuron bipolar), deutoneuronul tot in retina
(neuron multipolar) si tritoneuronul localizat in
coprul geniculat lateral din metatalamus.
Adaptarea celulelor fotoreceptoare se realizeaza
prin descompunerea pigmentilor fotosensibili sub
actiunea luminii si refacerea pigmentilor la
intuneric; depinde de cantitatea de pigment
fotosensibil din celulele fotoreceptoare si durata
expunerii lor la lumina sau intuneric; la lumina
dureaza cateva secunde. Ametropia reprezinta o
tulburare a vederii datorata unui viciu de
refractie a componentelor transparente ale
globului ocular; in aceasta categorie intra
astigmatismul, miopia, hipermetropia. Rodopsina
sensibilizeaza bastonasele pentru lumina albastra;
se reface la intuneric, in prezenta vitaminei A; este
responsabila pentru vederea scotopica (scotopic-
termen care se refera la sau descrierea conditiilor
de proasta iluminare; de exemplu, vederea
scotopica este vederea in lumina
neclara/intuneric/in lumina difuza in care sunt
implicate celulele cu bastonase); iodopsina din
conuri este responsabila de perceperea culorilor.
Iodopsina este responsabila de vederea diurna;
colorata; fotopica (vederea la lumina). Celulele cu
conuri sunt concentrate la nivelul petei galbene.

Imaginea formata pe retina este mai

mica,rasturnata, reala si clara; nu este virtuala.
Sistemul fotoreceptor este reprezentat de retina.
Coroida este membrana ce contine melanina; este
vasculara. Segmentul central al analizatorului
vizual se afla in lobul occipital, pe marginile
scizurii calcarine. Sclerotica este alb-sidefie si
opaca si prezinta un orificiu central-irisul.
Corneea este transparenta, avasculara si face
parte din tunica externa. Coroida este o
membrana pigmentata, vasculara si face parte din
tunica medie. Celulele cu conuri au o sensibiltate
ridicata si sunt in numar de 6-7 milioane; celulele
cu bastonase sunt in numar de 125 de milioane.

Calea vestibulara este formata din 3 neuroni; are

neuronul 3 situat in talamus; prezinta
protoneuronul in ganglionul vestibular Scarpa;
deutonueronul se afla in nucleii pontini.
Receptorii auditivi se afla in organul Corti.
Receptorii vestibulari sunt localizati in utricula si
sacula; sunt situati la baza canalelor
semicirculare; sunt reprezentati de crestele
ampulare ale canalelor semicirculare.

Exteroceptorii sunt localizati spre periferia

organismului. Epidermul este alcătuit dintr-un
epiteliu pluristratificat cheratinizat si contine
TNL-uri (nu exista papile epidermice). Receptorii
termici sunt reprezentati de TNL-uri.
Camera anterioară a globului ocular este situată
între iris si cornee. Punctul cel mai apropiat de
ochi la care vedem clar un obiect cu efort
acomodativ maxim se numeste punct proxim.
Receptia si transformarea stimulilor luminosi în
influx nervos se realizează la nivelul retinei.
Punctul remotum (punctul cel mai apropiat de
ochi la care vedem clar un obiect fără efort
acomodativ) la tineri se găseste la distanta de 25
de cm.

Receptorii analizatorului olfactiv se găsesc în

partea postero-superioară a foselor nazale. Aria
corticală de proiectie a analizatorului olfactiv nu
se găseste la nivelul fetei mediale a lobului
temporal (nu are nicio treaba-analizatorul auditiv
etc); se gaseste in schimb la nivelul talamusului,
fetei inferioare a lobului frontal, fetei laterale a
lobului parietal si fetei posterioare a lobului
occipital. La analizatorul olfactiv receptorul
reprezintă si protoneuronul căii de conducere.
Omul poate să distingă pană la 10 000 de mirosuri
diferite. Nervii olfactivi străbat lama ciuruită a
osului etmoid.

Gustul dulce este perceput în partea anterioară a

limbii., acru pe laterale, amar la baza limbii, iar
sărat tot anterior. Papilele filiforme nu prezintă
muguri gustativi; papilele fungiforme, foliate,
caliciforme si circumvalate prezintă muguri
gustativi. Deutoneuronul căii gustative se află
situat în bulb.

Analizatorul vestibular are protoneuronul în

ganglionul Scarpa. Intre labirintul osos si cel
membranos găsim perilimfă., iar endolimfa se află
în labirintul membranos. Organul lui Corti este
asezat pe membrana bazilară. Deutoneuronul căii
auditive se află în nucleii cohleari din punte. Aria
auditivă primară este situată în girul temporal
superior.

Receptorii kinestezici din periost si din articulatii

sunt reprezentati de corpusculii Vater-Pacini.