Impactul mass-media asupra vârstei mele

Mass-media este o denumire generală dată tuturor mijloacelor de

informare în masă: presa sau mijloacele electronice de informare (televizor,
radio, computer). Ele sunt într-o continuă dezvoltare, pentru ca omul să nu
fie niciodată privat de accesul la informaţie. Supranumite şi ,,a patra putere
în stat” mass-media au devenit, în lumea modernă, un fel de centru
gravitaţional în raport cu care se poziţionează toate celelalte segmente ale
societăţii.
În fiecare zi, petrecem mult timp în faţa televizorului, ascultăm postul
de radio preferat sau citim presa. Mijloacele media au ajuns să aibă un
impact puternic asupra noastră, şi contribuie voit sau nu la procesul de
educare şi culturalizare.
În epoca contemporană în care trăiesc, nu-mi pot imagina casa lipsită
de televizor, calculator, telefon, care pentru noi, adolescentii, reprezintă
modul de a ne distra. La vârsta mea, ne arătam mai receptivi faţă de mesajele
care ne interesează şi urmărim emisiunile care ne plac.

În momentul selectării mesajului preferat, transmis de mijloacele de

comunicare devenim activi, deoarece, prin conţinutul lor, informaţiile ne
satisfac cerinţele individuale. Ne arătam mai receptivi şi dispuşi să
ascultăm mesajele care se aseamană cu direcţia noastră de gândire şi care
ne întăresc propriile idei, gânduri sau păreri. În ceea ce priveşte
socializarea, de multe ori găsim în mass-media sugestii referitoare la
comportamentul pe care trebuie să-l adoptăm în relaţiile noastre cu ceilalţi.

Şi totusi, conştientizez puternica influenţă mass media care îmi

conturează de multe ori o imagine eronată asupra lumii şi mai ales izolarea
de societate cauzată de multele ore petrecute în faţa televizorului sau a
calculatorului. In loc să fiu implicat în activităţi specifice vârstei mele,
alături de alţi copii, timp în care mi-aş dezvolta capacităţile de inter-
relaţionare, şi mi-aş consuma energia fizică, prefer calculatorul.
Calculatorul poate fi un bun prieten căci îmi oferă acces la informaţie
în orice domeniu. Internetul mă ajută să găsesc materialele necesare pentru a
realiza un portofoliu sau să caut informaţii referitoare la lecţiile pe care le
studiez. De asemenea îmi poate furniza nu numai informaţii ci şi comunicare
la distanţe mai mari, cu ajutorul e-mail-lului sau live cu ajutorul camerei
web. Pot schimba opinii, impresii, fotografii cu prietenii, colegii, într-un
timp foarte scurt, practic instantaneu, dar totuşi programele de chat nu
înlocuiesc cercul real de prieteni. Modul de comunicare în care să-ţi priveşti
interlocutorul în faţă, să-l poţi atinge, să-ţi poţi lua rămas bun printr-o
strângere de mână, nu poate fi înlocuit de computer. Cred că acesta ne-a
monopolizat comunicarea cu lumea externă şi că ne-a indus un anumit mod
de a percepe lumea înconjurătoare.

Un alt mijloc de informare cu numeroase avantaje şi dezavantaje este

televiziunea. Televiziunea reprezintă pentru majoritatea dintre noi un mod
plăcut de relaxare, de petrecere a timpului liber, dar şi un sprijin deosebit în
momentele de plictiseală. Obiectivul principal al posturilor de televiziune
ar trebui să fie culturalizarea şi informarea maselor. Insă programele TV
sunt extrem de variate, mai mult sau mai puţin apreciate. Există emisiuni
TV pe care le urmărim zi de zi, programe de divertisment care reuşesc să ne
scoată din problemele cotidiene, seriale care nu pot fi ratate, ştiri
senzaţionale care ne uimesc sau ne încântă. Indiferent de ceea ce auzim şi
vedem, indiferent dacă sunt sau nu adevăruri, rolul televiziunii în viaţa
noastră este extrem de important, de multe ori, cu efecte în schimbarea
atitudinii şi a comportamentului, ajungând de la un simplu mod de a te
relaxa, la o dependenţă de neînvins.
Cu siguranţă că există multe canale şi emisiuni educative dar, totuşi,
trebuie să facem o selecţie a programelor vizionate şi, poate ceea ce este mai
important, trebuie să avem grijă să înţelegem mesajul transmis, să ne
îndreptăm interesul către ceea ce este frumos, educativ, interesant. Important
este felul în care noi, adolescenţii înţelegem ceea ce ni se întâmplă şi cum
ştim să răspundem influenţelor care ne înconjoară. Alegerea este a noastră,
căci se ştie că în faţa televizorului gândirea reflexivă este inhibată. Cu cât
deţinem mai mult control asupra informaţiei, cu atât impactul mass-media
asupra noastră este mai puţin negativ.
 Importanţa instituţiilor puterii într-un stat
democratic

Democraţia are ca fundament respectarea fiinţei umane şi a statului de

drept. Caracterul democratic al statului înseamnă că autorităţile publice se
întemeiază pe voinţa poporului, exprimată prin alegeri libere şi corecte. Un
stat democratic, deţine un corp legiuitor a cărui principală preocupare este
stabilirea legilor care să permită traiul împreună al oamenilor.

Toată puterea provine în democraţie de la popor. Puterea este

exercitată de regulă de către reprezentanţii aleşi ai poporului, întruniţi în
Parlament. Misiunea cea mai importantă a acestora este să decidă direcţia
politică a statului prin intermediul legilor. De aceea, Parlamentul este
considerat organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate
legiuitoare. În plus, Parlamentul exercită o funcţie de control asupra
celorlalte organisme din stat, pentru ca acestea să nu dispună la bunul lor
plac de puterea pe care o posedă şi să decidă împotriva voinţei poporului.

Guvernul şi administraţia, adică ceea ce înţelegem în mod tradiţional

prin termenul de ,,executiv”, sunt componente centrale ale fiecărui stat.
Guvernul, care reprezintă autoritatea executivă într-un stat, supraveghează
bunul mers al activităţilor publice şi se preocupă de punerea în aplicaţie a
legilor. Poate acţiona la capacităţile ideale doar atunci când recomandările
sale sunt respectate. Acesta este motivul pentru care, odată cu sporirea
sarcinilor statale şi cu complicarea formelor de convieţuire umană, s-a
constituit un aparat aflat în subordinea guvernului, administraţia statală,
care a câştigat cu timpul din ce în ce mai multă autonomie, astfel încât
executivul a trebuit să fie împărţit în două nivele instituţionale distincte,
guvernul şi administraţia. În democraţiile moderne, interacţiunea
guvernului cu administraţia este un element esenţial al vieţii politice.
Această cooperare trebuie însă să respecte voinţa cetăţenilor şi premisele
vieţii comunitare. Guvernul şi administraţia trebuie să fie ancorate foarte
adânc în legalitate. Cu alte cuvinte, guvernul asigură realizarea politicii
interne şi externe a ţării, trasează deciziile esenţiale pentru prezent, dar mai
ales pentru viitorul unei ţări, inclusiv din perspectiva relaţiilor cu alte state
sau cu organizaţii internaţionale, şi exercită conducerea generală a
administraţiei publice.
 Una dintre principalele condiţii ca un stat democratic să funcţioneze
este aceea ca, atât cetăţenii, cât şi conducătorii să respecte legile, să aibă
obligaţia lor de a se conforma legilor iar exercitarea justiţiei să fie imparţial
facută de către judecători independenţi şi inamovibili. La respectarea
legilor veghează o justiţie independentă. În raporturile ei cu celelalte puteri
trebuie să domnească cea mai strictă separaţie. Pentru aceasta, este necesar
ca, autoritatea judecătorească, să funcţioneze separat, independent de
puterile legislativă şi executivă, de eventualele influenţe ale unor politicieni
sau partide. Independenţa justiţiei se realizează şi este garantată prin faptul
că, judecătorii potrivit Constituţiei, sunt independenţi şi se supun numai
legii. Siguranţa legii poate exista doar acolo unde cetăţenii ştiu exact ce are
voie să facă statul şi ceea ce le este permis lor să facă.

Intr-un stat democrat, preşedintele este cea mai importantă piesă dintr-
un angrenaj mai mare, dar totuşi nu reprezintă întregul sistem. Este ales de
către popor prin vot universal, este reprezentantul său. El reprezintă statul
şi este garantul independenţei naţionale, a unităţii şi integrităţii teritoriale a
ţării.

Democraţia modernă încearcă însă să evite orice formă de

monopolizare a puterii. Electoratul şi opinia publică, asociaţiile şi partidele,
Parlamentul, executivul ca guvern şi  administraţie şi justiţia iau parte, la
procesul de formulare a deciziilor politice, la execuţia şi la controlarea lor.
Elementul care predomină însă peste acest ansamblu este, statul de drept, la
a cărui respectare trebuie să vegheze în special justiţia independentă. Doar el
permite existenţa unei societăţi democratice, care are la bază legi echitabile,
aplicate nearbitrar de judecători şi funcţionari publici, după prevederile legii,
conştienţi că legea este deasupra tuturor şi ea este singura care ar trebui să
poruncească.