MEDICINA INTERNA – CARDIOLOGIE – CURS 1

Introducere
Cardiologia (din greaca cardiã kardiã, "inima" și -logia-logie, "studiu") este o ramurã a
medicinei care se ocupã de afectiuni ale inimii, precum si ale unor componente ale sistemului
circulator. Domeniul include diagnosticul și tratamentul defectelor cardiace congenitale, boala
coronariană, insuficiența cardiacă, boala cardiacă valvulară și electrofiziologia.

Anatomia inimii
Inima este localizată în mediastin şi reprezintă structura centrală a sistemului cardiovascular.
Este protejată de cutia toracică, formată din stern situat anterior, coaste şi coloana vertebrală
dorsală situată posterior.
Anatomia schematică a cordului şi vaselor mari

Valvele inimii
1- valva pulmonară
2- valva aortică
3- valva tricuspidă
4- valva bicuspidă(mitrală)

1
 Hipertensiunea arteriala

Definitie:
HTA este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale a sângelui.
Presiunea arterială este de două tipuri:
 presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului
cardiac)
 presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului
cardiac).
Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavitățile inimii se poate realiza
 metode directe
 metodă indirectă, măsurând tensiunea pereților arteriali cu ajutorul unui aparat numit
tensiometru.

Clasificare
I.HTA primara sau esentiala (boala hipertensiva), care reprezinta 95% din cazuri. In geneza
hipertensiunii arteriale esentiale sunt implicati factori genetici (rasa, antecedente familiale), factori

2
de mediu, obezitatea, consumul de alcool, consumul excesiv de sare etc.
II. HTA secundara sau simptomatica
II.1. HTA de cauze renale:
a) HTA in nefropatii: glomerulonefrita acuta si cronica, periarterita nodoasa, lupus eritematos
diseminat, nefropatia diabetica, rinichiul polichistic, pielonefrita cronica;
b) HTA in rinichiul mic unilateral
c) HTA in afectiuni obstructive ale arterei renale
II.2. HTA endocrina: feocromocitom, boala Cushing, menopauza
II.3. Boli ale sistemului nervos central: tumori si traumatisme cerebrale
II.4. HTA de origine cardiovasculara: coarctatia aortei
II.5. HTA de alte cauze: toxemia gravidica.
Simptomatologie
Cefaleea: occipitala (pot fi marca unui puseu hipertensiv)
Ametelile
Tulburarile de vedere constau in : scotoame (vedere ca prin ceata), diplopie (vedere dubla),
hemianopsie (vedere pe jumatate de camp vizual), amauroza (scaderea marcata a acuitatii vizuale)
sau chiar cecitate trecatoare (pierderea vederii).
Epistaxisul este frecvent intalnit.

Stadializare
Stadiul I – fara semne de alterare organica a aparatului CV
Stadiul II – presiune arteriala crescuta, cu Hipertrofie
ventriculara stanga (HVS)
Stadiul III – leziuni de organ creier ,cord, rinichi
Complicatii
1) cordul – IC stanga (astm cardiac, EPA) sau globala si variate
manifestari ale cardiopatiei “hipertensive” (angina pectorala,
infarctul de miocard, tulburarile de ritm);
2) creierul – hemoragie si tromboza cerebrala, encefalopatie

3
hipertensiva
3) rinichiul – insuficienta renala cronica, in stadiul final al HTA.

Tratament non-farmacologic
- cura de slabire – efectul apare dupa o pierdere in greutate de cel putin 4 kg
- restrictia ingestiei de sodiu (sare) – dieta zilnica a hipertensivului trebuie sa contina sub 4 gr de
sodium; se recomanda consumul de alimente proaspete in locul celor conservate, eliminarea sarii
la gatit,, a bicarbonatilor, a aamplificatorilor de gust tip Vegeta
- restrictia ingestiei de grasimi saturate si de glucide
- limitarea consumului de alcool – sub 25 gr / zi
- efortul fizic moderat – mers, alergare usoara, ciclism sau inot
- modificarea stilului de viata

Tratament farmacologic
-diureticele – tiazide (nefrix), derivati de tiazide (indapamid), diuretice de ansa (furosemid,
bumetanid), agenti economizatori de potasiu (spironolactona, amilorid)
- betablocante adrenergice – propranolol, atenolol, metoprolol
- blocanti ai canalelor de calciu – nifedipin, amlodipin, nicardipin, diltiazem, verapamil
- inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) – enalapril, captopril, lisinopril,
perindopril, quinapril, ramipril
- inhibitorii receptorilor de angiotensina II – sartani (losartan, valsartan, telmisartan)
- medicamente vasodilatatoare directe – hidralazina, minoxidilul
Tratamentul si regimul igieno-dietetic este zilnic, permanent si extins pe toata durata vietii !

HIPOTENSIUNEA ARTERIALA
Hipotensiunea arteriala este definita ca un sindrom care cuprinde numeroase situatii patologice, in
care valorile TA sunt mai mici de 90/60 mm Hg, la subiectii peste varsta de 20 de ani, dupa mai
multe determinari.
Etiologic, hipotensiunea arteriala se clasifica in:
 esentiala (cauza nu este cunoscuta)
 secundara (manifestare a unei boli cunoscute: boala Addison, infarct miocardic)
4
hTA esentiala
-tranzitorie - hipotensiune ortostatica idiopatica, frecvent intalnita la barbati, care poate determina
sincope ortostatice
- permanenta – observata mai des la femei si la indivizii cu constitutie astenica, care nu prezinta
nici o simptomatologie clinica (hipotensiune asimptomatica sau “constitutionala”) sau se
manifesta prin hTA secundara
Hipotensiunea arteriala secundara imbraca aspect :
- paroxistic (lipotimie, sincopa, colaps, soc)
- tranzitoriu – infarct de miocard, miocardite, boli infectioase, intoxicatii medicamentoase,
insolatie
- permanent – in boli endocrine (boala Addison), cardiace (cardiomiopatii, pericardite,
valvulopatii) si neurologice (miastenia gravis, sleroza in placi)

Tratament
In hipotensiunea arteriala secundara se trateaza cauza.
Hipotensiunea arteriala esentiala nu are tratament. Se recomanda consumul de lichide suficiente,
evitarea expunerii la caldura (produce vasodilatatie), evitarea ridicarii bruste din pozitie
orizontala, eventual consumul moderat de cafea.

5
6