Caracterizarea lui Maitreyi din opera „Maitreyi” de Mircea

Eliade
Maitreyi este personajul principal, feminin, individual, eponim și
complex al operei „Maitreyi” a lui Mircea Eliade prin problematica pe
care o propune și, în același timp, un personaj exotic în raport cu
mentalitatea occidentală a naratorului transpusă prin intermediul
personajului. Protagonista romanului exotic este inspirată din experiența
reală a autorului pe când acesta trăia în India.

Trăsăturile lui Maitreyi sunt evidențiate atât prin metoda

caracterizării directe, cât și a celei indirecte. Caracterizarea directă este
realizată de către Allan, acesta punând în lumină portretul fizic al lui
Maitreyi, atunci când o vede pe aceasta pentru prima dată: „Mi se părea
urâtă – cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte,
cu sânii puternici, de fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct
trecut în copt”. Această primă impresie se va modifica pe măsură ce
Allan o va cunoaște mai bine pe Maitreyi, îndrăgostindu-se treptat de
aceasta. Astfel, tânăra cu o înfățișare repulsivă devine o femeie
atrăgătoare care îl cucerește : „Maitreyi mi s-a părut, atunci, mult mai
frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuți în
argint, cu șalul asemenea cireșelor galbene şi buclele ei prea negre,
ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii creau parcă o via
ţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transp
arent, care trăia, s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biol
ogie ”. Detaliile vestimentare accentuează exotismul și frumusețea
femeii orientale.

Tot prin metoda caracterizării directe sunt evidențiate trăsături

morale ale personajului. Acestea consemnează timiditatea și misterul care
îi învăluie întreaga faptura: „nu izbuteam să înțeleg ce taină ascunde
făptura aceasta în mișcările ei moi, de mătase, în zâmbetul timid”. Atras
tot mai mult de acest „suflet nepătruns și neînțeles”. Impresionat de
calitățile fetei, Allan remarcă faptul că Maitreyi „fără îndoială e cea mai
talentată și enigmatică fată din câte am cunoscut”.

Prin caracterizare indirectă, pornind de la gesturi, comportament,

relațiile cu celelalte personaje, sunt reliefate și alte trăsături de
personalitate. Maitreyi îl cunoaște pe Allan, inginerul european venit în
India, invitat de către tatăl său să locuiască la ei. Cei doi ajung să se
apropie tot mai mult cu ocazia lecțiilor de bengaleză oferite lui Allan de
către Maitrreyi. Cunoscând-o mai bine, Allan cunoaște totodată lumea
indiană, adolescenta fiind un simbol al exoticului Orient. Inteligentă și
instruită, Maitreyi îl surprinde pe Allan cu preocupările sale intelectuale.
Ea scrie și ține discursuri filosofice în fața auditoriului, este cunoscută și
apreciată în cercurile elitei bengaleze, compune poezii și îl are drept guru
pe Robi Takur.

Inocența lui Maitreyi este o trăsătură definitorie. Ea îi povestește

lui Allan despre iubirea pe care o simțea în copilărie pentru un copac cu
șapte frunze. Totusi inocenta sa este asociata si cu o naivitate puerila,
Maitreyi nu își dă seama de posibile consecințe ale iubirii sale arzătare
faâă de Allan. Ulterior, sentimentele devin tot mai puternice, iar cei doi
îndrăgostiți conștientizează că iubirea lor e prea mare pentru a putea fi
negată. Astfel, inocența este îmbinată cu senzualitatea și sentimentul
suprem al iubirii, ilustrativ fiind episodul logodnei simbolice a celor doi,
[n care se invoc[ întregii naturi. : „Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi
a lui Allan și nimănui altuia. Voi crește din el ca iarba din tine. Și cum
aștepți tu ploaia, așa îi voi aștepta eu venirea, și cum îți sunt ție razele, așa
va fi trupul lui mie.”. Acest legământ dovedește dragostea imensă a
adolescentei, al cărei spirit pueril se împletește cu dorința de a se uni cu
ființa iubită.

Consider că Maitreyi este un personaj original, exotic, o

întruchipare a iubirii dincolo de granițele legilor nescrise ale tradițiilor.
Feminitatea și inocența îi conferă un farmec aparte, iar spiritul de
sacrificiu o transformă într-o eroină asemenea Mariei Răzeșu, Annei
Krenina, Julietei sau Isoldei.

În conformitate cu anumite tangențe precum ar fi inteligența și

pasiunea față de poezii, cât și decisivitatea tinerei, am putea spune cu
certitudine că un personaj asemănător lui Maitreyi este Maria Răzeșu din
romanul „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija. O altă similitutide
importantă între cele două personaje, este asocierea logodnei cu
elementele naturii, în „Tema pentru acasă”, logodna lui Mihai Ulmu și a
Mariei Răzeșu având loc în taiga.

Concluzionând, personajul feminin al romanului impresionează nu doar

prin rafinament și candoare, ci și prin autenticitate . Având la bază o
istorie și personaje atât de autentice, romanul lui Eliade a trezit mereu
interesul cititorilor, aceștia devenind martorii unei iubiri care depășește
proba timpului si a unui personaj feminin ata de ilustru si nemaipomeit.