DOCUMENTE INEDITE PRIVITOARE

L A D I M I T R I E CANTEMIR ÎN A R H I V E L E D I N U.R.S.S.

de E L E N A IONESCU

P r i n t r e m a r i l e personalităţi ale istoriei c u l t u r i i româneşti de la

sfîrşitul sec. al X V I I - l e a şi începutul secolului următor u n loc deosebit
îl ocupă D i m i t r i e Cantemir, p r i m u l n o s t r u savant de reputaţie europeană.
P e n t r u vremea în care a trăit şi a m u n c i t , Cantemir a fost o figură
complexă care a îmbinat însuşirile u n u i mare om de stat cu cele de
savant enciclopedist, istoric, geograf, filozof, etnograf, muzicolog, o r i e n ­
talist etc.
P r i n studiile remarcabile făcute în Moldova şi în străinătate,
Cantemir a i z b u t i t să-şi formeze în decursul anilor o cultură, care 1-a
situat p r i n t r e cei m a i străluciţi reprezentanţi ai generaţiei sale. E l n u
s-a l i m i t a t însă n u m a i la însuşirea u n o r cunoştinţe anterioare sau con­
temporane l u i , ci a căutat ca, pe baza lor, să îmbogăţească ştiinţa cu
idei noi şi originale, pe care avea să le expună în diverse lucrări.
Ştiinţa şi c u l t u r a europeană îi datorează p r i m a lucrare f u n d a m e n ­
tală asupra istoriei I m p e r i u l u i Otoman, în care formulează, p r i n t r e cei
dinţii, ideea decăderii acestui vast i m p e r i u şi care a s l u j i t , vreme de
peste u n secol, drept principală sursă de informaţii p e n t r u cercetătorii
istoriei turceşti
P r i n a sa lucrare Sistema religiei mahomedane , cît şi p r i n cerce­ 2

tările întreprinse în Caucaz , Cantemir se înscrie p r i n t r e orientaliştii de

3

valoare europeană.
I n domeniul filozofiei, deşi plăteşte t r i b u t concepţiei teologice, el
rămîne, totuşi, cel dintîi învăţat al nostru care a t r a t a t pe larg aceste
probleme, învingînd şi greutăţile făuririi u n u i vocabular filozofic
românesc . 4

D i m i t r i e C a n t e m i r , The
1
history of the growth and decay of the Othman
Empire, L o n d r a , 1734 ; Operele principelui Dimitrie Cantemir, ediţia A c a d e m i e i
Române, v o l . I I I — I V .
Dimitrie Cantemir,
3
Kniga sistima Ui sostoianie muhammedanskoi religii,
St. Petersburg, 1722.
3
Collectanea Orientalia Principis Demetrii Cantemiri, variae schaedae et
excerpta e autographe descripta, în Opere, ediţia A c a d . R o m â n e , v o l . V I I .
'• V e z i D a n B ă d ă r ă u , Filozofia lui Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 1964.

www.mnir.ro
 238 E L E N A IONESCU

Cantemir are şi marele m e r i t de a f i încercat să-şi expună în m o d

filozofic concepţia asupra societăţii, în lucrarea Monarhiarum physica
examinatio .5

Dragostea nemărginită de ţară 1-a determinat să integreze istoria

p r o p r i u l u i popor în preocupările şi scrierile sale, p e n t r u a-1 putea p r e ­
zenta Europei. M a i m u l t , în opera sa el a căutat să facă cunoscute o r i ­
ginea latină a l i m b i i şi a p o p o r u l u i român, t r e c u t u l glorios a l p o p o r u l u i
român, r o l u l jucat de acesta în ansamblul istoriei universale, valoarea
creaţiilor sale în d o m e n i u l c u l t u r i i , p e n t r u a - i putea susţine d r e p t u r i l e şi
aspiraţiile la o viaţă liberă şi independentă, egalitatea cu celelalte popoare
europene. Toate aceste probleme sînt dezbătute pe larg în lucrările
Descriptio Moldaviae şi Hronicul vechimii romano-moldo-vlăhilor 7

Unele probleme abordate de Cantemir i n d o m e n i u l istoriei p o p o r u ­

l u i român îşi păstrează valabilitatea şi azi, precum continuitatea
p o p o r u l u i român pe întregul t e r i t o r i u românesc şi problema unităţii
p o p o r u l u i român.
Ştiinţa românească îi datorează, de asemenea, cea dintîi scriere cu
caracter beletristic, intitulată Istoria hieroglifică, în care a căutat să
pună bazele unei l i m b i literare . 8

învăţatul român ocupă u n loc de seamă şi în istoria m u z i c i i t u r ­

ceşti. E l este i n v e n t a t o r u l u n u i sistem o r i g i n a l de note muzicale p e n t r u
e x p r i m a r e a m u z i c i i turceşti expus în lucrarea Tratat de muzică
turcească .
9

Ca o recunoaştere unanimă a p r e s t i g i u l u i său de savant, în anul

1714, D i m i t r i e Cantemir a fost ales m e m b r u al Academiei d i n B e r l i n .
I n diploma acordată de acest f o r de cultură sînt scoase în evidenţă cali­
tăţile l u i „Dimitrie Cantemir... care p r i n t r - o pildă, pre cît de demnă de
laudă, pre atît de rară, şi-a închinat numele i l u s t r u cercetărilor ştiinţi­
fice şi p r i n adeziunea sa societatea noastră a dobîndit o strălucire şi o
podoabă u n i c ă " . 10

întreaga sa operă reflectă o mare capacitate de gîndire teoretică

împletită cu bogăţia m a t e r i a l u l u i documentar.
I n opera istorică, cît şi în activitatea politică a l u i D i m i t r i e Can­
t e m i r găsim puternice momente de a f i r m a r e a p a t r i o t i s m u l u i f i e r b i n t e
şi a dragostei nemărginite faţă de p a t r i a sa oprimată. I n s c u r t u l răstimp
cît a fost d o m n al M o l d o v e i (1710—1711), marele învăţat a ridicat

5
D i m i t r i e C a n t e m i r , Monarchiarum phisica examinatio (Interpretarea natu­
r a l ă a m o n a r h i i l o r ) , text p u b l i c a t şi t r a d u s de I . S u l e a - F i r u , în „Studii şi c e r c e t ă r i
de b i b l i o l o g i e " , V , 1962.
β
D i m i t r i e C a n t e m i r , Beschreibung der Moldau, în „ A . F . B i i s c h i n g ' s M a g a z i n
f u r die neue H i s t o i r e u n d G é o g r a p h i e " , I I I , H a m b u r g , 1769, p. 537—574 şi I V ,
H a m b u r g , 1770, p. 3—120 ; Historisch-geographisch und politische Beschreibung der
Moldau, F r a n k f u r t u. L e i p z i g , 1771 ; Descrierea Moldovei, B i b l i o t e c a p e n t r u toţi,
B u c u r e ş t i , 1956.
7
D i m i t r i e C a n t e m i r , Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor, Iaşi, 1835,
1836 ; Opere, ediţia A c a d e m i e i R o m â n e , v o i . V I I I .
8
D i m i t r i e C a n t e m i r , Istoria ieroglifică, în Opere, ediţia A c a d e m i e i R o m â n e ,
vol. V I .
!l
V e z i T . T . B u r a d a , Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, în „Anal.
A c a d . R o m . , M e m . Sect. L i t . " , ser. I I , tom. 32, 1910.
1 0
„ B u c i u m u l r o m â n " , I , Iaşi, 1875, p. 21.

www.mnir.ro
DOCUMENTE INEDITE PRIVITOARE L A DIMITRIE CANTEMIR 239

poporul la luptă împotriva a s u p r i t o r u l u i j u g otoman. Situîndu-se în

fruntea acestei acţiuni curajoase, el dorea să-şi elibereze ţara şi să-i
redea vechea ei libertate.
P r i n problemele m u l t i p l e abordate, p r i n ideile politice şi sociale
tratate, întreaga operă cantemiriană este adînc ancorată în c u l t u r a
posterităţii şi apare ca o contribuţie d i n t r e cele m a i valoroase la tezaurul
ştiinţei şi c u l t u r i i româneşti, cît şi ale celei europene.
Figura complexă şi impunătoare a l u i D i m i t r i e Cantemir, cît şi
opera acestuia au atras pe mulţi istorici, f i l o z o f i , s c r i i t o r i etc., care p r i n
lucrări şi s t u d i i valoroase de mare amploare, inclusiv m o n o g r a f i i şi b i o ­
g r a f i i consacrate savantului român au îmbogăţit de-a l u n g u l anilor isto­
riografia românească. Totuşi, n u p u t e m a f i r m a că acest subiect s-a
epuizat, că ştim şi cunoaştem absolut t o t u l despre viaţa, activitatea şi
opera l u i D i m i t r i e Cantemir.
istoriografia noastră este tributară în ceea ce priveşte publicarea
unui v o l u m de documente d i n t i m p u l domniei l u i D i m i t r i e Cantemir, cit
şi a altor materiale de arhivă d i n alte etape ale vieţii sale, avem în
vedere cei 22 de ani petrecuţi la Constantinopol " , cît şi cei d i n Rusia.
Acelaşi l u c r u se poate spune şi despre corespondenţa l u i
D. Cantemir.
N u dispunem încă, dar simţim nevoia de a avea într-un „corpus
epistolarum c a n t e m i r i a n u m " toată bogata corespondenţă a l u i D i m i t r i e
Cantemir sau p e n t r u început cel puţin u n r e p e r t o r i u consacrat exclusiv
acestei probleme.
Aceste lacune ale istoriografiei noastre sînt generate, în p r i m u l
rînd, d i n lipsă de cercetări permanente, sistematice, în arhivele şi colec­
ţiile din străinătate, în special T u r c i a , U.R.S.S. şi chiar Germania.
Este ştiut că D i m i t r i e Cantemir în perioada 1711—1723 a între­
ţinut o bogată corespondenţă cu P e t r u I , cu miniştrii acestuia, înaltul
senat al Rusiei, şi cu diferiţi reprezentanţi ai c u l t u r i i ruse.
O mică parte d i n această corespondenţă a fost descoperită încă d i n
1877 de istoricul G r . Tocilescu în arhivele d i n Rusia, cu ocazia călătoriei
sale de studii în această ţară, în cadrul p r i m e i m i s i u n i ştiinţifice peste
hotare organizată de către Academia Română . G r . Tocilescu a sem­ 12

nalat în r a p o r t u l său prezentat la Academia Română toate materialele

găsite . iar copiile scoase după unele manuscrise ale l u i D . Cantemir,
1!

inclusiv după corespondenţa acestuia , au fost depuse la secţia m a n u ­

l4

scrise a Academiei . 15

11
S t e f a n C i o b a n u , Dimitrie Cantemir în Rusia, în „ A n a l . A c a d . R o m . , M e m .
Sect. L i t . " seria I I I , tom. I I , 1924, p. 101 ( S c r i s o a r e a X X V I I I ) .
12
„Anal. Soc. A c a d . R o m . " , tom. X , Sect. I , p. 29—30, 40, tom. X I , p. 26 şi
p. 13 ; Instrucţiunile date de d e l e g a ţ i u n e d o m n u l u i G r . C . T o c i l e s c u p e n t r u m i s i u n e a
sa in Rusia, cf. „Anal. A c a d . R o m . " , tom. I X , p. 21, 25 ; tom. X , p. 15—18.
1:1
G r i g o r e T o c i l e s c u , Raport despre misiunea în Rusia, în „ A n a l . A c a d . R o m . ,
Mem. Sect. 1st", tom. X I , p. 5 şi p. 45—74.
Γι
O p a r t e d i n c o r e s p o n d e n ţ a l u i D i m i t r i e C a n t e m i r a d u s ă de c ă t r e G r . T o c i ­
lescu a tost publicată p e n t r u p r i m a o a r ă de Ş t e f a n C i o b a n u în l u c r a r e a c i t a t ă . D e
menţionat că pînă în prezent n u s - a m a i editat n i m i c în acest sens.
' Biblioteca A c a d e m i e i R . S . R . , S e r v . M s s . şi d o c , mss. 325, 366 ; v e z i şi m s s .
|Γ

lui Gr. Tocilescu 4927, 5111, 5172, 5190—5195 şi 5312, c a r e şi ele c o n ţ i n m a t e r i a l e

despre D i m i t r i e C a n t e m i r .

www.mnir.ro
240 E L E N A IONESCU

Faţă de informaţiile de care dispunem în prezent despre mate­

rialele cantemiriene care se găsesc în arhivele şi colecţiile d i n U.R.S.S.
p u t e m a f i r m a că Gr. Tocilescu a găsit n u m a i o mică parte d i n acest
material. Ca atare, cercetările efectuate în arhivele d i n Rusia acum
96 de ani n-au epuizat acest subiect, e f o r t u l de lărgire a informaţiei
este departe de a f i încheiat, el rămîne în permanenţă actual şi necesar
p e n t r u a găsi noi materiale inedite referitoare la viaţa şi activitatea
l u i D . Cantemir.
P r i n i n t e r m e d i u l corespondenţei purtate cu Direcţia generală a
a r h i v e l o r de pe lîngă C o n s i l i u l de miniştri al U.R.S.S. a m fost informaţi
de existenţa a n u m i t o r documente p r i v i n d viaţa şi activitatea l u i
D . Cantemir în Rusia, d i n perioada 1713—1718, inedite sau parţial
publicate.
La rîndul nostru, ne p r o p u n e m să semnalăm arhiva şi f o n d u r i l e
în care se găsesc materialele care ne-au fost comunicate.
L a A r h i v a centrală de Stat de acte vechi a U.R.S.S. d i n Moscova,
f o n d u l n r . 248 ' , se află corespondenţă şi alte materiale aparţinînd l u i
6

D . Cantemir sau referitoare la acesta, inedite în istoriografia noastră,

dar parţial publicate în istoriografia rusă. întregul fond conţine 938
file, numerotate. De remarcat că numerotarea p r i m e i f i l e începe n u cu
nr. 1, ci cu n r . 67 şi continuă pînă la 1 005.
M a t e r i a l u l d i n f o n d u l n r . 248 —• avînd în vedere conţinutul fiecărui
document în parte — poate f i g r u p a t astfel :
— scrisori, rapoarte, m e m o r i i şi cereri adresate de către D i m i t r i e
Cantemir înaltului Senat al Rusiei, către P e t r u I sau miniştrii acestuia.
— hotărîri şi decizii ale l u i P e t r u I , ale cancelarului G. L . G o l o v k i n
şi ale înaltului senat i n legătură cu stabilirea l u i D . Cantemir în Rusia,
cît şi referitoare la p r i v i l e g i i l e şi moşiile care i - a u fost dăruite d o m n u l u i
moldovean ;
— rapoarte semnate de diferiţi funcţionari şi ofiţeri ruşi p r i n t r e
care Maculov, B a t u r i n , Naumov, desemnaţi d i n partea Senatului p e n t r u
a se ocupa cu a n u m i t e probleme a d m i n i s t r a t i v e ale l u i D . Cantemir ;
— descrierea celor 1 000 de curţi ţărăneşti d i n judeţele Moscova
şi Breansk, acordate l u i D . Cantemir de către P e t r u I , inclusiv denumirea
satelor în care se găseau curţile respective.
D i n f o n d u l 248 am selectat, spre prezentare, în p r i m u l rînd acele
documente care aduc date noi, inedite, întregiri sau unele precizări
p r i v i n d biografia învăţatului, care se cer integrate la vechile cunoştinţe,
în această categorie includem materialele d i n perioada cît D i m i t r i e
Cantemir a locuit la H a r k o v , 1711—1712 —, perioadă despre care se
1 7

găsesc puţine date în istoriografia noastră.

U n p r i m g r u p de documente se referă la călătoria efectuată, în
p r i m a jumătate a a n u l u i 1712, de către fostul domn al Moldovei la
St. Petersburg, pe traseul : Harkov—Moscova şi Moscova—St. Petersburg.

A r h i v a C e n t r a l ă de S t a t de acte v e c h i a U . R . S . S . , f o n d u l nr. 248.

1 6
dosarul
nr. 58, c ă s u ţ a de p ă s t r a r e nr. 8, filele 67—1005.
D e r e m a r c a t c ă Ş t e f a n C i o b a n u în l u c r a r e a c i t a t ă n u p u b l i c ă n i c i o s c r i ­
1 7

soare de l a D i m i t r i e C a n t e m i r s a u alte m a t e r i a l e d i n a n u l 1712.

www.mnir.ro
DOCUMENTE INEDITE PRIVITOARE L A DIMITRIE CANTEMIR 241

D i m i t r i e Cantemir a plecat d i n H a r k o v la 7 f e b r u a r i e 1712 Pe

traseu, d i n Serpukovo, fostul domn al M o l d o v e i se adresează, i n scris,
înaltului Senat, anunţînd că a sosit în această localitate în 23 februarie,
iar la 25 curent va sosi la Moscova. Totodată, el solicită înaltului f o r
luarea măsurilor de rigoare . 19

De la H a r k o v la Moscova, D i m i t r i e Cantemir a fost însoţit d i n

o r d i n u l înaltului Senat de către polcovnicul Vasile Maculov . R a p o r t u l 2U

l u i Maculov, către f o r u l a m i n t i t , asupra acestei călătorii este piesa care

poate f i socotită de fapt u n v e r i t a b i l „jurnal de călătorie". I n r a p o r t sînt
trecute toate cele 16 localităţi p r i n care a trecut d o m n u l M o l d o v e i pe
traseul Harkov—Moscova, data cînd a plecat d i n t r - o localitate şi cea la
care a ajuns în următoarea, inclusiv data sosirii la Moscova (25 februarie
1712). Sînt trecute, de asemenea, toate alimentele care s-au consumat în
t i m p u l călătoriei, cu denumirea şi preţul l o r c u r e n t . 2 1

Legat de călătoria l u i D i m i t r i e Cantemir la Moscova sînt interesante

şi rapoartele către înaltul Senat, în care se arată n o m i n a l persoanele
care u r m a u să-1 însoţească în acest oraş şi care, de fapt, f o r m a u suita
l u i . Persoanele respective erau indicate după r a n g u l l o r : cler, m a r i boieri,
boieri de rangul doi, ofiţeri, f r i z e r i , pălărieri, dragoni etc., cu indicaţia
că aceştia erau m o l d o v e n i . 2 2

D i n t r - u n asemenea r a p o r t aflăm că, la Moscova, D i m i t r i e Cantemir

a fost însoţit de 80 de p e r s o a n e , cît şi de o gardă formată d i n
2i

ofiţeri ruşi.
Din documentele f o n d u l u i 248 rezultă că între 25 februarie—19
martie 1712, D i m i t r i e Cantemir a stat la Moscova, dar e posibil să se f i
deplasat şi la moşiile sale d i n apropierea acestui oraş. N a t u r a l că am
f i interesaţi să cunoaştem concret ce anume a m a i făcut învăţatul român
în acest interval, în afară de pregătirea călătoriei la St. Petersburg, dar
spre regretul nostru materialele n u ne destăinuiesc n i m i c în acest sens.
Din Moscova, la 17 m a r t i e 1712 D i m i t r i e Cantemir se adresează
înaltului Senat anunţînd că va pleca spre St. Petersburg în 19 martie.
Cu această ocazie e l înaintează şi lista nominală a persoanelor care
urmau să-1 însoţească în oraşul respectiv . 2 4

Materialele existente în f o n d u l citat n u c u p r i n d detalii asupra

călătoriei de la Moscova la St. Petersburg, de valoarea celor d i n „ j u r ­
nalul" l u i Maculov. I n schimb, aflăm data concretă cînd anume D i m i t r i e
Cantemir soseşte în noua capitală de pe m a l u r i l e Nevei şi anume
28 martie 17 1 2 . Această informaţie completează pe cea a l u i W h i t h -
25

worth, reprezentantul A n g l i e i în Rusia, care relatează că la 6 a p r i l i e 1712

în St. Petersburg, la o recepţie dată de către cneazul Cerkascki, 1-a
întîlnit şi pe D i m i t r i e Cantemir . 2 6

1 8
A r h i v a C e n t r a l ă de S t a t de acte v e c h i , f o n d u l nr. 248, dosarul nr. 58,
căsuţa de p ă s t r a r e nr. 8, f. 121.
1 9
Ibidem, f. 103.
2 0
Ibidem, f. 121.
2 1
Ibidem, f. 121—123.
2 2
Ibidem, f. 73 v.
1 Ί
Ibidem, f. 110 v.
-'• Ibidem, ff. 118—118 v.
r
' Ibidem, f. 143.
2,1
„Sbornik russkogo istoriceskogo o b s c e s t v a " , L X I , p. 176.

www.mnir.ro
242 E L E N A IONESCU

Pe lîngă problemele n e m i j l o c i t e p e n t r u care a fost chemat la

St. Petersburg şi pe care în parte le relatează şi cronicarul I . Neculce , 21

D i m i t r i e Cantemir a căutat să-şi rezolve şi chestiuni personale, legate

în special de aplicarea concretă a decretelor imperiale, p r i n t r e care, cel
d i n 1 august 1711 , cît şi reglementarea situaţiei sale financiare în
28

Rusia. I n acest sens trebuie să înţelegem decretul l u i P e t r u I , emis la

9 i u n i e 17 1 2 şi instrucţiunile cancelarului G . G o l o v k i n către înaltul
2 9

Senat, d i n aceeaşi dată, în care ordonă înaltului f o r să i se atribuie

l u i D i m i t r i e Cantemir, c o n f o r m decretului sus-amintit, case la Moscova,
o moşie lîngă acest oraş, cu 40 de curţi ţărăneşti, 1 000 de curţi de
şerbi, precum şi satul U k o l o v o în ţinutul K u r s k . P e n t r u moldovenii care
l-au însoţit pe D i m i t r i e Cantemir în Rusia se acordau curţile fostului
general Teodor S i d l o v s k i d i n Ucraina. T o t în aceste instrucţiuni se pre­
ciza că D i m i t r i e Cantemir va p r i m i 6 000 r u b l e a n u a l . a o

L a St. Petersburg D i m i t r i e Cantemir a fost i n f o r m a t şi despre

necesitatea de a se m u t a cu f a m i l i a sa de la H a r k o v la Moscova. Această
schimbare de d o m i c i l i u s-a făcut, după aprecierea l u i P. P. Panaitescu,
d i n considerente p o l i t i c e p e n t r u Rusia . 3 1

N u cunoaştem date concrete cînd anume D i m i t r i e Cantemir a

părăsit capitala Rusiei, dar, d i n t r - o scrisoare a l u i G . G o l o v k i n către
Senat, rezultă că la 16 i u n i e 1712 se m a i afla încă la St. Petersburg,
deoarece cancelarul solicita bani p e n t r u plecarea f o s t u l u i domn la Mos­
cova, cît şi p e n t r u aducerea f a m i l i e i Cantemir de la H a r k o v la
Moscova . 3 2

I n 15 iulie, la Moscova f i i n d , D i m i t r i e Cantemir se adresează

Senatului, anunţînd că va pleca d i n acest oraş spre H a r k o v , în 18 iulie ;
p e n t r u acest d r u m solicită necesarul de 20 căruţe de poştă. T o t i n
acest r a p o r t D i m i t r i e Cantemir relatează că p e n t r u d r u m u l pe care
urmează să-1 parcurgă cu f a m i l i a sa, de la K i e v la Moscova, p r i n guber­
n i i l e : Azov, K i e v şi Moscova, va cere căruţe, f u r a j e şi a l i m e n t e . 3 3

Materialele f o n d u l u i 248 conţin şi cîteva date de o r d i n f a m i l i a l

d i n perioada cît D i m i t r i e Cantemir a locuit la H a r k o v . A s t f e l , d i n t r - o
scrisoare a l u i D i m i t r i e Cantemir către înaltul Senat, aflăm că soţia sa
Casandra fusese bolnavă în l u n a octombrie a a n u l u i 1712, dar la înce­
p u t u l l u i noiembrie „starea sănătăţii sale se îmbunătăţeşte" . 3 4

P u t e m presupune că medicamentele care se t r i m i t e a u în perioada

respectivă l u i D i m i t r i e Cantemir la H a r k o v d i n Moscova, erau necesare
fostei doamne . 3 5

2 7
I . N e c u l c e , Letopiseţul Ţării Moldovei, B u c u r e ş t i , 1955, p. 301.
2 8
V e z i Şt. C i o b a n u , op. cit, p. 144—146 ( L X X ) .
'-> I b i d e m , p. 12.
°" A r h i v a , fondul, d o s a r u l şi c ă s u ţ a citate, f i l e l e 178—179.
i l
P. P. P a n a i t e s c u , Dimitrie Cantemir, E d . A c a d . R . P . R . , 1958, p. 128.
3 2
A r h i v a , fondul, d o s a r u l şi c ă s u ţ a citate, f i l a 179.
I b i d e m , f. 420.
Ibidem, fila 309.
3
"' I b i d e m , f i l a 274.

www.mnir.ro
D O C U M E N T E INEDITE PRIVITOARE L A DIMITRIE CANTEMIR 243

D i n t r - u n m e m o r i u adresat înaltului Senat, în 1713, rezultă că fostul

domn al M o l d o v e i , f i i n d încă la H a r k o v , întreţinea corespondenţă cu
f a m i l i a soţiei sale, şi anume cu „soacra şi c u m n a t u l " , care locuia în
T r a n s i l v a n i a şi d i n partea căreia f a m i l i a Cantemir primea şi d i f e ­
rite c a d o u r i . 3 6

F o n d u l 248 conţine şi scrisori sau rapoarte ale l u i D i m i t r i e Can­

temir d i n a n i i 1716—1718 către înaltul Senat, în care solicită aplicarea
decretelor emise de către P e t r u I , p r i n care fostul domn a l Moldovei
fusese scutit de impozite către stat, p e n t r u moşiile sale, pe a n i i
1712—1716 . 3/

D i f e r i t e materiale aparţinînd l u i D i m i t r i e Cantemir, cît şi unor

demnitari ruşi se referă şi la problemele de o r d i n financiar legat bine­
înţeles direct de necesităţile l u i D i m i t r i e C a n t e m i r . Menţionăm în
3 8

acest sens n u m a i instrucţiunile cancelarului G o l o v k i n către Senat, în

care ordonă ca cele 6 000 de r u b l e care t r e b u i a u acordate l u i D i m i t r i e
Cantemir, pe a n u l 1712, să f i e procurate de la Posolski-Prikaz ( M i n i s ­
terul de Externe) şi d i n impozitele pe sare. P e n t r u v i i t o r , cancelarul
menţionează că această sumă va f i strînsă d i n v e n i t u r i l e g u b e r n i i l o r . 3 9

Ceea ce domină, în general, în f o n d u l 248 este descrierea celor

1 000 de curţi ţărăneşti d i n judeţele Moscova şi Breansk, i n c l u s i v d e n u ­
mirea satelor în care se găseau curţile respective, dăruite de către
Petru I l u i D i m i t r i e Cantemir în t i m p u l şederii sale în Rusia . Aceste 4 0

materiale prezintă interes p e n t r u specialişti atît sub r a p o r t u l conţinu­

tului, dar şi ca v o l u m , ţinînd cont că descrierea însumează peste 400
file. Sub r a p o r t u l conţinutului, m a t e r i a l u l cuprinde cele m a i m u l t e i n f o r ­
maţii asupra moşiilor deţinute de Cantemir, a m putea spune cu l u x
de amănunte, faţă de restul f o n d u r i l o r arhivistice d i n U.R.S.S., care
deţin materiale cantemiriene cu acelaşi p r o f i l .
Această descrierea este de f a p t o i n v e n t a r i e r e amănunţită a t u t u r o r
bunurilor pe care le posedă fiecare gospodărie în parte, cît şi a celor
comune pentru mai m u l t e gospodării ca : baie, cazan de v i n , m o r i , stupi
de albine, păduri, eleşteuri, l o c u r i de cosit, pămînt rezervat p e n t r u
agricultură etc., plus i n v e n t a r u l v i u . Fiecare cap de gospodărie este
descris împreună cu f a m i l i a sa, indicîndu-se numele şi prenumele cît
şi vîrsta acestuia. De asemenea, se precizează i m p o z i t u l în bani şi în
natură, care se încasa de la cele 1 000 de curţi în parte.
Separat de descrierea celor 1 000 de curţi a m i n t i t e , f o n d u l 248
mai conţine date, n u lipsite de interes, şi despre alte proprietăţi p r i m i t e
de Dimitrie Cantemir. A s t f e l , la 30 i u l i e 1712 f o s t u l domn moldovean
solicită, p r i n t r - o scrisoare, înaltului Senat să-i acorde satul B u l a t n i k o v
cu iazurile sale şi T i m o h o v a cu cele 30 de c u r ţ i . La 6 septembrie 1712
4 1

Ibidem, filele 420—421.

Ibidem, filele
17
180—180, v. 889—889 v, 914—915, 916—916 v, 926—927 v,
929—932 v, 977—978 v.
* Ibidem, filele 157, 181 v, 205, 357—357 v, 880—880 v.
3 0
Ibidem.
w
Ibidem, filele 466 ν — 839 ν.
1 1
Ibidem, filele 904—910 v .

www.mnir.ro
 E L E N A IONESCU
244

D i m i t r i e Cantemir avea deja în posesie B u l a t n i k o v , cu ceie 34 de curţi,

care se afla la o depărtare de 18 verste de Moscova, dar n u primise încă
T i m o h o v a şi i a z u r i l e . B u l a t n i k o v este satul care după numele celui
4 2

m a i mic f i u al l u i D i m i t r i e Cantemir, A n t i o h , a p r i m i t denumirea de

A n t i o h i a . B u l a t n i k o v are şi descrierea amănunţită a întregului inventar
4 3

pe care-1 poseda satul la data cînd a fost a t r i b u i t l u i D i m i t r i e Cantemir . 4 4

O descriere amănunţită a i n v e n t a r u l u i pe care-1 poseda există şi

p e n t r u satul Cernaia G r e a z i ( L u t u l Negru), care avea şi u n mic castel,
4 5

situat la o distanţă de 14 verste de Moscova. Cernaia Greazi s-a n u m i t

mai tîrziu Constantia . 4 6

De asemenea, sînt descrise şi satele care făceau parte d i n cătunele

Rodogojki şi Glednevo d i n ţinutul Sevsck şi respectiv Komarîţki, cu m e n ­
ţiunea că avea u n număr de 11421 de suflete ''. 4

Legat de aplicarea decretelor imperiale p r i v i t o a r e la acordarea de

moşii l u i D i m i t r i e Cantemir, menţionăm scrisoarea acestuia d i n 12 iulie
1712 către înaltul Senat p r i n care solicită să se trimită la K i e v , guverna­
t o r u l u i , ucazul l u i P e t r u I în legătură cu acordarea moşiilor în ţinutul
Sevsk şi K o m a r î ţ k i . 48

I n a n u l 1718, pe lîngă cele 1 000 de curţi, d i n care 159 erau numai

de b u r l a c i , D i m i t r i e Cantemir a mai p r i m i t şi satele Marevo şi Breanţov . 49

întreg m a t e r i a l u l de arhivă semnalat este scris i n l i m b a rusă. Unele

scrisori ale l u i D i m i t r i e Cantemir poartă semnătura acestuia în l i m b a
latină, iar altele în l i m b a rusă.
Bogata corespondenţă pe care D i m i t r i e Cantemir a întreţinut-o cu
P e t r u I , cu miniştrii acestuia, cu înaltul Senat etc., cît şi r e s t u l mate­
r i a l e l o r d i n f o n d u l 248 legate direct de viaţa şi activitatea acestuia în
Rusia atrag atenţia atît p r i n v o l u m , cît şi p r i n diversitatea problemelor
tratate. Numărul mare de scrisori ne indică că corespondenţa a fost o
preocupare permanentă p e n t r u învăţatul moldovean. întregul material
constituie o bogată sursă de informaţii, aducînd date n o i referitoare
la viaţa şi activitatea l u i D i m i t r i e Cantemir în Rusia.
Considerăm că o nouă monografie despre viaţa şi opera l u i D i m i t r i e
Cantemir n u poate să f i e completă fără ca în prealabil să se f i studiat
şi folosit documentele care se găsesc în arhivele sovietice. Ca atare, se
i m p u n e publicarea corespondenţei l u i D i m i t r i e Cantemir, cît şi a mate­
rialelor despre, savantul român, inedite sau puţin cunoscute, p e n t r u a f i
puse la îndemîna cercetătorilor, dar şi a celor dornici să cunoască cît
m a i m u l t e informaţii despre D i m i t r i e Cantemir.

'• I b i d e m , f i l a Ν
2
85.
4 3
Emil Pop, Dimitrie Cantemir şi Academia din Berlin, în „ S t u d i i " , 5 (22),
1969, p. 843.
4 4
A r h i v a , fondul, d o s a r u l şi c ă s u ţ a citate, filele 393—395 şi 865—870.
4 5
I b i d e m , f i l e l e 440—448 ; 870—874 v.
4 6
E m i l Pop, op. cit., p. 843.
4 7
A r h i v a , f o n d u l , d o s a r u l şi c ă s u ţ a citate, filele 904—910 v.
4 8
I b i d e m , f. 185.
*° I b i d e m , filele 277—280 v.

www.mnir.ro
DOCUMENTE INEDITE PRIVITOARE L AD I M I T R I E CANTEMIR 245

H E H 3 A A H H M E AOKVMEHTbl KACAIOIUMECfl flHMHTPHE KAHTEMHPA,

C O X P A H E H H b l E B HEKOTOPblX APXHBAX CCCP
— PeaioHe —

CpeAH BejiHKHX nepcoHa>Keft HCTOPHH pyMbiHCKoii K y . n b T y p u K o H i i a X V I I - r o B e n a H

H a n a . i a cneAyiomero, ocoôoe M e c r o 3aHHMaeT J t H M m p u e K a H T e M H p , H a m nepebiii y i e H u f t
c eeponeftcKott p e n y T a u H e f i . MoJiAaecKHii y i e H b i f i JID.TH.ICH KoMnjieKCHoû φ Η ^ ρ ο ή , coeAH-
HHBUJHH K a w e c T B a ΒΘΛΗΚΟΓΟ rocyAapcTeeHHoro MeJioBeKa c ΤΘΚΟΒΜΜΗ 3Hu.HK.ioneAH<4ecKoro
y i e H O r O : HCTOpiIKa, Γ β Ο Γ ρ β φ Β , φΗΛΟΰΟφβ, 3 Κ Η Ο Γ ρ 3 φ 3 , ό ΐ Ι Ο Γ ρ β φ β , M y S b l K O B e a a , BOCTOKO-
eeaa Η Τ. A .
B.iaroaapH MHoroMHCJieHHbiM 3aTpoHyTbiM npoÔJieMaM, 6jiaroAapn n o j i H T H i e c K H M H
couHaflbHMM ΗΛεΗΜ, Bee paôoTbi epeMeHH KaHTeMHpa TecHO cBH3aHbi c KyjibTypoft n o c -
jieayiomero ποκο-πεΗΗη H HBJIHIOTCH OAHHM H3 H a n o o j i e e u e H H u x B K j i a A o e B c o K p o B H m e
pyMMHCKOÎ) HayKH H K y f l b T y p u , a T a K w e H eBponeûcKoii K y j i b T y p w .
B UeHTpajibHOM r o c y a a p c T B e H H O M Apxwee cTapHHHbix AOKyMCHTOB C C C P B M o c K B e ,
ΦΟΗΛ 2 4 0 , coaapjKHT KoppecnoAemimo H apyrne MaTepnaJibi n p n H a A - i e > K a m H e ΛΗΜΗΤΡΗΙΟ
KaHTeMHp ΗΛΗ OTHOCHirxHecH κ Heiwy, HeH3flaHHbie Β H a m e i i Μπ-ορΗΟΓρβφΜΐι. MaTepnajiM
o ô p a m a i O T H a c e 6 « BHHMaHHe K a K ofrbeMOM, τακ H p a 3 H o o 6 p a 3 i i e M s a T p o H y T b i x προβΛβΜ
n CBH3H c npeÔWBaHiieM flHMHTpne KaHTeMHpa B P O C C H H . O r M e q a e M o r m c a H u e 1 0 0 0
KpeCTbHHCKHX ΑΒΟρΟΒ Β MOCKOBCKOM H BpHHCKOM y e 3 A a X , BKJIKDMaH H 3 3 B a H H 8 Cejl, Β KO-
Topux HaxoAHviHCb cooTBeTCTByiomHe ABopw H noApoÔHbifl HHB6HTapb B c e x HMymecTB,
κοτορΜΜΗ pacnoJiaraeT Kajxnoe XOSHHCTBO Β OTAejibHocra, a Taiotte H O6IUH, BKJiiowaH
nepe»iHC^eHHe ΜΗΒΟΓΟ H H B e H T a p a . VKaabiBaiOTCH ΤΟΜΗΟ H H a j i o n i AeHbraMH H HaTypoft
B3blMaeMbie C 3THX 1 0 0 0 ΑΒΟρΟΒ Β OTA&nbHOCTH.
Becb n e p e i H C i i e H H b i H M a T e p n a j i : n u c b M a , p a n o p T b i , M e M y a p w H T . π . H3 B b i u i e y K a -
. m m i o r o a p x i i B a n p e A C T a B J i n e T 6oraTbift HCTOHHHK ΗΗφορΜβιΐΗΗ, c o o ô m a H HOBbie AaHHue,
noncuHeHHH ΗΛΗ yToiHeHHH KacaioiuHecH >KH3HH H AeHTejibHOCTH ΛΗΜΗτρκβ KaHTeMHpa
Β P O C C H H , κ ο τ ο ρ υ ε HywAaioTCH BO RKjnoneHiie ΗΧ B C T a p u e y w e HseecTHbie.

www.mnir.ro