Bugetul se referă în general la o listă cu toate veniturile si cheltuielile.

Bugetul este un concept

important în microeconomie si este reprezentat grafic printr-o linie, pentru a ilustra schimbul
între două sau mai multe bunuri.

Bugetul personal este printre cele mai importante concepte ale finanţelor private. Într-un buget
personal sunt identificate toate sursele de venit si cheltuieli si este dezvoltat un plan pentru
veniturile în exces care trebuie cheltuite sau economisite, ori constituie o sursa de finanţare în
cazul unei penurii. Un buget personal este de folos, ca şi orice alt buget, numai atunci când este
administrat cu grijă.

Bugetul guvernamental este o însumare sau un plan al veniturilor si cheltuielilor planificate de

guvern. În tari ca şi Statele Unite ale Americii, bugetul este stabilit de puterea legislativă, în alte
tări acesta este stabilit de guvern. În Marea Britanie bugetul este stabilit de către ministrul de
finanţe, membru al guvernului aflat pe locul doi ca importanţă, şi trebuie să fie votat de
parlament.

Bugetul unei companii este stabilit anual. Un buget terminat cere, de obicei, un efort
considerabil şi poate fi vazut ca un plan financiar pentru noul an financiar. În timp ce în mod
traditional departamentul de finante stabileste bugetul companiei, softul modern permite sutelor
si miilor de oameni din diferite departamente (resurse umane, IT) să contribuie prin veniturile si
cheltuielile aşteptate, la bugetul final.

De obicei o companie va produce două tipuri de bugete: un buget static si un buget flexibil.
Bugetul static este cel proiectat. Bugetul flexibil este un buget special care este folosit pentru a
compara ce s-a intamplat de fapt si ceea ce ar fi trebuit să se intample, bazându-ne pe mărimea
vânzărilor. Cu un buget flexibil costurile fixe ar trebui să rămână constante, iar costurile variabile
ar trebui să se modifice în funcţie de vânzări, dacă acestea au fost mai mari sau mai mici decât a
fost proiectat. Bugetul flexibil este atunci comparat cu realitatea şi diferenţele dintre ceea ce a
fost planificat şi ceea ce s-a întamplat de fapt sunt calculate şi desemnate a fi favorabile sau
defavorabile.

Dacă cifrele actuale ale anului financiar se dovedesc a fi apropiate de buget, aceasta va
demonstra faptul că o companie întelege cum se fac afacerile si are succes în conducerea
acestora în directia pe care şi-a planificat-o la inceput. Pe de altă parte, dacă cifrele actuale
deviază foarte mult de buget, acestea transmit un semnal al "ieşirii de sub control", iar, ca
rezultat negativ, preţul acţiunilor poate avea de suferit.
I BUGETUL PUBLIC

1.)BUGETUL CONSOLIDAT AL STATULUI – reflecta fluxurile financiare publice de

formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii potrivit cu
nevoia sociala si cu obiectivele de politica financiara si economica a guvernului.

Conform L.72/1996 – legea finantelor publice,bugetul consolidat cuprinde:

-         bugetul de stat

-         bugetul asigurarilor sociale de stat

-         bugetele locale

-         bugetele fondurilor speciale

-         bugetul trezoreriei statului

-         bugetul altor institutii cu caracter autonom in conditiile asigurarii echilibrului financiar

2.)CONTINUTUL BUGETULUI PUBLIC NATIONAL

Bugetul public consolidat al statului - asigura si informatiile necesare organului executiv –

Guvernul in cunoasterea modului cum a decurs executia bugetara in exercitiul financiar expirat,
mai contribuie si la stabilirea de catre legislativ in concordanta cu programele de guvernare a
armonizarii politicilor bugetare cu politicile economice corespunzatoare.

Bugetul public national – reprezinta expresia sintetizata a relatiilor economice ce se manifesta

in procesele formarii si utilizarii principalului fond centralizat de mijloace banesti ale statului si
a fondurilor unitatilor administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale.
El se regaseste numai in sfera finantelor publice in care statul este in mod obligatoriu unul
dintre subiectii relatiilor respective si se caracterizeaza prin doua laturi esentiale:

-         latura relatiilor care se nasc in procesul formarii

-         latura relatiilor ce reies din repartizarea fondurilor bugetare

3.)PARTICIPAREA BUGETULUI PUBLIC NATIONAL LA REPARTITIA PIB

PIB- cuprinde valoarea tuturor bunurilor si a serviciilor produse in interiorul unei tari de toti
agentii economici intr-o perioada de timp data, din care se scade consumul intermediar.

Impozitele – reprezinta o prelevare a unei parti din veniturile si din averea persoanelor fizice si
juridice , care este obligatorie cu titlu nerambursabil si fara vreo contraprestatie.
Taxele – reprezinta suma platita de o persoana fizica su juridical pentru servicile prestate
acesteia de un agent economic,o institutie su un serviciu de utilitate publica.

Contributiile – reprezinta sumele activate de un anume segment al contribuabililor pentru

activitatea desfasurata si care beneficiaza de anumite prestatii su utilitati publice.

Functiile bugetului public national-

a) Functia de repartitie- constituirea fondurilor bugetare si alocarea acestora pe destinatii

potrivit normelor prevzute in legea anuala de aprobare a bugetului public prin intermediul
bugetului public national,participa la distribuirea primara a produsului national brut creat atat in
sectorul public,cat si in cel priva. Cuprinde doua faze:
- constituirea fondurilor

- distribuirea fondurilor

b) Functia de control – vizeaza pe langa constituirea si repartizarea fondurilor din bugetul

public national si modul de utilizare a acestora. In etapa elaborarii,folosindu-se metoda evaluarii
directe,sunt verificate declaratiile de venituri si impunere pentru ca acestea sa evidentieze cat mai
real resursele generatoare de venituri publice. In procesul incasarii veniturilor functia de control
se manifesta asupra determinarilor corecte a cuantumului fiecarei surse de venit,a varsarii si
regularizarii acestora.

Controlul asupra executiei bugetare se exercita de:

-         organe ale Curtii de Conturi

-         organe ale Ministerului Finantelor Publice

-         organe spacializate ale ministerelor,departamentelor,institutiilor publice centrale,

atributii de control avand si Parlamentul si Guvernul Romaniei.

II SISTEMUL BUGETAR IN ROMANIA

1)STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR – sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul

relatiilor si al formelor organizatorice prin care se asigura formarea, repartizarea si utilizarea
fondurilor bugetare.

Structura sistemului bugetar public cuprinde:

- Bugetul de stat, Bugetul Parlamentului, BugetulAutoritatii Judecatoresti, Bugetul Curtii

de conturi, Bugetul Curtii constitutionale, Bugetul Consiliului Legislativ, Bugetul Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare, Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetele locale.
2) BUGETUL DE STAT

Continut si caracteristici

Bugetul de stat reprezinta actul juridic in care sunt prevazute si autorizate in forma legislativa
veniturile si cheltuielile anuale ale statului , are aprobarea parlamentara sub forma indicatorilor
bugetari, ceea ce ii da un caracter obligatoriu si este aprobat prin legea anuala. Se elaboreaza pe
o perioada de un an calendaristic dar se poate si rectifica dar numai in cadrul aceluias exercitiu
bugetar.

Bugetul de stat cuprinde resurse financiare mobilizate la dispozitia statului si repartizarea

acestora. Nivelul resurselor(veniturilor) si dimensionarea cheltuielilor sunt stabilite prin legi
bugetare.

Principiile de fundamentare si elaborare a componentelor bugetului public national

Bugetul se constituie ca un singur document in care sunt inscrise atat veniturile,cat si
cheltuielile,limitate pe un an de zile. In procesul elaborarii si executarii bugetelor componente
ale bugetului public national ,sunt respectate urmatoarele principii:

a)Universalitatea bugetului,reclama inscrierea veniturilor si cheltuielilor in buget in totalitatea

lor si nu per sold.

b)Echilibrul (balansarea)bugetului impune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile

bugetare ordinare(venituri curente din impozite directe si imdirecte,venituri nefiscale si din
capital).In situatia cand veniturile bugetare ordinare nu sunt suficiante pentru acoperirea
cheltuielilor imperative,deficitul bugetar rezultat se inscrie ca parte ce urmeaza a fi complinita
pe seama veniturilor extraordinare.

c)Unitatea bugetului presupune cuprinderea tuturor veniturilor si cheltuielilor intr-un singur

document ce are o structura unitara.Inscrierea si prezentarea resurselor si destinatiile in acelasi
act da posibilitatea stabilirii existentei sau inexistenta balansarii ,provenienta fondurilor statului
si actiunile pentru care vor fi cheltuite.

d) Bugetele autonome sunt intocmite,aprobate si executate de regiile autonome sau societatile

comerciale cu capital de stat,dupa modelele stabilite de catre Ministerul Finantelor.

e)Realiatea bugetului se bazeaza pe posibilitatea de a inscrie in buget venituri si cheltuieli

determinate stiintific ,pe baze reale. Cuantumul veniturilor si acheltuielilor se poate determina
prin diferite metode: metoda automata sau a penultimei,metoda majorarii sau a diminuarii si
metoda evaluarii directe. Metoda automata are ca baza de raportare rezultatele din penultimul
an celui care se proiecteaza.Aceasta metoda nu poate imprima certitidini ca fenomenele
economico-financiare se vor repeta la aceeasi scara si in exercitiul financiar ce se prevede.
Metoda majorarii sau a diminuarii se bazeaza pe procedee statistice,stabilindu-se o rata medie
anuala,rezultata din luarea in calcul a exercitiilor bugetare pe mai multi ani anteriori.Rata supra
sau sub suta se aplica la nivelele bugetului anual in curs,stabilindu-se astfel cuantumul
veniturilor si cheltuielilor pentru bugetul anului viitor. Metoda evaluarii directe-primele doua
metode nu pot fi luate in considerare ca fiind procedee de proiectare realista a bugetului public
national.Prima are nuanta forfetata ,iar cea de-a doua nu are in vedere tendintele economico-
financiare ale bugetului viitor.

f)Anuitetea bugetului presupune elaborarea si aprobarea actului bugetar anual.In Romania

exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic.

g)Publicarea bugetului rezida din supunerea proiectelor de buget spre examinarea

Parlamentului,iar dupa dezbatere si aprobare,darea spre publicitate atat in mijloacele mass-
media ,cat si in Monitorul Oficial.Bugetul,astfel publicat,este cunoscut de catre cetateni care au
calitatea ,directa sau indirecta,de contribuabili si consumatori ai fondurilor publice

Metodele clasice ce se pot folosi sunt:

-         metoda automata

-         metoda majorarii (diminuarii)

-         metoda evaluarii directe

Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari :

-         metoda de analiza cost avantaje

-         metoda de planificare , programare bugetizare

-         metoda managementului prin obiective

-         metoda rationalizarii obtiunilor bugetare

1)Metoda de analiza cost avantaje - presupune utilizarea unui set intreg de tehnici care sa
asigure alocarea eficienata a resurselor limitate intre cele 2 sectoare privat si public precum si
intre diferitele proiecte din sectorul public

2)Metoda de planificare , programare bugetizare,- se refera la identificarea obiectivelor ce

trebuie finantate pe termen lung si cuantificarea valorilor costurilor, cu determinarea marimii
creditelor bugetare ce urmeaza a fi inscrise anual in bugetul de stat.

Fazele metodei sunt;

Planificarea- obiectivele ce urmeaza a se analiza pe termen lung si caile de realizare a acestora

cu integrarea in procesul administrativ de elaborare a bugetului.

Programarea- definirea clara a obiectivelor ce urmeaza a fi realizate, dupa alegerea unuia

dintre programele alternative propuse care raspunde cel mai bine obiectivelor de perspectiva si
care maximizeaza rezultatele la acelasi efort bugetar si care corespunde politici administrative
in domeniu asumat .

Bugetizarea- inscrierea in bugetul de stat a transei anuale din creditul bugetar corespunzator
realizarii obiectivelor.

3)Metoda managementului prin obiective- se poate utiliza la nivelul ordonatorilor principali

de credite , unde pentru fiecare domeniu de activitate cel care gestioneaza resurasele financiare
publice isi defineste propiiile sale obiective si contribuie la finalizarea actiunilor.

4)Metoda rationalizarii optiunilor bugetare. – se bazeaza pe o analiza sistematica, ce

vizeaza dimensionarea indicatorilor bugetari in contextul gestiunii prin obiective ale resureselor
publice.

Principalele faze ale metodei rationalizarii optiunilor bugetare sunt:

a) studiul unde se realizeaza

b) decizia cand se realizeaza

c) executia cand se urmareste

d) controlul care are drept scop:

- verificarea modului cum sa realizat determinarea indicatorilor de gestionare a resurselor

si de executie a acestora

- reevaluarea optiunilor in urma cunoasterii rezultatului controlului

- reajustarea programelor in functie de noile informatii detinute

e) principiul anualitatii –

Anualitatea bugetului are 2 semnificatii:

- perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul

- perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile aferente unui

buget

f) principiul publicitatii

Continutul fazelor procesului bugetar

1)    Veniturile bugetare – resurse banesti care se cuvin bugetului in baza unor prevederi
legale
 2)    Cheltuieli bugetare - alocatii aprobate si effectuate in limita si cu destinatiile stabile
prin bugetul aprobat

3)    Clasificatia bugetara- gruparea intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare précis
determinate a veniturilor si cheltuielilor cuprinse in buget

4)    Articol bugetar – subdiviziune a clasificarii bugetare

5)    Ordonator de credite – conducator al administrariei centrale,locale sau al instituitiilor

publice din sudordinea acestora

6)    Credit bugetar – suma aprobat prin buget reprezentatnd limita maxima pana la care se
pot angaja si efectua cheltuieli.

7)    Echilibru bugetar – egalitatea dintre veniturile bugetare si cheltuielile bugetare in

cadrul unui exercitiu bugetar

8)    Exercitiu bugetar – activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a

cheltuielilor aprobate prin buget

9)    Exexcutia de casa a bugetului – complexul de operatiuni care se refera la incasarea

pastrarea si eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice

10)                      Varsamant- plata unei sume efectuata la un agent economic, o institutie in

vederea stingerii unei obligatii legale

11)                      Impozit – prelevarea unei parti din veniturile si averea persoanelor fizice
si juridice.

12)                      Taxa – suma platita de o persoana fizica sau juridical pentru servicile
prestate acesteia.

13)                      Imprumut – suma acordata de un creditor rambursdabila la un anumit

termen cu obtinerea unei dobanzi

14)                      Dobanda – pretul folosirii temporare a capitalului imprumutat

15)                      Trezorerie – totalitatea operatiunilor banesti,finaciare si bugetare

effectuate de catre autoritatile executive pentru mobilizarea mijloacelor banesti.

ELABORAREA PROIECTULUI DE BUGET.

 Ministerul Finantelor are rolul indrumarii metodologice a operatiunilor de elaborare a
proiectelor de buget si a centralizarii propunerilor tuturor minsterelor si al altor subiecti
bugetari, intocmind o schita de buget cu alocatiile bugetare si veniturile publice propuse.

Echilibrarea si definitivarea proiectului de buget precum si elaborarea finala a textuluicelorlalte

documente insotitoare ale proiectului se realizeaza de catre Guvern dupa care toate acestea se
inainteaza parlamentului spre dezbatere si aprobare.

Elaborarea proiectului de buget se face in raport de rezultatele obtinute in domeniile economico

sociale finantate de la buget, urmarindu-se in special armonizarea alocarii si utilizarea eficienta
a resurselor bugetare.

Odata finalizat proiectul de buget acesta se concretizeaza intr-un pachet de documente care
consta in :

-         expunerea de motive si proiectul legii bugetului de stat

-         anexele la proiectul de lege bugetara in care sunt reflectate veniturile pe diferite
categorii de impozite, taxe si alte surse

-         informatiile documentare privind modul de fundamentare a bugetului

Proiectul de buget se transmite Parlamentului spre aprobare

Aprobarea bugetului – este obligatorie ca aprobarea prevederilor bugetare sa o faca forul

legislative, Parlamentul in care sunt reprezentate interesele cetatenilor.

Etapele aprobarii bugetului

-         prezentarea in planul Parlamentului de catre primul ministru a raportului pe marginea

proiectului de buget

-         examinarea raportului in consiliile permanente ale Parlamentului structurate pe

domenii

-         analiza si aprobarea proiectului de buget in comisia de buget finante, banci

-         dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament

-         promulgarea de catre Presedintele Romaniei a Legii bugetului aprobata de Parlament.

Data intrarii in vigoare este cea in care acesta apare in M.O. , moment in care bugetul devine
operational.

Exexutia bugetului – consta in incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate de

Parlament.
Responsabilitatea executiei bugetare revine Guvernului.

Urmarirea operative a executiei bugetare se realizeaza de catre MFP, careia ii revine sarcina de
a mentine pe tot parcursul executiei raportuil dintre veniturile si cheltuielile in limitele aprobate
prin legea bugetara anuala.

Derularea executiei bugetului de stat – se realizeaza prin trezoreria statului si a unitatilor sale
teritoriale, ocazie cu care se efectueaza si un control fiscal – bugetar prealabil.

Executia venituilor bugetului de stat –

1)    Asezarea impozitului – reprezinta identificarea si dimensionarea materiei impozabile

de care dispune o persoana fizica sau juridical si care este supusa impozitarii

2)    Lichidarea – consta in determinarea cuantumului impozitului datorat in functie de

marimea materiei impozabile, de cotele de impozit si alte conditii prevazute de actul
normative care reglementeaza fiecare impozit in parte.

3)    Emiterea titlului de percepere a impozitului – operatiune prin care se inscriu intr-un
document in baza caruia se autorizeaza perceperea impozitului ca venit si care
reprezinta titlu de incasare sau titlu executoriu de incasare.

4)    Perecperea impozitului – consta in incasarea efectiva a acestuia in cuantumul si la

termenele stabilite.

BUGETELE LOCALE – reprezinta planurile financiare ale unitatilor administrative

teritoriale.

Conform L.215/2001 – republicata prin unitati administrativ teritoriale se intelege organizatia

administrative conform constitutiei din 1968 a teritoriului romanesc in judete, municipii, orase
si commune.

Judetele au un buget – plan financiar propriu elaborate in conformitate cu prevederile

L273/2006 si cifrele definitive prevazute in Legea Bugetului de stat pentru un exercitiu bugetar
anume.

Organul legislativ al judetului este reprezentat de consilierii judeteni in numar maxim de 37.Se
aleg presedintii de comisii de specialitate cu sarcini exprese,obiective precise ,dar mai ales cu
nuanta partidului din care fac parte.

Principiile de elaborare ale bugetului sunt cele desprinse din temeiurile legale cu caracter
general si urmeaza urmatorul scenario:
 -         se intocmeste o prima varianta de proiect de buget pe care il discuta in delegatia
permanenta a Consiliului Judetean

-         varianta aprobata il remite serviciului buget si contabilitate publica din cadrul DGFP
judetene care il cuprind in proiectul de Buget centralizat al judetului respectiv.

-         proiectul de buget centralizat se trimite ministerului in vederea luarii lui in calcul si a
cunoasterii intr-o anumita faza de resurse din Bugetul de Stat necesare activitatii de
finanatre si activitatii de dezvoltare a judetului.

-         Dupa aprobarea Legii Bugetului de stat si a Legii BASS in cuprinsul Legii Bugetului
de stat sunt mentionate in anexe si cotele defalcate din TVA pentru finantarea diferitelor
activitati,care trebuiesc prinse in bugetul judetului.

-         In cadrul delegatiei permanente a Consiliului Judetean cifrele repartizate primesc

caracterul de cifre definitive si sunt transmise tot de DGFP judetului, aparatului propriu
cat si unitatilor administrativ teritoriale din judet

-         In baza cifrelor definitive primate judetul si unitatile din judet intocmesc bugetul care
este aprobat de catre consilieri si care devine obligatoriu pentru exercitiul bugetar
respective.

-         Bugetele intocmite,aprobate se trimit DGFP judetene care le centralizeaza si le trimit la

MEF, un exemplar merge la Trezoreria Operativa si in baza careia se deruleaza executia
bugetara respective

Veniturile bugetului Consiliului Judetean pot fi:

-         venituri proprii : - impozit pe profit,varsaminte din profitul net al SC, venituri din
cedarea folosintei bunurilor,taxe din concesiuni,redevente pentru terenuri.

-         Sponsorizari

-         Donatii

-         Venituri din capital

-         Cota din impozitul pe venit de natura salariala

Bugetul unei unitati administrative teritoriale cuprinde 2 subbugete:

1)      Bugetul functional - utilizarea resurselor bugetare proprii – impozite, taxe,

contributii, cote si sume defalcate din impozitul pe venit, subventii activitati organizate
de catre aceasta si care deservesc zilnic contribuabilii.
 2)      Bugetul de dezvoltare sau investitional – care se doreste a fi organizat si care se
finanteaza din cotele TVA,din credite si imprumuturi obligatare,din donatii si
sponsorizari, dupa infiintare se trece in categoria serviciilor functionale, se
programeaza si se urmareste in cadrul bugetului functional.

Executia bugetelor locale – se realizeaza cu ajutorul unitatilor operative ale trezoreriei statului
prin executie,intelegand incasarea veniturilor programate respective efectuarea cheltuielilor
bugetare programate.

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE – face parte din Bugetul Consolidat al statului si

are rolul de a acoperii cu resurse financiare necesitatile iscate in societatea romaneasca.Se
elaboreaza odata cu bugetul de stat respectand principiile de programare (principiul
universalitatii, unicitatii, echilibrului, realitatii, publicitatii), este apanajul exclusiv al
Ministerului Muncii si Solidaritatii Familiei , are o necesitate obiectiva si vizeaza acordarea de
pensii pentru toate posturile si categoriile existente.

Propunerile de buget le face ministerul ,se aproba ca proiect de Guvern si se supun spre
aprobare Parlamentului Romaniei.Dupa dezbatere se trimit presedentiei pentru promulgare.

Veniturile BASS - sunt din contributiile persoanelor fizice si juridice in cote la fondul total de
salarii realizat sau la salariul realizat din incasarile de la persoane fizice care utilizeaza biletele
de tratament ale MMSF, din alocatii din bugetul de stat.

Cheltuielile BASS – sunt din punct de vedere al clasificatiei functionale adica dupa destinatia
lor pentru plati de pensii , asistenta sociala, ajutoare, pe capitole , subcapitole parti, articole si
alienate iar din punct de vedere al clasificatiei economice, adica dupa natura lor in cheltuieli
curente; materiale; servicii; personal; si cheltuieli de capital.

FONDURILE SPECIALE – au la baza Legi speciale, se constituie in afara bugetului de stat

dar sunt prevazute ca anexe la legea bugetara anuala,vizeaza anumite domenii de activitate cu
prioritate nationala si au rolul de a completa intr-un fel resursele necesare derivarii activitatii in
sectoarele respective.

Ca si process bugetar fondurile speciale parcurg etapele de elaborare , de aprobare, de executie

si de raportare a executiei in fata organelor abilitate.

Elaborarea bugetelor speciale – revine exclusiv ordonatorului principal de credite, care

genereaza propuneri pentru exercitiul bugetar ulterior.Aceste propuneri avand la baza
clasificarea functionala a veniturilor si a cheltuielilor cu semnaturile de rigoare sunt inaintate
ministerului economiei si cunoasterii organelor de specialitate in cadrul exercitiului pentru a fi
centralizate si apoi inaintate parlamentului spre analiza si aprobare.

Veniturile bugetelor speciale pot sa se constituie din cote procentuale aplicate asupra unora
sau totalitatii veniturilor realizate de catre contribuabili persoane fizice si juridice sau in sume
absolute adaugate la preturile de livrare ale bunurilor, produselor sau serviciilor foarte des
utilizate de catre aceswti contribuabili.
Cheltuielile fondurilor speciale – vizeaza anumite obiective punctuale cum ar fi asigurarile de
sanatate, ajutorul de somaj, fondul de garantare a salariilor, de protectia asigurarilor etc.

Caracteristic fondurilor speciale este faptul ca sumele neutilizate(diferenta dintre veniturile

constituite si cheltuielile efectuate), se reporteaza pentru exercitiul bugetar urmator.

Bugetele fondurilor speciale nu respecta principiul bugetelor dezechilibrate.

In economia romaneasca intalnim urmatoarele fonduri speciale :

-         fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

-         fondul de somaj

-         fondul de mediu

-         fondul de garantare sau de protectie a asiguratilor, se mai numeste si fondul de

garantare rezulat din contractile de asigurare facultative