BALTAGUL

de Mihail Sadoveanu

Perioada interbeclica a fost una din cele mai fructuoase etape din istoria
literaturii romanesti, mai ales in privinta evolutiei romanului romanesc. Unul dintre
scriitorii remarcabili ai aceste perioade este Mihail Sadoveanu, care a creat o opera
extraordinara, ce impresioneaza atat prin densitatea epica, cat si prin compozitie.
„Baltagul“, publicat in anul 1930, este un roman obiectiv ce se caracterizeaza
prin naratiunea desfasurata pe mai multe planuri, caracterul de fresca al epocii si
numarul mare de personaje ce infatiseaza tipologii umane distincte. Critica literara
asemuieste opera lui Sadoveanu cu balada populara „Miorita“, intrucat autorul a pus
in fruntea romanului versuri extrase din aceasta.
Din punct de vedere al curentului literar, „Baltagul“ este considerat un roman
realist-mitic, in primul rand realist, prin reconstituirea monografica a lumii pastorale,
reperele spatiale (satul moldovenesc de la munte – Magura Tarcaului), tipologia
personajelor si tehnica detaliului semnificativ. Totodata este si un roman mitic prin
gesturile rituale ale Vitoriei, traditiile pastorale, motivul comuniunii om-natura si prin
mitul marii treceri.
Titlul romanului semnifica toporul cu doua taisuri, un obiect simbolic,
ambivalent. Baltagul este atat arma crimei, cat si instrument al dreptatii.
In incipitul textului se regaseste o legenda despre ocupatiile si modul de viata
al pastorilor, legenda spusa de Nechifor Lipan. Rememorata ulterior de Vitoria,
legenda are rol de prolog si anticipeaza destinul lui Nechifor. De asemenea, finalul
are rol de epilog, intrucat cuprinde planurile de viitor ale protagonistei in legatura cu
familia sa.
Tema operei este tema rurala, dublata de tema calatoriei, unde calatoria este de
doua tipuri: calatoria initiatica si calatoria justitiara. Textul prezinta monografia
satului moldovenesc de la munte si lumea arhaica a pastorilor. Insotita de Ghoerghita,
Vitoria reconstituie drumul parcurs de Nechifor, pentru descoperirea adevarului si
infaptuirea dreptatii. In prim-plan este cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe
nechifor. Calatoria, cautarea adevarului constituie axul romanului si se asociaza cu
motivul labirintului.
Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Pentru Vitoria, acesta
simbolizeaza cunoasterea de sine si cunoasterea lumii, in timp ce pentru Gheorghita,
drumul are rol educativ, de initiere.
Romanul este alcatuit din saisprezece capitole care, in raport cu tema
calatoriei, pot fi impartite in trei parti: I – constatarea absentei si pregatirea de drum,
II – cautarea sotului disparut, III – gasirea celui cautat, inmormantarea si pedepsirea
faptasilor.
Concluzionand, „Baltagul“ este un roman realist-mitic reprezentativ pentru
lumea arhaica pastorala si viziunea lui Mihail Sadoveanu. Printr-un personaj puternic
precum Vitoria Lipan, dar si cu ajutorul elementelor de structura si de compozitie,
autorul reuseste sa alcatuiasca o opera de mare valoare in literatura romana.