Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
SCOPUL STUDIULUI...............................................................................................................3
DEFINIREA OBIECTIVELOR:............................................................................................4
CUVINTE CHEIE:...................................................................................................................4
INTRODUCERE.......................................................................................................................5
NECESITATEA MANAGEMENTULUI RELATIILOR BANCII CU CLIENTII..........6
REGULILE DE COMPORTAMENT IN RELATIA BANCA- CLIENT...........................7
PASTRAREA INFORMATIILOR.........................................................................................9
STRATEGIA RELATIONALA BANCA CLIENT.............................................................11
MANAGEMENTUL RELATIILOR DE CREDITARE....................................................13
EFICIENTA MANAGEMENTULUI BANCAR.................................................................14
STUDIU DE CAZ: CLIENTII BANCII COMERCIALE ROMANE...............................16
CONCLUZII...........................................................................................................................18
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................19
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI BANCAR
SCOPUL STUDIULUI
2
Definirea obiectivelor:
Cuvinte cheie:
3
INTRODUCERE
4
Necesitatea managementului relatiilor bancii cu clientii
5
Cresterea fidelitati clientilor multiplica venitul bancii, in timp ce pierdera unor clienti
profitabili conduce la efort, timp pierdut si cheltuieli pentru atragerea de noi clineti, ceea ce
evidentiaza un management ineficent al activitatilor bancare.
In plus, mentinerea clientiulor diminueaza efectele negative ale concurentei,
constituind o bariera pentreu patrunderea pe segmentul de piata a noilor concurenti.
Un management eficient cu clientii va stimula clientela existenta sa promoveze o
publicitate nescrisa in favoarea bancii, contribuind la penetrarea produselor si serviciilor
acesteia in sfera de preferinte a altor clienti potentiali. Acest tip de reclama diminueaza efortul
financiar al bancii, fiind prin impartialitatea sa, foarte valoros credibil pe noi segmente de
piata. Evident, relatii deficiente cu clientii genereaza o reclama nefavorabila pentru banca,
contribuind la crearea unei imagine proaste pe piata.
b) Crestera venitului si profitului
Daca banca ofera clientului intelegere si disponibilitate, fiind apropape de nevoile
acestuia, clientul va fi mentinut in calitate de consumator fidel al produselor si servciilor
bancii, profitul realizat de banca fiind obtinut cu costuri mai reduse. In acest sens, doua
situatii favorabile pot fi mentioanate:
- este mai ieftin sa vinzi un produs unui client existent, decat sa creezi un cont pentru un
client vechi;
- este mai eficient sa vinzi doua produse aceluiasi client, decat la doi clienti diferiti.
6
onorarea cecurilor emise de clienti si incasarea documentelor de decontare primite in
favoarea lor;
eliberarea periodica a extraselor de cont;
asigurarea confidentialitatii cu privire la afacerile clientilor, furnizand informatii doar la
cererea lor sau in situatii prevazute expres prin acte normative.
Ca atare, prin tot ceea ce face, banca trebuie sa acorde asistenta clientilor sai, sa-i
sprijine si sa aiba o colaborare sincera si eficienta cu acestia. In toate tarile dezvoltate exista o
legislatie care protejeaza clientul de eventualele abuzuri ale bancherilor. Exista chiar
organisme specializate pentru protectia clientilor particulari (firme mici sau persoane private).
Chiar daca unele dintre aceste organisme sunt finantate de catre marile banci, ele ofera sericii
in mod gratuit. In cazul cand in continuare clientul se considera neindretatit, el se poate adresa
justitiei.
In contextul problemelor prezentate, bancile comerciale din tarile dezvoltate pun un
mare accent pe activitatea bancara orientata spre client (customer driven banking). Studierea
serviciilor bancare, atragerea clientelei si servirea superioara a clientilor constituie
principalele repere care fac obiectul unei discipline specifice – marketingul bancar. Trebuie
sa se tina seama de faptul ca sintagma “servirea clientului ” implica toate activitatile bancii
efectuate pentru satisfacerea clientilor. Aceasta trebuie sa insemne mai mult decat rezolvarea
plangerilor, corectarea greselilor si zambetul adresat clientului. “Servirea clientului ”
inseamna si “cautarea” lui, facand apoi tot ce este poibil pentru a-l face multumit si luand
decizii in favoarea lui.
O buna servire a clientului presupune ca personalul bancii sa se ghideze dupa o serie
de reguli (porunci) de baza conturate in stiinta marketingului, si anume:
clientul este cea mai importanta persoana
clientul nu depinde de dumneavoastra, ci dumneavoastra depindeti de client;
clientul nu este o intrerupere a muncii dumneavoastra, el este scopul muncii
dumneavoastra;
clientul va face o favoare vizitandu-va sau telefonandu-va;
clientul este o parte a afacerii dumneavoastra;
clientul nu este o simpla cifra intr-o evidenta, el este o persoana sensibila ca si
dumneavoastra
clientul nu este cineva cu care sa te certi sau sa te contrazici;
7
este de datoria dumneavoastra sa satisfaceti nevoile clientului, dorintele si asteptarile
clientilor care va solicita si, de cate ori este posibl, sa rezolvati plangerile si temerile lor;
clientul merita tratamentu cel mai curtenitor si mai profesional;
clientul este fluidul vu ce pune in miscare toate resorturile bancii. Fara el , banca nu ar
exista.
Tinandu-se seama de particularitati specifice etapei actuale, tot mai multe banci
comerciale din tara noastra sunt preocupate de promovrea unui comportament modern fata de
clienti.
Pastrarea informatiilor
Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a fost infiintata, este organizata si functioneaza prin efectul legii
nr.94/19922, lege care ii fixeaza si scopul, iar aptitudinea sa speciala de a exercita drepturile
de control sau juridictionale si de a emite acte cu valoarea juridica in legatura cu competentele
sale trebuie neaparat analizata in lumina acestei legi. Ori potrivit Constitutiei Romaniei,
art.51, “respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”, iar in
conformitate cu art.16 alin.2 din suprema lege “nimeni nu este mai presus de lege”, ceea ce
inseamna ca legea trebuie avuta in vedere si atunci cand se exercita un drept, si atunci cand se
analizeaza limitele acestui drept, orice drept al cuiva fiind limitat de dreptul altcuiva.
Referirile de mai sus au in vedere rigorile “statului de drept”, adica ale acelui stat
condus de lege, care nu trebuie sa ramana o simpla himera, ci trebuie sa devina o realitate ce
nu poate fi pusa la indoiala.
Art.1 din Legea nr.94/1992 defineste scopul Curtii de Conturi stabilind ca aceasta este
“organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar”.
Acestui scop trebuie sa-i fie subordonate si limitele de competenta ale controlului
Curtii, ipoteza depasirii acestora fiind sugerata chiar de legiuitor cand dspune in art.2 alin.2 al
legii: controlul Curtii poate fi oprit de catre Parlament “numai in cazul depasirii
competentelor stabilite prin lege”.
Accesul neingradit la acte, docmente si informatii necesare exercitarii functiilor Curtii
de Conturi, recunoscut acesteia prin art.4, obligatia pastrarii secretuui bancar la care accede
intamplator, precum si obligatia bancii controlate de a pune la dispozitia organului in cauza
8
date, informatii si/sau documente nu semnifica, in nici un caz, o derogare de la regulile de
competenta.
Limitele generale ale competentei Curtii de Conturi in materie de control sunt precis
stabilite, de art.16 din lege, potrivit caruia “Curtea de Conturi isi exercita functiunea de
control asupra modului de formare a resurselor financiare publice ale statului si ale sectorului
public”etc., art.17 aratand cu exactitate ce anume controleaza aceasta institutie in exercitarea
functiei de la art.16 mai sus mentionat.
Sectiunile a 2-a si a 3-a (controlul preventiv si controlul ulterior) detaliaza concret
locurile unde se efectueaza controlul preventiv si, respectiv, atributiile Curtii in exercitarea
functiei sale de control, iar art.31-32 stabilesc ce anume analizeaza si ce constata organele de
control cu aceste prilejuri.
Din nici o dispozitie cuprinsa in articolele de lege mentionate nu rezulta, nici macar
implicit, ca organele Curtii de Conturi ar avea latitudinea discretionara de a solicita orice date,
acte sau informatii care constiuie secret profesional in intelesul legii privind activitatea
bancara. Nici un articol din legea ce stabileste statutul acestui organ cu dubla functie nu
instituie liberul arbitru in selectionarea datelor ce urmeaza a face obiectul analizei si
constatarilor despre care vorbeam mai sus.
Dimpotriva, exista o limita, poate nu suficient de clara, dar detectabila la o analiza
atenta, a controlului acestor organe, care este data de existenta unei legaturi directe intre
datele solicitate, confidentiale sau nu, si obligatiile de plata catre stat si catre sectorul public
ale bancii controlate.
In concluzie, in calitatea sa de administrator al conturilor clientilor sai de garant al
afacerilor acestora si de detinator prin forta lucrurilor al unor date, informatii si acte
referitoare la operatiunile clientilor, bancii ii revine obligatia generala de pastrare a datelor si
informatiilor ce contituie secret profesional, obligatie de la care nu poate deroga decat in mod
exceptional, in cazurile si conditiile prevazute de lege, adica in conditiile si limitele stabilite
prin art.49 si urm.din legea privind activitatea bancara.
9
Strategia relationala banca client
10
- informatii despre client, managerul relatiei banca-client trebuind sa devina un consultant
pentru client in probleme financiare, sa dispuna de informatii complete asupra activitatilor
acestuia, a situatiei financiare, a potentialului viitor;
- informatii despre produsele si serviciile financiare, care sa asigure managerilor relatiei
posibilitatea sa ofere serviciile si produsele adecvate pentru client;
- informatii despre piete, despre caracteristicile acestora in vederea atrageii tranzactiilor
viitoare;
- informatii asupra bancii, a politicii bancii, a compozitiei portofoliului, a cerintelor de
capital etc.
c) Planificarea relationala implica reaizarea unui plan scris cuprinzand relatia cu fiecare
client, ceea ce obliga la un efort de gandire pentru client, organizarea eficienta a resursei
limitate de timp, stabilirea unor obiecitve specifice sa fie integrate in strategia de creditarea a
bancii.
Promovarea unei planificari a relatiilor bancii cu fiecare client si asamblarea planurilor
particulare intr-un plan de ansamblu de dezvoltare a relatiilor contribuie la consolidarea
imaginii bancii in randul clientlor, consolidarea intretinuta concret prin actiuni derivate din
structura planurilor:
- oferirea unor produse si servicii distincte, construite special pentru nevoile clientului;
- asigurarea consitentei in furnizarea serviciilor si produelor;
- mentinerea si dezvoltarea calitatii produselor;
- promovarea transparentei relatiilor, a comunicarii cu clientii.
In final se elaboreaza planul anual al relatiilor cu fiecare client, care cuprinde:
- necesitatile si cerintele clientului
- tranzactiile curente in curs de derulare;
- linii de credit predeterminate;
- obiectivele directe ale creditarii;
- profitabilitate estimata;
- programul de contacte cu clientu;
- tactica negocierilor.
d) Gestiunea relationala
Componentele gestiunii relationale sunt:
- structura clientilor pe categorii de afaceri
- interrelatia produselor si serviciilor bancare;
- integrarea produselor bancare in functie de client si de dezvoltarea pietei;
11
- combinarea creativa a nevoilor clientilor cu o informare actualizata asupra produselor
bancare si a pietei.
12
Eficienta managementului bancar
13
Exista si pareri ale unor institutii financiar- bancar europene conform carora
implementarea unui management eficient al relatiei cu clientii implica din ce in ce mai mari
cheltuieli, iar obiectivele propuse a fi atinse se modifica permanent. Fiecare institutie
considera drept extreme de importante atat mentinerea bazei de clienti, cat si vanzarile
incrucisate ce ar permite sporirea veniturilor institutiei.
Pentru asigurarea unei diferentieri a serviciilor adecvate fiecarui client in parte este
necesar ca institutiile sa poata cuantifica profitabilitatea fiecarui client. In acest mod banca va
putea identifica solutii cu privire la modul in care sa abordeze un client in functie de valoarea
actuala si potentiala a acestuia. Inabilitatea de a monitoriza fiecare client In functie de
canalele de distributie a serviciilor utilizate sau de a analiza tranzactiile ar putea consitui o
problema stringenta, ce nu ar permite previzionarea comportamentului clientului, atat de
necesara stimularilor evolutiei lichiditatii bancii, in special in situatii de criza.
Se remarca in prezent doua elemente asupra carora bancile europene isi concentreaza
atentia in vederea consolidarii bazei de clienti: brand-ul institutiei si cunoasterea clientilor.
Noile aparitii in arena financiar- bancara si fuziunile/achizitiile au determinat bancile sa puna
in prim-planul relatiei cu clientii imaginea brand-ului de care dispun si care poate conduce la
cresterea increderii si a loialitatii clientilor. Al doilea element important il constituie
identificarea necesitatilor clientilor printr-o mai buna cunoastere a caracteristicilor acestora.
Daca imaginea poate determina clientii sa ia contact cu o banca, numai cunoasterea
necesitatilor acestora si asigurarea unor servicii cat se poate de personalizate acestora ii va
determina sa desfasoare in continuare operatiunile prin acea banca.
14
Studiu de caz: Clientii Bancii Comerciale Romane
15
urmare a schimbarii opticii depunatorilor si anume , aceea ca valoarea castigului este mai
putin importanta decat siguranta plasamentului .
Clientii persoane juridice au fost tot timpul incurajati si sustinuti de banca in eforturile
lor pentru modernizare si retehnologizarea productiei prin acordarea unei game variate de
credite in lei si valuta care au venit in completarea resurselor proprii utilizate in acest scop .
Pe parcursul activitatii sale , B.C.R. a acordat o atentie speciala intreprinderilor de stat
care au parcurs procesul de privatizare , precum si investitorilor straini care au manifestat
interes pentru a investi in activitati economice desfasurate pe raza judetului Calarasi .
Cresterea numarului clientilor va fi urmarita in paralel cu cresterea calitatii serviciilor
oferite astfel incat interesul clientului sa fie satisfacut de banca in conditii reciproc
avantajoase . Clientul va ocupa , si in continuare , locul central in activitatea bancii ,
bucurandu-se de o atentie deosebita din partea acesteia , banca urmarind sa-si pastreze baza de
clienti profitabili si extinderea pe cat posibil a acesteia prin atragerea altor mari agenti din
zona .
Locul si rolul clientului vor fi pastrate in continuare in centrul atentiei bancii ,
urmarind comportamentul acestuia in functie de care banca isi poate organiza mai bine
activitatea . Toate acestea vor fi realizate deoarece pentru salariatii bancii , clientii reprezinta
in permanenta o prioritate , ei fiind cea mai importanta parte a activitatii bancare , cei ce pun
si mentin in miscare resursele bancii si fara de care banca nu ar exista .
„BCR este banca Nr.1 în România după valoarea activelor (peste 16 mld EUR),
banca Nr.1 după numărul de clienţi şi banca Nr.1 pe segmentele de economisire şi creditare.
BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienţilor
şi după numărul celor pentru care BCR este principală instituţie cu care fac banking.”
(sursa: https://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-presa/2011/trimestrul-4/31.10.2011)
Potrivit datelor obtinute de publicatia online www.bankingnews.ro, numai cinci banci
din Romania (BCR, CEC Bank, BRD, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania) au reusit sa
depaseasca pragul de un milion de clienti.
Pozitia Banca Numar de clienti
1. BCR 4,6 milioane
2. CEC Bank aproape 3,4 milioane
3. BRD aprox. 2,5 milioane
4. Raiffeisen Bank aproape 2 milioane
5. Banca Transilvania 1,8 milioane
Sursa: Bancile.
16
Nota - Acest clasament a fost alcatuit pe baza informatiilor furnizate de oficialii bancilor la data de 08.06.2010
CONCLUZII
In sens larg , un client este definit ca fiind o persoana juridica sau fizica, ce in mod
frecvent sau intamplator , apeleaza la serviciile bancii , in scopul satisfacerii unor nevoi ale
acestora producand efecte economice asupra bancii .
In sens restrans , un client este definit ca fiind o persoana juridica sau fizica , avand
deschise unul sau mai multe conturi in evidentele bancii , o denumire clara , un sediu sau
domiciliu si adresa bine definite , un statut juridic legal , care apeleaza in mod constant si
frecvent la produsele si serviciile bancii pentru satisfacerea unor nevoi ale acestora producand
efecte economice la nivelul bancii .
Numarul de clienti ai unei institutii de credit arata forta, vizibilitatea, atractivitatea si
prestigiul bancii. Tocmai de aceea, lupta pentru atragerea unui numar cat mai mare de clienti
este acerba. Bancile isi doresc un portofoliu de clienti cat mai consistent - pe de o parte -
pentru a-si demonstra toate cele patru calitati enumerate anterior si - pe de alta parte - pentru
ca in acest fel isi pot multiplica veniturile prin vanzarea incrucisata. De asemenea, o baza cat
mai larga de clienti poate constitui o piatra de temelie pentru succesul noilor produse si
servicii lansate pe piata.
Clientela este barometrul cel mai evident al evolutiei unei banci . Prezenta unui numar
din ce in ce mai mare de societati comerciale sau persoane fizice la ghiseele bancii , confirma
calitatea serviciilor bancii , in timp ce migrarea acelorasi clienti catre altele este o dovada a
slabiciunilor unitatii in cauza
17
BIBLIOGRAFIE
18