Fluxul Investiitiilor Straine Directe in Litauania 2010

UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE
ANUL II
SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

STUDENŢEŞTI
ANUL II
FLUXUL INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE

ÎN LITUANIA 2010
Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Emilia Ungureanu
STUDENŢI: MATEI ANA-MARIA

NEGARA ANA
TALPEANU IRINA ALINĂ
VASILICA ELEONORA
ANUL II
Rezumat
Scopul principal al acestei lucrării consta în elaborarea unui model teoretic al impactului
investiţiilor străine directe asupra procesului de modernizare a economiei şi efectele benefice ale
utilizării eficiente a acestora în Lituania, ţară baltică cu puternică influenţă rusă şi a cărei
structură nu a fost ocolită de turbulenţele crizei financiare internaţionale, dar totodată şi de a unei
crize energetice.
Principalul motiv al alegerii este că Lituania fiind membru al U.E. cu multe beneficii în
ceea ce privesc investiţiile, este un mediu propice pentru a începe o afacere: este un mediator de
mai bine de 7 secole intre Europa de Vest şi Europa de Est, are drumuri bune, cel mai mare port
din regiune, 3 aeroporturi internaţionale, este protejată de forţele NATO şi nu se impun taxe pe
dividende ale investitorilor străini. Economia Lituaniei are o podere de 50% în economia statelor
baltice.
Vor fi conturate următoarele subiecte :
-o prezentare scurtă a băncilor din Lituania
-rolul investiţiilor străine directe
-dinamica şi structura ISD pe plan regional
-impactul ISD asupra creşterii economice
În economia contemporană importanţa ISD este dată de : valorificarea resurselor ţării
gazdă, obţinerea accesului la noi pieţe de desfacere şi exploatarea unor avantaje locale, cum ar fi
în cazul de faţă al Lituaniei : costul mic al factorilor de producţie , beneficierea de unele avantaje
fiscale (cum sunt cele de scutire a taxelor pe dividende ale investitorilor străini) şi altele.
Principalii investitori în Lituania sunt firme ce provin în special din U.E 25 (74%) şi
anume din Danemarca, Suedia, Finlanda, Estonia dar şi din Rusia şi USA.
Profiturile corportative, profitabilitatea şi investițiile

Investițiile în activele corporale fixe sunt încă în declin. Investiţiile sectorului privat în
prima jumătate a anului 2010 a fost în scădere cu 37,4% faţă de anul precedent. Ruperea
economică severă de pe piaţa imobiliară nu este singurul vinovat – investiţiile în technologie şi
echipament nu sunt departe de unde se situau acum 10 ani.
Reducerea cheltuielilor generale, locuri ieftine pe piaţa muncii şi o creştere a exporturilor
au permis companiilor să îşi crească profitabilitatea la 3,5% în al doilea semestru al anului 2010.
Profiturile în prima jumătate a lui 2010 au crescut cu 422,6% aproape că în aceeaşi perioadă a lui
2009, dar în comparaţie cu nivelul anului 2008 se situează mai jos atingând 68,7%.
Îmbunătăţirea consumlui creşte capacitatea de utilizare şi în acelaşi timp creează un
cadru economic stabil, care va sta în spatele creşterii investiţiei durabile în 2011. Aceasta va fi
ANUL II
facilitata nu doar de îmbunătăţirea disponibilităţii creditului, dar mult mai important, deasemenea
în rezultatul raportat.
Investițiile slabe în activele corporale fixe

În prima jumătate a lui 2010, formarea brută a capitaluilui fix a contribuit cu 15.7% la
PIB, care a fost mai jos de 19,1% în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi 26,5% în 2008.Acesta
este cel mai scăzut nivel începând din 1996 până astăzi.
Figura 1. Investitii in active corporale fixe
4500 0,0
4000 -5,0
3500 -10,0
3000
-15,0
Suma investita
2500
Procente
-20,0
2000
-25,0
1500
-30,0
1000
500 -35,0
0 -40,0
-500 1 2 3 4 5 6 -45,0
Perioada
Sursa:
http://www.swedbank.com/idc/groups/public/@i/@sbg/@gs/@corpaff/@pubaff/documents/publication/cid_168517.
pdf
Deşi invesţiile în sectorul public în active corporale fixe în prima jumătate a lui 2010 au
fost cu 5,2% mai ridicate ca în aceeaşi perioadă a anului 2009, suma totală a investiţiilor a fost
tot în scădere. Ritmul de scădere oricum, a încetinit, în timp ce picătură anuală în primul
semestru al lui 2010 s-a situat la 37,7% şi s-a diminuat la 3,6% în al doilea semestru al anului.
Lituania nu va fi capabilă să se bazeze pe investiţiile publice în active corporale fixe în
2011. Bugetul guvernului pentru anul următor propune să reducă investiţiile guvernamentale
cheltuind în acest fel 23,8% - din planul de aproape 5 miliarde de LTL în 2010 mai jos 3,8
miliarde LTL în 2011. Zonele cele mai afectate vor fi protecţia mediului înconjurător
( investiţiile vor fi reduse cu 50,6%), serviciul de sănătate ( -34,7%), educaţie ( -31,0%) şi
agricultură ( - 28,6%).Investiţiile guvernamentale în transport şi comunicaţii, care se bucura de
cea mai mare parte a ,,placintei’’ de distribuţie a investiţiilor va scădea cu 9,4% adică 1,37
ANUL II
miliarde LTL – în 2011 de la 1,51 miliarde LTL în 2010.Pe partea pozitivă, investiţiile publice
importante în tehnologia informaţiei vor creşte strategic la 25,7%, deşi suma va rămâne în
continuare relativ mică – doar puţin mai mult decât 261 milioane LTL.
Planul de a reduce cheltuielile guvernamentale este văzut că o alternativă la tăierile în
securitatea socială şi a salariilor din sectorul public, ori posibile creşteri a taxelor. Pe termen
scurt, acest plan nu pare a fi foarte eficient, deoarece el nu are o influenţă directă la cei mai
vulnerabili membri ai societăţii; oricum, pe termen lung, acesta va avea în mod clar un impact
negativ în productivitatea şi competitivitatea economiei Lituaniene.
Motivele din spatele contracţiei bruşte a investiţiilor în active corporale fixe sunt bine-
cunoscute – colapsul balonului imobiliar precum şi încetarea de credit au oprit aproape toate
investiţiile în proprietăţi. Oricum, investiţiile în maşinărie şi echipament s-au confruntat cu
contracţii similare. Unul dintre cei mai importanţi factori care stau în spate, alături de deficitul de
credit, a fost scăderea cererii pe piaţa internă şi incertitudinea capacităţii de producţie în viitor.
În prima jumătate a anului 2010, totalul investiţiilor în maşinărie şi echipament a fost mai
jos de 7,8% ca în aceeaşi perioadă a anului 2009 şi a înregistrat un uimitor procent de 53,2% în
2008.
Figura 2. Investitii in active coorporale fixe

(crestere anuala) in al doilea sem. al anului 2010
20
10
Cresterea (Procente)
0
te
te
i
ri
dr
ri
en
nu
en
l
i
ta
a
ad
cl
m
am
re
To
-10
cl
pa
de
te
ip
de
hi
de
h
ec
ir e
ec
i
iti
e
iz
ru
de
iti
de
-20
ch
iz
st
tii
ch
on
a
A
iti
a
A
ar
iz
ep
ch
-30
A
R
-40
-50
Domenii
Sursa:
pdf
Primele semne de recuperare au venit din partea sectorul public în achiziţia de
echipament şi maşinărie şi au fost vizibile în al doilea semestru al anului 2010. Această creştere a
venit din sectorul public, care a investit 20.1%, mai mult în prima jumătate a acestui an.
Investiţiile în maşinărie şi echipament în sectorul privat au continuat să se diminueze fiind în
prima jumătate a acestui an 17,8% ,mai mici decât anul trecut.
ANUL II
Creşterea profiturilor şi rezultatului reportat – importante surse de investiţii

În prima jumătate a anului 2010, profiturile corporatiste au crescut cu de cinci orimai
mult decât anul trecut, care, indiscutabil, a fost un an rău din acest punct de vedere. Deşi
profiturile sunt sub nivelurile văzute în 2008, tendinţa de creştere este aşteptată să continue în
decursul acestui an şi în 2011. În prima jumătate a lui 2010 marja pre-impozitului pe profit a
crescut la 3,5% dar este încă sub nivelul mediu de 6,2% între anii 2005-2008.
Cele mai performante sectoare ale industriei sunt mineritul şi industria extractivă,
sectorul informaţiei şi comunicaţiei, activităţii profesionale, ştiinţifice şi imobiliare unde pre-
marjele de profit au fost de 10%. De partea cealalata cele mai rău afectate sectoare – dominate
întâmplător de către întreprinderi deţinute de către stat - au fost sectorul forestier ,electric şi
furnizarea de gaze. Acest punct al nivelului ridicat de ineficienta naşte nevoia de a reforma
aceste întreprinderi.
Figura 3. Marja de profit (la suta)
30
25
20
Procente
15
10 Series1
5
0
Serviciul de
extractiva
Industria de
Transport
imobiliare
electricitatii si
Activitati
-5
Industria
fabricatie
cazare si
Furnizarea
-10
Domenii
Sursa:
pdf
Sectorul manufacturier, farmaceutic, al băuturilor, automobilelor, electronicelor şi

producătorilor de textile s-au situat confortabil deasupra mediei industriale.
Profiturile cele mai mari şi rezultatul reportat sunt aşteptate să fie o importanţă alternativă
la investiţiile financiare în 2011. În plus, cu primul debut al crizei, guvernul a introdus taxa de
impozitare a staţionării pentru investiţiile pe termen lung în maşinărie şi echipament, computer şi
software. Acesta a avut un efect mic în 2009, companiile luptându-se cu o creştere scăzută, slabe
ANUL II
profituri şi credit uscat. În următorii ani această măsură va fi un stimulent semnificativ de a
înveşti în active corporale fixe, în special din cauză că taxa de staţionare va expira în 2013.
Creşterea de utilizare a capacităţilor şi semnalului de încredere

Capacitatea de utilizare a scăzut de la aproximativ 75% la 60% până la mijlocul anului
2009. Epuizarea inventarelor în 2009 şi recuperarea rapidă a exporturilor au cauzat utilizarea
capacităţii de a se ridica, şi în acelaşi timp unele sectoare s-au întors la nivelurile de dinainte de
criză. Acest lucru este evident în special în procesul de fabricaţie a sectoarelor de îmbrăcăminte
şi lemn- capacitatea de utilizare este deja peste media anului 2008.
Oricum, mobilă, metalele fabricate, şi alte produse minerale non-metalice încă sunt de
lucru la capacităţile care doar uşor depăşesc 50%. Producătorii de mobilă au fost grav afectaţi de
contracţia în tranzacţiile imobiliare, dar acest sector este acum în creştere, în principal prin
exporturi.
Sentimentul economic a fost în mod constant îmbunătăţit de la începutul anului.
Comerţul cu amănuntul şi indicatorii de servicii s-au mutat într-o zonă pozitivă, indicând că
părerile optimiste sunt mai numeroase decât pesimiste. Nu surprinzător, sentimentul de
construcţie este cel mai slab, aşa cum sectorul se va redresa lent şi probabil nu în perioada
apropiata- stocurile nevândute trebuie mai întâi să fie eliminate.
Există mai multe semne pozitive de recuperare a cererii interne şi economia globală. În
septembrie , cifra de afaceri a comerţului cu amănuntul a crescut cu 6,1% faţă de anul precedent.
A fost primul an de creştere din septembrie 2008. Al treilea trimestru PIB a crescut cu 0,6 din
anul precedent- a fost sub aşteptări, dar nu se crede că sunt multe cauze de îngrijorare. Creşterea
în ultimele trimestre este puţin mai volatila din cauza unei largi influenţe din reconstruirea de
stocuri. Creşterea anuală nominală în trimestrul al treilea a fost de 6,7, dar PIB-ul real a fost mai
mic datorită creşterii preţului stocurilor. Acesta a fost un al doilea trimestru consecutiv de
creştere în PIB , indicând că recesiunea formal s-a terminat.
După doi ani de profituri negative sectorul bancar lituanian s-a mutat într-o zonă pozitivă
în al treilea trimestru din 2010 şi a câştigat 44,2 milioane LTL. Pe pedioada primelor nouă luni
din acest an, băncile totuşi au pierderi de 363,9 milioane LTL, dar acestea sunt semificativ mai
mici decât 1,37 miliarde LTL în aceeaşi perioadă din anul precedent.
Creşterea de credit este încă într-o zonă negativă, dar declinul a fost aplatizat şi se
aşteaptă o creştere progresivă anul viitor. Este posibil o anumită reechilibrare a portofoliului de
credite corporate, o trecere de la sectorul imobiliar, care reprezintă în prezent mai mult de 30%
din stocul total de credite, în producţie şi sectoarele orienatate spre export. Creşterea de credit va
depinde în mare măsură de cererea de la companii cu proiecte de investiţii.
Similar lui 2010 , fondurile UE va oferi probabil una dintre cele mai importante stimulări
la investiţii, potrivit celui mai recent buget propus pentru 2011, prioritatea pentru investiţii va fi
dată proiectelor co-finantate din fonduri UE, în timp ce valoarea absolută a fondurilor alocate
pentru investiţii vor rămâne similare ca şi în 2010. În plus, trebuiesc văzute rezultatele directe şi
indirecte ale planului de măsuri de stimulare a guvernului (cum ar fi cele care vizează sprijinirea
companiilor pentru a găsi noi parteneri de export, co-finantarea investiilor în cercetare şi
dezvoltare, formare profesională şi altele) adoptate anul şi anul trecut.
Pre-criza creşterii economice, alimentată de credit ieftin şi uşor accesibil, poate a fost
înveselitoare, dar nu a fost sustenabila. Economia Lituaniei va trebui să ia o cale mai durabilă de
ANUL II
investiţii în active corporale, care poate stimula productivitatea şi competitivitatea. Nu numai
acest lucru va avea un impact pozitiv asupra PIB-ului pe termen scurt, se poate, de asemenea ,
stimula creşterea pe termen lung potenţial.
Ascendentul în exportul lituanian: un rezultat de exploatare în comun şi iniţiativa de stat

În Lituania, rezultatele recente obţinute în domeniul exportului sunt cele mai bune în
comparaţie cu întreaga perioadă de independenţă; în luna octombrie, cea mai mare creştere de
mărfuri exportate a înregistrat valoarea de 5.4 miliarde LTL. Astfel, s-au depăşit cele mai bune
rezultate la export care au fost atinse vreodată înainte de criză (în iulie 2008, când volumele de
export efectuate au fost 5300 milioane LTL).
"Este efortul comun al statului şi al comunităţii de afaceri care au făcut rezultatele
exportului aşa de bune. Şi noi oricum avem succes în piaţa mondială stagnata. Cu toate acestea,
nu putem să ne oprim la aceasta, deoarece ne plasăm pe locul 53 în lume la export pe cap de
locuitor şi pentru că cota noastră pe piaţă mondială este doar 0,14%. Acest lucru demonstrează
foarte clar obiectivele noastre de a merge mai departe, ", - a declarat ministrul Economiei
Dainius Kreivys.
Potrivit ministrului, eforturile comune ale statului şi ale oamenilor de afaceri au
demonstrat abilităţile de afaceri de care dispun pentru a fi inovativi şi capabili de a creşte
eficienţa lor în maximă măsura. În timp ce în momentul critic statul a ales să investească
fondurile europene în întreprinderi (modernizarea tehnologiei, management şi sprijin pentru
exportatori), mai degrabă decât să încurajeze consumul.
În şedinţa ataşaţilor comerciali din Lituania şi a reprezentanţilor pentru pieţele externe a
fost introdusă o reţea actualizată a reprezentanţilor naţionali de afaceri spre pieţele străine
coordonata de către VsI "Eksportuojančioji Lietuva", care va achiziţiona servicii pentru mediul
de afaceri de la reprezentanţi în Olanda, Statele Unite, Kazahstan şi Polonia şi va fi responsabil
de reţeaua Ministerului Economiei în Suedia, Germania, Marea Britanie, China, Ucraina, Rusia,
Belarus, Azerbaidjan, Turkmenistan, Franţa şi Norvegia. La unele servicii se va percepe o taxă.
Cu pieţe de export vizate identificate reprezentare în acele ţări în care interesele
economice ale Lituaniei au câştigat poziţii stabile (Polonia, Estonia), s-a decis să fie întrerupte.
În ţările în care Lituania are obiective majore, poziţiile ataşatului comercial s-au stabilit în
această toamnă şi anume, ataşat în Norvegia şi un ataşat pentru Azerbaidjan şi Turkmenistan
împreună.
"Pentru prima dată o selecţie foarte transparentă a candidaţilor ataşatului comercial a fost
efectuată în cazul în care reprezentanţii autorităţilor publice, precum şi oamenii comunităţilor de
afaceri care înţeleg tendinţele de piaţă cele mai bune au fost prezenţi," a spus Ministrul
Economiei Dainius Kreivys. În prezent ataşatul comercial al Lituaniei şi reţeaua de reprezentanţi
include aproximativ 15 pieţe în întreaga lume.
Fluxul investiţiilor străine directe primele trei trimestre ale anului 2010
ANUL II
Fluxul ISD în primul trimestru
Bazându-se pe date provizorii, fluxul investiţiilor străine directe în Lituania, în primul semestru
al anului 2010 a fost estimat la -39.3 milioane Ltl, ceea ce arata ieşirile de capital, faţă de anul
2009, când fluxul ISD în Lituania a fost estimat la 971.5 milioane Ltl, ceea ce arata o intrare de
capital. Comparând cu semestrul IV al anului 2009, ieşirile ISD au scăzut cu 90.1%. În primul
semestru al anului 2010, cea mai mare investiţie a venit din Danemarca (224.5 milioane Ltl),
urmată de Franţa (111.3 mil Ltl), Malta (109.8 mil Ltl), Rusia (74 mil Ltl), Cipru (65.8 mil Ltl) şi
Germania (43.1 mil Ltl), în timp ce cele mai mari intrări de capital au fost în activităţi legate de
transportul maritim (246.1 mil Ltl), electricitate, gaz, furnizarea de aer condiţionat (186.8 mil
Ltl), informaţii şi comunicaţii (94.4 mil Ltl), imobilizări (60 mil Ltl) şi comerţul cu amănuntul şi
en-detail (44 mil Ltl).
În totalul fluxului ISD, investiţiile în capitalul propriu a fost estimat la 100.2 milioane Ltl,
reinvestitiile au fost estimate la -371 milioane Ltl şi alte investiţii de capital la 230.9 milioane Ltl.
Fluxul ISD al Lituaniei a fost negativ (-30 mil Ltl), ceea ce arata o scădere a investiţiilor în
afară, însă şi în semestrul IV al anului 2009, fluxul ISD în afara a fost, de asemenea, negativ(-158.8
mil Ltl). În semestrul I al anului 2010, investitorii lituanieni s-au orientat mai mult către Bosnia şi
Herţegovina (50.4 mil Ltl), Cipru (16.4 mil Ltl), Ucraina (5.5 mil Ltl); cea mai mare scădere a
investiţiilor a fost observată în Letonia (77.8 mil Ltl), iar cele mai mari fluxuri ale investiţiilor în afară
au fost în activităţi financiare şi asigurări (52.2 mil Ltl) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice (13.7 mil Ltl).
Tabel 1. Fluxul ISD

ISD în Lithuania (millioaneISD lituaniene în afară
LTL) (millioane LTL)
I I semestruI semestruI semestru 2009
semestru2010 2009 2010
Total -39.88 971.50 -30.01 390.65
Capital propriu 100.25 371.48 97.75 219.34
Reinvestiţii -371.00 -421.74 -23.21 -57.43
Alte capitaluri 230.87 1021.76 -104.55 228.74
Sursa: http://www.oecd.org/dataoecd/57/22/1922640.pdf
Începând cu 1 Aprilie 2010, ISD cumulative în Lituania au fost estimate la 33 465.4 milioane
Ltl (692 mil EUR). De la începutul anului 2010, volumul acestora în Lituania a crescut cu 184.4 mil
Ltl (0.6%). ISD pe cap de locuitor a fost estimat la 10 073 Ltl (2917 EUR), creşterea capitalului
propriu fiind condiţionată de creşterea volumului ISD cumulative.
Cea mai mare investiţie a fost făcută de investitorii danezi (3922.2 mil Ltl, anume 11.7 % din
totalul ISD), suedezi (3779.5 mil Ltl, adică 11.3% din totalul ISD) şi germani (3350.7 mil Ltl, adică
10% din totalul ISD). Investiţiile străine în UE au ajuns la 26 227 milioane Ltl, adică 78.4 % din
totalul ISD , iar din partea ţărilor CIS , la 2435.7 milioane Ltl, 7.3%.
ANUL II
Tabel 2. Principalele tari investitoare
31 Martie2010 31 Decembrie 2009
millioane % Diferenţa, Millioane %
LTL % LTL
Total 33465.36 100 0.6 33281.0 100
Danemarca 3922.15 11.7 13.1 3468.75 10.4
Suedia 3779.53 11.3 -3.7 3926.09 11.8
Germania 3350.69 10.0 -2.8 3445.95 10.4
Polonia 3182.33 9.5 -8.8 3489.88 10.5
Olanda 2293.61 6.9 0.8 2274.72 6.8
Rusia 2248.56 6.7 4.6 2150.01 6.5
Estonia 2139.77 6.4 -1.0 2162.04 6.5
Finlanda 1614.54 4.8 2.4 1576.26 4.7
Letonia 1399.79 4.2 -2.0 1428.23 4.3
Norvegia 1227.70 3.7 -1.2 1242.20 3.7
Alte ţări 8306.69 24.8 2.3 8116.87 24.4
Începând cu 31 Martie 2010, cele mai mari investiţii au fost făcute în sectorul manufacturiei
(25.9 % din totalul ISD), activităţi în domeniul informaţiei şi comunicaţiei (13.7% din total), comerţul
cu amănuntul şi en-detail (13.3%) şi din activităţi financiare şi asigurări (12.8% din total), şi activităţi
imobiliare (11.3%).
La sfârşitul primului semestru al anului 2010, investiţiile directe cumulative în afară au fost
estimate la 5423.9 mil Ltl, scăzând de-a-lungul semestrului cu 133.6 milioane Ltl, adică 2.4%.
Cea mai mare investiţie directă a fost făcut în Olanda (1165.6 mil Ltl , adică 21.5% din totalul
ISD în afară), în timp ce în Letonia investiţia a fost estimată la 962.5 miliarde (17.7%) , în Rusia
507.6 milioane (9.4%) iar în Polonia 419.2 milioane, (7.7%)
Cea mai mare investiţie a Lituaniei în afara a fost făcută în domeniul imobilizărilor (1386.8
milioane, adică 25.6% din totalul ISD în afară), în timp ce ISD în domeniul financiar şi asigurări au
fost estimate la 874.2 milioane Ltl(16.1 %), în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice -849.3 mil
Ltl, comerţul cu amănuntul şi en-detail – 895.4 mil Ltl şi în domeniul manufacturier – 640.6 mil Ltl.
Fluxul ISD în al doilea semestru
Bazându-se pe date provizorii, fluxul investiţiilor străine directe în Lituania în al doilea

semestru al anului 2010 a fost estimat la -365.5 millioane Ltl, ceea ce arata ieşirile de capital.
Comparativ cu primul semestru al anului 2010, ISD au scăzut de 3.7 ori mai repede, în al doilea
semestru al anului 2009 fluxul intrărilor ISD fiind de 389.5 milioane Ltl. Fluxul ieşirilor ISD a fost
determinat de fluxul negativ al reinvestitiilor (-777.7 mil Ltl) şi de capitalul propriu(-86.4 milioane),
pe când fluxul altor surse de capital a fost pozitiv şi estimat la 498.6 milioane Ltl.
În al doilea semestru al anului 2010, cea mai mare investiţie a venit din Polonia (447.6 mil
Ltl), urmată de Tailanda(61.7 mil Ltl), Finlanda (27.4 mil Ltl), Cipru (22 mil Ltl) şi Germania (13.1
ANUL II
Ltl) iar domeniul în care a fost făcută investiţia cea mai mare este cel al fabricării de cola, produse
petroliere rafinate şi substanţe, precum şi produse chimice (531.9 milioane Ltl).
Fluxul ISD a Lituaniei în afară în semestrul II al anului 2010 a fost estimat la 18.7 milioane,
observându-se o scădere, pe când cu un an în urmă, situaţia fiind asemănătoare şi estimată la 333.6
milioane Ltl. Investitorii lituanieni s-au axat mai mult în următoarele ţări: Belarus (38 mil Ltl), Bosnia
şi Herţegovina (29.8 mil Ltl), Cipru (26.8 mil Ltl), UK (21.3 mil Ltl) şi Rusia (20.3 mil Ltl), în timp
ce cea mai rapidă ieşire a ISD lituaniene a fost observată în Olanda (-105.8 mil Ltl)
Tabel 1. Fluxul ISD

ISD în LituaniaISD lituaniene în afară
(milioane LTL) (millioane LTL)
II semestruI semestruII semestruI semestru
2010 2010 2010 2010
Total -365.51 -98.46 18.65 -25.10
Capital propriu -86.38 104.78 -85.83 98.78
Reinvestiţii -777.73 -519.49 58.11 -23.20
Alte capitaluri 498.60 316.25 46.37 -100.68
Începând cu 30 Iunie 2010, ISD cumulative în Lituania au fost estimate la 32 741 mil Ltl
(9482.4 mil EUR). De la începutul anului, acestea au scăzut cu 954.9 mil Ltl, adică 2.8%, iar ISD pe
cap de locuitor a fost aproximat la 9 946 Ltl în medie (2 881 EUR).
Cea mai mare investiţie a fost făcută de investitorii din Suedia (3 723.6 mil Ltl, 11.4% din
totalul ISD), Polonia (3 609.5 mil Ltl, 11.3%) şi Germania (3.414.5 mil Ltl, 10.4% ). ISD din partea
UE a fpst de 25 532 mil Ltl (78% din total) , iar din partea ţărilor CIS a fost de 2437 mil Ltl , adică
7.4% din total iar domeniile în care au fost făcute aceste investiţii sunt: sectorul manufacturier –
28.7%, în domeniul comerţului cu amănuntul şi en-detail – 13.6%, domeniul informaţiei şi
comunicaţiei – 11.7%, şi în domeniul imobilizărilor – 10.6%.
Tabel 2. Principalele tari investitoare

30 Iunie 2010 31 Decembrie 2009
millioane millioane
% Diferenţa, % %
LTL LTL
Total 32740.99 100 -2.8 33695.86 100
Suedia 3723.59 11.4 -5.5 3942.11 11.7
Polonia 3690.53 11.3 3.6 3560.93 10.6
Germania 3414.48 10.4 -0.9 3445.95 10.2
Danemarca 3391.98 10.4 1.1 3356.61 10.0
Rusia 2243.52 6.9 4.3 2150.01 6.4
Olanda 2206.45 6.7 -4.5 2311.26 6.9
Estonia 1924.05 5.9 -23.0 2498.13 7.4
Finlanda 1586.32 4.8 -0.5 1593.70 4.7
Letonia 1394.81 4.3 -1.9 1421.26 4.2
ANUL II
30 Iunie 2010 31 Decembrie 2009
Norvegia 1263.79 3.8 1.7 1242.20 3.7
Alte ţări 7901.47 24.1 -3.3 8173.70 24.2
Investiţiile cumulative directe în afară la sfârşitul semestrului II au fost estimate la 4 653.2 mil
Ltl (1 347.7 mil EUR), în scădere de la începutul anului cu 904.2 mil Ltl, adică 16.3%. Cea mai mare
investiţie a fost făcută în Letonia, 936.8 mil Ltl, urmată de Olanda (902.9 mil Ltl), Rusia (514 mil
Ltl), Cipru (414.2 mil Ltl ) şi Polonia (396.1 mil Ltl). Domeniile în care au fost făcute aceste investiţii
sunt în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (952.7 mil Ltl), activităţi financiare şi asigurări
(878.5 mil Ltl), imobilizări (734 mil Ltl) şi domeniul manufacturier (641.2 mil Ltl).
Fluxul ISD în al treilea semestru
Stabilite ca şi în semestrul I şi II, pe baza datelor provizorii, fluxul ISD în Lituania în

semestrul III a fost estimat la 1.5 miliarde Ltl. Comparativ cu semestru II, fluxul ISD a cunoscut o
creştere cu 1.9 mld, determinată de creşterea investiilor capitalului propriu şi reinvestitiilor.
În semestrul II şi III ale anului 2009, ISD au fost estimate la -365.5 mil Ltl şi respectiv -352.8
mil Ltl, sume ce arata ieşiri de capital, pe când de-a-lungul celor trei semestre ale anului 2010, ISD au
fost estimate la 1 mld Ltl.
În semestrul III al anului 2010, cea mai mare investiţie a venit din partea Poloniei (422.5 mld
Ltl), urmată de Estonia (259.1 mil Ltl), Germania (199.8 mil Ltl), Rusia (166.9 mil Ltl) şi Olanda
(159 mil Ltl) iar domeniile în care au fost făcute aceste investiţii sunt în primul rând în fabricarea
produselor petroliere rafinate şi a substanţelor precum şi a produselor chimice(464.4 mil Ltl), urmat
de domeniul activitatiilor imobiliare (286.5 mil Ltl), construcţii (232.8 mil Ltl) şi activităţi financiare
şi asigurări (186.9 mil Ltl).
Fluxul ISD din Lituania în afară în cel de-al treilea semestru al anului 2010 a fost în scădere ca
şi în semestrul II şi s-a estimat la -67.3 mil Ltl, pe când cu un an în urmă, de-a-lungul celor trei
semestre a fost pozitiv şi estimat la 699 mil Ltl.
În semestrul III al anului 2010, investitorii lituanieni s-au axat mai mult pe activităţile
imobiliare (28.2 mil Ltl), comerţul cu amănuntul şi en-detail pe când cele mai mari ieşiri de capital au
fost observate în activităţile financiare şi în asigurări (-48.7 mil Ltl), în sectorul manufacturier (-46.9
mil Ltl) şi în activităţi profesionale, tehnice şi ştiinţifice (-34.9 mil Ltl).
În schimb, investitorii străini s-au axat mai mult pe investiţii în Bosnia şi Herţegovina (39.4
mil Ltl), Belarus (165 mil Ltl), în timp ce ieşirile de capital din Lituania au fost direcţionate către
Norvegia (-94.3 mil Ltl) şi Slovacia (-14.9 mil Ltl).
Table 1. Fluxul ISD

ISD în Lituania ISD lituaniene în afară
(LTL millioane) (LTL millioane)
III semestru II semestruIII semestruII semestru
2010 2010 2010 2010
Total 1 485.60 -365.51 -60.80 18.65
ANUL II
ISD în Lituania ISD lituaniene în afară
(LTL millioane) (LTL millioane)
Capital propriu 530.92 -86.38 -39.62 -85.83
Reinvestiţii 592.22 -777.73 5.74 58.11
Alte capitaluri 362.46 498.60 -26.92 46.37
Începând cu 30 septembrie 2010, fluxul cumulativ al ISD în Lituania a fost estimat la 34 190.2
mil Ltl, observându-se o creştere cu 494.4 mâl, adică 11.5% de la începutul anului, iar ISD pe cap de
locuitor au ajuns la 10 484 Ltl în medie (faţă de 10 122 Ltl în decembrie 2009).
Cele mai mari investiţii au fost făcute de investitorii polonezi (4 044.2 mil Ltl, în proporţie de
11.8% din totalul ISD), suedezi( 3 779.2 mil Ltl, în proporţie de 11.1 % din totalul ISD), olandezi (3
564.7 mil Ltl, adică 10.4% din totalul ISD), iar din partea UE 26 722.8 mil Ltl, adică 78.2% din
totalul ISD iar din partea ţărilor CIS 2 609.5 mil , adică 7.6%, iar sectoarele în care au fost făcute
aceste investiţii sunt : secotul manufacturier (28.3%), domeniul întreprinderilor în privinţa informării
şi comunicării (13%), domeniul financiar şi asigurări (12.2 %) şi activităţi imobiliare (10.8%)
Tabel 2. ISD cumulative pe tari investitoare

30 Septembrie 2010 31 Decembrie 2009
millioane millioane
% Diferenţa, % %
LTL LTL
Total 34 190.24 100 1.5 33 695.86 100
Polonia 4 044.15 11.8 13.6 3 560.93 10.6
Suedia 3 779.74 11.1 -4.1 3 942.11 11.7
Danemarca 3 564.67 10.4 6.2 3 356.61 10.0
Germania 3 477.28 10.2 0.9 3 445.95 10.2
Rusia 2 428.70 7.1 13.0 2 150.01 6.4
Olanda 2 285.20 6.7 -1.1 2 311.26 6.9
Estonia 2 269.02 6.6 -9.2 2 498.13 7.4
Finlanda 1 592.79 4.7 -0.1 1 593.70 4.7
Letonia 1 360.26 4.0 -4.3 1 421.26 4.2
Norvegia 1 234.77 3.6 -0.6 1 242.20 3.7
Alte ţări 8 153.66 23.8 -0.2 8 173.70 24.2
Fluxul cumulativ al ISD în afară la sfârşitul semestrului III al anului 2010 au fost estimate la
4 817.5 mil Ltl, chiar dacă au scăzut cu 740 mil Ltl, adică 13.3 %. Cea mai mare investiţie a fost
făcută în Letonia (925.5 mil Ltl), urmată de Olanda (896.6 mil Ltl), Rusia (464.9 mil Ltl), Polonia
(433.7 mil Ltl) iar domeniile pe care s-a axat Lituania în aceste ţări sunt: activităţi profesionale,
tehnice şi ştiinţifice (934.9 mil Ltl, adică 19.4% din total), activităţi imobiliare (820.2 mil Ltl, adică
17%), activităţi financiare şi asigurări (786 mil Ltl, adică 16.3 %) şi domeniul manufacturier (608,8
mil Ltl, 12.6%).
ANUL II
Concluzii
Aşadar având în vedere cele spuse mai sus putem concluziona că deşi preocuparea
permanentă a autorităţilor din Lituania este de a atrage un volum cât mai mare de investiţii
străine totuşi cifra de afaceri obţinută până acum, nu este considerată mulţumitoare , acestea fiind
orientate către industrie, finanţe, comerţ şi transporturi .
Autorul este de părere că regulile prea severe din Lituania au împiedicat investiţiile din
partea instituţiilor , aceştia fiind cei mai importanţi participanţi de pe piaţa financiară şi
eliminarea lor au dus la înlăturarea barierei dintre Lituania şi străinătate. Un exemplu este cel al
interdicţiei pentru fondurile de pensii , de investiţii şi companiile de asigurări de a înveşti în afara
ţării.
De asemenea trecerea de la regimul comunist la cel democratic a însemnat un pas în
dezvoltarea sa economică.
Situaţia economică din Lituania depinde de soliditatea sistemului bancar suedez care
girează finanţele acestei ţări în cea mai mare parte prin Swedbank ,SEB Bank., Nordea Bank.
Printre principalele cauze identificate care au contribuit la menţinerea scăzută a
volumului investiţiilor directe străine sunt : birocraţia, corupţia, lipsa forţei de muncă.
ANUL II
Bibliografie:
http://www.swedbank.com/idc/groups/public/@i/@sbg/@gs/@corpaff/@pubaff/do
cuments/publication/cid_168517.pdf
http://www.invest-in-lithuania.org/index.php
http://www.oecd.org/dataoecd/57/22/1922640.pdf

Fluxul Investiitiilor Straine Directe in Litauania 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fluxul Investiitiilor Straine Directe in Litauania 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

FLUXUL INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE

STUDENŢI: MATEI ANA-MARIA

Profiturile corportative, profitabilitatea şi investițiile

Investițiile slabe în activele corporale fixe

Figura 1. Investitii in active corporale fixe

Figura 2. Investitii in active coorporale fixe

Creşterea profiturilor şi rezultatului reportat – importante surse de investiţii

Figura 3. Marja de profit (la suta)

Sectorul manufacturier, farmaceutic, al băuturilor, automobilelor, electronicelor şi

Creşterea de utilizare a capacităţilor şi semnalului de încredere

Ascendentul în exportul lituanian: un rezultat de exploatare în comun şi iniţiativa de stat

Tabel 1. Fluxul ISD

Fluxul ISD în al doilea semestru

Bazându-se pe date provizorii, fluxul investiţiilor străine directe în Lituania în al doilea

Tabel 1. Fluxul ISD

Tabel 2. Principalele tari investitoare

Fluxul ISD în al treilea semestru

Stabilite ca şi în semestrul I şi II, pe baza datelor provizorii, fluxul ISD în Lituania în

Table 1. Fluxul ISD

Tabel 2. ISD cumulative pe tari investitoare

S-ar putea să vă placă și