5

EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI

Tabelul nr. 1
Evoluţia numerică a populaţiei pe continente
Populaţia în anul (mil.)
Continentul
1900 1950 2000 2018
Africa 133 221 767 1284
Asia 947 1402 3634 4536
Europa 408 547 729 746
America 74 167 511 649
Latină
America de 82 172 307 365
Nord
Oceania 6 13 30 41
Total 1650 2521 5978 7621
(sursa: prb.org)
Cu ajutorul datelor din tabelul nr. 1, calculaţi rata totală de creştere a populaţiei pe continente şi realizaţi un
grafic privind evoluţia numerică a populaţiei pe continente în perioada 1900-2018.

Tabelul nr. 2
Rata totală de creştere a populaţiei (1900-2014)
Rata totală de creştere a populaţiei (1900-2018)
Continentul
1900-1950 1950-2000 2000-2018 1900-2014
Africa
Asia
Europa
America Latină
America de Nord
Oceania
Total

În perioada 1900-1950, unde s-a înregistrat cea mai mare rată totală de creştere a populaţiei? Dar în perioada
1950-2000?
În perioada 1900-1950 cea mai mare rată totală de creștere a populației s-a înregistrat în America Latină cu o
valoare de 125,7, iar în perioada 1950-2000 rata cea mai mare s-a înregistrat în Africa cu o valoare de 247,1,
urmată apoi de America Latină cu 206,0.

De ce Europa a înregistrat cele mai mici creşteri ale populaţiei în ultima sută de ani?
Europa a înregistrat cele mai mici creșteri ale populației datorită dezvoltării economico-sociale slabă, rezultând
astfel o natalitate scăzută.

Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare, în ce state se va înregistra cea mai accentuată creştere a
numărului populaţiei? Care este cauza?
Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare, statul în care se va înregistra cea mai accentuată creștere a
populației este Africa deoarece au o natalitate ridicată în primul rând din cauza condițiilor de trai.

Cu ce probleme se vor confrunta aceste state?

Cele mai mari probleme ale acestui stat cauzate de creșterea demografică sunt sărăcia și foametea.

Folosind datele din Tabelul nr. 3, calculaţi rata de creştere a populaţiei pentru cele 3 state în intervalul 1800-
1900, 1900-1950 şi 1950-2018.
Tabelul nr. 3

Evoluţia numerică a populaţiei

Populaţia în anul (mil)
1800 1900 1950 2000 2018 2050
China 295 400 556 1266 1394 1344

Germania 21.7 56.4 68,4 82,8 82,8 79,1

 Niger ... 1,5 2,5 10,0 22,2 63

(Sursa datelor: www.populstat.info, prb.org)

Tabelul nr. 4

Indicatori demografici (1950-2018)

Indicatori demografici China Germania Niger
1970 2018 1970 2018 1970 2018
Rata fertilităţii (copii/ femeie) 5,5 1,8 2,1 1,6 7,4 7,2
Speranţa de viaţă (ani) 63 77 71 80 36 60
Populaţia 0-14 ani (%) 34,7 17 24,2 13 15,6 44
Populaţia 65 de ani şi peste (%) 3,6 11 8,5 21 0,3 3
(sursa datelor: World Population Prospects: The 2012 Revision)
Recuperarea Germaniei după devastările celui de-al doilea raăzboi mondial a fost deseori supranumită „un miracol economic” întrucât economia acestui stat este
în prezent cea mai mare din Europa. Imigraţia a reprezentat o parte importantă a istoriei demografice a ţării în perioada contemporană.
Resursele de forţă de muncă insuficiente au dus la adoptarea unuui program destinat muncitorilor-oaspeţi, care a permis sosirea unui număr mare de persoane în
vârstă de muncă în Germania Federală din state precum Grecia, italia, Spania, Turcia şi fosta Iugoslavie începând cu finalul anilor 1950. mulţi dintre aceşti muncitori,
în loc să se reîntoarcă în ţara de origine, şi-au adus familiile în Germania. Din 1960 şi până la începutul anilor 80, imigraţia netă a reprezentat câte sute de mii de
persoane pe an, maximul fiind înregistrat în 1969 şi 1970, când a depăşit 500 000 persoane. După reunificarea Germaniei în 1990, un nou flux de migranţi au sosit
în Germania: etnicii germani care rămăseseră blocaţi în spatele Cortinei de Fier. În 1992, migraţia netă a ajuns la aproape 800 000 persoane. La vremea respectivă
s-a pus problema că o parte din aceste persoane nu ar fi etnici germani, ci doar migranţi economici care căutau o viaţă mai bună în Vest. În anul 2009, 19% din
populaţia Germaniei avea un „trecut de migrant”, aici fiind incluse persoanele care sosiseră în Germania după 1950 şi copiii lor.

În prezent, populaţia Germaniei numără aproximativ 81,8 mil. Persoane (2011), fiind de departe cea mai mare ţară din cadrul UE. Însă populaţia totală este în
scădere faţă de 82,3 mil. Cât se înregistra în 2006. problemele demografice principale cu care se confruntă Germania în prezent sunt rata foarte redusă a natalităţii
şi li psa integrării sociale şi culturale a populaţiei imigrante. În 1964, numărul naşterilor îl depăşea cu 486 985 pe cel al deceselor, acesta fiind cel mai mare spor
din perioada postbelică. Însă până în 1972, numărul deceselor a ajuns să-l depăşească pe cel al naşterilor cu 64 062, bilanţul fiind negativ în toţi anii ce au urmat.
În anul 2010, bilanţul natural era de -180 833 persoane. Numai sporul migratoriu a frânat o scădere rapidă a numărului populaţiei.
Sursa: Haub & Gribble, 2011, The world at 7 million)

În care din cele 3 state s-a înregistrat cea mai mare rată totală de creştere a populaţiei în intervalul 1800-2018?
Din ce cauză?
Conform datelor, cea mai mare rată totală de creștere a populației în perioada 1800-2018 a fost înregistrată în
Niger cu o valoare de 1380 persoane din cauza educației, dar nu datorită performanțelor ci din lipsa acestora,
deoarece cu cât perioada de studii este mai mare, cu atât aceasta va devenii mama la o vârstă mai înaintă.

În ce perioadă Germania a înregistrat cea mai mare rată de creştere dintre cele 3 state? De ce?
Cea mai mare rată de creștere este înregistrată în Germania în perioada 1800-2018 cu o valoare de 281,6 de
persoane. Această rată de creștere a fost datorată întâmplărilor istorice, ducând la scăderea locuitorilor statului.
Economia statului a crescut la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, crescând astfel și migranții.

În valori absolute, unde s-a înregistrat cel mai mare spor de populaţie? Din ce cauză?
Cel mai mare spor de populație s-a înregistrat în Niger datorită indicatorilor demografici, una din cause fiind
natalitatea scăzută.
Fig. 1 Bilanţul natural al populaţiei Chinei Fig. 2 Evoluţia fertilităţii în China
Fig. 3 Structura pe grupe de vârstă a populaţiei Chinei

(Sursa : Roiley, 2006, China s Population: New Trends and Challenges)

Geografia populatiei

6
MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAȚIEI. STUDIU DE CAZ UNIUNEA EUROPEANĂ

CONTEXT

Cetățenii statelor membre ale UE dispun de libertatea de
a călători în interiorul granițelor UE. Politicile în domeniul
migrației din UE în ceea ce privește cetățenii statelor din afara
UE urmăresc din ce în ce mai mult să atragă un anumit profil
de migranți, cel mai adesea pentru a remedia anumite deficite
de competențe. Selecția poate fi realizată pe baza cunoștințelor
lingvistice, a experienței profesionale, a educației și a vârstei.
Alternativ, angajatorii pot recruta personal astfel încât migranții
să aibă deja un loc de muncă la sosire.
În afară de politicile de încurajare a recrutării forței de
muncă, deseori politica privind imigrația se concentrează pe
două domenii: prevenirea migrației clandestine și a angajării
ilegale a migranților fără permis de muncă, precum și
promovarea integrării imigranților în societate. Au fost
mobilizate resurse importante pentru a lupta împotriva rețelelor
de introducere ilegală de persoane și de trafic de persoane în
UE.
Cetățenia UE oferă noi drepturi și oportunități. A circula
și a trăi liber în UE reprezintă dreptul cel mai strâns legat de
cetățenia UE. Având în vedere tehnologia modernă și faptul că
deplasarea este mai ușoară în prezent, libera circulație permite
europenilor să își extindă orizonturile dincolo de granițele
naționale, să își părăsească țara pentru perioade mai scurte sau
mai lungi, să se deplaseze între statele UE pentru a lucra, pentru
a studia și pentru activități formative, să călătorească în interes
de serviciu sau de plăcere sau să își facă cumpărăturile dincolo
de granițe. Libera circulație are potențialul de a spori
interacțiunile sociale și culturale în cadrul UE și de a crea
legături mai strânse între cetățenii UE. În plus, aceasta poate
genera beneficii economice reciproce pentru întreprinderi și
consumatori, inclusiv pentru cei care rămân acasă, întrucât
barierele interne sunt eliminate în mod constant.
Eurostat – Statistici privind migrația și populația migrantă
„Europa concurează cu alte economii pentru atragerea de
lucrători având competențele de care are nevoie. În ceea ce
privește evoluția cererii de competențe din UE, între 2012 și
2015 se așteaptă să se înregistreze o creștere importantă (cu 23
%) a locurilor de muncă pentru lucrători cu un nivel mai ridicat
de educație. Au apărut deja deficite în sectoare-cheie precum
științele, tehnologia, ingineria și asistența medicală.
Europa trebuie să își dezvolte propria bază de competențe
și să pregătească populația pentru a se integra pe piața actuală
a forței de muncă. În 2015, Comisia va prezenta un nou pachet
privind mobilitatea forței de muncă, precum și o nouă inițiativă
privind competențele37, însă, chiar și în cazul unui efort
susținut pe termen mediu și lung, este improbabil să fim în
măsură să răspundem de deplin necesităților.
De asemenea, UE se confruntă cu o serie de provocări
economice și demografice pe termen lung. Populația sa
îmbătrânește, iar economia europeană depinde din ce în ce mai
mult de locurile de muncă înalt calificate. În plus, în absența
migrației, populația activă a Europei va scădea cu 17,5 milioane
de persoane în următorul deceniu. Migrația va reprezenta o
modalitate din ce în ce mai importantă de a consolida
sustenabilitatea sistemului nostru de asigurări sociale și de a
asigura o creștere sustenabilă a economiei UE.
Acesta este motivul pentru care, deși cauza migrației
legale va continua să fie greu de promovat într-o perioadă
caracterizată de o rată ridicată a șomajului și de schimbări
sociale, este important să existe un sistem comun clar și riguros
care să reflecte interesele Europei, inclusiv prin menținerea
atractivității Europei ca destinație pentru migranți
Comisia Europeană (2015), Agenda europeană privind
migrația, Bruxelles

Mărimea și structura populației migrante ce locuiește în diferite state variază în funcție de tendințele actuale și trecute ale fluxurilor
migratorii. Astfel, țara de origine pentru cei mai mulți imigranți dintr-o țară poate să reflecte anumite fluxuri migratorii ce au avut loc
cu decenii în urmă. Tiparul migrației poate fi influențat de o multitudine de factori de-a lungul timpului. De exemplu, numărul mare de
persoane născute în Turcia și care locuiesc în prezent în Germania este rezultatul acordurilor de migrație a forței de muncă încheiate
între cele două state în anii 1960. Persoanele care doresc să emigreze își aleg destinația ținând cont de anumiți factori interdependeți,
cum ar fi prezența unei comunități deja numeroase de conaționali, care locuiesc în țara de destinație (ex. persoanele născute în Iraq care
caută protecție în Suedia), sau legăturile istorice dintre state – dizolvarea unor state (ex. Rusia și Letonia, Cehia și Slovacia). Tiparul
fluxurilor migratorii reflectă și legăturile coloniale și lingvistice, lucru evident în cazul fluxurilor migratorii dinspre subcontinentul
Indian spre Marea Britanie, dintre Irlanda și Marea Britanie, dintre Brazilia și Portugalia sau între Ecuador și Spania, între Suriname și
Olanda.
Lărgirea succesivă a Uniunii Europene, cu deosebire în 2004 și 2007, cu o îndepărtare graduală a restricțiilor privind accesul
cetățenilor statelor din UE pe piața forței de muncă a contribuit semnificat la amplificarea oportunităților pentru mobilitatea intra-UE.
Eurostat (2011), Migrants in Europe. A portrait of the first and second generation, Luxembourg

POPULAȚIA MIGRANTĂ

La 1 ianuarie 2015, 34,3 milioane de persoane născute în afara UE-28 trăiau într-un stat membru al UE, în timp ce 18,5 milioane
de persoane erau născute într-un alt stat membru al UE decât cel în care își aveau reședința. Doar în Ungaria, Irlanda, Luxemburg,
Slovacia și Cipru, numărul persoanelor născute în alte state membre ale UE era mai mare decât numărul persoanelor născute în afara
UE-28. (Eurostat – Statistici privind migrația și populația migrantă - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics/ro, accesat la 20 nov.2016))
Folosind datele din tabelul nr. 1, răspundeți la următoarele întrebări:
Geografia populatiei
Tabelul nr. 1
Numărul și ponderea imigranților în statele membre ale Uniunii Europene (2011)
Statul TOTAL Născut în alt stat UE Născut în afara UE
Mii % din pop Mii % din pop Mii % din pop

Care sunt primele 5 state cu cele mai mari efective de imigranți (nr total)?
Răspuns: Primele 5 state cu cele mai mari efective de imigranți sunt: Germania (10 220,4 mii), Marea Britanie
(8 411,0 mii), Franța (7 908,7 mii), Spania (5 891,2 mii), Italia (5 805,3 mii).

Care sunt primele 5 state cu cele mai mari ponderi ale populației imigrante?
Răspuns: Primele 5 state cu cele mai mari ponderi ale populației imigrante sunt: Liechtenstein, Luxemburg,
Austria, Elveția, Cipru.

Care sunt primele 5 state cu cea mai mare pondere a imigranților proveniți din alte state membre UE?
Răspuns: Primele 5 state cu cea mai mare pondere a imigranților proveniți din alte state membre U.E. sunt:
Luxemburg, Liechtenstein, Elveția, Cipru, Irlanda.

Care sunt primele 5 state cu cea mai mare pondere a imigranților proveniți din state non-UE?
Răspuns: Primele 5 state cu cea mai mare pondere a imigranților proveniți din state non-U.E. sunt: Liechtenstein,
Estonia, Letonia, Suedia, Luxemburg.

Conform metodologiei UE, la nivelul Uniunii se face distincția între migranții recenți (care locuiesc într-un stat de mai puțin de
8 ani) și migranții stabilizați, cei care locuiesc în statul respective de peste 8 ani. Ponderea acestor două categorii variază de la un stat
la altul, în funcție de factorii istorici sau economici.
Principalele destinații pentru persoanele ce vin din alte continente sunt determinate deseori de legăturile istorice, coloniale,
culturale și lingvistice; de exemplu, cea mai mare parte a persoanelor care sosesc din Africa se îndreaptă către Franța, cei mai mulți din
Caraibe, America Centrală și de Sud vin în Spania, și majoritatea celor din America de Nord, Asia și Oceania se mută în Marea Britanie.
(Eurostat, 2015.)
Geografia populatiei

Fig. 1 Populația imigrantă (25-54 ani) după durata șederii (sursa: Eurostat, 2011)

În ce state migranții recenți reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației imigrate (Fig. 1)?
Răspuns: Statele în care migranții recenți reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației imigrate sunt:
Irlanda, Cipru, Estonia, Spania, Belgia, Marea Britanie.

Care sunt statele în care migranții stabilizați sunt majoritari (Fig. 1)?
Răspuns: Statele în care migranții stabilizați sunt majoritari sunt: Letonia, Elveția, Slovenia, Olanda, Slovacia,
Germania, Franța, Ungaria, Suedia, Portugalia, Grecia, Italia, Finlanda, Danemarca.

Care este situația la nivelul Uniunii Europene (Fig. 1)?

Răspuns: Situația la nivelul Uniunii Europene este una de dezechilibru între cele două categorii, deoarece
migranții recenți au un procent de 37%, pe când migranții stabilizați au un procent de 63% aceștia fiind de
asemenea cei care predomină.

În perioada 2001-2008, numărul persoanelor străine care trăiau în statele member UE-27 a crescut cu 10,2 milioane. Trebuie remarcat
faptul că în aceeași perioadă, 5,5 milioane de persoane, în principal provenind din țări non-UE, au dobandit cetățenia statului în care
locuiau. În medie, aprox. 90% din drepturile de cetățenie sunt acordate imigranților din state ce nu fac parte din UE, întrucat imigranții
aceștia sunt mult mai motivați să solicite cetățenia unui stat membru UE decat cei sunt deja cetățeni UE și care beneficiază deja cam de
aceleași drepturi ca cetățenii statului respectiv.
Eurostat (2011), Migrants in Europe. A portrait of the first and second generation, Luxembourg

Fig. 2 Distribuția persoanelor născute într-un stat membru UE, care locuiesc într-un alt stat membru UE, după
țara de origine (%) (2011)

Care sunt principalele 5 state membre emițătoare de migranți la nivelul UE (Fig. 2)?
Geografia populatiei
Răspuns: Principalele 5 state membre emițătoare de migranți la nivelul U.E. sunt: Polonia, Germania, România,
Italia, Marea Britanie.

Fig. 3 Ponderea populației (din totalul populației statului de origine) care locuiește în alt stat decat cel în care s-
a născut (2011)( Eurostat, 2015)

Care sunt statele în care peste 10% din populație locuiește în alt stat membru al UE (Fig. 3)?
Răspuns: Statele în care peste 10% din populație locuiește în alt stat membru al U.E. sunt: Cipru, România,
Irlanda, Luxemburg, Polonia.

Tabelul nr. 2
Primele 20 de state cu populație născută într-un stat membru UE și locuind în alt stat UE (2011)
Rang Valori absolute Rang Valori relative
Persoane care ... dar care s-au Nr Persoane care ... dar care s-au %
locuiesc în ... născut în locuiesc în ... născut în

Eurostat (2015), People in the EU: who are we and how do we live? Luxembourg,

Analizați datele din tabelul nr. 2 și răspundeți la următoarele întrebări:

• În ce state din UE, românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică?
Geografia populatiei
Răspuns: Statele din U.E. în care românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică sunt: Italia, Spania,
Germania.

• Ce diferențe remarcați cu privire la numărul și ponderea diferitelor minorități etnice în cadrul statelor
UE?
Răspuns: Diferențele care se remarcă cu privire la numărul și ponderea diferitelor minorități etnice în cadrul
statelor U.E. sunt reprezentate de faptul că Germania deține cea mai mare concentrație a majorității populației
din Polonia, pe când Cehia are cel mai mare procentaj al populației din Slovacia. Se poate remarca faptul că
primele două state din tabelul nr.2, sunt foste formațiuni istorice (Cehoslovacia), unite timp de 50 de ani. În
acești 50 de ani au luat naștere numeroase generații de oameni, migrând dintr-un oraș în altul, de la est la vest,
din diverse motive cum ar fi o slujbă mai bună sau în urma unui mariaj. În urma Revoluției de Catifea aceste
state s-au despărțit pe cale amiabilă, o mare parte din populație nerevenind la statul de origine. Slovenia,
împreună cu Croația, Macedonia, Bosnia, Serbia și Albania au făcut parte din fosta Iugoslavia, Slovenia fiind
primul stat care a părăsit Iugoslavia, astfel populația decizând să rămână pe teritoriul Slovaciei. De asemenea,
statul Ungaria a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, având domnia în Transilvania, astfel cei mai mulți
maghiari aflându-se în România, având origini sașe sau secuiești. Din fostul URSS au făcut parte Letonia și
Lituania, iar Malta reprezentând o fostă colonie britanică este de asemenea legată de Marea Britanie, ca și
Irlanda. Germania și Polonia au fost componente ale fostului imperiu Germano-Polonez, statele începând de la
Italia au ca motiv primar economia.

Profilul demografic
Structura pe grupe de vârstă. O analiză a structurii de vârstă a populației arată că, pentru UE-28 în ansamblu, populația de cetățeni
străini era mai tânără decât populația națională. Distribuția pe vârste a cetățenilor străini, comparativ cu cetățenii proprii, indică o
pondere mai mare a adulților relativ tineri, de vârstă activă. La 1 ianuarie 2015, vârsta medie a populației naționale a UE-28 era de 43
de ani, în timp ce vârsta medie a resortisanților străini care trăiau în UE era de 35 de ani. (Eurostat – Statistici privind migrația și populația migrantă)

Nivelul de educație
Nivelul de educație al populației născute în afara granițelor statelor UE variază considerabil de la un stat la altul. În ansamblu,
statele membre UE nu atrag un număr foarte mare de persoane cu studii superioare. Există state care atrag în general imigranți cu un
nivel inferior de pregătire, cum este cazul celor din sudul Europei (Portugalia, Grecia, Italia, Spania) și al Franței, unde peste 40% din
populația născută în altă țară au studii foarte puține (Fig. ). La polul opus se situează Irlanda, unde ponderea imigranților cu studii
superioare depășește 40%.
Eurostat (2011), Migrants in Europe. A portrait of the first and second generation, Luxembourg

redus

ridicat Fig. 5 Ponderea imigranților cu

varste între 25-54 ani după
nivelul de educație (sursa:
Eurostat 2011)

Care sunt statele care atrag în general migranți cu un nivel redus de pregătire (FIg. 5)?
Răspuns: Statele care atrag în general migranți cu un nivel redus de pregătire sunt: Franța, Spania, Portugalia,
Grecia, Italia.

În ce state se înregistrează cea mai mare pondere a imigranților cu studii superioare? (fig. 5)
Răspuns: Cea mai mare pondere a imigranților cu studii superioare este înregistrată în statele: Estonia, Irlanda,
Luxemburg, Cipru, Norvegia, Elveția.

Motive
Geografia populatiei

Fig. 6 Ponderea
migranților cu vrste de
peste 15 ani, după
motivul migrării (2008)
(Eurostat, 2011)

Care sunt principalele motive pentru imigranții de sex masculin pentru stabilirea într-un alt stat membru al UE?
(Fig. 6)
Răspuns: Principalele motive pentru imigranții de sex masculin pentru stabilirea într-un alt stat membru al U.E.
sunt reprezentate de cele economice, dorind să găsească un loc de muncă de unde să obțină un venit bun.

Ce diferențe există între populația de sex feminin și cea de sex masculin în ceea ce privește motivele pentru
stabilirea într-un alt stat? (Fig. 6)
Răspuns: Diferențele care există între populația de sex feminin și cea de sex masculin în ceea ce privește
motivele pentru stabilirea într-un alt stat sunt date de populașia de sex masculin ce alege să trăiască într-un alt
stat din motive economice, pe când populația de sex feminin, se stabilește în alt stat din motive familiale.

În ce state remarcați cel mai mare nr de

permise de ședere cu drept de lucru
(prestarea de activități economice)?
(fig. 7)
Răspuns: Statele în care se remarcă cel
mai mare număr de permise de ședere
cu drept de lucru sunt: Italia, Spania,
Franța, Germania, Polonia, Marea
Britanie.

Cum explicați acest lucru?

Răspuns: Acest număr mare de
permise de ședere este dat de faptul că
statele în cauză sunt foarte dezvoltate
pe partea economică, având așadar
nevoie de forță de muncă în toate
sectoarele.

Fig. 7 Permise de ședere cu drept de lucru (2015) (Eurostat)

Geografia populatiei
Ce diferențe remarcați între situația
permiselor de ședere pentru persoane
care prestau o activitate remunerată în
2008 și 2015? (Fig. 7 și 8).
Răspuns: Diferențele care se remarcă
sunt date de creșterea numărului de
permise de ședere pentru persoanele
cu drept de muncă deoarece a apărut
fenomenul de îmbătrânire
demografică, excepția fiind Franța, iar
Italia aflându-se pe prima poziție.
Așadar, statele în care se remarcă
aceste diferențe sunt: Italia, Franța,
Germania, Spania, Marea Britanie.

Fig. 8 Permise de ședere cu drept de lucru (2008) (Eurostat)

Care sunt statele în care sunt foarte
multe permise de ședere pt reîntregirea
familiei? (Fig. 9) Din ce cauză?
Răspuns: Statele în care sunt foarte
multe permise de ședere pt reîntregirea
familiei sunt: Italia, Franța, Germania,
Spania, Marea Britanie, soțiile
urmându-și soții, de cele mai multe ori
luând și copiii pentru a întregii familia.

Fig. 9 Permise de ședere pentru reîntregirea familiei (2015)

(Eurostat)
Geografia populatiei
Care sunt principalele state vizate de
migranții europeni pentru studii? (fig.
10)
Răspuns: Principalele state vizate de
migranții europeni pentru studii sunt:
Franța, Germania, Marea Britanie,
Italia, Spania, Olanda.

Care sunt motivele?

Răspuns: Motivele pentru care
studenții europeni doresc să studieze
și aleg să studieze în alte țări față de
cele de proveniență sunt: prestigiul
acestora, faptul că sunt foarte bine
cotate în Europa, au condiții foarte
bune în materie de studiu, având apoi
posibilitatea găsirii unui loc de
muncă. Totodată, taxele de școlarizare
sunt mai accesibile, studenții străini
putând să beneficieze de burse și de
Fig. Numărul permiselor de ședere pentru studii (Eurostat, 2016)
locuri în căminele studențești.

Sectoare economice în care activează migranții (Tabelul nr. 3)

În ce sectoare economice activează preponderent imigranții de sex masculin?
Răspuns: Secoarele economice în care migranții de sex masculin activează preponderent sunt: manufactură,
construcții, comerț, repararea autovehiculelor ți motocicletelor, HORECA.

Ce deosebiri remarcați în cazul populației feminine native și imigrante în ceea ce privește sectorul economic în
care activează?
Răspuns: Populația feminina nativă și imigrantă activează în următoarele sectoare economice: sănătate și servicii
publice, comreț, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În cazul populației native se observă că, pe lângă
cele enumerate mai sus se mai află și educația dar și administrația publică, apărarea și securitatea socială, pe când
populația de imigranți, pe lângă cele enumarte în primele rânduri, optează pentru HORECA, activități casnice ca
angajați, servicii administrative și de suport, educație.

Tabelul nr. 3
Sector economic Nativii Imigranții
Bărbați
Manufacturare 22 22
Construcții 13 19
Comerț, repararea autovehiculelor și motocicletelor 13 12
HORECA 2 8
Transporturi și depozitare 8 8
Servicii administrative și de suport 3 5
Sănătate și servicii sociale 4 4
Activități științifice și tehnice 5 4
Informații și comunicații 4 3
Administrație publică, apărare, securitate socială 8 3
Femei
Sănătate și servicii sociale 17 16
Comerț, repararea autovehiculelor și motocicletelor 15 13
Manufacturare 12 11
HORECA 4 10
Activități casnice ca angajați 1 10
Geografia populatiei
Servicii administrative și de suport 4 8
Educație 12 7
Activități științifice și tehnice 5 4
Alte activități de servicii 3 4
Administrație publică, apărare, securitate socială 8 4
(sursa: Eurostat (2011), Migrants in Europe. A portrait of the first and second generation, Luxembourg)
 2. Conform hărții, putem observa că în Franța, speranța de viață are valorile cele mai
ridicate în regiunile Île de France cu o valoare de 84,5, Insula Corse cu o valoare de 84,3 Rhone-
Alpes înregistrând o valoare de 84,1 și Midi-Pyrenees cu valoarea de 83,7. Statul Franța are o
medie a speranței de viață foarte ridicată de peste 82 ani.
Valorile ridicate ale speranței de viață pot fi influențate de nivelul sănătății populației dar
și calitatea serviciilor de sănătate primite de locuitorii statului atunci când au nevoie de acestea.
Un alt factor care influențează speranța de viață este factorul economic, acesta fiind foarte
dezvoltat dar și nivelul de educație.

3. În urma analizei indicelui de natalitate în regiunea de est a Europei se poate observa o

valoare medie de 10 la mie al acestui indicator, valoare egală cu cea a întregului stat. Se poate
observa de asemenea ca media natalității a Uniunii Europene este de 9 la mie.
Valorile maxime sunt înregistrate în Rusia, România și Cehia cu o valoare a indicelui de
11 la mie, iar valoarea minimă este înregistrată în Ucraina cu o valoare de 8 la mie. Se remarcă
de asemenea și câteva state cu indicele de 9 la mie și anume Republica Moldova, Ungaria,
Bulgaria și Belarus. Aceste valori mici sunt influențate de factorul economic nedezvoltat și
standardul de viață mai slab, astfel că familiile decid să nu nască un copil neavând posibilitatea
de a-l crește. Valoarea de 10 la mie este înregistrată în statele Polonia și Slovacia, valoarea lor
fiind egală cu valoarea medie a Europei de Est.
Geografia populației

10
STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAȚIEI

Tabelul nr. 1
Structura socio-economică a populației
UE (28 state) 1
5,0 21,9 73,1 Algeria2 11,7 33,1 55,2
Belgia 1,2 18,2 80,6 Botswana 19,7 20,9 58,2
Bulgaria 19,4 25,0 55,6 Burkina Faso 84,8 3,1 12,2
Cehia 3,3 36,8 59,9 Cameroon 55,7 14,1 30,2
Danemarca 2,6 17,4 80,0 Congo, Rep. 35,4 20,6 42,2
Germania 1,5 24,6 73,9 Egypt 30,9 21,5 47,5
Estonia 3,8 28,8 67,4 Ethiopia 79,3 6,6 13
Irlanda 5,7 18,3 76,0 Gabon 24,2 11,8 64
Grecia 12,5 13,9 73,6 Ghana 41,5 15,4 43,1
Spania 4,0 17,8 78,2 Kenya 61,1 6,7 32,2
Franta 2,8 17,6 79,6 Liberia 48,9 9,2 41,9
Croatia 9,4 26,9 63,7 Morocco 45,4 19,5 35
Italia 3,8 23,7 72,5 Namibia 31,1 12,2 56,1
Cyprus 3,8 15,2 81,0 Niger 56,9 11,1 31,1
Letonia 7,5 23,7 68,8 Rwanda 78,8 3,8 16,6
Lituania 9,2 24,7 66,1 South Africa 7,5 25,6 66,6
Luxembourg 1,1 19,7 79,2 Tunisia 18,7 32,3 49
Ungaria 6,7 27,1 66,2 Uganda 71,6 4,5 23,2
Malta 1,7 19,1 79,2 Zambia 72,2 7,1 20,6
Olanda 2,2 14,9 82,9
Austria 4,5 23,0 72,5
Polonia 11,5 30,2 58,3
Portugalia 11,3 22,8 65,9
Romania 29,3 28,5 42,2
Slovenia 8,3 29,3 62,4
1
Date pentru anul 2014, sursa:
Slovacia 3,3 31,1 65,6
http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Finlanda 4,5 22,4 73,1
Suedia 2,3 20,6 77,1 2
Datele pentru statele africane sunt pentru anul
Marea Britanie 1,4 15,8 82,8 2010, sursa: http://data.worldbank.org/
Norvegia* 2,5 20,7 76,8 *
Norvegia nu este stat membru UE
Geografia populației

Fig. 1 Ponderea populației oucpate în agricultură (2020)

În care continent se înregistrează cea mai mare pondere a populației active în sectorul primar? Care este
cauza?
Rezolvare: Continentul în care se înregistrează cea mai mare pondere a populației active în sectorul primar
este Africa cu o pondere de peste 51 mil. Cauza aceastei ponderi atât de ridicată este lipsa de educație și
faptul că sectorul secundar și sectorul terțiar sunt slab dezvoltate.

În cadrul UE, unde se înregistrează cea mai mare pondere a populației ocupate în sectorul primar? De ce?
Rezolvare: Cea mai mare pondere a populației ocupate în sectorul primar din cadrul UE se înregistrrează
în România, cauza care a dus la acest lucru este faptul că România este un stat în curs de dezvoltare.

Fig. 2 Ponderea activităților primare la formarea PIB (2011 – 2015) (sursa: http://data.worldbank.org)

În ce state activitățile primare au o contribuție majoră la formarea PIB? De ce?

Geografia populației

Rezolvare: Statele în care activitățile primare au o contribuție majoră la formarea PIB se găsesc în cadrul
continentului african iar cauza care a dus la acest lucru este datorată dezvoltării slabe a celorlalte 2 sectoare
de activitate, adică sectorul secundar și sectorul terțiar.

Cum explicați ponderea mai redusă a activităților primare la formarea PIB în cadrul statelor europene comparativ
cu cele africane?
Rezolvare: Ponderea mai redusă a activităților primare la formarea PIB în cadrul statelor europene
comparativ cu cele africane se dată de faptul că statele europene au mai bine dezvoltate sectorul terțiar și
sectorul secundar predominând economia au o contribuție mult mai mare decât sectorul primar și anume
agricultura iar statele africane au sectorul terțiar și secundar slab dezvoltate iar cel care predomină este
nimeîneteles agricultura.

Poate fi corelată ponderea populației ocupată în agricultură cu PNB/ loc? Argumentați

Rezolvare: Ponderea populației ocupată în agricultură poate fi corelată cu PNB/loc deoarece cu cât
ponderea populației în agricultură este mai mare cu atât PNB-ul pe cap de locuitor este mai mic.

Fig. 2 Produsul național Brut/locuitor (sursa: wikipedia.com)

Alegeti-vă un stat și analizați evoluția ponderii populației ocupată în sectorul secundar (1991-2020) și contribuția
acestuia la formarea PIB-ului în perioada 1975-2019. Reprezentați grafic datele.
Rezolvare: În Argentina, ponderea populației sectorului secundar are o valoare foarte mare, având așadar o
contribuție foarte mare, în anii 1965-1983 nescăzând sub 40%, contribuind foarte mult mai ales în anii 1975, 1976
unde atinge și 50%, însă în ultimii 3 ani se poate observa începutul scăderii ponderii. Așadar, din 1993 până în
2001 PIB are valori de 25,26,27%, aproape jumătate din cât avea în anii 1965-1983. În anii 2002-2003 se poate
observa o ușoară tendință de creștere dar din anul 2004 până în anul 2017 este într-o continuă scădere ajungând
chiar și la 21%, în anii 2018 și 2019 având o ușoară tendință de creștere. Analizănd în mare graficul se poate observa
că ponderea populației are un parcurs oscilant, însă fără scăderi sau creșteri bruște.

Alegeti-vă o regiune (5 state dintr-o regiune) și analizați structura socio-economică a populației. Reprezentați grafic
datele.
Rezolvare: Structura socio-economică a statelor Belgia, Regatul Unit, Irlanda, Luxemburg și Olanda ne
arată faptul că din cele 3 sectoare și anume primar, secundar și terțiar, cel mai dezvoltat este sectorul
terțiar ce include comerșul, serviciile, turismul și transporturile. Următorul sector este cel secundar, iar
ultimul este sectorul primar.
Geografia populației

În ceea ce privește sectorul terțiar, care este de asemenea și cel mai dezvoltat și predominant la toate cele
5 state, Luxemburg are cel mai mare procentaj la acest sector cu o valoare de 87,5%, apoi Olanda cu
82,2%, fiind urmată îndeaproape de Regatul Unit cu 81,3%, ultimele două state fiind Belgia și Irlanda cu
valori de 78,4%, respectiv 77,0%.
Al doilea cel mai dezvoltat sector este cel secundar, pe primul loc fiind Belgia cu 20,6%, urmată apoi de
Irlanda (18,5%), Regatul Unit (17,7%), Olanda și Luxemburg la acest sector fiind pe ultimele două locuri
cu o valoare de 15,8% și 11,5%.
Sectorul primar ce cuprinde agricultura este cel mai slab dezvoltat la toate cele 5 state deoarece agricultura
s-a mecanizat foarte mult, făcând astfel populația să se dezvolate mult mai mult în sectorul terțiar. Statele
cele mai slab dezvoltate în sectorul primar sunt Belgia, Regatul Unit și Luxemburg având toate un procent
de 1,0%, aproape inexistent. Cel mai dezvoltat stat în acest sector este Irlanda cu o valoare de 4,5% urmată
apoi de Olanda cu 2,0%.

Cu ajutorul datelor disponibile pe tempoonline, calculați raportul de dependență economică pentru județele
României în anul 1995, 2005 și 2020.
Rezolvare: Regiunea Vest este alcătuită din următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și
Timiș.
Conform graficului se poate observa faptul că toate cele 4 județe, inclusiv media ratei șomajului au o
evoluție fluctuantă, începând cu o creștere în 1991, observându-se în 2019 o scădere. Se observă că
evoluția ratei șomajului în cazul celor 4 județe dar și media pe regiune este în mare parte asemănătoare,
având creșteri și scăderi în aceeași perioadă, bineînteles valorile fiind diferite de la județ la județ. Vedem
la județul Hunedoara o creștere mult mai mare și mult mai bruscă decât la celelalte din 1997 până în
2001, maximul fiind atins în 1999 cu o valoare de 20,37%. Tot în aceeași perioadă se poate observa o
creștere bruscă și la celelalte județe, mai puțin la județul Caraș-Severin, incluzând de asemenea și media
regiunii, maximul atingându-se în același an la toate, Arad având o rată a șomajului de 8,93%, Timiș
8,19%, și regiunea 12,7%. Caraș-Severin înregistrează de asemenea o creștere dar nu bruscă iar
maximul perioadei este atins în 2001 cu o valoare de 11,60%. Înainte de această creștere majoră se
observă o scădere majoră dar și bruscă la aproape toate județele plus media regiunii, excepție făcând
Hunedoara unde scăderea nu este atât de mare și de bruscă. Cea mai mică valoare este înregistrată în
1996, având-o Timiș cu 2,27%, urmat îndeaproape de Arad cu 2,56%, apoi media regiunii (5,51%),
Caraș-Severin (6,71%) și Hunedoara (10,89%). Este vizibil faptul că rata șomajului avea valori foarte
mici în 1991, Hunedoara având 4,57%, urmată de Caraș-Severin cu 3,48%, Arad cu 1,33% și Timiș cu
1,23%. De asemenea, se vede ca în 2019 județele au aproximativ aceeași valoare ca în 1991, cu foarte
mici diferențe, în 2019 Caraș Severin fiind pe primul loc cu 3,13%, apoi Hunedoara cu 2,99%, Arad cu
1,22% și Timiș cu 0,79%. Media ratei șomajului regiunii vest este în acest an de 1,54%. Se poate
observa de asemenea ca rata somajului regiunii Vest este a doua cea mai mică dintre toate regiunile,
prima fiind a municipiului București, deoarece aceasta regiune este foarte dezvoltată în sectorul terțiar și
mai putin în sectorul primar.