Sunteți pe pagina 1din 8

Teoria educaţiei: inovaţie şi modernizare

Managementul modelării curriculumului

Lilia POGOLŞA,
doctor, conferenţiar universitar,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Rezumat Abstract
Textul abordează realităţi şi per- The work reflects the realities and
spective privind dezvoltarea curricu- perspectives on curriculum devel-
lară în contextul de management al opment in the context of curriculum
curriculumului fundamentat în cadrul management based on conceptual
modelăriii conceptuale. modeling.
Modelul managementului curriculumului criteriilor de elaborare a planului-cadru de
reprezintă abordarea interacţionist-sistemică învăţământ, a profilurilor de formare-dez-
a managementului de curriculum ce asigură voltare a elevului/studentului şi a modali-
relaţiile şi interrelaţiile dintre componentele tăţilor de evaluare globală a elevilor în ter-
acestuia ca o implicare complexă cu influen- meni manageriali.
ţă deosebită asupra calităţii curriculumului. c) nivelul deciziilor microstructurale
De aceea, modelul curriculumului este me- de ordin didactic, care presupune stabilirea
reu dependent de fundamentul pe care este obiectivelor specifice pe discipline (organi-
construit şi de nivelurile de proiectare. Unul zate mono-, intra-, inter-, transdisciplinar) şi
dintre acestea îl semnifică demersul demo- a modalităţilor de evaluare formativă/conti-
cratic, respectul ce conduce la construcţia nuă a elevilor. Construind curriculumul pe
managementului curricular democratic. fundamentele sus-numite, pentru proiectarea
Conform fundamentelor managemen- curriculară se deschide o perspectivă de dez-
tului de curriculum, dezvoltarea curriculară voltare globală, integratoare.
angajează un demers global care include trei Abordând metoda comparării şi modelă-
niveluri decizionale asumate la nivel de poli- rii actului de management al curriculumului,
tică a educaţiei: am comparat diferite acţiuni şi perspective
a) nivelul deciziilor macrostructurale, de de construcţie. În majoritatea cazurilor mo-
ordin filosofic şi politic, care presupune sta- delele de management al curriculumului se
bilirea opţiunilor pedagogice fundamentale construiesc din perspectivele de viaţă ale
(ideal, scopuri pedagogice: managementul diferitor modele de curriculum şcolar. În
resurselor de bază/informaţionale, umane, dependenţă de acţiunile realizate şi interpre-
materiale, financiare: cantitatea, calitatea, tate, managementul curriculumului poate fi
acumularea, repartizarea şi valorificarea modelat din perspectivă: procesuală, structu-
acestora); rală, a produselor / documentelor curriculare.
b) nivelul deciziilor macrostructurale de Din perspectivă procesuală de analiză ma-
ordin pedagogic, care presupune stabilirea nagementul curriculumului vizează:
3
UNIVERS PEDAGOGIC

–– proiectarea curriculumului; parcurgerea multor acţiuni didactice. Rea-


–– implementarea curriculumului; lizarea acestora este posibilă ţinând cont de
–– evaluarea modalităţii în care a fost imple- cele care funcţionează sau au funcţionat:
mentat curriculumul şcolar. • Modelul proiectării curriculumului ba-
Managementul curriculumului este axat zat pe discipline separat, la nivelul planului
pe o astfel de perspectivă de modelare deoa- de învăţământ ce respectă logica organizării
rece curriculumul şcolar poate exista doar în tradiţionale a instruirii pe domenii ale cu-
baza acestor trei aspecte. Ele sunt integrate noaşterii ştiinţifice, recunoscute în plan aca-
într-un concept unitar şi comprehensiv al demic, aceasta fiind o logică a monodiscipli-
curriculumului. narităţii care nu mai satisface, în principiu,
Managementul din perspectiva struc- nici exigenţele psihologiei învăţării şi nici
turală vizează componentele esenţiale ale realităţile epistemologiei moderne şi post-
curriculumului şi relaţiile dintre ele. Abor- moderne;
darea curriculumului din această perspec- • Modelul proiectării curriculumului ba-
tivă se poate realiza după mai multe mode- zat pe structuri intradisciplinare, interdisci-
le, dintre care două le reprezintă: plinare, pluridisciplinare şi transdisciplinare,
–– modelul triunghiular, potrivit căruia com- ce răspunde cerinţelor managementului, for-
ponentele unui curriculum sunt: finalităţi- mulate de psihologia învăţării, şi valorifică
le procesului de învăţământ; conţinuturile domeniile cunoaşterii (limba şi literatura,
şcolare; timpul de instruire; ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale, arte plasti-
–– modelul pentagonal, care include urmă- ce), teme mari ale actualităţii (omul, natura,
toarele componente: finalităţile; conţinu- democraţia, tehnologia), inovaţiile pedago-
turile; timpul de instruire; strategiile de gice avansate în elaborarea conţinuturilor in-
instruire; strategiile de evaluare. struirii (arii curriculare, programe integrate,
Managementul curriculumului din anuale, alternative);
perspectiva produselor sau documentelor • Modelul proiectării curriculumului ba-
curriculare va include planurile de învăţă- zat pe competenţe (pedagogice, psihologice,
mânt; curriculumul propriu-zis; manualele sociale; de cunoaştere, de comunicare, de
şcolare; ghidurile metodice pentru cadrele creaţie, cognitive, afective, psihomotorii)
didactice; caietele de muncă independentă care promovează logica managementului la
pentru elevi; pachetele de învăţare; seturile nivelul tuturor disciplinelor, în context gene-
multimedia; softurile educaţionale. ral şi special, cu deschideri spre problema-
Rolul managementului de curriculum tica integrării socioprofesionale, pe termen
este de a acoperi prin produsele curriculare mediu şi lung;
specifice activitatea cadrului didactic, rezul- • Modelul proiectării curriculumului bazat
tată din proiectarea activităţii de către acesta: pe învăţarea deplină ce răspunde cerinţelor
planificarea calendaristică; proiectarea unită- managementului şi urmăreşte valorificarea
ţilor de învăţare; proiectarea la nivelul lecţi- eficientă şi efectivă a timpului necesar pentru
ei/activităţii. instruire, ritmul individual de muncă al elevu-
Managementul modelării şi proiectării lui, în şcoală şi în afara şcolii;
curriculumului se bazează pe trăsăturile • Modelul proiectării de curriculum ba-
specifice ale acestui proces, iar această ac- zat pe activitatea elevului ce implică un ma-
tivitate construieşte modele care presupun nagement al conţinuturilor şi metodologiilor

4
Teoria educaţiei: inovaţie şi modernizare

instruirii în funcţie de experienţa psihosoci- • specificul teoriei curriculumului ca ştiin-


ală a elevului realizată în plan didactic, în ţă fundamentală a educaţiei;
şcoală dar şi în afara şcolii; • conceptul de curriculum ca paradigmă şi
• Modelul proiectării curriculumului ba- ca proiect educativ;
zat pe corelaţia educator-educat (numit şi • fundamentele curriculumului: etimolo-
curriculum umanist) acesta fiind un mana- gice, istorice, filosofice, sociologice, pe-
gement care valorifică resursele psihosocia- dagogice;
le ale dialogului pedagogic, ale comunicării • domeniile curriculumului, care privesc
pedagogice eficiente în măsura în care pro- societatea în ansamblu (politic, econo-
fesorul devine un factor care mediază şi fa- mic, democratic, cultural, comunitar),
cilitează reuşita şcolară (prin mijloace de in- sistemul educaţional (reforma curriculu-
dividualizare a instruirii, de responsabilizare mului) şi procesul educaţional (tipul de
şi motivare optimă a elevului, de focalizare a curriculum, arii curriculare).
activităţii pe resursele pozitive ale elevului, Cei care se implică în dezvoltarea
de stimulare a competenţei în sine – pentru curriculumului trebuie să fie pregătiţi în
dezvoltarea personală). aria de probleme ale domeniului curricu-
Managementul curriculumului foloseşte lumului pentru că ele se răsfrâng direct
în dependenţă de scopul înaintat tot comple- asupra managementului. Astfel, modelul
xul de modele care finalizează cu un produs unui management de curriculum trebuie
al curriculumului de calitate. să prognozeze proiectarea şi elaborarea
Conceperea unui model de curriculum curriculumului prin prisma:
este un proces managerial de creaţie şi se • dezvoltării rolului curriculumului la
bazează pe raportarea lui nu numai la di- nivelul şcolii;
namica şi la necesităţile actuale, dar şi la • creşterii rolului profesorului şi îmbu-
finalităţile de perspectivă ale sistemului de nătăţirii imaginii acestuia în societate;
învăţământ, care sunt generate de evoluţiile • considerării curriculumului ca un an-
societăţii şi care sunt formulate în diverse samblu de influenţe cu valoare educa-
documente de politică educaţională, dar şi tivă majoră;
la tendinţele actuale, şi la criteriile interna- • negocierii curriculumului în scopul
ţionale general acceptate în domeniul refor- elaborării lui în favoarea elevului,
melor curriculare, la tradiţiile sistemului de atribuindu-i calitatea de factor activ al
învăţământ care sunt pertinente din punc- dezvoltării personalităţii acestuia.
tul de vedere al reformelor în curs. Anume Modelul managementului de curri-
acestui aspect al cercetării i-am acordat o culum propus de noi (Figura 1) vine ca
atenţie deosebită, dat fiind că el este atât de răspuns la imperativele sistemului edu-
complex încât este necesară valorificarea caţional ale noilor schimbări şi este o
tuturor elementelor constituente. Variantele metodologie de stabilire a ansamblului
de organizare sunt dependente de perspec- de acţiuni pentru îndeplinirea cu succes
tivele conceptelor, paradigmelor implicate a obiectivelor înaintate; acest model im-
în procesul construcţiei. Un model al ma- plică metodologia de conducere prin pre-
nagementului de curriculum trebuie con- viziunea şi planificarea activităţii instruc-
struit din perspectiva conceptelor de bază tiv-educative la toate etapele cerute.
ale curriculumului, care include:

5
UNIVERS PEDAGOGIC

Dimensiunea Dimensiunea Dimensiunea


conceptual-teoretică organizațional-reglatorie Instrumental-metodologică
Politica
Premizele
Structurile de
Teorii Concepția teoretice implicate Resurse dezvoltare și
fundamentale MC optimizare a CRM Metodologia MC
ale CR
Ministerul Educației
Teoriile Definiția Perspectiva Elaborarea standardelor
acțiunilor umane epistemologică Consiliul Național pentru Umane
Scop Curriculum Diagnosticarea
Paradigme actuale Estimarea politicilor
Teoriile învățării curriculumului
Obiective Direcțiile specializate în
Teoria sistemelor realizarea curriculumului Conceperea
Concepții moderne
Principii Agenția de Evaluare și Tangibile
Teoriile de curriculum : Proiectarea
manageriale Funcții Examinare
-educația centrată pe Elaborarea/
Teoriile DRGITS Strategii
Dimensiuni elev; optimizarea
curriculare Consiliul pentru realizarea Intangibile
Conținturi -pedagogia curriculumului Validarea proiectului
Teoria valorilor
competențelor; Instituția școlară Implementarea
Modele de
Teoriile
sistem al MC -educația pentru toți. Consiliul profesoral Evaluarea curriculumului
personalității Beneficiarii de Plan de acțiune implementat
Teoriile Criterii și Catedra curriculum
Cadru teoretic
conducerii indicatori ideologic Administraţia publică locală Monitorizarea

Management al curriculumului de calitate

Curriculum de calitate

Personalitatea integral dezvoltată

Fig.1. Modelul de sistem al managementului de curriculum şcolar


Valorificarea managementului de psihosociale; modalităţii de organizare a ac-
curriculum ca sistem vizează mai multe tivităţii, evaluarea realizării activităţii, moda-
etape, acţiuni, are dimensiuni normativ- lităţi de reglare, resurse umane şi didactico-
valorice şi instrumental-metodologice materiale. Acest sistem implică identificarea,
etc. În sens teoretic/conceptual, orice ac- precizarea, analiza, prelucrarea, corelarea,
ţiune a managementului de curriculum, ordonarea, operaţionalizarea, derularea acţi-
prevăzută de model, trebuie să includă: unilor de realizare a obiectivelor.
abordarea sistemică a curriculumului Pentru o calitate înaltă a curriculumului şi
pentru creşterea eficienţei educaţiona- satisfacerea social-umană se pot utiliza, prin
le; documentarea şi elaborarea concep- generalizare, mai multe modele de manage-
tuală, sporirea reflexivă şi aplicativă; ment al curriculumului, cu anumită structură
afirmarea creativă; stabilirea obiective- procesuală. În unele situaţii pot fi realizate
lor; organizarea acţiunilor; elaborarea modele de management al curriculumului
strategiei şi proiectarea metodologiei; fără a relua unele elemente ale activităţii
dirijarea; îndrumarea realizării; execu- curriculare, ca de exemplu, atunci când sunt
tarea proiectului de curriculum; finali- stabilite din timp elementele procesului de
zarea acţiunii; implementarea; evalua- management (dezvoltarea politicii educaţi-
rea rezultatelor prin diferite metode şi onale, analiza schimbărilor realizate anterior
instrumente; monitorizarea ciclului de în curriculum, determinarea paradigmei dez-
dezvoltare. voltării curriculumului).
Modelul managementului de curriculum După cum am remarcat, fundamentarea
antrenează elemente ale unui sistem de sco- managementului de curriculum s-a produs
puri şi obiective, principii, acţiuni, resurse în baza perspectivei structurale de analiză a
6
Teoria educaţiei: inovaţie şi modernizare

curriculumului şcolar şi a convertirii mode- • dezvoltarea conştiinţei, moralităţii, valo-


lelor de construire curriculară în modele de rilor proprii, sistemului etic pentru ghi-
organizare şi reglare a acestui proces. Ma- darea comportamentului.
nagementul bazat pe perspectiva struc- Atât dezvoltarea cât şi optimizarea curri-
turală de analiză vizează componentele culară iau în practică forma unor demersuri
esenţiale ale curriculumului şi relaţiile managerial-organizatorice de tip fazic care
dintre ele, propunând acţiuni cu referire respectă strict principiile şi normele prag-
la aspectele normativ-valorice şi la instru- matice a ceea ce specialiştii numesc „ma-
mentele metodologice. Totodată manage- nagementul schimbării”. Spre deosebire de
mentul de curriculum la diferite faze de managementul economic, managementul
viaţă a curriculumului se bazează pe ex- curriculumului comportă un specific deter-
perienţele, ideile, interesele şi activităţile minat de aspectele deontologic şi umanitar
cotidiene ale elevilor. De aceea modelul ale acestuia. În practica schimbărilor educa-
trebuie să includă toate elementele abor- ţionale, în scopul de optimizare a curriculu-
date de teoria curriculumului. mului, sunt utilizate frecvent trei tipuri de
Trebuie să menţionăm că elementele demersuri şi în oricare dintre acestea succe-
raţionale abordate de teoriile curriculare a siunea fazelor este obligatorie şi se supune
lui H. Taba, T.W. Tyler ar aduce ordine şi strict principiului suprem al optimismului
rigoare sistemului naţional de educaţie ca pedagogic, după cum urmează:
elemente pozitive necesare curriculumului –– demersul trifazic cuprinde, în ordine,
din Moldova şi, bineînţeles, managemen- proiectarea curriculară, experimenta-
tului de curriculum. În acord cu această rea noului curriculum şi transpunerea
adordare, amintim că modelul educaţiei în practică a curriculumului corectat
finlandeze este expresia influenţei „Raţio- după experimentare;
nalul lui Tyler”, fiind una dintre cele mai –– demersul tetrafazic include proiecta-
progresive sisteme de educaţie din lume. rea, experimentarea, validarea/oficiali-
La baza managementului pe care l-am pro- zarea şi implementarea;
movat noi s-a luat în considerare modelul –– demersul pentafazic debutează cu
de curriculum din Finlanda. cercetarea curriculară continuând cu
Managementul de curriculum poate fi proiectarea noului curriculum, experi-
implicat şi prin modelul de optimizare a mentarea, validarea şi încheindu-se cu
curriculumului pe baza sarcinilor de dez- implementarea.
voltare. Proiectarea curriculumului reprezintă
Sarcinile care stau la baza unui astfel de un aspect important al actului managerial
model sunt legate de: şi este un proces complex care presupune
• adecvarea dependenţei-independenţei indentificarea componentelor obiective,
faţă de ceilalţi; stabilirea conţinuturilor, crearea situaţiilor
• adecvarea de primire-oferire a afecti- de învăţare care valorifică anumite conţi-
vităţii; nuturi stabilite şi contribuie la competen-
• adaptarea la schimbările din mediul so- ţele dorite. Ultimele etape în acest proces
cial; sunt cele ale evaluării şi monitorizării în
• acceptarea schimbărilor propriului corp; care se desfăşoară gradul şi calitatea înde-
• controlul lumii înconjurătoare; plinirii obiectivelor educaţionale şi în care

7
UNIVERS PEDAGOGIC

se determină calitatea managementului re- deprinderilor, abilităţilor, competenţelor


alizat. În urma evaluării se identifică feed- etc.), stabilite în planul de învăţământ,
backul cu rolul de îmbunătăţire a calităţii conform finalităţilor, obiectivelor, compe-
procesului managerial. tenţelor generale detaliate în programele
Managementul de curriculum trebuie să analitice ale disciplinelor şi materiilor de
pună accent pe formarea de competenţe în învăţământ concretizate în manualele şco-
concordanţă cu particularităţile individuale lare şi proiectele didactico-educative;
ale educatului, pentru ca acesta să se adapte- 4) metodologia procesului de învăţământ
ze şi să se integreze eficient la locul de mun- (ansamblul strategiilor de predare-învăţare-
că şi în societate. În acest context disciplinele evaluare a conţinutului pregătirii, „experi-
sunt mai mult aplicative şi îmbină calitativ enţele de învăţare” şi „situaţiile de învăţare”
teoria cu practica, sunt raportate permanent în care vor fi puşi elevii, metodele didactico-
la profilul instituţiei şi la contextul societăţii, educative, mijloacele de învăţământ, materi-
pentru a asigura adaptarea la nou şi la tehno- alele şi auxiliarele instructiv-educative etc.);
logia avansată. 5) evaluarea procesului de învăţământ
Managementul de curriculum cuprinde (ansamblul acţiunilor şi tehnicilor de măsu-
activitatea de concepere a curriculumului – rare şi apreciere a rezultatelor şi performan-
esenţa optimizării curriculare – ca activitate ţelor acelora care învaţă, sistemele de intrare
teleologică şi propedeutică, fundamentală, şi de ieşire sau de admitere şi de absolvire,
în educaţie. Elaborarea modelului este deo- metodologia de reglare şi de autoreglare a
sebită pentru managementul de curriculum sistemului şi procesului de pregătire etc.).
şi la alte etape de dezvoltare a lui şi de ace- Aceste componente generează un model
ea managerii, „proiectanţii” trebuie să ia în pentadic de design curricular şi acţiunile po-
considerare teoria şi practica curriculară şi să sibile în acest caz de management curricular.
folosească cu responsabilitate setul de con- Modelele descrise în Republica Moldova au
cepte de referinţă şi setul de principii de pro- fost folosite de către cercetători parţial, cu
iectare curriculară. Managementul proiectării referire doar la unele componente ale lor, sau
curriculumului se bazează pe conceptele de în totalitatea acestora. Noi am valorificat în
referinţă în proiectarea curriculară modernă. elaborarea mediului de sistem al manage-
La rândul lor conceptele de referinţă definesc mentului de curriculum unele componente
componentele obligatorii ale curriculumului dezvoltându-le la diferite epate de viaţă ale
ce urmează a fi proiectat. Se înţelege, de fapt, curriculumului.
tehnologia managerială riguroasă, ce preve- În procesul elaborării modelului am
de ca în proiectul curricular să fie specificate, preluat de la Joseph Schwab, R.W. Tylor,
prezentate şi controlate următoarele elemente: H. Taba, D. Walker etc. procedura de pla-
1) misiunea instituţiei educaţionale (fina- nificare ordonată, propunând un proces
litatea generală, idealul educaţional urmărit mai flexibil şi variat, bazat pe conceptul
etc.); de deliberare. Modelul conţine în sine şi
2) finalităţile pedagogice desprinse din elemente din dimensiunea tehnico-lineară
misiunea instituţiei şi structurate pe niveluri, a lui Mauritz Johnson (stabilirea scopuri-
cicluri şi materii de învăţământ; lor, selectarea curriculumului, structurarea
3) conţinutul procesului de învăţământ curriculumului, planificarea instituţională
(ansamblul cunoştinţelor, capacităţilor, şi evaluarea tehnică).

8
Teoria educaţiei: inovaţie şi modernizare

Este destul de eficientă şi necesară versiu- potrivit cerinţelor pedagogice şi didacti-


nea de construire a curriculumului precedată ce a proceselor de proiectare şi imple-
de elaborarea standardelor educaţionale; dia- mentare a curriculumului, sunt sintetizate
gnosticul nevoilor de dezvoltare/optimizare în modelul sistemului de management al
a curriculumului; planificarea obiectivelor; curriculumului elaborat de noi într-o ma-
selectarea conţinutului; selectarea, organiza- nieră comprehensivă ce identifică posi-
rea experienţelor de învăţare; determinarea bilităţile de abordare a managementului,
modalităţilor de evaluare etc. Acest model, căile de dezvoltare a fiecărei structuri prin
după părerea noastră, este flexibil şi susţine integrarea lor. Implicând abordarea siste-
conceptul înaintat de noi cu elementele aflate mică şi praxiologică a managementului
în componenţa unui curriculum, care pre- de curriculum, modelul tinde spre core-
zintă toate etapele de construire şi de func- larea reciprocă a elementelor procesului
ţionare a acestuia, aflându-se în permanentă managerial şi anume: utilizarea eficientă
schimbare. Această schimbare este necesar a a mijloacelor financiare pedagogice, psi-
fi o orientată spre calitate, care poate fi reac- hologice; alegerea adecvată şi integrarea
tualizată prin managementul curriculumului, în acţiuni complexe a proiectării şi imple-
care antrenează elemente caracteristice unui mentării; stabilirea relaţiilor cu alte ele-
sistem managerial, materializate în scopuri mente ale sistemului curricular; prestarea
şi obiective, resurse umane şi didactico-ma- calităţii; planificarea; combinarea meto-
teriale, resurse psihosociale, principii, mo- dologică; raportarea la scopuri precise;
duri de organizare a activităţii, evaluarea coordonarea utilizării deciziilor înaintate
realizării activităţii, modalităţi de reglare. El etc. Nu în ultimul rând ne dorim prin sis-
implică de asemenea şi identificarea, preci- temul de management al curriculumului
zarea, analiza, prelucrarea, corelarea, ordo- să demonstrăm necesitatea respectării,
narea, operaţionalizarea, derularea acţiunilor organizării şi realizării tuturor etapelor de
de realizare a obiectivelor. management al curriculumului, a tuturor
Preocupările de stabilire a coordonatelor acţiunilor orientate spre calitatea produ-
managementului de curriculum într-un mo- sului final.
del de sistem integru insistă pe evidenţierea Obiectivitatea modelului rezultă din im-
blocajelor care împiedică optimizarea aces- portanţa etapelor de precizare, organizare,
tui proces, stabilirea celui mai sever blocaj, realizare, evaluare, în baza anumitor crite-
pe schimbarea modalităţii de organizare şi de rii interdisciplinare care sunt raportate la
funcţionare a managementului în legătură cu elevi. Modelul sistemului de management
creşterea autonomiei şi responsabilităţii uni- al curriculumului se repercutează asupra
tăţilor educaţionale, pe atragerea autorităţilor concretizării contextului în care va fi definit
locale, a agenţilor economici în promovarea şi posibil de realizat după criterii pedago-
curriculumului; extinderea introducerii noi- gice specifice, pe niveluri şi tipuri de în-
lor tehnologii informatice în şcoli, pe ame- văţământ (general secundar, clase primare,
liorarea resurselor financiare direcţionate în clase gimnaziale, clase liceale). Modelul
susţinerea implementării curriculumului etc. propus oferă conceptorilor, managerilor de
Condiţiile determinante ale procesu- curriculum, cadrelor didactice instrumente
lui de modelare a managementului de adecvate activităţii sale pentru realizarea
curriculum pentru o desfăşurare normală, curriculumului.

9
UNIVERS PEDAGOGIC

Dimensiunile prezentate în model sunt Modelul sistemului de management al


punctul de plecare în fundamentarea teo- curriculumului propus arată că rezultatul
retică şi praxiologică a managementului final şi calitatea depind în mare măsură de
de curriculum. Capacitatea acestora este abordarea aplicată cu referire la curriculum.
diferită şi, bineînţeles, implică acţiuni ma- Abordarea sistemică integră a modelului,
nageriale specifice. Dimensiunea teoretică perspectivele curriculare oferă managemen-
implică atât cunoaşterea cât şi conducerea tului de curriculum posibilitatea de a-l ra-
ce vizează elaborarea principalelor concep- porta la nevoile sociale, de a-l coordona cu
te, teorii şi modele de interpretare modernă procesul educaţional, structura conform pa-
a curriculumului şcolar, stabilirea finali- radigmelor alese.
tăţilor educaţiei (obiective, competenţe), Modelul managementului de curriculum
fundamentarea metodologiilor de învăţare, urmăreşte diminuarea incompatibilităţii în-
evaluarea impactului curriculumului asupra tre deziderat şi realitate prin instalarea unei
elevilor; înţelegrea de către aceştia a prin- atitudini reflexive la nivelul fiecărui profe-
cipalelor direcţii de evoluţie în domeniul sor faţă de activitatea sa profesională. Dacă
educaţiei, interpretarea dintr-o perspectivă aceasta are loc realmente, atunci conceptul
teoretică a deciziilor, schimbărilor şi trans- de dezvoltare a curriculumului vine în core-
formărilor promovate în învăţământul preu- laţie cu cel a managementului de curriculum.
niversitar în ultimele decenii.
Nu mai puţin valoroasă condiţie a calită- Referinţe bibliografice:
ţii managementului de curriculum este şi di- 1. Creţu C. Teoria curriculumului şi conţinu-
mensiunea practică ce vizează, pe de o parte, turile educaţiei. Iaşi: Universitatea „Al. I.
dobândirea abilităţilor specifice de integrare Cuza”, 2000. 294 p.
şi utilizare în practica şcolară a demersurilor 2. Cucoş C. Pedagogie (ediţia a II-a). Iaşi:
de concepere, proiectare, realizare, imple- Polirom, 2006. 182 p.
mentare şi evaluare a curriculumului şcolar 3. Joiţa E. Eficienţa instruirii: fundamente
modern, capabil să asigure optimizarea şi pentru o didactică praxiologică. Bucu-
personalizarea procesului de instruire, trata- reşti: Ed. Didactică şi Pedagogică. 1998.
rea diferenţiată a elevilor, iar pe de altă parte, 4. Niculescu M. Curriculum educaţional:
integrarea în propriul sistem al valorilor pro- concepte fundamentale, principii opera-
fesionale a unor atitudini de receptivitate şi ţionale, modalităţi de acţiune. Bucureşti:
de valorificare faţă de schimbare. Pro Humanitate, 2000. 199 p.
Aceste dimensiuni sunt fundamentale 5. Тейлор Ф.У. Менеджмент. Пер. с англ.
ciclului de viaţă a curriculumului, proiec- Зака А.И. / Под ред. и с пред. Кочергина
tării şi prognozării acţiunilor manageria- Е.А. // Контролинг, 1992, вып. 4. 137 с.
le de succes. Conform modelului propus
realizarea managementului acoperă toate Recenzent: Vladimir GUŢU, doctor
caracteristicile cu referire la perspectivele habilitat în pedagogie, profesor universitar,
conceptuale, procesuale, structurale şi a USM
produselor curriculumului.

10