Pdfslide - Tips Monitorizareaicurriculumului

5/12/2018 _Monitorizarea_icurriculumului-slidepdf.
com
MINISTERUL EDUCAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
UNICEF
Pogolşa Lilia, Bucun Nicolae, Guţu Vladimir, Hadîrcă Maria, Achiri Ion,
Paladi Oxana, Lungu Corina, Mija Violeta, Roşca Ion, Cojocaru Mihai
MONITORIZAREA PROCESULUI
DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR
http://slidepdf.com/reader/full/monitorizareaicurriculumului 1/42
5/12/2018 _Monitorizarea_icurriculumului-slidepdf.com
CHIŞINĂU, 2011
2
CUPRINS:
Argument.......................................................................................................................... 3
1. Dimensiuni ale implementării şi monitorizării curriculumului şcolar centrat pe
4
competenţe.................................................................................................................
2. Monitorzarea currculumului - condiţie determinantă în implementarea
7
politicii educaţionale.................................................................................................
3. Metodologia de monitorizare a procesului de implementare a curriculumului
10
şcolar..........................................................................................................................
4. Program de acţiuni privind monitorizarea procesului de implementare a
16
curriculumului modernizat în Republica Moldova...............................................
5. Instrumente de lucru privind monitorizarea implementării curriculumului
20
şcolar la nivel raional/municipal şi instituţional....................................................
6. Chestionare de evaluare privind percepţia cadrelor didactice şi a managerilor
28
şcolari vizavi de curriculumul implementat............................................................
7. Experienţe de implementare şi monitorizare a curriculumului centrat pe
35
competenţe..................................................................................................................
Bibliografie....................................................................................................................... 40
3
ARGUMENT

Problema care se pune astăzi în faţa şcolii este înzestrarea elevului cu un ansamblu de
competenţe funcţionale, necesare acestuia fie pentru accederea o nouă treaptă de învăţămînt, fie
pentru o inserţie mai reuşită în societate.
Acest deziderat a impus acţiunea de evaluare şi modernizare a curriculumului şcolar
proiectat
acestuia, îniniţial
baza în baza
unor noiobiectivelor pedagogice,
principii, abordări ceea ceeducaţionale.
şi paradigme a determinat o nouă re-construcţie a
La baza re-construcţiei noului curriculum şcolar stau principiile educaţiei pentru toţi,
paradigma educaţiei centrate pe cel ce învaţă şi abordarea instruirii în bază de competenţe.
Aşadar, curriculumul şcolar proiectat şi implementat actualmente în învăţămîntul
preuniversitar din Republica Moldova reprezintă o nouă etapă de dezvoltare curriculară, iar
aceasta dezvoltare vizează o nouă schimbare de paradigmă - trecerea de la proiectarea
demersului educaţional în baza obiectivelor pedagogice la centrarea acestuia pe formarea-
dezvoltarea de competenţe şcolare necesare elevului.
Elementele de noutate avute în vedere în proiectarea actualului curriculum proiectat
pentru învăţămîntul preuniversitar şi conceput din perspectiva celui ce învaţă sunt următoarele:
• prioritatea acordată procesului de învăţare şi intereselor elevului;
• centrarea demersului didactic pe formarea-dezvoltarea competenţelor şcolare;
• creşterea responsabilităţii şcolii faţă de beneficiarii educaţiei.
Reconstrucţia curriculumului şcolar în viziunea educaţiei centrate pe cel ce învaţă şi în
perspectiva formării-dezvoltării de competenţe urmăreşte să asigure:
• accentuarea dimensiunii acţionale a învăţămîntului în ceea ce priveşte
formarea-dezvoltarea personalităţii elevului;
• focalizarea demersului didactic pe achiziţiile finale ale învăţării, adică pe
competenţe;
• definirea clară a ofertei şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevului,
precum şi
Noul curriculumul cu aşteptările
şcolar societăţii.de competenţe este implementat în şcolile din
axat pe formarea
republică începînd cu 1 septembrie 2011.
Pentru a eficientiza procesul de implementare a curriculumului, dar, mai ales, pentru a
evalua calitatea documentului proiectat, la nivelul sistemului şi procesului de învăţămînt
preuniversitar, pe parcursul anului de studii 2011 – 2012, urmează să se desfăşoare un amplu
program de acţiuni ce vizează monitorizarea atentă a procesului de implementare a
curriculumului proiectat în bază de competenţe, prin care se va determina dacă scopurile şi
obiectivele urmărite prin actualul curriculum sunt realizate la nivel de proces educaţional, astfel
încît ceea ce numim curriculum proiectat să devină şi curriculum realizat .
În acest sens, lucrarea de faţă prezinta planul de acţiuni privind monitorizarea procesului de
implementare a curriculumului, descrie metodologia de monitorizare a procesului, include
instrumentele de lucru utilizate în procesul de monitorizare.
4
1. DIMENSIUNI ALE IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII CURRICULUMULUI

ŞCOLAR CENTRAT PE COMPETENŢE
Implementarea unui curriculum semnifică, în primul rînd, monitorizarea aplicării
proiectului curricular respectiv, urmărirea indicatorilor cantitativi şi calitativi care vor fi supuşi
evaluării pe parcursul derulării şi la finalul acestuia (Management educaţional, MEC, 2001,
coord. Serban Iosifescu, pag. 276).
Monitorizarea implementării curriculumului şcolar înseamnă urmărirea sistematică şi
continuă a modului în care sistemul şi procesul de învăţămînt se comportă în raport cu
modificările propuse.
În tehnologie, un „monitor” este un dispozitiv de supraveghere, care declanşează o alarmă
în caz de dereglare a funcţionării unui proces.

În ceea ce priveşte procesul de învăţămînt, se disting trei tipuri de monitorizare:
- monitorizare administrativă , care se referă la urmărirea/supravegherea respectării
dispoziţiilor legale referitoare la planul de învăţămînt, curriculum, manuale,
organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional etc.;
- monitorizare formativă , axată pe monitorizarea procesului de învăţare: spre exemplu,
administrarea periodică a testelor criteriale care vizează esenţa unui program de
studii, permite identificarea problemelor, a dificultatilor în derularea acestuia etc.;
- monitorizarea/pilotajul randamentului şcolar, care se realizează, în general, cu
ajutorul testelor normative; au rolul de a informa, în plan comparativ, cu privire la
ceea ce „produc” şcolile şi clasele. (Dictionnaire de l’evaluation et de recherche en
education, PUF, Paris, 1992, pag. 72; Dictionnaire encyclopedique de l’education et
de la formation, Nathan, 1998).
Alţi autori precizează ca monitorizarea unui curriculum ar trebui să stabilească în ce
măsura acesta răspunde următoarelor cerinţe/exigente (G. de Landsheere şi M. Crahay -1990,
pag. 476):
- coerenţa;
- calitate;
- echitate.
După S. Iosifescu, implementarea unui proiect curricular cuprinde:
- monitorizarea obiectivelor specifice nivelului respectiv şi a resurselor;
- monitorizarea comunicării, participării şi a motivării persoanelor implicate;
- monitorizarea formării persoanelor şi grupurilor în vederea realizării sarcinilor de
dezvoltare curriculară şi a dezvoltării personale a celor implicaţi;
5
- prevederea elementelor de flexibilitate care fac posibilă modificarea pe parcurs

(dacă situaţia o cere);
- combaterea rezistenţei la schimbare prin înlăturarea barierelor;
- obţinerea sprijinului efectiv al persoanelor şi factorilor implicaţi;
Toate aceste elemente pot fi integrate în următoarea schemă (S. Iosifescu):
Obiective
operaţionale, resurse, Flexibilitate şi
termene precise modificabilitate
Comunicare, Combaterea
participare, IMPLEMENTAR rezistenţei la
motivare E schimbare
Formarea şi Sprijin din

dezvoltarea exterior/de la
personalului superiori
Figura 1. Implementarea unui proiect curricular
D. Potolea susţine că monitorizarea unui curriculum trebuie să însoţească fiecare etapă a

construcţiei sale (D. Potolea, Note de curs):
• în momentul determinării scopurilor , trebuie să se evalueze:
- valorile culturale;
- aşteptările forţelor sociale;

- randamentul şcolar actual;
- evaluarea nevoilor de educaţie;
• în momentul planificării:
- controlul adecvării obiectivelor,
- selectarea adecvată a conţinuturilor, strategiilor didactice,
- adecvarea manualelor şcolare;
• în timpul prestării:
- observarea reacţiilor profesorilor şi elevilor,
- studiul rezultatelor elevilor etc.;
6
• în timpul experimentării pe teren:

- reacţiile celor cuprinşi în experiment (eşantionului);
- controlul calităţii programului în condiţii diferite;
• în timpul introducerii în practica şcolară pe scară larga (examenul formei
finale a curriculumului):
- controlul eficacităţii sistemului în ansamblul său;
- controlul pregătirii cadrelor didactice pentru promovarea curriculumului
respectiv;
• în momentul controlului calităţii: examenul calităţii realizarii curriculumului:
- studiul cauzelor variaţiei de eficienţa,
- eventuale sugestii de corectare etc.
Din perspectiva educaţiei centrate pe cel ce învaţă şi a unei „paradigme de utilitate a

învăţămîntului” (P. Lisievici, 2002), criteriile, după care ar putea fi proiectată procedura de
monitorizare a implementării curriculumului, trebuie să includă şi următorii parametri de
analiză:
- Are curriculumul proiectat relevanţă pentru cei care învaţă, adică este perceput de elevi
ca fiind adecvat nevoilor lor actuale şi de perspectivă de formare?
- Are curriculumul implementat flexibilitate , adică permite apariţia şi manifestarea
diferenţelor individuale de învăţare?
- Are curriculumul implementat continuitate, adică asigură trecerea optimă de la o treaptă
de învăţămînt la alta?
- Sunt unităţile de învăţămînt încurajate să dezvolte porţiuni de curriculum adecvate
nevoilor şi caracteristicilor populaţiei şcolare proprii? Etc.
În concluzie, implementarea oricărui curriculum nou, modificat sau schimbat, solicită o
monitorizare atentă, elaborarea unui program de acţiuni coerente în acest scop şi o metodologie
clară de realizare a procesului de monitorizare a implementării curriculumului. Dimensiunile şi
criteriile după care poate fi monitorizat procesul de implementare a unui curriculum sunt
multiple, iar monitorizarea propriu-zisă presupune nu doar criterii, ci şi elaborarea instrumentelor
de lucru, cu ajutorul cărora să fie colectate date şi informaţii utile privind calitatea
curriculumului implementat.
7
2. MONITORZAREA CURRCULUMULUI - CONDIŢIE DETERMINANTĂ ÎN

IMPLEMENTAREA POLITICII EDUCAŢIONALE
Orientările pe plan mondial privind dezvoltarea sistemelor educative, fluxul informaţional
privind schimbările în proiectarea şi realizarea educaţiei de bază din învăţămîntul european,

rezultatele cercetărilor recente elaborate în cadrul IŞE au determinat acţiuni de schimbare şi
modernizare a sistemului şi procesului educaţional din Republica Moldova.
Drept urmare, la nivel de sistem şi proces de învăţămînt a fost adoptată o nouă strategie de
dezvoltare a curriculumului şcolar, care are la bază două abordări pedagogice inovatoare:
paradigma educaţiei centrate pe elev şi abordarea instruirii în bază de competenţe .
La nivel de proiectare curriculară, această nouă strategie a determinat trecerea de la
pedagogia obiectivelor la pedagogia competenţelor, promovarea unei instruiri şi evaluări

autentice, centrate cu adevărat pe nevoile de formare ale celui ce învaţă şi în legătură cu cerinţele
vieţii.
Proiectarea, prin curriculum, a demersului educaţional centrat pe formarea de competenţe şi
în cheia exigenţelor sociale are ca scop înzestrarea elevului cu un sistem de competenţe, menite
să asigure o bază mai bună pentru continuarea studiilor la o altă treaptă de învăţămînt sau pentru
o inserţie socială mai reuşită, dezvoltarea, în cadrul învăţămîntului preuniversitar, a viitorului
cetăţean activ, responsabil şi deschis unei societăţi democratice.
Noua concepţie de organizare şi realizare a procesului instructiv-educativ implică buna
cunoaştere a bazei conceptuale a actului educaţional, conştientizarea de către profesor a
necesităţii formării comportamentului celui educat conform rigorilor noilor condiţii sociale.
În vederea implementării cu succes a curriculumului centrat pe competenţe, pe parcursul
anilor de studii 2010-2011, 2011-2012 Ministerul Educaţiei a elaborat şi întreprins un şir de
acţiuni care au vizat / mai vizează:
1. Aigurarea şi perfecţionarea cadrului normativ:
1.1. Punerea în aplicare a curriculei modernizate pentru toate disciplinele şcolare şi treptele
învăţămîntului secundar general (septembrie 2010);
1.2. Formarea cadrelor didactice în cheia pedagogiei competenţelor (formare desfăşurată de
către IŞE şi ProDidactica, vara anului 2010,2011);
1.3. Punerea în aplicare a ghidurilor de implementare a curriculei pentru treaptele primară,
gimnazială şi liceală;
1.4. Elaborarea recomandărilor metodice privind organizarea şi desfăşurarea procesului
educaţional în conformitate cu cerinţele curriculumului modernizat (anual);
8
1.5. Elaborarea standardelor de competenţă (pe discipline şcolare) pentru fiecare treaptă a
învăţămîntului: primar, gimnazial şi liceal (mai 2011);
2. Monitorizarea implementării curriculei modernizate.
2.1. Organizarea seminariilor republicane de familiarizare a cadrelor didactice cu
schimbările curriculare.
2.2. Organizarea inspecţiilor frontale şi tematice, privind implementarea curriculei
modernizate în raioanele republicii.
Inspecţiile şcolare desfăşurate de către Ministerul Educaţiei pe parcursul ultimilor doi ani
de studii au scos în evidenţă nivelul insuficient al activităţii DGR/ DMÎTS pe segmentul
evaluării / monitorizării implementării reformei curriculare, evidenţiat prin:
- neconcordanţa dintre recomandările făcute de către specialiştii ME privind proiectarea şi
realizarea demersului managerial şi didactic la nivel de direcţie de învăţămînt;

- instrumentarea insuficientă a dimensiunilor reformei curriculare (asigurarea
informaţională şi formarea cadrelor didactice în cheia curriculei modernizate (activitatea
Centrului Metodic), evaluarea calităţii curricula la disciplinele şcolare);
- lipsa unui feed-back privind implementarea curriculei.
Mecanismele de implementare şi monitorizare a curriculumului modernizat sunt orientate
spre:
1. Asigurarea asistenţei metodice în derularea implementării politicilor educaţionale.
1.1. Aplicabilitatea suportului metodic elaborat de ME şi DGR/MÎTS în organizarea
procesului educaț ional;
1.2. Tematicile puse în discuţie în cadrul şedinţelor reuniunilor metodice raionale în
conformitate cu reforma curriculară;
1.3. Participarea cadrelor didactice la seminarele teoretico- practice desfăşurate la nivel de
raion şi aplicarea suportului de participare în organizarea demersului didactic;
1.4. Monitorizarea şi analiza, în cadrul CC şi CA a DGR/MÎTS, a activităţii Catedrelor şi
Consiliilor metodice din instituţiile de învăţămînt din subordine;
1.5. Corelarea activităţii catedrelor - Consiliului metodic – echipelor manageriale la nivel
de instituţie de învăţămînt şi DGRÎTS, ceea ce asigură aplicarea pe verticală şi orizontală a
implementării curriculei.
2. Evaluarea procesuIui de implementare a currucula (inspecţiile şcolare):
2.1. Inspecţia frontală;
2.2. Inspecţia de specialitate;
2.3. Inspecţia specială;
2.4. Inspecţia tematică;
9
2.5. Inspecţia de evaluare instituţională.

3 . Realizarea componentei Evaluare, în cadrul procesului integrat de predare –
învăţare - evaluare (administrarea evaluărilor la disciplinele şcolare, tezelor semestriale,
olimpiadelor raionale, examenelor de absolvire a treptelor de şcolaritate).
La nivel de instituţie şcolară, este foarte importantă activitatea de dirijare şi control,

desfăşurată de echipa managerială, în vederea monitorizării calităţii implementării
curriculumului modernizat. La acest nivel sunt binevenite selectarea corectă şi complexă a
acţinilor menită sa asigure realizarea prevederilor curriculare: este vorba de proiectarea activităţii
Consiliului Metodic, Consiliului Profesoral, Catedrelor pe ariile curriculare. Pentru ca aceste
structuri, în cadrul instituţiei de învăţămînt, să devină funcţionale cu adevărat şi să aibă un
impact pozitiv şi cu rol de realizare a schimbării este necesar aspectele reformei conceptuale,
prin care trece actualmente învăţămîntul preuniversitar din RM, să fie pus în discuţie în cadrul
şedinţelor Consiliului Profesoral, Consiliului Metodic, Catedrelor la disciplinele şcolare. Este
vorba despre principiile Şcolii Prietenoase Copilului, Educaţiei centrate pe elev, pedagogiei
bazate pe competenţe. Anume acestea ar trebui să constituie parametrii şi orientările
controalelor, desfăşurate de echipa mangerială, tematicile puse în disccuţie la catedre şi diverse
seminare de formare.
Catedrele la disciplinele şcolare constituie acea verigă, unde cadrele didactice au
posibilitatea să se informeze despre dimensiunile ce asigură implementarea curriculumului şi
anume:
- care sunt avantajele curriculumului axat pe formarea de competenţe;
- accentul în predarea-învăţarea-evaluarea istoriei din perspectiva formării competenţelor;
- cadrul de formare a competenţelor - cheie prin corelarea competenţelor specifice şi
subcompetenţelor disciplinei;
- prezentarea cerinţelor faţă de proiectarea de lungă durată şi a orelor şi secvenţelor de oră;
- demonstrarea corelaţiei dintre competenţe şi activităţile concrete de învăţare;
- aplicarea metodelor de evaluare clasică, de alternativă aplicate la ore şi în cadrul
autoevaluării elevilor;
- cadrul de corelare corectă şi integră a Competenţelor cheie/transversale şi
transdisciplinare pentru fiecare treaptă de şcolaritate - Competenţele specifice disciplinei-
Subcompetenţele- Obiectivele operaţionale ale demersului didactic.
Procesul acţional expus determină cadrul acţional al reformei curriculare, care este eficient
doar prin asigurarea principiului continuităţii la capitolul monitorizare, realizare şi implementare
a curriculumului.
10
3. METODOLOGIA DE MONITORIZARE A PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A

CURRICULUMULUI ŞCOLAR
3.1. Ce este monitorizarea?
Edificarea unui sistem de învăţămînt performant implică proiectarea şi realizarea unui

amplu proces de monitorizare a fiecărui element de bază al sistemului (curriculum, manuale,
formarea iniţială şi continuă etc.), prin care să se urmărească gradul îndeplinire a scopurilor,
obiectivelor şi finalităţilor stabilite la nivel de sistem şi proces educaţional.
Cu toate că este utilizat destul de frecvent în vorbirea cotidiană, totuşi, în literatura de
specialitate, conceptul de monitorizare deocamdată nu a fost tratat suficient în sensul explicitării
şi promovării, în practica pedagogică termenul respectiv de cele mai dese ori fiind utilizat cu
sensul de „studiere” a unui fapt sau fenomen educaţional.

Prin urmare, dat fiind faptul că monitorizarea ca acţiune pedagogică este o noţiune relativ
nouă în lexiconul pedagogic din spaţiul educaţional al Republicii Moldova, considerăm că este
absolut necesară o explicaţie în scopul înţelegerii corecte a semnificaţiei acestui cuvînt.
Conform DEX, cuvîntul a monitoriza are mai multe sensuri: a urmări, a supraveghea, a
observa sau a ţine sub observaţie, a controla gradul de îndeplinire sau realizare a unui fapt,
fenomen sau proces de orice natură (economică, socială, culturală etc.) în vederea asigurării
calităţii fenomenului sau procesului respectiv.
Plecînd de la această definiţie dată de DEX, dar şi de la specificul activităţii pedagogice,
la care ne vom referi în continuare, definim monitorizarea pedagogică drept un proces continuu
de urmărire, observare, supraveghere şi control a unui fapt sau fenomen educaţional, în cadrul
căruia sunt colectate, analizate şi interpretate informaţii şi date în vederea evaluării calităţii
faptului sau fenomenului educaţional supravegheat şi a luării unor decizii care se impun.
Procedura de monitorizare a unui fapt sau fenomen educaţional se proiectează pe o
anumită durată de timp (de la cîteva luni pînă la un an) şi realizează în următoarea succesiune
logică:
- stabilirea obiectului şi a aspectelor acestuia ce vor fi supuse monitorizării;
- determinarea modelului de monitorizare, a criteriilor şi indicatorilor ce vor fi urmăriţi;
- selectarea şi pregătirea calitativă a monitorilor (persoanelor care vor monitoriza);
- precizarea metodologiei de lucru (cum se va realiza monitorizarea, ce metode,
instrumente vor fi utilizate în procesul de monitorizare);
- colectarea de informaţii şi date, analiza şi interpretarea lor;
- formularea de concluzii şi recomandări.
11
Proiectarea unei acţiuni de monitorizare presupune respectarea tuturor acestor etape, mai
ales, pregătirea bună a persoanelor care se vor ocupa de monitorizare, iar eficienţa unui proces de
monitorizare depinde de calitatea informaţiilor culese, care, la rîndul lor, influenţează calitatea
deciziei ce urmează a fi luată.
3.2. Care este obiectul monitorizării?

Orice obiect sau fenomen educaţional poate fi supus monitorizării. De exemplu, poate fi
monitorizat un nou plan de învăţămînt care se implementează la nivel de proces educaţional,
gradul de implementare şi realizare a curriculumului sau a unui manual şcolar, calitatea
procesului de predare-învăţare-evaluare etc.
În cazul dat, obiectul monitorizării îl constituie procesul de implementare a curriculumul
modernizat în cheia competenţelor. Dat fiind însă că procesul de implementare a curriculumului

este un obiect destul de complex, pot fi monitorizate toate componentele acestuia sau doar
aspectele de bază ale curriculumului implementat, cum ar fi:
- asigurarea condiţiilor necesare pentru implementarea curriculumului modernizat;
- procesul propriu-zis de implementare a curriculumului modernizat;
- urmărirea în procesul predare-învăţare-evaluare a sistemului de competenţe proiectate
în curriculum;
- corelarea competenţelor disciplinare cu cele transversale în procesul de formare
pedagogică;
- adecvarea conţinuturilor educaţionale transpuse în manualele şcolare la procesul de
formare a competenţelor;
- valorificarea strategiile moderne de predare-învăţare-evaluare în procesul educaţional
- gradul de pregătire a cadrelor didactice pentru implementarea curriculumului centrat
pe competenţe etc.
3.3. Scopul şi obiectivele monitorizării

Scopul principal al iniţierii, proiectării şi realizării unui proces de monitorizare constă în
evaluarea condiţiilor de implementare a curriculumului şcolar modernizat, identificarea unor
posibile probleme sau disfuncţii în procesul de implementare a acestuia la nivel de instituţie de
învăţămînt, soluţionarea operativă a acestora în vederea asigurării implementării cu succes a
documentului vizat şi a atingerii ţintelor pedagogice (scopurilor, obiectivelor şi finalităţilor)
stabilite la nivel de sistem şi proces educaţional.
Prin urmare, obiectivele monitorizării vizează:
12
- cunoaşterea condiţiilor reale de implementare a curriculumului şcolar axat pe

competenţe;
- identificarea dificultăţilor întîmpinate de cadrele didactice în procesul de
implementare;
- acordarea, în caz de necesitate, a sprijinului metodologic în rezolvarea unor situaţii-

problemă ce pot apărea în procesul de implementare a curriculumului;
- evaluarea impactului produs de curriculumul modernizat asupra procesului de
formare-dezvoltare a competenţelor şcolare;
- acumularea unei baze de date ca punct de analiză şi reflecţie pentru conceptorii de
curriculum în perspectiva dezvoltării curriculare ulterioare.
3.4. Cine va realiza monitorizarea?

În procesul de monitorizare a implementării curriculumului modernizat vor fi implicate
autorităţi, instanţe, instituţii de nivel central şi local, între care:
- Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova;
- Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei;
- Direcţiile municipale/raionale de învăţămînt;
- Instituţiile de învăţămînt.
Ministerul Educaţiei va asigura editarea ghidurilor metodologice privind implementarea
curriculumului, va determina perioada şi etapele procesului de monitorizare, va dispune gradul
de implicare a direcţiilor municipale/raionale de învăţămînt etc.
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei va elabora Programul de acţiuni privind implementarea
curriculumului modernizat, metodologia de monitorizare a curriculumului, instrumentarul
necesar în procesul monitorizării (chestionare, fişe de lucru etc.), va specifica modelul, criteriile
şi indicatorii folosiţi, va pregăti specialiştii care vor coordona şi realiza monitorizarea procesului
de implementare a curriculumului şcolar.
Monitorizarea directă a procesului de implementare a curriculumului şcolar va fi realizată
de către specialiştii direcţiilor municipale/raionale de învăţămînt – inspectorii şi metodiştii de
specialitate, care vor îndeplini rolul de monitori.
Monitorii vor fi instruiţi în acest scop în cadrul unui seminar metodologic, vor primi
instrumentarul necesar monitorizării (chestionare, fişe de lucru etc.), cu care vor merge în
instituţiile de învăţămînt, unde vor discuta cu învăţătorii şi profesorii despre modul cum decurge
procesul de implementare, care sunt problemele cu care aceştia se confruntă, vor asista la ore,
pentru a urmări, observa, analiza condiţiile concrete şi realizarea propriu-zisă a procesului de
implementare a curriculumului modernizat.
13
3.5. Cum va decurge monitorizarea?

Procedura de organizare şi desfăşurare a procesului de monitorizare a curriculumului
implementat vizează respectarea următorilor paşi:
a. Stabilirea actorilor implicaţi în procesul de monitorizare a implementării

curriculumului şi a timpului alocat pentru monitorizare;
b. Elaborarea Planului de acţiuni privind monitorizarea procesului de implementare a
curriculumului modernizat;
c. Proiectarea metodologiei şi a instrumentarului de monitorizare a procesului de
implementare a curriculumului modernizat;
d. Validarea metodologiei şi a instrumentarului. Instruirea monitorilor;
e. Realizarea de către monitori a procesului de monitorizare a implementării

curriculumului modernizat – culegerea de informaţii;
f. Prelucrarea şi interpretarea datelor şi informaţiilor obţinute din procesul de
monitorizare;
g. Analiza şi sinteza datelor, formularea concluziilor şi a recomandărilor. Publicarea
rezultatelor monitorizării.
3.6. Cu ce suport metodologic se va realiza monitorizarea?

De regulă, acţiunea de monitorizare este proiectată înainte de a începe procesul nemijlocit
de implementare a curriculumului şi se desfăşoară în baza unui Program de acţiuni elaborat
expres în acest scop de către instanţele centrale, conform unui anumit model pedagogic
(sistemic, managerial, competenţial etc.) şi se realizează prin anumite metode, cum ar fi
chestionarea, diagnosticarea, analiza, sinteza) şi cu suportul unor instrumente specifice
(chestionare, fişe de lucru etc.).
Programul de acţiuni privind monitorizarea procesului de implementare a curriculumului
este inclus în această broşură (paragraful 4), el stabileşte obiectivele şi acţiunile concrete ce
urmează a fi desfăşurate în procesul de monitorizare, actorii implicaţi, termenele, responsabilii
etc.
Principalele metode aplicate în cadrul procesului de monitorizare a implementării
curriculumului şcolar vor fi: observarea, chestionarea, analiza, sinteza.
Instrumentele de bază utilizate în cadrul procesului de monitorizare a implementării
curriculumului şcolar modernizat vor fi:
1. Programul de acţiuni privind monitorizarea procesului de implementarea
curriculumului şcolar modernizat;
14
2. Fişa de lucru privind implementarea curriculumului şcolar la nivel municipal/raional

şi instituţional;
3. Chestionare de evaluare a percepţiei managerilor şcolari şi cadrelor didactice vizavi
de curriculumul şcolar implementat.
3.7. Metodologia de proiectare şi realizare a procesului de monitorizare

Orice proces de monitorizare este proiectat şi se desfăşoară în timp, perioada şi durata
acestuia fiind prestabilite de către proiectanţii şi organizatorii acţiunii. De obicei, acţiunea de
monitorizare se realizează în cîteva etape ale perioadei respective şi vizează aspectele de bază ale
curriculumului implementat.
Procesul de monitorizare a implementării curriculumului şcolar va începe conform
planului de acţiuni, se va realiza cu sprijinul instanţelor şi în termenii stabiliţi în program, iar

monitorii se vor concentra asupra următoarelor aspecte de bază ale procesului de implementare a
curriculumului:
- condiţiile de implementare a curriculumului;
- managementul procesului de implementare a curriculumului;
- realizarea propriu-zisă a curriculumului în procesul de predare-învăţare-
evaluare;
- corelarea în procesul de formare a competenţelor disciplinare cu cele
transversale;
- adecvarea manualelor şcolare la curriculumul centrat pe competenţe:
- selecţia şi organizarea conţinuturilor;
- dimensiunea aplicativă a conţinuturilor;
- utilizarea altor resurse didactice etc.
- Evaluarea rezultatelor şcolare:
- procedurile de evaluare a rezultatelor şcolare vizează verificarea
nivelului de competenţe disciplinare/ transversale?
- sarcinile de evaluare sunt proiectate contextual şi în legătură cu
cerinţele instruirii şi evaluării autenţice?
- criteriile şi indicatorii de performanţă sunt utilizate pentru aprecierea
nivelului de stăpînire a competenţelor? etc.
- Formarea cadrelor didactice:
- curriculumul de formare iniţială/continuă vizează formarea-
dezvoltarea de competenţe şcolare transversale/disciplinare etc.
15
Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului va începe simultan în toate

instituţiile de învăţămînt preuniversitar din Republica Moldova şi se va desfăşura în 1-2 luni de
studiu, utilizîndu-se în acest scop instrumentarul pregătit de către organizatorii acţiunii de
monitorizare (chestionare, fişe de lucru etc.).
Chestionarele îndeplinite şi fişele de lucru ale monitorilor vor fi colectate la direcţiile de

învăţămît, unde vor fi supuse analizei şi sintezei, iar în această bază vor fi elaborate rapoarte
semestriale ce vor fi prezentate la minister şi la IŞE.
Analiza şi sinteza informaţiilor culese de monitori pentru fiecare dintre aspectele
curriculumului evidenţiate mai sus, vor trebui să elucideze, în principal, două momente:
- Care este starea de fapt privind implementarea curriculumului la momentul
monitorizării?
- Ce intervenţii sunt posibile la nivel de conceptori de curriculum, manuale şcolare,

formarea cadrelor didactice etc. în vederea perfecţionării curriculumului?
Procesul de monitorizare a implementării curriculumului şcolar se va încheia cu un
Raport Final, care va fi elaborat în baza rapoartelor semestiale parvenite de la direcţiile
raionale/minicipale de învăţămînt şi care va include un sumar al constatărilor de bază privind
fiecare dintre aspectele evidenţiate mai sus, concluzii generale şi o serie de recomandări privind
perfecţionarea documentului monitorizat.
16
4. PROGRAM DE ACŢIUNI PRIVIND MONITORIZAREA PROCESULUI DE

IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
Nr.crt. Obiectivele înaintate Termene Responsabili Indicatorii de

performanţă
I. MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

1.1. Editarea ghidurilor 2011 Departamentul Fiecare învăţător
metodologice de Ministerului şi profesor are
implementare a educaţiei ghidul
curriculumului modernizat în
învăţămîntul primar şi
gimnazial
1.2. Determinarea nivelului de 2011 Departamentul Fiecare învăţător
asigurare a învăţătorilor
profesorilor şi
cu curriculumul Ministerului
educaţiei şi profesor are
curriculumul
la disciplina şcolară modernizat
1.3. Editarea curriculumurilor în 2011 Departamentul Toate cadrele
funcţie de necesităţile reale Ministerului didactice sunt
educaţiei asigurate cu
curriculumurile
necesare
1.4. Reeditarea Ghidului de 2011 Departamentul Toate cadrele
implementare a Ministerului didactice din liceu
curriculumului modernizat educaţiei sunt asigurate cu
pentru treapta liceală în ghidurile
funcţie de necesităţile reale respective
1.5. Asigurarea instituţiilor 2011-2012 Ministerul Bibliotecile
superioare de învăţămînt cu educaţiei, instituţiilor
profil pedagogic cu curricula rectoratele superioare de
şi ghidurile de implementare instituţiilor de învăţămînt cu
respective învăţămînt profil pedagogic
sunt asigurate cu
curricula şi
ghidurile de
implementare
respective
1.6. Determinarea situaţiei reale Perioadele de Grupurile de Sunt elaborate
privind implementarea inspecţie lucru concluziile şi
curricula modernizate la recomandările de
disciplinele respective în intervenţie la nivel
cadrul inspecţiilor şcolare de instituţie şi la
realizate în instituţiile de nivel republi-can
înăţămînt
1.7. Determinarea nivelului de 2011 Responsabilii de Sunt determinate
asigurare a învăţătorilor şi disciplinele necesătăţile ce ţin
profesorilor cu suportul
didactic la disciplina şcolară şcolare
cadrul din de asigurarea
cadrelor didactice
din perspectiva implementării ministerului cu suporturile
17
curriculumului modernizat corespunzătoare

1.8. Simularea examenelor de Februarie– Responsabilii de Absolvenţii
absolvire şi BAC în clasele a aprilie, 2012 disciplinele gimnaziului şi
IX-a şi a XII-a din şcolare din liceului se
perspectiva evaluării cadrul familiarizează cu
competenţelor ministerului cerinţale
examenelor din
perspectiva
evaluării
competenţelor
II DRÎTS ŞI DGETS (NIVEL RAIONAL ŞI MUNICIPAL)

2.1. Determinarea situaţiei reale Perioadele de Grupurile de Sunt elaborate
privind implemen-tarea inspecţie lucru concluziile şi
curricula moderni-zate la recomandările de
disciplinele respective în intervenţie la nivel
cadrul inspecţiilor şcolare de instituţie şi la
realizate în instituţiile de nivel raional
înăţămînt
2.2. Organizarea lucrărilor de Perioadele de Responsabilii de Sunt determi-nate
evaluare în baza testului evaluare disciplinele succesele elevilor
DRÎTS şi DGETS determinate şcolare la etapa respectivă
prin planul de şi acţiunile de
activi-tate a ameliorare a
Direcţiei situaţiei depistate
2.3. Desfăşurarea seminarelor Pe parcursul Responsabilii de Învăţătorii şi
metodice şi metodologice din anului de disciplinele profesorii sunt
perspectiva imple-mentării
curriculumului modernizat învăţămînt şcolare sistematic
informaţi şi
instruiţi în
contextul
rezolvării
problemelor
referitoare la
organizarea şi
desfăşurarea unui
proces educaţional
de calitate
2.4. Organizareadeşiformare
procesului desfăşu-rarea 2011-2015 Responsabilii
formarea de perfecţionare
Există un plan de
contunue a cadrelor didactice continue a continue a
cadrelor cadrelor diactice
didactice din raion
III. INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÎNT

3.1. Elaborarea proiectelor de Septembrie, Managerii Există proiec-tarea
lungă durată ianuarie şcolari, şefii de de lungă durată
catedre, cadrele calitativă la toate
diactice ddiscip-linale
şcolare
3.2. Analiza situaţiei reale privind Perioadele de Managerii Sunt elaborate
implementarea curricula evaluare şcolari concluziile şi
18
modernizate la disciplinele determinate recomandările de

respective în instituţia de prin planul de intervenţie la nivel
învăţămînt activi-tate a de discip-lină
insti-tuţiei şcolară şi instituţie
3.3. Desfăşurarea şedinţelor Pe parcur-sul Şefii catedrei, Învăţătorii şi
catedrelor, a seminarelor anului şi la coordonatorii profesorii sunt
metodice şi metodologice din fiecare activităţilor sistematic
perspectiva imple-mentării şedinţă a metodice informaţi şi
curriculumului modernizat şi caterei instruiţi în
formării competenţelor contextul
rezolvării
problemelor
referitoare la
organizarea şi
desfăşurarea unui
proces educaţional
de calitate
3.4. Analiza comparativă a Septembrie Managerii Sunt determi-nate
rezultatelor evaluării finale în şcolari succesele elevilor
clasele a IV-a şi evaluării la etapa respectivă
iniţiale în clasele a V-a şi acţiunile de
intervenţie în
contextul situaţiei
depistate
3.5. Analiza comparativă a Septembrie Managerii Sunt determi-nate
rezultatelor evaluării finale în şcolari succesele elevilor
clasele a IX-a şi evaluării la etapa respectivă
iniţiale în clasele a X-a. şi acţiunile de
intervenţie în
contextul situaţiei
depistate
3.6. Determinarea neces-ităţilor Septembrie Managerul Există un plan de
instituţiei din perspectiva instituţiei rezolvare a
formării competenţelor-cheie/ problemelor
transversale referitoare la
implementarea
curriculumului
moernizat la nivel
3.7. Organizarea şi desfăşu-rarea Pe parcursul Managerul de instituţie

Există un plan de
procesului de formare anului de instituţiei perfecţionare
contunue a cadrelor didactice învăţămînt continue a
cadrelor diactice
din instituţie
3.8. Implicarea comunităţii în 2011-2015 Managerul Există un plan de
asiguarea unui învăţămînt de instituţiei colaborare şcoală-
calitate în istituţia de societate
învăţămînt şi în formarea
competenţelor şcolare
IV. INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EUCAŢIEI

19
4.1. Elaborarea instrumen-tarului 2011 Departamentul Există setul de

necesar realizării procesului Ştiinţă instrumente în
de monito-rizare (chestionare baza cărora se
pen-tru profesori, manageri, realizează
elevi şi părinţi, recoman-dări, procesul de
teste etc) monitorizare
4.2. Analiza rezultatelor 2011-2015 Departamentul Sunt fixate
monitorizărilor Ştiinţă concluziile şi
elaborate
recomanările de
intervenţie
4.3. Monitorizarea procesului de 2011-2015 Departamentul Sunt depistate şi
implementare a curri- Perfecţionare rezolvate
culumului modernizat în problemele
practica educaţională în profesorilor în
cadrul cursurilor de formare contextul
continuă implementării a
curriculumului
modernizat la
disciplinele
respective
4.4. Determinarea strategiilor şi 2013 Departamentul Există strategi-ile
tehnologiilor de perfecţionare Ştiinţă şi tehnologi-ile de
a curricula şcolare din perfecţio-nare a
perspectiva racordării la curricula şcolare
standardele europene din perspectuiva
racordării la
standardele
europene
În procesul monitorizării, responsabilii pentru această activitate (şefii direcţiilor

municipale/raionale de învăţămînt, managerii şcolari) pot dezvolta programul propus cu
obiective suplimentare, care să aprofundeze calitatea implementării şi monitorizării
curriculumului.
20
5. INSTRUMENTE DE LUCRU PRIVIND MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII

CURRICULUMULUI ŞCOLAR LA NIVEL RAIONAL/MUNICIPAL ŞI
INSTITUŢIONAL
O însemnătate deosebită pentru o monitorizare de calitate a procesului de implementare a

curriculumului şcolar o au instrumentele de lucru concepute, proiectate şi aplicate în evaluarea
acestui proces. Aceste instrumente includ:
• fişa de monitorizare a procesului de implementare a curriculumului şcolar;
• chestionarele privind percepţiile managerilor, profesorilor vizavi de
curriculumul modernizat, modul şi condiţiile implementării şi monotorizării.
Fişa de monitorizare a procesului de implementare a curriculumului şcolar la nivel
raional/municipal şi instituţional reprezintă un instrument de lucru proiectat în mod expres

pentru acest scop, ea include un ansamblu activităţi puse în responsabilitatea direcţiilor
municipale/raionale de învăţămînt, precum şi seturi de indicatori ce derivă din aceste activităţi,
care vor fi urmăriţi în procesul de monitorizare şi evaluare a implementării curriculumului.
Fişa este adresată specialiştilor din direcţiile raionale/municipale de învăţământ,
administraţiei instituţiilor de învăţământ, cadrelor didactice.
Fişa poate fi completată şi modificată în corespundere cu cerinţele şi specificul raionului,
instituţiei de învăţământ.
La finilizarea anului şcolar, în baza acestei fişe, responsabilii de monitorizarea
implementării curriculumului din şcoală vor prezenta direcţiilor raionale/municipale, iar acestea,
la rîndul lor, - Ministerului Educaţiei rapoarte despre starea şi calitatea implementării
curriculumului şcolar.
Chestionarele de evaluare a percepţiilor vizavi de curriculumul implementat, modul şi
condiţiile de implementare a acestuia reprezintă alte două instrumente de lucru ce vor fi utilizate
în procesul de monitorizare. Ele conţin seturi de întrebări ce vizează aprecierea dată de utilizatori
diferitelor aspecte şi componente ale curriculumului implementat.
Primul chestionar (6.1.) este adresat cadrelor didactice, cel de-al doilea chestionar (6.2.) îi
vizează pe managerii şcolari.
Experienţa acumulată la nivel de şcoală sau de raion în procesul implementării şi
monitorizării curriculumului modernizat reprezintă, de asemenea, o resursă importantă pentru
aprecierea curriculumului implementat. De aceea s-a considerat util a include în această broşură
şi descrierea unor experienţe de lucru privind implementarea curriculumului centrat pe
competenţe.
21
Fişa implementării curriculumului şcolar la nivel raional/municipal şi instituţional
N Acţiunea /activitatea Indicatori Responsabil Termenii / lunile

d/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
LA NIVEL RAIONAL/MUNICIPAL
(Direcţia raională/municipală de învăţămînt)
1. Informarea prininformative
locală, scrisori mass-media(alte 
numărul de structuri, organizaţii, instituţii
informaţi
Direcţia raională/
municipală de
forme) a comunităţii,  formarea climatului favorabil privind învăţămînt
administraţiei publice locale, implementarea noilor curricula sau celor
instituţiilor de învăţămînt despre modernizate
implementarea la nivel local a  identificarea factorilor nefavorabili privind
noilor curricula sau curricula implementarea curricula.
modernizate (curricula pe
discipline, manuale şcolare,
ghiduri metodologice)
2. Reatribuirea funcţiilor între  cunoaşterea funcţiilor de către fiecare Conducerea
inspectori, metodişti, conducători specialist al direcţiilor raionale/municipale de Direcţiei raionale /
ai comisiilor metodice privind învăţămînt privind implementarea municipale de
implementarea curricula. curriculumului învăţămînt
3. Analiza politicilor naţionale de  numărul de şedinţe cu tematica respectivă Specialiştii
implementare
modernizate şiacelor
curricula
noi elaborate

identificarea părţilor tari ale politicilor Direcţiei
municipaleraionale
de /
curriculare şi stabilirea particularităţilor locale
de implementare a curricula. învăţămînt
Identificarea blocajelor în implementarea
curriculumului care pot apărea la nivel local.
4. Analiza documentelor curriculare  numărul de şedinţe cu tematica respectivă Specialiştii
noi sau celor modernizate  identificarea aspectelor inovative introduse în Direcţiei raionale /
curricula modernizată municipale de
 elaborarea listei schimbărilor inovative în învăţămînt
curricula modernizate
5. Organizarea seminarelor la nivel  numărul de metodişti / conducători care au Cabinetul metodic
raional/municipal cu conducătorii participat la şedinţe/seminare al Direcţiei
comisiilor metodice pe discipline  prezenţa metodiştilor pe discipline raionale /
privind implementarea curricula  stabilirea specificului schimbărilor în municipale de
curricula pe discipline învăţămînt
nivelul de pregătire a specialiştilor din
Direcţiile raionale de învăţămînt pentru
îndeplinirea curriculumului
6. Elaborarea planului de acţiuni de  calendarul seminarelor cu cadrele didactice Cabinetul metodic
formare a cadrelor didactice  numărul de cadre didactice care au fost şi inspectoratul
privind implementarea curricula pe formaţi la nivel raional/municipal Direcţiei raionale /
discipline  aprecierea seminarelor de către profesori municipale de
învăţămînt
7. Elaborarea planului de stabilirea calendarului de monitorizare a Specialiştii
monitorizare a implementării implementării curricula pe discipline Direcţiei
curricula pe discipline
 stabilirea indicatorilor şi instrumentarului de Inspectori şi
monitorizare metodişti
8. Organizarea monitorizării  numărul de activităţi de monitorizare Specialiştii
procesului de implementare a  numărul de profesori implicaţi în procesul de Direcţiei raionale /
curricula pe discipline la nivel monitorizare municipale de
raional/municipal  lista observaţiilor, propunerilor parvenite de învăţămînt
la profesori în cadrul procesului de
monitorizare
 clasificarea observaţiilor, propunerilor pe
probleme prioritare
9. Organizarea dezbaterilor  identificarea părţilor tari şi celor vulnerabile Specialiştii

intermediare la nivel privind implementarea curricula la nivel local Direcţiei raionale /
raional/municipal privind  introducerea schimbărilor în procesul de municipale de
implementarea curriculară implementare a curricula. învăţămînt
23
10. Elaborarea sugestiilor  sugestii metodologice pentru instituţiile de Specialiştii

complementare privind învăţămînt Direcţiei raionale /
implementarea continuă a  identificarea schimbărilor pozitive privind municipale de
curricula în baza datelor implementarea curricula în instituţiile de învăţămînt
monitorizării învăţămînt
11. Elaborarea raportului final privind  clasificarea sugestiilor, propunerilor, de Administraţia şi
monitorizarea implementării perfecţionare a curricula specialiştii
curriculumului şcolar la nivel local  identificarea cauzelor şi factorilor ce Direcţiei raionale /
influenţează negativ asupra implementării municipale de
curricula şcolară învăţămînt
 înaintarea ME a raportului final
12. Prezentarea periodică în mass-  numărul de articole în mass-media Administraţia şi
media locală a rezultatelor  numărul de întâlniri cu părinţii, reprezentanţii specialiştii
implementării curricula şcolară comunităţii Direcţiei raionale /
 numărul de discuţii a problemei la şedinţele municipale de
Administraţiei locale învăţămînt
LA NIVEL INSTITUŢIONAL
1. Analiza şi dezbaterea politicilor identificarea şi aprecierea politicilor naţionale Administraţia şi
naţionale şi raionale privind curriculare cadrele didactice
implementarea curricula şcolare identificarea şi aprecierea politicilor regionale
curriculare
elaborarea strategiei instituţionale de
2. Retribuirea funcţiilor privind implementare a curricula şcolare Administraţia

funcţiile administraţiei

implementarea curricula şcolară funcţiile şefului de catedră


instituţiei
funcţiile cadrelor didactice

funcţiile elevilor

funcţiile părinţilor

3. Prezentarea generală a curricula pe prezentarea conceptului noului curriculum

 Administraţia
discipline la Consiliul pedagogic al sau a curriculumului modernizat instituţiei
instituţiei de învăţămînt prezentarea strategiilor naţionale şi raionale

24
de implementare a curricula şcolare

4. Elaborarea planului de acţiuni crearea echipei de elaborarea a planului de
 Echipa de creaţie
privind implementarea curricula pe acţiuni şi de monitorizare a procesului de
discipline implementare a curricula la nivel instituţional
aprobarea planului de acţiuni în cadrul

Consiliului profesoral al instituţiei

5. Organizarea studierii curricula numărul de profesori care au participat la
 Administraţia
modernizat sau celor noi din discuţii instituţiei
perspectiva inovaţiilor curriculare stabilirea aspectelor inovative pentru fiecare

curriculum
stabilirea modalităţilor de activitate didactică

cu referire la inovaţiile curriculare

6. Organizarea seminarelor de elaborarea calendarului şi tematicii
 Administraţia
formare continuă la nivel seminarelor instituţiei
instituţional privind implementarea numărul de profesori care au participat în

curriculară lucrările seminarului

numărul de formatori locali

numărul de formatori invitaţi


7. Organizarea discuţiilor cu elevii numărul de discuţii cu elevii

 Cadrele didactice
privind noile abordări curriculare atitudinea elevilor faţă de schimbările

curriculare
sugestiile elevilor privind îmbunătăţirea

curricula
8. Organizarea discuţiilor cu părinţii numărulpedediscipline
părinţi care au participat în Administraţia şi
privind noile abordări curriculare discuţii cadrele didactice
numărul de întâlniri cu părinţii
atitudinea părinţilor faţă de inovaţiile
curriculare
sugestiile părinţilor privind perfectarea
curricula pe discipline
9. Organizarea formării continue stabilirea traseului individual de formare Cadrele didactice
25
profesionale la nivel instituț ional ș i continuă din perspectiva inovaţiilor curriculare

monitorizarea autoformării  participarea la seminare instituţionale şi
profesionale a cadrelor didactice raionale
 prezentarea orelor deschise cu discuţii
ulterioare
10. Monitorizarea implementării  monitorizarea organizaţiei de către Administraţia şi
curricula la nivel instituţional administraţie cadrele didactice
 autonomizarea cadrelor didactice

numărul de activităţi de monitorizare
 lista observaţiilor şi sugestiilor de perfectare a
curricula
11. Organizarea schimbului de  numărul de şedinţe cu alţi profesori privind Cadrele didactice
experienţă în implementarea implementarea curricula
curricula pe discipline  numărul de lecţii asistate reciproc
12. Proiectarea curricula la decizia  numărul şi denumirea curricula la decizia Cadrele didactice
şcolii şcolii
 avize pozitive a curricula la decizia şcolii
 corespunderea curricula la decizia şcolii
conceptului de curriculum naţional
 atitudinea elevilor faţă de curricula la decizia
şcolii
Concordanţa dintre oferta curriculară a şcolii şi
contextul
elevilor. comunitar, doleanţele părinţilor şi
13. Elaborarea raportului final privind discutarea raportului şi aprobarea în Consiliul Administraţia

implementarea curriculumului la profesoral instituţiei

nivel instituţional aprecierea pozitivă a raportului

prezentarea raportului în Direcţia


raională/municipală de învăţămînt
LA NIVELUL CADRELOR DIDACTICE
1. Participarea în activităţile/acţiunile numărul de activităţi la care a luat parte
 Cadru didactic
26
instituţionale privind numărul de propuneri înaintate privind

implementarea curricula pe eficientizarea implementării curricula
discipline
2. Analiza documentelor curriculare compararea documentelor curriculare Cadrul didactic
din perspectiva existente cu cele noi sau modernizate
schimbărilor/inovaţiilor identificarea şi clasificarea inovaţiilor pe
aspecte didactice: obiective/competenţe,
continuităţi, strategii de predare-învăţare-
evaluare etc.
3. Compararea schimbărilor în - Studierea ghidurilor metodologice
curricula pe discipline cu - Analiza manualelor în raport cu inovaţiile
conţinutul manualelor în scopul din curricula pe discipline
stabilirii potenţialului ultimelor - Completarea activităţilor propuse în
privind formarea de competenţe manuale cu alte activităţi specific
prevăzute de curricula şi schimbărilor curriculare
introducerea modificărilor în
proiectarea didactică
4. Proiectarea/stabilirea modalităţilor elaborarea proiectului de lungă durată în con Cadrul didactic
de implementare a inovaţiilor conformitate cu schimbările curriculare oa la
curriculare: nivel:
 identificarea problemei legate de - unitatea de învăţare
inovaţia respectivă - competenţe
 stabilirea variantelor alternative - conţinuturi
în rezolvarea acesteia - strategii
 luarea deciziei - nr. de ore
 realizarea deciziei şi evaluarea proiectarea de lungă durată aprobată de
eficienţei deciziei luate. administraţia instituţiei
realizarea proiectării pe unităţi de învăţare în
conformitate cu schimbările curriculare la nivel
de:
- conţinut
- competenţe specifice
27
- activităţile de învăţare
- resurse
- activităţi de evaluare.
5. Realizarea învăţării centrate pe  stabilirea deosebirii învăţării centrate pe Cadrul didactic
competenţe cunoştinţe în raport cu învăţarea centrată pe
competenţe
 stabilirea unui timp mai îndelungat pentru
studierea unei unităţi de învăţare

stabilirea etapelor metodologiei de
formare/dezvoltare a competenţelor respective:
de la procesul de cunoaştere şi aplicare la cel
de integrare
 stabilirea modalităţilor de evaluare a
competenţelor
6. Realizarea învăţământului centrat  asigurarea realizării potenţialului fiecărui elev Cadrul didactic
pe elev  implicarea activă a elevilor în procesul de
învăţare
 promovarea învăţământului interactiv
 respectarea drepturilor copiilor, inclusiv la
opinia proprie
 promovarea relaţiilor democratice în clasă
etc.
- Dezvoltarea
învăţarea competenţelor necesare în
autoreglată
7. Stabileşte nevoile de formare  realizarea autoevaluării în baza fişei Cadrul didactic
continuă din perspectiva respective (vezi bibliografie)
implementării curricula  clasificarea nevoilor de formare în raport cu
modernizată domeniile identificate în fişă.
 proiectarea traiectoriei proprii de formare şi
autoformare în baza tabelului sinoptic (vezi
bibliografia).
8. Monitorizarea permanentă a  observarea părţilor tari şi părţilor vulnerabile
28
procesului de funcţionare a a schimbărilor curriculare

curricula pe discipline  modificarea proiectelor didactice în raport cu
rezultatele observărilor
 clasificarea observaţiilor şi elaborarea
propunerilor privind modernizarea
curriculumului şcolar
 prezentarea propunerilor administraţiei
instituţiei.
29
6. CHESTIONARE DE EVALUARE PRIVIND PERCEPŢIA CADRELOR DIDACTICE

ŞI A MANAGERILOR ŞCOLARI VIZAVI DE CURRICULUMUL IMPLEMENTAT
6.1. Chestionar privind evaluarea percepţiei managerilor şcolari vizavi de

curriculumul implementat
Stimaţi profesori!
Vă rugăm să răspundeţi la întrebările din chestionarul de mai jos (prin încercuirea
variantei selectate), care are ca obiectiv identificarea opiniei Dumneavoastră referitor la
procesul de implementare a curriculumului modernizat.
Menţionăm că nu există răspunsuri corecte sau incorecte. Orice răspuns va ajuta la
conturarea unei percepţii de ansamblu privind implementarea curriculumului centrat pe
competenţe
Vă mulţumim anticipat!
1. S-a discutat curriculumul centrat pe competenţe în instituţia dv.?

1. da 2. de multe ori 3. o singură dată 4. nu
2. Consideraţi că este necesar să avem şi curriculum la decizia şcolii?

1. da 2. nu
3. Baza tehnico-materială a şcolii asigură realizarea curriculumului centrat pe competenţe?

1. în complex 2. parţial 3. satisfăcător 4. nu asigură
1.4.da
Aveţi condiţiile necesare pentru implementarea
2. nu curriculumului?
5. Dacă nu, enumeraţi care condiţii lipsesc:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
6. Au fost organizate în şcoală şedinţe cu referire la implementarea curriculumului?

1. o dată 2. de 2-3 ori 3. de mai multe ori 4. niciodată
7. Aţi urmat cursuri de formare pentru implementarea curriculumului centrat pe

competenţe?
1. la Institutul de 2. la alte instituţii 3. la nivel de raion 4. nu am urmat
Ştiinţe ale Educaţiei
8. Au fost organizate în şcoală seminare de formare pentru implementarea curriculumului

modernizat?
1. da 2. nu
9. Cum apreciaţi nivelul de pregătire profesională personală pentru implementarea

curriculumului modernizat?
1. înalt 2. mediu 3. satisfăcător 4. scăzut
10. Este asigurat curriculumul centrat pe competenţe cu manuale adecvate?

1. da 2. nu
11. Este necesară modernizarea manualelor şcolare în viziunea formării competenţelor?

1. da 2. nu
12. Manualele actuale asigură calitatea implementării curriculumului?

1. da 2. nu
13. Instituţiile sunt asigurate cu echipament pentru realizarea curriculumului la

disciplinele reale?
1. da 2. nu
14. Sunteţi asiguraţi cu acte normative (planuri, regulamente etc.) pentru implementarea
curriculumului?
1. da 2. nu
15. Curricula implementată ia în consideraţie nevoile locale (satului, raionului)?
1. da 2. nu
16. Este nevoie de o structură expes la nivel de şcoală, raion pentru monitorizarea
implementării curriculumului?
1. da 2. nu
17. Descrieţi cum monitorizaţi dv. implementarea curriculumului la nivel de şcoala?

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
18. Se implică actorii locali (primăria, comunitatea etc.) la dezvoltarea şi implementarea
curriculumului?
1. da 2. nu
19. În ce măsură se implică ONG-urile la dezvoltarea şi implementarea curriculumului?

1. înaltă 2. medie 3. satisfăcătoare 4. scăzută
20. În ce măsură se implică părinţii la dezvoltarea şi implementarea curriculumului?

21. În procesul implementării curriculumului este monitorizată mai frecvent activitatea

profesorului?
1. da 2. nu
22. În procesul implementării curriculumului este monitorizată activitatea elevilor mai

puţin decît a profesorului?
1. da 2. nu
23. Observaţi schimbări în managementul curriculumului la nivel de şcoală?

1. da 2. nu
31
24. Dacă da, atunci enumeraţi schimbările propuse în management:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1.25.
daSe promovează, la nivel de şcoală, managementul
2. nu participativ?
26. Se încurajează, la nivel de şcoală, asigurarea calităţii implementării curriculumului?

1. da 2. nu
27. Dacă da, enumeraţi acţiunile:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
28. În activitatea dv. de implementare a curriculumului modernizat au apărut alte roluri?
1. da 2. nu
29. Dacă da, enumeraţi care sunt rolurile noi:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
30. În ce măsură stimulaţi inovaţia în procesul implementării curriculumului?

31. Aţi primit asistenţă pentru optimitarea propriilor planuri de dezvoltare şcolară?
1. da 2. nu
32. Elaboraţi proiecte de activitate pentru implementarea curriculumului?

1. da 2. nu
33. Întîlniţi dificultăţi în elaborarea proiectelor de implementare în legătură cu:

1. metodele de 2. metodele de instruire 3. condiţiile de 4. nivelul de
evaluare implementare formare personală
34. Ce probleme întîlniţi în procesul de implementare şi monitorizare a curriculumului

şcolar la nivel de instituţie, raion?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
35. Susţineţi concepţia curriculumului modernizat axat pe formarea de competenţe?

1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu susţin
32
36. Sistemul de competenţe-cheie/transversale asigură formarea unei personalităţi capabile

să se adapteze la cerinţele în schimbare ale vieţii?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu asigură
37. Sistemul de competenţe transdisciplinare asigură formarea unei personalităţi capabile

38. În ce măsură competenţele specifice la disciplina DVS contribuie la formarea

competenţele-cheie/transversale?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu contribuie
39. În ce măsură Vă satisfac Ghidurile de implementare a curriculumului modernizat

pentru treapta :
a) învăţămînt primar
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu mă satisfac
b) învăţămînt gimnazial
c) învăţămînt liceal
40. În ce măsură manualele actuale asigură realizarea unui învăţămînt de calitate la

disciplina DVS?
41. În ce măsură ar trebui completat suportul diactic şi cu ce pentru a asigura

implementarea calitativă a curriculumului modernizat la disciplina DVS?

42. Sistemul actual de evaluare finală la nivel de stat a rezultatelor şcolare contribuie
optimal la formarea competenţelor?
43. În ce măsură susţineţi ideea ca documentele de cerificare finală a rezultatelor şcolare să

reprezinte situaţia reală a absolventului gimnaziului sau liceului, utilizînd oricare dintre
notele 1-10?
44. Sistemul educaţional actual din Republica Moldova contribuie optimal la realizarea
prevederilor din perspectiva formării competenţelor?
45. Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat va contribui la

o schimbare calitativă a situaţiei în învăţămîntul din Republica Moldova?
33
46. Numărul de discipline şcolare din Planul-cadru de învăţămîmt la etapa actuală

afectează calitatea formării competenţelor?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu afectează

47. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice contribuie la implementarea
calitativă a curriculumului centrat pe competenţe?
48. Statul este apt să asigure financiar realizarea prevederilor curriculumului modernizat?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu este apt
49. În ce măsură persistă riscul că implementarea curriculumului centrat pe competenţe în

practica educaţională nu va fi una de succes ?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu există astfel de risc

50. Situaţia politică din Republica Moldova afectează implementarea curriculumului
1.modernizat în practica educaţională?

în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu afectează
51. În ce măsură Vă cosideraţi pregătiţi pentru implementarea calitativă a curriculumului

centrat pe competenţe la disciplina Dvs.?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu sunt pregătit
52. Aveţi nevoie de o „Fişă” în care ar fi descrişi paşii implementării şi monitzorizării

curriculumului?
1. da 2. nu
53. Ce trebuie de întreprins pentru eficientizarea implementării curriculumului centrat pe

competenţe?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
34
6.2. Chestionar privind evaluarea percepţiei managerilor şcolari vizavi de

curriculumul implementat
Mult stimaţi manageri şcolari!
Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la fiecare din întrebările prezentate în chestionarul
de mai Pentru
jos. întrebările structurate în componenta A , selectaţi una din variantelede răspuns
propuse, încercuind cifra corespunzătoare variantei Dvs. de răspuns, iar pentru întrebările
structurate în componenta B, Vă rugăm să şi argumentaţi răspunsurile, completînd spaţiile
rezervate.
A.
1. Susţineţi concepţia curriculumului modernizat axat pe formarea de competenţe?

2. Sistemul de competenţe-cheie/transversale asigură formarea unei personalităţi capabile

3. Sistemul educaţional actual din Republica Moldova contribuie optimal la realizarea

prevederilor din perspectiva formării competenţelor?
4. Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat va contribui la

o schimbare calitativă a situaţiei în învăţămîntul din Republica Moldova?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu va contribui
5. Numărul de discipline şcolare din Planul-cadru de învăţămîmt la etapa actuală
afectează calitatea formării competenţelor?
6. Formarea profesională continue a cadrelor didactice contribuie la implementarea

calitativă a curriculumului modernizat?
1.7.înStatul
mare este apt să asigure financiar
măsură realizarea
2. în mică măsură prevederilor 3.
curriculumului
nu este apt modernizat?
8. În ce măsură persistă riscul că implementarea curriculumului modernizat în practica

educaţională nu va fi una de succes ?
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. nu există un astfel de risc
9. Situaţia politică din Republica Moldova afectează implementarea curriculumului

modernizat în practica educaţională?
B.
I. Necesităţile raionului privind:
35
a. curricula şcolare la disciplinele_____________________________________________

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
b. ghidurile de implementare a curriculumului modernizat la treapta

1. învăţămîntul primar_____________________________________________________
2. învăţămîntul gimnazial___________________________________________________
3. învăţămăntul liceal______________________________________________________

II. Necesităţile raionului în cadre didactice la disciplinele ________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
III. Numărul cadrelor didactice care nu au fost formate în contextul curriculumului

modernizat la disciplinele ______________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
IV. Necesităţile raionului privind asigurarea şcolilor cu suportul didactic (manuale,

materiale didactice, recomanmări metodice, culegeri de teste etc) ___________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
V. Necesităţile raionului privind asigurarea şcolilor cu computere şi TIC

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
VI. Resursale finaciare alocate şi cele necesare raionului pentru implementarea

calitativă a curriculumului modernizat:
alocate_________________________________________________________
necesare________________________________________________________.
36
7. EXPERIENŢE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A

CURRICULUMULUI CENTRAT PE COMPETENŢE
7.1. Experienţa Centrului Metodic Raionul Sîngerei
Pentru o informare mai amplă în problema discutată prezentăm în continuare experienţa

Centrului Metodic Raionul Sîngerei – partener activ în promovarea şi implementarea calitativă a
curriculumului centrat pe competenţe la nivelul procesului educaţional.
În raion se promovează ideea că pedagogia competenţelor şi implementarea eficientă a
curriculumului centrat pe competenţe constituie o nouă provocare pentru cadrele didactice şi
manageriale din raion.
S-a constatat că în raionul Sîngerei în ultimii ani s-au schimbat unele lucruri în domeniul
educaţional:
- s-a micşorat brusc numărul de elevi şi, respectiv, numărul de clase, de ore;
- s-a micşorat, evident, numărul total al cadrelor didactice şi în cadrul fiecărei instituţii;
- necesarul de cadre tinere nu se asigură de către stat, motivaţia şi stimularea implicării lor
în activitate încă nu e convingătoare pentru ei;
- colectivele pedagogice „îmbătrînesc” la compartimentul vîrsta medie;
- ME, IŞE a propus şi propun un şir de elaborări ce se cer asimilate şi implementate, dar,
din păcate, nu totdeauna sunt primite cu entuziasm de către cadrele cu o vechime în
muncă mai mare, tradiţionalismul prevalează asupra noului;
- deseori elaborările ME, IŞE nu sunt asigurate cu instrumentariul necesar pentru
implementare.
Pe lîngă aceste probleme mai persistă şi cele de ordin social, economic, financiar etc.
Pentru a asigura şi implementa eficient curricula modernizate la toate disciplinile de studii
incluse în planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, pentru a acorda asistenţa
metodică necesară pentru formarea continuă a cadrelor didacteice şi manageriale din raionul
Sîngerei, grupa de creaţie a DGÎTS a elaborat şi implementează un şir de documente cu caracter
organizatorico-pedagogic care reglementează structura, conţinuturile, resursele umane şi
responsabilităţile tuturora:
- Ordinul nr. 207 din 22.04.2009 „Cu privire la Concepţia despre organizarea şi
desfăşurarea lucrului metodic”.
- Ordinul nr. 430 din 15.07.2009 „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii
metodice cu cadrele didactice şi manageriale din raionul Sîngerei”.
37
- Ordinul nr. 833 din 30.12.2009 „Despre perfectarea Ordinului nr. 207 din 22.04.2009 şi
Ordinlui nr. 430 din 15.07.2009 “Cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii
metodice cu cadrele didactice şi manageriale din raionul Sîngerei”.
- Proiectul de activitate al Centrului Metodic raional pentru anul şcolar 2010-2011.
Toate aceste reglementări, forme de lucru metodic, ar trebui să-şi aducă aportul la
eficientizarea, perfecţionarea procesului educaţional.
Însă persistă exemple cînd de la lecţie la lecţie, de la clasă la clasă, de la o grupă de vîrstă
la alta se utilizează aceleaşi tehnologii, unele lecţii asistate poartă un caracter tradiţional
informativ-reproductiv cu forme frontale de lucru cu elevii. Numai individualizarea şi
diferenţierea procesului educaţional, crearea bazei didactice respective pot asigura dezvoltarea
fiecărui copil, procesele psihice ale lui. Studierea personalităţii fiecărui copil, diagnoza concretă
şi reală, organizarea procesului educaţional respectiv este primordială. Rezolvarea creativă a

acestor probleme ar stimula folosirea raţională a timpului în cadrul lecţiei, mărirea tempoului şi a
volumului de lucru înfăptuit pe parcursul celor 45 minute, iar crearea sistemelor proprii de
evaluare, autoapreciere şi autoperfecţionare ar grăbi procesul promovării calităţii educaţiei
implementării eficiente a curriculumului modernizat.
Activităţile de formare continuă sunt probleme majore ale procesului educaţional din
raionul Sîngerei şi prevăd:
- dezvoltarea unui profesionalism înalt şi a tenacităţii profesionale;
- valorizarea conţinuturilor curriculare prin neutralizarea lapsusului cognitiv şi implicarea
plenară a subiecţilor care sînt antrenaţi în învăţare;
- asigurarea demnităţii profesorului şi formarea siguranţei în „eul” său didactic;
- menţinerea omniverticalităţii profesionale a cadrelor pedagogice la nivelul prestaţiei
pozitive hotărîtoare în orice domeniu de activitate;
- demonstrarea, prin calitate şi modernitate, a valorii perfecţionării şi a dezvoltării
profesionale;
- crearea posibilităţilor de prezenţă la toate nivelurile a codului educaţional;
- promovarea perspicacităţii în cercetarea pedagogică individuală şi permanentă;
- prestarea unei activităţi didactice de gradul superior şi crearea unui parteneriat sigur cu
toate instituţiile care au ca preocupare un act pedagogic triplu:
educaţie/perfecţionare/progres educaţional.
Prin tradiţie, asistenţa metodică a îmbinat măiestria pedagogică cu noutăţile teoriei şi
practicii educaţionale şi astfel şi-a menţinut calitatea procesului pe parcurs de mai mulţi ani.
Punerea la punct a activităţăii de formare continuă este de competenţa unui centru metodic
care poate conserva şi ameliora acest domeniu de importanţă majoră din învăţămîntul
38
preuniversitar. Anume un astfel centru se doreşte a fi Centrul Metodic Raional Sîngerei prin
statutul său şi personalul de angajaţi şi managerii metodici netitulari.
Pentru implementarea curriculumului modernizat în instituţiile din raionul Sîngerei
s-a propus:
1. Perfectarea permanentă a structurilor şi conţinuturilor asistenţei metodice, perfecţionarea

continuă a resurselor manageriale.
2. Elaborarea şi implementarea proiectelor didactice tehnologice.
3. Proiectarea de către CA şi CM a lecţiilor se ar asigura transdisciplinaritatea.
4. Reamenajarea şi reutilarea cabinetelor metodice cu utilizarea TIC.
5. Asimilarea şi implementarea teoriei multipelor inteligenţe.
6. Asigurarea cu cadre a CMR conform organigramei.
7. Implicarea plenară a tuturor colaboratorilor (inclusiv inspectorii) în organizarea şi

desfăşurarea multiaspectuală a formării continue a cadrelor didactice şi manageriale.
8. Respectarea întocmai a cedrinţelor, tehnologiilor de implementare a tuturor elaborărilor
ME, IŞE, DGÎTS.
9. Stimularea tuturor cadrelor manageriale implicate în procesul de formare continuă a
profesorilor etc.
10. Implementarea proiectelor respective cere insistenţă, perseverenţă şi principialitate, un
spirit de echipă sănătos din partea tuturor angajaţilor.
11. Complectarea corectă şi reală de către fiecare cadru didactic a Fişei de evaluare a nevoilor
de formare continuă în contextual educaţiei centrate pe cel ce învaţă şi structurate pe
domenii de competenţă. Toate instituţiile din raionul Sîngerei şi managerii şcolari au fost
instruiţi şi asiguraţi cu setul de materiale ce se referă la casetele structurate pe patru
niveluri taxonomice şi tehnologiile de implementare a acestei metode.
12. Organizarea şi desfăşurarea muncii metodice la nivel de instituţie, MCM, CMR conform
nevoilor de formare ale cadrelor didactice.
7.2.Experienţa instituţiei de învăţămînt din satul Puţintei, raionul Orhei.

Merită atenţie şi experienţele unor şcoli în în ceea ce priveşte monitorizarea procesului de
implementare a curriculumului centrat pe competenţe.
Prezentăm mai jos experienţa monitorizării curriculumului la nivelul instituţiei de
învăţămînt descrisă de directorul gimnaziului din satul Puţintei, raionul Orhei.
Monitorizarea/evaluarea implementării a curriculumului modernizat la nivelul instituţiei
de învăţămînt include două nivele:
1. Monitorizarea la nivelul: cadrul didactic – elev;
39
2. Monitorizarea la nivelul: administraţia şcolii/manager – cadrul didactic.

Monitorizarea la nivelul: cadrul didactic – elev
Eficientizarea implementării curriculumului centrat pe competenţe se poate realiza prin
abordarea modulară a conţinuturilor educaţionale.
Abordarea modulară constă în eşalonarea competenţelor/subcompetenţelor cuprinse/trasate

în curriculumul disciplinar, selectarea pentru aceste competenţe a conţinuturilor de învăţare şi
structurarea lor în module/unităţi de învăţare, proiectarea de către cadrele didactice a unor
activităţi eficiente de învăţare şi realizarea propriu-zisă a activităţii de predare-învăţare-evaluare
centrată pe formarea de competenţe.
Proiectarea modulară a conţinuturilor educaţionale vizează trei etape: proiectare –
realizare – evaluare.
Proiectarea cuprinde:
a) numărul concret de competenţe/subcompetenţe
b) numărul concret de ore de predare – învăţare – evaluare
c) data evaluării sumative la sfîrşitul modulului.
Realizarea acestui proces constă în:
a) în capacitatea/calitatea operaţionalizării competenţelor/subc. cuprinse în modul
b) cantitatea/calitatea construirii instrumentarului (volumul de muncă (Vm) intelectual şi
fizic itemi/exerciţii) cu care se va măsura şi aprecia nivelul/performanţa
atingerii/realizării obiectivelor operaţionale de către elevi orientate spre formarea
competenţelor.
c) monitorizarea – conexiune inversă/feedbac formativ (Ff) cadrul didactic – elev – cadrul
didactic în realizarea Vm proiectat/construit pentru fiecare lecţie/act didactic.
Evaluarea sumativă (Es) - măsoară şi apreciază performanţa atinsă de elevi în formarea
competenţelor/subcompetenţelor cuprinse în modul şi are funcţia de orientare a elevilor, cadrului
didactic, administraţiei şcolii, părinţilor/tutorilor către formarea competenţelor specifice la
sfîrşitul treptelor de învăţămînt primar, gimnazial.
Rezultatul monitorizării pentru fiecare elev, ce constă în Vm realizat în raport cu Vm
proiectat corespunzător etapelor de formare a competenţei şi nota obţinută la evaluarea sumativă
se trec din caietele de lucru ale elevilor în registrul electronic al clasei la disciplina dată.
Monitorizarea la nivelul: administraţia şcolii/manager – cadrul didactic
Sursele de informaţie necesare pentru monitorizarea realizării curriculumului la nivelul
instituţiei de învăţămînt (Monitorizare – administraţia şcolii/manager – cadrul didactic) sunt:
1. Registrul clasei;
2. Argumentul monitorizării – Vm proiectat (proiectele zilnice ale cadrului didactic);
40
3. Justificarea monitorizării:
a) caietele de lucru ale elevilor/Vm realizat scris;
b) monitorul/Vm realizat oral.
4. Rezultatele evaluării la modul - caracteristica testului/matricea de specificaţii care
trebuie să ne dea răspuns la întrebările:

a) ce evaluăm? - rezultatele activităţii de formare a subcompetenţelor/competenţelor
descrise în modul;
b) de ce evaluăm? – pentru a stabili nivelul atins în formarea de competenţe;
c) cum evaluăm? – prin ce metode, strategii, tehnici de evaluare;
d) cu ce evaluăm – instrumentele de evaluare (testul/itemii) sunt în corespondenţă cu
subcompetenţele/competenţele descrise în modul;
e) la ce ne raportăm cînd apreciem rezultatele învăţării? – la norme, criterii,

standarde.
41
BIBLIOGRAFIE:
1. Chicu V. [et al], „Formarea continuă a cadrelor didactice în

contextul educaţiei centrate pe cel ce învaţă”, Chişinău, USM, 2010.
2. Cristea S., Dicţionar de pedagogie. Chişinău: Ed. Litera, 2002.

3. Curricula modernizate. Chişinău: Liceum, 2010.
4. Ghiduri de implementare a curriculumului modernizat în
învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal. Chişinău: Liceum, 2011.
5. Guţu V., „Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional”,
Chişinău, 2007.
6. Iosifescu S. (coord.), Management educaţional, MEC.
Bucureşti, 2001.
7. Manolescu M., Activitatea evaluativă între cogniţie şi
metacogniţie. Bucureşti: Ed. Meteor Press, 2005.
8. Pogolşa L., Bucun N. [et al], Evaluarea curriculumului şcolar –
perspectivă de mopdernizare. Chişinău, 2009.
9. Pogolşa L., Renovarea educaţiei prin modernizarea
curriculumului şcolar. În: Univers Pedagogic, nr. 3, 2010, p. 3-13.
10. Ungureanu D., Teoria curriculumului. Timişoara: Ed. Mitron,
1999.
42

Limbă

Pdfslide - Tips Monitorizareaicurriculumului

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Pdfslide - Tips Monitorizareaicurriculumului

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

5/12/2018 _Monitorizarea_icurriculumului-slidepdf.

MINISTERUL EDUCAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

1. DIMENSIUNI ALE IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII CURRICULUMULUI

Implementarea unui curriculum semnifică, în primul rînd, monitorizarea aplicării

în caz de dereglare a funcţionării unui proces.

- prevederea elementelor de flexibilitate care fac posibilă modificarea pe parcurs

Toate aceste elemente pot fi integrate în următoarea schemă (S. Iosifescu):

Formarea şi Sprijin din

Figura 1. Implementarea unui proiect curricular

D. Potolea susţine că monitorizarea unui curriculum trebuie să însoţească fiecare etapă a

- aşteptările forţelor sociale;

• în timpul experimentării pe teren:

Din perspectiva educaţiei centrate pe cel ce învaţă şi a unei „paradigme de utilitate a

2. MONITORZAREA CURRCULUMULUI - CONDIŢIE DETERMINANTĂ ÎN

Orientările pe plan mondial privind dezvoltarea sistemelor educative, fluxul informaţional

privind schimbările în proiectarea şi realizarea educaţiei de bază din învăţămîntul european,

pedagogia obiectivelor la pedagogia competenţelor, promovarea unei instruiri şi evaluări

realizarea demersului managerial şi didactic la nivel de direcţie de învăţămînt;

2.5. Inspecţia de evaluare instituţională.

La nivel de instituţie şcolară, este foarte importantă activitatea de dirijare şi control,

3. METODOLOGIA DE MONITORIZARE A PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A

3.1. Ce este monitorizarea?

Edificarea unui sistem de învăţămînt performant implică proiectarea şi realizarea unui

sensul de „studiere” a unui fapt sau fenomen educaţional.

3.2. Care este obiectul monitorizării?

modernizat în cheia competenţelor. Dat fiind însă că procesul de implementare a curriculumului

3.3. Scopul şi obiectivele monitorizării

- cunoaşterea condiţiilor reale de implementare a curriculumului şcolar axat pe

- acordarea, în caz de necesitate, a sprijinului metodologic în rezolvarea unor situaţii-

3.4. Cine va realiza monitorizarea?

3.5. Cum va decurge monitorizarea?

a. Stabilirea actorilor implicaţi în procesul de monitorizare a implementării

e. Realizarea de către monitori a procesului de monitorizare a implementării

3.6. Cu ce suport metodologic se va realiza monitorizarea?

2. Fişa de lucru privind implementarea curriculumului şcolar la nivel municipal/raional

3.7. Metodologia de proiectare şi realizare a procesului de monitorizare

planului de acţiuni, se va realiza cu sprijinul instanţelor şi în termenii stabiliţi în program, iar

Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului va începe simultan în toate

Chestionarele îndeplinite şi fişele de lucru ale monitorilor vor fi colectate la direcţiile de

- Ce intervenţii sunt posibile la nivel de conceptori de curriculum, manuale şcolare,

4. PROGRAM DE ACŢIUNI PRIVIND MONITORIZAREA PROCESULUI DE

Nr.crt. Obiectivele înaintate Termene Responsabili Indicatorii de

I. MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

curriculumului modernizat corespunzătoare

II DRÎTS ŞI DGETS (NIVEL RAIONAL ŞI MUNICIPAL)

III. INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÎNT

modernizate la disciplinele determinate recomandările de

3.7. Organizarea şi desfăşu-rarea Pe parcursul Managerul de instituţie

IV. INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EUCAŢIEI

4.1. Elaborarea instrumen-tarului 2011 Departamentul Există setul de

În procesul monitorizării, responsabilii pentru această activitate (şefii direcţiilor

5. INSTRUMENTE DE LUCRU PRIVIND MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII

O însemnătate deosebită pentru o monitorizare de calitate a procesului de implementare a

raional/municipal şi instituţional reprezintă un instrument de lucru proiectat în mod expres

Fişa implementării curriculumului şcolar la nivel raional/municipal şi instituţional

N Acţiunea /activitatea Indicatori Responsabil Termenii / lunile

9. Organizarea dezbaterilor  identificarea părţilor tari şi celor vulnerabile Specialiştii

10. Elaborarea sugestiilor  sugestii metodologice pentru instituţiile de Specialiştii

2. Retribuirea funcţiilor privind implementare a curricula şcolare Administraţia

implementarea curricula şcolară funcţiile şefului de catedră