Hipofiza este o glandă mica (500 mg), situată median la baza creierului într-o cavitate a osului

sfenoid denumită „şaua turcească”, posterior de chiasma optica.

Are trei lobi: anterior, intermediar şi posterior. Lobul anterior împreunǎ cu cel intermediar alcǎtuiesc
Adenohipofiza, iar cel posterior Neurohipofiza.

Adenohipofiza secretă hormonii tropi: hormonul de creştere - STH, prolactina - LTH,

adrenocorticotropul - ACTH, gonadotropii FSH şi LH, hormonul melanocitostimulant(MSH), iar
Neurohipofiza secretă vasopresina - ADH şi ocitocina.

Reglarea hipofizei:

1. Hormoni hipotalamici stimulatori: a) TRH - hormon eliberator de tirotropină - tireostimulina

b)CRH - corticoliberina - hormon eliberator de ACTH c) GH-RH - hormon eliberator de hormon
somatotrop d) Gn-RH - hormon eliberator de gonadotropi - gonadoliberine e) PRH - hormon
eliberator de PRL f) MRH - hormon eliberator de MSH.

2. Hormoni inhibitori: a) SRIF sau somatostatină - inhibă eliberarea GH b) PIF - inhibă eliberarea de
PRL c) MIF - inhibă eliberarea de melatonină.

Hormonii tiroidieni.

STH. Prin intermediul factorilor insulinici de creştere are acţiune asupra cartilajelor de creştere,
anabolismului muscular şi creşterii celulare. UP = acromegalie, LOW = hipopituitarism.

PRL. Produce secreţia la nivelul glandei mamare a 2 enzime: lactozosintetaza şi 1 alfalactalbumina.

UP = hiperprolactinemii.

ACTH. Stimulează producţia de hormoni din zona reticulată şi fasciculată la nivelul suprarenalei.
UP = boala Cushing

FSH. Rol în recrutarea foliculilor primordiali la femeie, iar la bărbat rol în spermatogeneză. UP =
menopauza.

LH. Rol major în steroidogeneză. Declanşează ovulaţia. Stimulează producţia de testosteron din
celulele Leydig testiculare. LOW = insuficienţa gonadică secundară.

TSH. Rol în asigurarea secreţiei adecvate de T3 şi T4. Proliferarea şi hipertrofia celulelor tiroidiene.
LOW = hipertiroidism şi hipotiroidism secundar (hipofizar) UP = hipotiroidismul primar.

Acromegalia Definiţie - totalitatea modificărilor somatice şi metabolice apărute ca urmare a creşterii

secreţiei de hormon de creştere (GH/STH) după pubertate.

Cauze: tumorale- 95%, prin hiperplazie 2-5%.

Tablou clinic:

1. Sindrom endocrin. Tegumente groase, transpiraţie excesivă, hipertrichoză, frunte îngustă, arcade
şi sprâncene proeminente, nas şi buze groase, macroglosie, prognatism, mâini şi picioare late, cifoză
dorsală, lordoză, voce îngroşată, guşă, cardiomegalie, splenomegalie, hepatomegalie, gastrită
hipertrofică, megacolon, cancere şi polipi intestinali, nefromegalie, etc.

2. Sindrom tumoral. Cefalee dată de tumorile intraşelare, rezistentă la antialgice obişnuite;

hemianopsie bitemporală frecvent.

Diagnostic paraclinic.

1. Biologic. Proba hiperglicemiei provocate poer oral (HGPO) de tip diabet zaharat sau diabet
zaharat tipic, calcemia N, calciuria=UP, fosfatemiea=UP, fosfataza alcalină=UP.

2. Hormonal. GH-static-valori crescute cu anularea ritmului nictemeral de secreţie. GH - teste

dinamice: stimularea cu GH-RH sau TRH; inhibiţie cu HGPO: testul cu L-DOPA sau bromocriptină
- la acromegalici produce o reducere paradoxală a GH; Testul la TRH - la sănătos TRH nu
stimulează secreţia de TRH, dar în acromegalie da. PRL = N/UP. Somatomedinele (IGF1) = UP

3. Radiologic. Se face Rx Craniu profil pentru şaua turcească, CT şi IRM.

Tratament. Chirurgical - extirparea tumorii prin abord transsfenoidal dacă tumora nu are extensie
mare suprastelară. Radioterapia. Medicamentos: analogi de somatostatine - OCTREOTID sau
agonişti dopaminergici BROMOCRIPTINĂ în doză mare.

Adenomul secretant de PRL

Tablou clinic. La femei sân bine „pregătit” estrogenic, galactoree, oligomenoree sau amenoree,
infertilitate, hirsutism. La bărbaţi apar tulburări de dinamică sexuală până la impotenţă,
oligospermie, reducerea volumului seminal, infertilitate, scăderea pilozităţii faciale.

Dg paraclinic.

1. Hormonal. Dozarea PRL serice. Prin trei probe de sânge recoltate pe un cateter venos la interval
de 15 min. Dozarea se face prin metode ELISA/RIA/electrochemiluminescenţă. Valori peste 100
ng/ml certifică prezenţa tumorii.

2. Imagistic. CT/IRM identifică tumora.

3. Consult oftalmologic şi neurologic

Tratament.

1. Bromocriptina - blochează secreţia de PRL.

2. Cabergolina

3. Extirparea chirurgicală a adenomului.

4. Radioterapia.

Adenomul secretant ACTH

Adenom care secretă ACTH, de cele mai multe ori microadenom, care prin efectul stimulator asupra
ambelor suprarenale produce hipertrofia bilaterală a acestora.

Tablou clinic. Facies rotund de „lună plină”, cu venectazii, ten seboreic, obezitate facio-trunculară,
hiperpigmentare tegumentară, hirsutism, HTA, hiperglicemie, vergeturi roşii violacee pe abdomen şi
coapse, dereglări ale ciclului menstrual.

Dg paraclinic.

1. Analize nespecifice: hiperglicemie, creşterea Natremiei, scăderea potasemiei.

2. Hormonal. Dozarea cortizolului plasmatic la ora 8 şi 16, constatâdu-se pierderea ritmului

nictemeral; dozarea cortizolului plasmatic urinar; dozarea ACTH plasmatic; teste dinamice - testul
de inhibiţie cu dexametazoa, testul de stimulare cu CRH, testul cu Metopiron.

3. Imagistica. Eco de suprarenale identifică numai tumorile. CT-IRM de hipofiză identifică şi

măsoară tumorile. Scintigrafie suprarenaliană cu colesterol marcat cu iod radioactiv.

Tratament.

1. Hipofizectomie transsfenoidală

2. Radioterapie convenţională

3. Alternativ - suprarenalectomie + radioterapie hipofizară.

4. Blocantă ale steroizilor suprarenalieni: Metopiron, Ketoconazol

5. Blocantă ale receptorilor de cortizol.

Diabetul Insipid

Este un sindrom clinic caracterizat prin poliurie şi polidipsie, densitate mult scăzută ca urmare a
deficitului de ADH.

Forme clinice: DI cranial - prin deficit total/parţial de ADH prin tumori, infecţii la nivel hipotalamo-
hipofizar, autoimun, ereditar, posthipofizectomie. DI nefroge - lipsa de răspuns a receptorilor la
acţiunea ADH. DI gestatioal.
Tablou clinic. Poliurie, nicturie, sete (polidipsie).

Paraclinic. Diureză peste 5-6 l/24h, densitate urinară sub 1010g/l, osmolaritate urinară sub 300
mOsm/l, ADH seric redus, teste dinamice, glicemia şi glicozuria pt dg dif cu Dz, uree şi electroliti,
imagistic.

Teste dinamice. Proba de deshidratare. Proba cu ADH

Tiroida

Este formată din doi lobi uniţi printr-o porţiune centrală denumită istm. Are 15-25 g.

Reglarea tiroidei. Neurogena: prin act TRH. Feedback negativ: efectul inhibitor al T3 şi T4 asupra
secreţiei de TSH. Autoreglare - excesul de iod scade efectul TSH asupra receptorilor.

Efectele hormonilor tiroidieni. Calorigen, diferenţierea şi proliferarea ţesuturilor, rol metabolic -

tendinţa la hiperglicemie, stimulează lipoliza, cresc catabolismul proteic, hipersudoraţie, cresc viteza
de conducere la nivelul muşchilor netezi şi striaţi şi viteza de conducere nervoasă, accelerează
tranzitul intestinal.

Explorarea tiroidei.

1. Dozări hormonale. Statice. Dozarea T3 şi T4 din serul obţinut prin centrifugarea probei de sânge
venos prin metode: radioimunologice RIA, imunoenzimatice ELISA, electrochemiluminescenţa
ILA. Dozarea TSH prin aceleaşi metode. Dozarea calcitononei la fel.

Teste dinamice. Testul cu TRH - dozarea TSH înainte, la 30 min, la 60 min după adm a 200 microg
de TRH iv. În hipertiroidism stimularea este ineficientă, TSH nu creşte; în hipotiroidie se
înregistrează o ceştere explozivă a TSH. Dozarea iodemiei şi a ioduriei. Dozarea tireoglobulinei din
serul obţinut prin centrifugarea sângelui venos prin metode RIA, ELISA, ILA, imunofluorescenţa
IFA. Normal este de 30-40 ng/ml. Creşte în cancerul tiroidian.

Markerii autoimunităţii tiroidiene: anticorpii antiperoxidazici (TPO) crescuţi în hashimoto, a

antitireoglobulinici (atc Tg) UP în tir Hasimoto, a antireceptori TSH (TRAb) UP în b Basedow.

Explorarea morfologică a tiroidei. Ecografia. Tireoscintigrma TC/IRM.

Guşa endemică

Orice creştere în volum a glandei tiroide.

Necesarul de iod: Perioada prepubertară, adolescenţi şi adulţi = 150 microg/zi, gravide şi lăuze = 200
microni/zi.

Tablou clinic. Tumefierea regiunii cervicale anterioare, senzaţie de constricţie la nivelul gâtului,
senzaţie de „nod în gât”, tulburări de memorie, întârziere de creştere la copii şi adolescenţi.
Dg pozitiv. Tablou clinic, eco de tiroidă, scintigrafia, radioiodocaptarea, ioduria, dozarea T3 şi T4
normal sau crescut, Tsh normal sau crescut, dozarea atcTPO pt excluderea etiologiei autoimune.

Tratament. Medicamentos. Profilactic: cu iodură de potasiu, sare iodată, ulei iodat. Curativ: hormoni
tiroidieni în doză mare, antitiroidiene de sinteză (Thyrozol) pentru guşile hipertiroizate. Chirurgical
cu scop de decomproimare sau estetic.

Hipertiroidismul (Tireotoxicoza)

Sindrom determinat de excesul de hormoni tiroidieni circulanţi, fie prin producţie tiroidiană
excesivă, fie TSH crescut.

Etiologie: Boală autoimună, cauze genetice, infecţii, tumori hipofizare, adenoame tiroidiene.

Tablou clinic. Palpitaţii, transpiraţii, agitaţie şi anxietate, tremor fin al extremităţilor, dispnee,
astenie, scădere ponderală, apetit alimentar crescut, tranzit intestinal accelerat, creştere a TA,
prezenţa guşii şi a freamătului tiroidian, fibrilaţie atrială, flutter atrial, axtrasistole, piele fină, caldă,
epilată, traspirată.

Dg paraclinic. T3, T4, FT4 crescute în ser, TSH scăzut, colesterol scăzut, RIC crescut la 2, 24 h cu o
reducere uşoara la 48 h, ecografia poate semnala eventuale formaţiuni nodulare.

Tratament. Evitarea suprasolicitării fizice şi psihice, a stresului, tutunului, cafelei, şi a preparatelor

cu iod, dietă bogată în proteine şi CH, tratament medical: antitiroidiene de sinteză Thyrozol,
betablocante, sedative. Tratament chirurgical - tiroidectomie subtotală largă. RADIOTERAPIE.

Forme clinice de Hipertiroidism 1. Boala Basedow. Etiologie autoimună. tablou clinic: manif linice
de hipertiroidism, guşă difuză şi omogenă, exoftalmie, mixedem pretibial. Paraclinic: t3, t4, ft4 =
UP.

Tratament. Specific hipertiroidismului: medical şi chirurgical

Ne-am obisnuit deseori atunci cand vorbim sau auzim despre glande sau despre
endocrinologie sa mergem cu gandul la glanda tiroida. Pentru multi dintre noi
expresia „ai probleme cu glanda” inseamna in mod automat glanda tiroida si o
consideram poate, ca fiind cea mai importanta glanda endocrina. Fiziologia insa ne
spune altceva. Si anume ca „dirijorul” activitatii intregului sistem endocrin este o
glanda mica pe care cei mai multi dintre noi o ignoram: hipofiza.
Hipofiza este situata la baza creierului si este formata din neurohipofiza si
adenohipofiza. Hormonii sintetizati de adenohipofiza sunt sapte: hormonul de
crestere (somatotrop), prolactina, melanocitostimulator, adrenocorticotrop,
tireotrop, foliculostimulant si luteinizant. Neurohipofiza depoziteaza si elibereaza
vasopresina si oxitocina.
Fara hormonii sintetizati de hipofiza, glande precum tiroida, suprarenalele, ovarele,
testiculele nu se pot dezvolta si nu pot avea functie normala.

Actiunea hormonilor hipofizari

* Hormonul tireotrop are rol trofic asupra tiroidei si este implicat in sinteza
hormonilor tiroidieni, fiind indispensabil pentru secretia tiroidiana.
* Hormonii luteinizant si foliculostimulant se mai numesc si gonadotropi si au rol in
reglarea ciclului menstrual la femei si in spermatogeneza la barbati. Secretia
anormala a acestora duce la infertilitate.
* Hormonul adrenocorticotrop este trofic al corticosuprarenalei, cu efecte
metabolice adaptative. Hipersecretia de hormon adrenocorticotrop duce la aparitia
bolii Cushing care are printre manifestari obezitate, hiperglicemie, hipertensiune.
* Prolactina impreuna cu estrogenii si steroizii suprarenali sunt hormoni esentiali
pentru dezvoltarea normala a glandei mamare. Este absolut necesar pentru
lactogeneza (productia de lapte). Secretia lui in exces duce la galactoree,
amenoree (lipsa ciclului menstrual), infertilitate, hirsutism.
* Hormonul de crestere are un rol esential in dezvoltarea normala, in special a
scheletului si a tesuturilor moi. De asemenea, acesta intervine in reglarea
metabolismului general. Absenta lui la copil si adolescent duce la nanism hipofizar -
copilul nu creste in inaltime, dar are o dezvoltare armoniosa in raport cu inaltimea
lui si un intelect normal. Excesul lui duce la acromegalie sau la gigantism, ceea ce
reprezinta cresterea accentuata a scheletului si viscerelor. Secretia lui este
influentata de exercitiu fizic, somn, glicemie, alimentatie si unele medicamente.
Intrebarea care va vine in mod firesc in minte in urma acestor date succinte despre
rolurile pe care le joaca hormonii secretati de hipofiza este: Exista tratamente in
aceste cazuri? Raspunsul este da. Exista tratamente care pot ajuta oamenii cu
afectiuni ale hipofizei sa duca o viata normala.
Hipofiza
Hipofiza (glanda pituitara) are dimensiunile unui bob de fasole si 0,5 g greutate. Este localizata in saua turceasca a
sfenoidului, sub hipotalamus de care este legata printr-un pedicul sau tija pituitara . Hipofiza este formata din trei lobi:
anterior, mijlociu si posterior. Lobii anterior si mijlociu (intermediar) au origine epiteliala, iar lobul posterior are origine
nervoasa, ca si hipotalamusul. Lobul posterior este legat de hipotala- mus prin tractul hipotalamo-hipofizar, iar lobul
anterior, prin vase sangvine, care dupa ce se capilarizeaza la baza hipotalamusului, se colecteaza in vene dispuse in
jurul tijei hipofizare si apoi se apilarizeaza din nou la nivelul hipofizei anterioare, formand sistemul porthipofizar.

A) Lobul anterior este constituit din cordoane de celule care formeaza epiteliul secretor al glandei. Aceasta cuprinde
celule specifice pentru fiecare din hormonii secretati, cunoscuti sub numele de hormoni tropi.

a) Hormonul somatotrop (STH) este hormonul de crestere, care stimuleaza cresterea armonioasa a intregului
organism. De asemenea, intervine in dezvoltarea celulelor, activeaza transportul aminoaci-zilor in celule si stimuleaza
sinteza tisulara a proteinelor, cu efect asupra cresterii oaselor, muschilor si viscerelor. Intensifica oxidarea lipidelor,
asigurand energia necesara sintezei proteice.

Are rol hiperglicemiant si stimuleaza secretia glandelor mamare. Hipersecretia de STH inainte de pubertate determina
gigantismul (cresterea exagerata in inaltime), iar dupa pubertate produce acromegalia (cresterea exagerata a
extremitatilor membrelor, oaselor fetei, buzelor, limbii si a unor viscere). Hiposecretia de STH determina la copii
nanismul hipofizar (piticism cu dezvoltare fizica proportionala si intelect normal). Secretia de STH este stimulata de
hipoglicemie si de solicitari ale organismului.

b) Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina (ACTH) stimuleaza cresterea, dezvoltarea si activitatea secretorie
a glandelor corticosuprarenale. Hipersecretia de ACTH determina hipertrofierea corticosuprarenalei, iar hiposecretia de
hormoni a acesteia, avand ca urmare tulburari metabolice.

c) Hormonul tireotrop sau tireotropina (TSH) stimuleaza cresterea, dezvoltarea si secretia de hormoni ai glandei
tiroide.

d) Hormoni gonadotropi controleaza functia gonadelor femeiesti si barbatesti. De asemenea, controleaza secretia
glandelor mamare la femeie. Acestia sunt: hormonul folicostimulant (FSH) care determina la femei cresterea si
maturarea foliculilor ovarieni si secretia hormonilor estrogeni iar la barbat stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si
spermatogeneza, hormonul luteinizant (LH) care determina la femeie ovulatia si aparitia corpului galben de sarcina,
iar la barbati stimuleaza secretia hormonilor androgeni.

e) Hormonul luteotrop (LTH) sau prolactina (PRL) stimuleaza la femeie secretia corpului galben si secretia
lactacta. Nu se cunoaste actiunea lui la barbat.

B) Lobul mijlociu (intermediar) are forma unei lame epiteliale, care la adult adera strans de lobul posterior. El secreta
hormonul melanocistostimulant (MSH), care stimuleaza sinteza de melanina in melanocite, cu rol in procesele de
pigmentare ale pielii.

C) Lobul posterior sau neurohipofiza este constituit din axoni ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori si celule
gliale. Neurohipofiza reprezinta un depozit de hormoni produsi de hipotalamusul anterior.

Hormonii neurohipofizari sunt:

- Hormonul antidiuretic (ADH) sau vasopresina care contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor
extracelulare in organism prin stimularea absorbtiei de apa la nivel renal. Deci, are efect antidiuretic, prin reducerea
cantitatii de urina eliminata. Absenta hormonului antidiuretic este urmata de aparitia bolii numita diabet insipid.
Secretat in doze mari, determina vasoconstrictia si hipertensiunea arteriala, dar are si efecte metabolice
(hiperglicemie). De asemenea, stimuleaza si peristaltismul intestinal.

- Ocitocina favorizeaza nasterea, prin stimularea contractiilor musculaturii netede ale uterului gravid, si alaptarea, prin
stimularea contractiei celulelor mioepiteliale ale canalelor galactofore din glandele mamare.
Reglarea secretiei de hormoni adenohipofizari se face printr-un mecanism umoral de tip feedback negativ, in care rolul
cel mai important il are hipotalamusul. Secretia hipotalamica este influentata direct pe cale nervoasa, prin stimuli de la
sistemul limbic, sau reflex, prin stimuli de la receptori.