Sunteți pe pagina 1din 5

c 




Ê 




   
 
 
 

’’’
À  


     


 

Tuberculoza este boala infecto-contagioasa cu evolutie cronica, provocata de bacilul


Koch (bacilul tuberculozei) si care poate afecta toate organele corpului, cu precadere
plamânii.

Boala este provocata de infectarea cu un microb, bacilul Koch. Tuberculoza primara


este determinata de infectia cu Micobacterium Tuberculosis, transmisa pe cale
aeriana de la om la om.
Prin scaderea apararii imunitare, se constituie terenul nefavorabil pe care se
reactiveaza infectiile cu acesti microbi ai tuberculozei. Principalii factori de risc care
duc la slabirea organismului sunt:
- vârsta înaintata,
- alcoolismul,
- subnutritia,
- SIDA,
- diabetul zaharat,
- tratamentele cu prednison (corticoterapia),
- leucemia, limfoamele maligne,
- operatiile pe stomac (gastrectomia),
- tratamentele cu substante citostatice (pentru cancer),
- silicoza.

Tuberculoza pulmonara primara apare, frecvent, fara simptome si, eventual, se


manifesta ca si o stare gripala. În cazuri cu evolutie grava, se manifesta prin (vezi in
coloana din dreapta):
- febra,
- transpiratii nocturne,
- tuse si expectoratie,
- apa la plamâni (revarsat pleural),
- o eruptie pe piele (eritem nodos).
Dupa vindecare si, eventual, reinfectie, tuberculoza pulmonara postprimara se
manifesta prin:
- tuse cronica,
- transpiratii nocturne,
- lipsa poftei de mâncare (anorexie) cu scaderea greutatii,
- diminuarea capacitatii de munca,
- tuse cu expectoratie sanguinolenta (cu sânge, cu urme de sânge),
- dureri toracice.

Tratamentul trebuie sa se faca cu doze mari, cu mai multe antibiotice deodata si cu


medicamente la care bacilii sa nu fie rezistenti. Tratamentul unei tuberculoze trebuie
prelungit foarte mult, uneori peste un an, si chiar peste un an si jumatate.
Medicamentele antituberculoase utilizate sunt: izoniazida, rifampicina,
streptomicina, etambutolul, pirazinamida.
Alimentatia bolnavului trebuie sa fie, în primul rând, variata si sa cuprinda toate
felurile de alimente. Ea trebuie sa contina atât produse bogate în albumine (carne,
peste, brânza, ou), cât si fainoase, dulciuri, grasimi si verdeturi.

Alimentatia si igiena sunt conditii de baza pentru ca un organism sa fie sanatos.


Trebuie crescuta puterea de aparare a organismului,pentru a face fata agresiunii
bacilare.
Pentru ca sursa de infectie o constituie oamenii bolnavi si animalele bolnave de
tuberculoza, un prim si important mijloc de preventie este tratamentul bolnavilor,
pentru a face sa scada astfel posibilitatea contactarii bolii de catre persoanele
sanatoase de la contactii tuberculosi (sputa bolnavilor de tuberculoza contine un
numar enorm de bacili).

- Omul este in acelasi timp rezervorul si agentul transmisiei bacilului. Doar un


pacient la care s-a identificat prezenta bacililor, prin examenul direct al
expectoratiilor, este contagios. El inceteaza sa mai fie contagios dupa a treia
saptamana de tratament. Contaminarea se face prin intermediul picaturilor de saliva
care contin bacilul, propulsate atunci cand bolnavul vorbeste, stranuta sau tuseste.
Boala mult mai rara, tuberculoza cu Mycobacterium africanum, care se observa mai
ales pe continentul african, se transmite intr-un mod comparabil celui prin care se
transmite tuberculoza clasica si da simptome similare

- Primul contact cu bacilul declanseaza o afectiune numita primo-infectie


tuberculoasa. In 90% dintre cazuri, primo-infectia se vindeca definitiv si spontan. In
5% dintre cazuri, bacilul se raspandeste pe cale sangvina si se afla la originea
focarelor infectioase care pot ramane latente timp de mai multi ani apoi, in cazul
unei imunodeficiente, trecatoare sau nu, putand sa se reactiveze. Astfel,
imunodeficienta cauzata de SIDA explica in parte cresterea recenta a cazurilor de
tuberculoza. In alte cazuri, bacilul ramane localizat in plamani si in tesuturile
invecinate (ganglioni); boala se poate traduce printr-o atingere pulmonara cu tuse,
oboseala, febra si pierdere in greutate.

- In cazul ideal, acesta se pune pe baza evidentierii bacilului. Se examineaza


expectoratiile (sau secretiile traheobronsice inghitite de bolnav, prelevate prin tubaj
gastric facut a jeun, dimineata. In caz de atingere poliviscerala, se analizeaza lichidul
peritoneal, al pericardului, urina, lichidul pleural sau cefalorahidian. Examenul direct
la microscop nefiind intotdeauna pozitiv, trebuie ca prelevatul sa fie pus in mod
sistematic in cultura; in acest ultim caz, rezultatele nu sunt cunoscute decat dupa un
interval de 3-4 saptamani. Atunci cand prelevatele obisnuite sunt negative, se pot
realiza prelevari prin fibroscopie (cu ajutorul unui fibroscop, tub suplu dotat cu un
sistem optic, introdus prin nas); uneori, se mai practica o biopsie (bronsica, osoasa,
ganglionara, pleurala etc.) pentru a gasi bacilul sau semnele indirecte ale bolii
(granulom, de exemplu). Uneori, toate prelevatele sunt negative, chiar dupa
cultivare in medii de cultura, si se pune un diagnostic prezumptiv - nu unul cert -
dupa simptome, dupa rezultatele testelor tuberculinice, dupa faptul daca persoana a
fost sau nu in contact cu un subiect contagios si dupa aspectul fotografiilor. Medicul
prescrie atunci tratamentul in pofida absentei dovezii categorice, riscul legat de
efectele nedorite ale medicamentelor fiind mult mai mic decat cel antrenat de faptul
de a lasa o tuberculoza sa evolueze. Daca semnele dispar sub tratament, diagnosticul
este confirmat aposteriori
.