Stimularea creativităţii elevilor prin metode active-participative

în cadrul orelor de limbă şi literatură română

În societatea contemporană, aflată în plină evoluţie, avem nevoie de o educaţie formativă,

orientată spre formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creative. În contextul actual, este nevoie
de oameni ce posedă o inteligență creatoare, gîndire independentă și creativă.
Insul creativ este cel care “se caracterizează prin originalitate şi expresivitate, este
imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ” 1. De aceea, creativitatea a
devenit un indiciu valoric în multe profesii din diverse domenii de activitate, un
indiciu al calităţii şi un element de progres al vieţii social-economice. E o necesitate a omului de
a se adapta continuu la situații noi, la procese și probleme de muncă, mereu noi.
Una din sarcinile esenţiale ale şcolii este aceea de a stimula creativitatea elevilor, prin
diferite abordări. Este unanim acceptat faptul că avem nevoie de copii care gândesc, nu doar
memorează informaţia primită, de copii care au capacitatea de a prelucra informaţia. Pentru ca
informaţia să-şi găsească aplicabilitatea, este necesară trecerea de la stocarea informaţiei la
prelucrarea ei logică. Pentru o structurare sistematică, temeinică a informaţiei, se impune
necesitatea de a forma capacitatea elevilor de a structura logic conţinuturile şi de a le transfera de
la o arie curriculară la alta, de a le ierarhiza, în funcţie de contextele situaţionale şi de necesităţi.
Dezvoltarea creativităţii copiilor trebuie să reprezinte o preocupare permanentă pentru
cadrele didactice ancorate în realitatea de azi. Astfel, copilul provocat să creeze va deveni omul
capabil să găsească soluţii şi să se adapteze într-o societate aflată într-o continuă schimbare.
Un rol deosebit de important în stimularea creativităţii elevilor îl au şi orele de limba şi
literatura română. E nevoie deci de un dascăl de limba română bine informat, ingenios, creativ,
plin de fantezie, care să descopere mereu noi căi de abordare a fenomenului educaţional, noi
metode, procedee şi tehnici, noi forme de lucru, pentru a ieşi din rutină, pentru a depăşi şablonul.
Folosirea metodelor interactive de predare-învăţare în cadrul orelor de limba şi literatura
română contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un
caracter activ-participativ şi o reală valoare activ-formativă asupra personalităţii
elevului, ele ducând la dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a creativităţii elevilor. Aceste metode
sunt atractive pentru elevi, îi stimulează să se implice activ în rezolvarea sarcinilor, le stimulează

1
Mihaela Roco, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed.Polirom, 2004, pag. 17

1
iniţiativa, creativitatea, valorificându-le potenţialul creativ, originalitatea. De asemenea, acestea
au un rol deosebit de important în dezvoltarea gândirii critice a elevilor şi le asigură o mai bună
punere în practică a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
Dintre metodele moderne specifice învăţării active care se pot aplica cu succes la orele de
limba şi literatura română sunt: brainstorming-ul cu roluri, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare,
explozia stelară, controversa creativă, patru colţuri, jocurile didactice, inteligenţele multiple ş.a.
Brainstormingul cu roluri a fost dezvoltat plecând de la ipoteza că unii oameni se simt
inhibaţi de brainstormingul tradiţional. În bătălia de roluri, implicată de această variantă, fiecare
îşi asumă altă identitate, încercînd s-o imite în limbaj şi să propună soluţii din perspectiva
personajului interpretat. Tehnica se desfășoară în următorii paşi: formularea problemei; în timpul
brainstormingului fiecare membru selectează o persoană, cunoscută şi de ceilalţi, pe care o imită
asumându-şi rolul ei şi generează soluţii din această perspectivă; realizarea unui brainstorming
obişnuit pentru culegere de soluţii; evaluarea amânată ca şi la brainstormingul clasic. Acest tip
de brainstorming este preferat de elevi/studenți şi presupune abilităţi empatice şi obişnuinţă de a
asuma şi juca un rol.
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstormingului. Ideile noi însă se scriu pe foile de
hârtie care circulă între participanţi, de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se
numeşte 6/3/5 pentru că există şase membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie
câte trei soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de cinci minute.
Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii
participanţilor, care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt șase
pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul, aşa cum consideră mai bine.
Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul
pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
Explozia stelară (“Starbursting”) este o altă metodă de stimulare a creativităţii, similară
brainstormingului. Începe din centrul conceptului şi se extinde în afară, cu întrebări. Se scrie
ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea.
Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, Când?, Cum?, De ce?.
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer mai multă concentrare. Scopul
metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte.
Organizată în grup, această metodă facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea
de întrebări la întrebări, aşa cum barinstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
Controversa creativă este o altă metodă de lucru în grup, prin care se dezvoltă
creativitatea. Ideea de bază a metodei poate fi sintetizată astfel: “fenomenele se compun din mai
multe adevăruri”. În fiecare grup, doi dintre participanţi susţin cu fermitate o poziţie într-o
problemă, iar ceilalţi doi susţin o poziţie contrară. Cei care susţin poziţii similare discută cu
ceilalţi colegi din celelalte microgrupuri care apără aceeaşi perspectivă. Se întorc apoi în
grupurile de origine şi expun ideile noi sau originale aflate. Se prezintă apoi toate ideile în grupul
de origine, iar colegii notează, pun întrebări, sunt marcate punctele forte şi cele slabe. După
expunerea tuturor punctelor de vedere, participanţii trebuie să ajungă la o poziţie comună, care să
combine elementele din prezentări.
În cadrul metodei “Patru colţuri”, se aplică în fiecare colţ al clasei o afirmaţie în
legătură cu o întrebare, o temă sau o problemă. Participanţii se adună în colţul unde este
afirmaţia cu care sunt de acord. Se formează astfel spontan grupuri de discuţii în care se dezbat
poziţiile faţă de afirmaţia respectivă: păreri, argumente, problematizări. La sfârşit, discuţia are
loc în plen. Afirmaţiile contradictorii şi provocatoare constituie un stimul pentru participanţi. Ei
se întreabă care este părerea lor în acea problemă. Alegerea unei opinii stimulează căutarea unor
argumente în favoarea ei.
Metoda jocurilor educative reuşeşte să stabilească un echilibru în activitatea elevilor,
fortificând energiile intelectuale şi fizice ale acestora. Două exemple de jocuri care contribuie la
stimularea creativităţii, fanteziei şi imaginaţiei sunt: “O nouă zi” (Ce ar fi dacă săptămâna nu ar
conţine şapte zile, ci opt? Cum s-ar numi a opta zi, ce caracteristici ar avea?); “Schimbarea
personalităţii: cum ar fi ca pentru o zi să fii altă persoană?” (Copilul se gândeşte la un personaj
interesant pentru el din perspectiva căruia i-ar plăcea să vadă lumea pentru câteva minute)2.
Teoria inteligenţelor multiple ne ajută să ne cunoaştem mai bine elevii şi să alegem
pentru aceştia cele mai bune metode pentru a eficientiza procesul de predare – învăţare –
evaluare. Această teorie a inteligenţelor multiple, enunţată în cartea scrisă de Howard Gardner,
Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences (1993), a insistat asupra faptului că
inteligenţa nu trebuie concepută ca un construct unidimensional, ci ca o serie de opt inteligenţe
independente: inteligenţa verbală/lingvistică, inteligenţa logică/matematică, inteligenţa

2
Joc propus de prof. doctor Florian Colceag şi Florin Alexandru în Copilul tău este un geniu, Bucureşti, 2016, p.263
vizuală/spaţială, inteligenţa corporală/kinestezică, inteligenţa muzicală/ritmică, inteligenţa
interpersonală, inteligenţa intrapersonală, inteligenţa naturalistă. Această perpsectivă permite
individului să „manifeste transformările şi modificările percepţiilor individuale” şi să „recreeze
aspecte ale propriilor experienţe”3.
Am folosit cu succes metoda “Inteligenţelor multiple” ȋn cadrul unei lecţii de aprofundare
a poeziei Leoaică tânără, iubirea (Nichita Stănescu). Elevii, împărţiţi în grupe în funcţie de tipul
de inteligenţă, au avut de rezolvat mai multe sarcini într-un timp specificat (aproximativ o
săptămână). Elevii din echipa care ilustrează inteligenţa verbal-lingvistică au recitat expresiv
poezia şi au menţionat care este tema poziei, prezentând apoi semnificaţiile textului poetic, aşa
cum le-au perceput ei. Un alt elev din grupa celor cu inteligenţă verbal-lingvistică a creat o
poezie de dragoste. Elevii din grupa inteligenţei vizual-spaţiale au prezentat desene şi elemente
decorative pe care le-au creat pentru a decora clasa, ilustrând astfel mesajul poeziei. Elevii din
grupul inteligenţei logico-matematice au prezentat diverse probleme de matematică/ grafice
realizate prin care au decodificat mesajul poeziei. Elevii care ilustrează inteligenţa muzical-
ritmică şi corporal-chinestezică au interpretat melodia Leoaică tânără, iubirea: instrumental
(chitară), vocal şi prin mişcări (dans). Pentru a activa inteligenţa interpersonală, elevii au fost
întrebaţi ce sentimente le-au transmis colegii lor prin interpretarea cântecului şi dacă aceastea au
fost în concordanţă cu sentimentele eului poetic.
S-a observat faptul că metodele inovative de ȋnvãţare au mult mai mare succes la elevi, le
captează atenţia şi le stârnesc interesul pe o perioadã mai mare de timp. Aplicarea cu regularitate
a metodelor inovative, de cooperare, duc în timp la rezultate superioare, motivaţie intrinsecă mai
mare, respect de sine mai crescut şi dezvoltă abilităţi sociale deosebite.

Bibliografie:
Amabile, Teresa M. (1997), Creativitatea ca mod de viaţă. Ghid pentru părinţi şi profesori,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică;
Cerghit, Ioan (2006), Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi;
Colceag, Florian şi Alexandru, Florin (2016), Copilul tău este un geniu, Bucureşti;

3
Howard Gardner, Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, 1993, p.173
Gardner, Howard (1993), Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, New York:
Basic Books;
Ionescu, Miron, Radu, Ioan (2001), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia;
Pamfil, Alina, (2003), Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice
deschise, Bucureşţi, Ed.Paralela 45;
Roco, Mihaela (2004), Creativitate şi inteligenţă emoţională, Iaşi, Ed.Polirom;
Stoica-Constantin, Ana (2004), Creativitatea pentru studenţi şi profesori, Iaşi, Ed. Institutul
European.