4, Octombrie-Decembrie, 1995
28 REVISTA TEOLOGICA
+ IOAN
DIN MILA LUI DUMNEZEU, EPISCOP AL EPISCOPIEI COVASNEI
ȘI HARGHITEI
facă și om prin fire nu a schimbat hotarele nici unei firi prin cealaltă
ci fiind întreg Dumnezeu a rămas și întreg om".
Deci mântuirea noastră a fost săvârșită de Fiul lui Dumnezeu în
trupat de Dumnezeu — Omul și credem că, prin Sfinții Apostoli „noi
L-am văzut cu ochii noștri și mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul Mân
tuitor al lumii" (I In. 4, 14).
Dacă nu ar fi venit însuși Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu în trup
omenesc s-ar fi pierdut în timp credința cea adevărată în Dumnezeu
Cel în Treime închinat și slăvit, lisus Domnul aducându-ne „lumina
cunoștinței", El însuși fiind lumina (I In. 1, 5).
Prin întruparea Sa, Fiul lui Dumnezeu îl cheamă pe om la desă
vârșire (Mat. 5, 48): „Fiți dar, voi desăvârșiți precum Tatăl vostru Cel
ceresc desăvârșit este" și ne cere apoi, să ne îmbrăcăm în omul cel
nou, care este făcut după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea și sfințe
nia adevărului (Efes. 4, 22—24).
Luând firea noastră pământească, Hristos Domnul ne-a împăcat
cu Dumnezeu Tatăl. Sfântul Apostol Pavel spune în Epistola către E-
feseni „Hristos s-a făcut pacea noastră ... surpând peretele cel din
mijloc al despărțiturii și desființând vrăjmășia în trupul Său ... ca în
tru sine pe cei doi să-i zidească într-un singur om nou" (Efes. 2, 14—
16).
Sfântul Atanasîe cel Mare afirma că lisus Hristos Cuvântul lui
Dumnezeu „s-a întrupat ca pe noi să ne îndumnezeiască" adică prin
Sfintele Taine, prin rugăciune și trăire duhovnicească să ne ridicăm
iarăși la starea dintâi, să devenim dumnezei prin har. îndumnezeirea
omului începe prin botez și se continuă pe tot „urcușul nostru duhov
nicesc de la curățirea de patimile din noi și dobândirea în același timp
a virtuților, până la atingerea iluminării, adică a desăvârșirii".
După Sfântul Grigorie de Nissa însă „desăvârșirea nu are hotar"
și nimănui nu-i este cu putință atingerea desăvârșirii, suntem datori
să ne străduim ca „să câștigăm din ea atât cât vom putea cuprinde.
Poate că chiar a voi pururea să fie și mai bine este desăvârșirea firii
omului". Este deci cu putință să intrăm pe calea desăvârșirii căci
avem în ființa noastră pe însuși Hristos și suntem după chipul și ase
mănarea Lui. Iar Sfântul loan Gură de Aur zice: „și Dumnezeu se bu
cură să sălășluiască mai degrabă în noi decât în ceruri".
Prin nașterea Sa Hristos Domnul s-a sălășluit întru noi. în stihira
vecerniei Nașterii Domnului se spune: „Astăzi Dumnezeu pe pământ
a venit și omul la cer s-a suit".
Deci ridicarea noastră la Dumnezeu începe odată cu coborârea Sa
la noi. Pogorându-Se din cer și venind pe pământ ca om, s-a golit pe
Sine, chip de rob luând, făcându-se asemenea oamenilor și la înfățișa
re dovedindu-Se ca un om și s-a smerit pe Sine ascultător făcându-Se
până la moarte și încă la moarte pe cruce" (Filip. 2, 6—8). S-a golit
Mântuitorul nu numai de mărirea Sa dumnezeiască, dar și de demni
tatea Sa omenească arătându-Se ca un rob, lipsit de drepturi sau bu
nuri, supus și sărac.
PASTORALE ARHIEREȘTI 31
Iubiți credincioși.
Astăzi, în această zi de praznic împărătesc ne întoarcem gândul
la cuvintele Sfântului Apostol Pavel care spune că „Dumnezeu poate
să ne dea cu mult mai presus decât toate ce cerem și pricepem noi“
(Efes. 3, 20), adeverindu-se astfel cuvântul profetului care zice: Cele
pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omu
lui nu s-au suit, acestea le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iu
besc pe El (I Cor. 2, 9).
La slujba acestui praznic a Nașterii Domnului răsună de veacuri
în Bisericile noastre creștine cuvânt ca acesta: „Cerul și pământul
s-au unit astăzi, născându-se Hristos; astăzi Dumnezeu pe pământ a
venit și omul la cer s-a suit". Să-L întâmpinăm pe Domnul la nașterea
Sa, cum ne îndeamnă Sfântul Grigorie, cu bucurie, cu gânduri curate,
și evlavie adâncă, cu bunătate, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelun
gă răbdare, îngăduindu-ne unul pe altul și iertând unul altuia. Iar pes
te toate acestea să ne îmbrăcăm cu dreptate, care este legătura desă
vârșirii și pacea lui Hristos să stăpânească în inimile noastre (Col.
3, 1).
Odată cu acest cuvânt de învățătură și de îndemn, in ziua Lumi
natului praznic de astăzi al Nașterii Domnului vă trimit tuturor arhie
rească binecuvântare și părintească îmbrățișare.
Al vostru de tot binele voitor și fără încetare către Domnul ru
gător,
f IO AN
Episcop al Covasnei și Harghitei