Sunteți pe pagina 1din 5

Deci, ce varsta are pisica mea, mai exact?

Pisicile reprezinta indivizi care, asemeni oamenilor, experimenteaza


inaintarea in varsta in modul lor unic. Multe pisici incep sa aiba
probleme de sanatate legate de batranete in intervalul de varsta
cuprins intre 7-10 ani, iar majoritatea trec prin aceasta etapa pana sa
ajunga la varsta de 12 ani. Mitul legat de faptul ca fiecarui an din viata
unei pisici ii corespund sapte ani din viata unui om, nu este tocmai
adevarat. In realitate, o pisica cu varsta de un an este similara din
punct de vedere fiziologic cu un om in varsta de 16 ani, iar o pisica cu
varsta de doi ani este similara unui om de 21 ani. Din acel punct,
fiecare an din viata pisicii este echivalent cu aproximativ patru ani din
viata unui om. Folosind aceasta formula de calcul, o pisica de 10 ani
este similara fiziologic cu o persoana de 53 ani, o pisica de 12 ani
este echivalenta cu o persoana de 61 ani, iar o pisica de 15 ani
echivaleaza cu o persoana de 73 ani.

Inaintarea in varsta nu reprezinta o boala

Imbatranirea este un proces natural. Desi acest fenomen este


acompaniat de catre multe schimbari fiziologice complexe, batranetea,
in sine, nu este o boala. Desi multe probleme de sanatate ale pisicilor
in varsta nu pot fi corectate, acestea pot fi, totusi, tinute sub control.
Cheia catre succesul de a asigura pisicii dvs. o viata sanatoasa si de
calitate o reprezinta recunoasterea si limitarea factorilor care prezinta
risc pentru sanatatea animalului, depistarea bolilor cat mai timpuriu
posibil, corectarea sau intarzierea progresiei bolii si imbunatatirea si
mentinerea sanatatii functiilor organismului.

Ce se intampla atunci cand pisica mea


imbatraneste?
Procesul de imbatranire este acompaniat de o serie de modificari
fizice si comportamentale. in comparatie cu pisicile mai tinere,
sistemul imunitar al pisicilor in varsta este mai putin capabil sa faca
fata invadatorilor externi. Bolile cronice asociate frecvent cu
batranetea pot compromite si mai mult functia imunitara.
Deshidratarea, o consecinta a multor boli comune la pisicile geriatrice,
altereaza in continuare fluxul de sange si imunitatea. Pielea unei pisici
batrane este mai subtire si mai putin elastica, beneficiaza de o irigare
sanguina redusa si este mai predispusa la infectii.
Pisicile in varsta se ingrijesc mai putin eficient decat cele tinere, uneori
rezultand, din aceasta cauza, incalcirea blanii, miros neplacut al pielii
si inflamatie. Ghearele acestor pisici cresc adesea exagerat, sunt
groase si friabile.
In cazul oamenilor, modificarile din creier cauzate de imbatranire
contribuie la pierderi de memorie si la tulburari de personalitate, ce
caracterizeaza generic senilitatea. Simptome similare sunt observate
la pisicile batrane: ratacire nejustificata, mieunat excesiv, dezorientare
aparenta si evitarea interactiunilor sociale. Din motive diverse,
pierderea auzului este obisnuita la pisicile in varsta.
Procesul de imbatranire mai este acompaniat de numeroase
modificari ale structurii ochilor. O usoara incetosare a corneei si
aspectul dantelat al irisului (portiunea colorata a ochiului) reprezinta
modificari specifice varstei, insa nici una dintre acestea nu pare sa
afecteze prea mult vederea animalului. Totusi, exista cateva boli, in
special acelea asociate hipertensiunii arteriale, care pot afecta serios
si iremediabil capacitatea vizuala a animalului.
Parodontoza este foarte frecventa la pisicile in varsta si poate afecta
capacitatea de hranire prin cauzarea de durere excesiva. Desi multe
boli diferite pot cauza pierderea apetitului, in cazul pisicilor batrane
sanatoase pierderea partiala a simtului olfactiv poate duce la
pierderea interesului pentru hrana. Totusi, disconfortul asociat cu
parodontoza reprezinta o cauza mai probabila a refuzului animalului
de a se hrani.
Rinichii felinelor trec printr-un numar de modificari specifice varstei
inaintate, ce pot duce la alterarea functiei renale; insuficienta renala
reprezinta o boala frecventa a pisicilor geriatrice, iar simptomele
acesteia sunt foarte variabile.
Boala articulara degenerativa, sau artrita, este frecventa la pisicile in
varsta. Desi majoritatea pisicilor cu artrita nu exprima dificultati
evidente in mers, acestea pot avea probleme cu accesul la litiera si la
bolurile cu hrana sau apa, mai ales daca sunt nevoite sa sara sau sa
urce scarile pentru a ajunge la acestea.
Hipertiroidismul (ce se manifesta adesea prin activitate exagerata),
hipertensiunea arteriala (de obicei rezultat al insuficientei renale sau al
hipertiroidismului), diabetul zaharat, bolala intestinala inflamatorie si
boala canceroasa reprezinta toate exemple de afectiuni care, desi
uneori pot fi intalnite si la pisici mai tinere, devin mai frecvente la
pisicile geriatrice.

Pisica mea este bolnava, sau doar este


batrana?

Posesorii de pisici geriatrice observa adesea schimbari ale


comportamentului animalelor lor, insa considera aceste semne
modificari ireversibile si inevitabile ale procesului de imbatranire,
uitand sa le mentioneze medicului veterinar. Inabilitatea de a folosi
litiera, schimbarile nivelului de activitate si modificarile poftei de
mancare, de adapare si ale obiceiului de somn, reprezinta astfel de
exemple. in timp ce medicii veterinari cred ca anumite probleme de
comportament se datoreaza diminuarii capacitatilor mentale ale
pisicilor in varsta, este gresit sa atribuim automat astfel de simptome
doar batranetii. De fapt, ar trebui luata in calcul intotdeauna ca si
prima varianta, posibilitatea existentei unei probleme medicale
ascunse. Afectiunile oricarui sistem de organe sau orice boli care
cauzeaza durere sau reduc mobilitatea, pot contribui la modificari
aparute in comportamentul animalului. De exemplu, o pisica speriata
poate sa nu devina agresiva decat atunci cand resimte durere (de ex.,
cauzata de parodontoza) sau prezinta mobilitate redusa (de ex., in
artrita).
Productia crescuta de urina care rezulta adesea in urma bolilor
specifice varstei inaintate (de ex., insuficienta renala, diabet zaharat
sau hipertiroidism), poate cauza imbibarea mai rapida a substratului
din litiera. Acest lucru, asociat de obicei cu un miros neplacut, poate
deterimina pisica sa isi caute alta latrina. Multe pisici care nu au
obiceiul sa isi marcheze teritoriul cu urina atunci cand se simt
amenintate de un intrus, pot incepe sa se manifeste astfel in cazul
aparitiei unei boli precum hipertiroidismul.
Pisicile care sufera de artrita dureroasa pot prezenta dificultati la
accesarea litierei, mai ales daca sunt nevoite sa urce trepte pentru a-
si atinge scopul. Chiar si urcarea in litiera le poate provoca durere
acestora; rezultatul normal acestei situatii consta in defecarea sau
urinarea in locuri nepotrivite.
Pisicile mai in varsta pot fi mai sensibile la schimbarile ce apar in
gospodarie, din moment ce abilitatea acestora de a se adapta la
situatii neprevazute se diminueaza odata cu varsta.
Mesajul pe care trebuie sa-l retineti este acela ca nu trebuie niciodata
sa presupuneti ca schimbarile pe care le observati la pisica dvs. se
datoreaza exclusiv varstei inaintate si ca acestea nu pot fi tratate.
Orice tulburare a comportamentului pisicii sau orice afectiune fizica
trebuie sa va determine sa apelati la veterinar.

Cum imi pot mentine sanatoasa pisica in


varsta

Observarea atenta reprezinta cel mai bun mijloc de a va mentine


pisica sanatoasa. Este recomandat sa va examinati saptamanal, atat
cat puteti, animalul. Rugati veterinarul sa va arate cum sa faceti acest
lucru si ce anume sa cautati. Ar fi mai usor daca ati transforma mini-
examinarea intr-o rutina care sa faca parte din interactiunea dvs. cu
pisica. De exemplu, in timp ce mangaiati capul sau barbia pisicii,
ridicati-i usor buza superioara cu degetul mare sau cu aratatorul,
pentru a examina dintii si gingiile. in aceeasi maniera, ii puteti ridica
urechile si ii puteti examina canalul auditiv. in timp ce mangaiati blana
animalului, ii puteti verifica pielea pentru existenta denivelarilor sau
nodulilor si ii puteti evalua sanatatea pielii si a blanii.