I. 1. În cazul în care moștenirea lui X s-a deschis în data de 10.12.

2014, S este soțul predecedat al

defunctului, A și B sunt descendenții lui X din căsătoria cu S, C este descendentul lui X din afară căsătoriei, D și
E sunt descendenții lui S din afara căsătoriei, iar E a decedat la data de 05.05.2014: a) moștenirea lui X se va
împărți pe linii între persoanele care îndeplinesc condițiile pentru a veni la moștenire și care au acceptat
moștenirea; b) în ipoteza în care la data de 11.12.2014, anterior lichidării moștenirii lui X, B decedează ca
urmare a rănilor suferite în accidentul în care și-a pierdut viața și X, iar atât moștenirea lui B, cât și moștenirea
lui X sunt acceptate de către A, C și D, atunci C dobândește o cotă de 5/12 din moștenirea lui X; c) în ipoteza în
care A a fost condamnat prin hotărâre penală definitivă pentru săvârșirea, la data de 05.05.2014, a infracțiunii
de omor a lui E, A este nedemn față de X.
2. Moștenirea lui X este acceptată de către S, soția supraviețuitoare a defunctului, C, descendentul
defunctului care a fost exheredat direct și total de către defunct, UM, fratele bunicului defunctului și V,
descendentul lui U, U fiind fratele mamei defunctului și care i-a predecedat lui X. Față de această situație de
fapt: a) S dobândește 1/4 din moștenirea lui X; b) V dobândește 3/8 din moștenirea lui X; c) UM dobândește
3/16 din moștenirea lui X.
3. Soțului supraviețuitor: A. Îi poate fi restrâns dreptul de abitație, dacă o parte a locuinței îi este necesară
unuia dintre moștenitori; B. Îi revine o jumătate din moștenire, dacă vine în concurs numai cu ascendenții
privilegiați; C. Nu îi revin mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune a soților, cu titlu de
drept special de moștenire, în ipoteza în care vine concomitent în concurs atât cu descendenții defunctului, cât
și cu colateralii privilegiați.
4. Soțul supraviețuitor: A. Nu beneficiază de dreptul de abitație atunci când vine la moștenire în concurs
cu descendenții defunctului; B. Nu poate fi reprezentat la moștenirea defunctului de către copilul său din
afara căsătoriei; C. Beneficiază de dreptul de abitație și atunci când este titularul unui drept de folosință, în
baza unui contract de comodat, a unui alt imobil corespunzător nevoilor sale locative.
5. În materia moștenirii legale: A. poate fi reprezentat descendentul de gradul I, aflat în viață la data
deschiderii succesiunii, chiar dacă este nedemn față de defunct; B. cota soțului supraviețuitor al defunctului în
concurs cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite se stabilește ca și când acesta ar veni la moștenire
numai cu cea mai apropiată dintre ele; C. legatul lăsat nedemnului, după săvârșirea faptei care atrage
nedemnitatea, înlătură efectele nedemnității, chiar și în lipsa unei declarații exprese în acest sens a celui ce
lasă moștenirea.
II. La data de 7 februarie 2017 s-a deschis succesiunea de cuius-ului X, formată dintr-un apartament
situat în Bucureşti, precum şi din mobilier şi obiecte de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune cu A.
La data de 15 martie 2017, moştenirea lui X a fost acceptată prin declaraţii exprese de către A, B, C, D, E şi F,
urmând ca la 26 septembrie 2017 acceptanţii să se prezinte la notarul public în vederea stabilirii masei
succesorale, a moştenitorilor şi a cotelor ce li se cuvin din moştenire. A este soţia defunctului, B este tatăl
defunctului, C este nepotul de frate al defunctului (O, tatăl lui C, fiind frate bun al defunctului, decedat la data
de 18 octombrie 2016 şi dezmoştenit prin testamentul întocmit de X), D şi E sunt, de asemenea, nepoţi de frate
bun al defunctului (N, tatăl lui D şi E, fiind frate bun al defunctului, decedat la data de 10 august 2016 şi, de
asemenea, dezmoştenit prin testamentul întocmit de X), iar F este nepot de frate uterin al defunctului (P, tatăl
lui F, fiind frate uterin cu defunctul şi care a renunţat la moştenirea lui X la data de 21 februarie 2017). La data
de 2 septembrie 2017 a decedat A.
În aceste condiţii, în vederea pregătirii întâlnirii din 26 septembrie 2017 de la notarul public, G (fiul lui A
din căsătoria anterioară), H (nepoata de fiu a lui A, tatăl ei, W, fiind fiul lui A din căsătoria anterioară şi
decedat la 15 martie 2015) şi I (soţia lui Y, acesta din urmă fiind fiul lui A din afara căsătoriei, care a decedat la
10 aprilie 2014, iar I doreşte să moştenească prin reprezentarea succesorală a lui Y), au contactat un avocat, la
data de 14 septembrie 2017, căruia i-au solicitat o consultaţie juridică în cadrul căreia, după ce va întocmi
schemele aferente deceselor lui X şi A, să li se răspundă la următoarele probleme:
a) Ce drepturi succesorale are A şi ce drepturi succesorale au ceilalţi acceptanţi cu privire la moştenirea
lui X;
b) Dacă, în condiţiile în care nu sunt rudă cu X, ei (G, H şi I) vor putea moşteni o parte din apartamentul
care a aparţinut lui X, iar în caz afirmativ, în ce cote succesorale şi ce vor trebui să întreprindă pentru a le
culege;
 c) Dacă G, H şi I vor avea dreptul să culeagă în totalitate mobilierul şi obiectele de uz casnic ce au
aparţinut lui X;
d) Dacă G şi H vor putea exercita în continuare, până la data de 7 februarie 2018, dreptul de abitaţie
asupra apartamentului care i-a aparţinut lui X, luând în considerare că A a exercitat un asemenea drept şi că
începând cu data de 10 februarie 2017 G şi H au locuit în acel apartament pentru a o îngriji pe A. În calitate de
avocat, întocmiţi schemele aferente şi acordaţi motivat consultaţia solicitată.

III. La data de 7 februarie 2014 s-a deschis succesiunea de cuius-ului X, formată dintr-un apartament
situat în Bucureşti, care este bun propriu al lui X. La data de 15 martie 2014, moştenirea lui X a fost acceptată
prin declaraţii exprese de către S, A, B, N, C, D şi E, urmând ca la 29 martie 2014 acceptanţii să se prezinte la
notarul public în vederea stabilirii masei succesorale, a moştenitorilor şi a cotelor ce li se cuvin din moştenire.
S este soţia supravieţuitoare a defunctului, A este copilul adoptat cu efecte restrânse de către P (P fiind fiul
defunctului din afara căsătoriei, mama lui P este Y, iar P a decedat la data de 15 decembrie 2012), B este
nepotul de fiu al defunctului (O, tatăl lui B, fiind copilul lui X din căsătoria anterioară cu W, O decedând la data
de 18 octombrie 2013), C şi D sunt nepoţi de fiu ai defunctului şi ai lui S (N, tatăl lui C şi D, fiind frate
consangvin cu O şi condamnat definitiv la data de 10 ianuarie 2014 pentru săvârşirea la data de 15 octombrie
2011 a infracţiunii de tentativă de omor împotriva lui E), iar E este frate bun cu N. La data de 18 martie 2014,
într-un tragic accident de circulaţie, şi-au pierdut viaţa E şi soţia acestuia F, fără a se putea stabili că vreunul a
supravieţuit celuilalt. În condiţiile în care averea lui E se compunea doar din cota pe care acesta a moştenit-o
ca urmare a decesului lui X, această cotă a fost pretinsă de către G (copilul lui F din căsătoria anterioară), care
a susţinut că are dreptul să primească acea cotă prin reprezentarea mamei sale, F, sau prin retransmitere şi,
în acest sens, a acceptat moştenirea lui E la data de 22 martie 2014. La rândul lor, S, A, B, N, C şi D au acceptat
şi ei moştenirea lui E la data de 24 martie 2014 şi au considerat că, dimpotrivă, lor le revine acea cotă. În
calitate de notar public, la data de 29 martie 2014 vi se solicită o consultaţie juridică în cadrul căreia, (a) după
ce întocmiți schemele aferente deceselor lui X şi E (schemele urmând să cuprindă toate persoanele la care se
face referire în speță), urmează să precizați, motivat (b) cui va reveni apartamentul lăsat de X și în ce cote
succesorale (este necesar să se arate motivele pentru care persoanele la care se face referire în speţă
moştenesc sau, după caz, nu moştenesc).
 BAREM

I. 1.B; 2. A și C; 3. B și C. 4. B și C 5. B;

II. a) Realizarea schemelor în mod corect (0,50 p).

Moştenirea lui X va fi culeasă de către A, în calitate de soţ supravieţuitor, B, în calitate de ascendent
privilegiat și de către C, D, E și F, aceștia din urmă în calitate de colaterali privilegiați de gradul al treilea (0,25
p).
C vine la moștenire în nume propriu întrucât în privința lui nu poate opera reprezentarea succesorală,
locul lui O nefiind util, acesta din urmă fiind dezmoştenit. De asemenea, D şi E vin la moștenire în nume
propriu întrucât nici în privința lor nu poate opera reprezentarea succesorală, locul lui N nefiind util, acesta
din urmă fiind dezmoştenit (0,25 p). În fine, F vine la moștenire în nume propriu deoarece P este renunţător,
iar cel care a renunţat la moştenire nu poate fi reprezentat (0,25 p).
Între acceptanţi moştenirea se împarte astfel:
În concurs cu clasa a II-a formată şi din ascendenţi privilegiaţi şi din colaterali privilegiaţi, soţul
supravieţuitor A are o cota succesorală de 1/3 din moştenire (0,25 p). Soțul supraviețuitor A beneficiază de
un drept de abitație asupra apartamentului lui X dacă a locuit acolo până la deschiderea moștenirii și dacă nu
este titularul niciunui drept real de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale, în conformitate cu
dispoziţiile art. 973 C.civ. (0,25 p). De asemenea, soţul supravieţuitor are un drept special de moştenire legală
asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic întrucât nu vine în concurs cu descendenţii (art. 974 C.civ.) (0,25
p). Prin urmare, în acest caz, toate cotele succesorale se vor raporta la ansamblul moştenirii (cu excluderea
mobilierului şi obiectelor de uz casnic), în speţă la apartamentul ce i-a aparţinut lui X.
Clasei a doua de moştenitori i se cuvine ceea ce rămâne după scăderea cotei soţului supravieţuitor,
respectiv: 1-1/3=2/3.
Din această cotă de 2/3, tatăl B, ca singur ascendent privilegiat, primeşte 1/4, ceea ce înseamnă 1/4 x
2/3 = 1/6 din moştenire (0,25 p).
Restul de 1/2 din moştenire (3/4 x 2/3 =1/2) se împarte între C, D, E și F. Împărţirea se va realiza pe linii,
întrucât ei sunt nepoţi de frați din două categorii diferite; împărţirea pe linii se aplică şi în privinţa colateralilor
privilegiaţi de gradul al treilea, care provin din părinţi diferiţi, indiferent dacă aceştia vin la moştenire în nume
propriu (cum este cazul în speță) sau prin reprezentare (0,25 p). Întrucât vin la moştenire în nume propriu,
fiecare linie se va împărţi pe capete între cei care culeg moştenirea pe acea linie (0,25 p). În consecință, pe
linia maternă (1/2x1/2=1/4) vin la moştenire C, D, E și F, fiecare primind câte 1/16. Pe linia paternă
(1/2x1/2=1/4) vin la moştenire C, D și E, care culeg moştenirea în nume propriu, cota de 1/4 împărţindu-se
între aceştia în mod egal, fiecare primind câte 1/12. În final, datorită privilegiului dublei legături, C, D și E vor
primi în total câte 1/16+1/12=7/48 fiecare (0,25 p).
În final, moştenirea lui X va fi culeasă astfel:
A- 1/3;
B- 1/6;
C, D și E – fiecare 7/48;
F- 1/16.
b) În cadrul moştenirii lui A la care sunt îndreptăţiţi, G şi H vor primi şi drepturile succesorale ale
acestuia asupra apartamentului lui X, prin retransmitere (0,25 p).
În acest scop, ei trebuie să accepte în termen moştenirea lui A (acceptarea moştenirii lui X nu este
necesară, întrucât A a acceptat deja în mod expres moştenirea lui X) (0,25 p).
 Cota de 1/3 din apartament cuvenită lui A se împarte între G şi H pe tulpini întrucât H vine la moștenire
prin reprezentarea părintelui său predecedat, W. Astfel, G și H au dreptul, fiecare, la 1/6 din apartamentul lui
X (0,25 p).
I nu va putea să pretindă drepturi asupra apartamentului lui X întrucât el nu este îndreptățit la
moștenirea lui A. Astfel, I nu poate veni la moştenirea lui A prin reprezentare succesorală întrucât soţul
supravieţuitor al unui potenţial reprezentat (cum este Y, fiul lui A) nu poate veni la moştenire prin
reprezentare succesorală, domeniul de aplicare fiind altul (în plus, oricum I nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege pentru a fi reprezentant deoarece nu are vocaţie succesorală generală la moştenirea lui A).
I nu poate veni la moştenire prin retransmitere întrucât nu se pune problema ca Y să-l fi moştenit el pe A şi
ulterior să decedeze pentru ca ceea ce a moştenit de la A să revină propriilor moştenitori (în speţă, I) (0,25 p).
c) Întrucât A are dreptul special la moştenirea mobilierului şi obiectelor de uz casnic ale lui X, aceste
bunuri se transmit în totalitate succesorilor săi în proporţie de câte 1/2 pentru G, în calitate de descendent de
gradul întâi, respectiv 1/2 pentru H, în calitate de descendent de gradul al doilea care vine la moștenirea lui A
prin reprezentare succesorală (0,50 p).
d) Dreptul special de abitaţie al soţului supravieţuitor este un drept strict personal şi nu se transmite
moştenitorilor săi (art. 973 alin. 2 C. civ.). În consecinţă, G şi H nu dobândesc acest drept (0,50 p).

III.
a) Realizarea în mod corect a schemelor aferente deceselor lui X şi E (0,50 p)
b) Moştenirea lui X va fi culeasă de către S, B, C, D şi E. Restul acceptanţilor nu vor veni la moştenire
pentru următoarele motive:
A- nu poate veni la moştenire prin reprezentarea părintelui său, P, întrucât nu este îndeplinită cerinţa ca
reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile generale pentru a culege moştenirea lăsată de defunct (art.
967 alin.2 C.civ.): A este adoptat cu efecte restrânse de către P, astfel că el (împreună cu descendenţii săi)
devine rudă numai cu adoptatorul P, nu şi cu rudele acestuia din urmă; nefiind rudă cu defunctul X, A nu are
vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunct. Pentru acelaşi motiv, nu poate veni la
moştenirea defunctului în nume propriu (0,25 p). [Nici retransmiterea moştenirii nu poate opera întrucât P
este decedat la data deschiderii moştenirii lui X (0,25 p) ].
N- nu poate veni la moștenirea lui X întrucât este nedemn prin aplicarea art. 958 alin. 1 lit. b) C.civ.,
deoarece a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor împotriva unui alt succesibil, E,
care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi restrâns vocația la moștenire a lui N
(0,25 p).
Aşadar, la moştenire vor veni în concurs S şi reprezentanţii clasei I.
În concurs cu descendenţii defunctului, S primeşte o cotă de 1/4 (0,25 p).
Descendenţii B, C, D şi E vor culege împreună 3/4. Această cotă se va împărţi pe tulpini, întrucât B vine
la moştenire prin reprezentarea părintelui lui, O, predecedat defunctului, iar C și D vin la moștenire prin
reprezentarea părintelui lor, N, nedemn. Astfel, B primește 1/4, E primește 1/4, iar C și D primesc împreună
1/4, câte 1/8 fiecare (0,25p)
Moştenirea lui E va fi culeasă de către S, B, C și D. Restul acceptanţilor nu vor veni la moştenire pentru
următoarele motive:
G- nu poate veni la moştenire prin reprezentarea mamei sale, întrucât nu este îndeplinită cerinţa ca
reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile generale pentru a culege moştenirea lăsată de defunct (art.
967 alin.2 C.civ.): G nu are vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunctul E, întrucât
nu este copilul acestuia (0,25 p). Pentru acelaşi motiv, G nu poate veni la moştenire în nume propriu. De
asemenea, G nu poate să moştenească nici ca efect al retransmiterii, întrucât E şi F sunt codecedaţi, astfel că
F nu l-a moştenit pe E (0,25 p).
 A- nu poate veni la moştenire prin reprezentarea părintelui său, P, întrucât nu este îndeplinită cerinţa ca
reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile generale pentru a culege moştenirea lăsată de defunct (art.
967 alin.2 C.civ.): A este adoptat cu efecte restrânse de către P, astfel că el (împreună cu descendenţii săi)
devine rudă numai cu adoptatorul P, nu şi cu rudele acestuia din urmă; nefiind rudă cu defunctul E, A nu are
vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunct. Pentru acelaşi motiv, nu poate veni la
moştenirea defunctului în nume propriu (0,25 p). [Nici retransmiterea moştenirii nu poate opera, întrucât P
este decedat la data deschiderii moştenirii lui E (0,25 p)].
N- nu poate veni la moștenirea lui E întrucât este nedemn prin aplicarea art. 958 alin. 1 lit. a) C.civ (0,25
p).
Moştenirea lui E se va împărţi între S (mama defunctului) și B, C și D, nepoţi de frate ai defunctului E.
B vine la moştenire prin reprezentarea părintelui lui, O, predecedat, iar C și D vin la moştenire prin
reprezentarea părintelui lor, N, nedemn. Astfel, moştenirea se va împărţi pe tulpini (0,25 p).
Întrucât aceştia sunt rude cu defunctul E pe linii colaterale diferite, moştenirea se va împărţi pe linii,
împărţirea pe linii aplicându-se şi atunci când la moştenire vin nepoţi de frate ai defunctului, în nume propriu
sau prin reprezentare (cum este cazul în speţă) (0,25 p).
S, mama defunctului E, va primi 1/4 din moştenirea lui E, în conformitate cu prevederile art. 978 lit. a)
C.civ. (0,25 p). Restul de 3/4 din moştenirea lui E se va împărți între B, C și D. Ca urmare a împărţirii pe linii, B
va primi 3/16, iar C și D vor primi câte 9/32 (cota aferentă liniei materne, de 3/8, va fi culeasă de C și D,
fiecare primind câte 3/16; cota aferentă liniei paterne, de 3/8, se va împărţi între cei trei nepoţi pe tulpini, B
primind 3/16, iar C şi D câte 3/32 fiecare; C și D vor invoca beneficiul dublei legături, cumulând cele două
cote, de 3/16 şi 3/32, în total 9/32) (0,25 p).
Având în vedere că E a decedat ulterior lui X, iar în patrimoniul lui E nu se afla, la data deschiderii
succesiunii, decât cota de 1/4 moştenită de la X, S primește 1/4 din 1/4, adică 1/16, B primește 3/16 din 1/4,
adică 3/64, iar C și D primesc, fiecare, câte 9/32 din 1/4, adică 9/128 (0,25 p).
În final, moştenirea lui X va fi culeasă astfel:
S primește 5/16 (1/4 în mod direct și 1/16 prin retransmitere).
B primește 19/64 (1/4 în mod direct și 3/64 prin retransmitere).
C şi D primesc câte 25/128 fiecare (dintre care 1/8 în mod direct şi 9/128 prin retransmitere). (0,25 p)