Sunteți pe pagina 1din 35

COD DE PROIECT ARE

...,

EVALUAREA ACTIUNIIZAPEZII

~

ASUPRA CONSTRUCTIILOR

,

INDICATIV: CR 1-1-3 - 2005

-~.J- '

(

COD DE PROIECTARE

. ...,

BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR

iN CONSTRUCTII

. ,

INDICATIV: CR 0.- 2005

=

ONITORUL OFICIAL

AL

ROMANIEI

148 bis

PARTEA I

LEGI, DECRETE, HOTARARI ~I ALTE ACTE

Joi, 16 februarie 2006·

SUMAR

I transporturilor, construcflilor 2 .. 228/2005 pentru aprobarea tahnice nCod de proiectare. farEi'a~':i3ctiLIl zapczii asupra constructlllor",

1-1-3-2005 .

Anexa la Ordinul minisirulul Iransporturilor, constructiilor ~i turisrnulul nr. 2.230/2005 pentru aprobarea Aeglementarii tehniee "Cod de proieetare. Bazele prolactaril structurilor in constructll'', indicativ

2-16 CR 0-2005 ... _........................................................... 18-32

. ·A LEO R G -A N E LOR 0 ESP Eel A LIT ATE '0 MIN 1ST RAT I E I P u 8 Lie E C E N T. A ALE

,

ILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TUAISMULUI ORDIN

. pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare .

. : EyaJuarea actiunll zapezil asupra constructlilor", indlcativ CR 1-1-3-2005*)

cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calilatea in construetll, cu modificarile ulterioare, art. 2 pct. 45 si al art. 5 alln, (4) din Hotararsa Guvernului nr. 41212004 privind organizarea ~j

~~ini~I"n Transporturilor, Constructiilor si Turismului, eu rnorflflcarila 9i cornpietarile ulterioare,

vedere procesele-verbale de avizare nr. 11 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnie de specialitate

din 26 nolernbrle 2005 al Comitetului tehnic de coordonare generala,

transporturilor, ccnstructnlor li"i turismului emile urmatorul ordin:

" Sseproba Reglemenlarea tahnlca .Cod de nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod Evafuarea actlunli zapszll asupra constructiilor", de proiectare selsrnlca - Partea 1 - Prevederi de R 1-1-3- 2005, elaborata de Universilatea proiectare penlru cli3diri·, indieativ P 100-1/2004, publicat in

Constructll Bucurestl - UTCS, prevazuta in

face parte integranta din prezenlul ordin. Monitorul Ofieial al Hornaniei, Partea I, nr. 462 9i 462 bis

Prezentul ordin se publica in Monitorul Olicial din 31 rna; 2005.

Partsa I, 9i inlra in vigoare odata cu Ordinul Art. 3. - La data lntrarii in vigoare a prezentului ordin

transporturilor, constructlllor 9i turismului arice dispozltll contrare i9i lnceteaza aplieabili1atea.

Ministrul lransporturilor, constructiilor 9i turismului, Gheorghe Dobre

"~;''- .

, ~~.8u.cure~ti, 27 decembrie 2005.

'. . ~', ,:.Nr. 2.226 .

.. >:' '~;~~~~~~~?::brtlinUI nr. 2.22B/2005 a Iost publicat in Monilorul O~cia! al Hornanlal, Partaa I, nr. 148 din 16 fabruarie 2006 91 ests reprodus ~i in acest

.......

. ; ,"

;,;.

• .. - ••• J •

\ •. /~':-o_:-;.

2

COD DE PROIECTARE. EVALUAREA ACTIUNJI ZP.PEZII ASUPRA CONSTRUCTIILOA INDICATIV CR 1-1-3-2005

1. Elemente generale

1.1 Introducere

Codul cuprinde principiile, elementele §i datele de baza necesare pentru incarcari ior din zapada in Romania, in acord eu dezvoltarile din urmatoarele coduri de proie avansate: codul european pentru incarcari din zap ada, Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 2003, american ASCE 7-95, 2000 si documentutlSO/DIS 4355/1992.

Sunt indicati coeficientii de expunere S1 coeficientii de forma pentru incarcarea din pe acoperisuri eu forme uzuale, dupa formatul §i date Ie de baza din Eurocodul 1, Partea 1-3.

Prima versiune a prezentului cod a' fost intocrnita de catre UTCB si IPCT intre anii 1996, forma actuala fiind elaborata la UTCB in 2004-2005.

Analiza statistica a valorilor extreme maxime anuale ale incarcarii din zap ada observate la statiile meteorologiee ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie s-a facut pe baza datelor existente In INCERC.

Codul se inscrie in procesul de armonizare a legislajiei tehnice rornanesti ell Cornunitatea Europeana, imbunatatind nivelul de reprezentare a incarcarii din zapada proieetarea constructiilor in Romania.

Codul cuprinde recornandari pentru proiectarea cladirilor, structuri lor SI eI componente expuse actiunii zapez ii.

In cazul constructiilor cu acoperisuri eu forme speciale recomanda (i) utilizarea unor date din alte prescriptii internationale si/sau (ii) experirnentala a valorilor coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis,

Incarcarea din zapada este 0 incarcare statica pe rnetru patrat de proieetie acoperisului. Actiunea zapezii asupra constructiilor este considerata actiune variahila,

1.2 Definitii

(1) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este definita cu 2% proUa.U!JIU<UI depasire intr-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenta I1vfR=50 ani. Aceasta caracteristica are 0 probabilitate de realizare rnai mare de 50% pe durata existentei unei ,., ..... "" ....

(2) Valoarea caracteristica a in carcarii din zapada pe acoperis se determina rnultiplicarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pesol eu coeficientii de amplasamentului si de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis.

(3) Coeficientul de expunere at amplasamentului eonstructiei stabileste reducerea.

cresterea incarcarii din zapada pe aeoperis in functie de topografia Iocala a arnplasamentului obstacolele de langa eonstruetie.

(4) Incarcarea din z apada neaglornerata pe acoperis este incarcarea datorata naturale a zapezii pe acoperis, distributa cvasiuniforrn si influentata do ar de forma aco Aceast lip de incarcare nu include rcdistribuirea zapez ii datorita actiunii vantului si/sau topirii

(5) Incarcarea din zap ada aglomerata pe accperis este z apez ii pe acoperis datorita actiunii vantului si/sau topirii zapez.ii.

(6) Coeficientul de forma pentru incarcaren din zapada pe aeoperis stabileste incarcarii din zapada pe acoperisuri de diferite forme, fara a lua in considerare influentu co

de expunere a amplasarnentului ..

(7) Coeficientul tennie stab ileste re ducerea incarcarii din z apudn pe acoperis fluxul term ic ce poate cauza topirea zapezii la nivelul acoperisului.

,._

') Anexa este rcproousa in facsimil.

3

altitudinea amplasamentului [in]

~oeficientul de expunere al amp1asamentu1ui constructiei

e

.cI .coeficientul termic c· ... : " intervalul mediu de recurenta a1 actiunii/incarcarii

·':lungimea·zollei eu zapada aglornerata [mJ ~. " "

." :;a1oarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in amplasamentul constructiei

v~loarea caracteristica a inearcarii din zapada pe acoperis [kN/m2]

~'''." : iul de panta a1 acoperisului, masurat rata de orizontala [ 0 ]

specifica a zapezii [kN/m3]

de [anna pentru incarcarea din zapada pe acoperis .

caracteristica a incarcarii dill zapada pe sol

. tarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta

. de baza pentru zonarea valorii earaeteristice a incarcarii din zapada pe sol avand 2% de depasire intr-un an, respectiv intervalu1 mediu de reeurenta IkfR=50 ani, sunt A.

caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, SO,k, in Romania este recomandata in din Figura 2.1. Harta este valabila pentru altitudini sub lOOOm.

valorilor caracteristice ale incarcarii din zapada pe 50[, SDb se face pe baza unei analize statistice e pentru amplasamentul constructiei, rnasuratorile de valori rnaxirne anuale ale inaltimii/greutatii zapezii din ·3Propierea arnplasarnentului trebuie sa acopere eel putin 20 de ani de observatii,

area valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol ill arnplasamente eu 1000m se face eu urmatoarele relatii, Tabelu1 2.1:

1000m) = 2.0 + 0.00560 (A-1000) OOOm) = 1.5 + 0.00602 (A-WOO)

pentru so,J.{A<lOOOm) =2.0 kN/m2 pentru sO,iA<1000m) =1.5 kN/m2,

(2.1) (2.2)

valorile din Harta din Fig. 2.1 penlru zonele situate in imediata vecinatate a rnuntilor.

t . ti

1 .

d

I de munte ~4.2.l OOOm)

carac ens Ice a e mcarcaru 111 zapa a pe so 111 zone e
soiA~lOOOm), kN/m2
AltitudineaA, m S I), s= 1.5 kN/m2 so.k=2.0 kN/m 2
1000 1.5 2.0
1100 2.1 2.6
1200 2.7 3.1
1300 3.3 3.7
1400 3.9 4.2
1500 4.5 4.8
1600 5.1 5.4
1700 5.7 5.9
1800 6.3 6.5
1900 6.9 7.0
2000 7.5 7.6 lEd .llls ~O;)

··z

1 f.,'

"

r.

i-.

5

caractenstica a incarcarii dill zapada pe acoperis

:. fu~arcarea din zap ada pe acoperis ia in considerare depunerea de zap ada in functie de forma

'. si de redistributia zapezii cauzata de vant si de topirea zapezii,

: proiectarea acoperisurilor se utilizeaza doua distributii ale incarcarii din zapada: din zapada neaglornerata si (ii) incarcarea din zap ada aglomerata

din zapada este considerata ca actionand vertical pe proiectia orizontala (m2) a lui.

caracteristica a incarcarii din zapada 'pe acoperis, Sk se determina astfel:

(2.3)

este coeficientuI de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;

.. - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasarnent; . - coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;

.. - coeficientul termic.

Tipul expunerii Ce
Completa 0.8
Partiala 1.0
Redusa 1.2 de expunere, C; al ampiasamentului constructiei este functie de conditiile de constructiei (atat la momentuI proiectarii cat si ulterior), valorile sale fiind Tabe!ul 2.1.

Tabelul 2.1 Valorile coeficientului de expunere C,

.1 expunerii Complete, zapada poate fi spulberata pe zone intinse de teren plat lipsit de 'sau eu adapostire limitata.

. expunerii Partiale, topografia terenului si prezenta altor constructii sau a copacilor 9~spulberare semnificativa a zapezii de catre vant.

cazul expunerii Reduse, constructia este situata mai jos decat terenul inconjurator sau este . de· copaci inalti si/sau constructii inalte.

: Pentru acoperisuri cu terrnoizolatii uzuale coeficientul termic Cl este considerat 1.0 .

. :,~~qeficientul tennic Ct poate reduce incarcarea data de zapada pe acoperis in cazuri speciale, )r~hsmitanta termica a acoperisurilor este ridicata si conduce la topirea zapezii. In aceste . valoarea coeficientului termic se determina prin studii speciale si este aprobata de autoritatea

. . competenta, ..

a de calcul a efectului structural al incarcarii dill zapada

de calcul a efectului structural al incarcarii din zapada se detennina utilizand partiali de siguranta din Capitolul 4 "Verificari prin metoda coeficientilor partiali de ~in "Codul de proiectare; Bazele proiectarii structurilor in constructii", 2005. Coeficientii sigurania se aplica efectului structural al incarcarii caracteristice din zap ada pe acoperis.

3 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis

3.1 Acoperisuri cu 0 singura panta

Distributia coeficientului de forma PI, al incarearii din zap ada pe acoperisurile cu 0 singura panta, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este indicata in Figura 3.l.Valoarea coeficientului u, este indicata in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, functie de panta acoperisului, en°].

Daca la marginea rnai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau aIt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii , atunci coeficientii de forma ai inearcarii din zap ada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri eu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1.

Figura 3.1 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri eli a singura panta

2.0 1.6

Jl 1.0 0.8

30"

a

Figura 3.2 Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu 0 singura pan ta, cu doua pante si pe acoperisuri eu mai multe deschideri

Tabelul 3.1 VaJorile coeficientilor de forma pentru incarcarea din zap ada pe acoperisuri

d It d hid .

cu a slnguraQ_anta, eu oua pante Sl Qe aco_pensun eu mal rnu e esc 1 en
Panta acoperisului, cP 00 c:; aC:; 30u 30° < a< 60° a2: 60u
;'1 ( 0,8 0,8 (60 - a)/30 0,0
;'l2 0,8 + 0,8 uf30 1,6 - 3.2 Acoperisuri ell dou.a pante

Distributiile coeficientilor de forma Jll si /12, pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cu doua pante , pentru situatiile in care zapada nu este irnpiedicata sa aluneee de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.3. Val ori le coeficientilor Jil si /-l2 sunt indicate in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperisului, zz]"].

caz 3.3,

lmp mai

3.3

acoj alun Tabl

cazul 3.4, e

impie mai TT

;; i'

7

pia)

pia)

O,SJ.ida)

Figura 3.3 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri eu doua pante

3.3 Acoperisuri Cll mai multe deschideri

Pentru incarcarea din zapada neaglornerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.3, cazul 0). Pentru incarcarea din zapada aglomerata. distributia recomandata este indicata in Figura ~~ 3.3, cazul (ii) si cazul (iii).

Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri eu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1.

(1) Distributiile coeficientilor de forma /11 si /12, pentru incarcarea din zap ada pe acoperisurile ell mai multe deschideri/pante, pentru situatiile in care zapada nu este irnpiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.4. Valorile coeficientilor /11 si Ji2 sunt indicate in in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperisului, a (0].

( ) 1.11(az) "1(a1) p1(az)

CazuJ (I) /11 a1 ,...

Caw I (Ii)

Figura 3.4 Distributia coeficiernilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu mai multe deschideri

Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recornandata este indicata in Figura 3.4, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazul (ii) .

.1

n

Daea la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce irnpiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zap ada nu trebuie sa fie rnai mici de O,S. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/paraperi sunt prezentare in CapitoluI3.6.1.

;::

h

8

(2) In eazul acoperisurilor ell mai rnulte deschideri .. -la proiectarea doliilor se distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zap ada aglomerata indicata in Figura 3.5.

IA

.. :;4;7~~:~~~fu~f*iili:~".'/r..'.'

"I

~I \~

Figura 3,5 Distributia eoefieientului de forma pentru incarearea din zapada aglomerata pe aeoperisurile eu mai rnulte deschideri (zona doliilor)

Valoarea coeficientului de forma III pentru incarcarea din zapada din Fig, 3.5 este va minima dintre:

Jll = yh / SO,k

/11 = 2b3/ (lsl+ls2); lsI = b-, [52 = b2

j.11 = 5,

SO,k este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kNfm2], constructiei. y este greutatea specifica a zapezii si se considera egala ell 2 kN/m3•

3.4 Acoperisuri cilindrice

Distributia coeficientului de forma j.J.3 pentru incarearea din zapada pe acoperisuri cili pentru si tuatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este nrezentata Figura 3.6, unde coeficientul j.13 este deterrninat din Figura 3.7 si Ecuatia 3.2.

Cazul (i)

Cazul (ii)

I~

I. b .. I

Figura 3.6 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice

9

Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cilindrice sunt recornandati in Figura 3.7 pentru valori ale unghiului f3 dintre orizontala si tangenta la curba directoare a acoperisului mai rnici sau egale eu 600 si pentru diferite rapoarte inaltirne/Iatirne (h/b).

2.0

#1J 1.0

o

0,1

0,2

0,3 0,4

0,5

h/b

Figura 3.7 Coeficientul de forma pcntru incarcarea din zap ada pe acoperisuri cilindrice

Valorile coeficicntului de [anna j.J) pentru inearcarea din zapadu pe acoperisuri cilindrice

sunt:

J1] = 0,2 + 10 hlb

0,2 <s'J1.3::; 2

(3.2)

Pentru valori ale unghiului j3 dintre orizontala si tangenta la curba directoare a acoperisului rnai man de 600, coeficientul de forma pentru incarcarea din zap ada pe acoperisurile cilindrice este zero.

Daca In marginea mai jaasaa acoperisului este plasat un parapet sau alt abstacol ee impiedica alunecarea zapezii, atunei eoefieientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

Pentru incarcarea din zapada neaglornerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.6, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglornerata, distributia recornandata este indicata in Figura 3.6, cazul OJ).

3.S Acoperisuri cu denivelari bruste

Aglomerarile de zapada de pe acoperisurile cu denivelari bruste se datoreaza spulberarii zapezii de catre vant si alunecarii zapezii de pe acoperisul superior.

Distributiile coeficientilor de forma pentru incarcararea din zapada pe acoperisuri ell

(~D denivelari bruste sunt recornandate in Figura 3.8.

Carol Q)

~ul(l)

h

\.

b,

.1

(a) Aeast caz se snlid! undo b, < I.

(b)

Fi gum 3.8 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri ell denivelari bruste

10

Valorile coeficientilor de forma /11 si /12 se deterrnina astfel:

/-11 == 0,8

/12 == f.1s + f1w.

(pentru acoperisul orizontal situat mai jos)

(3.3) (3.4)

Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata alunecarii zapezii, f.1s este:

f.1s = 0

JLs = 50% din coeficientul de forma maxim corespunzator acoperisului mai inalt adiacent, care se detennina conform Cap.3.2.

Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata spulberarii zapezii, f.1w este:

0,8 s f.1w ::; 4,0

(3.5)

unde r este greutatea specific a a zapezii care se consideraegala cu 2 kN/m3 bl, b2 si h - dimensiuni indicate in Figura 3.8.

Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera ls = 2 h si este limitata la 5 m:::; t,« 15 m.

Daca bz ::; ls, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada la marginea acoperisului mai putin inalt se calculeaza prin interpolarea valorilor lui fit si /12, in conformitate ell Figura 3.8 (b).

Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglornerata, distributia recornandata este indicata in Figura 3.8, cazul (ii),

3.6 Efeete locale

3.6.1 Aglomerarea de zapada Ia acoperlsuri cu obstacole

Pe acoperisurile cu obstacole este posibila aglomerarea zapezii In zonele de adapostire aerodinamica la vant.

(1) Distributia coeficientilor de forma in cazul aglomerarilor de zapada datorate obstacolelor cu inaltimea mai mare sau egala cu 1m este indicata in Figura 3.9 pentru acoperisuri cvasiorizontale.

rmrrnrnTI11JJJl1ITiirnTITTTIl T J11 I

I~ ~I j ~ ~I

I sIs

Figura 3,9 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu obstacole

51

ob ex.

Fi!

obs

i 1

Valorile recomandate ale coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile orizontale sunt:

j.ll = 0,8 j.l2=yh/Sk'

0,8 ::; J12 ::; 2,0.

(3.6) (3.7)

Greutatea specifica a zapezii yse considera ca fiind 2 kN!m3,

Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera Is = 2 It si este limitata la 5 rn ::; i,« 15 m.

(2) Distributia cneficientilor de forma pentru incarcarea din zapada in cazul in care obstacoJul de pe acoperis are 0 inaltime mai mica de 1 m sau in care incarcarea din zapada se exereita pe copertine eu lungime rnai mica de 5 m care protejeaza intrarea in cladire este indicata in Figura 3.10.

J

Copertina deasupra usflor sau docurilor de tncarcare,

unde b1 s 5m

Obsta col pe acoperis terasa

Obstacol pe ecopertsuri in panta sau cilindrice

Figura 3.10 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisuri in zona obstacolelor

Coeficientii de fOl1J1a pentru incarcarea din zapada aglornerata pe acoperis in zona abstacalelor eu inaltirnea rnai mica de 1 m se determina astfel:

P·I = minimul dintre urmatoarele doua valori: y h, /SO,k; 5;

(3.8)

J.l.2 = minimul dintre urmatoarele doua valari: yhZ!SO,k; 5.

SO,k este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN!mz], in amplasarnentul canstructiei.

Greutatea specifica a zapezi i y se considera egala eli 2 kN/m3,

. Lungirnea ionei de aglornerare a zapazii ls, se va IuD. astfeI:

12

lsi = minimul dintre 5h si hi

(3.9)

Is2 = minimul dintre 5h si b:

unde II:S 1 rn,

Pcntru copcrtincle avand a lungime hi mai mica de Sm, coeficientul de forma al incarcarii este limitat la fl.1 ~ 2bllsl, unde b este valoarea maxima dintre hi si b-,

(3) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor este prezentata in Figura 3.11.

h~. t

1----'1

Do he

I

Coama

r

,U~ ~



Acumulare de zapada In

spatele parapetulul; accperis terasa

)..ll"t:::::...

7

Acumulare de zapada In zona de dolie din spatele parapetului; pemU mansards.

h

NOTA - fa calculul coeficientului de fonni!! se utifizeazi! ~ .

)..ll~

Is

Acumulare de zllpadi!! In spalele parapetului de la marginea acoperisulul; scoperisuri In panta sau cilindrice.

Figura 3.11 Coeficienti de [anna pentru inearcarea din zapada aglornerata pe acoperis in dreptul pa~apetilor

In Figura 3.11, coeficicntul de forma a) incarearii din zapada aglomerata pe acoperis In dreptuI parapetilor se va lua ea minimul dintre:

Ji.l = y hi SO.b Ji.l = 2 bit,

J-i] = S.O.

(3.10)

unde so.¥. este valoarea caracteristica a incarearii din zapada pe sol (lcN/mz], in arnplasarnentu I constructiei.

Greutatea specifica a zapezii r se considera egala eu 2 kN/mJ•

Lungimea zonei de acumuJare de zapada, ls se va lua minimul dintre Sh, b, si 15m.

c

aT kJ C,

de

co

va

13

3.6.2 Aglomcrarcn de zapnda la rnarginea unui acoperis

La proiectarea zonelor de acoperis iesite in consola. Figura 3.12, trebuie SD se considerc pe langa incarcarca din zapada corespunzatoarc aces tor zone 51 incarcarea data de zapada atamaLa tie marginea acoperisului,

Figura 3.12 Zapada atarnata de marginea acoperisului

In cure area din zapada atarnata se considers ca action and la marginea acoperisuJui si se determine astfel:

• 2

So = K s~ / Y

(3.11)

unde:

Se este incarcarea din zapada atamata de marginea acoperisului si distribuita pe lungimea acoperisului (kN/m);

Sk - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe ncoperis in cazul eel rnai defavorabil de depunere de zapada;

Y: greutatea specifica a zapezii care se considera 3 kNlm3;

K - coeficient care tine cont de forma neregulata a depunerii de zapada, Km==2.5.

3.6.3 Incarcarea din zapada pe panouri de protectie sl alte obstacole de pe acoperisuri

Incarcarea din zapada pe rnetru liniar, Fs (kN/m), exercitata pe panourile de protectie (parazapezi) si pe alte obstacole, datorata unei mase de zapada care aluneca pe acoperisurile in panta, se va calcula, pe direetia alunecarii, eu relatia:

F.:::: Sk b sin a

(3.12)

unde:

.It este valoarea caracteristica a incarcaril din zapada pc acoperis in cazul eel mai defavorabil de depunere de zapada;

b - distanta in plan orizontal intre panourile de protectie succesive sau de Ia coarna acoperisului In primul panou (rn):

a- panta acoperisului mnsurata fata de orizontala [ 0 ].

Coeficientul de frecare dintre zapada si suprafata invelitorii acoperisului se considera nul.

Anexa A - Zonarea incarcarii din zapada

Barta de zonare a incarcarii din z apada a fost initial elaborata de Universitatea Tehnica de Constmctii Bucuresti (VTCB), in 1994-1995, pe baza analizei statist.ice a valorilor extreme maxirne anuale ale irrcarcar-i i din zapada pe sol observate fa statiile meteorologice ale InstitutHlui National de A.1eteorologfe sf Hidrologie (IN_"',[li) s-a facut pa baz a datel or existente la Institutul National de Cercetare-Dezvollare in Constructii sf Economia Constrztctiilor (JNCERC).

Zonarea valorii caracteristi ce a incarcarii din zapada pe sol, definita cu llYo probab ilitate de depasire intr-un an, corespunz and unui interval mediu de recurenta Li'v[R=50 ani, S-a facut Iuand in considerare:

(i) Val ori le caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, calculate in repill1itia lognorrnala recomandata de prescriptiile de specialitate din SUA in ultimele doua decenii;

(ii) Comparati a dintre valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol si valorile maxime observate ale incarcarii din zapada pe sol, in fiecnre statie meteorolog.ica;

(iii) Analiza distributiei geografice pe teritoriul Rornaniei a valorilo- coeficientului de variatie si a mediei maximelor anuale ale incarcarii din zupada pe sol,

j;

=,=

14

TabeI AI. Valeri caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in Municipiile resedinta de judet, Fig. L 1

Nr. Municipiul Incarcarea din zapada (lcN/m2) avand
intervalul mediu de recurenta llvfR=50ani
1 Alba Tulia 1,5
2 Alexandria 2,5
3 Arad 1,5
4 Baeau 2,5
5 BaiaMare 2,0
6 Bistrita 1,5
7 Botosani 2,5
8 Brasov 2,0
9 Braila 2,5
10 Bucuresti 2,0
11 Buzau 2,0
12 Calarasi 2,5
13 Cluj 1,5
14 Constanta 2,0
15 Craiova 2,0
16 Deva 1,5
17 Drobeta Turnu Severin 2,0
18 Focsani 2,0
19 Galati 2,5
20 Giurgiu 2,5
21 Insi 2,5
22 Miercurea Ciuc 2,0
23 Oradea 1,5
24 Piatra Neamt 2,0
25 Pitesti 2,0
26 Ploiesti 2,0
27 Ramnieu Valcea 2,0
28 Resita 2,0
29 SatuMare 1.5
30 Sfantu Gheorghe 2,0
31 Sibiu 1,5
32 Slatina 2,0
33 Slobozia 2,5
34 Suceava 2,5
35 Timisoara 1,5
36 Targoviste 2,0
37 Targu Jiu 2,0
38 Targu MUTes 1.5
39 Tulcea 2,5
40 Vaslui 2,0
41 Zalau 1,5 i'

15

Anexa 8 - Intervalul mediu de recurenta al incarcarii din zapada pe sol

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, so, Ie corespunde unui interval mediu de recurentnIA1R=50 ani sau, echivalent, unei probabilitati de depasire intr-un an de 2% (probabilitatea de nedepasire intr-un an, 98%).

Relatia dintre intervalul me diu de recurelllaMR=N ani si probabilitatea de nedepasire intr-

un an, peste: N = J/(l-p).

Relatia dintre valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol avand ilvfR=50 ani, SO.k si valoarea incarcarii din zapada pe sol avand IMR=N ani, notata SN, este:

S N _ (C-2.0J4}~ --e

so):

(8.1)

uncle: SO,I:

este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m2), avand un interval mediu de recurenta IlvfR=50 ani;

-valoarea incarcarii din zapada pe sol avand un interval mediu de recurenta IlvfR=N ani;

- coeficient in functie de probabilitatea nedepasire intr-un an dat in Tabelul E.l si

valabil pentru repartitia lognonnala a extreme lor maxima anuale; coeficientul de variatie al maximelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol.

v

Ec, (B.1) este reprezentata in Figura E.l pentru diferite valori ale coeficientului de variatie al rnaximelor anuale ale incarcarii, V.

Tabelul8.1

IlvJR p C
Intervaiul mediu de recurenta, ani Probabilitatea de nedepasire intr-un an
10 0.9 1.282
25 0.96 1.751
50 0.98 2.054
100 0.99 2.326 '~ 1.2
"~"'
\., "
1.1
1.0
'"
ci 0.9
~
'"
I/)
0.1l
0.7
0.6 . -
. '
.... . .
.i-: -
. .' .
... - - - _--
. - . _ ......
. ...-: _.' _-- _--
... . -
_ .... <:::..;. _.--
V-- -- _ --=i<"
~ - :;-
-- .,: ..
..,.. ... ". ~'",.
...
. , /"
.1' . . .
.. . • .1
" ,
, . ;'
. ~ .
, . , . --V=O.1
. i
. - - -V=O,3
rI
.' . r~ -- •.• ··V=O.5-
;I
, ---V=O.7
1/ I 10

20

30

40

50

60

70

ao

90

100

tntervet mediu de recurenta IMR, an!

Figura 8.1 Rapoarte ale incarcarii din zapada pe sol avand diferite intervale medii de recnrenta

=

=

":;;;;;;; "

16

Anexa C - Standarde si Coduri privind actiunea zapazii asupra constructiilor si Bibliografie

AISC, 1990. Load and resistance factor design specifications for structural steel buildings.

American Institute of Steel Construction, Chicago, Illinois

ASCE 7-98, ASCE 7·95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures.

American Society of Civi l Engineers, New- York, 2000

cm Commission W81, 1991. Actions on structures. Snow loads, First edition, Aug.

Cod de proiectare pentru incarcari din zapada annonizat eu fonnatul si datele de baza din Euroeodel si Documentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 eu MTCT Eurocodul 1, EN 1991-1-3,2003. Snow loads. Adopted European Standard; CEN, Brussels. European Standard ENV 1991-1, EUROCODE I 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis of design, CEN/TC250ISC6lN32.

European Standard ENV 1991-2-3, EUROCODE 1, 1993. Bases of design and Actions on structures. Bart 2-3: Snow loads, CENffC250/SCIINI06.

ISO DIS 4355,1992. Bases for design ofslructures. Determination of SHOW loads on roofs. ISO/TC98/SC2/WG lITenth draft, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of

IS 2394.

SNIP 2.01.07-85. Nagruzki i voz deistvia. Izdanie ofitialinoe. Gostroi SSSR, Moskva 1987 STAS 10101/21-92 Incarcari date de zap ada

SR EN 1991-1-3 2005. Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni Generale - Incarcari date de zapada.

Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conference of Building Officials, Whittier, California

If) 1'.;.2}7

Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul 1., Sandvik R., Sanpolesi L., Stiefel U, 1995.

New european code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering, University of Pisa, No.264-1995, 76 pag.

Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, Tunbridge Wells, Kent, Abacus Press.

Joint Committee on Structural Safety CEB-CECM- CIB-FIP-IABSE, 1974. Basic data on loads, Second draft, Lisbon.

Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for envirornental actions in Romania hannonised with ECl. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering, Paris, July 1 0-13, Proceedings Vol.2, p_881-887

Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti

Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety, Second Drill

Sandi B., Floricel 1., Balacescu A., s.a., 1990-1992. Studii asupra parametrilor de baza ai actiunilor climatice (v ant, zapada) in vederea unei zonari imbunatatite a teritoriului Rornaniei. Fazele 1-7. Contract No. 13211990. INCERC Bucuresti

Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. IABSE Colloquirn, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.19I~ 199.

Ravindra K.iv1., Cornell c.A., Galambos T.V., 1978. Wind, snow and loads factors for lise ill LRFD. Journal of S tru ct ural Division, ASCE, Vol.l 04, Nr. ST9, pp .1443- 1457.

Bl Nr

.' .) Orc

bis.

-~ - ~ ..:-~_::---~~-.~~~~.

r;~~';,"~'~i ' ..

. ,~

, '. ,

17

iNISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI OR 01 N

pentru aprobarea Reglementarii tehnice "Cod de proiectare.

Bazele prciectarli structurilor in constructi!", indicativ CR 0-2005*)

r,

in conformi!ate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructil, cu modificarlle ulterioare, In terneiul art. 2 pet. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernufui nr. 412/2004 privind organizarea 9i ictionarea Ministerului Transporturilor, Constructlilor 9i Turismului, cu modificarile si ccmpletarile ulterioare,

aVElnd in vedere procesele-verbale de avizare nr. 10 din 14 noiembrie 2005 al Comilelului tehnic de specialilate :S 5 9i nr. iOdin· 28 noiembrie 2005 al Comitetului !ehnic de coord on are qenerala,

n

ministrul transporturilor, constructtllor !?i turismului emile urmatorut ordin:

s,

;Art. 1, - Se aproba Regiementarea tehnica "Cod de nr. 489/2005 penlru aprobarea Regiementarii tehnice "Cod

'n

[eclare. Bazele proiectarii structurilor in constructil", 'tativ CR 0-2005, elaborata de Universitatea Tehnica :Construc!ii Bucuresti - UTCB, prevazuta in anexa care

parte intspranta din prezenlul ordin.

.. rt. 2. - Prezentul ordin se publica In Monitorul Oficial " ~omaniei, Partea I, si intra in vigoare odata cu Ordinul

de proiec!are seisrnlca - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladlri", indicaliv P 100-1/2004, publica! in Monitorul Oficial al Hornaniei, Partea I, nr. 462 si 462 bis din 31 mai 2005 .

Art. 3. - La data intrarii in vigoare a prezentuJui ordin

astrulu( transporturilor, constructii'or ~i turisrnului ariee dispozltii contrare I;;i lnceteaza aplicabilitatea.

r,

Ministrul transporturilor, constructiilor si I turismului, Gheorghe Dobre

Bucuresti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.230.

a,

111

Jf Ie

6, 1.

in

biS~) Ordinul nr. 2.230/2005 a fast publica! in Monilorul Oliciai al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 16 februarie 2006 :;;i este reprodus ::;i in aces!

18

COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR iN CONSTRucTIl INDICATIV CR 0-2005

1. Generalitati

Codul cuprinde principiile, elernentele ~i datele de baza necesare pentru clasifiearea actiunilor/incarcarilor S1 gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor 111 acord eu dezvoltarile din urmatoarele coduri de proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990: 2002, codurile amerieane ASCE 7-95, ASCE7- 98: 2000 S1 documentullSO 2394/1993.

Codul se inscrie in procesul de armonizare a legislatiei tehnice rornanesti pentru proiectarea constructiilor eu cea din Comunitatea Europeana, imbuna1atind nivelul de siguranta a structurilor si constructiilor din Romania.

1.1 ScopuJ

Prezentul cod se refera la clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilorfincarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor.

1.2 Detinitii

1.2.1 Definitii referitoare la actiuni in constructii

1.2.1.1 Actiuni (F)

Actiunile asupra constructiilor se pot exprirna prin:

a) Forte/incarcari aplicate asupra structurii (actiuni directe);

b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte);

c) Deformatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate sau provocate de cutremure (actiuni indirecte).

I

\"'" . /

~

1.2.1.2 Efect al actiunii (E)

Efectul actiunii/actiunilor pe structura se poate exprima in terrneni de efort sectional si/sau efort unitar in elernentele structurale, precum si in terrneni de deplasare si/sau rotatie pentru elementele structurale si structura in ansarnblu.

1.2.1.3 Actiune permanenta (G)

Actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila,

1.2.1.4 Actiune variabila (Q)

Actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza actiunea nu este ruci monotona nici neglijabila.

1.2.1.5 Actiune accidentala (A)

Actiune de dur ata scurta dar de intensitate sernnificativa, ce se exercita ell probabilitate redusa asupra struclurii in tirnpul duratei sale de viata prciectate.

Nola - De obicei cutrernurul si impactul reprezint.a actiuni accidentale, iar zapada si vantui reprezinta actiuni variabile.

1.2.1.6 Actiune seismica CAE)

.) Anexa este reorodusa in facsimil.

r:

~ - - - _,;.:.:..:::....--=----

~aa~ ~~~!~..: ....

JP:i'~:·fJ~r1J~'··~4··' ~:

,i

19

Actiune asupra structurii datorata rniscarii terenului provocata de cutrernure.

1.2,1.7 Actiune geotehnica

Actiune transrnisa structurii de catre pamant si Isau apa subterana,

1.2.1.8 Actiune fixa si actiune libera

Actiunea fixa are distributia si pozitia fixe pe structura. Actiunea libera poate avea diverse distributii si pozitii pe structura.

1 .2.1.9 Actiune statica

Actiune care nu provoaca forte de inertie pe structura si elernentele sale structurale.

1.2,1.10 Actiune dinamica

Actiune care provoaca forte de inertie semnificative pe structura si elementele sale structurale.

1.2. L 11 Actiunea cvasistatica

Actiune dinamica reprezentata printr-o actiune static a echivalenta,

1.2,1.12 Valoare caracteristica a unei actiuni (Ft)

Valoarea caracteristica a unei aetiuni corespunde unei probabilitati mici de depasire a actiunii in sensu1 defavorabil pentru siguranta structurii in tirnpul unui interval de timp de referinta, Valoarea caracteristica se determina ea fractil al repartitiei statistice a actiunii.

1.2. L 13 Valoare cvasipermanenta a uneiactiuni variabile (!f!2Qk)

Valoare exprimata ca 0 fractiune din valoarea caracteristica a actiunii printr-un cceficient If/l S 1.

1.2,1.14 Valoare de calcul a unei actiuni (Fd)

Valoare obtinuta prin multiplicarea valorii caracteristice Fk eu un coeficient partial de siguranta, Yf ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, eu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza actiunea,

1.2,2 Definitii referitoare la rezistentele materialelor structurale

1. 2.2.1 Valoare caracteristica a unei rezistente (Rk)

Valoarea caracteristica a unei rezistente a rnaterialului structural corespunde unei probabilitati mici de nedepasire a rezistentei, Aceasta valoare se determina ca lin fractil inferior aI repartitiei statistice a rezistentei materialului,

o valoare nominala, stabilita deterministic, poate fi folosita ea vaIoare caracteristica in lipsa datelor statistice,

a

1.2,2,2 Valoare de calcul a unei rezistente (Rd)

Valoare obtinuta prin impartirea valorii caracteristice, Rk la un coeficient partial de siguranta, )'m ce ia in considerate incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza rezistenta.

ru

20

1.2.2.3 Valoare nominala (Rnom)

Valoare din documente specifice de material sau de produs utilizata in lipsa datelor statistice.

1.2.3 Termeni referitori fa geometria structurii

1.2.3.1 Valoare caracteristica a unei proprietati geornetrice (ak)

Valoarea caracteristica a unei proprietati geometrice (ak) corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate in proiect.

1.2.3.2 Valoare de calcul a unei proprietati geometrice

Valoarea de cal cul a unei proprietati geornetrice este egala, in general, Cll valoarea caracteristica,

1.2.4 Termeni referitori la analiza structurala

1.2.4.1 Analiza s tructurala

Analiza structural a cuprinde (i) metodele de caleu! a efectelor structurale ale actiunilor si (ii) metodele de caleu! a rezistentelor structurii, elementelor structurale, sectiunii elementelor si punctual in sectiune.

1. 2.5Dejinitii privind proiectarea constructii lor

1.2.5.1 Durata de viata proieetata

Intervalul de timp estirnat pentru care structura (sau 0 parte a acesteia) poate sa fie utilizata conform destinatiei/functiunii prevazute.

1.2.5.2 Stari limita

Stari in afara carora structura nu mai satisface criteriile adoptate de proiectare.

1.2.5.3 Stari limita ultime

Stari asociate eu prabusirea sau eu forme similare de cedare structurala,

1.2.5.4 Stari limita de servieiu

Stari dincolo de care cerinte!e necesare pentru utilizarea ill conditii normale a· constructiei/structurii nu mai sunt indeplinite.

1.2.5.5 Valoare nominata

Valoare fixata pe baze nestatistice, de exemplu pe baza experientei acurnulale sau pe alte baze mtionale.

1.3 Cerinte de baza

o structura trebuie proiectata si executata in asa fel in cat, pe durata vietii considerate la proiectare, sa satisfaca urmato arele cerinte de baza: rezistenta structurala, functionalitate si

durabilitate.

In caz de incendiu, rezisteuta structurala trebuie rnentinuta pentru 0 perioada de timp determinata.

=-

l;.;:'·lri~-

I'

21

o structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente precum exploziile si impactul.

Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusa;

alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate; evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisrnent;

utilizarea unor sisteme structurale uncle elementele structurale conlucreaza in preluarea actiunilor.

Cerintele de baza trebuie indeplinite:

prin alegerea rnaterialelor structurale adecvate;

prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare;

prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru constructii si in executia si exploatarea structurii considerate.

La cererea autoritatilor cornpetente trebuie efectuate teste de incarcare asupra constructiilor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de eatre utilizatori.

1.4 Ipoteze

.U

Proiectarea se considera ca indeplineste cerintele necesare daca sunt indeplinite urmatoarele: alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu calificarea si experienta adecvata;

executia se efectueaza de un personal eu calificare si experienta adecvata;

calitatea executiei lucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si

control; .

materialele si produsele de constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN 1990 pana la EN 1999 sau dupa nonne nationale relevante pentru materiale si produse pentru constructii;

structura beneficiaza de a intretinere adecvata;

structura se utilizeaza in conforrnitate cu ipotezele admise la proiectare.

Nota - Pot exista cazuri cand ipotezele de mai sus trebuie sa fie suplimentate,

1.5 Durata de viata proiectata

a

Durata de viata a structurii/constructiei trebuie specificata. Durata de viata proiectata a structurii/constructiei poate fi simplificat considerata ca in Tabelul 1.1

Tabelul 1.1 - Durata de viata a structurii/constructiei pentru proiectare

la SI

Durata de viata proiectata, Exemple
111 ani
2: 100 IStm~tu~i mon~~entale, poduri si alte structuri pentru Jucrari
mgineresti importante
50 - 100 Cladiri si structuri obisnuite
10 - 30 !constructii agricole sau similare
Parti de structura ce pot fi inlocuite( de exernplu reazeme)
S;1O I Structuri tranzitorii
- Nota - Structurile sau part! ale structurilor ce pot Ii dC2J11em brate pentru a fi refolosite nu trebuie sa fie considerate ca tranzitorii

le.

mp

22

1.6 Durabi/itate

Structura trebuie proiectata astfel incat deteriorarea sa pe durata de viata proiectata sa nu afecteze perfonnantele constructiei luandu-se in considerare atat conditiile de mediu in care structura este expusa cat si un nivel de intretinere corespunzator,

Conditiile de mediu trebuie identifieate in faza de proiectare.

Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor experimentale .SI experientei obtinute de la constructiile similare precedente.

2. Prlnclpiile proiectarii la stari limita

2.1 Generalitati

Pentru 0 functiune data, proiectarea structurilor trebuie efectuata in functie de destinatia, importanta si valoarea constructiei.

Trebuie Iacuta distinctia intre starile limita ultime si starile limita de serviciu (exploatare),

Verificarea starilor Iimita care se refera In efecte dependente de timp trebuie asociata ell durata de viata proiectata a structurii. Se noteaza ca majoritatea efectelor dependente de timp sunt cumulative.

2.2 Stari limite ultime

Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt clasificate ea stari Iimita ultime.

Starile limita ce implica protectia un or bun uri de valoare deosebita trebuie deasemenea clasificate en stari limita ultime. Asernenea cazuri sunt stabilite de catre client si autoritatea relevanta.

Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante pentru

siguranta structurii: .

- pierderea echilibrului structurii sau.a unei parti a acesteia, considerate en. un eorp rigid;

- cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oriearei parti a acesteia intr-un mecanism;

pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazernele si fundatiile;

cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp.

Nota - Se noteaza ca cedarea datorita deformatiei excesive este 0 cedare structurala datorata instabilitatii m ecamce.

.. ~. '.. . ~

c

j

P d

\ d

23

2.3 Stari Iimita de setviciu

Starile limit a ce iau in considerare functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii norrnale de exploatare, confortul oamenilor/ocupantilor constructiei si Iimitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii sunt c!asifica1e ca stari limita de serviciu.

2.4 Proiectarea fa steri limite

Proiectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul structural si pentru actiuni, relevante pentru starile limita considerate.

Verificarile trebuie efectuate pentru toate cazurile sernnificative si rationale de combinare de incarcari/efecte ale incarcarilor.

La proiectare trebuie sa se tina seama si de posibilele abateri de la directiile si pozitiile presupuse ale actiunilor precurn si de eventualele imperfectiuni geometrice ale constructiei,

Cerintele de proiectare in raport cu starea limita trebuie indeplinite ulilizand coeficientii de siguranta partiali specificati in capitolul 4.

Ca altemativa, poate fi efectuata 0 proiectare bazata direct pe metode probabilistice,

3. Variabile de baza

3.1 Actiuni

I

3.1.1 Clasificarea actiunilor

o actiune este descrisa de un model, marimea acesteia fiind reprezentata m majoritatea cazurilor de un scalar ce poate avea diferite valori reprezentative.

Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel:

- Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni directe precum greutatea proprie a constructiei, ll: echipamentelor fixate pe constructii si actiuni indirecte datorate contractiei betonului, tasarilor diferentiate si precornprimarii;

- Actiuni variabile (Q), de exernplu: actiuni pe planseele si acoperisurile cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului, impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente si altele;

- Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile, irnpactul vehiculelor,

Actiunile sunt clasificate, dupa natura raspunsului structural, in actiuni statice si actiuni dinamice.

u

3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor

Valoarea caracteristica, Fk a unei actiuni este 0 valoare reprezentativa a acesteia si trebuie determinata:

- Pe baze probabilistice printr-un fractil superior at repartitiei statistice a actiunii;

- Pe baze delerrninistice, printr-o valoare nominata utilizata in in lips a datelor statistice.

Nota 1 - Deterministic, greutatea proprie a strueturii poate fi reprezentata de 0 singura valoare caracteristica, valoare calculata pe baza dimensiunilor nominale si a maselor unitare medii.

. _._--_.

~ -~_:_;~---.

- ~

"'<en ~---h .

- -itn-

---~- ~- .

-- ----

• • • __ :_~t~~~_- ",~ • ....._,._= _.... • ~~.

24

Daca variabilitatea statistica a actiunii G nu poate fi neglijata (coeficientul de variatie aI actiunii peste 0,05) si/sau pentru structurile a caror siguranta este sensibila la variatia lui G, in proiectare trebuie utilizate acele valori ale lui G ce au un erect defavorabil asupra sigurantei. Acele valori pot fi dupa caz fie Gklnf - reprezentat de fractilul 5% al repartitiei statistice a actiunii G, fie Gk.ro. - reprezentat de frnetilu195% al repartitiei statistice a actiunii G.

Nota 2 - Pretensionarea (P) trebuie clasificata ca 0 actiune permanents cauzata de forte controlate si/sau de deformatii controlate impuse pe a structura. Tipul de pretensionare trebuie diferentiat functie de solutie (de exernplu pretensionare prin toroane, pretensionarea prin deformatii impuse reazemelor),

Valorile caracteristice ale pretensionarii, la un timp t, pot fi a valoare superioara P"-rup(t) si 0 valoare inferioara Pk.U!lt). Pentru starile lim ita ultime, poate fi utilizata a valoare medie P met),

Nota 3 - In general valoarea caracteristica a actiunilor din vant si din zapada se defineste prin probabilitatea de nedepasire de 2% intr-un an ceea ce corespunde unui interval mediu de recurenta a unei valori mai man de 50 ani, IMR=50 ani. In anurnite cazuri valoarea caracteristica a acstor actiuni climatiee se poate defrrU si ell alte probabilitati de nedepasire intr-un an.

Nota 4 - Pentru actiuni accidentale, valoarea de proiectare Ad trebuie speeifieata pentru Iiecare proiecl individual in parte.

3.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile Alte valori reprezentative ale unei actiuni variabile sunt:

a) Valoarea frecventa, reprezentata de produsullllJQk; aceasta valoare este apropiata de 0 valoare centrala a repartitiei statistice a valorilor actiunii;

b) Valoarea cvasipermanenta, reprezentata de produsul 1f!2Qk; aceasta valoare este folosita pentru verificarea Ia stari limita uItime ce impliea actiuni accidentale si pentru verifrcarea la stari Iimita de servieiu reversibile. Valorile evasipennanente sunt utilizate si pentru calculul efeetelor pe terrnen lung.

3.1.4 Reprezentarea actiunilor dinamice

Actiunile dinamice sunt exprirnate, in general, ca actiuni statice echivalente aplicand coeficienti dinamici de amplificare unei incarcari statice.

Cand actiunile dinamice produc un raspuns dinamic semnificativ al structurii, analiza (~~ structurii trebuie sa fie 0 analiza dinamica,

3.1.5 Influenta ntediului

In alegerea materialelor, conceptiei structurii si pentru proiectarea de detaliu trebuie considerata influenta factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structurii.

3.2 Rezistenteie materiaieior structurale

Valorile caracteristice ale rezistentei materialelor structurale sunt determinate probabilistic pe baza de incercari standardizate efectuate in conditii specificate.

ValoriIe caracteristice ale rezistentelor materialelor structurale sunt definite uzual prm fractilul 5% al repartitiei statistice a rezistentei.

Cand nu sunt disponibile date statistics suficiente pentru a stabili valorile caracreristice ale rezistentelor niaterialului, pot fi Iuate ea valori caracteristice valorile nominale ale rezistentei.

l'
s
-
11
II
3
!vi
Ul
D
lp
ca
D
re:
4.
4.'
M~
pn
de
Pel
trel
Evi
de',
Val
SIg\.
Val
' •• 1
Met
stru,
struc
dina
Pent
la ob 25

Parametrii de rigiditate structurala (de exernplu modulul de elasticitate), coeficientii de curgere Ienta si coeficientii de dilatare termica sunt reprezentati in proiectare prin valori medii.

Nota - In unele cazuri, ponte fi necesar a se lua in considerare pentru rnoduiul de elasticitate a valoare superioara sau inferioara mediei (de exernplu in cazul instabilitatii) ..

3.3 Geometria structurii

In proiectarea structurilor si a elernentelor structurale trebuie luate in cons i derare irnperfectiuni geometrice care au un efect defavorabil asupra sigurantei structurale.

3.4 Mode/area structura/a

Modelele structurale trebuie alese astfel incat sa permita evaluarea comportarii structurii cu un nivel de exactitate acceptabil.

Daea nu sunt disponibile modele de calcul adecvat, si pentru a se confirma prin verificari ipotezele adoptate, proiectarea asistata de rezultate ale incercarilor trebuie sa fie considerata ca 0 optiune.

Dupa caz, trebuie Iuate in considerare si incertitudinile statistice datorate numarului limitat de rezuitate.

4. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta

4.1 Generalitati

Metoda eoeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de proiectare astfel incat nici 0 stare limita sa nu fie depasita atunci cand sunt utilizate valorile de ealeul pentru actiuni sau efectele lor pe structura si valorile de caIcul pentru rezistente.

Pentru situatiile de~ proiectare selectate si starile limita considerate, actiunile individuale trebuie grupate conform reguIilor din acest capitol.

Evident actiunile care l1U pot exista fizic sirnultan nu se iau in considerare impreuna in grupari de actiuni/efecte structurale ale actiunilor,

Valorile de calcul sunt obtinute din valorile caracteristice utilizandu-se coeficientii partiali de siguranta sau alti coeficienti dupa cum sunt definiti in acest capitoL

Valorile de calcul pot fi alese si direct atunei cand se aJeg valori conservative.

Metoda se refera la verificarile Ia stare a limita ultima 81 la starea limita de serviciu a structurilor supuse la incarcari statice, precum si Ia cazurile in care efectele dinamice pe stmctura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele dinarnice produse de vant sau induse de trafic),

Pentru calculul structurilor in domeniuI neliniar de cornportare si pentru calculul structurilor la oboseala trebuie aplicate reguli specifice,

---~-- -_

-- -

'. '~-!!:!.;!! .. :~;;';;~~--

26

4.2 Valori de calcul

4.2.1 Valori de calcul ale actiunilor

Valoarea de calcul, Fd a unei actiuni F se exprima astfel:

(4.1)

unde:

Fk estevaloarea caracteristica aactiunii

Yr - coeficient partial de siguranta pentru actiune ce tine seama de posibilitatea unar abateri

nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii de Ia valoarea sa caracteristica.

4.2.2 Valori de calcul ale efectelor actiunilor

Valoarea de calcul a efeetului pe structura al actiunii, Ed se caleuleaza ea fiind efectul pe

~:19 structura al actiunii, E(Fd) inmultit cu coeficientul partial de siguranta y&t:,

(4.2)

Caeficient partial de siguranta, YSd evalueaza ineertitudinile privind modelul de calcul al efectului in sectiune al actiunii Fd

Alternativ, efectele actiunilor pe structura, Ed se pal detennina S1 sub forma:

E - EL, . y . Po )

d - V Sd ft·

(4.3)

4.2.3 Valori de calcul ale rezistentelor materialelor structurale Valoarea de calcul arezistentei unui material structural, Xd se exprirna astfel:

'V _,XIc

.. td _-

Ym

(4.4)

unde:

Xk este valoarea caracteristica a rezistentei maierialului;

Ym - coeficientul partial de siguranta pentru rezistenta materialului ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a rezistentei materialului de Ia valoarea sa caracteristica, precum si de efectele de conversie C de velum, scara, umiditate, temperatura, timp) asupra rezistentei rnaterialului.

4. 2.4 Valori de calcul ale rezi stentelor elementelor structurale

Valoarea de calcul a rezistentei sectionale, Rd se calculeaza ca fiind valoarea rezistentei sectionale calculata cu valoarea de calcul a rezistentei materialului, R( ;:) inmullita cu

coeficientul partial de siguranta _1~

l'Rd

v

Cl

Ve

Stru Weal rack

27

(4.5)

Coefieientul partial de siguranta,

1

evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al

r.:

rezistentei sectionale, inclusiv abaterile geometrice.

Alternati v, rezistenta sectionala, Rd se poate detennina si sub forma:

u, =R(_l_._l .xkJ. rRd r;

(4.6)

4,3 steri Iimite ultime

4.3.1 Generalitati

Verifiearea strueturilor se face la urmatoarele stari limita ultime:

a) Cedarea structurala si/sau deforrnarea excesiva a elementelor structurii/infrastructurii/ terenului;

b) Pierderea echilibrului static al structurii sau a unei parti a acesteia, considerata corp rigid.

Verificarea structurala la starea Iirnitade oboseala se regaseste in norme specifice,

4.3.2 Verificart de rezistenta

Verificarea la starea limita de cedare structural a a unei sectiuni/elernent sau imbinare se face eu reJatia:

(4.7)

<ft:~ .~

" w

Ed este valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru starea lirnita ultima considerata.

Neste valoarea de caleul a rezistentei sectionale de aceeasi natura eu efectul actiunii in seetiune.

a

4.3.3 Verificari de echilibru static

Verificarea la stare a limita de echilibru static a structurii se face eu relatia:

(4.8)

Ed•dst este valoarea de calcul a efectului actiunilor ee eonduc la pierderea echilibrului static. Ed.5tb este valoarea de calcul a efectului actiunilor ce se opun pierderii echilibrului static.

:1

II

4.3.4 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor fa stari litnita ultitne

Structura, inlrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari Iimita ultime, astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarelor cornbinatii factorizale:

=

28

n m

1,35 L Gk,j + 1,5 Qk,J + L 1,5 11'0,; Qk,;

(4.9)

}=I

sa fie mai mici decat rezistentele de calcul in seetiune.

In relatia 4.9 simbolul ,,+" inseamna "in combinatie cu" sau "efectul combinat al",

Gk,i este efeetul pe structura a1 actiunii permanente i, Iuata cu valoarea sa caracteristica, Qk.i - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata ell valoarea sa caracteristica;

Qk.l - efectul pe structura al actiunii variabile, ee are ponderea predominanta intre aetiunile variabile, luata eu valoarea sa earacteristica;

1JfOJ este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile j (i=2,3 ... m) Iuate eu valorile lor caracteristice, avand valoarea:

1JfO.i = 0,7

(4.10)

eu exceptia incarcarilor din depozite si a actiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor pulverulente S1 a fluidelor/apei unde:

lJfO.i = 1,0.

(4.11)

De exernplu, in cazul unei structuri actionata predominant de efectele actiunii vantului, relatia (4.9) se serie:

n

1,35 L. GkJ + 1,5 Vk + I,05(Zk sau Uk) j=1

iar in cazul unui acoperis action at predominant de efectele zapezii, relatia (4.9) se scrie:

n

1,35 L. Gkj + 1,5 z, + 1,05(Vk sau Uk), )=1

unde

Gk este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, ealculata ell valoarea caracteristica a actiunilor pennanente;

Zk - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata eu valoarea caracteristica a incarcarii din zapada;

Vk - valoarea efectului actiunii vantului pe structura., calculat eu valoarea earacteristica a. actiunilor vantului;

Ui. - valoarea efectului actiunilor datorale exploatarii constructiei (actiunile "utile") calculata eu valoarea caracteristica a actiuuilor datorate exploatarii.

Actiunile permanente ee au un efect favorabil asupra sigurantei structurilor (de exernpiu la starea limita de echilibru static) se iau conform urmatoarei cornbinatii:

n m

0,9 L Gk,j + 1,5 Qk,J + L 1,5 ~VO,i Qk,i

( 4.12)

)=1

1=2

De exernplu, in cazul unei structuri actionata simultan de efectele impingerii pamantului sau a unor materiale pulverulente si de efectul vantului, relatia (4.12) se serie:

=-

- ----~.---

~;3'...;~."'''' -!~- -"_~::'~.~

c

l

u A

YJ

T

D

C(

(4

T,

4.,

Sir

me

Cor

"

,;

29

n

0,9 L Gk,j + 1,5 Hk + 1,05Vk

)-1

unde Hk este valcarea efectului actiunii datorita impingerii, calculata cu valoarea caracieristica a irnpingerii.

In cazul actiunii seisrnice, relatia de verificare la stari limita ultime (4.9) se scrie dupa cum unneaza:

n m

L Gk,j + yrAEk + L rf/2,i Qk,i

(4.13)

. .; ,

uncle:

AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IlvJR= 100 ani in PI00~2005);

t[l2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qj, avand valori Ie recornandate in Tahelul 4.1;

YJ ~ coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din Tabelul 4.2 in functie de clasa de importanta a constructiei, Anexa 1.

a

Tabelul 4.1 Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile ea fractiune din valoarea caracteristica a actiunii

Tipul actiunii rtJ2,i
Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura 0
Actiuni din zapada si Actiuni datorate exploatarii 0,4
lncarcari in depozite 0,8 Daea actiunea perrnanenta are un efeet favorabil asupra sigurantei seismice a structurii, coeficientul partial de siguranta aplicat aetiunilor permanente avand valoarea 1,0 in relatia (4.13) se modifica si va ave a valoarea 0,9.

Tabelul 4.2 Coeficient de importanta a constructiei

a

a

Clasa de importanta a Tipul functiunii constructiei/structurii YJ
constructiei/structurii
1 Cladiri si structuri esentiale pentru societate 1,4
2 Cladiri si structuri ce pot provoea in caz de avariere un 1,2
pericol major pentru viata oamenilor
3 Toate celelalte constructii si structuri eli exceptia eelor 1,0
din c1asele 1, 2 si 4
4 Cladiri si structuri tempo rare 0,8 a

4.4 Stari limita de serviciu

4.4.1 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor fa stan limita de serviciu

a

Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate Ia stari limita de serviciu astfel incat efectele actiunilor de calcul pe structura/element/sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate:

30

a) Gruparea caracter istica de efecte structurale ale actiunilor:

n m

L Gk,j + Qk,1 + L !flO,i Qk,i

j~ ~2

b) Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor:

( 4.14)

n m

L Gk,j + !flu QJf,1 + L !{f2,i Qk,j

j~ ~z

c) Gruparea cvasipennanenta de efecte structurale ale actiunilor:

(4.15)

n m
L Gk,j + I: 1.{f2,i Qk,i ( 4. 16a)
)=1 ;=1
n m
L Gk,j + 0,6 J'IAEk + L 1.{f2,iQk,i (4. 16b)
)=1 ,=1 sa fie mai mioi decat valorile limita ale criteriilor de serviciu considerate.

I.{fu este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile QJ, avand valorile recomandate in Tabelul 4.3.

Tabelul 4,3 Coeficient pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Ql, ca fractiune din valoarea sa caracteristica

Tipul aetiunii !flu
Actiuni din vant 0,2
Actiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura 0,5
Actiuni datorate exploatarii cu valoarea ::; 3kN/m 2
Actiuni datorate exploatarii eu valoarea > 3kN/m2 0,7
Incarcari in depozite 0,9 Relatia (4. 16a) este folosita pentru considerarea in proiectare a efectelor de Iunga durata ale actiunilor asupra structurii.

(3f) Relatia (4.l6b) este folosita pentru verificarea la starea limita de servici u a elementelor structurale, nestructurale, echiparnentelor, etc., atunci cand actiunea seisrnica trebuie considerata in grupareade actiuni,

Pentru stari Iimita de serviciu, coeficientii partiali Ym pentru rezistentele rnaterialelor sunt egali cu 1,0 ell exceptia altor specificatii din normele de material.

Criteriile pentru staril e limita de serviciu pentru deformatii si vibratii trebuie defmite in functie de destinatia cladirii, independent de rnateriatele utilizate pentru elernentele structurale.

Criteriul de rigiditate ponte fi exprirnat in termeni de limite pentru deplasari orizcntale, deplasari verticale S1 vibratii. In toale cazurile trebuie sa se lucreze Cll valori medii ale caracteristicilor de rigiditate ale structurii/elernentelor structurale,

--------- ----

__ ~ ... ---...~!:~~~~4 :--'>,-~~-- .. -~~.-7.:-~

,'Q

f

~;'~ ,'.'.,

~.- ,

£

r ".

F ','- r

f: ':':".,

~,: "

. ",'

~,

t

~ ': - .. r .r

1

;l

- 'ii........! .

31

Anexa 1.

Clasificarea constructiilor si structurilor in clase de importanta

Constructiile sunt impartite inclase deirnportanta-expunere, in functie de consecintele umane si economice ale unui cutrernur major pre cum si de importanta lor in actiunile de raspuns post-cutremur,

Clasele de importanta-expunere la cutremur pentru c1adiri si structuri sunt urrnatoarele:

Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate

1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare eu servicii de urgenta si sali de operatie 1.2 Statii de pompieri, politie si· garajele Cll vehicule pentru servicii de urgenta 1.3 Centre de cornunicatii

1,4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, etc) 1.5 Rezervoare de apa si statii de pornpare

1.6 Turnuri de control pentru aviatie

L 7 Cladiri si structuri cu functiuni esentiaie pentru guvem si apararea nationala

1.8 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase (radioactive, etc).

Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce pot provoca in eaz de avariere un pericol major pentru viata oamenilor

,":

2.1 Spitale si institutii medicale cu 0 capacitate de peste 50 persoane in aria totala expusa

2.2 Scoli, lieee, universitati, institutii pentru educatie etc. cu 0 capacitate de peste 150 persoane in aria totala expusa

2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a. 2,4 Cladiri avand pesle 300 persoane in aria totala expusa

Clasa 3. Toate celelalte cladiri eu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4.

Clam 4. Cladiri ternporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc. caraeterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere la cutremur

.t""":'"

. ~-.-~~-

-·~.:"""'Oi

32

Anexa 2.

Standarde si coduri privind bazele proiectarii structurilor in constructii si bibliografie

ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures.

Revision of ANSI! ASCE 7-95 American Society of Civil Engineers, New-York., 2000.

ASCE 7-95, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. ' Public Ballot. 2005.

ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004. Conference "Eurocodes, Building codes for Europe", June 2002, Brussels, Documents of reference.

EN 1990-2002. Eurocode - Basis of Structural Design. Adopted European Standard; CEN, Brussels ..

ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions on structures. Part 1: Basis of Design.

August 1994.

Eurocode No.1, Basis of design and actions. Background documentation: Part 1 of ECl, Basis of Design. January 1995.

ISO DIS 4355, 1992. Bases for design 'of structures. Determination of SnOW loads on roofs. ISOITC98/SC2IWGlITenth draft, 1993. General principles on reliability for structures,

Revisions of IS 2394.

ISO/TC98/SC3IWG2. Draft for DP 4354 Wind actions on structures. SR EN 1990 2004. Eurocod: Bazele proiectarii structurilor.

Gulvanessian, R., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part l:Basis of design Introduction,

Development and Research Needs. IABSE Collcquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.1S- 25.

Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application ofEurocode 1. pp. 25 ~ 33.

LIST A NORMATIVELOR PE CARE LE PUTETI PROCURA DE LA FAST PRINT IPCT

SECURlTATEA LA INCENDru iN REGLEMENTfi..RJLE EUROPENE ~I RoMANE~Ti~ CO~TARll

~~!

·~.Gra1. de brigada C- TIN 4AlvfFIR ~Prof. dr. ing. ~T. VINT~A

Teal. Dr. ing. S. CALOTA

f:J)i. 'arh. 1: VOlCULESCU

fi. Prof. Dr. mg. R. AGENT

~ NO'fuvrAnv P 118-99

,I ", •

~:.

l '('FIr", ,". .

it ~9RMA TIV sc 002-98

; b~tJi&tATlV SC 00:3-99

'1 ;..~

Expertizarea si punerea in siguranta a cladirilor afectate de cutremure Normativ 'de sigurantalafoc a constructiilor

Manual privind exemplificari, detalieri ~i solutii de aplicare a prevederilor normativului P ] 18-99 "Siguranta fa foe Ii. constructiilor"

Solutii ca~\le :cqri~qZare .a consumurilor 'de ~p~, g¥e naturale si energie termica aferente instalatiilordln blocurile de locuinte . .

~~~utii cadrii pe.~~ iristalatii automate d~ stingere a incendiilor tip sprinkler la depozite cu

stive inalte ' .

. Sohipi' cadni' de proiectare a instalatiiloi,1.~· climatizare 'la ~l~diri pub lice

Normativ pentru prolectareasi executarea conductelor de aductiune ~i a retelelor de

alimentare cu apa ~i canalizare ale Iocalitatilcr " .

Normativ pentru p;oi~~riirea, .~~ecritia:.~i exploatarea sistemelor de a'rnneritai-e cu gaze

.' .j ""

petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehieule

Normativ pen~ p;~lectarea ~f exec'Utar~a' si~t: de aJiin;nt. cu ~aze petr~liere lich~fiate (G:PL) No~at1v pentru exploatru:e~- sistemelorde .l7lijTIe~~~~.cu'g~~ petroliere iichefiate (GPL)

Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor sanitare

• •• '1 •• ' . • .

Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare

Ghid de proiectare, executiesi exploatare.a.centralelor tennice mici

Nonne tehnice privind proiectarea ~i executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul

.constructiilor noi (cuprinde si ordinul 1298/2Q06)" . _ .. ,'.: :"

.Normativ pentnr.proiectarea.executia siexploatarea.parcajelor etajate pentru autoturisme Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane

• ••.• ~ •• "'; •• ,~. '.' ' •• ' ' ..' .' • ~.,: ,1,., •

Manual pentru mtocmirea instructiunilor de exploatare privind instal, aferente construct.

Ghid pentru proiectarea instalatiilor-de meaIzire perimetrala lacladiri ',.- I·

Norrnativ pt. 'adaptarea enid. 'Civile !li spapuhti iiba:n 'aferent la exigentele pers. cu handic, Normativ pri'@q'tip~~~ea nivelui~' de protectietermica Ia el~dirfi~ de lccuit

Ghid pentru pr~i~'~We~ aut~~~tizani instalatiilor din centrale ~i punctetermice

Ghld pentru :pr6iectaiea,L'executarea '~i exploatareadispozitivelor si sistemelor de

.: . . evaeuare a fumului-si a-gazelor'fierbinti din constructii in eaz de .incendiu '.;. '

Ghld de evahiare a riscului-de incendiu ~i a sigurantei lei foe la sali-aglomerate

Solutii cadru pentru pentru reabilitareatermo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente

Normativ privind stabilirea.performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitiirii lor termice

, ~OR1vfATIV NP 060-02

, ; }-j ~ .. ;: - ~.

.' , NORMATN NP 063-02

, ~ r

•. NORMA TrY NP 065-02

. i: ~ ". '

'. li!q~:flV NP ?64-02 NORMATIV 113-02

Normativ privindcrit, deperform. specifice rampelor ~i scarilor pt. circul, pietonala ill ctii ' Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punet de vedere al cerintelor Legii 1011995 ..

Ghi~ pentru proiectarea mansardelor la cladiri de locuit

Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor de incalzire centrala Norrnativ privind exploatarea instalatiilor de ind1lzire centrala

Ghid de executie pentru statii de epurare pentru Iocalitati mici (Q < 5 Us)

Ghid pentru instalatii de separare a hidrocarburilor cu deversare in retelele de canalizare

Ghid de evaluare a riscului de incendiu sia sigurantei la foe pt. clad, din domeniul sanafapi Ghid de evaluare a riscului de incendiu si'a sigurantei la foe pentru camine de batrani si

. persoane cu handicap

Normativ penru proiectarea ~i executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile ~i de productie

~{ N ormativ pentruproi~ctai~a, executarea, verificarea si exploatarea instalatiilor electrice ~ .

., zonecu pericol de explozie . . ~., . z:

Norrnativ pentru proiectarea constructiilor ~i instalatlilor de' epurare a apelor uzate 'o~3;lene~ti 'l' >:

- Partea IV -a: treapta.de ep~e avansata a apelor uzate . .... :; _.' '. /';'

Nonne metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind antorizareaexecutarii lucrarilor .' .~: I

de constructii . '.'_ _ . _ .. '.:~

• \ OM. • ._

47. NORMA TIV NP 082-04 . Cod de proiectare. Bazele proiectarii $i actiuni asupra constructiilor, Actiunea vantului

48. NORMAnvP.100:1/20P4 Cod.de proiectare seismica-; ParreaIv-Preyederi de proiectare pentru cladiri _. ., :.r I: _.

Normativ privind.calcuhil'termotelinic al .elementelor.deconstructie ale cladirilor (c~prind~~-' ,_.'

CI07/1, 2, 3,4,5) -. -, ·.'l [':"

50. NORMA. nv CR 1-1-3- 2005 . 'Cod.de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii.asupra constructiilor, .: ; :.- :'

NORM:ATN CR 0 -_f005 Cod de 'proiectare. Bazeleproiectarii structurilorin co~tructii.- :. c •

51. NORMATiv NP 047~2000 _ No~ativ p~ re~~.audi~lui ~[le;g.:~ cladiri existente ~i al instalatiilorde.incalzire ~i .__,; :t ....

preparare a apei calde de consum aferenteacestora . ", .':

Normati.v p6_D-tru expertiarea,~erinica ~i' energetica a cladirilor existente ~i 'a instalatiilor de '.:'1; ',"

.Incaiz:ire si-preparare a apel. calde.de cons~ afere?te acest?ra.. ."'-'. ' t1~.

N!JITQ.atlv pentru elaborarea ~1 acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ~!:'-

• >r-"

Normativ privind proiectarea cladirilor de loculate (reviziure NP 016 -.96) '1' ..

Nonnativ privind proiectarea cladirilor civile din punet de vedere aI cerintei de siguranta in: W_.' exploatare . . ., '~H'

Ghid privind reabilitarea termica a bloeurilor de locuinte pauli la P+9E realizate dupa pr.tip;·~l'prin transf, acoper, tip terasa In acoper, incl., cu amenaj.de poduri neincalzite sau mans..:~

NORMAnv 118-2-02

34. NT~DPE'01l2004 NT -DE·01l2004

35. NORMA riv GT 060-03

36. NORMATIV GT 058-03'

37. NORMAm MP 037-04

38. J;-l'ORMA. TIV OT 059·03

39. NORMA TIV NP 004-03

40. NORMA TIV C 300-94

41. NORMATIVNP 086-05

_ 12. NOR1vIA_ TIV GP 043-99

~

43. N0R¥ATIV NP 1 ]2-04

44. NORMA TN NP 099-04

'"'

45. N0R1vIATIV NP 107-04

46. Ordin MTCT 1430/2005

49. NORMAnv C, 107-2005

NORMA TIV NP:048-2000

NORMATIV NP 049-7000

52. NORMATlVNP.Q57-02

53. NORMATIV ~P 068-02 .

54. NORMA TlV OP 110-04

. -.,

Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalariilor de semnalizarea incendiilor si a . sistemelor de alarmare impotriva efractiei

'-:1

Norme tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare .\i:

cu gaze naturale (Anexele ] §i 2 la bid. 58/2004) ~~~::

, '41

Legii TIr. 10/1995,~f! ',1 . ~ I' nr.l0/l995 ~l I':,i 't J'j'

"',

Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform privind calitatea in constructii, pentru instalatiile de incalzire centrala

Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform Legii privind calitatea In constructii, pentru instalatiile de ventilare-climatizare

Termografia fu constructii.Metodologieprivind determinarile termografice in constructii.

Ghid privind criteriiie de performanta alecerintelor de calitate conform Legii nr.1011995:-:

privind calitatea ill constructii, pentru instalatiile eleetrice din cladiri , .. ~'l

Normativ pentru proiectarea, execu~e~: exploatarea, dezafectarea si post-utilizarea spatiilor ;·1 de distrib. a carburantilor la autovehicule (Revizuire si comasare eu NP 004/1) . '-:t:'!

Norrnativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii $i ;:!

instalatii aferente acestora ' . '. '-. -- . . . , \l

'- ,

Normativ pentru proiectarea, executarea $1 '~xplo~t~ea instalatiilor de stingere a incendiilor '; 1

Ghid privind proiec'tarea, executia ~i exptoararea si~~'e~elor de alimentare ell apa .~i canalizare . "utilizand conduete din PVC;'~olietilena si'polipropilena ,.!(

N ormativ pentru pr.oieetarea structurilor de fund are directa

55. NORMATIV CR 2-1-1.1-05 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat IN CURS DE APARrfIE

NORMATIV GT 057-03 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor .~c calitate conform Lcgii nr.lD/1995 privind calitatea in

constructii, pentru instalatiile de gaze naturale ~i petroliere lichefiate 'j

NORMATJV NP 066·02 Normativ privind proiectarea terenurilor sportive ~i stadioanelor (unitatea functionala "de baza) din punct de;j

vedere al cerintelor Legii 10/1995.. ;

NORMA 'rrv GT 063-03 Ghid privind eriteriile de perforrnanta ale cerintelor de calitate conform Legii nr.101I995 privind calitatea 'in J. ,_

constructii, pentru instalatiile sanitare din cladiri -

Pentru infonnapi si comenzi va rugam sa va adresati; . , )",

FAST PRINTIPCT2004 IMPEX SRL . Stt:Tudor Argheii nr. 21', sector' 2, Bucuresti .. ,: ,

Editurli. -l;'!.p?~~!l_fie Tel. 021 3,16. 5~:j:fjO;'G21:~16ici 00/214 ,.,,-.' . ) .'

, .•. "_; . _..Fax. 1)21 316 5~.·50·; 031'~20 02 57; 021 3163333 f

~ Em~il': ailda·nistb.r(I.i;lRcne@·www.l1ormanve.go.ro "11i'

, ... ' . !

'i

',' .': . - l.I _" j ~ '-,