MECANICA

I. Mişcarea mecanică:
Viteza medie şi acceleraţia medie:
 
 r  v
In plan şi spaţiul 3D: v m  ; am  ; [ v] S .I = m / s ; [ a ]S .I = m / s 2
t t
x d v
Pe o axă (Ox): vm   ;  d = vm ×D t iar accelerația medie: am 
t t t
 
Mişcarea rectilinie uniformă ( v  ct. şi a  0 ):  vm  v , deci d = v ×D t
d x x (t2 )  x (t1 ) x  x0
Þ v   sau v  Þ x  x0  v  t sau x  x0  v  t , dacă t0  0
t t t2  t1 t

Mişcarea rectilinie uniform variată  ( a  ct. )
v D v v(t2 ) - v(t1 ) v - v0
a) Accelerația am  a  , deci a = = sau a =
t Dt t2 - t1 Dt
v(t1 ) + v(t2 )
b) Viteza medie pe un interval  t1 ; t2  pe care a  ct vm =
2
c) Legea (ecuația) vitezei : v = v0 + a ×D t sau v  v0  a  t  viteza variază liniar.
a  (t ) 2
d) Legea de mişcare, exprimă dependența coordonatei x de timp x  x0  v0  t 
2
a t 2
SAU x  x0  v0  t  .
2
v + v2
e) Distanța parcursă în timpul D t este : d = vm ×D t , unde vm = 1
2
t2
a  (t )2
Ori d  v0  t 
2
SAU d = ò v(t )dt =Aria de sub graficul vitezei.
t1

f) Formula lui Galilei : v 2  v02  2ad , sau v22  v12  2ad unde d  x  x0 = distanța.

II. Principiile mecanicii şi tipuri de forţe în mecanică:

Princ. I (al inerţiei).

Un corp își păstrează starea de repaus sau de mișcare uniformă, atâta timp cât rezultanta forțelor
ce acționează asupra lui este nulă.
Masa= măsură a inerţiei corpurilor. Inerția = proprietate a corpurilor.

Princ II (fundamental):
Dacă asupra unui corp acționează o forță ( sau rezultanta unor forțe) corpului i se imprimă o
accelerație, vectorul accelerație având aceiași direcție și același sens cu vectorul forță ( sau
rezultantă a forțelor).
  r r
F  m  a ; sau R = m ×a ; ( expresia matematică a principiului II)
Forţa = mărime vectorială, reprezentând o măsură a interacţiunii dintre corpuri.

Princ III (al acţiunii şi reacţiunii):

În timpul interacțiunii a două corpuri, primul corp acționează asupra celui de-al doilea corp cu o
forță numită acțiune, iar al doilea asupra primului cu o forță egală în modul, având aceeași
direcție, dar sens contrar, numită reacțiune.
 
F 12   F 21 ( expresia matematică a principiului III )
Notă: Acțiunea și reacțiunea acționează asupra a 2 corpuri diferite.
a) Greutatea (forţa atracţiei gravitaţionale) – reprezintă forța cu care un corp este atras către
centrul Pământului.
 
G  m g  G  m  g (în modul);

G este perpendiculară pe orizontală și orientată către centrul Pământului.
r r
b) Forţe de contact: ( N și Ff ) – apar în cazul interacțiunii prin contact direct a 2 corpuri.

- Normala ( N ) = componenta perpendiculară pe suprafaţa de contact dintre corpuri.
r
- Forţa de frecare la alunecare ( Ff ) – este tangentă la suprafața de contact dintre corpuri.
Ff    N ;
m = coeficientul de frecare la alunecare; m = mărime adimensională (valoarea lui depinde de
natura suprafețelor aflate în contact ).
Unghiul de frecare ( j ) este unghiul unui plan înclinat pentru care un corp lăsat liber pe plan,
r
coboară uniform pe acesta (cu v = ct. ) . În acest caz   tg
  
c) Forţa elastică: F e  k  l  k  x (vectorial) sau Fe = k ×D l = k ×x (în modul); unde
x  l  l  l0
k - este constanta elastică a resortului sau barei elastice
E ×S ×D l F E ×S
Din legea lui Hooke: F = = k ×D l Þ k și k=
l0 l l0

F  l0 F l
Legea lui Hooke: l  sau  E sau   E 
ES S l0
F = forța deformatoare; l0 = lg. barei nedeformată; S = aria secț. transversale prin bară.
E = modulul de elasticitate; s = F / S (efortul unitar); e = D l / l0 (alungire relativă).
r uur r
Forța deformatoare: F = k ×D l = k ×x (vectorial) și F = k ×D l = k ×x (în modul).

d) Tensiunea din fir ( T ) – este forța care acționează într-un fir inextensibil, întins, care leagă
între ele două corpuri.

III. Lucrul mecanic. Puterea. Energia mecanică. Teoreme de variaţie în mecanică.

Lucrul mecanic – este o mărime scalară, de proces.
Lucrul mecanic efectuat de o forţă constantă:
  ur uur  
L  F  d  F  d  cos  a = S (F , d ) ; d   r (vectorul deplasare)
x2
Lucrul mecanic efectuat de o forţă variabilă: L  x F ( x)dx  Aria de sub graficul forţei.
1

Lucrul mecanic al unor forțe:

 
LF  F  d  F  d  cos 
LN  0
LG ,urcare   m  g  h ; LG ,coborire  m  g  h ; LG ,orizontala  0
 
LF f   Ff  d ; LFr   Fr  d (cînd Ff sau Fr sunt constante)
k  x22 x2
LFe  E pe  ( E pe,2  E pe ,1 )  ( k 1 )
2 2
LFdef = D E p ,e = E pe ,2 - E pe ,1
Lucrul mecanic al unei forțe variabile sau constante se determină și cu teorema variației
energiei cinetice ( D Ec = Lt )
Puterea mecanică = lucrul mecanic efectuat de o forţă într-o secundă.
L   
Puterea medie: Pm  ; Pm  F  vm  F  vm  cos  , când F  ct .
t
   
Puterea instantanee: P  F  v  F  v  cos  unde   ( F , v)
r r
Dacă a = 00 , F = cons și v = cons , atunci : P = F ×v
m  v2
Energia cinetică: Ec  ;
2
Energia potenţială gravitaţională: E pg  m  g  h
k  x2
Energia potenţială elastică: E pe 
2
Energia mecanică totală: E  Ec  E p

Teoremna variaţiei energiei cinetice:

Ec  Ltotal Þ Ec2 - Ec1 = LF1 + LF2 + ... + LFn

Teorema variaţiei energiei potenţiale: E p   Lcons

Teorema variaţiei energiei mecanice totale): E  Lnecons.

Legea conservării energiei mecanice totale:

E  0 ; sau Ec + E p = ct. sau Ec1 + E p1 = Ec2 + E p2
Lu LGt Gt sin  1
Randamentul planului înclinat:      
Lc LGt  LFf Gt  F f sin    cos  1    ctg
Forţe conservative:

- greutatea ( G )

- forţa elastică ( Fe ) .
Forţe neconservative:

- forţa de tracţiune ( F ) ;

- forţa de frecare ( Ff ) ;

- forţa de rezistenţă ( Fr );
IV.Exprimarea unităților de măsură ale unor mărimi fizice în funcție de unitățile de măsură
fundamentale ale S.I.
m
F  ma  N  kg  2
s
m
L  F  d  cos   J  N  m  kg  2  m  kg  m 2  s 2
s
L J N m m m
P  W   kg  2   kg  m 2  s 3
t s s s s
N m 1 N m 1
F = k ×D l Þ [ k ] S .I . = = kg × 2 × = kg ×s- 2 ; [ E ]S .I = = kg × 2 × 2 = kg ×m- 1 ×s - 2 ;
m s m m2 s m