BUCUREṢTI

2019
 Cuprins

1.Introducere

2.Principalele provocări pentru securitatea internă a UE

3.Cooperarea internaṭionalã în România pentru combaterea terorismului

4.Organizaṭii judiciare internaṭionale implicate în lupta împotriva terorismului

5.Cooperarea dintre statele membre si Europol

6.Statistici ale Parlamentului European cu privire la atacurile teroriste din Europa

7.Mãsuri pentru combaterea terorismului ṣi a infracṭiunilor transfrontaliere

8.Atacuri teroriste majore

9.Speṭã

10.Concluzie

11. Bibliografie
 1.Introducere

Cooperarea poliţienească internaţională este un proces aflat în strânsă legătură cu securitatea

internă a fiecărui stat, tinzând a deveni mult mai complex, atât la nivel intern cât şi internaţional, odată
cu constituirea spaţiului european. Aceasta semnifică organizarea, coordonarea, şi realizarea în comun
de către structurile de schimb de date şi informaţii - pe baza unor programe de măsuri - a unor acţiuni
specifice, care vizează obţinerea şi valorificarea informaţiilor şi produselor informaţionale cu relevanţă
pentru combaterea infracţionalităţii, de care să beneficieze toţi partenerii.
Pentru a se contura activitatea de cooperare polițienească internațională,pentru a se transpune
din starea sa filozofică într-o stare de fapt este esențial că în primul rând statele să își întemeieze un
centru de cooperare în acest domeniu, în Romania singura structură specializată în schimbul de date
operative în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere organizate este reprezentată de Centrul
de Cooperare Polițienească Internațională. Cooperarea polițienească internațională se realizează prin
desfășurarea unor activitități specifice,precum: identificarea amenințărilor la nivel
internațional,identificarea instituțiilor compentente să realizeze activitatea de cooperare, schimbul de
date și informații cu caracter operativ, cooperare directă între polițiile diverselor state, asistență
juridică în materie penală si armonizarea legislațiilor.
Unul dintre domeniile în care se realizează cooperarea polițienească internaționalăeste reprezentate de
prevenirea si combaterea terorismului.
„Actul terorist” - unul din următoarele acte intenţionate care, având in vedere contextul ori natura sa,
poate aduce prejudicii grave unei țări sau unei organizaţii internaţionale, dacă fapta este prevăzută ca
infracţiune de legea naţională si este comisă in scopul:
 intimidării in mod grav a populaţiei
 obligării ilegale a un Guvern sau a unei organizaţii internaţionale sa îndeplinească sau sa se abtina de
la îndeplinirea unui act
 destabilizării grave sau distrugerii structurilor politice, constituţionale, economice sau sociale
fundamentale ale unei tari sau organizaţii internaţionale: (a) Atacuri la viata unei persoane, ce pot
cauza moartea; (b) Atacuri la integritatea fizica a unei persoane; 7 (c) Răpirea si luarea de ostatici; (d)
Cauzarea de distrugeri grave unei facilitaţi publice sau Guvernamentale, unui sistem de transport, unei
facilitaţi de infrastructura, inclusiv unui sistem de informaţii, unei platforme fixe aflata pe platoul
continental, unui loc public sau proprietati private, daca este de natura sa pună in pericol viata umana,
sau care generează pierderi economice majore; (e) Punerea stăpânirii pe o aeronava, nava sau alte
mijloace de transport public sau transport al bunurilor; (f) Producerea, posesia, achiziţia, transportul,
furnizarea sau folosirea armelor, explozibililor, armelor nucleare, biologice sau chimice, precum si
cercetarea sau producerea armelor biologice sau chimice; (g) Răspândirea de substanţe periculoase sau
cauzarea de incendii, explozii sau inundaţii, al căror efect consta in punerea in pericol a vieţii umane;
(h) Interferarea sau întreruperea alimentarii cu apa, energie sau orice alta resursa naturala
fundamentala, al căror efect consta in punerea in pericol a vieţii umane; (i) Ameninţarea privind
comiterea oricăror acte, din categoria celor prevăzute la lit. (a) –(h); (j) Conducerea unui grup terorist;
(k) Participarea la activitatile unui grup terorist, inclusiv prin furnizarea de informaţii sau resurse
materiale, ori prin finanţarea in orice fel a activitatilor grupului, cunoscând faptul ca o astfel de
participare contribuie la activitatile infracţionale ale grupului.
Legea nr.535/ 2004 defineşte la art. 4, pct. 7 acţiunile teroriste astfel: “pregătirea,planificarea
favorizarea, comiterea, conducerea, coordonarea, controlul asupra actuluiterorist, precum şi orice alte
activităţi desfăşurate ulterior comiterii acestuia, dacă aulegătură cu actul terorist”
 2.Principalele provocări pentru securitatea internă a UE
Infracţionalitatea profită de posibilităţile oferite de o societate globalizată, precum
comunicaţiile de mare viteză, mobilitatea crescută și tranzacţiile financiare instantanee. De asemenea,
există fenomene care au un impact transfrontalier asupra securităţii și siguranţei pe teritoriul UE. Se
pot identifica, așadar, un număr semnificativ de ameninţări comune,printre care si terorismul, sub toate
formele sale, manifestă o lipsă absolută de respect pentru viaţa umană și valorile democratice.
Dimensiunea sa globală, consecinţele sale devastatoare, capacitatea sa de a recruta prin
intermediul radicalizării și al difuzării propagandei pe internet și diferitele sale mijloace de finanţare
transformă terorismul într-o ameninţare semnificativă, în constantă evoluţie, la adresa securităţii
noastre.
În 2007, prin intermediul Eurojust, 26 de persoane au fost arestate în Italia, Franţa, România,
Portugalia și Regatul Unit, în cadrul unei operaţii internaţionale de combatere a terorismului.
Organizaţia plănuia să desfășoare atacuri în Italia, Afganistan, Irak și ţările arabe1.
În 2008, prin intermediul unor eforturi naţionale, regionale și la nivelul UE, 1009 persoane au fost
arestate pe teritoriul a 13 ţări, sub acuzaţia de terorism2.
Au fost elaborate numeroase instrumente pentru facilitarea cooperării. Printre cele mai
relevante se numără:
 analiza situaţiilor și scenariilor viitoare: anticiparea ameninţărilor. Europol și alte agenţii ale UE
realizează evaluări periodice ale ameninţărilor;
 răspunsul adecvat: planificarea, programarea și gestionarea consecinţelor. Au fost elaborate programe
de lucru care permit să abordăm metodic pericolele la adresa cetăţenilor și preocupările acestora. Au
fost de asemenea elaborate strategii și programe de lucru specifice privind combaterea terorismului, a
traficului de droguri, a traficului de fiinţe umane, a criminalităţii organizate și protecţia civilă.
Totodată, mecanismul comunitar de protecţie civilă coordonează reacţia statelor membre la dezastrele
naturale și cele provocate de om.
 eficienţa pe teren: activitatea agenţiilor, a instituţiilor și a organismelor. Au fost create o serie de
agenţii specifice ale UE, printre care Europol, ale cărui obiective principale sunt colectarea și schimbul
de informaţii și facilitarea cooperării dintre autorităţile de aplicare a legii în lupta acestora împotriva
criminalităţii organizate și terorismului, Eurojust, care asigură coordonarea și sporește eficienţa
autorităţilor judiciare și Frontex, care gestionează cooperarea operaţională la frontierele externe. UE a
creat de asemenea rolul de coordonator al luptei împotriva terorismului. Alte organisme și reţele au
fost instituite de asemenea în domeniile formării, drogurilor, prevenirii criminalităţii, corupţiei și
cooperării judiciare în materie penală;
Garantarea securitatii are la baza urmatoarele directii de actiune:
Cooperarea operaţională. Prin Tratatul de la Lisabona a fost instituit Comitetul permanent pentru
cooperarea operaţională în materie de securitate internă (COSI) pentru a asigura coordonarea și
cooperarea eficace între autorităţile de aplicare a legii și cele de gestionare a frontierelor, inclusiv
controlul și protecţia frontierelor externe și, după caz, cooperarea judiciară în aspecte penale care ţin
de cooperarea operaţională. Activitatea comitetului se va baza, înainte de toate, pe evaluările și
priorităţile privind ameninţările, stabilite la nivel naţional și la nivelul UE. COSI trebuie să asigure de
asemenea cooperarea riguroasă între agenţiile și organismele UE implicate în securitatea internă a
Uniunii (Europol, Frontex, Eurojust, Cepol și Sitcen), pentru a încuraja o coordonare, o integrare și o
eficacitate din ce în ce mai mare a operaţiunilor. Toţi acești actori trebuie să continue să doteze
1
Sursă: Raportul anual al Eurojust pentru 2007, p. 34-35

2
Sursă: Raportul TE-SAT al Europol pentru 2009.
 serviciile specializate din statele membre cu mijloace de sprijin de o eficacitate îmbunătăţită. Ar trebui
îmbunătăţită cu precădere capacitatea Europol de a sprijini operaţiunile statelor membre.
Cooperarea judiciară în materie penală. Este esenţial ca autorităţile judiciare ale statelor membre să
coopereze mai îndeaproape, după cum este necesar ca Eurojust să își pună în valoare întregul potenţial
în cadrul legislaţiei aplicabile. La nivelul UE, operaţiunile și anchetele în materie penală care s-au
desfășurat cu succes trebuie să ne permită să conștientizăm sinergiile potenţiale dintre serviciile de
aplicare a legii și cele de gestionare a frontierelor și autorităţile judiciare, în scopul prevenirii
criminalităţii transfrontaliere.
Gestionarea integrată a frontierelor, al cărei obiectiv este combaterea imigraţiei ilegale, joacă
un rol important și în ceea ce privește menţinerea securităţii. Mecanismul de gestionare integrată a
frontierelor trebuie consolidat, mai ales pentru a favoriza transmiterea celor mai bune practici în rândul
poliţiștilor de frontieră. Trebuie explorată posibilitatea de a se crea un sistem european de poliţiști de
frontieră, pe baza unei analize .
Va trebui să se acorde o atenţie deosebită continuării dezvoltării Sistemului european de
supraveghere a frontierelor (Eurosur). Succesul Agenţiei Frontex depinde în mare măsură de
cooperarea și de coordonarea sa cu alte agenţii ale UE și cu serviciile de aplicare a legii din statele
membre. Noile tehnologii joacă un rol esenţial în gestionarea frontierelor. Acestea facilitează trecerea
mai rapidă a cetăţenilor la punctele de frontieră, datorită sistemelor automate, a înregistrării prealabile,
a regimurilor instituite pentru călătorii frecvenţi etc. Aceste tehnologii îmbunătăţesc securitatea,
permiţând instituirea controalelor necesare menite să asigure că frontierele nu sunt traversate de
oameni sau de bunuri care reprezintă un risc pentru Uniune. În acest context, este esenţială cooperarea
strânsă între autorităţile de aplicare a legii și cele de gestionare a frontierelor. De asemenea, autorităţile
de aplicare a legii ar trebui să faciliteze furnizarea informaţiilor necesare pentru punerea în aplicare a
măsurilor de securitate la frontiere.
3.Cooperarea internaṭionalã în România pentru combaterea terorismului
In Romania un prim pas spre cooperarea internationala privind combaterea acestui fenomen
,pentru a asigura securitatea nationala ,a fost acela de a adapta legislatia nationala in context European.
Un efort deosebit a fost depus pe linia creării unui cadru legislativ adecvat, conform normelor
europene în domeniu. Prevederile Codului penal şi Codului de procedură penală sunt adaptate la
cerinţele acordurilor internaţionale şi sunt în măsură să creeze condiţii pentru combaterea în mod
eficient a terorismului, precum şi pentru menţinerea unei cooperări active, în acest domeniu, cu statele
membre ale Uniunii Europene. Pentru aplicarea Rezoluţiei nr. 1373/ 2001 a Consiliului de Securitate al
Organizaţiei Naţiunilor Unite privind combaterea terorismului internaţional, Guvernul României a
adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 202/ 2008 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni
internaţionale, care stipulează că actele (rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor
Unite sau alte acte adoptate în baza art. 41 din Carta Naţiunilor Unite; regulamente, decizii, poziţii
comune, acţiuni comune şi alte instrumente juridice ale Uniunii Europene; sancţiunile internaţionale,
care nu au caracter obligatoriu, adoptate în cadrul unor organizaţii internaţionale sau de către alte state,
precum şi a celor adoptate prin decizii unilaterale ale României sau ale altor state) sunt obligatorii în
dreptul intern pentru toate autorităţile şi instituţiile publice din România, precum şi pentru persoanele
fizice sau juridice române sau aflate pe teritoriul României, în condiţiile reglementărilor care stabilesc
regimul juridic al fiecărei categorii de acte.
Actul normativ în cauză consacră punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale în scopul
prevenirii şi combaterii terorismului pe următoarele coordonate:
 supravegherea punerii în aplicare a sancţiunilor internaţionale de blocare a fondurilor se face de către
autorităţile şi instituţiile publice de reglementare, autorizare sau supraveghere prudenţială a sectorului
 financiar, de către structurile de conducere ale profesiilor liberale şi, respectiv, de Oficiul Naţional
pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru persoanele fizice şi juridice din domeniul lor
de activitate, conform legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi
finanţării terorismului;
 persoanele fizice şi juridice care raportează despre tranzacţii suspecte potrivit legislaţiei în domeniul
spălării banilor şi/ sau finanţării actelor de terorism au obligaţia permanentã de a-şi cunoaşte clientela
pentru a stabili dacã aceasta se află în posesia sau are sub control bunuri ce fac obiectul unor sancţiuni
internaţionale sau care aparţin ori se afl ã sub controlul unor persoane;
 pentru asigurarea cadrului general de cooperare în domeniul punerii în aplicare în România a
sancţiunilor internaţionale s-a înfiinţat Consiliul inter-instituţional,din reprezentanţi ai Cancelariei
Primului-Ministru, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului pentru Afaceri Europene,
Ministerului Justiţiei, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Economiei şi Finanţelor, Departamentului de Comerţ Exterior din subordinea
Ministerului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerului
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de
Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor, Băncii
Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor, Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Oficiului Naţional pentru
Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Consiliul este coordonat de Ministerul Afacerilor Externe,
prin conducătorul Oficiului pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, iar reprezentanţii
autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute anterior, care participă la lucrările Consiliului, sunt
desemnaţi de către conducătorii acestor instituţii şi dispun de autorizaţie de acces la informaţii
clasificate corespunzător nivelului de clasificare al informaţiilor utilizate la reuniunile Consiliului,
potrivit Legii nr. 182/ 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările
ulterioare. Prin Hotărârea nr. 1.541 din 9 decembrie 2009 s-a aprobat Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Consiliului inter-instituţional, înfiinţat pentru asigurarea cadrului general de cooperare în
domeniul punerii în aplicare în România a sancţiunilor internaţionale.
Acordurile încheiate de România, privind cooperarea în prevenirea şi combaterea terorismului,
confirmă determinarea de a crea un cadru legal larg şi unitar, care să corespundă cerinţelor impuse de
evoluţia fenomenului terorist la nivel global.
4.Organizaṭii judiciare internaṭionale implicate în lupta împotriva terorismului
O alta modalitate prin care tarile au incercat sa asigure securitatea nationala si internationala
este reprezentata de infiintarea unor organisme internationale specializate in aceste domenii.
Organizatiile juidiciare internationale care au avut cel mai mare rasunet in lupta impotriva
terorismului si pentru prevenirea acestuia sunt reprezentate de :
Europol este o organizatie de combatere a criminalității la nivel european , având sediul la Haga
(Olanda). Această organizație, trebuie să preia sarcinile poliției naționale din fiecare stat al Europei, în
caz că activitatea criminală, depășește limita granițelor naționale.
In acest scop este necesar un schimb continuu de informații de la nivele naționale până la cele
internaționale care cad în atribuțiile Interpolului.Programul măsurilor de combatere cuprinde: (franc.:
Terrorisme, Radicalisme, Extremisme et Violence Internationale), - nume abreviat TREVI,
(ciriminalitaea organizată) - OK și (European Drug Unit) - EDU.Această combatere a terorismului se
extinde și asupra comerțului cu arme, droguri, copii folosiți în scopuri pornografice și încercarea
legalizării banilor rezultați din afaceri ilegale.
În urma atacurilor teroriste de la Paris și Copenhaga de la începutul lui 2015, Consiliul Justiție și
Afaceri Interne i-a încredințat Europol mandatul de a înființa o Unitate de monitorizare a internetului
menită să combată propaganda teroristă online și alte activități extremiste. Unitatea și-a început
activitatea la 1 iulie 2015. Ulterior, în urma atacurilor teroriste din noiembrie 2015 de la Paris,
Consiliul a extins mandatul Europol de combatere a terorismului prin lansarea, la 1 ianuarie 2016, a
Centrului european de combatere a terorismului, la care sunt detașați din statele membre experți în
combaterea terorismului, pentru a crește capacitatea de anchetă transfrontalieră a Europol. În mod
similar, în urma afluxului enorm de migranți în situație neregulamentară în UE în 2014 și începutul lui
2015, Europol a lansat în martie 2015 Operațiunea comună MARE în efortul de a sprijini acțiunile de
contracarare a traficului de ființe umane.
Interpol (acronimul termenului din engleza International Criminal Police Organization) este o
organizație internațională de cooperare a forțelor de poliție. Creată în 1923, organizatia numără 190 de
state membre. Sediul organizatiei este în Lyon, Franța.Aceasta organizatie a fost creata ca reactie la
dezvoltarea criminalitatii internationale.Printre scopurile acestei organizatii se numara si asigurarea si
dezvoltarea asistentei reciproce cat mai largi a tuturor autoritatilor de politie criminala ,in cadrul
legilor existente in diferite tari si in spiritul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.
Urmarirea unei individ prin intermediul Interpol pentru prevenirea activitatilor terosiste se realieaza
prin urmatoarele difuzari internationale:notite prin care se solicita informatii despre o persoana ,despre
o persoana urmarita,despre identitatea sau activitatile ilicite ale unor indivizi,notite cu caracter
preventiv care atentioneaza toate politiile member ca este vorba despre un infractor
profesionist,recidivist,ce opereaza la scara mondiala ,notita speciala Interpol –Natiunile Unite care a
fost emisa pentru grupuri si persoane care sunt tinte ale sanctiunilor ONU,impotriva organizatiilor Al
Qaeda si talibanilor.
Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (Southeast European Cooperative Initiative (SECI)
este o organizație transnațională cu sediul în Bucuresti care are ca scop cooperarea în combaterea
infracționalității.
Centrul SECI de la Bucuresti este singurul instrument regional care contribuie direct la sprijinirea
eforturilor institutiilor de aplicare a legii din Sud-Estul Europei pentru combaterea criminalității
transfrontaliere.Centrul reuneste 13 state :Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia,
Fosta Republică Iugoslava a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru, Romania, Serbia,
Slovenia, Turcia și Ungaria, iar în cadrul acestuia funcționează opt grupuri specializate de lucru
pentru: combaterea traficului de droguri; combaterea traficului de ființe umane; combaterea fraudei
financiare și informatice; combaterea traficului de mașini furate; combaterea contrabandei; combaterea
terorismului; asigurarea securității containerelor; combaterea infracționalității în legătură cu mediul și
natura.
Împotriva 3 cetățenilor străini sau apatrizilor despre care există date sau indicii temeinice că
intenționează să desfășoare acte de terorism ori de favorizare a terorismului se dispune măsura de
declarare ca persoană indezirabilă pentru România sau de întrerupere a dreptului de ședere în țară, dacă
împotriva acestora nu s-a dispus măsura nepermiterii ieșirii din țară, potrivit legii privind regimul
străinilor în România.(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și solicitanților de azil,
refugiaților și victimelor conflictelor armate ale căror statut și regim sunt reglementate prin legi
speciale.

5.Cooperarea dintre statele membre si Europol

3
Legea 535/2014, articolul 44(1)pt prevenirea si combaterea terorismului
 Participarea la echipele comune de anchetă4
(1) Personalul Europol poate participa la activitățile echipelor comune de anchetă care se ocupă de
criminalitatea care se încadrează în obiectivele Europol. Acordul prin care se înființează o echipă
comună de anchetă stabilește condițiile privind participarea personalului Europol în cadrul echipei și
include informațiile cu privire la normele privindrăspunderea.
(2) Personalul Europol poate, în limitele actelor cu putere de lege ale statelor membre în care își
desfășoară activitatea ,sa constituie o echipă comună de anchetă, să acorde asistență pentru toate
activitățile și schimburile de informații cu toți membrii echipei comune de anchetă.
(3) Personalul Europol care participă într-o echipă comună de anchetă poate, în conformitate cu
prezentul regulament, să pună la dispoziția tuturor membrilor echipei informațiile necesare prelucrate
de Europol în scopurile prevăzute la articolul 18 alineatul (2). Europol informează în același timp
unitățile naționale ale statelor member reprezentate în echipă, precum și pe cele ale statelor membre
care au furnizat informațiile.
(4) Informațiile obținute de personalul Europol pe parcursul participării sale în cadrul echipei comune
de anchetă pot,cu acordul și pe răspunderea statului membru care a furnizat informațiile respective, să
fie prelucrate de Europol înscopurile prevăzute la articolul 18 alineatul (2), în condițiile prevăzute în
prezentul regulament.
(5) În cazul în care are motive să considere că înființarea unei echipe comune de anchetă ar oferi
valoare adăugatăunei anchete, Europol poate să propună acest lucru statelor membre în cauză și să ia
măsuri pentru a le acorda asistențăîn ceea ce privește constituirea de echipe comune de anchetă.
Accesul statelor membre și al personalului Europol la informații stocate de Europol
(1) Statele membre, în conformitate cu dreptul lor intern și cu articolul 7 alineatul (5), au acces la toate
informațiilecare au fost furnizate în scopurile prevăzute la articolul 18 alineatul (2) literele (a) și (b) și
le pot căuta. Acest lucru nuaduce atingere dreptului statelor membre, al organismelor Uniunii, al țărilor
terțe și al organizațiilor internaționale de aindica orice restricție în conformitate cu articolul 19
alineatul (2).
(2) Statele membre, în conformitate cu dreptul lor intern și cu articolul 7 alineatul (5), au acces
indirect, pe baza unuisistem de tip răspuns pozitiv/răspuns negativ („hit/no hit”), la informații care au
fost furnizate în scopurile prevăzute laarticolul 18 alineatul (2) litera (c). Acest lucru nu aduce atingere
oricărei restricții indicate de statele membre,organismele Uniunii și țările terțe sau organizațiile
internaționale care au furnizat informațiile respective, în conformitatecu articolul 19 alineatul (2).
În cazul unui răspuns pozitiv („hit”), Europol inițiază procedura prin care informațiile care au generat
rezultatul pozitivpot face obiectul unui schimb, în conformitate cu decizia furnizorului de informații
către Europol.
(3) În conformitate cu dreptul intern, informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt accesate și
prelucrate ulteriorde către statele membre doar în scopul prevenirii și combaterii:
(a) formelor de criminalitate care intră în sfera de competență a Europol; și
(b) altor forme de criminalitate gravă, astfel cum este prevăzut în Decizia-cadru 2002/584/JAI a
Consiliului
Întrucât criminalitatea gravă depăşeşte adesea frontierele interne, Europol susţine şi consolidează
acţiunile statelor membre şi cooperarea dintre acestea în prevenirea şi combaterea criminalităţii grave
care afectează două sau mai multe state membre. Întrucât terorismul reprezintă una dintre cele mai
grave ameninţări la adresa securităţi Uniunii, Europol acordă asistenţă statelor membre pentru a face
4
REGULAMENTUL (UE) 2016/794 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene
pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI,
2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului, articolul 5, capitolul II.
faţă provocărilor comune în această privinţă. În calitate de agenţie a Uniunii de aplicare a legii,
Europol susţine şi consolidează acţiunile şi cooperarea privind combaterea formelor de criminalitate
care afectează interesele Uniunii.
Astfel ca, pentru a sustine pocesul de asistenta oferit de Europol pentru combataterea gravelor
amenintari la adresa securitatii internationale ,se asigura schimbul de date cu caracter personal ,insa
acesta este limitat la anumite categorii de date.
Categoriile de date cu caracter personal colectate şi prelucrate pot include numai:
-numele de familie, numele dinaintea căsătoriei, prenumele şi pseudonimul sau orice alt nume de
împrumut;
-data şi locul naşterii;
-naţionalitatea;
-sexul;
-locul de reşedinţă, profesia şi locul unde se află persoana respectivă;
-codul personal de asigurări sociale, permisul de conducere, actele de identitate şi datele care figurează
în paşaport; şidacă este necesar, alte caracteristici care pot fi utile pentru identificare, inclusiv orice
caracteristică fizică obiectivă specifică care nu poate fi modificată, cum ar fi datele dactiloscopice şi
profilul ADN (stabilite din partea necodată a ADN-ului).
6.Statistici ale Parlamentului European cu privire la atacurile teroriste din Europa
În ultimii ani a crescut numărul amenințărilor teroriste și a atacurilor violente de natură jihadistă,
începând în 2015 cu asasinarea angajaților revistei „Charlie Hebdo” din Paris. Aceste atacuri „inspirate
de religie” au avut ca autori persoane îndrumate de Statul Islamic sau inspirate de ideologia și retorica
acestuia.
Statisticile Parlamentului European arata ca: 62 de oameni au fost uciși în 2017 în 33 de atacuri
teroriste jihadiste în UE, în timp ce în 2016 135 de oameni au murit în 13 atacuri, conform Europol. În
cei doi ani, doar 10 atacuri sunt considerate „reușite” de către guvernele naționale, deoarece acestea și-
au îndeplinit obiectivul.În 2017, 23 de atacuri au eșuat sau au fost dejucate, prin comparație cu 3 în
2016.
În 2015, numărul de decese cauzate în acest tip de atacuri a ajuns la 150, față de 4 în 2014.
Prezentând raportul privind situația terorismului în 2018 în UE în cadrul comisiei pentru libertăți
civile, pe 20 iunie, Manuel Navarrete, președintele Centrului european de combatere a terorismului din
cadrul Europol a spus că „atacurile sunt mai puțin complexe, sunt mai multe, dar fac, din fericire, mai
puține victime”.
7.Mãsuri pentru combaterea terorismului ṣi a infracṭiunilor transfrontaliere
Măsuri pentru combaterea terorismului și infracțiunilor transfrontaliere:
 stabilirea de criterii minime de definire a infracțiunilor și sancțiunilor, eliminarea obstacolelor
din calea cooperării polițienești și judiciare transfrontaliere și armonizarea normelor europene
cu obligațiile internaționale în domeniu;
 creșterea rigurozității controalelor fluxurilor financiare de volum mare, printr-un nou
regulament pe această temă, ce permite autorităților, printre altele, să acționeze și în cazul unor
sume sub plafonul de 10.000 de euro, dacă există suspiciuni de activități infracționale;
 înghețarea resurselor financiare ale teroriștilor și confiscarea bunurilor acestora, printr-un
regulament ce se bazează pe recunoașterea mutuală a ordinelor în domeniu.
 îmbunătățirea securității și accesibilității sistemului, prin cerințe uniforme de procesare a
datelor;
 consolidarea protecției datelor prin introducerea de condiții suplimentare;
  îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării prin introducerea unei noi categorii de
alerte;
 mai buna combatere a terorismului prin introducerea obligației de a crea alerte în cazul
incidentelor teroriste;
 mai buna protecție a copiilor, prin posibilitatea de a introduce pre-alerte în cazul celor cu risc
mare de a fi răpiți;
 punerea în aplicare a interdicției de intrare pentru resortisanții țărilor terțe la granițele externe;
 îmbunătățirea aplicării deciziilor de returnare;
 mai buna utilizare a datelor de identificare facială sau prin amprente;
 consolidarea sprijinului pentru prevenirea și investigarea furturilor și contrabandei, prin
introducerea de alerte pentru o gamă mai largă de bunuri și documente falsificate.
Istoria trecută și recentă demonstrează că statele se confruntă cu provocări serioase din
parteaterorismului și a violenței pe care acesta o generează și că este adesea necesar ca acestea să
iamăsuri de o excepțională strictețe pentru a-l combate. Astfel cum a precizat Curtea într-una
dintrehotărârile sale, unui stat nu i se poate cere „să aștepte ca dezastrul să lovească înainte de a lua
măsuri împotriva lui”.
8.Atacuri teroriste majore
Atacuri teroriste majore in ultimii ani:
— 22 mai, 2017: Un terorist sinucigaş tip kamikaze a ucis şi a omorât 22 de persoane, rănind peste 100
de oameni în timul concertului solistei Ariana Grande, de pe Manchester Arena, în nordul Marii
Britanii.
—7 aprilie, 2017: Un şofer a deturnat un camion de bere şi a intrat în pietonii aflaţi în apropierea unui
magazin, în Stockholm, omorând 4 persoane.
— 22 martie, 2017: Un bărbat a intrat cu un SUV închiriat în pietonii de pe Westminster Bridge,
Londra, omorând 4 persoane. Atacatorul a înjunghiat apoi mortal un politist.
—19 decembrie, 2016: Un camion a intrat într-un târg de Crăciun din Berlin, omorând 12 persoane.
—14 iulie, 2016: Un terorist la bordul unui camion a ucis 86 de oameni în timpul serbării Zilei
Bastiliei, în Nisa.
— 22 martie, 2016: Atacurile sinucigaşe de pe Aeroportul din Bruxelles şi de la metrou au ucis 32 de
oameni şi au rănit alte sute. Atacatorii aveau legături cu teroriştii care au comis atacurile de la Paris,
din noiembrie 2015, de la Bataclan.
— 13 noiembrie, 2015: Islamişti din organizaţia Stat Islamic au comis un atac în sala de concerte de la
Bataclan, Paris, şi în mai multe zone ale Parisului, omorând 130 de oameni. Suspectul principal al
atacului, Salah Abdeslam, de 26 de ani, a fost arestat la Bruxelles, pe 18 martie, 2016.
9.Speṭã
“Doi cetateni straini urmariti international pentru fapte de terorism, retinuti in Bucuresti.”

Sâmbătă, 09 Iunie 2007

Dupa o monitorizare ce a durat aproximativ o luna de zile, procurorii Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie si politistii de frontiera din cadrul Directiei de Combatere a Infractionalitatii
Transfronatiere (D.C.I.T.) din Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, cu sprijinul politistilor din
cadrul Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala - Biroul National Interpol, au retinut, in
data de 07.06.2007, in Bucuresti, doi cetateni straini - un cetatean polonez, de origine palestiniana si
un cetatean spaniol de origine chiliana - urmariti international pentru fapte de terorism.
In cursul lunii mai 2007, Birourile Drug Enforcement Administration (D.E.A.) din Washington si Atena,
coordonate de asistentul procurorului general al S.U.A., au solicitat sprijinul ofiterilor Seviciului de
Combatere a Traficului cu Substante Interzise din D.C.I.T. - I.G.P.F. si procurorilor D.I.I.C.O.T., in
vederea depistarii a doua persoane pe numele carora fusesera emise mandate de arestare pentru
savarsirea unor fapte de terorism si despre care se detineau informatii ca se vor afla pe teritoriul
Romaniei, in perioada imediat urmatoare.
Sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., politistii de frontiera au demarat actiuni specifice, in urma
carora, au fost identificati, in Bucuresti, cetateanul spaniol, de origine chiliana, Lois Felipe Moreno
Godoy, in varsta de 59 ani si cetateanul polonez, de origine palestiniana, Al Ghazi Tareq Mousa, in
varsta de 61 ani. Localizarea celor doi a fost extrem de dificila din cauza faptului ca cei doi nu
comunicau intre ei si schimbau frecvent locatiile de cazare.
Activitatile au fost coordonate de autoritatile americane, care au declansat, in ziua de 07.06.2007, o
actiune la nivel international de retinere a unor persoane suspectate de terorism. Dupa retinerea, in
Spania, a cetateanului argentinian de origine irakiana, Monzer Al Kassar, capul retelei de terorism din
care faceau parte si cele doua persoane retinute pe teritoriul Romaniei, in jurul orei 22.00, politistii
de frontiera au declansat, in forta, doua actiuni simultane, in doua locatii diferite din Bucuresti, in
urma carora au fost retinuti cei doi barbati.
Cei doi straini au fost prezentati procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel
Bucuresti, fiind retinuti, initial, pentru 24 de ore.

10.Concluzie

Astfel cum a fost arătat, în lupta lor împotriva terorismului, statele trebuie să găsească un echilibru între
datoria de a proteja siguranța națională și viețile persoanelor aflate sub jurisdicția lor și obligația de a respecta
alte drepturi și libertăți garantate de Convenție.Atunci când examinează dacă măsurile anti-terorism sunt
conforme cu Convenția sau o încalcă, Curtea ia în considerare cu atenție toate împrejurările cauzei. Acest tip
de control, la nivel european, are drept scop să se asigure că lupta împotriva terorismului și protejarea
drepturilor omului pot coexista.
11. Bibliografie

1.http://www.onpcsb.ro/

2.https://www.dataprotection.ro/?page=europol&lang=ro

3.https://www.scribd.com/document/371713908/POLITICI-%C8%98I-STRATEGII-DE-
COOPERARE-POLI%C8%9AIENEASC%C4%82-IN-LUPTA-IMPOTRIVA
TERORISMULUI

4.http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/F

5.www.consilium.europa.eu

6.REGULAMENTUL (UE) 2016/794 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL

CONSILIULUI din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie
de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI,
2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului

7.Legea 535/2014

8.Raportul anual al Eurojust pentru 2007

9.Raportul TE-SAT al Europol pentru 2009