Sunteți pe pagina 1din 13

Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Biochimia sangelui

Axele si planurile de simetrie si de orientare ale organismului uman

Corpul omenesc este alcătuit după principiul simetriei bilaterale, fiind un corp
tridimensional, cu trei axe şi trei planuri.
Axele corespund dimensiunilor spaţiului şi se întretaie în unghi drept. Axele corpului
uman sunt axul longitudinal, axul sagital şi axul transversal
1. Axul longitudinal, axul lungimii corpului - axul înălţimii corpului, este vertical la om
şi are doi poli: superior (cranial) şi inferior (caudal). El pleaca din creştetul capului
(vertex) şi merge până la nivelul spaţiului delimitat de suprafaţa tălpilor, căzând în
centrul poligonului de susţinere al corpului.

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Planurile sunt suprafeţe imaginare care secţionează corpul uman. Un plan anatomic
trece prin câte două axe de orientare. Planurile sunt următoarele: planul sagital, planul frontal
şi planul transversal

poziţiei elementelor componente la nivelul fiecărui organ.

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Bibliografie
https://www.scribd.com/doc/69591938/AXELE-%C5%9EI-PLANURILE-DE-ORIENTARE-IN-
ORGANISMUL-UMAN

Celula si tipurile de tesuturi

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Tesuturile: Tesuturile sunt grupari de celule care au forma si structura asemanatoare si


care s-au diferentiat in vederea unei anumite functii.

Principale tipuri de tesuturi sunt: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos si tesutul


lichid al corpului reprezentat de sange.

A. Tesutul conjunctiv lax. Tesutul conjunctiv lax este un tip de tesut conjunctiv in


care celulele, substanta fundamentala si fibrele se afla in proportii relativ egale. Are rol de
sustinere si rol trofic, formeaza tesutul subcutan si se gaseste in muschi si insoteste vasele si
nervii in traiectul lor spre organe.

B. Tesutul conjunctiv dens. Tesutul conjunctiv dens sau fibros cuprinde tesuturile in
constitutia carora predomina fibrele conjunctive, colagene sau elastice, avand rol mecanic.

C. Tesutul adipos. Tesutul adipos este o varietate de tesut conjunctiv, specializat


pentru functia de depozit al grasimilor. El formeaza asa-numitul panicul adipos.

Tesutul muscular neted. Tesutul muscular neted formeaza musculatura viscerala. El


alcatuieste tunica musculara a tubului digestiv, incepand din jumatatea inferioara a
esofagului si pana la anus, formeaza tunica medie a vaselor sanguine, muschiul traheal,
musculatura bronhiilor, musculatura cailor urinare si genitale.

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Tesutul nervos. Tesutul nervos este format din celule care s-au diferentiat
pentru functia de a genera si a conduce influxul nervos.

Bibliografie
http://www.creeaza.com/referate/biologie/CELULA-SI-TESUTURILE634.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesut_(biologie)

Scheletul corpului uman

Scheletul uman este format dintr-un număr variabil de oase de mărimi diferite, fuzionate și
individuale, sprijinite și completate de ligamente, tendoane, mușchi și cartilaje. Scheletul
îndeplinește în corpul uman o serie de funcții cumulative și anume, susținerea și sprijinirea

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

reprezintă oasele care intră în contact intim cu encefalul, iar viscerocraniu se referă la
oasele feței.
Scheletul apendicular
Scheletul apendicular uman este format din scheletul centurilor și scheletul membrelor.
Membrul superior este atașat de centura scapulară, iar membrul inferior de centura pelviană.
Scheletul centurii scapulare constă din omoplat și claviculă.
Omoplatul este un os plat, subțire, de formă triunghiulară, a cărui față dorsală este ușor
convexă.
Clavicula este un os tubular format din corp și două extremități (medială și laterală).
Clavicula este unicul os care unește membrul superior cu scheletul trunchiului. Ea menține
articulația scapulo-humerală o anumită distanță de la trunchi, astfel condiționând mobilitatea
membrului.
Scheletul membrului superior este constituit din braț (humerus), antebraț (radius și
ulna)  și mână (metacarpiene, carpiene, falange).
Este reprezentat de oasele membrelor libere împreună cu oasele centurilor corespunzătoare
care leagă aceste oase la scheletul axial. Oasele scheletului apendicular sunt un număr total
de 126 de oase repartizate inegal între membre, corespondență existând doar la nivelul
aceluiași membru în axul de simetrie, astfel ca pentru membrul superior avem 64 oase
(centura scapulară 4, braț 2, antebraț 4, mână 54) și pentru membrul inferior 62 oase (centura
pelvină 2, coapsă 2, gambă 4, picior 52).

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Principalele grupe de muschi

Mușchiul reprezintă un țesut contractil de culoare roz-roșiatică format


din celule musculare ce alcătuiesc corpul mușchiului la capătul căruia se află tendoane.
Mușchiul are rol în generarea forței animale și a întreținerii locomoției. Mușchii pot fi
voluntari (lucreaza sub actiunea sistemului nervos somatic) sau involuntari (care lucrează sub
actiunea sistemului nervos vegetativ).
Mușchii se așează unul lângă altul sau se suprapun pe planuri. În interstițiile dintre ei se
găsesc fasciile care duc vasele sangvine și nervii. Mușchii profunzi acoperă articulațiile; cei
superficiali vin în raport cu pielea prin intermediul fasciei de înveliș a segmentului respectiv.
Unii mușchi însoțesc în mod constant anumite vase sangvine, contractând cu ele raporturi
precise: sunt mușchi-sateliți ai vaselor respective. Ei au o mare importanță practică,
constituind repere prețioase în descoperirea acestora (de exemplu, croitorul este satelitul
arterei femurale). Mușchii au un rol plastic însemnat. Corpul lor muscular determină prin

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

volum, așezare și starea de contracție sau de relaxare forma exterioară caracteristică a


regiunilor.
Numărul mușchilor este dat diferit în surse, fiind greu de stabilit dacă un fascicul poate fi
considerat un mușchi aparte sau aparține altui mușchi. Ar fi aproximativ 400 de mușchi în
corpul uman.
După structură

1. Mușchi striați, mușchii scheletici;


2. Mușchi netezi, care intră în alcătuirea organelor interne.
3. Mușchii cardiaci = structură mixtă (țesut striat+neted)
După tendoane

1. Cu un capăt de prindere;
2. Cu două capete de prindere (Biceps);
3. Cu trei capete de prindere (Triceps);
4. Cu patru capete de prindere (Cvadriceps).
După oasele lângă care se situează[modificare | modificare sursă]

1. Lungi;
2. Lați;
3. Scurți.
După formă

1. Fusiformi;
2. Orbiculari;
3. Pătrați;
4. Triunghiulari;
5. Dințați;
6. Romboizi.
Proprietățile mușchilor sunt:

1. Contractilitatea
2. Conductibilitatea;
3. Troficitatea
4. Elasticitatea;/Extensibilitatea;
5. Excitabilitatea.
6. Tonicitatea
7. Plasticitatea
Compoziția chimică a mușchilor este de: 75–80% apă, 20–25% substanță uscată.
Substanța uscată este de natură organică și anorganică. Materia organică este formată din

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

proteine, contractile (actină, miozină) și


necontractile; lipide (fosfolipide), glucide (glicogen), mioglobină și miogen. Materia
anorganică, este alcătuită din diferite săruri de potasiu, magneziu și calciu.
Mușchii au un rol în mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate articulațiilor, produc
căldură, mențin poziția corpului printr-o permanentă stare de contracție ușoară numită tonus
muscular. După modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări
de abducție sau de aducție.
Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea
principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor.
Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară
Modul de fixare al mușchilor
Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte
un tendon: inserție. În cea mai mare parte, inserția se face pe oase determinând creste,
proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele
(mușchi pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebraț și la gambă), pe
porțiuni îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveliș regionale, pe septe intermusculare,
chiar și pe tendoane (lombricalii).
Inserția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în
unele cazuri, poate fi atât de redusă, încât macroscopic nu se recunoaște; în acest caz se
vorbește de o inserție "cărnoasă". În majoritatea cazurilor tendonul este bine dezvoltat; el
este necontractil și inextensibil, de culoare albă, foarte rezistent, și de structură conjunctivă
fibroasă. Cu toate că are altă structură histologică, totuși trebuie considerat împreună cu
corpul muscular formând împreună mușchiul. Forma tendonului este variabilă după cea a
corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit pentru mușchii lungi; când mușchiul
este lat, tendonul are formă de lamă lărgită și poartă numele de aponevroză (la mușchii lați ai
abdomenului). Arcadele tendinoase sunt formațiuni fibroase, dispuse ca niște arcuri între
două inserții. Ele determină un orificiu care de obicei servește pentru trecerea vaselor. Dintre
cele două capete de fixare ale mușchiului, unul este considerat, convențional, ca origine
(origo), iar celălalt ce inserție terminală (insertio). Originea este așezată proximal, iar inserția
terminală - distal.

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C8%99chi_(anatomie)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_muscular

Schema alcatuirii axului cerebrospinal

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Maduva spinarii are forma de cordon cilindric usor turtit in sens antero-
posterior(sagital),astfel ca diametrul transversal depaseste cu putin diametrul antero-
posterior.Se gaseste situata in canalul vertebral,format din suprapunerea orificiilor
vertebrale,pe care insa nu-l ocupa in intregime.Lungimea maduvei este de 43-45 de cm cu
variatii individuale.Limita superioara a maduvei corespunde gaurii occipitale prin care
canalul vertebral comunica in sus cu cavitatea craniana sau emergentei primului nerv
spinal(C1),iar limita inferioara se afla in dreptul vertebrei L2.Maduva spinarii nu ocupa toata
grosimea canalului vertebral.Intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cele trei
membrane ale meningelor vertebrale care asigura protectia si nutritia maduvei.
Sub vertebra L2,maduva se prelungeste cu conul medular,iar acesta cu filum
terminale,care ajunge la coccis pe fata posterioara a celei de-a doua vertebre coccigiene.De o
parte si de alta a conului medular si a filumului terminale,nervii lombari si sacral,cu directie
aproape verticala,formeaza “coada de cal”.
In dreptul regiunilor cervicala si lombara,maduva prezinta doua regiuni mai
voluminoase,intumescenta cervicala si,respectiv,lombara,ce corespund membrelor(prima,
plexului brahial, secunda,plexului lombar si sacral).Intumescenta cervicala se afla in dreptul
vertebrelor C4-T2,,iar cea lombara in dreptul vertebrelor T9-L2.
Meningele spinale: Este alcatuit din trei membrane de protectie care invelesc maduva.La
nivelul gaurii occipitale,meningele spinale se continua cu meningele cerebrale.
Membrana exterioara se numeste dura mater.Are o structura lamelara fibroasa,rezistenta si
este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural in care se afla tesutul
conjunctiv si gras,cat si vene multiplu anastomozate.Superior,la nivelul gaurii occipitale,se
continua cu duramater craniana.Inferior se termina in fund de sac,in care sunt adapostite
filum terminale si coada de cal.Sub vertebra S2,filum terminale,impreuna cu invelisul dural
cu care vine in contact, formeaza ligamentul coccigian
Encefalul este situat in cutia craniana si in alcatuirea lui intra trunchiul
cerebral,cerebelul,diencefalul si cele doua emisfere cerebrale, foarte dezvoltate la om, unde
acopera aproape in intregime celelalte parti constitutive ale encefalului
Ca si maduva spinarii, encefalul este acoperit de meningele cerebrale.Dura mater
encefalica, spre deosebire de dura mater spinala, adera intim de oasele cutiei craniene. In
interiorul craniului trimite prelungiri orizontale si sagitale.Dintre prelungirile orizontale
mentionam cortul cerebelului,care separa cerebelul de lobul occipital al emisferelor
cerebrale, si diafragma şeii turcesti in care este adapostita hipofiza.Diafragma seii turcesti
este perforata de un orificiu prin care trece tija hipofizara.Dintre prelungirile sagitale retinem
coasa creierului, care desparte cele doua emisfere cerebrale intre ele si coasa cerebelului,
care separa incomplet cele doua emisfere cerebeloase.
La nivelul bazei creierului, incepand de la limita cu maduva, arahnoida de indeparteaza de
pia mater si formeaza spatii mai dilatate, numite cisterne subarahnoidiene.

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Trunchiul cerebral este format din trei etaje: bulb (maduva prelungita), puntea lui Varolio
si pedunculii cerebrali.Bulbul si puntea au o portiune ventrala (bazilara), in care predomina
substanta alba, si o portiune dorsala (tegmentala), in care predomina substanta cenusie.
Spre deosebire de aceste prime doua etaje,mezencefalul prezinta trei portiuni:una
anterioara, reprezentata de picioarele pedunculilor, prin care trec fibrele fasciculului
piramidal, una mijlocie, calota mezencefalului, unde se afla nucleul rosu, si cea de-a treia,
lama cvadrigemina (tectum), formata din patru coliculi cvadrigemeni:doi superiori si doi
inferiori.
Intre nucleul rosu si picioarele pedunculilor se afla substanta neagra.Nucleul rosu are o
forma ovalara si culoare rosiatica.Substanta neagra are o forma semilunara, cu concavitatea
spre nucleul rosu, si este formata din neuroni care contin pigment negru de melanina.
La exteriorul trunchiului cerebral se afla substanta alba (exceptand numai fata dorsala a
mezencefalului, unde se afla substanta cenusie formata din cei patru coliculi
cvadrgigemeni).Substanta cenusie este localizata central.Datorita incrucisarii fibrelor
descendente (motorii) si a celor ascendente (senzitive) care fragmenteaza coloanele
longitudinale de substanta cenusie, aceasta apare ca fiind formata din nuclei.Substanta
cenusie a trunchiului cerebral este formata din nuclei proprii si din nuclei echivalenti
coarnelor din maduva.
Trunchiul cerebral este strabatut de cai ascendente ale sensibilitatii si cai descendente ale
motricitatii.
Caile ascendente sunt urmatoarele:
 fasciculul spinotalamic lateral, care urca spre talamus;
 fasciculul spinotalamic anterior, care urca spre talamus;
 fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat), care strabate toate etajele
trunchiului cerebral;
 fasciculul spinocerebelos dorsal (direct), care strabate bulbul;
 lemniscul medial, care pleaca de la nucleii Goll si Burdach din bulb si ajunge
la talamus;
 lemniscul lateral, care pleaca de la nucleii cohleari si ajunge la corpii
geniculati interni (metatalamus);
 lemniscul trigeminal, care se formeaza din nucleul tractului spinal al
trigeminului si nucleul pontin al trigeminului;
 fasciculul gustativ ascendent, care incepe de la nivelul nucleului solitar si
urca spre talamus;
Caile descendente sunt piramidale si extrapiramidale.Caile piramidale, ajunse in partea
inferioara a bulbului, se comporta diferit:75-90% se incruciseaza la nivelul bulbului (fasciculul
piramidal incrucisat), restul e incruciseaza la nivel medular.In traiectul lui prin trunchiul
cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare care ajung la
nucleii motori ai nervilor cranieni.Caile extrapiramidale, in functie de originea lor, strabat toate

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

etajele trunchiului cerebral (fasciculul rubrospinal, nigrospinal, reticulopinal, tectospinal) sau


numai bulbul (fasciculele olivospinal si vestibulopinal).
Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic si sunt in numar de 12 perechi.Se
deosebesc de nervii spinli prin faptul ca nu au o dispozitie metamerica si nu au doua radacini
(dorsala si ventrala), cum au nervii spinali.In general, nervii cranieni se distribuie extremitatii
cefalice si regiunii cervicale, exceptie facand nervul vag, care strabate gatul, toracele,
diafragma si sfarseste in abdomen.
Clasificarea nervilor cranieni:
Nervii I, II si VIII sunt senzoriali, conducand excitatii olfactive (I), optice (II), si statoacustice
(VIII).
Nervii III, IV, VI, XI, XII sunt pur motori.
Nervii V, VII, IX, X sunt nervi micsti.
Notam, in plus, ca nervii III, VII, IX, X au in structura lor si fibre parasimpatice
preganglionare, cu originea in nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunchiului cerebral.

Bibliofrafie
https://www.scribd.com/doc/44537981/Alcatuirea-axului-cerebro

2018-2019