Sunteți pe pagina 1din 249

C?> tR I ,.

q
COLTI p

GErtERfiLA

NORMAN GOODMAN, profesor universitar


la State University din New York, prezinta in
aceasta carte, intr-o maniera clara, concisa ~i
atractiva, 0 privire de ansamblu asupra unor
'tematici sociale de actualitate: ·societatea
z: postindustriala ·schimbarea sociala ·competenta,
-

"
1&1 tehnica §i evolutia creierelor ·tipuri de organizatii
sau institutii ·comw}icare §i interactiune soc~ala
·devianta, .§i control social ·criminalitatea
implicatiile
,

e/ sociale ·stratificarea sociala


§i
I Norman Goodman I

·tendinte In evolutia claselor §i grupurilor sociale


relatii interetnice §irasiale ·inegalitatea sociala
·tendinte In evolutia familiei §i viitorul acesteia
·probleme ale educatiei §i calificarii ·politica §i
autoritatea statului ·forme de guvernamlnt
·sisteme politice ·structura sistemelor economice
o
ale state lor dezvoltate In economia de piata
·marile probleme demografice ·problemele
:z:
<C
U sociale ale marilorora§e.
Lucrarea reprezinta nu numai un instrument :!E
C
-
« de lucru, un ghid pentru toti cei ce abordeaza
~tiintele socio-psiho-pedagogice, dar ~i 0
importanta sursa de informare pentru cititorul
oo
a: roman ale carui cuno~tinte din domeniul social i- CJ
w au parvenit preponderent prin interpretari dintr-o
C/) perspectiva marxista. :z:
<C
:!E
a:
ITURA LIDER o:z:
NORMAN
GOODMAN

INTRODUCERE
iN SOCIOLOGIE
Traducere:IOANA RADULESCU

Editura LIDER
Bucure~ti

~ _._.._.~~ "J
I.S.B.N.: 973-9343-34-1 Cuprins

Prefata 9
1
CE ESTE SOClOLOGIA? 11
Perspective 11
Dezvoltarea sociologiei , 17
2
CUM SE FACE SOCIOLOGIE: METODE DE CERCETARE
SOCIOLOGICA 29
Logica cercetarii 29
Interconexiunea teoriei ~i a cercetarii 32
Procesele de cercetare 33
Metode fundamentale de cercetare/ 36
Probleme in efectuarea cercetarii 42
3
CULTURA 48
Ce este cultura 48
Componentele culturii ~................•................................... 51
Cultura "ideala" ~i "reala" 57
INTRODUCTION TO SOCIOLOGY Diversitatea culturala 58
Temele culturale americane 62
Copyright © 1992 by HarperCollins Publishers, Inc. Cultura ~i sociobiologia 63
Published by arragementwith Harper & Collins 4
Publishers, Inc. STRUCTURA SOCIALA 66
Natura societatii 66
lnstitutiile sociale 71
Toate drepturile asupra editiei in limba romana sint Tipuri de societati 74
rezervate Editurii LIDER - Bucure~ti 5
GRUPURlLE SOCIALE ~l ORGANIZA'fllLE 87
Grupurile sociale 87
Organizatiile formale 98
Organizatii ~i societati 106

5
6 Cit de diferiti sint barbatii ~i femeile? 220
SOCIALIZAREA: CUM DEVENIM FIINTA Rolurile geu'urilor : 224
SOCIALA .' 108 Sexismul 230
Importanta experientei sociale 108 Virsta ~i societatea 232
Perspective teoretice 112 Imbatrinirea : 233
Factorii de socializare 119 Inegalitatea intre virste 236
Socializarea prin cursul vieW 122 13
Socializarea ~i libertatea 124
FAMILIA 242
7 Inrudirea: concepte fundamentale 242
INTERACTIUNEA SOCIALA ~I RETELELE o perspectiva multiculturalii 244
SOCIALE 127 o analizii teoreticii a familiei 249
Natura interactiunii sociale 127 Familia americanii contemporanii 252
Perspective teoretice 129 Viitorul familiei 260
Constructia socialii a realitiitii 135 Comentarii finale 263
Comunic~rea ~i interactiune~ socialii 137 14
8 EDUCATIA 265
DEVIANTA ~I CONTROLUL SOCIAL 142 Educatia ~i societatea 265
Ce este devianta 142 Caracteristicile educatiei americane 272
Implicatiile sociale ale deviantei 159 Probleme curente in inviitiimintul american 276
9 15
STRATIFICAREA SOCIALA 163 RELIGIA 283
Sisteme de stratificare 163 Religia: 0 definitie 283
Teorii despre stratificare 167 Tipuri de religie · 284
Mentinerea sistemului stratificiirii 172 Religia: 0 perspectivii functionalistii 286
Religia: 0 perspectivii a conflictului 288
10
Religia ~i schimbarea socialii 289
CLASA SOCIALA ~I MOBILITATEA SOCIALA IN STATELE Organizarea religiei 292
UNITE 179 Religiile majore ale lumii... 294
Dimensiunile inegalitatii in Statele Unite 179 Religia in Statele Unite 300
Sistemul de clase american 184
16
Semnificatia claselor sociale 188
Mobilitatea sociala 191 POLITICA $1 STATUL 307
Puterea ~i autoritatea 307
11
StatuI 310
RASA ~I ETNICITATEA 198 Sistemul politic american 316
Conceptele fundamentale 198 Riizboiul ca politica 322
Modele de interllctiune etnidi ~i rasiala 203
Diversitatea etnica ~i rasiala in Statele Unite 206
17
Probleme contemporane in relatiile etnice ~i rasiale 214 ECONOMIA SI LUMEA MUNCH 328
12 Ordinea economicii 328
Sistemeeconomice comparative 332
GENUL ~I STRATIFICAREADUpA VlRSTA 218 Sistemul economic american 337
Sex ~i gen 218
6 7
Munca ~i profesiunile in Statele Unite .
Un sistem economic mondial .
18
MEDICINA .
Modele sociale de sanatate ~i boaUi
Medicina ca profesie .
. Prefata ,
Perspectivele teoretice despre sanatate ~i medicill'\ .
Sanatatea, mediulinconjurator ~i stilul de viata Introducere in sociologie face parte din Seria de compendii a
1(,1
personal .
Colegiului Harper Collins. Scopullucri'irii este acela de a oferi
19 studentului ~icititorului obi~nuit 0 privire generala asupra elemen-
STII~TA SI TE~NOLOGIA I(,! telor esentiale ale sociologiei, intr-o forma clara ~i inteligibila. Ea
Stllnta modema I()1 poate fi folosita fie ca 0 prezentare sumara, fie ca un supliment la
Stiinta ca proces social ·..· · 172
multe dintre manualele standard complete, fie ca un rezumat concis,
Tehnologia ~i societatea \7X
de~i complet, al domeniului, impreuna cu 0 antologie sau 0 serie de
20 lecturi relevante, selectate de profesori, din domeniul sociologiei.
POPULATIA 3H4 Sociologia este un domeniu variafAceasta carte prezinta citito-
Dinamica populatiei IH4
rului perspectiva sa unica, conceptele sale importante ~imodurile
Tendintele populatiei mondiale J90
Tendinte ale populatiei in Statele Unite 399 de explorare a lumii sociale, precum ~i explicatiile fenomenelor
sociale. lnteresele largi ale sociologului devin evidente, iar exemplele
21
sint folosite pentru a lega ideile abstracte de experientele concrete.
URBANIZAREA 406
Dezvoltarea urbana 406 Obiectivul permanent este acela de a face materialul accesibil stu-
Teorii despre dezvoltarea urbana 412 dentului ~i cititorului obi~nuit.
Viata urbana in Statele Unite ill5 A~ comite 0 gre~eala daca nu a~ recunoa~te contributia citorva
22 oameni importanti in transformarea acestui proiect intr-o realitate.
COMPORTAMENTUL COLECTIV SI MIscARILE SOCIAI.E
Judith A. V Harlan a asigurat rigoarea profesionalii, absolut esentia-
425 la, intr-o maniera placutii ~iincurajatoare, mentinind astfel interesul
Domeniul comportamentului colectiv " 425 pentru acest proiect. Robert Weinstein a asigurat, pe toata durata
Multimile 427 scrierii acestei caTti, 0 critic a nepretuita, erudita, constructiva ~i
Alte'forme de comportament colectiv 431 redactionaUi. De asemenea, sint indatorat lui Susan McClosky ~i
Mi~carile sociale 4J5 lui Tannis McCammon, editori, ~isprijinului deosebit allui Carole
Mi~dirilc socialc ~i schimbarca social1\ 443
A. Roland pentru terminarea acestei caqi.ln cele din urma, Marilyn,
23
sotia mea, merita recuno~tinta, pentru ca mi-a oferit dragoste ~i
SCHIMBAREA SOCIAL2\. ~I MODERNIZAREA ".". 44H
sprijin, ca de obicei, in timpul complicatiilor pe care Ie-am intim-
Sursele schimbarii sociale 44X
Teoriile schimbarii sociale 454 pinat in realizarea acestui proiect.
Modemizarea ~i dezvoJtarea " 4'iX Norman Goodman
Modemitatea ~i progresul " ·l(d
Stony Brook, New York
Glosar ·1()7 iulie, 1991

8 9
I
CE ESTE SOCIOLOGIA?

A
In acest capitol,
sociale, vom explora
ale sociologiei diversele
in special, perspectivelorale
in incerciirile de ~tiin!elor
a explica
~i in!elege comportamentul uman. Vom examina baza ~tiin!ificii a
sociologiei, originile sale ~iforma ei prezentii ..

PERSPECTIVE

$tiintele sociale
Sociologia este 0 ramura a ~tiin!elor sociale, un ansamblu de
discipline care examineaza natura comportamentului uman ~i a
societatii umane, precum ~i produsele care rezulta din amindoua.
Pentru a aprecia cum sociologia contribuie la intelegerea vietii
sociale, este utila intelegerea perspectivelor celorlalte ~tiinte sociale.
Antropologia are doua ramuri principale. Una, antropologia
jizicii se ocupa cu fiinta umana ca un organism biologic. In studierea
radacinilor noastre biologice, a legiiturilor noastre cu alte specii ~i
a variatiilor biologice printre noi, ea se concentreaza asupra fosilelor
umane ~i a obiectelor omului primitiv. Cea de-a doua ramura,
antropologia culturalii, s-a preocupat de natura ~i evolutia societa-
tHor care nu au cunoscut scrierea. Mai recent, antropologii culturali
~i-au indreptat atentia ~i spre societatile industriale modeme, in-
deosebi spre cultura (vezi Cap. 3) ~i structura sociala (vezi Cap. 4)
ale localitatilor ~i comunitatilor.

11
Economia se ocupa, in special, de modul in care producem, pe indivizi. Pentru a-~i ilustra punctul de vedere, el postuleaza dL
repartizam, dobindim ~i consumam resurse1e necesare. In timp ce daca 0 persoana ramine fara lucru, aceasta situatie ar putea fi
preocuparea ei principala este bogatia, ea studiaza ~i alte fe1uri de considerata ca "necazul ei personal", iar eforturile de a ajuta la
resurse, cum sint hrana ~i energia. De pilda, economi~tii studiaza rezolvarea acestei situatii s-ar concentra asupra caracteristicilor
influentele ~i efectele ratei ~omajului, preturile produselor de baza individului. Daca, totu~i, un milion de oameni sau mai multi ramin
~ivaloarea total a a bunurilor ~ia serviciilorproduse intr-o societate fara lucru, aceasta este 0 "problema sociala" care sugereaza actiu-
(produsul national brut al acesteia, PNB). nea unor forte socia1e pe scara larga ~i necesita 0 solutie sociala.
Stiinfa politico cerceteaza problemele care implica sursele, im- Imaginatia sociologica permite oamenilor sa-~i depa~easca expe-
partirea ~ifolosirea puterii in societate. Ea studiaza procesele politice rienta personala limitata ~i sa-~i vada legaturile cu altii ~i cu insti-
la diferite grupuri ~iorganizatii. Politologii sint indeosebi preocupati tutiile societatii.
de formcle ~ipracticile de guvemare. Utilitatea perspectivei sociologice Imaginea mai larga
Psihologiaexamineaza bazele ~iconsecintele comportamentului oferita de perspectiva sociologica incurajeaza oamenii sa inteleaga
individual, concentrindu-se asupra factorilor care 11fac pe individ fortele sociale care Ie organizeaza viata. Ea permite oamenilor sa
sa se comporte in feluri specifice. In psihologie exista muIte vada cum experientele lor personale influenteaza relatiile ~iconstrin-
subdomenii, inclusiv personalitatea indivizilor, dezvoltarea gerile sociale existente ~icum sint influentate de acestea. Sociologia
capacitatilor lor cognitive ~i baza biologica a comportamentului da oamenilor posibilitatea de a intelege generalul prin abstractizarea
uman. particularului.
Emile Durkheim §i studiile despre sinucidere Socio-
logul francez Emile Durkheim a studiat rata sinuciderilor atit ale
Perspectiva sociologica
societatilor ca un intreg, cit ~i ale unor segmente ale acestora (e.g.
Nu exista 0 singura perspectiva sociologica: mai degraba, in catolici ~iprotestanti, barbati ~ifemei, oameni casatoriti ~inecasato-
cadrul sociologiei, exista ,,~coli de gindire" in mod clar deosebite. riti). Cind a analizat rata sinuciderilor specifice, a vazut 0 schema
Dar toate lmparta~esc opinia casociologia este studiul ~tiintific al clara: sinuciderea este 0 functie a gradului de integrare a persoanei
comportamentului social uman, al societatii umane ~ial rezultatelor in grupul social. De la aceasta, el a formulat 0 explicatie generala
activitatilor sociale. a sinuciderii, in functie de integrarea sociala care trece dincolo de
Premisa fundamentala a sQciologiei este cit din existenta umana caracteristicile religiei, genului, statutului marital ~i etnicitatii.
este existenta sociala. Sinteth legati unii de a1tii ~i depindem de De asemenea, sociologia descopera aspectele latente (adesea
altii pentru existenta noastra. Influentam pe altii ~isintem influentati neintentionate ~inerecunoscute) ale vietii sociale. Oamenii care se
de ei; intr-adevar, insu~i sensul identitatii depinde de aceasta inter- sinucid slnt, In general, nefericiti. Cercetarea lui Durkheim,care
actiune, a~a cum se va discuta in Cap. 6. Orice incercare de a arata relativa constanta a ratei sinuciderilor la diverse categorii
intelege formele sociale in afara actiunii individuale este sortita sociale, sugereaza ca factorii sociali, ca~i cei individuali, afecteaza
e~ecului. Sociologia ofera 0 conceptie completa a conditiei umane. sinuciderea. Dar, intrucit sinuciderea este considerata un act indivi-
Imaginatia sociologica C. Wright Mills (1959) a folosit dual, dimensiunea sociala este deseori nebagata in seama. Prin adop-
expresia "imaginatie sociologica" flentru a ne atrage atentia asupra tarea unei perspective sociologice asupra sinuciderii, Durkheim a
nevoii de a ne Uirgiviziunea. Indivizii au tendinta de a vedea lumea descoperit aspectul ei social, respectiv cum gradul ~itipul de inte-
din punctullor de vedere, riguros ingustat, despre ei in~i~i ~idespre grare sociala influenteaza rata sinuciderilor.
cercul social imediat. Sociologia, sustine el, ar trebui sa-~i concen-
Casatoria Dl.lcaoame11iiarfi-intrebat~<ie ce s-au casatorit cu
treze atentia asupra celor mai largi forte sociale care ii afecteaza
o anumita persoat1a,'~rTaspun~r&~Qil'i.ca s-au indragostit de
12 q) 1.1 13
cuno~tintelor. Mereu con~tienti de failibilitatea umana, oamenii de
ea; di sotul sau sotia este singura ~iunica persoana care l-ar putea
face fericit sau fericita. Totu~i, exista ~inorme sociale care dirijeaza ~tiintiideseori adopta 0 atitudine sceptica in procesul de cunoa~tere
aceasta decizie, care definesc un numar limitat de indivizi ca parte- ~iprezinta dovezi pentru a-~i sustine afirmatiile.
neri'potentiali pentru casatorie. In general, cei mai multi oameni
nu-~i dau seama de aceste forte sociale coercitive care influenteaza Instrumentele :jtiintei
ceea ce pare sa fie 0 hot;idre intima ~ipersonalii. Sociologia da la Teorii Teoriile sint modalitati sistematice de a explica felul in
iveala aceste influente sociale de obicei nerecunoscute. care doua sau mai multe fenomene sint legate intre ele, indeosebi
in functie de cum unul il produce pe celalalt. Marea lor valoare
consta in faptul ca ele permit omului de ~tiinta sa treaca dincolo de
Sociologia $i $tiinta factorii imediati, aflati in studiu, ~isa "faca generalizari" referitoare
la alte fenomene care au acelea~i caracteristici. De pilda, Durkheim
Sociologia este studiul ~tiintific al comportamentului social ~i a constatat ca rata sinuciderilor la catolici se deosebea de cea a
al relatiilor sociale. In timp ce in limbajul comun notiunea de ~tiintii
protestantilor, a~a cum se deosebea cea a persoanelor casatorite
sugereaza.laboratoare, instrumente de masurat ~i ecuatii algebrice,
fatii de cea a persoanelor nedisatorite. El a explicat aceste constatari
ea se refera, de fapt, la 0 cale generala prin care se obtin cuno~tinte
in functie de 0 teorie a integrarii sociale, care permite acum 0 inte-
despre orice fenomen.
legere a ratei sinuciderilor bazate pe factori nestudiati initial de
Durkheim.
Ipotezele :jtiintei Diverse ipoteze ~i date Teoriile sint formate din variabile,
Toate caile ],~tiintifice", organizate pentru obtinerea informatiilor trasaturi sau caracteristici care se schimba sau, in eonditii diferite,
despre lume, au in comun anumite ipoteze. 0 ipoteza este aceea ca au valori diferite. Teoriile leaga variabilele in mOdalitati care per-
exista 0 lume a realitatii independenta de perceperea acesteia de mit dezvoltarea ipotezelor, enunturi despre cum doua sau mai multe
catre noi sau de cuno~tintele noastre despre ea. De pilda, atomii variabile sint legate sau despre cum una sau mai multe variabile se
exista chiar daca noi nu ii vedem. In acest sens, noi mai degraba VOl' schimba sau nu dnd VOl' fi modificate anumite conditii speci-

descoperim legile naturij dedt Ie cream. fice. Ipotezele sint verificate prin examinarea a ceea ce ele prezic,
o aha ipoteza a ~tiintei este aceea ca in natura exista ordine. in raport cu datele empirice ~i informatiile observabile, cum sint
Evenimentele nu se produc intimpliitor; ele sint precedate de cauze. faptele ~i statistica.
De asemenea, oamenii de ~tiinta presupun ca, printr-o observatie $tiinta, deei, ereeaza teorii, deduce ipoteze speeifice din aceste
obiectiva ~i sistematica, se pot dobindi cuno~tinte despre lume. teorii ~iverifica ipotezele adunind ~ianalizind date relevante. Rezul-
Aceasta este caracteristica esentiala a ~tiintei: observarea obicctiva, tatele sint apoi folosite pentru a evalua teoria sau teoriile care Ie-au
sistematica ~idisciplinata a fenomenelor. Adevarul ~tiintific poate generat. Teoriile pot fi abandonate, modificate sau aeeeptate.
fi verificat empiric, adica prin observarea atenta ~i obiectiva ~i Construirea teoriilor ~ieonfruntarea acestor teorii eu datele empiriee
prin masuratori. Metoda ~tiintifica reduce intruziunea valorilor per- este earaeteristiea speeifica a ~tiintei modeme.
sonale in procesul de cercetare.
Pe scurt, ~tiintapresupune existenta unei lumi organizatc a cauzei Sociologia ca §tiinta
~i a cfcctului care poate fi inteleasa prin observatie obiectiva ~i
Soeiologia nu este eu nimie mai putin 0 ~tiinti'idecit chimia ~i
riguroasa ~iprin masuratori. Valorile pot tulbura alegerea subiecte-
lor studiate de omul de ~tiinta, dar nu metoda de descopcrire a fizica. Ea ereeaza teorii pentru a expliea viata soeiali'i. Teoriile

14 15
generale inceardi explicatii cuprinzatoare, ca de pilda, "teoria gc- ~i-o atribuie, fac pe multi sa creada sa sociologia pur ~i simplu stu-
nerala a actiunii", a lui Talcott Parsons (Parsons ~i Shils, 1951) diaza ~i constata ceea ce este evident.
care une~te cultura, structura sociala ~ipersonalitatea. Teoriile mai Sociologia !?ibunul-simt Multe pareri de ,;bun-simt" sint,
putin cuprinzatoare sau teoriile de rang mediu sint "teorii speciale pur ~i simplu, neadevarate. De pilda, multi cred ca divortul este
aplicabile categoriilor limitate de date" (Merton, 1957:9). Acestea mai obi~nuit printre cuplurile din clasele instarite ~i de mijloc decit
sint mai obi~nuite in sociologie astazi; de pilda, teoria grupurilor printre cuplurile din c1asele de jos sau ca cei mai multi oameni care
de referinta a lui Merton. traiesc din ajutor social nu vor intr-adevar sa munceasca. Ambele
Metoda ~tiintifica este proprie sociologiei. Studiile prezentate afirmatii s'int false. Robertson (1987:9-10) enumera douazeci de
'inrevistele importante de sociologie au, in general, aceea~i structura pareri considerate intr-o mare masura de "bun-sim!", care 'inurma
formala ca cercetarea 'in~tiintele biologice ~ifizice. Este prezentata cercetarilor sociologice s-au dovedit a fi false.
o teorie generala 'impreuna cu 0 serie specifica de ipoteze ce trebuie Problema este nu ca bunul-simt este necesarmente fals, ci ca
verificate. Datele relevante sint prezentate ~ianalizate, trag'indu-se sociologia este 0 ~tiinta. De aceea, sociologia ~ibunul-simt nu tre-
conc1uzii din ele despre caracterul adecvat al teoriei care a stat la buie sa fie 'in conflict. De fapt, bunul-simt poate fi 0 sursa bogata
baza studiului. de ipoteze pentru sociologi. Dar sociologii trec dincolo de tarimul
Statutul !?tiintific al sociologiei In timp ce sociologia nu bunului-simt· Ei deseori iau notiunile de bun-simt despre viata ~iIe
este cu nimic mai putin ~tiintifica decit chimia ~iastronomia, ea nu supun unei verificari riguroase care duce la confmnarea, respingerea
pare sa aibii precizia acestora. Aceasta, in parte, din cauza relativei sau perfectionarea lor.
sale tinereti ca ~tiinta. Ea nu a avut atit de mult timp sa-~i dezvolte
nici metodologia, nici conceptele teoretice. Dar mai important, stu-
dierea comportamentului oamenilor nu'este identica cu studierea DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEI
comportamentului atomilor sau al moleculelor sau al plantelor.
Oamenii sint mai instabili, ei se schimbii chiar in timp cc s'int stu- Sociologia este 0 ~tiinta relativ noua. De~i unele idei sociologice
diati. De asemenea, uneori darile de seama asupra rczultatclor unui i~i au originea 'in antichitate, incercarea sistematica de a 'intelege ~i
studiu determina oamenii sa-~i schimbe comportamcntul examinat a explica comportamentul social are mai putin de doua sute de ani.
anterior. Deseori, ace~ti factori lasa sa se 'inteleaga ca sociologii nu
pot generaliza descoperirile obtinutc 'in cursul ccrccHirilor la fel de
mult ca oamenii de ~tiinta din domeniile fizicii ~ibiologici. Originile sociologiei
Sociologii se confrunili cu 0 alili dilema. In timp cc putini oameni
~tiu mult despre structura moleculara a acizilor, cci mai multi oa- In general, oamenii din societatile stabile se gindesc, probabil,
mai putin la structurile sociale ale mediului lor decit oamenii din
meni se considera experti 'in faptele pe care lc studiaz~ sociologii:
societatile instabile. Marile transformari din Grecia, 'in secolele al
criminalitatea, viata de familie, grupurile socialc ~ia~a mai dcparte.
V-lea ~ial IV-lea i. Hr., ~irespectiv, din Europa, 'incepind din secolul
Conceptele importante ale analizei sociologice slnt dcscori cxprimate
al XVII-lea p'ina 'in al XIX-lea, au dus la dezvoltarea filozofiei
'in limbajul comun, de~i sensurile unor cuvintc pot fi ditcritc. De
occidentale ~i la luarea 'in considerare a naturii "ordinii sociale".
pilda, statut are un alt 'inteles in sociologic dccl! In conversatia
Sociologia s-a dezvoltat in prima parte a secolului al XIX-lea ca
obi~nuita. Aceasta confuzie 'inmaterie de cuvintc ~ibuna cunoa~tcre raspuns la schimbarea conditiilor sociale.
a lnsa~i substantei analizei sociologice, pe care eci mai multi oameni

16 17

COALA 2 INTRODlICEREfNsocIDLlY:n;
intemeietorii sociologiei Karl Marx (1818-1883) Filozof social ~irevolutionar de ori-
gine germana, Marx a petrecut multi ani fiidnd 0 cercetare istorica
Auguste Comte (1798-1857) Auguste Comte, filozoffran-
scrupuloasa a naturii societatii.
cez, este considerat intemeietorul sociologiei, dupa ce a inventat
Ca ~i Comte, Marx a fost interesat in studierea structurilor so-
termenul in 1838, pentru a definLo metoda speciala de a studia
ciale ~i a proceselor sociale cu scopul de a face societatea mai
societatea. Scopullui Comte era sa foloseasca aceasUi noua ~tiinta
buna. Ideile lui au devenit baza pentru ~coala de sociologie a con-
pentru a vindeca relele sociale. EI a devenit din ce in ce mai obsedat flictului, discutata mai jos.
de acest obiectiv, iar opera lui a dobindit 0 fervoare religioasa.
Marx credea ca "legile" fundamentale ale istoriei ar putea fi
Comte s-a concentrat asupra a doua aspecte specifice ale societatii:
gasite in structura economica a societatii. EI vedea societatea divi-
ordinea ~i stabilitatea, pe care Ie-a numitstatica sociala ~i schim-
zata in doua clase, cei care poseda mijloacele de a produce bogatie
barea sociala, pe care a numit-o dinamica sociala. Comte credea
~i cei care nu poseda nimic; in esenta, "bogatii" ~i "saracii". Marx
ca acestea sint factorii care tin societatea laolaIta ~i care provoaca credea ca aceasta diviziune da na~tere, in mod inevitabil, la "conflic-
schimbarea.
tul de clasa". Marx considera istoria omenirii ca 0 istorie a luptei
Comte credea ca factorul important care favorizeaza stabilitatea
de clasa: proprietarii de pamint impotriva iobagilor, stapinii impo-
il constituie totalitatea parerilor comune ale membrilor societatii. triva sdavilor, capitali~tii impotriva proletariatului.
El a vazut schimbarea sociala ca pe un proces evolutiv care duce Dupa parerea lui Marx, contradictiile inerente capitalismului
societatea spre stari din ce in ce mai bune. De~i ideile sale nu mai provoaca crize economice care genereaza noi structuri sociale.
joaca un rol semnificativ in sociologia modema, concentrarea sa Aceasta conceptie, numitamaterialism dialectic, sustine ca struc-
asupra schimbiirii ~i insistenta asupra unei metodologii ~tiintifice turile nou create vor fi mai bune dedt cele vechi, dar mai represive.
riguroase au avut 0 influenta enorma asupra altor ginditori sociali, Pentru acest motiv, Marx nu vedea conflictul ca fiind un rau, ci
asigurindu-i astfellui Comte un loc permanent in istoria sociologica. mai degrabii ca pe un mijloc de progreso
Herbert Spencer (1820-1903) Opera lui Comte a fost con- Influenta lui Marx asupra sociologiei este inca simtita. in timp
tinuata ~i dezvoItata de sociologul englez Herbert Spencer. El a ce conceptia lui ca factorii economici au cele mai putemice influente
incercat sa explice ordinea sociala ~ischimbarea sociala comparind in societate este oarecum mai putin acceptata, majoritatea
societatea cu un organism viu. Folosind aceasta "analogie organi- sociologilor ii recunoa~te importanta in viata sociaHi.
cii", Spencer a vazut societatea ca pe un "sistem"compus din parti Emile Durkheim (1858-1917) Influenta lui Durkheim asu-
interdependente. Dupa parerea lui, sociologia descopera structurile pra sociologiei nu se limiteaza la lucrarea sa asupra sinuciderii, pro-
sociale importante ~i studiaza modul in care acestea functioneaza blema discutata mai sus. Influentat de Spencer ~iComte, Durkheim
pentru a produce 0 societate stabila. in anumite privinte, el a fost a manifestat, in mod deosebit, interes fata de ceea ce tine societatea
un precursor al ~colii de gindire sociologica "structural- functionalis- laolalta: problema ordinii sociale. Modul sau de abordare era func-
Hi", despre care se va discuta mai tirziu in acest capitol. tionalist; el a studiat ce functie indeplinesc diverse clemente sociale
Spencer a fost deosebit de interesat de conceptul evolutiv al in mentinerea coeziunii sociale. EI s-a concentrat asupra importantei
"supravietuirii celor mai puternici" ~iI-a aplicat la studiul schimbiirii opiniilor ~ivalorilor ("con~tiinta colectiva") ~i a ritualului colectiv.
societiitilor. Modul sau de a privi lucrurile, etichetat dreptdarwinism Durkheim credea ca societatea este tinuta laolaIta de forma
social, I-a rncut sa sustina ca, daca guvemul nu ar interveni, socie- structurii ei sociale. in vechea societate, care era mai putin complexa
tatea s-ar debarasa de "neputincio~i", permitindu-Ie doar celor mai ~imai putin specializatii dedt societatea din zilele noastre, oamenii
buni sa supravietuiasca ~i sa se reproduca. erau legati intre ei datorita asemanarilor. Majoritatea oamenilor

18 19
taceau lucruri asemanatoare; ei erau generali~ti 1. Aceasti"iasema- protestantismului in dezvoltare. Cercetarea diverselor religii a con-
narc ii unea prin ceea ce Durkheim a numitsolidaritate mecanidi. tribuit la intelegerea rolului culturii ~ial structurii sociale in teologie.
Pe masura ce societatea a devenit mai complexa ~i diferentiatii, Georg Simmel (1858-1918) Georg Simmel a respins ana-
oamenii ~i-au asumat sarcini specializate care erau necesare ~iunora logia organica a lui Spencer. £1 vedea societatea ca pc 0 "urzeala
~i altora. Durkheim a numit acest feI de legatura, prin sprijin mu- complicata, formata din relatii multiple intre indivizi care sint intr-o
tual ~i interdependenta, solidaritate organica. interactitme constanta unul cu altul" (Coser, 1977: I 78). Forma pe
Durkheim a contribuit ~ila metodologia sociologica. £1 a sustinut care 0 ia aceasta interactiune a constituit punctul central al operei
di sociologia trebuie sa studieze "faptele" sociale sau fortele care lui Simmel. Acest mod de a privi lucrurile, numitsociologie forma-
exista in afara indivizilor ~i Ie forteaza comportamentul. £1 credea la, putea fi folosit pentru studierea unor sfere total diferite ale vietii
ca oamenii incorporeaza aceste influentc socialc coercitive in idcn- sociale (e.g., interactiunea in familie, relatiile de afaceri, procesul
titatca lor, prin aceasta transfomlind "controlul social" in ,,(\uto- legislativ). Capacitatea lui Simmel de a gasi elemente comune in
control" (vczi Cap. 6). structurile formale ale acestor tipuri variate de interactiune a contri-
Max Weber (1864-1920) Sociologul german Max Weber a buit la dezvoltarea in continmire a sociologiei.
exercitat 0 uria~a influenta asupra sociologiei contcmporane. £1 a Opera lui Simmel a dus la cercetarea "tipurilor sociale". Analiza
contribuit aUt la dezvoltarea cuno~tintelor soeiologice, cit ~i la mc- sa detaliata a fenomenului "strainului" a surprins subtilitatile ~i
todologia sociologica. nuantele acestui rol social. Discutiile contemporane asupra saracilor
Ideea centralii a studiului lui Wcber a fost actiunea socialii. £1 a datoreaza mult descrierii lui Simmel a acestui tip social. £1 a vazut
manifestat un deosebit interes fata de valorile, opiniile, intentiilc ~i strainul ca fiind cineva care este implicat doar marginal intr-un
atitudinile care ne ciilauzese ~i ne dirijeaza comportamentul. £1 a grup social, practic un membru, dar nu deplin acceptat sau integrat
in el.
dezvoltat 0 mctodologie, verstehen (intclegcre sau intuitie), pentr'u
a descoperi aee~ti factori fundamcntali. Weber a plcdat pentru 0
sociologic "tara valoare", pentru eliminarea prejudecatilor ~ia pre-
ferintclor in procesul de eercetare. Intr -0 aHa ino.vatie, el a conceput Socio/ogia americana contemporana
tipul ideal, crearea unui concept al unui fenomen care cuprinde
Sociologia americana modema se bazeaza pe teoriile descrise
elementcle sale esentiale ~i cu care fenomenullumii reale ar putea
mai sus. Primele dintre aceste teorii (a lui Comte ~i a lui Spencer)
fi comparat.
s-au concentrat in primul rind asupra societatii, 0 unitate sociala la
Un aspect important al operei lui Weber este reaetia sa la problc-
mele ridicate de Marx. Weber a vazut elementele economice doar scara mare, ~isint numite teoriile macronivelurilor. Alte teorii (fate-
te ale teoriilor lui Weber ~i ale lui Simmel) se ocupa de unitati mai
ca una dintre multele influente importante asupra vietii socialc. EI
mici, cum este grupul sau cuplul ~i se numesc teoriile microni-
a atribuit importantil substantiala statutului social obtinut din carac-
veluri/or. Multe teorii au aspecte atit ale micronivelurilor, cit ~iale
teristlci personale sau stima ~i putere politiea, capacitatea de a
macronivelurilor. Totu~i, teoriile contemporane din sociologia ame-
influenta actiunilc ahora. ricana sint in principal fie ale macronivelurilor fie ale micronive-
Studiile lui Weber despre organizatii, indeoscbi despre birocratie, lurilor.
influenteaza inca cercetarea ~i teoria in acest domeniu. El a legat
Acum yom aborda doua teorii ale macronivelurilor - perspectiva
na~terea capitalismului de valorile ~iatitudinile cuprinse in teologia
structural-functionalista ~i perspectiva de "conflict" - ~i trei ale
IPersoana eu euno~ti»te ~i aptitudini multiple; opus spceialislului inlr-ull do- micronivelurilor - "interactionismul simbolic", "etnometodologia"
meniu (n.tr.). ~i "teoria schimbului".

20 21
Teoriile macronivelurilor dente, consecintele care sint cunoscute sau a~teptate, cum,sunt
responsabilitatile intrunirilor electorale ale sistemului politic, cit ~i
Perspectiva structural-functionalista Aceasta orientare funcfii latente, functii neintentionate sau nea~teptate, cumsint as-
teoretica, definita in mare parte de antropologul Bronislaw Mali- pectele serviciului social ale institutiilor politice, de pilda, in distri-
nowski ~ide sociologii Talcott Parsons, Robert K. Merton ~iKingsley buirea de hrana saracilor ~iin ajutorarea lor pentru a avea acces la
Daves, este bine cunoscutii ~tiintelor biologice, care 0 folosesc pentru bunastarea ~ilocuinta sociala. De asemenea, Merton arata ca struc-
a examina aspectele structurale ale organismelor, interrelatiile lor turile pot avea disJuncfii, consccinte negative, precum ~ieufuncfii,
~i functiile pe care Ie indeplinesc pentru organismul considerat ca consecinte pozitive. Mai mult, 0 structura ar putea fi eufunctionala
unintreg. pentru 0 parte a societatii ~i disfunctionala pentru 0 alta parte.
Premisa de baza a acestei perspective este ca diverse Jenomene Nu toate structurile sociale sint functionale pentru societate,
pot fi explicate, indeosebi structurile sociale, in raport cu conse- sustine Merton; unele pot fi eliminate, cu cfecte putin semnificative.
cinfele lor (sau cu "JuncfWe U). Malinowski (1948), de pilda, ex- De pilda, Costa Rica se descurca rara institutii militare. In alte
plica practica magiei printre locuitorii insulei Trobriand in raport cazuri pot exista echivalente Juncfionale ale unei structuri sociale
cu puterea pe care aceasta le-o confera asupra acelor activWiti ce speciale. De pilda, in anii '60 ~i '70 multi tineri considerau comu-
sint atit importante cit ~i nesigure, cum este pescuitul in largul nelel drept echivalente functionale ale familiei. Astazi, unii accepta
marii in comparatie cu pescuitul relativ sigur in laguna. cuplurile homosexuale ~i lesbiene ca echivalent functional al cu-
Un element in aceastii perspectiva este notiunea desistem, ideea
plului marital, a~a cum este dovedit de recunoa~terea lor legala ca
di variate Ie elemente ale societafii sint legate unul de altul intr-un "asocieri domestice" in multe ora~e mari.
asemenea Jel, incit 0 schimbare intr-unul duce la schimbiiri in
Criticii perspectivei structural-functionaliste au in vedere atit
celelalte. In cazullocuitorilor din Trobriand, Malinowski sustine
problemele logice cit ~ipragmatice ale acestui mod de abordare.
ca orice analiza a acestei societati trebuie sa ia in considerare lega-
Ei insistii ca unele dintre elementele principale ale teoriei implica
tura intre practica magiei ~iimpactul economic al pescuitului asupra
rationamentul circular. A afirma ca 0 structura exista pentru ca ea
intregii comunitati.
satisface 0 anumitii nevoie, ~ipentru ea satisface 0 nevoie ea trebuie
Parsons (1937; Parsons ~i Shils, 1951) a fost cel mai important
analist structural-functionalist in sociologia americana. La fel ca sa existe, contribuie la intelegerea noastra, subliniaza ei. Mai mult,
ei insista ca imprecizia ~i caracterul vag al termenilor cheie de
Parsons, cei mai multi functionali~ti contemporani gasesc analo-
gia lui Spencer utila in concentrarea asupra elementelor structurale echilibru ~istabilitate, care au fost imprumutati din biologie, unde
ale socletiitii (e.g., institutiile sociale, organizatiile, grupurile, statu- consecintele lipsei stabilitatii (schimbarea temperaturii corpului sau
tele sociale) ~iale consecintelor (functiilor) pentru societate ca un a presiunii sanguine, de pilda) s:nt evidente ~i masurabile, nu spo-
intreg. re~te puterea noastra analitica asupra socialului.
In conceptia lui Parsons, societatea este un sistem bine integrat o a treia critica, cu implicatii politice, este di socotind stabili-
~irelativ stabil ai carui membri sint, in general, de acord in privinta tatea de cea mai mare importanta ~i criticind schimbarea sociala
valorilor fundamentale. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibru ca fiind dezbinatoare, perspectiva structural-functionalista este in-
sau stabilitate. Intrucit orice schimbare sociala are largi efecte, trinsec conservatoare. Astfe1, functionali~tii sint considerati susti-
dezechilibrante, ea are tendinta de a provoca nemultumiri, daca nu natori ai statu-quo-ului, ai orinduirii sociale existente. Criticii sustin
se produce destul de incet, ca sa ofere sistemului timp pentru a se ca schimbarea este necesara ~iavantajoasa, ca Revolutia Americana
adapta. nu ar fi avut loc dadi conceptia functionalista ar fi fost dominanta
Merton (1957) a perfectionat ~i modificat functionalismullui
Parsons. EI subliniaza ca 0 organizatie poate avea atitjimc(.ii evi- lComunitate de oameni eu interese comUl1e (n.tr.).

22 23
$i di drepturile civile $imi$carile feministe nu ar fi fost considerate conflictului manifesta tendinta de a avea 0 conceptie mai dinamica
folositoare. despre societate ~i0 concePtie mai pozitiva despre schimbare.
o conceptie alternativa importanta la perspectiva structural- Criticii teoriei conflictului arata tendinta acesteia de a se concen-
functionalista este "teoria conflictului", pe care 0 yom aborda acum. tra asupra aspectelor contradictorii ~idezbinatoare ale vietii sociale,
Teoria conflictului Orientarea de baza a acestei perspective, in timp ce ignora multele procese consensuale ~i armonioase care
rezultata din opera lui Marx, se concentreaza asupra conflictului ii leaga pe membrii societatii Imul de altul. In timp ce functionali~tii
$i a competiliei fntre diferite elemente din societate. Versiunea au fost acuzati ca sint conservatori din punct de vedere politic,
marxista ia in considerare competitia intre clasele sociale. Multi teoreticienii conflictului au fost deseori criticati ca sint radicali din
teoreticieni contemporani ai conflictului (e.g., C. Wright Mills, punct de vedere politic, aplaudind schimbarea, daca nu instigind la
1956; Ralf Dahrendorf, 1959; Randall Collins, 1974) se ea, indiferent de consecintele acesteia.
concentreaza asupra conflictului intre diverse grupuri religioase,
etnice $i rasiale, precum $i asupra genului $i a conflictului de clasa. Teoriile micronivelurilor
Teoreticienii conflictului au acordat atentie operei deosebit de
importante a lui Simmel, care a aratat fortele dezbinatoare, precum In general, teoriile micronivelurilor examineaza indeaproape
$i cele consensuale din societate. Societatile, a sustinut el, au atit interactiunea.
presiuni asociative (care leaga), cit $i disociative (care InteractionismuP simbolic De~i a fost influentata de We-
dezintegreaza), iar valorile relative ale acestor presiuni variaza in ber, aceasta ~coala de gindire i~i datoreaza, in cea mai mare parte,
diferite momente. existenta activitatilor intelectuale de la Universitatea din Chicago
Lewis A. Coser, un teoretician contemporan important, influentat in timpul primei treimi a acestui secol ~i,in special, gindirii sistema-
de Simmel, sustine nu numai ca conflictul este intrinsec in societate, tice a filozofului social George Herbert Mead. Interactionismul sim-
ci $i ca in anumite conditii e1 indepline$te functii foarte pozitive bolic porne~te de la premisa ca interactiunea este procesul social
(1956, 1967). Conflictul poate ajuta la c1arificarea anumitor valori de baza. Aceasm interactiune se produce prin "simboluri", reprezen-
cheie, apreciaza Coser. Afiliatiile de grup multiple, pe care functio- tari care au sensuri convenite (vezi Cap. 3 ~i 6). De fapt, sensul
nali$tii Ie vad ca slabind consensul, sint considerate de Coser drept deriva din interactiunile fiintelor care au senzatii (gindirea, senti-
mentul).
un mecanism pentru mentinerea unui oarecare nivel de stabilitate,
prin protejarea impotriva oricarei axe de dezbinare in societate. Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra problemei iden-
Apartenenta noastra la diverse clase, la grupuri etnice, religii ~i titatii, indeosebi asupra sentimentului de sine care, sustin ei, este
chiar genuri face pe fiecare dintre acestea sa se abtina de la divizarea un produs social. Ei analizeaza procesul social prin care se dez-
societatii in doua tabere reciproc exclusive ~i in continull razboi. volta identitatea, cu precadere interactiunea sociala (vezi Cap. 6).
Structura sociala este ferita de destramare de catre fortele dezbina- De asemenea, ei se concentreaza asupra naturii interactiunii sociale
toare datorita identitatilor noastre variate ~iconexe. De fapt, Coser ~i cum se manifesta aceasta intr-un context de considerente ~i
intelegeri re1evante din punct de vedere social.
imbina aspecte ale analizei functionaliste cu teoria conflictului.
In timp ce functionali~tii critica schimbarea, teoreticienii conflic- Totu~i, ei subliniaza ca acest fundament social este un proces
dinamic - mai degraba decit unul static ~de sensuri schimbatoare
tului au tendinta de a 0 privi cu simpatie. Daca functionali$tii vad
$i emergente, care i~i au originea in experienta anterioara a partici-
consecintele pozitive ale orinduirilor sociale existente, teoreticienii
conflictului ii au in vedere atit pe cei care ci~tiga cit ~ipe cci care tTeorie care sustine cli procesele sociale (conflictul, competitia, cooperarea)
pierd ~ipresupun ca ambe1e categorii exista. Pe scurt, teorcticicnii i~i au originea in interactiunea umana (n.tr.).

24 25
pantilor, in contextul social al situatiei ~i in tdisaturile relevante Etnometodologia aminte~te sociologilor sa nu creada rara proge
ale conflictului interactional (vezi Cap. 7). intr-o lume sociala ordonata. Ea incearca sa clarifice cum este con-
Aceasta perspectiva subliniaza rolul activ al indivizilor in pro- struita ordinea sociala ~i cum 0 vad oamenii. Etnometodologia, ca
pria lor dezvoltare. Ea nu vede oamenii ca elemente pasive in socie- ~i interactionismul simbolic, pune accentul pe importanta de a
tate, ci mai degraba ca fiind selectivi ~isensibili la structurile sociale adopta un punct de vedere fenomenologic in cercetare, de a vedea
~i la procesele din viata lor. Individul ocupa un rol mai central in lumea prin ochii (~i mintea) celui care raspunde. Etnometodologia
aceastii teorie dedt in teoria functionalista ~i cea a conflictului. a fost criticata pentru izolarea sa de 0 mare parte din analiza socio-
Interactionismul simbolic a fost criticat pentru ca ignora cele logica ~i pentru nereu~ita sa de a se uni cu curentele principale ale
mai form~le ~i mai organizationale aspecte ale vieW sociale. In gindirii sociologice.
aceasta perspectiva nu este explicat in mod semnificativ cum inter- Teoria schimbului Din aceasta perspectiva, originara in parte
actiunea interpersonala ~isentimentul de identitate sint afectate de din economie ~ipsihologia comportamentala, viata sociala este un
forte sociale de mare amploare. Criticii sustin ca interactionismul proces de tocmeala ~inegociere. Interactiunea actioneaza pe baza
simbolic subliniaza in mod exagerat aspectele cognitive ale vietii unei analize a costului ~i a beneficiului. Daca beneficiile obtinute
sociale, ignorind (sau subapreciind) bogata baza emotionala a exis- dintr-o interactiune sint mai mari dedt eforturile depuse pentru
tentei umane. Conceptele principale ale acestei perspective, cum mentinerea ei, interactiunea va continua. Daca nu, i se va pune capat.
este "sinele", sint considerate prea imprecise ~i imposibil de ma- Cele de mai sus rezuma, intr-un mod dur, idee a fundamentala a
surat ~i analizat. teoriei schimbului, a~a cum a fost prezentata de sociologul George
Homans in 1950. De atunci, teoria schimbului a devenit mai sofis-
Operele recente in interactionismul simbolic incearca sa raspun-
da la criticile pomenite mai sus. Rosabeth Kantor (1977) ~i Sheldon ticata. Acum, ea recunoa~te constringerile normative asupra inter-
Styker (1980) au legat interactionismul simbolic de cele mai organi- actiunii - nu sintem totdeauna liberi sa facem ce vrem cu altii;
exista obiceiuri ~i practici care ne limiteaza actiunile. Problema
zationale ~i structurale aspecte ale societatii. Morris Rasenberg
motivarii (Gergen, 1969) ~i cea a puterii (Emerson, 1962) au fost,
(1979) a incercat sa il supuna unei analize sistematice teoretice ~i de asemenea, introduse in teoria schimbului.
empirice. 0 mare parte din literatura despre sociologia emotiilor
Teoria schimbului este folosita pentru a studia intilniri vremel-
se datoreaza interactioni~tilor simbolici.
nice, precum ~irelatii de durata, ca prietenia ~i casatoria. Ea ofera
Etnometodologia In loc sa inceapa cu premisa ca exista sen-
o modalitate diferitii de intelegere a factorilor care intaresc sau
suri sociale convenite ~i insu~ite, etnometodologii studiaza mai
slabesc aceste relatii. Ea adauga 0 literatura experimentala studiului
degraba procesele prin care sensurile sint create ~i insu~ite. Etno- relatiilor interpersonale.
metodologii sint influentati mult in orientarea lor din opera lui Alfred .Criticii teoriei schimbului insista caipotezele sale fundamentale
Schutz (1962, 1964) ~i a lui Harold Garfinkel (1967). sint greu de sustinut. Oamenii nu sint totdeauna con~tienti de rezul-
Din punctul de vedere al etnometodologilor, nu exista lume tatele probabile ale mentinerii sau terminarii unei anumite relatii,
sociala ordonata daca participantii nu convin asupra ei. Impreuna, un factor necesar in determinarea costurilor ~iprofiturilor probabile.
oamenii construiesc realitatea sociala. Etnometodologii studiaza
Mai mult, teoria schimbului presupune ca 0 mare parte din viata
opiniile oamenilor despre ordinea din lume, cum comunidi altora este calauzita de un "calcul hedonist", prin care oamenii cauta sa
aceste opinii ~i cum inteleg ~i explica regularitatile sociale (e.g. mareasca la maximum placerea ~i sa elimine (sau mic~oreze) du-
"altemarile" in conversatii). 0 mare parte din analiza etnomctodolo- rerea. Dar, deseori, oamenii fac lucruri care sporesc durerea sau,
gica analizeaza rutina ~laspectele mondene ale vietii sociale, cum cel putin, cresc tensiunea. Teoria schimbului nu explica actele de
sint conversatiile telefonice. De fapt, "analiza conversatiei" este iubire sau eroism, in care scopurile individului (placerile) sint sub-
obiectul principal al cercetarii etnometodologice. ordonate nevoilor altora.

26 27
Sociologia, a~adar, are 0 mo~tenire bogata. Sociologia contem-
porana s-a constituit pe aceasta mo~tenire ~ia mentinut 0 divcrsitate
de curente care continua sa fie 0 sursa de maturizare continua a
disciplinei.

in acest capitol au jost rezumate punctele principale ale


diferitelor oJtiintesociale. Antropologia se ocupa cu baza biolo-
gica a comportamentului uman oJicu evolutia culturala. Econo- CUMSEFACE
mia este preocupata de producerea, repartitia oJidobindirea
resurselor necesare, precum oJide modelele de consum. Pro- SOCIOLOGIE: METODE DE
blemele puterii in societate constituie domeniuloJtiintei politice, CERCETARE SOCIOLOGICA
iar psihologia se concentreaza asupra factorilor determinanti
oJia modelelor de comportament individual. Sociologia este
studiul comportamentului social uman oJial asocierii.
Capitolul a explorat natura oJtiil1tei,ipotezele sale, prine i-
piile oJimetodele de operare. Apoi a examinat modul in care Valoarea
dezvolta sociologiei depindeasocierea
pentru a explica nu numaiumana,
de teoriile
ci .Jipe
de care Ie
modul
sociologia urmeaza regulilor .,'.tiinteioJide ce sociologia are in care teoriile se conformeaza faptelor ce se intfmpla in lume.
pretentia legitima de a ji considerata 0 disciplina oJtiintifica. Cu alte cuvinte, ca oJtiinta, sociologia se bazeaza pe cercetarea
Dupa aceea capitolul a examinat cadrul teoretic al socio- empirica pentru a-.Jiverifica teoriile. in acest capitol, vom examina
logiei de la dezvoltarea ei initiala de catre Auguste Comte logica cercetarii, precum oJiprocesul de coordonare a cercetarii.
pina la starea ei actuala. Au fost remarcate operele cftorva Vom descrie diferite metode de cercetare, scotfnd in relief unele
savanti sociologi straluciti din trecut: Herbert Spencer, Karl probleme majore implicate in efectuarea cercetarii.
Marx, Emile Durkheim, Max Weber oJiGeorg Simmel. Teoriile
contemporane - perspectiva structuraljunctionalista oJiteoria
conflictului referitoare 'a macroniveluri, oJiinteractionismul
simbolic, etnometodologia oJiteoria schimbului referitoare la LOGICA CERCETARII
microniveluri - au fost succint prezentate.
Stiinta sociologica se sprijina pe dovezi obtinute pe cale ~tiin-
tifica. Sociologii fac rost de aceste dovezi printr-o serie de proceduri
general acceptate, 0 metodologie, care Ie dirijeaza cercetarile ~i
ofera altora 0 cale de a verifica rezultatele.

Variabilele

in Cap. 1, 0 variabila a fost definita ca 0 caracteristica sau


trasatura ce se schimba sau are valori diferite in conditii diferite.
28 29
Virsta, sexul ~i clasa sociala sint exemple de tipuri de variabile pe cele doua variabile sint corelate negativ. De pilda, intre numarul
care sociologii Ie folosesc in mod tipic in cercetarea lor. de oameni ai unui grup ~i numarul de oameni din grup care i~i
exprima clar opiniile exista 0 corelatie negativa. Cu cit grupul este
Variabile independente §i dependente mai mare, cu atit comunicarea este dominata de citiva indivizi.

In cercetare, unele variabile influenteaza alte variabile; acestea Stabilirea cauzei §i a efectului
sint numite variabile independente. Variabilele care sint influentate
sint variabile dependente. lntr-un studiu al efectului apartenentei Corelatia a doua variabile este 0 conditie necesara, dar nu sufi-
la 0 clasa sociala in privinta practicilor de cre~tere ~i educare a cienm, pentru a determina daca 0 variabila a "produs-o" pe cealalta.
copiilor, apartenenta la 0 clasa sociala este variabila independenta, Adica, corelatia este un factor, dar nu in mod necesar singurul
factor sau determinantul.
iar practicile de cre~tere ~ieducare a copiilor sint variabila depen-
denta. Totu~i, intr-un studiu al efectului practi~ilor cre~terii ~iedu- Corelatia falsa Deseori, legatura intre doua variabile este 0
carii copiilor in functie de rezultatele ~colare, practicile de cre~tere corelatie falsa, una produsa prin coincidenta. Uneori, coincidenta
~i educare a copiilor sint variabila independenta, iar rezultatele este intimplatoare; aceasta poate fi examinata prin folosirea teoriei
~colare sint variabila dependenta. Practicile de cre~tere ~i educare probabilitatii, care este baza pentru analiza statistica a datelor in
a copiilor sint variabila dependenta in primul studiu ~i variabila studiu. Uneori, coincidenta este cauzata de corelatia a doua variabile
independenta in eel de al doilea. Evident, deci, 0 trasatura deosebim cu 0 alta variabila; poate aceasta legatura rezulta din corelatia
sau 0 caracteristica nu este in mod automat 0 variabila independenm observata. De pilda, numarul de crime violente este corelat cu ano-
sau dependenta. Caracterul de variabila independenta sau depen- timpul anului. Vara se produc crime mai violente decit iama. De-
denta depinde de rolul pe care aceasta 11are in cercetarea specifica. oarece mai multi oameni ies in aer liber in timpul verii decit in
Scopul cercetarii este de a afla daca, de fapt, exista 0 relatie intre timpul iemii, rata interactiunii sociale este mai ridicam, iar probabi-
variabil~le independente ~idependente. litatea confruntarii ~i a violentei este mai mare. Vara nu provoaca
crime violente, dar ea duce la 0 cre~tere a interactiunii sociale, care
Corelatia la rindul ei este un element ce duce la infractiuni mai violente.
, Verificarile Sociologii se apara impotriva relatiilor false prin
o legatura intre variabile este deseori stabilita pr~ observarea folosirea verificarilor, diverse tehnici de eliminare a unor factori
daca cele doua se schimba impreuna; adidi, daca ele sint core/ate. care pot tulbura relatia dintre variabilele in studiu. Folosirea veri-
Stabilirea corelatiei este primul pas in aflarea daca 0 variabila 0 ficarilor mare~te increderea ca relatia observata este reala, nu in-
"produce" sau 0 influenteaza pe cealalta. timplatoare.
Corelatia pozitiva Daca valoarea unei variabile cre~te (sau lnainte ca relatia cauza-efect intre doua variabile sa fie
descre~te) in timp ce valoarea celeilalte variabile de asemenea cre~te
(sau descre~te), se zice ca cele doua variabile sintcorelate pozitiv. determinata, trebui~ sa(2)existe
trebuie sa fie corelate; tret elemente:
variabilk (1) cele
independenm doua
trebuie sa variabile
pre\;eada
De pilda, sociologii au stabilit 0 corelatie pozitiva intre apartenenta in timp variabila dependenm; (3) trebuie sa existe 0 oarecare incre-
la 0 clasa sociala ~inumarul de ani de ~colarizare pe care 0 persoana dere ca nu exista 0 a treia variabila legata de celelalte doua, ceea
11obtine: cu cit clasa sociala este mai sus, cu atit mai multi ani de ce ar putea duce la 0 corelatie falsa. Pe scurt, corelatia· doar ne
studiu poate obtine 0 persoana. stabile~te cauzalitatea.
Corelatia negativa Daca, totu~i, valoarea unei variabilc cre~te
(sau descre~te) in timp ce valoarea celeilalte descre~te (sau cre~te),

30 31
INTERCONEXIUNEA TEORIEI ~I A dovezi pentru a sustine astfel de informatii. Ambele sint esentiale
pentru sociolog: 0 imaginatie sociologidi ~itehnici pentru ~ercetarea
CERCETARII sociologidi.

PROCESELE DE CERCETARE
Teoria ca/aUZe$te cercetarea
Teoria sociologica ~i cercetarea sociologica nu sint activitati Activitatile de cercetare urmeaza, in general, modelul descris in
separate. Fiecare este indispensabila pentru succesul celeilalte. Nu acest capitol. De~i etapele in procesul de cercetare nu sint totdeauna
este nevoie ca metodele folosite de sociologi sa fie proprii teoriei urmate in exact acela~i fel in fiecare studiu (deoarece natura pro-
pe care ace~tia 0 examineaza. Daca un sociolog vrea sa studieze iectului specific poate necesita 0 oarecare variatie), modelul descris
cum conflictul dintr-o familie ar fi putut duce la divoq, el se anga- maijos serve~te ca 0 ilustrare esentiala a modului in care se desm-
jeaza intr-o metodologie care va permite indivizilor implicati sa-~i ~oara cercetarea sociologica.
descrie perceptiile conflictului ~i cum, in cele din urma, acesta a
dus la divoq. Datele recensamintelor nu sint de folos pentru acest
scop. Definirea problemei
Teoria contribuie mult la alegerea metodei ce trebuie folosita.
Ea influenteaza alegerea variabilelor ce urmeaza a fi examinate ~i Prima etapa in cercetare consta in selectarea problemei specifice
sperantele despre relatiile care ar putea exista printre variabilele pentru a fi studiata. Obiectul principal al studiului poate fi 0 ches-
relevante. Cind Durkheim a studiat sinuciderea, teoria sa asupra tiune importanta in sociologie sau poate fi ceva de 0 importanta
relatiei dintre sinucidere ~i integrare sociaIa I-a condus la definirea personaIa ~i special1i pentru cercetator. Temeiul pentru alegerea
~iapoi studierea variabilelor care indicau diferite grade de integrare unei anumite probleme de studiat este mai putin important decit
sociala. Fara 0 teorie, cercetatorul ar fi incapabil sa aleaga in mod definirea ei cu grija ~iintr-un fel care poate duce la cercetare ~tiin-
inteligent dintr-o larga gama de variabile ceea ce trebuie studiat,
pre cum ~imetodcle de folosit. tifica dintr-o perspectiva sociolo~a.

Documentarea
Teoria "teste/or" in cercetare
Foarte putine studii de cercetare se concentreaza asupra a ceva
Teoria nu este numai indispensabila pentru cercetare, teoria cu totul nou. Astfel, este necesar sa aflam ce a fost deja descoperit
sociologic a este inutiIa rora cercetare. Relatiile intre variabile suge- despre tema speciala aflata in cercetare. Cercetatorul incepe prin a
rate de 0 teorie sociologica trebuie sa fie verificate pentru a vedea folosi biblioteca, indeosebi facilitatile de cercetare oferite de com-
dad ele exista in realitate. Ideea lui Durkheim despre relatia intre puter ~i lucrarile de specialitate din cercetare, pentru a gasi alte
sinucidere ~i integrarea sociaIa ar fi ramas, pur ~i simplu, 0 cercetari referitoare la aceea~i tema. Aceasta documentare ofera
speculatie superficiala, nu mai buna sau mai rea decit explicatiile cercetatorului posibilitatea de a evita irosirea timpului, efectuind 0
sinuciderii, daca el nu ar fi supus-o testului cercetarii. cercetare care a fost deja mcuta, sau de a ajunge in impasuri spe-
Puterea teoriei sociologice se bizuie atit pe capacitatea ei de a cificate deja de altii. De asemenea, ea permite cercetatorului sa
determina relatiile intre variabile, cit $i pe posibilitatea de a gasi formuleze 0 conceptie teoretica asupra problemei care are 0 legatura

32 33

____ ~ -....,....,._. {'{'A' A J l"rTIl;'''I'''IU'T'nr'hl ,.•",' •••.." "~~rn


cu cercetarea ~icu ideile sociologice existente. Aceasta documentare multe cai de a aduna ~i a analiza datele potrivite. Care metoda ~i
poate ~i sugera modalitati metodologice adecvate problemei. model analitic sint cele mai bune va depinde de ceea ce spera cer-
ceUitorul sa gaseasca.

Formularea ipotezelor
Adunarea date/or
Problema aflata in studiu trebuie sa fie formulata intr-un mod
care sa-i permita cercetatorului sa obtina un raspuns. Cel mai ade- Un proiect de cercetare nu este mai bun decit calitatea datelor
sea, problema ia forma unei ipoteze, 0 afirmatie explicita despre adunate. De aceea, trebuie avut grija sa fie adunate date specifice
relatiile a~teptate dintre variabile. Daca scopul studiului este de- intrebarilor ridicate in timpul cercetarii ~i intr-o forma care sa Ie
scrierea unui anumit praces social sau activitate mai degraba decit faca utilizabile in raspunsurile la aceste intrebari. Prime Ie date ar
analizarea relatiilor dintre variabile, ramine inca necesitatea de a trebui pastrate, ca cercetatorul sa Ie poata folosi pentru a verifica
formula intrebarile care vor ghida procesul de documentare al cer- problemele care ar putea aparea mai tirziu in cercetare.
cetiirii. Problema cheie aici este de a fonnula 0 ipoteza (sau intrebari
pentru cercetarea descriptiva) care poate fi evaluata prin metode
adecvate; adica, formularea unei dejinilii operalionale a concep- Analizarea datelor
telor principale.
Statistica 11ajuta pe cercetator sa analizeze datele adunate, per-
mitindu- i sa ajunga la interpremri corecte. Informatiile trebuie anali-
Luarea In considerare a probleme/or zate minutios, a~aincit concluziile sa poata rezista cercetarii atente.
In acest stadiu, datele sint deseori puse pe categorii (de pilda,
etice implicate niveluri diferite de clasa sociala sau niveluri variabile de produc-
De~i nu toate cercetarile sociologice pun probleme etice, unele tivitate a meseriilor) ~iexaminate pen!minterrelatiile lor. Aceasta
pun. Li se va oferi intervievatilor anonimat sau, eel putin, confiden- analiza va permite confirmarea, respingerea sau modificarea primei
tialitate? Cum pot fi garantate anonimatul sau confidentialitatea? ipoteze.
Cercetarea adevarata va expune participantii la vreun rise? Le va
provoca vreo suferinta mentala? Ce se poate face pentm a reduce
riscul sau prejudiciul potential? Aceste probleme trebuie luate foarte Tragerea concluziilor
atent in considerare la fntocmirea planului etapelor unui proiect de
cercetare. Acestea sint discutate in parte a finala a acestui capitol.
o data ce prima ipoteza este confirmata sau respinsa, cerceta-
torul poate trage concluzii despre problemele cele mai mari care
au format cercetarea: ideile teoretice sau preocuparile practice care
au inspirat proiectul. Cercetarea poate adauga noi cuno~tinte, poate
Alegerea unui plan de cercetare
contesta valabilitatea a ceea ce a fost acceptat anterior sau poate
Planul de cercetare, planul specific pentru stringerea ~ianaliza- modifica ceea ce anterior a fost acceptat ca adevarat. Ea poate, ~i
rea datelor, relevante, trebuie luat in considerare in functie de modul deseori.o face, ridica noi intrebiiri la care sa raspunda viitoarele
cercetari.
in care el 11va ajuta sau il va stinjeni pe cercetator. Exista mai

35
METODE FUNDAMENTALE DE asupra factorilor care ar putea avea 0 influenta necunoscuta asupra
variabilelor aflate in studiu.
CERCETARE
Metoda experimentala
Metodele de cercetare se refera la caile efective prin care cerce-
Metoda experimental a necesita ungrup experimental de subiecti
tatorii string datele. Exista patru tehnici fundamentale de cercetare:
care yste expus la 0 oarecare variabila ~iungrup de control identic
experimentul, ancheta, observatia ~i analiza secundara.
cu grupul experimental, doar ca acesta nu este supus variabilei
experimentale. Masuratorile luate la ambele grupe inainte ~idupa
introdm;erea variabilei (sau a testului) experimentale pot fi apoi
Experimentul
comparate pentru a se vedea daca variabila experimentaIa a avut
Experimentul ofera modalitati de stringere a date10r in conditii vreun efect. Intrudt cele doua grupuri difera numai prin introdu-
controlate, cu scopul de a stabili daca exista 0 re1atie de cauza- cerea variabilei expetimentale sau a variabilei test, orice diferente
efect intre variabilele relevante. Aceasta metoda se inspira din meto- dintre ele "dupa" masurare pot fi atribuite acelei variabile. Aceasta
dologia ~tiintelor fizice ~ibiologice, mai ales din metodele de cer- tehnica este un instrument puternic in descoperirea relatiilor cauza-
cetare in laborator. In sociologie, experimentul poate fi mcut fie in efect. Totu~i, intr-un astfel de cadru artificial, practic este imposibil
laborator, fie in mediul "natural" sau pe "teren". sa surprinzi variabilele importante in multe dintre problemele care
ii intereseaza pe sociologi. Cu toate acestea, psihologia sociala a
folosit cu eficienta experimentele de labora~or, iar cercetatorii in
Experimentul de laborator
domeniul
cu "comportamentului
succes experimentele colectiv" (vez\Cap.
pe teren. 22) au folosit
Experimentul de laborator permite un control strict al conditiilor
care nu trebuie sa influenteze cercetarea. In laborator, cercetatorii
pot constitui situatii adecvate planurilor de cercetare. Totu~i, pentru Efectul Hawthorne
'"

multe probleme sociologice, laboratorul este un cadru nefiresc; este


posibil ca rezultatele obtinute in laborator sa nu fie aplicabile cadre-
o alta limitare a metodei experirilentale implica parerile subiec-
tilor despre natura cercetarii ~i cum aceste pareri Ie afecteaza com-
lor mai obi~nuite in care subiectii se gasesc in mod tipic.
portamentul. Termenul "efectul Hawthorne" deriva de la cercetarea
mcutain anii treizeci, in Hawthorne, New Jersey, in uzina Compa-
Experimentul de teren niei Western Electric (Roethlisberger ~iDicksons 1939). In timp ce
. In experimentul de teren, sociologul studiaza oamenii in impre- studiau efecte1e diverselor conditii de munca (iluminatul marit, mai
jurari relativ obi~nuite. Dupa aceea, el presupune ca rezultate1e se multe pauze pentru cafea, diferite metode de salarizare ~i a~a mai
vor potrivi ~i altor indivizi in situatii similare. Intrudt cadrul este departe) asupra productivitatii, cercetatorii au constatat ca pro-
unul "natural", cercetatorul are, oricum, un grad mic de control ductivitatea a crescut chiar dnd ei au introdus factori negativi (e.g.,
asupra factorilor care pot influenta variabilele relevante in feluri reducerea iluminatului). Ulterior, cercetatorii ~i-au dat seama ca
neidentificabne. simpla concentrate a atentiei asupra muncitorilor uzinei i-a deter-
Pe scurt, experimentul de laborator asigura controlul, cu riscul minat pe ace~tia sa se simta ca un grup strins unit ~i le-a ridicat
-
de a fi oarecum artificial; experimentul pe teren este mai aproape
de experientele subiectilor in viata reala, dar sacrifica controlul
moralul. Cre~terea productivitatii a rezultat din aceste sentimente
pozitive. Efectul Hawthorne a atras atentia cercetatorilor asupra

36 37
importantei luarii in considerare a perceptiilor subiectilor, indeosebi sint necesare, important este ca e~antionul sa reprezinte cu adevarat
parerea lor despre experiment, in crearea unui plan de cercetare populatia.
adecvat.
Chestionarele
Ancheta Ancheta poate implica folosirea chestionarelor, a interviurilor
sau a combinarii celor dOlla. Un chestionar consta intr-o serie de
Metoda de cercetare cea mai obi~nuita, folosita de sociologi,
intrebari specifice sau afirmatii la care 0 persoana este mgata sa
este ancheta, in care oamenii ("subiectii") sint rugati sa raspunda
raspunda. In mod tipic, chestionaml este un formular scris pe care
la 0 serie de intrebari despre caracteristicile, atitudinile, valorile,
subiectul bifeazil, incercuie~te sau completeaza raspunsurile corecte.
comportamentul sau perceptiile unei situatii sau ale unor eveni- In cea mai mare parte a timpului, chestionaml prezinta un set
mente. Ancheta poate fi folosita pentm a obtine informatii (i.e.,
de raspunsuri posibile dintre care subiectului i se cere sa aleaga
dti tineri sustin pedeapsa capitaH!) sau pentm a explora relatiile (chestionarul cu raspunsuri limitate). Pentru a fi eficient, intrebarile
intre "fapte" (e.g., dadi tinerii care se considera religio~i sint mai trebuie exprimate intr-o limba simpla ~i directa. In mod frecvent,
putin favorabili pedepsei capitale dedt cei care nu se considera acest tip de chestionar este trimis subiectilor prin po~ta; lor li se
re1igio~i). cere sa completeze formulaml ~i sa-l restituie cercetatomlui. Acest
procedeu permite 0 mai larga distribuire a chestionarelor dedt ar
Eljantionarea fi posibil daca ar fi distribuite persona1.--
Anchetele sint folosite, in general, pentm a da posibilitatea cer- Un chestionar cu raspunsuri nelimitate (deschise) nu contine
cetatomlui sa faca 0 anumita afirmatie despre 0 populalie, grupul un set predeterminat de raspunsuri posibile. Subiectilor Ii se cere
total de oameni care 11intereseaza pe cercetator. Intmdt nu este sa raspundil la intrebari generale cu propriile lor cuvinte. Chestio-
justificabil, nici practic, nici economic sa anchetezi 0 populatie naml cu raspunsuri nelimitate poate, de asemenea, fi trimis subiec-
numeroasa, cercetatoml ~tudiaza, in schimb, un efjantion, un grup tilor prin po~ta, dar el presupune procedee de analiza relativ sofis-
mai mic de indivizi, care sint selectati pentm a reprezenta populatia. ticate. Chestionarele cu raspunsuri nelimitate sint asemanatoare in
Modul in care este selectat un e~antion trebuie sa garanteze ca multe sensuri cu interviu1.
acesta reprezinta eu adevarat intreaga populatie. Exista multe
moduri de a asigura acest rezultat, dar tehnica cea mai obi~nuiHi Interviurile
este luarea de e§antioane la intimplare, ceea ce presupune ca orice
lnterviul adreseaza subiectilor intrebari generale, permitindu-Ie
membm al populatiei are ~ansa egala de a fi selectat pentru e~antion.
sa raspunda liber cu propriile lor cuvinte. Cel care ia interviul poate
Numaml de indivizi necesar pentm e~antion nu trebuie sa fie mare,
urmari raspunsulla 0 anumita intrebare, explorind-o astfel in pro-
atita timp dt este reprezentativ. In mod obi~nuit, studiile bine
funzime. lnterviurile sint mai flexibile dedt chestionarele, dar sint
planificate folosesc dteva mii de subiecti pentm a prezice rezultatul
mai dificil de analizat, din cauza diverselor cadre de referinte, pe
alegerilor nationale. Alte tehnici mai complicate pot garanta ca
care cei intervievati Ie pot folosi dnd raspund la intrebari. De ase-
tipurile de indivizi care formeaza 0 mica parte (e.g., studentii, han-
menea, interviurile presupun directa interactiune a celui care in-
dicapatii fizic) a populatiei (e.g., 0 intreaga ~coala medie) ~i care
tervieveaza cu cel care este intervievat. lnterviurile nu pot fi trimise
astfel ar putea lipsi din simpla luare de e~antioane la intimplare
prin po~ta subiectilor, a~a cum pot fi trimise chestionarele, fadnd
sint, de fapt, inc1use in e~antion. lndiferent ce proceduri tehnice
din asta 0 tehnica mai costisitoare ~i eu 0 munca mai intensa.
38 39
Analiza interviurilor poate fi impresionisUi ~i subiectiva sau Observatia participativa Aceste limitari au dus la dezvol-
raspunsurile pot fi codate intr-un numar limitat de categorii ~iapoi tarea observatiei participative, 0 metoda in care cercetatorii sint
supuse analizei statistice. De~i greu de analizat, interviurile consti- participanti activi in grupurile sau situatiile pe care Ie studiaza.
tuie 0 sursa bogata de inforrnatii subtile, indeosebi asupra subiectelor Studiul clasic bazat pe observatie participativa este Street Corner
sensibile. Society allui William Foote Whyte (Whyte, 1943), pentru care el
a "stat in preajma" unui grup de tineri din mahalalele ora~ului
Boston, observindu-le comportamentul ~i ritualurile. El a ajuns sa
Anchetele prin telefon
ClIDoascagrupul din interior, astfel dobindind 0 bogata ~i detaliata
Chestionarele ~i interviurile realizate prin telefon devin instru- intelegere a ceea ce ace~tia mceau ~i de ceo De~i tinerii ~tiau ca
mente obi~nuite ale cercetarii sociologice. Ele pot asigura 0 cale erau observati de un savant in domeniul ~tiintelor sociale, ei 11consi-
rapida, eficienta ~i, deseori, economic a de a ajunge la 0 mostra derau pe Whyte membru al grupului ~i,in general, actionaunormal
diversa ~icuprinzatoare de indivizi .. in prezenta lui. Aspectul negativ al acestei metode consta in faptul
ca observatorii participanti risca sa devina mai mult participanti
decit observatori, pierzind valoarea observatiei neutre.
,
Observatia Observatia participativa prezinta probleme etice. Daca cerceUi-
torii sint sinceri cu privire la scopurile cercetarii lor; ei ar putea
influenta comportamentul grupurilor. Oricum, a nu dezvalui scopul
Studiul bazat pe observatie cercetarii lor este 0 forma de in~elaciune ~i ridica probleme etice
senoase.
Studiu/ bazat pe observatie este 0 modalitate de a examina ac-
tiunile indivizilor sau ale grupurilor prin urmarirea lor atenta, adesea
in mod intens, dar lara a Ie pune intrebari sau a incerca sa Ie influen- Analiza secundara
tezi comportamentul. De piIda, interactiunea parinte-copil poate fi
studiata prin observarea familiilor in casa (experiment pe teren)
sau din spate1e unei oglinzi false, intr-un cadru de cercetare (un Analizarea
Agentiile datelor existente
guvemamentale dejatoate
publica se nume~teanaliza secunddra.
felurile de informatii titile
experiment de laborator). pentru analiza sociologica. Una dintre cele mai larg folosite surse
Studiile bazate pe observatie deseori se concentreaza asupra de date este recensamintul, care fumizeaza informatii asupra carac-
continutului activitatilor re1evante. Acestea ofera cercetatorilorposi- teristicilor populatiei, cum sint rata na~terilor ~i a deceselor, rata
bilitatea de a face descrieri ample ale proceselor sociale in actiune, casatoriilor, tipurile de gospodarii, compozitia de sex ~ivirsta, nive-
a~a cum ei incearca sa inte1eaga relatiile de cauza ~i efect. lurile de educatie, tendinta in urbanizare ~ia~a mai departe. Aceste
Observatia , indirecta In observatia , indirecta, cercetatorul date s-au dovedit nepretuite in cercetarea familiei, a tipurilor comu-
ramine in afara a ceea ce este observat. Subiectii pot chiar sa nu nitare, a migratiei ~i a altor probleme de interes sociologic.
~tie ca sint studiati. Raminind in afara, este improbabil ca cerceta- De asemenea, sociologii folosesc statistici referitoare la intreprin-
torii sa influenteze ceea ce studiaza. Totu~i, distantarea lor Ie poate derile economice, la orientarile clasei muncitoare, la sistemele de
limita capacitatea de a vedea evenimente importante care se produc. sanatate ~iboala ~ila construirea de locuinte, pentru a studia orga-
De pilda, e posibil sa studiezi comportamentul unui grup prin obser- nizarea sociala, schimbarile in activitatile sociale ~i "sanatatea
vatie indirecta, dar numai comportamentul care are loc in public. economidl ~i sociala" a socieUitii. Faimosul studiu allui Durkheim
.Intllnirile secrete, planurile rucute de conducatorii grupului ~icere- asupra sinuciderii a fost realizat prin folosirea statisticilor public ate
moniile de initiere secrete nu sint deschise observatiei indirecte. asupra ratei sinuciderilor.

40 41
Jurnalele de insemnari, scrisorile, autobiografiile, articolele de ,
Dificultati tehnice
ziar ~iregistrele de la biserici pot, de asemenea, fi surse bogate de
informatii pentru analiza sociologica. Studiullui Thomas ~iZnanie-
cki (1918-1920) despre taranii polonezi s-a bazat, in ceamai mare
increderea
masura, pe aceste tipuri de documente personale. Daca rezultatele unui studiu trebuie sa fie acceptate de 0 comu-
Analiza secundara are un numar de avantaje. Deobicei, este nitate ~tiintifica, cercetatorii trebuie sa creada ca, daca ei sau altii
mai putin costisitor sa folose~ti dedt sa aduni date originale. Cali- ar trebui sa repete ,acela~i studiu, ar gasi rezultate similare. Asta Ie
tatea datelor adunate de majoritatea organizatiilor guvemamentale dil incredere ca ceea ce a fost gas it nu a fost un accident sau un
ar putea sa fie mai buna dedt cea a datelor adunate de cercetatorul eveniment intimplator. Aceasta consecventa se nume~te incredere.
individual. De asemenea, folosirea analizei secundare garanteaza Increderea presupune folosirea de masuri ~omparabile identice in
ca cerceUitorul nu influenteaza procesele, structurile sau actiunile cercetare, a~a cum consumatorii pretind un dntar similar reglat
care sint studiate. Un dezavantaj al analizei secundare este posibi- dnd cumpara came in zilele unnatoare.
litatea ca datele sa fi fost strinse pentru ratiuni care nu sint direct
relevante pentru noile intrebi'iriadresate. De asemenea, in unele cazuri, Validitatea
acuratetea datelor originale poate fi suspecta sau necunoscuta.
Nici una dintre metodele de cercetare descrise mai sus nu este Un studiu trebuie sa fie mai mult dedt demn de incredere. Varia-
tara limitari. Fiecare are avantaje ~idezavantaje. Alegerea metodei bilele in studiu, presupuse a reprezenta un anumit aspect al realitatii,
trebuie, de fapt, sa reprezinte acea realitate. Masurarea a ceea ce
de cercetare depinde de masura problemei aflate in studiu; sociologii
trebuie masurat este numita validitate. Unii au contestat faimoasa
pot folosi metoda ale carei limitari sint cel mai putin relevante
cercetare a lui Durkheim asupra sinuciderii, pe motivul ca i-a lipsit
pentru preocuparea principala a analizei lor. Daca controlul varia-
validitatea adecvata. De pilda, in timp ce rata sinuciderilor pe care
bile lor este important, atunci experimentul poate fi foarte adecvat.
Daca accesulla diverse pareri este important, este foarte probabil a studiat-o Durkheim pare a fi demna de incredere, e posibil ca ea (
sa fi fost mai putin valabila dedt presupunea Durkheim (Pescolodi
sa fie necesara 0 forma de ancheta. Daca informatiile despre carac-
~i Mendelsohn, 1968), deoarece raportarea deceselor ca sinucideri
teristicile importante ale populatiilornumeroase sintrelevante, ana-
poate varia in functie de coeziunea comunitatilor in care decesele
liza secundara a datelor recensamintului ar fi probabil metoda de
s-au produs. Durkheim nu pare sa fi luat in considerare aceasta
ales.
raportare distinctiva posibila a sinuciderilor, care poate reduce vali-
ditatea constatarilor sale.

PROBLEME iN EFECTUAREA
Dificultati practice
CERCETARII

Cercetarea competenta in ~tiintele sociale este greu de efectuat. Convingerea oamenilor sa coopereze
Studierea comportamentului uman prezinta probleme cu care, in Sociologii au nevoie de cooperarea subiectilor lor. Participarea
mod obi~nuit, savantul din domeniul ~tiintelor fizice nu se confrunta. la cercetarea sociala necesita timp, ceea ce oamenii nu prea au.
Unele dintre aceste probleme caracteristice sint tehnice; altele sint Mai mult, cercetarea sociala deseori implica probleme personale
rezultatullimitarilor practice ale studierii fiintelor umane. sau chiar polemice ~i nu toata lumea este domica sa-~i dezvaluie

42 43
altcuiva gindurile personale. Astfel, convingerea oamenilor de a
r.:aresa-~i bazeze 0 alegere inspirata. Intelegerea situatiilor a~a cum
participa este un proces complex de reducere a poverii participarii
Ie percep participantii ~icapacitatea de a Ie prezice ~iI'ntelege com-
~i de transformare a ei in ceva atragator.
portamentul constituie 0 sarcina grea. Cercetatorii trebuie, in mod
Uneori, povara poate fi redusa prin limitarea informatiilor cerute
constant, sa se fereasca de tendinta de a-~i impune propriile lor
la mai putin decit ceea ce cercetatorului i-ar place a, in mod ideal,
pareri participantilor; in schimb, ei ar trebui sa nu precupeteasca
sa aiba. Astfel de compromisuri sint deseori necesare pentru realiza-
nici un efort pentru a vedea situatiile din perspectiva participantilor.
rea obiectivelor importante ale cercetarii. De asemenea, ~erceta-
torii pot reduce din povara participantilor prin moderarea chestiona-
relor la care subiectii pot raspunde pe indelete, prin convorbiri
telefonice la un moment convenabil pentru subiecti sau prin inter-
Etica §i politica cercetarii
vievarea acestora in casele lor mai degraba decit intr-un loc special Cercetarea sociologica implica, aproape inevitabil, 0 compo-
pentru cercetare. nenta etica ~iuna politica. Etica studierii oamenilor a fost descrisa
Caracterul atractiv al participarii intr-un studiu de cercetare mai sus, in legatura cu cercetarea bazata pc obscrvatie. In ce masura
este uneori oferit printr-o renumerare modesta pentru acoperirea
au oamenii drept sa decida daca ar trebui sa fie studiati? Aceasta
cheltuielilor minore implicate (e.g., costurile calatoriei pina la ~i
problema este deosebit de acuta in studiile bazate pe observatie,
de la locul de cercetare, costurile necesare pentru doici pe durata
deoarece cooperarea directa a subiectilor nu este totdeauna la fel
absentei) sau pentru neplacerile cauzate. Totu~i, caracterul atractiv
de necesara pentru cercetarea bazata pe observatie cum este pentru
depinde, in modul cel mai frecvent, de parerea subiectilor despre anchete.
importanta cercetarii.
Folosirea oglinzilor false, a aparatelor de inregistrare ascunse,
a participantului nedivulgat sau a observatiei indirecte, toate acestea
Cercetarea poate schimba comportamentul ridica probleme etice in legatura cu incalcarea intimitatii. Procedeele
Oamenii sint con~tienti de ei ca indivizi. Aceasta con~tiinta de curente stabilite de guvemul federal prevad ca subiectii sa dea
sine este 0 preocupare speciaIa in cercetarea sociologica, deoarece "consimtamintul incuno~tiintat" la participarea I'ncercetare, astfel
oamenii i~i pot schimba comportamentul ca raspuns la faptul ca eliminindu-se aceasta problema ctica speciala.
sint studiati. ~tiind ca parerile lor despre un anumit subiect sint Uneori, cercetarea sociala comporta riscul unor prejudicii pentru
studiate, ei pot sa-~i ~vizuiasca acele pareri. De pilda, un studiu participanti. De pilda, dezvaluirea de catre cercetatori a unor infor-
despre cum parintii i~idisciplineaza copiii ii poate conduce pe parinti matii sensibile patronilor sau sotilor / sotiilor participantilor ii pot
la reevaluarea ~i schimbarea metode1or. costa pe participanti slujba sau casatoria. "Consiliile de analiza in-
De asemenea, insa~i publicarea constatarilorpoate schimba com- stitutionala", prevazute de guvemul federal, garanteaza fie elimina-
portamentul indivizilor, al grupurilor ~i al organizatiilor. rea, fie reducerea prejudiciilor posibile pentru subiectii cercetati la
De fapt, obiectivul cercetarii orientate politic deseori consta in niveluri lip site de importanta, prin planuri de cercetare corecte sau
schimbarea comportamentului. Dar dnd comportamentul s-a explicate adecvat participantilor inaintea consimtamintului lor de •
schimbat, e posibil ca rezul.tatele cercetarii sa nu mai fie exacte. a coopera. Aceste masuri de siguranta au redus substantial proble-
me1e etice discutate mai sus.
Dificultati in prezicerea comportamentului Folosirea rezultate10r cercetarii pune un alt tip de problema
etica ~ichiar politica. Cui ii datoreaza sociologulloialitate in primul
Fiintele umane i~i aleg comportamentul. Aceasta alegere poate
rind? Sursei care sponsorizeaza? Participantilor?Comunitatii ~tiinti-
implica situatii despre care oamenii au cuno~tinte insuficiente pe
fice? Societatii ca un intreg? Acesteanu sint doar simple intreMri.
44
45
Ar trebui ca cerceHitorii sa accepte sponsorizare pentru a studia ~tiinlei este folosita pentru a stabili grupele de control ca 0
cea mai buna cale de a convinge oamenii sa cumpere un produs linie de baza m contrast cu grupele experimentale care smt
evident inferior? Ar trebui ca anumite subiecte (e.g., posibilele supuse la 0 anum ita injluenla al carei rezultat este exam inat.
deosebiri sociale in privinta inteligentei) sa nu fie incluse in studiu? Metoda principala de cercetare a sociologiei este ancheta,
Ar trebui limitata in vreun fel folosirea rezultatelor cerceUirii? Ar m care subieclilor li se cere, fie prin chestionare foarte bine
trebui sa fie "pedeps*,' cercemtorii (prin pierderea fondurilor apro- organizate sau interviuri mai putin organizate (personal, prin
bate, a salariilor, a ~anselor de promovare, a slujbelor) pentru pro- corespondenla sau, din ce in ce mai mult, prin telefon) sa ras-
blemele pe care Ie studiaza sau pentru rezultatele cercetarilor lor? punda la 0 serie de intrebari despre ei in~i-ri,despre atitudinile,
Asociatia Sociologica Americana (organizatia profesionala cea valorile, parerile sau comportamentul lor. Pentru a obline
mai importanta a sociologilor din Statele Unite) a stabilit un cod concluzii despre populalii mai numeroase este important sa se
de etica pentru a rezolva unele dintre aceste intrebari. Codul prevede aleaga un e~antion potrivit. Observalia, fie prin participarea
un set de principii etice care exprima sentimentele colective ale cercetatorului la 0 activitate,fie intr-un mod indirect -ri analiza
comunimtii sociologice fata de aceste chestiuni importante. Acesta datelor strinse anterior (analiza secundara) smt alte doua me-
este un indreptar ce trebuie respectat de toti sociologii. tode importante ale cercetarii sociologice.
Cercetatorii sociologi se confrunta cu un numar de pro-
bleme in organizarea proiectelor de cercetare. Din punct de
Acest capitol a prezentat procesul de cercetare ca pe un vedere tehnic, ei trebuie sa se asigure cafolosesc crUerii demne
element important al disciplinei sociologiei. El a accentuat de mcredere care vor da rezultate potrivite, indiferent cine
importanla definirii cauzei presupuse (variabila independenta) efectueaza cercetarea. in plus, ei trebuie sa fie preocupali de
~i a efectului (variabila dependenta) ~i a stabilit 0 legatura validitatea criteriilor lor, adica de masura in care surprind
adecvata mtre ele ca fiind importanta in metodologia socio-
realitatea presupusa aft studiata. Din punct de vedere practic,
logica. Teoria ~i cercetarea merg mma fn mina. Teoria suge- deseori este greu sa convingi oamenii sa coopereze fn cercetare.
reaza variabilele adecvate, iar cercetarea verifica acuratelea
Mai mult, cercetarea deseori schimba comportamentul aflat
teoriei.
m studiu #, 0 data cu faptul ca indivizii sint con-rtienli de ei
Deseori, procesul de cercetare urmeaza 0 schema stabilita. in-ri-ri-ride acliunile lor -rica astfel se pot schimba ei m#-ri sau
Mai mtfi, 0 problema sociologica importanta este definita, iar actiunile lor, face mai dificila prezicerea comportamentului
literatura profesionala existenta este examinata pentru a stabili uman dedt actiunea atomilor sau a moleculelor. in cele din
ce este deja cunoscut despre problema. urma, exista dimensiuni politice -ri etice considerabile in orga-
in lumina aces tor cuno~tinle, ipotezele despre relalia intre nizarea cercetarii sociale, iar cercetatorul trebuie sa Ie ia in
variabile smt explicit prezentate, iar un plan de cercetare adec- considerare in intocmirea unui anumit proiect -ri m ducerea
vat, care va oferi 0 verificare precisa a ipotezelor, este dezvoltat. lui la mdeplinire.
Problemele etice importante nu sfnt doar luate in considerare,
ci deseori ele injluenleaza tipul ~iforma procedeelor de strm-
gere a datelor ce trebuie folosite. Aceste date sint analizate in
lumin'a ipotezelor originale ~i a concluziilor adecvate trase.
Metodele cercetarii fundamentale fn sociologie implica
experimente fie in laborator (mai pulin frecvente), fie pe "te-
ren ", situatii din viala de fiecare zi. Metoda experimentala a

46 47
aIte deprinderi dobindite de om ca membro al unei societati" (Tylor,
1871). Totu~i, toate definitiile au unele elemente comune.
Cultura este 0 caracteristidi a unei societati, nu a uriui individ.
Cultura este tot ceea ce este invatat in cursul vietii sociale ~itransmis

3 din generatie in genertie. In cuvintele lui Ralph Linton, ea este


"ereditatea sociala a membrilor unei societati".
Goodman ~iMarx (1982:85) au vazuteulturaca fiind "mo~teni-
rea invatata ~i socialmente transmisa, a obiectelor mcute de om, a
CULTURA cuno~tintelor, a parerilor, a valorilor ~ia perspectivelor, care asigura
membrilor unei societati uneIte pentro a face fata problemelor
A curente". Cultura define~te ~i pune la dispozitia membrilor unei

In
societati hrana pentro a 0 minca, haine pentro a Ie purta, limba
ee este eloJicum extinde sau limiteza libertatea individuala. pentro a 0 folosi, valori pentro a face aprecieri, idei pentru a Ie
aeest
Vom capitol,eomponentele
examina vom examinaeulturii
eoneeptul eheie
oJivom facededeosebirea
eulturei - ghida comportamentul ~ipractici pentro a Ie uffila.Pe scurt, cultura
mtre eultura " ideala" oJieea "reala". Diversitatea eulturata intre da forma vietii sociale ~i oorganizeaza.
societali oJiin interiorul lor va ji, de asemenea, diseutata, cum
vor ji diseutate relativismul cultural oJietnoeentrismul. De la 0
privire generala asupra eulturii, ne vom eoneentra asupra eulturii
Cultura: ,
0 inventie umana
amerieane, in particular. Capitolul se va sfiroJieu 0 diseulie despre
Cultura pare a fi 0 caracteristica eminamente umana. Alte specii
o noua perspeetiva, sociologia.
nu par sa posede cultura. 0 mare parte din comportamentul animalic
este 0 functie a instinctului sau deriva din invatarea specifica a
unui animal in timpul vietii sale.
CE ESTE CULTURA? De ce au cultura fiintele omene~ti? In cursul evolutiei, multe
dintre instinctele pe care specia umana Ie-a imparta~it cu stramo~ii
in conversatia obi~nuita, cuv'intul cultura deseori sugereaza 0 sai mamiferele au fost "selectate" treptat sau pierdute. Cu toate
forma de arta superioara: opera, balet, muzee. 0 persoana cu cultura acestea, fiintele omene~ti s-au dezvoltat. De-a lungul timpului, fiin-
este definita ca fiind rafinata, sofisticata, av'ind cuno~tinte despre tele omene~ti s-au transformat intr-o specie complexa ~inumeroasa,
arte ~icapacitatea de a Ie aprecia. In acest sens, cultura est~ 0 carac- intr-un sens specia dominanta pe pamint. De ce?
teristica a individului. Totu~i, sociologii ~i antropologii folosesc Raspunsul scurt este "cultura". Cultura da fiintelor omene~ti 0
termenul'intr-un sens mai largo mai buna ~i mai rapida metoda de adaptare la schimbarea fizica,
topologica ~iclimatologica dedt ar fi fost posibil doar prin evolutia
biologica. Combinatia intre evolutia anatomidi (dezvoltarea cre-
o definitie
, a culturii ierului, degetul mare opozabil, mersul biped) ~idezvoltarea culturala
a condus specia umana la starea sa actuala deosebit de dezvoltata.
Exista multe definitii ale culturii, 'incep'ind de la lapidarol- "un Relatia intre cultura ~ifiintele omene~ti este reciproca. De~i noi
mod distinct de viata al oamenilor, un model de a trai" (Kluckhohn, cream cultura (i.e., "invent'ind" limbaj ~i valori), noi, la r'indul
1949) - ~i merg'ind p'ina la cel enumerativ - "acel intreg complex nostro, sintem umanizati de ea (vezi Cap. 6). Mult din ceea ce
care include cuno~tintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul ~i
COAL.A 'I INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE 49
48
trece drept "natura umana" este, de fapt, produsul unci anumite COMPONENTELE CULTURII
culturi. Americanii, de pilda, deseori vad razboiul, agresivitatea ~i
competitia ca fiind umane prin na~tere. Totu~i, exista societiiti (e.g., Cultura poate fi impaqita in doua componente majore: cultura
arape~ii din Noua Guinee) in care razboiul este necunoscut, iar materiala ~i cultura nemateriala.
comportamentul agresiv ~icompetitiv, virtual inexistent.

Cu/tura materia/a
Cu/tura Iimiteaza libertatea umana
Cultura materiala se refera la to ate creatiile concrete ~itangibile
Cultura limiteaza libertatea individuala. Oamenii nu sint liberi
ale societatii. Acestea includ obiectele principale descoperite prin
sa faca tot ceea ce vor. Legile, 0 inventie culturala, ii impiedica sa
sapaturile arheologice: oale de lut, bijuterii, arme ~ialtele. De aseme-
se angajeze in anumite feluri de comportament (e.g., sa umble goi nea, cultura materiala include diverse obiecte, cum sint televizoarele,
pe strazile ora~ului) ~iIe cer sa actioneze in anumite feluri (e.g., sa
avioanele, stadioanele de base-ball, imbracamintea, zgiriie-norii ~i
puna un semn la bariera rotitoare din metrou). Indivizii nu i~i pot
ma~inile de spiilat. Pe scurt, orice manifestare fizica a vietii unui
crea propria limba daca vor sa comunice cu altii. De~i egali biolo-
popor este 0 parte a culturii sale materiale.
gic (in acela~i timp diferiti), barbatii ~i femeile rar sint egali din
Cultura materiala este transmisa generatiilor viitoare. Unele obi-
punct de vedere cultural. In multe societati, barbatii au un statut
ecte produse de om, cum sint avioanele, sint considerabil modificate;
social superior ~i mai multa putere decit femeile (vezi Cap. 12 ~i
13). Acela~i lucru s-ar putea spune despre saracii ~i minoritatile altele, cum sint cazile de baie, suporta putine schimbari sau deloc
din cele mai multe societati. Cultura limiteaza in mod inegal. in structura lor de baza. Unele, cum este rigla de calcul, sint inlocuite
cu succese tehnologice; altele, ca dansul hula hoop, ajung la moda
~idispar. Fie ca se schimba substantial, fie ca nu, comportamentele
Cu/tura extinde Iibertatea umana culturii materiale devin 0 parte importanta a caracterului fizic al
societatii.
In acela~i timp, cultura mare~te libertatea. Cultura elibereaza
individul de comportamentul predeterminat ~i conditionat, dictat
de instinct. Oamenii i~i modifica reactiile in functie de situatii; ei Cu/tura nemateria/a
fac alegeri, oricit ar fi ele de limitate. Chiar dadi cultura limiteaza,
ea adesea permite alegerea in cadrul unei game rationak de optiuni Sociologii manifesta tendinla de a se concentra asupra culturii
acceptabile. (De pilda, in timp ce mersul gol pe strada este interzis, nemateriale, crealiile abstracte ale societalii, care sint transmise
gama sortimentelor de imbracaminte din care cineva poate alege din generalie in generalie. Acestea sint insa~i bataia de inima a
este foarte larga.) vieW sociale.
Cultura ne elibereaza de nevoia de a reinventa mereu aspectele
necesare ale vieW sociale. Nu trebuie sa cream neintrerupt 0 limba Cuno~tintele ~i opiniile
cu care sa comunicam sau sa redescoperim in mod continuu focul
pentru a ne incalzi sau a ne gati mlncarea. Nenumaratele lucruri ldeile pe care Ie avem despre lume constituie un aspect impor-
obi~nuite pe care Ie facem in fiecare zi ~i articolele materiale de tant al culturii nemateriale. Aceste idei sint parte din mo~tenirea
care avem nevoie sint asigurate prin cultura, astfel eliberindu-ne culturala a tuturor societiitilor. Cuno~tinlele se refera la ace Ie con-
timp pentru creatie ~i explorare. cluzii bazate pe un anumit criteriu al evidentei empirice. De pilda,

50 51
fonna sferidi a pamintului ~i relatia intre copiii cu greutate mica "un pericol evident ~i iminent" limiteaza dreptul oamenilor de a
la na~tere ~i fumatul in timpul sarcinii sint elemente ale cunoa~terii. zice tot ceea ce vor.
Parerile, pe de alta parte, se refera la concluziile care nu sint Valorile nu sint in mod necesar statice; ele se pot schimba ~i
sustinute de un sprijin empiric suficient, pentru a fi considerate chiar se schimba in decursul timpului. De pilda, valorile care se
echivoc, adevarate. Doua exemple de pareri controversate sint: viata refera la iubire, la sex ~i la casatorie s-au schimbat in ultimele
incepe in momentul conceperii (vezi Cap. 13) ~ipedeapsa capitala decenii. De asemenea, cercetarea actual a arata ca studentii din ul-
retine de la crima (vezi Cap. 8). timii ani.au ajuns sa considere invatiimintul superior un mijloc de
Culturile tuturor societatilor intruchipeaza idei despre medivl a dobindi siguranta financiara mai degraba decit 0 cale de a-~i
natural, precum ~i despre lumea pe care au creat-o fiintele urnane. perfectiona 0 filozofie semnificativa de viata.
Mai mult, toate culturile au idei despre multe aspecte ambigue ~i
confuze ale vietii ~i ale moqii, ca de pilda, daca exista viata dupa Normele
moarte, intelesul fericirii umane ~isoarta finala a universului. Aceste
opinii strabat existenta de fiecare zi a fiintelor omene~ti de pretu- o mare parte din viata social a implica comportament rutinier.
tindeni. Oamenii se trezesc ~i se culca la anumite ore, maninca dupa un
program precis ~i se imbraca intr-un anumit fei. Acest lucru nu
este intimplator. Comportamentul nostru este structurat de norme,
Valorile
reguli sociale ~i linii de conduita care prescriu un comportament
Valorile sint idei abstracte despre ceea ce 0 societate crede ca adecvat in situatii speciale. De asemenea, normele pot modela ac-
este bun, corect ~iplacut. Valorile asigura contextul in cadrul cfuuia tiunile oamenilor in relatiile dintre ei. "Nonnele de politete" definesc
nonnele sociale (vezi mai jos) sint stabilite ~i explicate. Valorile comportamentul cuvenit fata de altii. '
asigura baza pe care judecam actiunea sociala, prin aceasta dind Ansamblul normelor societatii ("cadrul nonnativ") este impaqit
forma alegerilor pe care Ie facem. In societatea americana, de pilda, in obiceiuri, moravuri ~i legi.
apreciem munca in mod deosebit, iar "etica t:puncii" ne influenteaza Obiceiurile Obiceiurile sint conventiile curente ale vieW de
comportamentul specific. fiecare zi. Ele sint caile (1{,i~nuitep'rin care oamenii actioneaza:
Valorile nu sint doar concepte abstracte; ele sint investite cu de~teptarea la 0 anumita ora, turnarea laptelui peste cereale, tun-
semnificatie emotionala considerabila. Oamenii discuta in contra- derea paji~tei, aruncarea gunoiului in crematoriu, imbracarea intr-o
dictoriu, se lupta ~i chiar mar pentru valori, cum este "libertatea". tinuta potrivita pentru 0 ocazie, folosirea tacimurilor "adecvate"
Uneori, valorile se ciocnesc, ca atunci cind unii apreciaza steagul la masa. Obiceiurile sint actiuni cu 0 mica semnificatie morala; cel
american ca pe un simbol ce trebuie aparat ~i respectat, iar altii mai adesea, ele sint chestiuni de gust. Oamenii trebuie sa se comporte
apreciaza mai mult dreptul de a-I arde ~i a-I prof ana, in semn de in aceste feluri: daca nu 0 fac, pot fi considerati excentrici, neatenti
protest impotriva unor aspecte ale politicii Statelor Unite. De aceea, sau ciudati, dar, de obicei, nu primejdio~i sau rauvoitori. Daca
o valoare nu este in mod necesar universal acceptata de 0 societate, oamenii incalca obiceiurile, ei se expun birfei ~i ridicolului, nu
nici nu are totdeauna acela~i inteles in diverse societati. De pilda, batailor sau inchisorii.
democrati·ile inlerpreteaza cu totul diferit "libertatea" fata de statele . Moravurile Moravurile sint nonne considerate importante ~i
totalitare. Mai mult, valorile sint deseori limitate in cadrul unei so- semnificative pentru functionarea societatii ~ia vietii sociale. Furtul
cietati. De pilda, "exprimarea libera", care este foarte apreciata de respectului pentru proprietatea privata este 0 problema serioasa.
democratii, es,te deseori limitata in timp de razboi; ~i chiar in timp EI sfideaza concePtiile sociale de distribuire a proprietatii ~i de
de pace, legile impotriva calomniei ~i a preocuparii de a provoca incredere. Valorile patriotice sint alcatuite din moravurile refe-

52 53
ritoare la felulin care cetatenii responsabili ar trebui sa se comporte. zinHi. De pilda, un anumit miros este un semn ca in apropiere se
Prezenta dezbatere despre profanarea steagului american treze~te gase~te un scones. Intre miros ~i sconcs exista 0 rela!ie proprie. Sa
sentimente putemice, deoarece acest comportament atinge defmitiile dam un aIt exemplu: dnd vedem fum, ~tim ca are loc 0 anumita
fundamentale ale cetateniei, care sint semnificative pentru societate. forma de ardere. Cele doua, fumul ~i arderea, sint legate una de
Tabuurile sint moravuri proscriptive, adica definesc ceea ce nu cealaltii. Nu noi am creat aceasta relatie, dar trebuie sa 0 invatam.
ar trebui sa fie fiicut. In general, societatile au tabuuri referitoare Simbolurile Simbolurile (sau "semnele conventionaleH), pe
la relatiile sexuale ~i maritale intre rude apropiate ("tabuul inces- de alta parte, nu sint "naturale"; ele sint reprezentari create in mod
tului") ~i tabuul referitor la consumarea dimii de om. In general, arbitrar (cuvinte, gesturi, obiecte, imagini vizuale) care dobindesc
incalcarile tabuurilor ~iale moravurilor implica sanctiuni muIt mai inteles prin consens social. Un steag, de pilda, este pur ~i simplu, 0
severe dedt nerespectarea obiceiurilor. Aceste sanctiuni includ bucata de pinza cu 0 anumita forma, culoare ~i desen. Totu~i, oa-
intemnitarea, exilul ~i chiar moartea. , menii mor pentru el - nu pentru pinza in sine, ci pentru ceea ce
Deosebirea conceptuaIa intre obicei ~i moravuri (prima oara reprezinta, pentru semnificatia care i s-a atribuit. Steagul este un
fiicuta de Sumner, 1906) este relativ clara. Totu~i, nu este totdeauna simbol al unei natiuni ~iintruchipeaza intreaga semnificatie a acelei
u~or sa distingi comportamente specifice obiceiurilor sau moravu- societati. Weitman (1973) a aratat ca poate fi analizata semnificatia
rilor. Profanarea steagului constituie un bun exemplu. Pentru unii pe care 0 societate 0 investe~te in steagul sau national, ca 0 moda-
oameni, aceasta este, pur ~i simplu, 0 violare a unui obicei ~i nu litate de a intelege aspectele importante ale acelei culturi.
necesita nimic mai muIt dedt dezaprobarea. Pentru altii, un aseme- Limba Limba, un ansamblu semnificativ de simboluri social
nea act este 0 violare a moravurilor socieUitii ~inecesita 0 pedeapsa construit, este cel mai important aspect al culturii. Elementele unei
severa . . limbi au aproximativ acelea~i sensuri pentru membri aceleia~i co-
Legile Legile sint norme stabilite $i aplicate de autoritatea po- munitati lingvistice. Prin urmare, limba devine principalul vehicul
litica a societatii. Dupa ce aceste legi au fost scrise ~icodificate, se de comunicare intre oameni. Cu dt mai larga este gama de cuno~-
face refertnta la ele, in general, ca "legi promulgate". In unele tinte, cu atit mai multe simboluri sint necesare pentru a Ie comunica
societati, legea este transmisa pe cale oraUi;aceasta este considerata De aici, bogatia ~ivarietatea vietii sociale sint legate de bogatia ~i
ca "legea obiceiului" sau "obiceiul pamintului". Indiferent de forma varietatea limbii.
sa, deseori legea se aplica acelor comportamente care sint consid- Gesturile Oamenii comunica $ipringesturi, mi~cari ale corpu-
erate importante in societate. 0 mare parte din dezbaterile curente lui (ale piirtilor corpului, cum sint fata ~imiinile) care au semnificatii
despre caracterul adecvat allegilor care reglementeaza orice fel de consimtite social. In societatea americana, descrierea unui cerc cu
comportament sexual intre adulti, cu consimtamintul piirtilor, este degetul mare ~i cu aratatorul de la mina dreapta, tinind celelalte
o consecinta a deosebirilor intre protagoni~ti, cu privire la faptul
trei degete drept in sus ~i mi~dnd u~or mina, insearnna "A-okay;
daca un astfel de comportament este intr-adevar 0 problema de
totul este in regula". In aIte societati, acela~i gest are semnificatii
"gust" personal sau stil (obicei), sau de preocupare principala a
diferite. De pilda, in Franta el exprima insulta ca cineva este un
societatii (moraVUfi).
nimeni, un "zero". In Grecia ~i Turcia, el sugereaza 0 invitatie
sexuala nedorita. Gesturile, ca ~i limba, au semnificatie in cadrul
Semnele ~i simbolurile unui context social specific.
Semnele Semnele sint reprezentari; ele reprezinta altceva. Oamenii comunica atlt pe cale orala, prin limbaj, dt ~i prin
Exista doua feluri de semne: semne naturale ~isemne conventionale gesturi. De fapt, comunicarea personala i~i trage bogatia $isubtilita-
(simboluri). Unsemn natural are 0 relatie proprie cu ceea ce repre- tea din asocierea indicatiilor verbale ~ia senmelor neverbale. Totu~i

54 55
uneori, aceasta asociere duce la confuzie sau la interpretiiri nedorite fatete ale lumii decit asupra altora ~i ii determina pe membri sa
~i nea~teptate ale sensului. De pilda, unii biirbati acuzati de viol gindeasca intr-un stil specific. Totu~i, perspectiva modificata a
sustin ca, in timp ce limbajul victimelor lor zicea ca nu vor sa se ipotezei relativitatii lingvistice sustine ca limba este un mecanism
angajeze in relatii sexuale, gesturile lor (tonul vocii, expresia fetei, "care faciliteaza". 0
anumita limbii te ajuta sa ginde~ti ~isa percepi
stilul imbracamintei) spuneau altceva. intr-un mod specific, dar ea nu ii obliga pe oameni sa vada alte
fatete ale lumii sau sa i~i dezvolte alte mpduri de a gindi. De pilda,
cind este in interesullor, schiorii pot face deosebirea intre diferitele
Ipoteza relativitatii Iingvistice
tipuri de zapada intocmai cum fac inuitii. De asemenea, dominanta
Limba face mult mai mult decit sa Ie dea oamenilor posibilitatea formei masculine generice in gramatica (e.g., chairman1) se schimbii
de a comunica unii cu altii. Insa~i natura limbii, s-a sustinut, structu- in mod curent (e.g., chairperson2), a~a cum se schimbii conceptiile
reaza modul in care percepem lumea. Aceasta teorie, numita ipoteza noastre despre relatiile specifice intre biirbati ~i femei.
relativitalii lingvistice, a fost formulata initial de doi antropologi,
Edward Sapir (1929) ~i Benjamin Lee Whorf(1956). Ei sustin ca
limba unei societati dirijeaza atentia membrilor sai spre anumite CULTURA "IDEAL4" ~I "REAL4"
trasaturi ale lumii mai degrabii decit spre altele. Ilustrarea clasica
a acestui fenomen este ca, in timp ce limba engleza are doar un Normele ajuta la structurarea comportamentului prin definirea
singur cuvint pentru zapada, limbii inuitilor ii lipse~te un termen modurilor de actiune aprobate cultural. Norme1e defmesc "idealul";
general pentru ea. In schimb, intrucit deosebirea diverselor forme ele precizeaza ceea ce societatea considera ca oamenii ar trebui sa
de zapada este foarte importanta in viata lor zilnica, ei au cuvinte faca, ceea ce se a~teapta din partea lor sa faca.
diferite care descriu tipuri diferite de zapada (e.g., zapada pufoasa, Dar oamenii nu se comporta totdeauna a~a cum ar trebui sau
zapada care cade, zapada umeda, nameti). Astfel, utilitatea deose- cum se a~teapta din partea lor sa se comporte. De pilda, in societatea
birii multelor tipuri de zapada a dus la crearea cuvintelor pentru a americana, oamenii subscriu, in general, la normele fidelitatii se-
Ie numi ~i la includerea lor in limba inuitilor. xuale in casatorie. Totu~i, intre un sfert ~ijumatate din biirbatii ~i
Aspectul important al ipotezei relativitatii lingvistice este concen- femeile casatorite au relatii extraconjugale. Chiar ~ia~a, cei angajati
trarea ei asupra structurii gramaticale, care, sustin Sapir ~iWhorf, in astfel de actiuni deseori sustin validitatea normelor. Ei i~i explica
Ii conduc pe oameni sa priveasdi lumea intr-un anumit fel. De comportamentul prin slabiciunea personala sau prin imprejurari
pilda, in unele limbi neeuropene (e.g., limba chineza) separarea speciale ["mariajul meu se destrama", "sotia (sotul meu) mea nu
obi~nuita a agentului care actioneaza (subiectul) ~i a actiunii (pre- ma intelege, iar eu am nevoie de dragoste ~i afectiune"].
dicatul) nu are loc (Tung-Sen, 1970). In schimb, agentul ~iactiunea N ormele nu ar trebui confundate cu comportamentul. N ormele
sint legate laolalta; actiunea este agentul, iar agentul este actiunea. precizeaza comportamentul cuvenit din punct de vedere social, care
Potrivit lui Sapir ~i lui Whorf, vocabularul ~istructura gramati- poate sau nu poate fi manifestat. Ele sint patrunderi valoroase in
cala a unei limbi, impreuna, determina modul in care membrii unei formele de actiune pe care 0 societate Ie considera oportune, dar
societati percep lumea. Astazi, parerile cele mai bine informate ele nu garanteaza ca acele actiuni sint cu adevarat efectuate.
accepta 0 versiune "slabii" a ipotezeirelativitatii lingvistice. Existii
.un consens general ca vocabularul ~i structura gramaticalii a limbii IPre~edinte. Cuvlnt format din chair = scaun ~i man = blirbat (n: tr.).
unei societati i~i concentreaza atentia mai degrabii asupra anumitor 2Persoana care sta pe scaun (barbat sau femeie) (n. tr.).

56 57
DIVERSITATEA CULTURALA se deosebesc de culturile din zona temperata. Tarile dominate cindva
de Franta se deosebesc de cele stapinite cindva de Marea Britanie
sau Portugalia.
Cultura difera atit intre societati, cit ~i in interiorullor.
Diversitatea culturala dintre societati demonstreaza flexibilitatea
~i variabilitatea organizatiilor omene~ti. Intelegerea ~i aprecierea
Diversitate intre societati , acestei diversitati poate duce la un respect sanatos fata de deosebirile
dintre popoare ~i fata de ingeniozitatea speciei umane.
Rapoartele antropologilor exprima diversitatea culturala cons i-
derabila intre societati. Societatile se deosebesc prin modurile in
care i~i organizeaza relatiile dintre membri (vezi Cap. 13). Dar Diversitatea in cadrul unei societati ,
societatile se deosebesc ~i prin culturile lor. Variatiile in cultura
materiala a societatilor sint evidente in formele lor diferite de 10- A~a cum culturile diferitelor societati variaza de la una la alta,
grupuri din cadrul aceleia~i societati pot, de asemenea, viidi varie-
cuinte ~itransport. Pentru sociologie diferentele intre societati sint
relevante indeosebi in culturile lor materiale. tate, indeosebi daca societatea este numeroasa, complexa ~imoder-
na. Aceste grupuri, numitesubculturi, pot varia dupa clasa sociaIa,
Societatile se deosebesc prin valorile lor ~i prin normele care
origine etnica, rasa, religie ~i stil de viata, precum ~i dupa scopuri
precizeaza comportamentul potrivit. Ruth Benedict (1934) a descris ~iinterese. '
doua situatii diametral opuse: 0 cultura dionisiaca, de activitate
frenetica, de sensibilitate exagerata ~i de inaltare individuala prin Subculturile
competitie (KwakiutP din Insula Vancouver, Columbia Britanica)
~icultura apolonica, de discretie, sobrietate ~imoderatie, care pune Tiparele subculturale dau unui grup 0 savoare ~i 0 identitate ce
accentul pe importanta colectivitatii in raport cu individul (Zuni2 11deosebesc de societatea intreaga din care face parte. Identitatea
din New Mexico). unei subculturi se poate baza pe mo~tenirea sa etnica, indiferent
In societatile moderne vedem deosebiri similare. Accentul pus daca este chineza, italiana sau poloneza. Ea ar putea deriva din
de cultura americana pe individ difera in mod considerabil de cOIiditia economica a grupului, cum este cazul saracilor din ghetou.
accentul pus pe colectiv de statele socialiste. Chiar intre statele Subculturile unice din Noua Anglie ~i din sudulindepartat se ba-
socialiste deosebirile culturale sint evidente. Cuba difera foarte mult zeaza pe regiune ~i istorie. Subcultura drogurilor i~i are propriile
de Uniunea Sovietica din punct de vedere cultural. Ambele difera sale tipare. Pe scurt, orice grup de marime medie, care are idei
foarte mult de Republica Populara Chineza. De asemenea, sint sociale, valori, norme ~istiluri de viata considerabil diferite de cele
evidente deosebirile culturale intre statele capitaliste, cum sint ale societatii mai mari, poate fi considerat 0 subcultura.
Statele Unite, Marea Britanie ~iJaponia. Fire~te, exista asemanari Deseori, 0 subcultura are 0 limba distincta. Limba oamenilor
in toate societatile. Totu~i, istoria, geografia, clima ~i conditiile de ~tiinta este in esenta unjargon subcultural, a~a cum este termi-
sociale se combina pentru a deosebi societatile una de alta in multe nologia negustorilor de droguri sau a muzicantilor de jaz. Formele
privinte. De pilda, culturile societatilor insulare, curneste Marea distincte de comunicare in cadrul subculturilor confera un senti-
Britanie, contin elemente nautice distinctive care lipsesc in tarile ment de identitate, of era posibilitatea unei comunicari mai precise
inconjurate de us cat, cum este Ungaria. Culturile tarilor tropicale intre membrii subgrupului ~iprotejeaza aceasta comunicare de per-
soanele din afara acestuia.
IMembru al unei populatii indiene din Insula Vancouver (n. tr.). Mozaicul cultural creat de subculturi poate fi considerat un fac-
2Membru al unui trib de indieni nord-americani din New Mexico (n. tr.). tor de imbogatire a societatii. Statele Unite, de pilda, deseori au

58 59
considerat diversitatea lor culturaHi ca fiind una dintre puterile lor obiceiurile, practicile ~i comportamentele in raport cu ale lor ~i
majore (de~i legile stricte de imigrare in cea mai mare parte a acestui deseori aceasta evaluare capata un caracter moral care este spoit
secol demonstreaza ca nu toti americanii au aceea~i parere). Pe de - cu foarte mult sentiment. Relativismul cultural apara impotriva
aWiparte, unele societliti (e.g., Japonia) cred ca variatia subculturala acestei tendinte.
slabe~te cultura nationaHi ~i de aceca nu 0 incurajeaza. Oare relativism culturalinseamna ca "orice merge", ca nu existli
standarde absolute? Aceasta presupune iertarea pruncuciderii (uci-
Contraculturile derea copiilor, deseori folosita ca un mecanism de control al popu-
latiei) sau brutalitatea indreptata spre un grup minoritar? Sociologia,
In uncle cazuri tiparele culturalc ale unui anumit subgrup nu ca disciplina, nu are raspunsuri u~oare la aceste intrebari. Ca in-
sint doar diferitc, ci contrare tiparelor restului societatii. Contra- divizi, cei mai multi sociologi, daca nu toti, sint ~ocati de aceste
culturile, cum sint numite aceste subgrupuri, intruchipeaza idei, practici. Totu~i, ei ar incerca sa-~i separe preferintele ~i ideile mo-
valori, norme ~i stiluri de viata ce sint in opozitie directa cu cele ale rale de eforturile lor profesionale de a analiza cauzele ~iconsecintele
societatii mai mari. In anii '60 ~i la inceputul anilor '70, de pilda, unei anumite practici culturale. Adoptarea pozitiei relativismului
"hippie" au sfidat valorile americane fundamentale de individualism, culturalii incurajeaza pe oameni sa priveasca mai obiectiv propria
competitie ~imaterialism. Mi~carea neonazista crescinda din Ger- lor societate ~ipractidle ei culturale. Aceasta ofera un.fel de distanta
mania, Ku Klux Klan-ul din Statelc Unite ~i Fr~tia Musulmana de la care oamenii sa-~i priveasca propria viata.
din Egipt ~i-au dezvoItat propriile lor ansambluri de tipare culturale
care ii pun in opozitie cu culturile propriilor lor societati.
Uneori, cum a fost cazul cu rni~carea "hippie" din Statele Unite, Etnocentrismul
elementele contraculturii sint absorbite de cadrul cultural mai larg,
iar distinctia dintre cele doua se estompeaza. Totu~i, cel mai adesea, Opusul relativismului cultural este etnocentrismul, tendinta de
contracultura ramIne in contact putemic cu societatea mai mare, a considera propria cultura superioara altora din punct de vedere
cum este cazul cu Frlitia Musulmana din Egipt. moral ~i, astfel, de a judeca alteculturi dupa standardele proprii. A
fi etnocentrist inseamna a presupune ca propria societate face lucruri
doar cum este drept ~icum se cuvine (e.g., America: "Iube~te-l sau
Relativismul cultural lasa-l"). Observatorul etnocentrist este, de aceea, capabil sa percea-
pa practicile altor culturi sau subculturi ca derivatii, nu doar ca
Varietatea practicilor culturale atlt in interiorul societatilor, cit deosebiri. .
~iintre ele sugereaza ca nu existli un singur tipar "cel mai bun". 0 Etnocentrismului ii este mai u~or sa se mentina 'insocietliti relativ
astfel de concluzie constituie bazarelativismului cultural, ipoteza
omogene, traditionale ~i izolate. Inastfel de societati, existli proba-
ca nici 0 practica culturala nu este inerent buna sau rea; frecare bilitatea unui contact redus cu diferite practici ~iputine posibilitati
trebuie inte1easa in raport de locul ei in configuratia cultural a mai de a Ie vedea utilitatea ~i importanta in interiorul culturii in care
larga. acestea au loco Cind membrii acestui fel de societate sint expu~i
Aceasta perspectiva 11face pe observator sa se abtina de la a acestor variatii, este improbabil ca ei sa aiba gama de experiente
formula aprecieri asupra practicilor necunoscute. Aceasta presu- care le-ar permite sa suspende judecata ~i sa considere 0 variatie ca
pune toleranta, ~i chiar respect, fata de stilurile culturale care pot fiind mai degraba pur ~i simplu diferitli decit gre~ita .
. parea ciudate sau chiar "nefire~ti". Oamenii au tendinta de a evalua

60 61
TEMELE CULTURALE AMERICANE # sentimente de superioritate de grup. A~adar, etnocentrismul nu
este necunoscut printre americani.
Una dintre primele afirmatii despre valorile americane vine de Alte analize ale valorilor americane [e.g., Yankelovich (1978)]
la un vizitator francez, Alexis de Tocqueville (1969; original 1835). vad schirnbari in curs. Ele remarca 0 atentie crescinda fata de sine
El a fost deosebit de impresionat de lipsa de formalitate ~i egalitate ~i de exprimarea binelui, 0 scadere a accentului pus pe activitatea
exprimate clar, pe care le-a g~sit in Statele Unite, avind, mai ales, lucrativa ca punct central al vietii ~i0 preocupare crescinda pentru
in vedere originea lor in tiparele traditionale, de formalitate ~ideo- activitatile libere. In mod evident, cultura americana a suferit 0
sebiri de statut. schimbare deosebit de rapida in ultimul sfert de veac ~i nu exista
Mai recent, sociologul Robin Williams (1970) a sugerat ca, in nici un motiv sa ne a~teptam ca ea sa-~i inceteze evolutia.
ciuda marii diversitati culturale din Statele Unite, exista un numar
limitat de valori fundamentale care inc1ud expresivitatea culturala
a StateJ.or Unite. Citeva dintre aceste valori sint descrise maijos.
Americanii, conchide Williams, pun mare accent pe realizare
CULTURA ~I SOCIOBIOLOGIA
$i succes, indeosebi in rolurile lor profesionale. Ei sint extrem de
competitivi ~i considera succesul ca fiind masura propriei valori. Intr-o provocare majora a sociologiei ~i a ideii ca cultura for-
Activitatea ~i munca sint, de asemenea, importante pentru ameri- meaza comportamentul uman, etnologul Edward Wilson (1975) a
cani. In general, americanii sint frenetici, profund angajati intr-o introdus 0 noua disciplina,sociobiologia, studiul sistematic al bazei
activitate, i}1deosebi in domeniul muncii. Activitatile profesionale biologice a comportamentului uman. Wilson prezice ca antro-
pologia, psihologia ~i sociologia vor fi absorbite de aceasta noua
in special cele pentru barbati, dar din ce in ce mai mult ~i cele
pentru femei, constituie centrul vietii lor reale ~i al conceptiilor ~tiinta, deoarece ea explica mai bine activitatile omene~ti, pe baza
despre sine. geneticii, decit celelalte ~tiinte behavioriste, care Ie explica pe baza
Americanii apreciaza, in mod deosebit, eficienfa $i spiritul prac- culturii sau a educatiei. El crede ca tot comportamentul social,
tic. Nu este 0 intimplare faptul ca studiile ~tiintifice despre "timp inclusiv cel manifestat de alte specii decit cea umana, este supus
acelora~i procese de evolutie care afecteaza caracteristicile fizice
~imanagement" (Taylor, 1991) au inceput in Statele Unite. Singurul
ale speciei.
sistem filozofic propriu Statelor Unite este pragmatismul, 0 filozofie
care se concentreaza asupra consecintelor practice ale comporta- Deseori, sociobiologii folosesc exemplul grijii parintilor pentru
odraslele lor, de obicei explicata pe 0 baza culturala in termeni de
mentului unei persoane. Americanii au 0 mare incredere inprogres.
In general, ei sint optimi~ti in privinta vietii, siguri ca lucrurile vor "altruism", pentru a-~i dezvolta argumentul. Ei sustin ca motivul
fi mai bune. pentru care parintii din multe specii i~i apara urma~ii nu are nimic
Americanii au 0 putemica latura umanitara. Ei cred in ideea de de-a face cu altruismul. Mai degraba, sociologii insista ca aceste
a face bine atit ca indivizi, cit ~i ca grupuri - de pilda, marele animale sint programate genetic sa actioneze in acest mod, deoarece
numar de organizatii filantropice pe care Ie-au creat. Ei apreciaza supravietuirea odraslelor lor mare~te ~ansa ca genele lor sa fie
mentinute in fondul de gene colectiv.
libertatea ~i democrafia. Ei cred ca indivizii au dreptul de a se
exprima liber, de a-~iurmari scopurile personale ~ide a-~i augmenta Critici ai sociobiologiei (e.g., Bock, 1981; Lewontin, Rose ~i
fericirea individuala - ~i, in general, nu pe seama altora. Kamin, 1984) spun ca analogia intre comportamentul animal ~i
Totu~i, Williams de asemenea remardi tendinta americanilor cel uman (de pilda, compararea ritualurilor de imperechere ale
de a gindi in termeni de categorii sociale, care uneori duc larasism animalelor cu ritualurile umane de curtare) este fundamental gre~ita.
Ei sustin ca marea diversitate in comportamentul uman pledeaza
62
63
impotriva unei explicatii bazate pe genetidi. Programele genetice lizarii $i a sueeesului, a aetivitalii $i a muncii, a eficienlei $i a
codate, afirma ace~ti oameni de ~tiinta, ar determina un grad de spiritului praetie, a umanitarismului, rasismului $i a senti-
uniformitate in comportamentul social allui homo sapiens care, in mentelor superioritalii de grup ..
mod evident, nu este prezenta. Capitolul s-a meheiat eu 0 diseu/ie despre soeiobiologie,
Totu~i, sociobiologia i-a fortat pe sociologi sa se gindeasca la 0 ea 0provoeare mqjora la expliealia eulturala a ae/iunilor uma-
problema importanta pe care prea adesea au trecut-o cu vederea: ne. Au fost prezentate sumar atlt argumentele adeplilor, eft $i
factorii biologici nu trebuie sa fie ignorati in examinarea compor- ale criticilor soeiobiologiei $i au fost luate fn eonsiderare m-
tamentului social urnan. Biologia nu nurnai ca stabile~te unele limite lelegerile $i limitarile soeiobiologiei.
pentru ceea ce fac fiintele omene~ti, ci ea, probabil, face posibil ca
unele tipare culturale sa fie mai generate decit altele (Barash, 1977).
Astfel, cum deseori se intimpIa in ~tiinta, unele dintre pretentiile
extreme ale unei noi abordari sint respinse, permitind ca noi intele-
geri sa patrunda in perspective Ie stabilite. Foarte multi oameni de
~tiinta in domeniul social resping premisa de baza a sociobiologiei,
dar din ce in ce mai multi incearca sa inteleaga exact modul in care
fortele biologice influenteaza viata sociaIa.

Aeest capitol a examinat coneeptul de eultura m mod de-


taliat. S-a evidenliat ca cultura este un element uman ee limi-
teaza libertatea fntr-o oarecare masura, dar $i extinde, m mod
considerabil, capacitatea oamenilor de a face fata mediului
fneonjurator. Au fost discutate aspectele eulturii materia Ie,
cum smt obiectele facute de oameni, precum $i dif'eritele com-
ponenete ale eulturii nemateriale - euno$tinlele $i opiniile,
valorile, normele (obieeiurile, moravurile, tabuurile $i legil!?),
semnele $i simbolurile (limbajul $i gesturile). "Ipoteza relati-
vitalii $tiinlifiee ", care afirma ca limbajul structureaza
gmdirea, a fost analizata $i considerata ea avfnd nevoie de
modificari.
A fost descrisa deosebirea fntre cultura "ideala" $i cea
"reala ". S-a acordat atenlie diversitalii eulturale atft mtre
societali, eft $i fn interiorul acestora. Acest subiect a dus la
distinclia dintre subculturi $i contraculturi, dintre conceptele
eontrare de relativism cultural $i etnocentrism.
De asemenea, eapitolul a prezentat, fn linii generale, analiza
faeuta de Robin Williams temelor eulturale americane: a rea-

64 65

COAI.A 5 INTRODUCERE tN SOCIOLOGIE


Structura sociala: elementele
constitutive ale societatii ,
4 lnteractiunea sociala rareori are loc intimpUitor. In general, exista
un tipar al'comportamentului nostru. In timp ce cultura determina
o parte a tiparului, 0 mare parte a lui este determinata ~ide elemen-
STRUCTURA SaC/ALA te1e structurale ale societatii. Pe scurt, structura sociala este tiparul
recurent al relatiilor dintre elementele societatii. Printre aceste ele-
mente sint: statutul, rolul, grupurile, organizatiile, institutiile sociale
A ~i comunitatea.

/ntreaga viala sociala


zarea asocierii umane.incepe
Fiinlele0 data
umanecuse
societatea,
nasc intr-ocusocietate
organi- Statutul
care funclioneaza deja. Societatea este centrul existenlei umane;
viala sociala este viala in societate. In vorbirea de fiecare zi, prin statut se intelege un nivel de pres-
Nucleul acestui capitol va fi societatea in sine: ce este ea, din tigiu, de bogatie sau putere. Totu~i, dnd sociologii folosesc cuvintul
ce este formata $i diferitele eiforme, precum $iperspectivele teo- statut, ei se refera la pozitia unei persoane intr-o rete a de relatii
sociale. Statutul de "mama" desemneaza un membru al retelei so-
retice din care 0 examineaza sociologii.
ciale numite "familie", a~a cum desemneaza "tata" ~i ,:fiu". In
mod asemanator, "director ~colar" se refera la 0 pozitie in sistemul
de invatamint, la fel "profesor" ~i"elev". Fiecare dintre aceste eti-
NATURA SOCIETATII
, chete structurale se refera la 0 retea sociala ~i define~te 0 anumita
pozitie in cadrul acelei retele.
Unele statute sint reciproce: ,,mama" implica "copil", "profesor"
Trasaturile fundamentale ale societatii , implica "elevi". Alte statute indica retele mai difuze; de exemplu,
"dulgher" se refera mai degraba la 0 pozitie in reteaua profesionala
Un obiectiv important al cercetarii sociologice este societatea, general a a societatii decit la sugerarea unei legaturi cu un alt statut
o colectivitate de oameni care au 0 cultura comuna (pe care 0 transmit specific.
generatiilor urmatoare), un teritoriu comun ~i0 identitnte comuna Oamenii au multe statute sociale (setul de statute al unei per-
~i care se influenteaza reciproc prin relatii organizate social. soane). Mama, fiica, instalator, catolic, elev, prieten, italo-american
Faptul de a avea 0 cultura comuna, un teritoriu ~i 0 identitate ~i femeie s-ar putea aplica toate unui anumit individ. Unele dintre
comune ii leaga pe oameni unul de altul. Cultura comuna Ie asigura aceste statute sint numite statuteatribuite. Statutele atribuite sint
un "model de existenta" comun, iar teritoriul geografic comun Ie conjerite unei persoane de societate sau de un grup,fara contri-
asigura un spatiu comun in care sa realizeze cultura. Acestea doua bulla concreta a individului, cel putin initial. Oamenii nu prea
se combina pentru a asigura un sentiment comun de identitate. pot, initial, sa-~i aleaga rasa, religia, etnia, sexul ~i chiar clasa so-
Acest sentiment comunitar este, de asemenea, produs de interac- ciala. Aceste statute sint 0 funotie a familiei in care 0 persoana se
tiunea umana, din care mare parte se produce prin canale sociale. na~te.
Aceste canale de interactiune sociaIa se afla printre elementele Exista, de asemenea, statute dobfndite, care depind de calitafi
structurale - elementele constitutive - ale societatii. asupra carora individul are un oarecare control. Statutul marital
66 67
(sot, so!ie) ~i eel profesional (instalator), precum ~i statutele in la cineva care ocupa un anumit statut. Ulterior, el a sugerat ca
grupuri neformale (prieten, pre~edinte de club), sint functii ale ale- rolul este format din comportamentele angajate de catre ocupantul
gerii individuale, de~i constringerile sociale pot limita optiunile ac- unui anumit statut:
cesibile unei persoane. Aceste doua sublinieri diferite aduc in centrul atentiei cele doua
In societatile mari ~icomplexe, cultura este, de asemenea, com- caracteristici importante ale rolului: a~teptarile ~icomportamentul.
plexa, dar nici un individ nu poate fi expus intregii game de elemente In general, sociologii se refera laprescripliile rolului (a~teptarile)
culturale. Aspectele unei culturi pe care oamenii Ie pot experimenta pentru a defini normele sociale proprii unui anuinit statut. Ei folosesc
sint puternic influentate de statutul social pe care ace~tia il au. termenul indeplinirea rolului (comportamentul), ca sa se refere la
Acest lucru este adevarat in mod deosebit dnd este yorba despre comportamentul efectiv al persoanei care ocupa un anumit rol.
copii, ale caror statute atribuite ii expune initial doar la aspecte Brim (1960) a exprimat deosebirea intre prescriptiile rolului ~i
limitate ale culturii mai mari. De pilda, copiii nascuti in familii indeplinirea rolului in functie de "derivatie" (vezi Cap. 8).
catolice de obicei nu sint expu~i la valori, norme ~iidei ale familiilor Rolurile in comparatie cu statutul De~i inrudite, rolul ~i
musulmane. Fetele (un statut atribuit) nu sint pregatite social Cll statutul sint diferite.0 per~oana "ocupa" un statut, dar ,joaca"
valorile culturale ~i normele cu care sint pregatiti biiietii. In timp sau indepline~te un rol. Statute Ie nu au acces lara sa Ie fie ata~ate
ce adultii i~i pot schimba religia, clasa sociala ~ichiar sexul, copii- prescriptiile rolului. Pozitia unei persoane intr-o retea sociali'i are
lor Ie este aproape imposibil sa faca aceste lucruri. valoare limitata daca "sernnifica!ia" acelei pozitii nll este descrisa
Nu toate statutele din cadrul unui set de statute au aceea~i de prescriptiile rolului. De pilda, a fi parinte insearnna a sus!ine
importanta. Deseori, avem unstatut principal, un statut cheie care anumite valori (e.g., importanta copiilor) ~i a fi supus unor norme
are mare pondere (in interacliunile noastre sociale ~i in identitafile precise (e.g., obligatia de a Ie asigura copiilor sprijin afectiv, fizic
noastre sociale). In mod traditional, statutul profesional al unuL ~i financiar). Pozitia ~i obligatiile merg mina in mina.
biirbat este important pentru sentimentul sau de sine ~ipentru rela- Dar rolurile nu sint doar obligatii. Anumite drepturi ata~ate
tiile sale cu altii. De fapt, ocupatia unui biirbat este deseori statutul unui statut sint definite in prescriptiile rolului. De pilda, de~i secre-
sau principaL Acesta este schimbiitor pentru multi biirbati, intrudt tarele de birou sint obligate sa faca act de prezenta la timp ,~i sa
ei i~i impart, din ce in ce mai mult, timpul intre Cariera ~i familie. presteze 0 activitate competenta, ele au ~i dreptul laun anumit
In mod traditional, statutul de familie al unei femei a fost statutul salariu, la protejarea slujbei, la zile libere in caz de boala ~i la
~au principal. Totu~i, intrucit mai multe femei devin muncitoare, concediu. Profesorii, de~i sint obligati sa tina pasul cu domeniile
statutullor de munca devine din ce in ce mai important pentru ele. pe care ~iIe-au ales, sa faca act de prezentii la timp ~isa fie pregatiti
Virsta este deseori un statut principal, "controlind" ceea ce per- pentru ore, ei au ~i dreptul la un anumit grad de respect, la un
soanele trebuie sa faca ~imodul in care altii ar putea reactiona fata anumit nivel de munca din partea studentilor ~i la un anumit grad
de ele. Pierderea unui statut principal (e.g., dnd oamenii se pen- de libertate, pentru a face cercetiirile pe care Ie considera importante.
sioneaza sau nu mai au copii dependenti) poate tulbura sentimentul Drepturile ~iobligatiile se impletesc in cadrul prescriptiilor rolului
ata~ate statutelor sociale.
de identitate pe care oamenii I-au edificat in decursul multor ani.
Conflictul intre roluri Conflictul intre roluri apare, fiindca
relatia intre statut ~i rol nu este una de convergenta. Adica, de~i
Rolul
prescriptiile ata~ate unui statut sint de obicei in concordanta (e.g.
Statutul este un concept pozitional; el stabile~te locul unei per- statutul de parinte concorda cu obligatiile de a avea grija de copii,
soane in cadrul unei retele sociale. Rolul indica doua aspecte diferite de a-i imbraca ~ide a-i hrani), uneori ele sint in conflict. Rezultatul
ale activitatilor in sadrul unui statut. Ralph Linton (1935, 1945) este conflictul intre roluri. De pilda, un "asistent intern" (statut)
initial a definit rolul ca fiind toate lucrurile pe care Ie a~teptam de intr-un camin al unui colegiu trebuie sa "dea sfaturi" studentilor

68 69
colegi (obligatie) ~i,in acela~i timp, trebuie sa raporteze incalcarile unui grup au un sentiment de identitate comuna ~iun set comun de
regulamentului de catre studenti conducatorilor colegiului (obli- sperante, care Ie organizeaza interactiunea. Naveti~tii dintr-un tren,
gatie). Cele doua prescriptii ale rolului asistentului intern sint astfel care se vad unul pe altul zilnic, incep conversatii, se autodefinesc
in conflict, deoarece cu dt mai mult el aplidi regulamentul colegiu- ca "naveti~ti chinuiti" ~i ocupa acelea~i locuri in fiecare zi devin
lui, cu aut va ci~tiga mai putina incredere necesara pentru a fi un un grup social. .
sflituitor de succes. Categoriile sociale §i colectivele sociale Categoriile
Conflictul intre roluri apare ~idnd prescriptii1e rolului, asociate sociale ~i colectivele sociale sint oameni care au 0 caracteristica
cu doua sau mai multe statute, sint contradictorii. Studentul care comuna (e.g., toate persoanele cu par ro~u), un statut similar (e.g.,
invata, dar care este ~i prieten devotat, 'incearca un conflict intre "clasa muncitoare") sau aceea~i situafie (e.g., spectatorii la un
roluri dnd un prieten apropiat ii cere un serviciu important, dar concert rock). De~i oamenii din aceea~i categorie sociala nu sint
care consuma timp, 'in noaptea dinaintea unui examen hotaritor. necesarmente un grup social, ce au comun devine 0 baza a unei
Ambele prescriptii ale rolului sint justificate (studiul inaintea unui identitati imparta~ite ~i leorganizeaza interactiunea.
examen hotaritor ~iajutorarea unui prieten apropiat), dar satisface- Categoriile sociale sint modalitati comode de a descrie oameni
rea uneia inseamna nesatisfacerea celeilalte. Conflicte ca acesta
care au ceva comun ~i de a indica grupuri potentiale. Dar spre
impun oamenilor evaluarea ~i alegerea intr€ cererijustificate. deosebire de grupuri, categoriile sociale ~icolective, in general, nu
Tensiunea intre roluri Aceasta apare dnd eforturile de a
joaca un rol important in viata sociala. Ele sint abstractii statistice
satisface prescriptiile intruchipate intr-un statut social provoaca
comode, nu forte sociale de constringere sau de acces, a~a cum sint
anxietate, stres ~itensiune. Spre deosebire de prescriptiile care pro-
grupurile sociale.
voaca conflict intre roluri, cele care provoaca tensiune intre roluri
nu sint necesarmente contradictorii. De pilda, un supraveghetor de
0
Organizatiile organizafie este un tip de grup care este anume
creat pentru a duce la bun sfir~it 0 sarcina specifica ~i care are 0
birou trebuie sa mentina relatii de muncii armonioase cu colegii de
structuraformala, prin care fncearca sa fndeplineasca acea sar-
mundi, dar, de asemenea, trebuie sa Ie stabileasca maririle de salariu
cina. (Vezi Cap. 5 pentru 0 discutie mai detaliata).
~ipromovarile. De~i cele doua seturi de obligatii nu sint contradic-
torii, indeplinirea lor deseori creeaza supraveghetorului tensiune Organizatiile se situeaza, ca marime, intr-o gama larga, de la
emotionala ~ipsihologica. unele foarte mari (e.g., General Motors) pina la unele foarte mici
(e.g., un club ~colar). Indiferent de marime, 0 organizatie are reguli
formale ~i conditii pentru a fi membru, ceea ce ii da posibilitatea
Grupurile sa indeplineasca un scop (e.g., producerea ~i vinzarea de automo-
"Grupul" este un concept cheie in sociologie (vezi Cap. 5). Cind bile sau asigurarea unei game de activitati sociale pentru membrii
sociologii folosesc termenulgrup, ei au in minte doi sau mai multi
indivizi care au un sentiment comun de identitate ~i se influenteaza
sai). (
reciproc pe cai organizate, pe baza unui set comun de sperante re-
feritoare la compqrtamentul fiecaruia. Grupurile constituie 0 trasa-
tura distinctiva a vietii sociale. Cele mai multe activitati au loc in
INSTITUTIILE
, SOCIALE
contextul grupurilor, fie ca acestea sint familii, echipe, grupuri
tovara~e~ti sau grupuri de munca. Grupuri se gasesc pretutindeni; Multe elemente ale unei structuri sociale sint legate intre ele.
viata sociala este viatii de grup. Adicii, statutele, rolurile ~i grupurile nu sint izolate unul de altul.
Nu toate adunarile de indivizi sint grupuri sociale. Oamenii care Intr-adevar, grupurile sint compuse din statute, iar organizatiile
stau impreuna intr-un trennu sint necesarmente un grup. Membrii sint formate dintr-o serie de statute legate intre ele sau chiar din

70 71
grupuri sociale. Aceste elemente ale unei structuri sociale, la rindul Cap. 16). Religia este cea de-a cincea institutie; ea asigura coeziunea
lor, ajuta la edificarea institutiilor sociale. s~)Cialaprin interesul ei pentru "valorile absolute" (vezi Cap. 15).
Pentru a supravietui, orice societate trebuie sa rezolve anumite
probleme care apar in mod frecvent. Ea trebuie sa asigure satisfa-
cerea nevoilor fizice ~iafective ale membrilor sai, sa asigure transmi-
terea mo~tenirii comune a societatii din generatie in generatie ~i sa
Caracteristicile institutiilor ,
aiM grija de tineret. De-a lungul timpului, societatile dezvolta forme Intrucit institutiile sint alcatuite din elemente culturale ~istructu-
structurale ~iculturale stabile, pentru a se ocupa de aceste probleme. rale legate intre ele, ele au tendinta de a rezista schimMrii. De
Acestea se numesc institutii sociale. pilda, institutia educatiei a dezMtut, cel putin un sfert de secol,
Institutiile sociale sint caracterizate printr-un manunchi relativ problema unui sistem voucher1, a alegerii parinte~ti ~i a ~colii de
stabil de valori, norme, statute, prescriptii ale rolului, grupuri sociale cartier, cu putin efect important asupra structurii educatiei.
~iorganizatii care au legatura cu 0 arie specifica a activitatii umane. Institutiile de asemenea tind sa fie interdependente. Institutiile
De pilda, toate societatile trebuie sa aiM un sistem de producere, importante ale societatii tind sa se bazeze pe ~i sa sustina norme ~i
repartitie ~i achizitionare de bunuri ~i de servicii necesare pentru valori similare, ~i sa aiM scopuri similare. De pilda, sentimentul
supravietuirea oamenilor. Institutia care se ocupa de aceasta pro- de individualism al americanilor (vezi Cap. 3) joaca un rol impor-
blema este economia (vezi Cap. 17). De~i forma institutiei econo- tant in sistemul economic capitalist (economia) al Statelor Unite,
mice poate varia de la societate la societate (e.g., capitalismul de
in checks and balances2 inglobate in sistemul politic (politica) ~iin
piata, socialismul, comunismul, capitalismul de stat), fiecare socie-
libertatea americanilor de a-~i alege partenerul marital (familia).
tate trebuie sa dezvolte 0 modalitate relativ constanta de a produce
Sustinerea normelor, a valorilor ~i a scopurilor similare tinde sa
hrana, imbdicaminte ~iadapost, ~ide a repartiza acestea membrilor
faca institutiile interdependente; cind se produce 0 schimbare intr-o
sai. Societatea face toate acestea printr-o varietate de norme ~i
institutie, se produce, probabil, ~i in altele. Functionali~tii tind sa
va19ri, precum ~i prin statute, grupuri ~i organizatii.
se concentreze asupra aspectelor pozitive ale institutiilor sociale ~i
In mod similar, nevoia unei societati de a asigura membrilor sai
a modului in care institutiile ofera societatii posibilitatea de a rezolva
un set fundamental de deprinderi cognitive ~i intelectuale, care Ie
va da posibilitatea sa functioneze in societate, este rezolvata prin problemele ce apar frecvent. Pe de alta parte, teoreticienii conflic-
institutia sociala a "educatiei" (vezi Cap. 14). Orice ~coala (sau tului critica institutiile, pentru ca servesc doar scopurile unor membri
sistem ~colar) constituie doar 0 parte a unui model mai mare ~imai ai societatii. Ei iau in considerare mai degraba problemele cauzate
complex pe care 11numim institutie de invatamint. de diversele institutii sociale decit cele rezolvate de acestea.

,
Teoria functionalista
Comunitatea
(
Comunitatea este un grup social care imparta~e~te nu numai
Potrivit teoriei functionaliste, majoritatea societatilor au cinci identitatea ~iun model organizat de interactiune, ci ~i un teritoriu
institutii importante. Doua dintre acestea sint economia ~ieducatia.
A treia, familia (distincta de orice familie concreUi), este 0 institutie
IUn sistem de gestiune in care este prezentata 0 dovada justificativa, de obicei
sociala insarcinata cu responsabilitatea de a ingriji copiii ~i de a
cu documente sustinatoare ata;;ate, pentru fiecare tranzactie (n. tr.).
transmite mo~tenirea culturala a societatii prin socializare (vezi 2Limitele impuse tuturor ramurilor unui guvern, prin imputernicirea fiecarei
Cap. 6 ~i 13). A patra este institutia politica, institutia raspunzatoare ramuri cu dreptul de a amenda sau a anula actele unei alte ramuri, care cad in
de organizarea ~i repartizarea puterii printre membrii sai (vezi atributiile sale (n. tr.).

72 73
geografic comun. Acest teritoriu comun mare~te frecventa, ~ideseori Economia societatilor de vinatori ~i culegatori este, in esenta,
consecintele, interactiunii lor. De~i comunitatea adesea se refera la la nivelul subzistentei; membrii societatilor consuma tot ce au. Intre
un grup, relativ mic ~ichiar izolat, de oameni care traiesc impreuna, diversele populatii comertul este slab. Pe plan intern, majoritatea
ea se poate referi ~i la 0 societate urbana moderna. De pilda, multe oamenilor indepline~te acelea~i sarcini, diviziunea muncii este foarte
ora~e mari din Statele Unite vad 0 rena~tere a ideii de "mahala". redusa, daca exista cumva ~ise bazeaza pe virsta ~isex. Diferentie-
Intr-un sens, mahalalele sint comunitati. rea sociala este mica, iar legaturile de rudenie sint forma principala
Termenul comunitate este folosit din ce in ce mai mult cu referire de organizare sociala. Conducerea tinde sa fie neformala ~i se ba-
la grupuri ai caror membri nu au legaturi geografice unii cu altii; zeaza pe performanta realizata la vinatoare sau la stringerea hranei.
de pilda, "comunitatea oamenilor intelepti" sau "comunitatea
oamenilor de ~tiinta". A~adar, la baza unei comunitati, fie ca mem-
brii sai au comun 0 baza geografica, fie ca nu au, se afla un set
comun de valori ~inorme. Capitolele 20 ~i21, care trateaza popu-
,
Societatile horticole

latia ~i urbanizarea, vor contribui ~i la lntelegerea conceptului de Dezvoltarea cultivarii plantelor intre zece ~i nouasprezece mii
comunitate. de ani in urma a dus la schimbari sociale. Societatile horticole,
bazate pe cultivarea plantelor, au inceput, treptat, sa inlocuiasca
societatile de vinatori ~i culegatori, indeosebi in regiunile fertile
TIPURI DE SOCIETATI, din Orientul Mijlociu ~i din Asia de Sud-Est. Societatile horticole
foloseau tehnica "doboririi ~i arderii", prin care curatau 0 bucata
de teren ~i ardeau vegetatia taiata, ca sa fadi cenu~a pentru lngra-
Exista multe tipuri de societati. Totu~i societatile pot fi clasifi-
~amlnt. Dupa aceea semanau grine, folosind unelte simple, cum
cate in cinci tipuri fundamentale, clasificare bazata pe tehnologia
erau betele pentru sapat, ~i, mai tirziu, sapele primitive. Dupa doi
pe care acestea 0 folosesc ~i pe strategia pe care 0 adopta pentru
sau trei ani, cind pamintul era secatuit de elementele nutritive ne-
existenta.
cesare recoltelor, grupul se muta intr-o noua regiune.
Societatile horticole erau mai eficiente In asigurarea hranei ~ia
Societatile de vinatori $i culegatori
altor difuziunea
Prin bunuri necesare, decit
culturala societatile inventplor,
(rasplndirea de vinjitoria ~i culegatori.
tehnologiilor
Cele mai vechi strategii pentru existenta sint vinatul ~iculesul- sau a aspectelor culturii nemateriale de la un grup socialla altul),
vlnatoarea ~ipescuitul cu ajutorul uneltelor simple, confectionate practicile horticole s-au raspindit pina in Europa orientala ~iChina,
initial din lemn ~ipiatra, ~icautarea hranei. Aceasta forma de exis- creind 0 mai mare ~imai sigura cantitate de hrana. Eficienta sporitii
tenta este relativ rara in zilele noastre, doar vreo 300000 de oa- ~iexistenta unui surplus de hrana au permis 0 oarecare diferentiere
meni din 5 miliarde citi slnt pe pamint i~i mai asigura mijloacele de sociala; nu mai era nevoie ca fiecare membru al societatii sa fie
trai in acest fel (Vander Zanden, 1990). implicat in activitatea de producere a hranei. Au lnceput sa aparii
Intrucit putine regiuni pot intretine populatii numeroase care statute specializate, ca ~amanul (0 persoana care practica magia ~i
depind de hrana obtinuta zilnic, societatile de vinatori ~iculegatori vindeca oamenii) ~ime~te~ugaru1.Au inceput sa se dezvolte institp.-
tind sa devlna relativ mici. De asemenea, diutarea hranei adecvate tiile politice, unele lUlnd forma conducerii ereditare. De asemenea,
conduce la nomadism. Din cauza aceasta, densitatea populatiei in intrucit acumularea bunurilor necesare nu era uniforma unii oameni
aceste societati este scazuta. au ajuns mai bogati ~i, astfel, mai putemici decit altii.

74 75
Datoritii unei anumite permanente geografice, societatile horti-
Societatile agrare
cole au ajuns sa fie foarte diferite de societatile de vinatori ~i cule-
gatori. Ele erau mai mari, uneori ajungind pina la citeva mii de
"Revolutia agrara", care a avut loc carn aeum 5 000-6000 de
oameni. Ele erau formate din structuri permanente, cum erau casele
ani,· a.dus la dezvoltarea societatilor agrare. Acestea se bazau pe
adunate intr-un sat. S-au dezvoltat legaturi comerciale intre sate.
cultivarea pamintului pe scara mare, folosind plugul §i diferite
Dar cre~terea acestor societiiti ~iinteractiunea cu cele care se deose-
animale de tractiune. Societatile agrare au aparut mai intii in Orien-
beau de ele deseori duceau la animozitati, uneori ajungindu-se la
certuri ~i razboaie intertribale. tul Mijlociu, dar tehnologia lor s-a raspindit la alte societati din
lume.
Folosirea mai degraba a plugului ~ia animalelor dedt a uneltelor
de mina a fost 0 metoda mai eficienta de a face agricultura. Mai
Societatile pastorale
mult, aceasta eficienta a permis oamenilor sa stea mai mult timp
Cam in aceea~i perioada in care societatile horticole evoluau in intr-un locoAstfel, au inceput sa se dezvolte a~ezarile permanente.
regiuni fertile, societatile de vinatori ~iculegatori din regiunile mai Mai tirziu, agricultorii au invatat sa confectioneze unelte din metal,
aride evoluau in societati pastorale. Aceste societati, bazate pe care erau mai eficiente dedt cele din lemn ~i din piatra, pentru
imblinzirea animalelor, produceau 0 cantitate de hrana mai stabila aratul ~iaerisirea solului. De asemenea, uneltele din metal au permis
dedt produceau societatile de vini'itori ~iculegatori. Ocazional, so- dezvoltarea irigatiei, atit de necesara agriculturii pe scara larga.
cietatile combinau tehnica horticola cu cea pastorala, pentru a mari S-au produs mari surplusuri de hrana, ceea ee a dus la aparitia
nivelul ~i stabilitatea rezervelor de hrana. multor statute sociale specializate ~ila ocupatii distinete. De-a lungul
Ca ~i horticultura, pastoritul a dus la marirea societatii. Totu~i, timpului, banii mai degraba dedt trocul au devenit mijlocul de
cantitatea de pamint necesara pentru cre~terea animalelor a determi- schimb economic, ceea ce a facilitat dezvoltarea pietelor ~ia comer-
nat scaderea densitatii populatiei. Societatile pastorale au devenit tului. Comequl a dus la dezvoltarea centrelor urbane mari ~i, in
nomade, deoareee aveau nevoie de noi pa~uni dnd cele vechi nu Ie
mai asigurau hrana adecvatii. Aceasta hoinareala a dat na~tere unor celeDiferentierea
din urma, lasociala
ora~ul ~i,mai
moderntirziu, Cap. 11). sociale au devenit
(veziinegalifatile
noi contacte sporite cu alte ~cietati, avind ca rezultat comertul mai pronuntate ~iinstitutionalizate. A aparut 0 elita politica specia-
intre ele. De asemenea, contaetul cu alte societati a dus la unele lizata, deseori sub forma monarhiilor ereditare absolute. In mod
ostilitati intre grupuri ~ila dezvoltarea sclaviei; prizonierii au fost similar, s-au dezvoltat clasele sociale, indeosebi 0 elita economica
transformati in sclavi. prospera care controla pamintul muncit de 0 mare ~i dependenta
Tehnologia pastorala a creat un surplus de hrana. Au aparut subclasa de tarani. Religiile care s-au dezvoltat in acea epoca ~iin
statute specializate, cum erau me~te~ugarii, uneori ajungindu-se la urmatoarele au coneeput, din ce in ce mai mult, zeitati masculine,
inegalitati de statut institutionalizate (valoare inegala printre mem- marind stratificarea pe baza de sex (vezi Cap. 12).
brii societiitii). De asemenea, au aparut eonducatori puternici. Stilul o data cu dezvoltarea unei structuri politice, economice ~isociale
de viata pastoral pare sa fi jucat ~i un rol in dezvoltarea ideilor din ce in ce mai eomplexe, societatile agrare s-au deta~at calitativ de
religioase, bazate pe zeitati supreme care manifestau un interes foqnele sociale anterioare. Complexitatea acestor structuri sociale
aetiv pentru afacerile omene~ti de fiecare zi. Aceste idei sint compa- a sporit probabilitatea proliferarii lor ~i a continuarii dezvoltarii.
rabile cu iudaismul batrinilor pastori evrei ~ieu religiile care i~i au
.originea in el, cre~tinismul ~i islamul.
Ii

I 76 77
, industriale
Societatile
Societatile postindustriale
illl: Societatea industriaUi moderna s-a dezvoltat doar recent. Revo-
Societatea umana continua sa evolueze. Recent a aparut un nou
lutia industriala a avut loc initial in Anglia, la mijlocul secolului
tip de.societate numita societateapostindustriala, in care principala
al XVIII-lea, apoi s-a raspindit in toata lumea. Rezultatul a fost
sursa de subzistenta este mai degraba producerea informatiilor ~i
dezvoltareasocietatilor industriale, care au folositma~ini comple-
serviciile dedt producerea bunurilor materiale (Bell, 1973). Statele
xe, actionate de un motor, pentru a produce bunuri materiale. Aceas-
Unite sint considerate primul exemplu de societate postindustriala.
ta tehnologie a produs bunuri am de eficient, incH a transformat Acolo, pentru prima oara in istoria omenirii, oamenii au mai multe
cea mai mare parte a societatilor lumii.
~anse sa lucreze ill sectorul serviciilor economiei (e.g., vinzari, finan-
Productia mecanizata a adus enorme surplusuri de bunuri funda-
te, repararea ma~inilor, comunicatii, educatie) dedt in agricultura
mentale necesare vietii, dudnd la 0 explozie de statute sociale spe- sau in industria prelucratoare.
cializate, ierarhii de statut ~iinegalitati sociale. In mod paradoxal,
Totu~i, agricultura ~i industria prelucratoare nu dispar in socie-
productia mecanizata a mai avut drept rezultat reducerea inegalitatii
tatea postindustriala. Ele devin mai eficiente datorita tehnologiei
sociale, deoarece a permis mobilitatea sociala ~ia redus importanta
din ce in ce mai sofisticate, ceea ce inseamna ca, pentru mentinerea
statutului social mo~tenit (vezi Cap. 9 ~i 10). lnstitutia economica
aceluia~i nivel de productie sau al unuia mai ridicat, e nevoie de
a devenit din ce in ce mai diferentiata, precum ~imai importanta ~i
puternica. Dezvoltarea ma~inilor pe scara larga a insemnat deplasa- mai putini muncitori. Prin urmare, muncitorji trebuie sa gaseasca
alte forme de munca ~iIe gasesc in primul rlqd in sectorul serviciilor
rea locului "demunca central de acasa in fabrica ~idin mediul rural
(vezi Cap. 17).
in centrele urbane.
Societatea postindustriala este esentialmente 0 societate bazata
De asemenea, industrializarea a avut un efect profund asupra
pe cuno~tinte ~i pe producerea cuno~tintelor. Ea se concentreaza
educatiei, a familiei, a politicii ~i a religiei. Nevoia de muncitori
asupra ~tiintei, a ingineriei ~i a educatiei. Educatia asigura baza de
calificati ~i cultivati a reclamat extinderea ~anselor educative ~i la cuno~tinte pentm oamenii de ~tiinta, pentro ingineri ~i cei ce iau
alte categorii de oameni nu numai la mica elita. Familia ~i-apierdut decizii politice intr-o lume dominata din ce in ce mai mult de teh-
0
statutul de centru al productiei economice. populatie mai educata
nologie. lnstitutiile economice, de~i sint la fel de importante ca mai
a pretins ~ia obtinut mai multe drepturi politice. Autoritatea morala inainte, sint mult mai dependente de aceste sfere dedt erau in trecut.
a religiei a scazut pe masura ce industrializarea a marit diferentele
Tehnologia perfectionata, comunicatiile ~itransportul au dus la
ill stilurile de viata ale oamenilor, slabindu-Ie astfel consensul asupra
o mobilitate sporita. Cre~terea mobilitatii a creat 0 diversitate de
normelor ~ivalorilor fundamentale.
valori ~istiluri de viata ill societatea postindustriala moderna, marind
o data cu industrializarea a venit ~i urbanizarea; oamenii s-au
posibilitatea unei mai mari egalitati intre sexe, 0 mai mare toleranta
mutat unde Ie erau slujbele, ~iacestea erau in ora~e. Nivelul de trai
pentru diferite stiluri de viata ~i imbogatind mutual relatiile intre
general a crescut, de~i nu deopotriva pentlJl toti. Subdasa saraca a diferitle subculturi.
crescut. Efectele nocive ale industrializarii asupra mediului incon-
Societatea postindustriala se afla inca intr-un stadiu de tranzitie.
jurator au devenit din ce in ce mai evidente (vezi Cap. 20). lndus- Exemplul prototipic, Statele Unite, i~i continua transformarea intr-o
trializarea a adus multe beneficii, dar a ~icreat multe p~obleme pe societate postindustriala. Tranzitia creeaza probleme pentru diverse
care s'ocietatea trebuie sa Ie rezolve.
institutii sociale. De pilda, sistemul de invatamint, care in esenta
era organizat pentru 0 societate industriala, trebuie sa se transforme
78 79
in a~a fel, incH sa serveasca mai bine un sistem postindustrial. o perspectiva structural-
Familia trebuie sa se adapteze la schimbarea rolului sexelor, schim- functionalista:
I Talcott Parsons
bind relatiile dintre membrii familiei ~ischimbind rolurile in munca.
Astfel, structura sociala a societatii postindustriale continua sa se
schimbe. Dimensiunile ~inatura schimbarilorpe care structura so- Functii
ciala Ie va suferi nu sint intru totul previzibile la ora actuala.
, universale
Talcott Parsons (vezi Cap. 1) vede societatea ca pe un sistem
social, un ansamblu de paTtiintr-o interdependenta structurala care
o abordare evolutionista
I socio- functioneaza in armonie, ca sa mentina stabilitatea unei societati.
In conceptia lui Parsons, aceste elemente structurale constituie insti-
culturala: Gerhard $i Jean Lenski tutiile fundamentale care exista in toate societatile. Din aceasta
perspectiva, toate societatile sint confruntate cu probleme similare.
o mare parte din discutia despre diferitele tipuri de societati i~i Institutiile of era societatii posibilitatea de a gasi solutii la aceste
are originea in teoriile evolutioniste ale lui Gerhard ~iJean Lenski probleme universale. In esenta, deci, toate institutiile sociale inde-
(1987). Ei considera ca societatea evolueaza ca urmare a schimbarii plinesc functii importante.
cuno~tintelor culturale, indeosebi a tehnologiei. Societatile se schim- Fiecare societate, sustine Parsons, trebuie sa-~i asigure propria
ba pe masua ce dobindcsc mai multe informatii despre mediullor securitate ~i sa decida modul in care va distribui ~i folosi puterea
inconjurator ~idespre modul in care acel mediu poate fi "exploatat" inerenta vietii colective. Aceasm functie sm la baza regimului politic,
pentru folosul membrilor lor. De obicei, schimbarea se manifesta institutia politica a unci societati. yiecare societate trebuie sa aiba
in directia cre~terii complexitatii ~i a perfectionarii tehnologiei. o forma de regim politic, de~i natura sa exacta po ate varia. Unele
Cele mai multe societati se schimba de-a lungul timpului fie societati sint conduse de ocapetenie ale asa care ramine in functie
prin difuziune culturala, fie prin inventii independente. 0 data in- toata viata; altele practica 0 forma de democratie. Indiferent ce for-
ceputa, schimbarea se produce intr-un ritm relativ rapid. Forta mo- ma adopta Parsons, fiecare societate are un sistem de guvernamint.
trice, care determina schimbarea, dupa parerea celor doi Lenski, Parsons define~te economia ca fiind institutia sociala responsa-
este, de obicei, tehnologia, fie ca aceasta este reprezentata de unelte bila cu distribuirea bunurilor ~i repartizare~ serviciilor necesare
manuale pentru a cultiva parnintul, fie de inlocuitorullor, ma~ina. vietii colective.
Relatia intre societate ~i mediul fizic este, in acest fel, modificata Societatile trebuie sa se reproduca daca vor sa supravietuiasca.
de noile idei, de procedeele tehnice ~ide unelte. Aceasta functie speciala, sustine Parsons, este indeplinita de insti-
De obicei, inovatiile tehnologice limiteaza capacitatea mediului tutia sociala numitafamilie. Familia asigura mijloacele aprobate
natural de a modela natura societatii. Intrucit societatile creeaza ~i social nu numai pentru reproducerea sexuala, ci ~i,prin socializare
folosesc tehnologia, ele i~i asuma un control sporit asupra destinului (impreuna cu educatia), pentru reproducerea sociala ~i culturala
lor ~isint mai putin la discretia mediului natural. Totu~i, dependenta (vezi Cap. 6 ~i 13). De asemenea, familia satisface nevoia umana
societatilor modeme de combustibilii folositi este un memento ca de relatii intime.
progresul tehnologic de asemenea poate duce, in anumite cazuri, la Parsons sustine ca alte institutii, cum sint religia ~i medicina,
o mai mare dependenta de mediul natural. indeplinesc alte functii sociale importante (vezi Cap. 13-19).

80 81

(:OJ\LJ\ h INTKO])UCEIU, fN SOCIOLOOIE


Paradigma ARIL societatile primitive. Aceste societati au 0 diferentiere interna mo-
desta const1nd 1ntr-o institutie religioasa, 0 forma de 1nceput de
Parsons crede di exista patru functii pe care toate socieHitile
conducere ~iun sistem economic. Societatile moderne, care cores-
trebuie sa Ie 1ndeplineasca. Aceasta idee sta la baza faimoasei sale
pund statelor industriale ~ipostindustriale, constituie stadiul final
paradigme ARIL. Functiile slnt: adaptarea, realizarea obiectivelor,
al evohitiei, dupa parerea lui Parsons. In aceste societiiti, cele cinci
integragea ~ilatenta (ulterior a fost numita mentinerea sistemului).
institutii sociale de baza apar ca sfere separate, de~i interdependente.
Adaptarea se refera la nevoia societatii de a se adapta la mediul
Parsons sustine ca diferentierea interna are drept rezultat sisteme
sau fizic, 1ndeosebi pentru existenta sa. Aceasta adaptare este functia
eCOnOmlel. sociale mai eficiente, mtrudt institutiile specializate pot rezolva mai
Realizarea obiectivelor se refera la nevoia societiitii de a 1ndepli- bine problemele frecvente ~iserioase ale societatii. Pentru Parsons,
ni obiectivele importante, cum slnt supravietuirea ~ibunele relatii cu a~adar, diferentierea este egala cu progresul ~i schimbarea socialii;
alte societati. Aceasta responsabilitate Ii revine regimului politic. attt timp c1t aceasta este moderata, ~i organizata, ea este de dorit.
Integrarea implica aducerea laolalta a diverselor elemente ale
societatii, a~a IncH ele sa functioneze ca un 1ntreg ce se ajutamutual
~i colaboreaza. Familia 1ndepline~te acest obiectiv unind indivizii
Teoria conflictului: Karl Marx
1ntre ei prin legaturi de rudenie.
Marx nu a considerat societatea ca fiind compusa'din structuri
Latenta (mentinerea sistemului) este contributia culturala la mo-
ce opereaza In mod armonios ~i ajuta la rezolvarea unui numiir de
durile generale de a glndi ~ia crede. Aceasta functie este realizata
nevoi universale. Dupa parerea lui, institutiile societatii slnt instru-
de institutiile familiei, educatiei ~i religiei prin activitatile lor de
socializare ~iprin mcurajarea relatiilornormale ~ia valorilor comune.
mente
control de control,
este nu de rezolvare
sfera ecortomidL a problemelor.
Cei care Esential de
stap1nesc mijloacele pentru
pro-
ductie, capitali~tii, slnt In pozitia de a controla ~i chiar exploata
, societatii,
Evolutia
proletariatul, care asigura munca necesara pentru a pune In mi~care
Parsons vede societatea ca 0 structura sociala relativ stabila, In fabricile ~i alte 1ntreprinderi economice.
care schimbarea se produce 1ncet ~i1ntr-un mod organizat. De ase- Marx crede ca institutiile societiitii nu slnt egale ~i ca institutia
menea, Parsons pune accentul pe diferentierea interna care are loc economica este cea mai importantii. Din ea decurge controlul social
In societate, 1ndeosebi pe specializarea cresdnda a structurilor com- ~ipolitic. Marx sustinea ca 1ntre institutiile fundamentale exista 0
ponente ale societatii. Initial, familia era responsabila Cllcele patru mica diferentiere, In ciuda aparentelor cii ar fi invers. In societatile
functii universale ale societiitii. Pe masura ce societatile au~evoluat, timpurii, familia era institutia principala; de la revolutia industriala
s-au dezvoltat institutii economice ~ipolitice specializate. In socie- 1ncoace, aceasta "onoare" Ii revine economiei. Celelalte institutii
tatea postindustriala din zilele noastre, diferentierea interna se ex- servesc nevoile structurii economice. Guvernul, sustinea Marx, pro-
tinde mult dincolo de cea a societatilor horticole ~i agrare. tejeaza clasa capitalista. Functia educatiei este sa asigure muncitori
Parsons considerasocietatile primitive aproximativ echivalente educati ~ipregatiti pentru capitalism; functia familiei este sa asigure
cu ceea ce am descris ca fiind societatile de v1natori ~i culegatori, muncitorului (harbat) epuizat ~i zdrobit un loc In care sa se odih-
~iprimele societati horticole.ln aceste ~ocietiiti,diferentierea interna neasca ~i sa-~i revina pentru munca monotona ~i lipsitii de sens din
este mica, iar familia constituie institutia sociala de baza, daca nu ziua urmatoare.
cumva smgura. La baza analizei societatii mcute de Marx se afla concluzia ca
Societatile intermediare, aproximativ echivalente cu societatile istoria socieUitii se bazeaza pe conflictul de clasa. Faimoasa propo-
horticole ~i pastorale t1rzii, ~i cu cele agrare timpurii, au 1nlocuit zitie din Manifestul Comunist (Marx ~iEngels, 1955; initial, 1848)
82 83
este limpede in aceasm problema: "Istoria intregii societati existente Accentul pe eficienta rationala duce la dominanta unei forme
pina acum este istoria luptelor de clasa". Societatea se schimba organizatorice cunoscute sub numele de birocratie (vezi Cap. 5).
deoarece interesele celor doua clase, fie ca se numesc staplni ~isclavi, Weber subliniaza ca aceasta structura organizatorica este necesara
proprietari de pamint ~i ioba&i, patroni ~imuncitori, fie capitali~ti pelltru a asigura eficienta necesara in societatea moderna.
~i proletari, sint in conflict. In cele din urma, clasa subordonata Weber afirma ca ideile religioase calviniste au asigurat baza
adopta forme politice, precum ~i alte forme de actiune, ca sa-~i critica pentru dezvoltarea capitalismului modern. Pentru teologia
rastoarne agresorul. calvinism, este esential conceptul depredestinare, ideea ca Dumne-
zeu a ales d~ja oamenii pentru mintuire sau pedeapsa ve~nica ~i ca
Schimbarea sociala nimic din ceea ce fac oamenii in aceasta viata nu Ie po ate schimba
destinul. De~i nu se poate ~ti dadi vei fi sau nu vei fi mintuit, pros-
Marx sustinea ca schimbarea sociala nu este nici u~oara, nici peritatea in aceasta lume este considerata un semn al destinului in
nu se produce in mod automat; deseori, ea aduce greumti ~inedrep- lumea viitoare. Calvini~tii cred ca Dumnezeu nu ar ingadui osindi-
tati. Dar, credea el, schimbarea sociala este inevitabila 0 data ce tilor pe vecie sa 0 duca bine aici ~i acum. Astfel, sustine Weber,
clasa muncitoare recunoa~te ca este subordonata in mod inutil. calvini~tii pun accent pe importanta succesului nu atit de mult pentru
Rezultatul este revolutia sociala, care duce lasocialism, un sistem ca este datorat ci~tigului material, ci pentru di el arata ~i indepli-
mai uman, egalitar in care nu este exploatata nici 0 clasa. Astfel, ne~te vointa lui Dumnezeu.
pentru Marx, schimbarea sociala fundamentala nu vine atit prin Acest punct de vedere duce la insu~irile care au devenit caracte-
procese evolutioniste, bazate pe perfectionarea tehnologica cres-
cinda, ci prin revolutie. ristice capitalisn;a.ului
plina. Aceste --mundi
inSu~irisint sustinuta,
esentiale pentruinvestitii de capital
dezvoltarea ~idisci-
capitalismului
din zilele noastre. Weber subliniaza deosebirile dintre conceptia
calvinista ~i catolicism, care pune accentul pe importanta lumii
o abordare a actiunii
I sociale: viitoare in raport cu aceasta, pe nevoia de a-ti accepta soarta ~i pe
Max Weber credinta ca in viata viitoare vei fi rasplatit pentru faptele savir~ite
in aceasta viata.
Weber pune accentul pe efectul stilurilor de gindire asupra ac- Analiza facuta de Weber importantei ideilor calviniste pentru
tiunii sociale. Ideile sint factorii stimulativi esentiali in viata sociala, dezvoltarea sistemului economic capitalist~vade~te credinta sa in
deoarece modul in care oamenii gindesc despre ceva Ie influenteaza impactul ideilor asupra schimbarii sociale. In timp ce Marx consi-
puternic felul de a se comporta. dera ideile rezultatul structurii sociale (indeosebi locul cuiva in sis-
De pilda, dupa parerea lui Weber, societatea a progresat de la 0 temul economic), Weber considera ideile cauza structurilor. Astfel,
forma straveche in care "traditia", ideile transmise din generatie in Weber ~i Marx au idei diferite, ~i uneori incompatibile, asupra
generatie, a fost elementul cheie in viata colectivli. Acest mod de a naturii vietii sociale. Dar ideile amindurora pun accentul pe schim-
vedea lucrurile consfintea trecutul ~ideseori impiedica schimbarea barea sociala mai mult decit punctul de vedere structural-functio-
sociala. Societatile moderne, pe de alta parte, manifestli 0 abordare nalist allui Parsons.
"rationalli" a lumii, pe care Weber 0 define~te ca 0 preocupare pentru
eficienta ~i pentru relatia intre mijloace ~i scopuri. Aceastli teorie
a~teaptli cu nerabdare viitorul, determina schimbarea ~i 0 intimpina Acest capitol a examinat structura sociala a societatii. Au
cu bucurie. Dupa parerea lui Weber, a~adar, ratiunea, eficienta ~i fost rezumate caracteristicile fundamentale ale tuturor societa-
evalulirile mijloace-scopuri sint insu~irile caracteristice ale sociemtii lilor: statutul (atribuit sau dobfndit; statutul principal), rolul
moderne. (conflictul mtre roluri ~i tensiunea mtre roluri), grupurile,

84 85
categoriile sociale sau colectivele, organizatiile, institutiile so-
ciale .Ji comunitatea. De asemenea, aufost discutate diferitele
tipuri de societati .Ji modul cum au evoluat, de la societafile
de vinatori.Ji culegatori, societatile horticole, pina la societatile
industriale.Ji postindustriale moderne. Am examinat tehnologia
.Jiorganizarea sociala ale fiecarui tip.
Au fost explorate citeva perspective teoretice, diferite, asu-
5
pra societatii, incepind cu teoria evolutionista socio-culturala
a lui Gerhard .Ji Jean Lenski. Dupa aceea am rezumat teoria GRUPURILE SOCIALE $1
structural-functionalista a lui Talcott Parsons, care afirma ca
functia esentiala a societatii este satisfacerea nevoi/or univer-
ORGANIZA TilLE ,
sale fundamentale. A fost discutata teoria conflictului a lui
Karl Marx. Marx s-a pronuntat impotriva teoriei lui Parsons
ca institutiile sociale opereaza impreuna in armonie pentru A
binele social. El ajirma ca societatea serve.Jte interesele clasei
conducatoare. Max Weber credea ca schimbarea ideilor duce
In acest capitolVom
ganizatiilor. vom explora
discuta natura tipuri
diferitele grupurilor socialecum
de grupuri, .Jias-au
01'-

la schimbarea sociala. El .Ji-a ilustrat teoria analizind modul format, structura 101'.Jiprocesele interne. De asemenea, vom exa-
in care ideile religioase calviniste au netezit calea pentru mina organizatiile70rmale, remarcind diversele forme pe care Ie
dezvoltarea societatii capitaliste. pot lua .Ji legaturile dintre organizatii. in final, vom analiza con-
ceptul de birocratie.

GRUPURILE SOCIALE

Viata sociala este viata de grup. Indivizii traiesc in familii, in


grupuri de activitate, grupuri sociale sau de recreere ~i grupuri
~colare. 0 persoana se na~te intr-un grup social, dobinde~te primele
experiente intr-un grup social, cre~te ~i se maturizeaza in grupuri
sociale, i~i ci~tiga existenta intr-un grup social ~i,de obicei, parase~te
aceasta lume in contextul unei experiente de grup.
In Capitolul4, un grup a fost defmit ca doi sau mai multi indivizi
care au un sentiment comun de identitate ~i se influenteaza unul pe
altul in modalitati strucutrate pe baza unui ansamblu comun de
perspective referitoare la comportamentul fiecaruia. De~i aceasta
este 0 definitie generala utila, in realitate exista diverse tipuri de
grupurl.

86 87
Tipuri de grupuri Grupurile interne ~i grupurile externe
Grupurile pot, de asemenea, fi impaqite in grupuri interne ~i
externe. Ungrup intern este un grup in care membrii au un senti-
Grupuri primare ~i secundare
ment. de identitate ~i loialitate. Acest tip de grup se deosebe~te de
Urmind exemplullui Charles Horton Cooley (1902), sociologii grupul extern prin aceea ca persoana nici nu face parte din el, nici
contemporani fac distinctie intre grupurile primare ~i secundare. nu are vreun sentiment de loialitate. Deseori, oamenii manifesta 0
Grupurile primare sint grupuri mici in care membrii au relatii oarecare opozitie ~iostilitate fata de grupurile externe. "Noi" sintem
personale, strinse ~idurabile. Fiind intime ~idurabile, aceste grupuri membri ai grupului intern, "ei" sint membri ai grupului extern.
sint deosebit de importante pentru individ. De fapt, Cooley a numit Ostilitatea dintre grupurile interne ~igrupurile externe serve~te
aceste grupuri "primare" deoareee ele sint esentiale pentru dezvolta- la definirea granitelor intre grupuri.
rea sociaHi a individului. Familia este eel mai evident exemplu de Aceste granite pot fi geografice, cum sint cele care delimiteaza
grup primar. Membrii grupului primar in mod caracteristic petrec cartierele (~i "bandele" lor proprii). Grupurile pot fi ~i culturale,
o mare parte din timp impreuna, au experiente comlme ~idesfa~oara
muIte activitati in comun. Relatiile intre membri sint profunde dato- cumGrupurile
este ostilitfltea
jhterne intre "autohtoni"
~i grupurile ~i "imigranti".
externe au putine contacte unele
rim sentimentelor investite in ele. Membrii grupurilor primare dese- cu altele. Deseori, ele ~tiu putine lucruri unele despre altele, iar
ori ~tiu foarte multe unul despre altul ~ifiecare are grija de bunasta- ostilitatea lor reciproca in general se bazeaza pe stereotipuri. Aceste
rea celuilalt. idei, ~i contactul sporadic intre cele doua grupuri, deseori intaresc
Pe de alta parte, ungrup secundareste de cele mai multe ori un indiferenta sau antagonismul deschis intre grupurile interne ~i
grup cu durata determinata ~i mai mare, constituit pentru un scop grupurile externe.
sau 0 sarcina precisa, in care relatiile sint relativ impersonale. Aceste
"relatii secundare" nu au foqa de coeziune a "relatiilor primare".
Grupurile de referinta
Grupurile secundare tind sa fie asocieri cu obiecte precise, cu putine
efecte de lunga duraHi asupra indivizilor care Ie compun. Investitia Oamenii nu fac totdeauna parte din grupuri care sint importante
afectiva in grupurile secundare este, in general, mica, iar interactiu- pentru ei sau care ii influenteaza. Aceste grupuri, numite grupuri
nea intre membrii tinde sa se concentreze mai degrabii asupra ac- de referinfii, sint folosite de oameni pentru a-~i exprima, compara
tivitatilor care au dus la formarea grupului dedt asupra nevoilor, ~i evalua propriul comportament.
dorintelor ~ipreocuparilor membrilor individuali. Deseori, membrii Trei functii ale grupurilor de referinta Grupurile de re-
grupurilor secundare au putine cuno~tinte unul despre altuI. ferinta indeplinesc trei functii. Ele indeplinesc 0 functie normativii
Unele grupuri secundare de munca, in care oamenii sint impre- dnd defmesc forme adecvate de comportament. Un grup de referintii
una pentru perioade indelungate, pot dobindi caracteristicile unui poate, de asemenea, sa indeplineasca 0 functie comparativii, prin
grup primar. Membrii ar putea sa-~i faca marturisiri unul altuia, asigurarea fie a unui model pentru a fi imitat, fie a unui standard
ar putea lua masa impreuna, ar putea aranja activitati comune in dupa care sa fie judecata corectitudinea unei persoane. Grupurile
afara muncii ~iar putea aranja intilniri intre familii. Diferenta hota- de referinta pot, de asemenea, indeplini 0 functie de public, prin
ritoare intre grupurile primare ~i secundare consta in masura in evaluarea acceptabilitatii comportamentului unei persoane.
care membrii au 0 investitie afectiva in grup ~i unul in altul, au Unele grupuri de referinta pot indeplini mai multe dintre aceste
grija unul de altul ~imentin intre ei relatii sincere ~ide lunga duram. functii. Parintii, de pilda, in mod obi~nuit indeplinesc toate trei

88 89
functiile: ei i~i invatii copiii ce sa faca ~ice sa nu faca (functie nor- Festinger, Schachter ~iBack (1950) au studiat modelul de inter-
mati va); ei deseori servesc modele pentru ceea ce copiii vor sa fie actiune sociala in locuintele pentru studentii casatoriti de la Institutul
~i sa faca (functie comparativa); ~i ei i~i arata aprobarea sau dez- de Tehnologie din Massachusetts. Ei au constatat ca apropierea in
aprobarea fata de comportamentul copiilor lor (functie de public). prietenie depindea de distantii; pentru cei care locuiau in vecinatate,
In mod similar, deseori prietenii indeplinesc mai multe functii de probabilitatea de a se descrie unul pe celalalt drept prieteni apropiati
referinta. era mai mare decit pentru cei care locuiau mai departe, de~i pe
Grupurile de referinta nu sint totdeauna grupuri in sensul so- acela~i hol. De asemenea, prieteniile intre cei care locuiau in cladirile
ciologic al termenului. Conceptul de grup de referinta a fost folosit vecine erau mai apropiate decit cele intre indivizii care locuiau mai
pentru a descrie indivizi sau idei abstracte (de pilda, "libertate", departe. Pe scurt, apropierea a dus la interactiune, ceea ce a jucat
"egalitate"), care influenteaza modul in care ei gindesc despre ei un rol in formarea grupuriJor de prietenie.
in~i~i. Aceasta influenta poate fi negativa sau pozitiva; adica, ea
poate ajuta oamenii sa stabileasca cum nu vor sa fie, precum ~i Asemanarea
cum vor sa fie. Pentru militantii anticomuni~ti, liberalii traditionali
constituie un grup de referinta negativ, pe care ii considera prea Crearea grupurilor sociale nu depinde numai de apropierea fizica
blinzi ~i"confuzi". Ei nu vor sa actioneze in felul in care actioneaza
a membrifor lor.
manareiintre Un alt factor
indivizi. cheie in
De regula, formarea
oamenii grupurilor
prefera este ase-
sa se asocieze
liberalii; dimpotrlva, deseori ei vor sa actioneze aproape exact invers.
cu oameni ca ei in~i~i.Ei se simt mai confortabil in compania oame-
nil or cu care au interese, idei ~i valori in comun. De asemenea, ei
Cum se formeaza grupurile tind sa se asocieze cu altii care au caracteristici sociale asemana-
toare, cum sint rasa, religia, etnia ~i clasa sau care se aseamana ca
Intrarea intr-un grup poate fi absolut intimplatoare. Individul vlrsta, nivel de inteligenta ~i alte caracteristici personale.
se na~te intr-o anumita familie sau frecventeaza 0 anumita ~coalii Intr-un studiu clasic despre formarea legaturilor sociale, care a
din cartier. Totu~i, indivizii deseori se hotarasc sa intre in anumite fost in intregime confirmat de-a lungul anilor, Newcomb (1961) a
grupuri. Aceasta alegere pare sa fie calauzita de doi factori impor- studiat studentii din locuintele comune de la universitatea din Michi-
tanti: apropierea ~i asemanarea. gan. El demonstreaza in mod clar ca legaturile care s-au format
intre indivizii din studiul sau au rezultat in principal din interesele
Apropierea ~ivalorile lor similare existente la inceputul asocierii lor. Asema-
narea este, de asemenea, un factor important in alegerea unui par-
Masura in care apropierea, sau cadrul geografic imediat, influen- tener pentru casatorie, cu care sa formezi grupul social numit familie
teaza implicarea unei persoane intr-un grup nu poate fi supraes- (Belkin ~i Goodman, 1980).
timata. Noi formam grupuri tovara~e~ti cu cei din jurul nostru.
Noi intram in grupurile biserice~ti locale.
Grupurile sint formate din indivizi care se influenteaza reciproc. Norme/e grupului
Cu cit doi oameni sint mai apropiati din punct de vedere geografic,
cu atit mai mult cre~te probabilitatea de a se vedea unul cu celalalt, Comportamentul grupului, ca intregul comportament social, este
de a-~i vorbi, de a se socializa. Pe scurt, apropierea fizica mare~te considerabil influentat de normele operative din grup. La fel ca in
probabilitatea interactiunii ~i a activitatilor in comun, care duc la lumea sociala, in general, activitatile in cadrul grupului nu au loc
formarea grupurilor sociale. la intimplare. Fiecare grup are 0 idee in privinta comportamentului

90 91
adecvat pentru membrii sai, iar aceste norme calauzesc interactiunea
Structura grupului
in grup.
Grupurile nu sint adunari intimplatoare de indivizi care fac ace-
Formarea normelor grupului la~i 1ucru. Fiecare grup are 0 organizare, 0 structura a sa.
Normele apar printr-un proces gradat al interactiunii intre mem-
brii grupului. Un individ actioneaza intr-un anume fel, iar altii con- Statute ~i roluri
firma caracterul adecvat sau neadecvat al comp011amentului ori Nicaieri, conceptele de statut ~i de rol nu sint mai importante
sugereaza (direct sau indirect) schimbarile dorite. Normele rezulta dedt in studiul grupurilor sociale. Deseori, membrii unui grup au
dintr-un proces cumulativ al interactiunii in cadrul grupului. pozitii diferite in grup (statute sociale) ~itrebuie sa se angajeze (~i,
Studiul clasic al acestui proces a fost condus de Sherif (1966), intr-adevar, se angajeaza) in diferite activitati (valori). Spre deose-
care a folosit un test perceptual al mi~carii unei lumini. Cerind bire de copii, mama (statut social) in familie (grup) trebuie sa se
subiectilor in studiu sa treaca de la 0 situatie, in care ~i-au exprimat angajeze (~i, intr-adevar se angajeaza) in diferite feluri de compor-
parerile asupra mi~carilor luminii in timp ce erau singuri, la 0 tament. Spre deosebire de secretarul registrator al unui club social,
situatie care le-a impus sa faca cunoscute, in mod public, aceste administratorul are responsabilitati diferite.
pareri unui grup de camazari, Sherif a reu~it sa exploreze formarea Pe scurt, grupurile cons tau din statute care se impletesc cu ro-
reala a normei unui grup. lurile lor corespunzatoare. Statutele diferite servesc diverse aspecte
ale scopurilor generale ale grupului.
Conformarea la normele grupului
Intrudt, in general, oamenii obtin multe dintre satisfactiile vietii
lerarhiile statutului
sociale de la grupuri, grupurile exercita 0 influenta considerabila Grupurile constau din statute care se impletesc, dar nu este ne-
asupra comportamentului membrilor lor. In gener~l, grupurile sint cesar ca aceste statute sa fie egale. Unele statute pot fi considerate
mai putin tolerante fata de comportamentul care se abate de la mai importante dedt altele pentru functionarea grupului. Drept
normele lor dedt societatea mai mare. In grupurile mici, presiunea urmare, cele mai multe grupuri au 0 "ierarhie a statutelor" in care
pentru conformare este putemica. unor statute Ii se acorda mai multa putere ~i respect dedt altora.
Studiul clasic al conformarii la presiunea unui grup a fost facut De pilda, multe grupuri au un ~efsuprem (pre~edinte sau alt titlu)
de Solomon Asch (1952). EI a studiat presiunea pentm conformarea care are mai ~ulta putere sa stabileasca activitatile grupului dedt
la opinii false in legatura cu lungimea liniilor imprimate pe 0 carte aJti membri. In acest caz, ierarhia este definita prin pozitiile statu-
de joc. EI a constatat ca aproximativ 0 treime din subiecti a dat un tului (pre~edintele opus membrilor de rind) ~inu prin caracteristicile
raspuns (evident) incorect mai mult de jumatate din timp ("cei care personale ale membrilor.
cedeaza"). Ei au procedat a~a deoarece au perceput realmente Totu~i, in unele grupuri, diferentele in materie de putere ~i in-
incorect situatia, nu au avut incredere in propria lor judecata sau fluenta nu sint legate de pozitia unei persoane in structura statutelor
nu au vrut sa mearga impotriva parerilor altora exprimate in mod formale ale grupului. Unor oameni li se acorda mai mult respect ~i
deschis. Presiunea pentm conformare la normele grupului privitoare mai multa influentii dedt altora pentru ceea ce sint sau pentru ceea
la valori, atitudini ~i alte forme de comportament social poate fi ce fac. Strodtbeck, James ~iHawkins (1957), de pilda, au constatat
chiar mai mare. Studiul de mai tirziu (e.g., Middlebrook, 1974) ca, la inceputul deliberarilor unui juriu simulat, conducerea a fost
arata ca Asch e posibil chiar sa fi subestimat tendinta oamenilor de acordata oamenilor in functie de statutullor in lumea exterioara
a se conforma normelor grupului. acestui experiment ~i in functie de prime Ie impresii pe care Ie-au

92 93
mcut. Ulterior, un al treilea element cheie a devenit mai important: implica rezolvarea unor sarcini, comunicarile sint, in principal,
calitatea activitatii oamenilor in rolul de jurati. intre membrii cu statut superior ~i inferior; in situatiile sociale ~i
Studiile ulterioare (e.g., Berger ~i colab., 1972) sugereaza ca recreative, comunicarea e mai probabil sa aiba loc intre persoane
insu~irile exteme ale statutului pe care 0 persoana Ie aduce intr-un cu acela~i statut.
grup nu se diminueaza in timp, ci continua ~a influenteze locul
acelei persoane in ierarhia statutului grupului. Insu~irile ~iactiunile Conflictul
personale contribuie la dezvoltarea puterii distinctive ~ia influentei
in grupurile sociale ~i, astfel, la formarea ierarhiilor care afecteaza Comunicarea ~i interactiunea membrilor nu este intotdeauna
functionarea grupului. u~oara ~i placutii. Uneori membrii grupului se gasesc in conflict.
Studiind conflictul in familie, un grup mic, Letha ~iJohn Scanzoni
(1976) disting trei forme diferite pe care conflictele Ie pot lua. Un
,
Granitele
tip de conflict poate fi eel cu rezultat zero sau cu motiv mixt. Intr-un
Grupurile au granite care ii delimiteaza pe membri de nemembri. conflict cu rezultat zero, 0 persoana fie ci~tiga ceva, fie pierde
Aceste granite servesc la intensificarea interactiunii membrilor ~i totul. Intr-un conflict cu motiv mixt, nici una din cele doua persoane
la promovarea identitatii. Structura fixata a grupului stabile~te aces- nu vrea sa ci~tige sau sa piarda tot.
te granite. Un alt fel de conflict este eel bazat pe personalitate sausitualio-
nal. Conflictele bazate pe personalitate sint provocate de diferentele
personale dintre indivizii implicati; conflictele situationale sint pro-
Procesele grupului vocate de contextul social in care se afla oamenii (cum ar fi incer-
carea de impiirtire a unor resurse rare, cum sint banii).
Deopotriva de important ca granitele ~iierarhiile statutului este In final, co~flictul poate fi fundamental sau nefundamental.
interactiunea grupului. Exista trei procese centrale ale interactiunii Conflictul fundamental se produce in legatura cu normele funda-
grupului: comunicarea, conflictul ~icoeziunea. mentale ale situatiei, in timp ce conflictul nefundamental implica
aplicarea normelor acceptate la 0 situatie specifica. Discutia unui
Comunicarea grup cu privire la alegerea echipei pe care sa 0 provoace la un meci
de base-ball ar fi 0 forma de conflict nefundamental; a discuta
Comunicarea este, probabil, activitatea centrala a celor mai daca ei ar trebui sa fie inclu~i in intrecerile atletice ar reflecta un
multe grupuri. Membrii se informeaza unul pe altul, se lini~tesc conflict mai fundamental.
unul pe altul, striga unulla altul, se corecteaza unul pe altul. Pe In general, conflictele cu motiv mixt, situationale ~inefundamen-
scurt, ei comunica informatii, sentimente ~iatitudini. tale se rezolva mai u~or,deoarece, deseori, este posibil sa se gaseasca
Comunicarea intre membrii grupului nu se produce la intimplare. o forma de compromis. In formele alternative, se risca mult mai
o serie de studii s-au concentrat asupra naturii comunicarii in cadrul mult: totul sau nimic, atribute apreciate ale personalitatii ~iaspecte
grupurilor. Bales ~i colegii sai (1951) constata ca modelul de fundamentale ale grupului.
comunicare este legat de statutul unei persoane in grup. Mai exact, Nu orice conflict este negativ (Coser, 1956, 1967). Conflictul
Crosbie (1975) arata cum comunicarea in cadrul unui grup (mai ales poate ajuta la clarificarea scopurilor grupului ~i a granitelor. Daca
in cadrul unui grup stabil) tinde sa aiM loc intre persoane egale ca este tratat cum trebuie, el poate mari gradul de participare in grup
statut sau de la 0 persoana cu statut superior la una cu statut inferior. ~icoeziunea acestuia. Cheia functionarii pozitive a conflictului este
Homans (1950) demonstreaza ca natura activitiit~lor unui grup ca el sa fie rezolvat conform normelor (adica, sa fie stabilite ~i
contribuie la modelele de comunicare intre membri. In situatii care acceptate reguli pentru rezolvarea lui).

94 95
IIII

Coeziunea
asemenea, in grupurile mai mari a vorbi cu altii deseori se trans-
Coeziunea, gradul in care membrii se simt legati unul de altul, forma in a vorbi altora.
este, de asemenea, 0 caracteristica importanta a grupului. Cu cit ~u exista 0 marime optima pentru toate grupurile. Grupurile
un grup este mai legat, cu atit cre~te probabilitatea ca el va fi stabil mai mici tind sa fie mai personale, dar mai putin stabile. Marimea
~ica membrii se vor conforma normelor sale. Grupurile unite rezolva optima' a unui grup depinde de natura ~i activitatile grupului.
problemele mai bine. In general, deci, coeziunea pare a avea mare
importanta pentru grupuri. 0 posibila consecinta a coeziunii grupu- Conducerea
rilor este tendinta grupurilor unite de a fi mai putin tolerante fata
de diferente ~ideosebiri de opinii. Cele mai multe grupuri au un condueator, 0 persoana care dato-
rita personalitatii, realizarilor sau pozitiei joaca un rol important
in influentarea activitatilor grupului. 0 considerabila munca de
Probleme selectate in studiul cercetare despre conducere in grupurile mici a identificat doua tipuri
diferite.
grupurilor
Conducerea instrumentata descrie conducatorii care pun grupul
in mi~care pentru indeplinirea obiectivelor grupului. Conducatorul
Efectele marimii instrumental este orientat spre obiective ~i se concentreaza asupra
afacerii imediate. Conducerea expresiva implica crearea armoniei
Marimea unui grup influenteaza structura sa ~i interactiunea ~ia solidaritatii in cadrul grupului. Conducatorul expresiv este pre-
membrilor. Cel mai mic grup, numit diada, consta din doi oameni ocupat de morala grupului. Ambele feluri de conducere sint necesare
~inecesita implicarea activa a fiecarui membru. Ca grupul sa con- pentru grupurile stabile ~i eu succese, de~i se pare ca doi indivizi
tinue, fiecare trebuie sa tina seama de celalalt. In general, diadele deosebiti tind sajoace aceste doua tipuri diferite de roluri de con-
implica relatii mai intense ~i sint mai putin stabile decit grupurile ducere intr-un grup (Bales ~i Slater, 1955). Aparent, conducatorul
mal man. orientat spre obiectiv genereaza un grad de ostilitatc, prin imboldirea
Adaugarea unci a treia persoane la 0 diada creeaza 0 triada. In- grupului sa se ocupe de responsabilitatile sale ~i, in timp, este
tr-o triada exista mai multe relatii posibile ~idiferite. De asemenea, improbabil sa fie considerat foarte placut.
exista posibilitatea unei coalitii a doi impotriva unuia, ceea ce pro- "Stilurile" de conducere de asemenea variaza (White ~iLippitt,
voaca 0 presiune asupra celei de-a treia persoane. Totu~i, daca 1953). Unii conducatori sint democrati ~iincearca sa obtina acordul
exista conflict intre doi membri, al treilea poate servi ca mediator membrilor asupra actiunii grupului. Altii sint autoritari ~idau ordine
~ipoate incerca sa mentina armonia grupului. Triada este, in gene- a~teptindu-se ca acestea sa fie urmate. Un al treilea tip este condu-
ral, mai stabiIa decit diada, dar totu~i mai putin stabila decit gru- catorullaissez-faire1, care nu face nici un efort pentru a dirija sau
purile mai mari. organiza activitatile grupului.
Cu cit grupul este mai mare, cu aut este mai larga gama relatiilor Nu exista un singur stil de conducere eficient in toate situatiile,
posibile intre membrii grupului. Totu~i, dincolo de 0 anumita ma- de~i se pare ca conducerea }aissez- faire este cea mai putin eficienta
rime, apare 0 structura mai formala pentru a u~ura interactiunea in majoritatea situatiilor. In Statele Unite, cel putin, conducerea
membrilor grupului. Cind un grup are mai mult de aproximativ democrata pare a fi cea mai utila in mentinerea moralei grupului ~i
opt pina la zece membri, devine virtual imposibil ca membrii sa in rezolvarea obiectivelor grupului. Totu~i, conducerea autoritara
converseze direct unul cu celalalt. Este necesar un regulament pentru pare sa fie mai eficienta in situatii extreme, in care exista putin
rezolvarea interactiunii ~i apare 0 forma a structurii statutelor. De
IDoctrinli de neamestec in treburile altora (n. tr.).
96
97

"
timp pentru mecanisme de realizare a consensului, folosit de condu- Ele sint concepute cu grija ~i contin 0 structura formala de statute,
catorii democrati. roluri ~i grupuri mai mid.

Luarea deciziilor in grup


Natura organizatiilor
Luarea deciziilor intr-un grup se bazeaza pe interactiunea mem-
brilor grupului. Deseori, grupurile presupun un grad de consens De~i fiecare organizatie formala este unica (e.g., Divizia Vehicu-
sau acord, inainte ca ele sa intreprinda 0 actiune. lelor cu Motor difera de 0 universitate publica), ele au anumite
De asemenea, faptul ca grupurile sint compuse dintr-un numar asemanari. Aceste asemanari dezvaluie caracteristicile generale ale
de indivizi Ie face sa aiM la dispozitia lor 0 gama mai larga de tuturor organizatiilor formale.
cuno~tinte ~imeserii decit este, in general, posibil pentru un singur
individ. Astfel de grupuri au resurse mai mari, la care sa apeleze
pentru a lua hotariri, decit au indivizii.
Planificarea §i ratiunea
Stoner (1961) a constatat ca deseori exista 0 mai mare probabi- Planificarea rationala ~ichibzuita este una dintre caracteristicile
litate ca indivizii in grupuri sa ia hotariri riscante decit indivizii organizatiilor formale. In unele privinte, planificarea poate fi trasa-
care actioneaza singuri. Aceasta "schimbare riscanta" a fost atri- tura cea mai evident definitorie a organizatiilor. Planul organizatiilor
buita unei "difuziuni a responsabilitatii"; indivizii intr-un grup pot formale comporta atentie la ratiune, un accent pe relatia intre mij-
atribui responsabilitatea pentru 0 hotarire tuturor membrilor grupu- loace ~i scopuri. Structurile organizatorice sint create pentru a ajuta
lui ~i, astfel, nici un singur individ nu poate fi facut raspunzator organizatia sa-~i indeplineasca obiectivele. Planificarea rationala
daca hotarirea se dovede~te a fi gre~ita. Aceasta poate duce la decizii necesita 0 intelegere clara a obiectivelor organizatiei, a tipurilor de
indraznete, dar riscante, decizii pe care indivizii nu le-ar lua singuri. activitati ~i a structurilor organizatorice necesare pentru atingerea
De asemenea, procesul de realizare a consensului grupului poate acestor obiective.
frina persoanele care se opun sau poate irnpiedica discutarea conse- Nu toate organizatiile tdiiesc la inaltimea idealului planifidirii
cintelor negative ale luarii deciziei respective de catre grup. rationale. Este posibil ca actorii organizatorici (persoanele care
Totu~i, daca un grup este foarte unit, presiunea la conformare
actioneaza potrivit statutului lor organizatoric) sa nu-~i indepli-
poate duce la decizii mai pu~in creatoare (Callaway ~iEsser, 1984).
neasca, pe baza unui ca1cul rational al mijloacelor adecvate, scopuri
Membrii grupului i~i pot cenzura propriile idei in a~a fel incit sa clar stabilite.
reduca deosebirile din cadrul grupului, pierzind valoarea perspecti-
velor ce pot contribui la rezolvarea unei probleme sau la luarea ma-
surilor necesare. Acest tip de reactie a fost numit gindire de grup.
Formalizarea
Structura formaHi a organizatiilor Ie deosebe~te de alte tipuri
de grupuri. In organizatii, relatiile intre activitati, precum ~i intre
,
ORGANIZATIlLE FORMALE actorii organizatorici, sint foarte bine structurate. Exista 0 descriere
precisa a indatoririlor indivizilor ~ia responsabilitatilor departamen-
Societatea moderna este 0 societate de organizatii formale.Or- telor. Deseori, aceste cerinte sint rezumate in documente scrise care
ganizatiile formale sint mari grupuri secundare, create in mod deli- servesc drept statut al organizatiei.
berat pentru a indeplini un obiectiv precis sau 0 serie de obiective.
99
98
Birocratia
• impersonal, luind masurile necesare pe baza regulilor ~i a regula-
mentelor stabilite ale organizatiei sau pe baza precedentelor mai
In organizatiile mati, varietatea departamentelor ~ia indatoririlor degraba dedt a sentimentelor personale. De asemenea, interactiunea
trebuie sa fie organizata ~i coordonata pentru eficienta maxima. cu uh client nu ar trebui sa fie bazata pe sentimente personale, ci
Birocralia este structura administrativa formala, raspunzatoare de pe roluloficial al birocratului.
planificarea, supravegherea ~i coordonarea muncii diferitelor seg-
mente ale unei organizatii. Dupa parerea lui Weber (1978; initial, Dosare ~i documente scrise, formale
1921) exista mai multe caracteristici importante ale birocratiei,
fiecare fiind descrisa pe scurt maijos. Activitatile organizatorice trebuie sa fie comunicate ~iinregis-
trate in forma scrisa ~i pastrate ca un document permanent pentru
Specializarea ~i diviziunea muncii calauzirea activitatii viitoare. Documentele scrise sint esentiale pen-
tru memoria organizatorica a birocratiilor. Pllngerea tipica despre
Ca 0 organizatie sa functioneze bine, fiecare membru al ei are "birocratism" deriva din nevoia de documente scrise pentru toate
un ansamblu specializat de indatoriri. Aceastadiviziune a mundi, tranzactiile. Aceste documente sint utile organizatiei, in ciuda fluc-
sau persoanele care i~i duc la indeplinire sarcinile atribuite, face ca tuatiei sau a absentei personalului.
oamenii sa-~i dezvolte cuno~tinte speciale in meseriile lor ~iorgani-
zatia sa functioneze cu maxima eficienta.
Competenta tehnica ~i avansarile
lerarhia Angajatii trebuie sa aiM competenta tehnica pentru a-~iindeplini
indatoririle. Weber subliniaza ca aceasta este 0 ruptura categorica
Departamentele mtr-o birocratie nu numai ca au indatoririle lor
eu trecutul, dnd meseriile depindeau in mare masura de relatiile
precise, dar sint ~iorganizate intr-o ierarhiein care fiecare departa-
personale ~i familiale, nu de priceperea tehnica. De~i relatiile inca
ment este supravegheat de un departament superior in nivelul au-
joaca un rolin multe birocratii, aprecierea competentei tehnice a
toritatii. In organizatiile foarte mari, aceasta ierarhie are forma
devenit mult mai importanta. Extinderea folosirii "examenelor
unei piramide in care autoritatea mai mare este acordata celorputini pentru posturile de salariati" a urmarit asigurarea unor mecanisme
de la virf ~imai putin numarului mai mare de la nivelurile inferioare.
de evaluare a competentei tehnice.
Cei mai multi oameni i~idau seama de ierarhia din organizatiile lor. Datorita criteriilor competentei tehnice, a diviziunii muncii ~ia
structurii ierarhice ale organizatiilor, angajatii pot anticipa avansa-
Reguli ~i regulamente
rile in cadrul organizatiei. Vechimea m munca ~imeritul smt asociate
Cele mai multe organizatii au un ansamblu, intocmit cu grija, cu avansarea; alti factori, cum sint familia ~i relatiile personale, nu
~e reguli ~iregulamente care calauzesc comportamentul salariatilor. sint considerati a avea vreo legatura cu eficienta organizatorica ~i
In cea mai mare parte, aceste reguli ~i regulamente sint in forma cu succesul.
scrisa ~i constituie baza multor decizii organizatorice. Regulile ~i
regulamentele au scopul de a adauga un element de stabilitate ~i Personalul administrativ
predictibilitate actiunilor birocratiei.
Deseori, organizatiile au grupuri specializate de angajati care
Impersonalitatea nu au relatii directe cu scopurile explicite ale organizatiei, ci sint
raspunzatoare de mersullini~tit al activitatii ei. De pilda, in timp
Birocratii trebuie sa trateze pe fiecare "client" al organizatiei ce contabilii ~icalculatorii intr-o organizatie manufacturiera nu au
ca pe un "caz", nu ca pe un individ. Birocratul ar trebui sa fie nimic direct de a face cu fabricarea produsului specific, cineva
100 101
trebuie sa tina socoteala intrarii banilor In organizatie ~i a ie~irii
in ciuda nevoilor formale ale slujbei lor. Ei dau birocratiei 0 "fata
lor din ea, ca sa se poata procura materii prime, sa se poata cumpara umana".
echipamentul necesar ~i sa se stabileasdi pretul pentru produsul
finit. In mod similar, administratia lntr-o universitate (e.g., pre~e-
dintele, decanii) nu are un rol direct In predarea materiilor ~i In Citeva limitari ale birocratiei
,
functiile de cercetare, dar ea lndepline~te sarcini manageriale, mra Alaturi de 0 structura neformala, organizarea birocratica are ~i
de care facultatii i-ar fi greu sa duca la bun sfir~itmdatoririle instruc-
tiei ~icercetarii. dteva limitari importante, chiar disfunctii (adica consecinte nega-
tive).
Ineficienta Regulile ~i procedeele birocratice smt prevazute
pentru cazul "tipic", iar eficienta depinde de aplicarea acestor reguli
Perspective alternative la noile cazuri. Ori de dte ori exista un caz atipic sau neobi~nuit
(e.g., un contribuabil al carui dosar a fost pierdut), nu se aplica
Weber prezinta un punct de vedere extrem de rational ~iobiectiv regulile obi~nuite ~ieficienta este, In general, redusa. Intrudt biro-
al birocratiilor organizatiilor formale. El a fost primul care a recu-
cratii slnt obi~nuiti sa urmeze, In mod sistematic, procedee stabilite,
noscut ca modelul sau prezinta un tip ideal, un model "purificat" deseori ei dezvolta 0 "incapacitate stiIata" de a rezolva, creator ~i
al unui concept cu care poate fi comparat un exemplu al lumii cu imaginatie, situatiile noi sau unice (Veblen, 1934). Uneori, inca-
reale. Examinarea organizatiilor formale reale a dat na~tere altor pacitatea deriva din structura ierarhica a birocratiilor. Salariatii In
percePtii ale birocratiilor.
pozitiile de nivel inferior pot ascunde gre~elile de superiorii lor,
pentru a evita penalizari. Aceste "acoperiri" deseori fac birocratia
Partea neformala a birocratiei
, mai putin eficienta, deoarece gre~elile slnt ascunse ~i ramln
necorectate.
Cei mai multi oameni ~tiu ca birocratiile nu functioneaza totdea-
una In modul precis, formal ~i impersonal descris mai sus. Forma inlocuirea scopurilor Cu timpul, oameuii din organizatiile
relatiilor personale lntre membrii unei organizatii duce uneori la birocratice au tedinta de a uita scopurile initiale ale organizatiei. in
schimb, ei l~i concentreaza eforturile asupra scopurilor personale,
folosirea altor canale ale autoritatii dedt cele formale. Clteodata,
cum ar fi: dt mai putina munca, ajungerea devreme acasa ~iraml-
regulile slnt ocolite sau chiar lnca1cate. Cai neoficiale de actiune
pot inlocui mecanismul formal existent. Dosarele nu sint niciodata nerea In slujbii. In g~neral, sociologii se refera la aceasta ca fiind
intru totul complete. "lnlocuirea scopurilor".
Structura formala a unei organizatii este doar 0 schita, un cadru Dezvoltarea birocratiei Birocratiile tind sa creasca ~i sa-~i
mareasca lndatoririle (dezvoltarea birocratiei). Din ce In ce mai
general, pentru organizarea activitatilor organizatiilor. In activitatile
lor zilnice, membrii unei organizatii incearca sa fad acele lucruri muite activitati slnt considerate importante de birocratie. Astazi,
universitatile slnt considerate riispunzatoare nu numai de dezvoltarea
care, dupa aprecierea lor, Ie va da posibilitatea sa-~i indeplineasca
intelectuala a studentilor, ci ~i de progresullor social ~i afectiv.
indatoririle; ~i multi cauta sa faca In modul cel mai u~or posibil.
De~i aceasta este, probabil, 0 dezvoltare oportuna a marimii univer-
Uneori, aceste obiective Ie cer sa actioneze diferit fata de modul
sitatilor, ea reclama personal ~ibuget suplimentar. Putine birocratii
prescris In manualul organizatoric. Citeodata, prietenii ~i rudele se reduc de la sine.
angajatilor folosesc relatiile personale, care sint greu de ignorat,
Rigiditatea Birocratiile tind sa dezvolte 0 rigiditate rituala, 0
pentru a cere servicii care, m mod obi~nuit, nu sint permise de
preocupare pentru reguli ~iregulamente. Merton (1968), discutmd
structura formala. Pe scurt, oamenii se adapteaza la conditiile lor,
despre "personalitatea birocratica", ~i Whyte (1957), descriind
102
103
"omul organizatiei", sugereaza ca aceasta preocupare afecteaza fata de altii. Corporatia i~i asuma indatoriri importante pentru buna-
personalitatea birocratilor, inabu~ind creativitatea ~i imaginatia. starea muncitorilor sai. Promovarea ~i cre~terile salariilor sint, in
o cercetare mai recenta (e.g., Kohn, 1978) contesta acest ciudat general, bazate pe vechimea in munca, iar muncitorii anticipeaza
portret al birocratului, prezentind un punct de vedere pozitiv al an- ca1~iyor petrece intreaga cariera in aceea~i firma.
gajatilor organizatiilor biwcratice. Uriitatea de responsabilitate in firmele japoneze nu este munci-
Oligarhia Birocratiile manifesta tendinta de a se transforma in torul individual, ci micul grup de munca. Randamentul grupului,
oligarhii, sisteme in care cei multi sint condu~i de cei putini. Aceasta nu al individului, este oentrul evaluarii. Indivizii dobindesc diferite
problema este subliniata de Michels (1949; initial, 1911) in "Iegea deprinderi ~i experienta in decursul anilor, fiind 0 parte dintr-un
de fier a oligarhiei", care afirma ca democratia ~imarile organizatii numar al acestor mici grupuri de munca. Luarea hotaririlor este
nu pot exista impreuna. Din necesitate, marile organizatii trebuie mai degraba colectiva dedt oligarhica; adica, hotaririle sint discutate
sa-~i concentreze puterea in miinile dtorva. Ace~ti putini ~iputemici ~i aprobate la toate nivelurile in organizatie, nu doar transmise de
raspund din ce in ce mai putin fata de cei inferiori lor in structura sus injos.
Acest model de organizatie difera in mod evident de cel gasit de
organizatoridi, 0 situatie care este incomparabila cu egalitatea de-
mocratidi. obicei in Statele Unite. In rn'are parte, deosebirile in forma organi-
Punctul de vedere allui Michels nu a ramas necontestat. Un zatorica deriva dintr-0 deosebire nmdamentala intre cultura traditio-
nala a celor doua tari. Japonia a subliniat de mult timp importanta
numar de savanti au aratat ca exista dispozitii legale care limiteaza
grupului fata de individ. Indivizii se considedi strins legati de grupuri
puterea indivizilor pina sus pe scara organizatorica. Deseori, comi-
sociale importante, iar identitatea lor este lcgata de identitatea celor
tetele de conducere servesc ca frina a puterii functionarilor superiori.
din acele grupuri. Pe de alta parte, in Statele Unite, autonomia
Forte1e concurente din cadrul unei organizatii deseori limiteaza
individuala a fost totdeauna pretuita. Americanii se considera ea
puterea absoluta a celor care conduc. Alegerile periodice ale nmc- avind identitate unica, identitate ce este intrudtva deosebita de
tionarilor publici superiori de asemenea servesc ca sa-i opreasca grupurile in care funetioneaza.
sa exercite putere absoluta. Astfel, de~i ar putea exista 0 tendinta Japonezii se simt lini~titi datorita sigurantei garantate de relatia
de a se acumula puterea la virf, acea putere nu este nelimitata. intre individ ~i corporatie. Aceasta adauga un element rlvnit, de
stabilitate ~i coeziune in viata lor. Americanii prefera libertatea
indrituita prin pastrarea muncii ~i a identitatii personale separate
Alte forme de organizatie ~iprin posibilitatea de a-~i schimba starea materiala, dnd cred ca
situatia 0 cere.
Organizatia descrisa de Weber este cea mai obi~nuita astazi.
Totu~i, exista alte forme pe care Ie iau marile organizatii. Colectivismul
Organizatiile japoneze o noua forma de organizatie a aparut in Statele Unite in ultimul
sfert de veac, in mare masura avindu-~i originea in tulburarile sociale
De la reconstructia sa dupa eel de-al doilea razboi mondial, din anii ~aizeci. Aceste organizatii noi, care sint nebirocratice ~i,
Japonia a devenit 0 putere economica importanta. Unii au atribuit deseori, indud prevederea unor servicii sociale, considera ca of era
acest progres economic fenomenal modelului organizatoric special o altemativa la mentalitatea "infiintarii" marilor organizatii formale
al corporatiilor japoneze, care i~i are originea intr-o lunga traditie (Rothschild-Witt, 1979).
ce acorda prioritate grupului fata de individ. In multe corporatii Aceste organizatii evita diviziunea stricta a muncii, care duce
japoneze, compania ~imuncitorii i~i iau angajamente pe viata unii . la dezvoltarea specialitatilor inguste. Membrii sint incurajati sa
104 105
participe la 0 varietate de sarcini cerute de colectiv. Se pune accentul personal mare~te libertatea umana ~iincuraj eaza justitia impaqiala
decit favoritismul. Pe de alta parte, birocratiile acorda, in general,
mai ales pe initiativa individualii ~ipe creativitate dedI pe regulile
~iregulamentele strict preprogramate. Autoritatea este mai degrabii mai mare pondere trecutului (precedentului) ~iobiectivului (regulile
impfu1:itadecit atribuita ca rezultat al statutului ierarhic; in realitate, ~irtlgtJlamente1e generalizate) decit subtilitatilor unei situatii spe-
cifice.ln societatea modema, organizatiile formale se dovedesc a
titlurile oficiale nu constituie baza pentru respect sau autoritate.
fi atit utile, cit ~i daunatoare spiritului uman. Dar, una peste alta,
"Clientii" sint tratati mai mult ca indivizi decit precum cazuri sau
cei mai multi savanti imparta~esc punctul de vedere a lui Weber ca
dosare. Activitatile acestor organizatii colectiviste au 0 caracteristidi
umanista (centrata pe om) decit una birocratica. organizatia 1:lirocraticamare~te, in mod categoric, eficienta ~ipro-
ductivitatea, iar de aceasta beneficiaza foarte multi oameni.
Aceasta forma de organizatie se potrive~te mai bine grupurilor
mici, intrucit marilor companii Ie lipse~te contactul personal, atit
de necesar pentru functionarea organizatiei colectiviste. De as eme- Acest capitol a discutat despre diferitele tipuri de grupuri
nea, aceste organizatii petree mult timp cu realizarea consensului
sociale pe care Ie studiaza sociologii, grupuri primare ~i se-
pentru luarea deciziilor in grup ~i mai putin timp cu asigurarea cundare, grupuri interne ~i grupuri externe, ~i grupuri de refe-
efectiva a serviciilor. Se pare ca in societatea americana exista un rinfa. De asemenea, a analizat modul in care seformeaza gru-
loc pentru organizatia colectivista, care vrea sa asigure 0 gama de
purile datorita apropierii indivizilm; a intereselor lor comune
servicii sociale ~i pub lice intr-un mod intim. Aceste organizatii ar ~i a ideilor. Au fost examinate normele grupurilor: cum sint
trebui considerate ca alternative la marile birocratii, nu ca inlocui- formate ~i cum exercita presiune asupra membrilor grupului
toare a lor.
pentru conformare. Aufost, de asemenea, explorate aspectele
structurii grupului: statutele, ierarhiile statutelor ~igranifele.
Reforma organizatorica Aufost descrise procesele grupurilor (comunicarea, conflictul
Un numar de mari companii experimenteaza diverse fatete aut ~i coeziunea), efectele marimii ~i modelele de conducere ale
grupurilor ~i luarea deciziilor grupurilor.
ale modelulu,i japonez, cit ~i ale modelului colectivist, combinind
A doua jumatate a capitolului s-a ocupat cu organizafiile
mici gnpuri de munca intime cu autoritatea luarii deciziilor co-
lective. In unele companii, muncitorii au un loc in comitetul de formale. Au fost discutate caracteristicile lor, cum sint plan i-
ficarea, rafiunea ~iformalizarea. Aufost analizate elementele
conducere, imparta~ind astfel 0 parte din responsabilitatea pentru
birocrafiei: specializarea, diviziunea muncii, ierarhia, regu/ile
politica generala corporativa. Planurile de impaqire a fondurilor
~i rgulamentele, impersonalitatea in relafiile cu clienfii ~i men-
~i alti stimulenti insufla muncitorilor un mai mare angajament ~i
finerea unor documente ~i dosare formale scrise. Au fost exa-
loialitate fata de companie. Aceste reforme sint in curs de desta~u- minate citeva dintre limitarile birocrafiei: ineficienfa, fnlocuirea
rare, dar pina acuIDnu constituie 0 provocare semnificativa a formei
scopurilor, dezvoltarea birocrafiilor, rigiditatea ~i tendinfele
traditionale a organizatiei birocratice.
spre oligarhie. Au fost descrise alte forme de organizafii, in
mod concret modelele japonez ~i cel colectivist.

ORGANIZATII ~I SOCIETATI
Organizatiile birocratice de mare amploare contribuie la liberta-
tea umana, dar, in ace1a~i timp, 0 ~i reduc. Bazarea deciziilor ~i
indeosebi a politicii publice pe ratiune ~iprecedent decit pe capriciul
107
106
Natura
Pe de 0 parte au fost instinctivi~tii, ca Mcdougall (1908), care

6 au sustinut ca comportamentul uman este un rezultat al instinctelor,


adica,,';modele de acjiune mnascute, fixe, programate genetic, care
sint comune unei specii ~inu sint dependente de experienjele indivi-
dului" (Goodman~iMarx, 1978:120). Pinain 1924 (Bernard, 1924)
SOC/ALIZAREA: CUM fusesera identificate peste zece mii de instincte ca fiind cauze ale
DEVEN/M FIINTA SaC/ALA , comportamnentului social. Ele porneau de la instinctul "agresiv",
care ducea la razboaie, pina la instinctul "asociativ", care a dus la
constituirea societajii insa~i.
Curind a devenit clar ca instinctele au fosto explicajie nepotri-
vita, din doua motive, pentro comportamentul uman. Primul, de
TOfi intram in slabi,
eminamente lumeadependenfi
aceasta cafiinfe
de alfiipotenfial sociale.biologic/?
pentru nevoile Sintem fiecare data dnd a fost identificaHi 0 forma de comportament, a
esenJiale. FUnfa umana matura, care cite§te aceste cuvinte astazi, fost necesara "descoperirea" unui instinct pentro a 0 explica. Al
este rezultatul unui proces social continuu de interacfiune ce i-a doilea, comportamentele considerate instinctive fie nuau fost gasite
dat posibilitatea sa-,yi dezvolte 0 identitate, un ansamblu de idei in unele societaji, fie s-a constatat ca erau reversul a ceea ce se
§i 0 gama de deprinderi ce permit 0 participare activa in societate. a~teptase.
Acest proces important if numim socializare. in acest capitol vom
examina acest proces social delicat §i modul in care el transforma Educatia
organismul biologic, pe care il numim homo sapiens, intr-o fiinfa
,
sociala operativa, intr-un membru activ al societafii. Mai intU, Punctul de vedere alternativ a fost ca comportamentul uman este
ne vom concentra asupra contribufiilor mo,ytenirii biologice (" na- produsul mediului social. Psihologul John B. Watson (1924), care
tura U) ale unei persoane §i ale mediului susfinator (" educafia ") a susjinut teoria determinista extrema a mediului, a afirmat ca ~om-
la procesul de socializare. portamentul uman ~i identitatea pot fi mode1ate in orice fel dorit.
In esenja, Watson a zis ca, daca i s-ar da copii sanato~i ~i control
total asupra mediului in care ace~tia traiesc, i-ar putea cre~te ~i
IMPORTANTA educa sa devina persoanele dorite de el. Pe scurt, mo~tenirea lor
, EXPERIENTEI
, SOCIALE biologica (natura) nu era relevanta, doar lumea sociala (educajia)
Ie determina comportamentul.

Natura-educatia
,
Natura $i educatia
AsHizi exista url cons ens general ea atit natura, dt ~i educajia
Timp de aproape doua secole, savanjii au discutat daca
contribuie la dezvoltarea persoanei. Realizarile recente in ~tiinjele
identitatea noastra ~i/modul in care ne purtam sint determinate de
viejii precizeaza ca biologia joaca un rol important in dezvoltarea
mo~tenirea noastra biologica sau de experienjele sociale. In mod
umana. Recent, biologii au izolat 0 gena care pare sa fie implicata
tipic, aceasta problema a fost pusa ca "natura versus educajie".
in alcoolism. Totu~i, nu toji oamenii care au acea gena speciala
108
109
devin alcoolici; ~iasta in mare parte datoriHi contextului lor so.c;ial avut ace~ti copii inainte de a fi abandonati sau pierduti in paduri.
~iexperientei sociale. Oricum, aceste informatii sugereaza citeva dintre efectele lipsei de
eei mai multi savanti in ~tiintele sociale, din zilele noastre, recu-
nose contributiile ingemanate ale ereditatii ~i ale mediului la for- con~act uman semnificativ asupra socializarii copiilor.
marea identitatii ~ia comportamentului unei persoane. Dovezi din
ce in ce mai elocvente provin din studiile recente ale gemenilor Copiii cresculi in izolare
univitelini, demonstrind ca gemenii univitelini (gemeni cu 0 mo~te- Au fost trei cazuri celebre de copii care au fost crescuti intr-o
nire genetica identica) nu au personalimti identice; niei nu manifesm relativa izolare de contactul social uman. Doi dintre copii, Anna ~i
comportament social identic. Astfel, mo~tenirea genetica singura Isabelle, au fost prezentati de Kingsley Davis (1940, 1947, 1948).
nu poate explica in mod adecvat comportamentul uman. Totu~i, Ambele fete s-au nascut intr-o familie ~iau fost tinute in izolare de
gemenii univitelini deseori seamana mai mult decit gemenii bivitelini bunicii dupa mama, de~i Isabelle a fost izolata impreuna cu mama
(gemenii care imparta~esc doar 0 parte din mo~tenirea genetic a) ~i sa, care era surdo-muta. Ambele fete aveau in jur de ~ase ani cind
seamana mult mai mult decit fratii care nu sint gemeni. Evident, au fost descoperite. Ele nu puteau vorbi, nu puteau umbla sau nu
a~adar, factorii genetici mo~teniti joaca un rol in dezvoltarea umana. se puteau ingriji. Erau apatice ~i absolut indiferente fata de mediul
Adevarata explozie a cuno~tintelor in domeniul biologiei, indeosebi inconjurator. Anna a murit de hepatita dupa patru ani, mra sa fi
in genetic a, va arata din ce in ce mai mult modurile in care natura
invatat mai mult de citeva cuvinte ~i expresii, dteva aspecte rudi-
~i educatia se intersecteaza, ca sa ne fad tipurite de persoane care mentare ale grijii de sine ~icum sa urmeze indicatii simple. Isabelle,
sintem.
care a fost tratata de 0 echipa de medici ~ipsihologi, a dus-o muh
mai bine. Dupa aproximativ doi ani de munca intensa ea a ajuns,
aparent, la un nivel de dezvoltare normal ~i a reu~it sa mearga la
Efectele izolarii in copilarie ~coala. Nu este clar daca rezultatele mai bune ale lui Isabelle s-au
datorat unei mo~teniri biologice mai bune, izolarii sale in compania
o modalitate de a explora contributia contextului socialla dez-
mamei sale surdo-mute sau atentiei deosebite de care s-a bucurat
voltarea unei persoane consta in studierea acelor indivizi al caror
contact social in timpul copilariei a fost inexistent sau sever limitat. dupa ce a fost gasita. Un al treilea copit, Genie (Curtiss, 1977;
Pines, 1981), a imparta~it citeva din experientele luiAnne ~i
Isabelle. Genie a fost izolata la virsta de doi ani ~ia fost gasita dnd
Copiii salbatici avea treisprezece ani. Conditia ei initiala a fost similara cu cea a lui
Din dnd in dnd, apar informatii despre copiii crescuti in salba- Anne ~i Isabelle, ~i a primit ingrijiri similare cu cele acordate lui
ticie de catre animale. De~i multe dintre aceste informatii deseori Isabelle. De~i ea a mcut oarecari progrese, nu s-a dezvoltat pina la
nu inspira incredere, au fost dteva cazuri (e.g., Singh ~i Zingg, nivelul altor copii de virsta ei, cum s-a dezvoltat, aparent, Isabelle.
1942; Malson, 1972; Lane, 1976) care, intr-o anumita masura, Toate trei cazurile demonstreaza importanta contactului uman
s-au bazat pe adevar. In toate aceste cazuri, copiii abia au fost in dezvoltarea acelor caracteristici pe care Ie definim ca fiind nor-
recunoscuti ca fiind fiinte umane. Ei nu puteau vorbi, umblau in male la fiintele umane. Mai mult, studii despre copiii din orfelinate
patru labe sau adu~i de spate, reactionau fata de oameni cu teama ~i institutii similare (e.g., Spitz, 1945; Dennis, 1960, 1973; Yar-
sau ostilitate ~ii~imincau hrana sfi~iind-o, cum 0 maninca animalele row, 1963; Bowlby 1969; Rutter, 1974) au aratat ca ace~tia sint
salbatice. inapoiati din punct de vedere fizic, social ~i afectiv, in comparatie
Autorii informatiile despre ace~ti copii deseori nu au fost savanti cu copiii crescuti acasa. Aceste deficiente tindeau sa persiste chiar
in domeniul ~tiintelor sociale; mai mult, nu ~tim ce fel de viata au dupa ce copiii paraseau aceste institutii.
110 111
Aceste studii par sa arate ca dezvoltarea umana "normala" re- Id-ul este magazia cu impulsurile noastre biologice universale,
dama grija umana ~i contact uman, ocazia de a vedea ~i invata de care deseori cer satisfacerea imediata. Id-ul este, in mare masura,
la altii, ~i contactul fizic, apropierea de alte fiinte umane. incon~tient ~iopereaza pe baza "principiului placerii": el vrea ceea
ce vrea£ind vrea. Din perspectiva psihanalitica, sugarul este esen-
tialmente un id; el este un manunchi de nevoi biologice care cer
satisfacere imediata. Aceste nevoi nu sint totdeauna onorate, din
PERSPECTIVE TEORETICE
cauza exigentelor existentei sociale ~i a naturii realitatii.
Id-ul este reprezentat in personalitate prin supraeu, care este
Procesul de socializare a fost studiat dintr-o varietate de puncte similar cu ceea ce numim con~tiinta. Initial, el este format din pre-
de vedere. Trei perspective distincte se evidentiaza ca modalitati scriptiile ~i prohibitiile impuse copilului de parinti. Pe masura ce
deosebit de interesante ~idetaliate de examinare a socializarii: psih-
copilul cre~te ~iface cuno~tinta cu un cerc din ce in ce mai mare de
analiza, teoria cognitiva ~iinteractiunea simbolica. Urmeaza 0 scur-
ta introducere la fiecare mod de abordare. influente sociale, contributiile la supraeu se maresc.
Id-ul ~isupraeul se aseamana in multe privinte. Id-ul ~isupraeul
sint exigente, relativ inflexibile ~i, deseori, lipsite de contact cu
realitatea. Deseori, sint in opozitie. Id-ul vrea ceva, iar supraeul 11
Psihanaliza: Sigmund Freud constringe din cauza normelor sociale. Sarcina de a media acest
conflict revine celui de-al treilea element al personalitatii, eul.
Sigmund Freud (1856-1939), savant cercetator ~imedic, a dez-
Eul este acea parte a personalitatii care este in contact cu reali-
voltat psihanaliza ca 0 modalitate de a explora continutul ~imecanis-
tatea. El mediaza intre pretentiile deseori nerealiste ale id-ului ~i
mele viepi mentale umane. Pregatirea sa I-a racut sa aprecieze imp or-
tanta factorilor biologici (natura) ~ia experientei sociale (educatia) cerintele uneori restrictive ale supraeului; de asemenea, el incearca
pentru dezvoltarea ~imentinerea personalWitii umane. sa Ie adapteze pe amindoua la realitatea sociaIa.
In esenta, personalitatea contine in ea (id-ul ~i, respectiv, supra-
NecesitcUile eul) acela~i conflict, discutat mai inainte, care exista intre individ
, umane fundamentale ~i societate ~iintre natura ~i educatie.
Freud credea ca exista necesitati umane universale sau impulsuri
care ajuta la ghidarea ~imodelarea comportamentului uman. Unul Dezvoltarea personalitatii
este eros, "instinctul vietii", care, credea Freud, explica nevoia oa-
Personalitatea umana se dezvolta printr-o serie de stadii succe-
menilor de a stabili legaturi intre ei ~ide a-~i manifesta afectiunea.
Celalalt este thanatos, "instinctul mortii". Freud a considerat acest sive, universale, cu substrat biologic ~ilegate de virsta, pe care Freud
Ie-a numit "stadiile dezvoltarii psiho-sexuale". Stadiile sint deter-
impuls baza inc1inatiei noastre agresive. Aceste doua impulsuri se
minate de fixarea ("cathexis") libidoului, care este energia sexuala
afla deseori in opozitie, iar drama vietii umane este 0 consecinta a
acestui conflict. derivata din instinctul vietii, pe diferite parti ale corpului. Acest
cathexis sensibilizeaza zona respectiva, rac1nd-o deosebit de placuta
la atingere, stimulare sau manipulare; zona aceea devine, deci,
StructiJra personalihltii centrul de interes.
In opinia lui F~eud, personalitatea este compusa din trei clemente: Primul stadiu, care se manifesta in timpul primului an de viata,
id-ul (sinele), supraeul ~i eui. Cele trei au radacini ~i functii sepa- estestadiul oral, in care sugarul cauta placere prin activitati orale,
--
rate, dar interactiunea lor este substanta vietii mentale. cum este suptul ~i mu~catui.

112 113
Stadiul al doilea, care se manifesta in timpul celui de-al doilea Teoria cognitiva: Jean Piaget
an, este stadiul anal. In aceasta perioada, problema principala este
controlul intestinelor ~ial vezicii urinare. In timp ce Freud s-a concentrat aproape exclusiv pe aspectele
""III Stadiul falic se intinde de la virsta de trei ani pina la cinci ani ~i afective ale socializarii, Jean Piaget (1896-1980) ~i-a indreptat
este perioada con~tientizarii sexuale initiale. Aceasta este perioada atentia spre zona dezvoltarii cognitive. De~i el ~iFreud s-au deosebit
conflictului oedipal, numit dupa Oedip, figura legendara care ~i-a in privinta aspectelor accentuate, ei au imparta~it punctul de vedere
ucis tatal ~i s-a casatorit cu mama sa. In teoria psihanalitica, acest ca procesul de dezvoltare continua printr-o serie de stadii universale
conflict se refera la tendinta copilului de a forma un ata~ament care i~i au radacinile in biologie ..
afectiv putemic, cu implicatii sexuale, fata de parintele de sex opus La inceput, Piaget a studiat dezvoltarea cognitiva, observindu-~i
~i de a dezvolta 0 rivalitate ostila fata de parintele de acela~i sex. cu grija proprii sai copii. El a ajuns la concluzia ca procesul de
Acest conflict este rezolvat prin renuntarea la ata~amentul putemic dezvoltare se desfii~oara in patru stadii.
al copilului fata de parintele de sex opus ~iidentificarea cu parintele
de acela~i sex. Aceasta renuntare a fost totdeauna mai pronuntata Stadiul senzorial-motor
la baieti dedt la fete, in operele lui Freud. 0 consecinta a acestei
rezolvan este invatarea rolului genului specific, 0 problema discutata Primul stadiu; stadiul senzorial-motor, se manifesta in primul
in Cap. 12. an ~ijumatate de viata. Pe parcursul acestei perioade, copiii invata
Instadiullatentei, de la aproximativ cinci ani pina la pubertate, prin simturi, in special prin contactul fizic cu lumea. Ei imping,
sexualitatea scade in importanta. Concentrarea este pe dezvoltarea inghiontesc, ating, lovesc cu piciorul ~imu~ca obiecte dinjurullor.
fizica ~ipe deprinderile intelectuale. In aceasta perioada, copiii nu pot folosi simboluri sau nu se pot
Stadiul genitalrezulta dintr-o revenire la viata a energiei s~exuale, angaja in gindire superioara. Lumea lor este experienta fizica directa
probabil datorita schimbarilor hormonale ale pubertatii. In con- a mediului inconjurator.
trast cu stadiul falic anterior, scena este acum pregatita pentru 0
sexualitate mai matura, implicind imparta~irea placerii sexuale cu Stadiul preoperational
altcineva.
Aceste faze de dezvoltare sint considerate mo~tenire biologica Cel de-al doilea stadiu, stadiul preoperational dureaza de la
universala a speciei umane. Totu~i,raspunsulla libidoul care stirne~- virsta de aproximativ optsprezece luni pina la ~apte ani. Acum
te pofte este, de asemenea, important pentru dezvoltarea personalita- incepe sa se dezvolte, rapid, capacitatea de a folosi simboluri (in-
tii. Astfel, pentru Freud, personalitatea depinde de interactiunea deosebi limbajul). Copiii incep sa inteleaga, cel putin intr-un mod
caracteristicilor noastre biologice ~i de experienta sociala, de~i el rudimentar, lucruri pe care nu Ie vad sau nu Ie ating. Ei pot, din ce
nu a pus deosebit de mult accent pe factorii biologiei. in ce mai mult, face deosebirea intre realitate ~i fantezie. Totu~i, ei
Impletirea na.turii ~ia educatiei este, de asemenea, 0 caracteris- au 0 perspectiva egocentrica a lumii; Ii se pare greu sa vadii din
tica a teoriilor lui Erik Erikson, un psihanalistcare a dezvoltat multe perspectiva altuia. A intelege ca un prieten plinge pentru ca copilul
din ideile originale ale lui Freud. Erikson a incorporat ansamblul refuza sa-i dea ~ilui 0jucarie este, pur ~isimplu, imposibil; desigur
de cuno~tinte sociologice ~iantropologice. El a introdus in stadiile in prima parte a acestui stadiu.
dezvoltarii psihosexuale ale lui Freud 0 mai mare con~tiinta a con-
textului social ~i 0 explicare a lui, redefinind procesul ca unul de Stadiul operational concret
dezvoltare psiho sociala. De asemenea, Erikson s-a concentrat
asupra socializarii ca un proces continuu pe parcursul vietii ~i 'a Urmatoarea dezvoltare importanta se produce instadiul opera-
descris stadii suplimentare ale dezvoltarii adulte. tional concret, intre virstele de ~apte ~iunsprezece ani: capacitatea

114 115
respectiv ca mediul inconjurator este un element hotaritor in actiunea
de a folosi logica ~i de a aprecia perspective alternative. Logica
umana. Initial, Mead ~i-a numit metoda "behaviorism social". To-
permite copiilor sa inteleaga natura cauzei ~i a efectului. Totu~i,
tu~i, spre deosebire de Watson, Mead a acordat 0 pondere conside-
gindirea lor inca tinde sa ramina legata mai degraba de obiecte
concrete, identificabile ~ide evenimente decit de idei abstracte. De rabija intelegerii proceselor cognitive care duc la comportamentul
vizibiL,
asemenea, ei incep sa inteleaga perspectiva altora ~isa vada posibi-
Mead a explorat dezvoltarea ~iorganizarea sinelui. L-a interesat
litatea existentei punctelor de vedere alternative: acesta este un im-
rolul acestuia in polaritati ca libertate ~icontrol, schimbare ~i stabi-
portant pas inainte in dezvoltarea sociala.
litate, creativitate ~i confort. Sinele a devenit trasatura centrala a
modului de abordare simbolic interactionist al socializarii.
Stadiul operational formal
Al patrulea ~iultimul stadiu Piaget I-a numitstadiul operational Dezvoltarea sinelui
formal, care incepe cam la virsta de doisprezece ani. Copiii (pe
SineIe se dezvolta din experienta sociala datorita capacitatii indi-
scurt trebuie numiti adolescenti) incep sa gindeasca abstract. Nu
vidului de a-~i vedea actiunile din perspectiva altora. Acest lucru
numai ell pot concepe posibilitatea puncteIor de vedere alternative,
ci i~ipot realmente imagina care sint acele puncte de vedere. Aceasta este po sibil datoriUi limbajului (un sistem de simboluri semnifica-
capacitate de a gindi abstract Ie ingaduie sa depa~easca limitarile tive; vezi Cap. 3), care ne permite sa fim aut obiect, cit ~i subiect in
timpului ~i spatiului. Ei pot sa vizualizeze cu exactitate un viitor ~i aceIa~i timp. In timp ce vorbim cu altii, auzim ce zicem, la fel cum
locuri pe care nu Ie-au vazut. ne aud ei; ~i putem reactiona la acele afirmatii la fel cum reactio-
Piaget a crezut ca virstele exacte la care copiii trec prin aceste neaza altii. In acele situatii, noi sintem atit subiectul (persoana
stadii variaza de la copilla copil ~ichiar de la societate la societate. care "aqioneaza"), cit ~i obiectul actiunii (una dintre persoanele
Totu~i, el a insistat ca succesiunea stadiilor i~i are radacinile in care "receptioneaza"). In esenta, Mead a sustinut ca noi dezvoWim
mo~tenirea noastra biologica ~i este universala ~ineschimbatoare. un sine prin "luarea rolului celuilalt" ~i prin reflectarea asupra
CerceUiriulterioare (e.g., Kohlberg, 1969) au folosit 0 metoda "cog- noastra ca obiecte. Aceasta parere despre sinepune accentul prin-
nitiv-evolutiva", asemanatoare cu a lui Piaget, pentru a studia stadii- cipal pe contextul social in raport cu biologia.
Ie dezvoltarii morale. Recent, feministele (e.g., Gilligan, 1982) au In contrast cu Freud ~i Piaget, Mead nu a vazut acest proces
criticat aceasta perspectiva, sustinind ca ea pastreaza cu sfintenie producindu-se printr-o serie de stadii legate de virsta. Mai degraba,
un punct de vedere categoric masculin cu privire la moralitate ~i el a vazut sine1e devenind din ce in ce mai complex ca rezultat al
dezvoltarea morala (~i, implicit, la dezvoltarea cognitiva). unui cere, ce se extinde mereu, al experientei sociale. Totu~i, el a
rncut deosebirea intre dezvoltarea care are loc inainte ~i dupa fo-
losirea efectiva a limbajului.
Interactiunea
• simbolica:
George Herbert Mead Perioada preverbala
In perioada "preverbala", copiii, a carat interaqiune cu altii
Datoriili capacitatii sale de a sintetiza punctele de vedere ale al-
este rudimentara, nu fac distinctie intre ceea ce este sine ~iceea ce
tora ~ide a Ie organiza intr-un cadru teoretic relativ coerent, George
nu este sine. Treptat, prin interactiunea altora, care aplica etichete
Herbert Mead (1863 -1931) este considerat fondatorul ~colii de
copilului ~imediului inconjurator, copiii mici ajung sa faca aceasta
gindire numite interactiunea simbo/idi. Mead a fost un filozof social
distinctie. Comunicarea, de asemenea, depinde de altii "care inter-
care a avut acela~i punct de vedere cu psihologul John B. Watson,
117
116

I•.. ~ ~_ •••••• ~~~


preteaza" (de fapt, atribuie sensuri) actiunile copilului mic ~i Ie Mead a numit aceasta perspectiva rolul ce/uilalt generalizat.
eticheteaza cu ajutorul simbolurilor verbale. Acesta ne elibereaza de influenta altora ~i ne determina sa facem
ceea ce vedem noi ca este bine ~icorect, mai degraba dedt ceea ce
Perioada verbala crede ya este bine un parinte sau un alt individ. Acest rol ne asigura
o oarecare stabilitate in comportament ~iun control social al com-
Pe masura ce copiii i~i dezvolta capacitatea de a intelege ~i a portamentului, deoarece el este ghidat de standardele comunitatii.
folosi comunicarea simbolica (limbajul ~i gesturi1e), ei intra mai
activ in propria lor dezvoltare. In aceasta "perioada verbaHi", facul-
Natura sinelui
tatile cognitive ale copiilor se dezvolUi din ce in ce mai mult prin
interactiunea sociala. Cooley (1902) a scris despre "sinele oglinda", conceptia no astra
Joaca Mead a numit prima forma a acestei interactiunijoaca. despre noi in~ine, care i~i are originea in reactia noastra la ceea ce
Prinjoaca, copiii invata sa ia rolul altuia, de~i intr-un mod relativ credem ca sint perceptiile altora despre noi. Aceasm imagine despre
simplu. Ei pot juca rolul unei marne care ofera un biberon unui noi in~ine confirma importanta luarii rolului celuilalt in formarea
bebelu~, apoi trec la rolul bebelu~ului ~iaccepta biberonul. In acest sinelui social.
fel, copiii invata ca exista diferite roluri sociale, fiecare avind 0 Mead se gindea la "sine" ca fiind faze ce se influenteaza reciproc,
perspectiva diferita. numite "mine ~ieu". Mine este faza sociala a sinelui. El este ordinea
Jocul organizatMead a numit pasul unnator jocul organizat. sociala care include valori, moravuri ~inorme, ordine ce promoveaza
In timpul acestui stadiu, copiii dezvolta facultatea de a intelege stabilitatea, previziunea ~i controlul social. Eullucdnd in comun
legiltura intre roluri multiple ~i de a considera rolurile pe care Ie cu "mine" este faza noua, creatoare, greu previzibila a sinelui. Sinele
joadi drept parte a unui sistem de roluri. Lui Mead i-a placut sa este, in esentii, un dialog intre "eu" ~i"mine". "Mine" este un produs
foloseasca exempluljocului de base-ball, care Ii invata pe copii ca social, pe dnd "eu" are 0 relatie neclara cu experienta sociala.
pozitia pe care 0 au in joc este legati:ide alte pozitii pe teren; ~ipentru Sinele, a~adar, este cu adevarat un produs al interactiunii dintre
a-~i face datoria in pozitia ce 0 au trebuie sa cunoasca ~i celelalte individul unic ~icontextul social. Fiecare dintre noi percepe ~iinter-
pozitii. preteaza diferit contextul social. De aici, realitatea sociala a unei
In timp ce i~i dezvolta aceasta capacitate, copiii invata sa ia persoane nu poate sa fie aceea~i cu realitatea sociala a altei persoane.
rolul multor altora ~isa reflecteze la propriile lor actiuni din perspec- "Eu" ~i "mine" explica sinele ca subiect ("eu") ~i ca obiect
tiva acestui rol. Aceasta perspectiva reflectata a propriului com- ("mine"), ~ipentru importanta comuna a libertatii ("eu") ~ia contro-
portament al copiluluijoaca un rol important in dezvoltarea sinelui lului ("mine"), ~i a schimbarii ("eu"), ~i a stabilitatii ("mine").
social.
Celalalt generalizat Mead a sugerat ca intr-un stadiu ulte-
rior al dezvoltarii, copiii reu~esc sa se priveasca pe ei in~i~inu numai FACTORII DE SOCIALIZARE
din pozitia avantajoasa unei alte persoane sau rol, ci, de asemena,
din perspectiva "comunitatii" ca un intreg. Ca 0 consecinta, ei reu-
Socializarea este un proces co~plex care presupune multi in-
~esc sa mteleaga "regulile" care guverneaza actiunile lor ~iactiunile divizi, grupuri ~i .institutii sociale. Intr-un fel, aceste elemente pot
altor participanti, fie ca ,Jocul" este base-ball, fie ca este viata fi considerate cai prin care societatea este implicata in socializare:
insa~i. In cazuljocurilor copiilor, actiunile sint guvernate de reguli ele sint, in esenta, facton ai societatii. In unniltoarele pagini yom
specifice. In jocul vietii, regulile sint ceea ce sociologii numesc discuta dteva dintre personajele principale din aceasta drama con-
norme ~i valori (vezi Cap. 3). tinua.

118 119
Familia este in contrast total cu lipsa de formalism a practicilor familiale ~i
constituie 0 experienta noua ~i deseori dificila pentru multi copii.
Singurul factor cu adevarat important in socializare este familia. De asemenea, copiii invatii multe deprinderi de interactiune interper-
Familia este prima ~i cea mai continua lume sociaIii pentru sugar sohal~. Ei invata ce inseamna sa imparta cu altii, sa faca un lucru
~i copil. In familie se stabilesc primele ~i cele mai durabile relatii cu rlndttl, sa se compare cu egalii lor. Pe scurt, aceasta lume socialii
intime. Capacitatea comunicativa, in primul rind prin invatarea noua pentru copii contribuie substantialIa socializarea lor.
limbii, are loc initial in familie. Tot in familie, sugarul ~i copilul
fac cuno~tinta cu elementele cheie ale culturii.
Familia este, in mare masura, intreaga lume sociaIii a sugarilor Grupa de virsta
~ia copiilor mici, arena principalii a experientei lor. Deopotriva de
importanta din punct de vedere sociologic, familia asigura identi- Inainte sa intre la ~coala, cei mai multi copii intra in lumea gru-
tatea sociaIii initiala a copilului in raport cu rasa, religia, clasa socialii pei de virsta. Aceasta arena difera in multe privinte de cea a fa-
~i genul. ~ansele generale in viata, sanatatea, longevitatea, gradul miliei. Prin definitie, grupa de virsta este compusa din egali in
de educatie ~itipul de ocupatie sint putcrnic influentate de familia statut, adica copii de aceea~i vlrsta ~istatut social general. Pe de alta
in care copilul se na~te. Kohr (1963, 1969, 1976, 1977), printre parte, pozitia social a in familie este automata; in grupa de virsta ea
altii, a aratat ca interactiunile parinte-copil difera in functie de clasa trebuie, in general, d~tigata. De asemenea, in familie(ca ~iin ~coa-
sociala, in parte datorita valorilor diferite pe care parintii din clasa Iii), socializareaeste, deseori, ginditii ~iplanificata; in grupa de virsta
de mijloc ~i din c1asa muncitoare vor sa Ie insufle copiilor lor. o buna parte din socializare are loc, se pare, mra un plan gindit.
Grupa de virsta are, impreuna cu ~coala, importanta functie de
a slabi legaturile copilului cu familia, care, initial, sint atotcuprin-
$coala zatoare. Atit ~coala, dt ~i grupele de virsta asigura modele sup li-
mentare ~i, uneori, alternative pentru comportament, precum ~i
Aceasta institutie sociala are indatorirea directa de a insufla noi norme ~ivalori. Prin urmare, copiii trebuie sa invete ~i cum sa
individului inforrnatii, deprinderi ~ivalori pe care societatea Ie con- trateze parerile contradictorii printre cele considerate a fi importante
sidera importante pentru viata sociaIii. Nu numai "cititul, scrisul ~i - cele la care sociologii se refera ca "alte importante".
aritmetica", ci ~i cinstea, respectarea cuvintului ~i punctualitatea
constituie 0 parte a programei de socializare a ~colii. ~coala asigura
un cadru social care este total diferit de cel al familiei. Mass-media
Relatiile de familie sint intime. Oamenii i~i trateaza membrii
familiei diferit de cum trateaza pe cei care nu sint membri ai fami- Factorii de socializare discutati mai sus sint toti implicati in
liei. De~i parintii pot fi prieteno~i ~ibuni cu toti copiii, ei trebuie sa contactul interactiv ~ipersonal. Aceasta afirmatie nu este adevarata
aib~, ~iin general au, sentimente ~i re1atii speciale cu copiii lor. despre mass-media, din care fac parte diverse moduri de comunicare
In ~coa1ii, profesorul trebuie sa trateze toti copiii la fel. Mai destinate publicului larg (e.g., radioul, te1eviziunea, filmele, ziarele,
mult, actiunile profesorului sint calauzite mai degrabii de ceea ce revistele, caqile ~i,mai ales in zilele noastre, aparatele video, inre-
face copilul dedt de cine este copilul. Profesorii nu trebuie sa aibii gistrarile pe banda, casetele ~icornpact-discurile). Mass-media in-
"relatii speciale" cu unii elevi. De~i se intirnplii, 0 asemenea atitudine fluenteaza socializarea asigurind modele suplimentare ~i alterna-
nu este corecta. tive de roluri, precum ~i norme sociale ~i valori.
In ~coalii, copiii fac cuno~tinta cu sisteme formale de evaluari: Poate cel mai influent dintre mijloacele mass-media astazi este
note ~icaracteriziiri periodice ale elevului trimise parintilor. Aceasta televiziunea. 0 opinie despre televiziune este ca ea asigura un ex-

120 121
celent mijloc de instruire (e.g., "Strada Susanului"), 0 cale pHicuUi pe invatatura anterioara. Educatia formaHi, de exemplu, este, in
de Uirgirea orizontului copiilor, oferindu-le posibilitatea de a vedea mare masura, 0 chestiune de socializare continua.
locuri ~i evenimente pe care s-ar putea sa nu Ie vada direct (e.g.,
"Imparatia salbatica"). Parerea negativa despre televiziune scoate
in evidenta pura fantezie ~i natura exagerat de simplista a multor 'Resocializarea
programe ~i, indeose bi, prezentarea frecventa a violentei. Doar re-
cent, televiziunea a prezentat 0 imagine mai completa a oamenilor Din dnd in dnd, trec~m prin resocializare, extirparea ~irestruc-
care formeaza societatea no astra, indeosebi a membrilor grupurilor turarea atitudinilor, valorilor ~i identitatilor fundamentale.
"minoritare" ~i s-a indepartat oarecum de portretizarile stereotipe. Resocializarea voluntara se poate vedea in cazuri de convertire
Aparatele video ~imuzica joaca un rol din ce in ce mai impor- religioasa sau in cele in care indivizii se supun in mod voluntar la
tant in socializarea tinerilor. In prezent, exista 0 mi~care pentru a psihoterapie. in ambele cazuri, scopul persoanei este sa-~i inlocu-
marca discurile ~i casetele potential daunatoare sau controversate iasca identitatea prezenta in una noua $i, dteodatii, sa-$i schimbe
(a~a cum sint etichetate filmele) pentru a controla accesul tinerilor valorile existente $i modurile de comportament.
la ele. Resocializarea poate sa se produca $i pe 0 baza involuntara,
cum se intimpla dnd autori!atile baga oameni in inchisoare sau in
spitale pentru boli mintale. In cazuri de resocializare involuntara,
,
Afti factori ceea ce deseori se cere este ceea ce Goffman (1961) riume$te 0
"institutie totala". Acest cadru da persoanei posibilitatea de a 0
Pe linga familie, $coala, grup pre$colar $i mass-media, sociali- rupe brusc cu trecutul $i of era factorilor de resocializare control
zarea se mai realizeaza prin institutii religioase, vecini, organizatii considerabil asupra activitatilor de zi cu zi sau chiar minut de minut
de recreere, comunitati $ialtele. Toate acestea contribuie 1aformarea al persoanei.
conceptiei des pre lume a persoanei $i}a percePtiile sale a ceea ce
este un comportament dorit $i nedorit. In unele cazuri, influenta lor
poate fi importanta. Nevoia de socializare dupa copilarie
,.

Pe masura ce ne maturizam, obHnem diferite statute ~ijucam


noi roluri (Brim $i Wheeler, 1966). Intrucit aceste statute ne erau
SOCIALIZAREA PRIN CURSUL VIETH
, inaccesibile mai devreme (e.g., statute profesionale, statute marita-
Ie), nu reu~eam sa invatam cerintele noilor roluri. Experientele su-
Cea mai mare parte a discutiei de mai sus se ocupa de socializare plimentare de socializare, cum sint pregatirea profesionala formala
in timpul prunciei $i al copilariei. Totu$i, socializarea este un proces sau calificarea la 10cu1de munca, umplu golul.
care dureaza toata viata. De$i nu se termina 0 data cu copilaria, Chiar cu privire la rolOOlemarital $iparintesc, pregatirea initiala
socializarea dupa acea perioada nu este intru totul aceea$i. este, deseori, insuficienta $i este necesara socia1izarea continlia.
Socializarea dupa copilarie este citeodatii necesara, cind 0 schim-
bare sociala rapida modifica norme1e. De pilda, rolul asociat cu
Socializarea continua statutul pe care 11denumim "femeie" a suferit 0 schimbare importan-
/ ta in generatia trecuta. ConcePtiile despre comportamentul potrivit
Socializarea continuase refera la 0 continuare a socializarii care rolului genului, invatate in copilarie, acum douazeci de ani, nu mai
a inceput in timpul copilariei. Acest tip de socializare construie~te si!lt la fel de utile astazi. Pentru femeia modema sint necesare norme,

122 123
valori ~icomportamente noi. Aceasta se realizeaza prin continuarea socializarea nu este niciodata completa. Inspirindu-se din opera lui
socializarii.
Freud, Wrong subliniaza ca fiintele omene~ti sint "sociale tara sa
In final, mult din ceea ce invaplm in copilarie consta din norme fie complet socializate".
generale ~i abstracte ~i din valori, care deseori trebuie modificate Mead a adoptat un punct de vedere echilibrat, ca oamenii renunpl
dnd, mai tirziu, sint puse in practica. De pilda, noi invatam copiii la 0 oarecare libertate in cursul existentei sociale, dar, in schimb,
sa fie cinstiti. Mai tlrziu, ei trebuie sa invete sa-~itempereze cinstea, d~tiga avantajul relatiilor sociale. In interiorul "smlui", "eu" ~i
in anumite ocazii, cu tact.
"mine" reprezinta un echilibru intre nevoile societatii ~i nevoile
individului. Perspectiva simbolic-interactionista este ca "eu" ~i
"mine" nu sint inerent in conflict, nici individul cu societatea. (Per-
,
Schimbari in continutul socializarii
spectiva psihanalitica este ca "id"-ul ~i"supraeul" sfntin conflict.)
Ceea ce invatam in timpul copilariei deseori difera de ceea ce "Eu" ~i "mine" functioneaza in comun ca "eu"; individul ~i
invatam dupa copilarie. In timpul copiIariei avem tendinta sa in- societatea sint doua fatete ale aceleia~i monede. De~i conflictul
vatam norme generale ~ivalori. Dupa copiIarie, accentul este mai poate avea loc mtre cele doua elemente, ele nu sint inerent in opozitie.
mare pe comportamentul clar ~i observabil. Persoana ~tie ce sa Una nu reduce, automat ~i complet, libertatea celeilalte.
faca, iar atentia este acum concentrata asupra modului in care Deseori, oamenii reu~esc sa selecteze ~isa-~i recombine diverse
trebuie facut ceea ce se face. Deseori, oamenii trebuie sa sintetizeze experiente de socializare in moduri individuale. Dar exista un proces
diferite elemente dintr-o anumita invatatura dobindita in ~coala ~i atotcuprinzator de socializare care sa inabu~e complet libertatea
profesiuni, pentru a dezvolta comportamente care Ie vor indeplini individului. Oamenii sint liberi sa aleaga ~i sa ac!ioneze pe baza
scopurile. alegerii. De fapt, sistemul nostru legal se bazeaza pe premisa ca
Idealismul este deseori asociat cu tinerii; realismul, cu adultii. oamenii au indatoriri individuale ~ilibertate individuala de a alege.
De~i idealismul nu trebuie sa dispara cu virsta, cl deseori trebuie In masura in care intelegem procesul socializarii, reu~im sa exer-
sa se confruntli.cu realitatea. Unul dintre aspectele dificile ale socia- citam un control substantial asupra vietii noastre.
lizarii in viata de mai tirziu consta in modul de conlucrare cu lumea Procesul socializarii a fost centrul acestui capitol. -A fost explo-
intr-o maniera realista, fara sa-!i abandonezi idealurile. Noi trans- rata mai intli disputa de veacuri daca natura sau educatia este mai
formam intrebarea din "De ce este facuta aceasta?" in "Care este importanta in dezvoltarea umana, ~i s-au subliniat contributiile
metoda cea mai buna de a face aceasta?" De pilda, multi din ambelor teorii. Au fost apoi rezumate dteva dintre efectele devasta-
mi~carea ecologista din timpul ultimelor doua decenii au invatat to are ale izolarii sociale asupra dezvoltarii umane.
cum sa impace viziunea idealista cu realitatile socia1e ~ieconomice.
Socializarea dupa copilarie necesita 0 schimbare de la dependen!a
Au fost examinate diferitele perspective teoretice care au
la autonomie ~i apoi la influenta asupra altora (Goodman, 1985:
fost folosite pentru studierea socializarii. Sa rezumam: psihana-
82-83). Dar inainte sa realizam aceste tranzitii importante trebuie
liza vede dezvoltarea umana cape 0 serie de stadii, determinate
sa invatam deprinderile necesare. genetic, de psihosexualitate, ~i postuleaza ca personalitatea
este formata din" id" (impulsurile biologice), "eu" (realitatea)
~i din "supraeu" (con~tiin!a). De asemenea, a fost explorata
SOCIALIZAREA ~I LIBERTATEA teoria lui Jean Piaget despre stadiile biologice ale dezvoltarii
cognitive. Au fost notate contribufiile lui George Herbert Mead,
Natura socializani ridica intrebarea daca socializarea incununata
la dezvoltarea interacfiunii simbolice, indeosebi ideile sale
de succes reduce libertatea·individuala. Wrong (1961) sustine ca despre dezvoltarea sinelui printr-o serie de stadii sociale.
124
125
Au fost diseutati diver§ii factori de socializare: familia,
§coala, grupul de virsta $i mass-media. infinal, aufost prezen-
tate, in mod detaliat, diferite aspecte ale socializarii pe par-
cursu I intregii vieti §i ale resocializarii.

,
/NTERACT/UNEA SaC/ALA
$/ RETELELE saC/ALE

/nteraetiunea sociala
societatilor. Ea este 0 trasatura
este substanta permanenta
vietii sociale. in acesta tuturor
capitol
vom examina modul in care prezenta altora afecteaza compor-
tamentul. De asemenea, vom examina diferite perspective teoretice
asupra interactiunii sociale. Vafi, de asemenea, explorat modul
in care realitatea este construita in timpul interactiunii sociale §i
rolul important jucat de comunicare. in final, vafi analizata struc-
tura interactiunii sociale §i retelele sociale care rezulta.

,
NATURA INTERACTIUNIISOCIALE,
Oamenii "au de-a face" unul cu altul in fiecare zi. Ei vorbesc
unul cu altul, se imbrati~eaza unul eu altul, se ating unul de altul.
Aceasta interactiune sta la baza vietii sociale.lnterac{iunea sociala
se refera la influenta reciproca a oamenilor. Ea implica faptul ca
indivizii se iau unul pe altul in considerare in comportamentullor
zilnic, iar comportamentullor este afectat de prezenta altora. Ceilalti
i~i exercita influenta fie constituind un "auditoriu" la comportament,
fie fiind "co-actori", coparticipanti la el.

Efectele auditoriului
Insa~i prezenta altora afecteaza comportamentul. Principiul efee-
te/or auditoriului explica modul in care activitatea indivizilor este
afectata prin faptul ca i~i dau seama ca sint vazuti de a1tii.

127
126
Intr-un studiu de inceput, Zajonc (1965) demonstreaza ca pre-
PERSPECTIVE TEORETICE
zenia altora tinde sa mareasca viteza cu care oamenii efectueaza 0
activitate. De asemenea, ea intensifica eel mai tipic fel de compor- Studiile asupra interactiunii sociale examineaza comportamentul
tament pentru un individ in acea situatie. Daca oamenii invata 0 la nivel microsocial. Ele se concentreaza asupra actiunilor lume~ti
noua activitate (dactilografia, de pilda), efectul audientei va avea ale oamenilor, a~a cum i~i vad de viata lor zilnica. Pentru a studia
ca rezultat probabil un ritm mai rapid de dactilografiere decit daca interactiunea sociala, au fost folosite patru perspective teoretice
ar fi singuri; dar, intrudt erorile sint tipice in situatii de invatare ca moderne: interactil~nea simbolica, dramaturgia, etnometodologia
aceasta, prezenta altora va cre~te ~i frecventa gre~elilor de dactilo- ~i schimbul social. In afara de dramaturgie, toate au fost tratate pe
grafiere. Aceste rezultate sugereaza ca oamenii ar trebui sa practice scurt la sfir~itul Cap. 1.
singuri noi activitati (pentru a reduce frecventa erorilor), dar sa
repete activitati invatate in prezenta altora.
Interacliunea simbolica: punerea de
acord a actiunilor,
Efectele co-actiunii , Supozitia cheie a abordarii simbolic-interactioniste este ca oa-
Oamenii nu numai actioneaza in prezenta altora, ci de asemenea, menii nu reactioneaza direct la lumea din jurullor. Mai degraba, ei
actioneaza in comun cu altii. Principiul efectelor co-acfiunii descrie atribuie anumite sensuri aspectelor mediului lor social, apoi actio-
influenta pe care 0 are comportamentul oamenilor asupra altora neaza asupra acestor aspecte in lumina sensurilor atribuite. De pilda,
dnd sint implicati intr-o actiune similara. Intr-un studiu de inceput, oamenii nu reactioneaza la un scaun pur ~i simplu ca la dteva
Sherif (1936) demonstreaza influenta implicarii altora in activitatea bucati de lemn puse laolalta intr-un anumit fel, ci mai degraba
de apreciere a mi~carii aparente a unui punct de lumina ~tationar. raportindu-se la un obiect pe care se ~ade. Astfel, intelesul care
Aprecierile individuale au fost substantial afectate de aprecierile organizeaza actiunile individului este elementul important in
publice exprimate de ceilalti coparticipanti la experiment. perspectiva simbolic-interactionista.
Concenmndu-se asupra unei probleme mai relevante din punct
de vedere social, Darley ~iLatane (1968) au studiat lipsa de impli- ,
Definirea situatiei
care a martorilor in situatii critice. Ei au demonstrat ca era mult
W.I. Thomas (1931) a numit acest important act de a atribui
mai putin probabil ca subiectii in studiu sa actioneze dnd erau
sens in contextul social, definirea situaliei. El a subliniat ca sensurile
confruntati cu 0 situatie potential periculoasa (e.g., fum ie~ind pe
pe care oamenii Ie atribuie lumii din jurullor ii fac sa actioneze in
sub u~a unei camere alaturate) dnd alti actori in situatie ( de fapt,
anumite feluri. De pilda, parerea de obicei gre~ita a indivizilor para-
asistenti pregiititi) nu au reu~it sa reactioneze la problema iminenta.
noici ca altii comploteaza impotriva lor ii face sa actioneze defensiv.
Aparent, situatia a fost una in care a existat 0 difuziune a respon-
Thomas a exprimat aceasta simplu: "Daca barbatii (oamenii) defi-
sabilitiitii. Prezenta unor coparticipanti a dus la un sentiment de
nesc situatiile ca fiind reale, acestea sint rea1e in consecintele lor".
obligatie comuna pentru orice actiune, iar dnd ceilalti nu au actio-
Oamenii pot alerga la supermarket ca sa cumpere multe alimente
nat, subiectii experimentului nu au simtit ca aveau 0 responsabilitate
dnd aud ca va fi 0 greva iminenta a camionagiilor care aduc alimen-
speciala de a face ceva.
te acestor magazine. Informatia poate fi sau nu poate fi corecta;
Pe scurt, interactiunea sociala, fie prin simpla prezenta a altora,
totu~i, daca oamenii cred ca informatia este exacta, vor lua orice
fie prin actiune comuna, are un efect semnificativ asupra comporta-
masura pe care 0 cred necesara pentru a se proteja.
mentului.
129
128

COALA'J INTROl)UCERE IN SOCIOLOOIE

----------------==~~---- __=__ ~_C ========,-;;;::"


Modul in care oamenii definesc situatiile influenteaza felul in femei, cum este Organizatia Nationala pentm Femei, ace~ti politi-
care ei vor interactiona unul cu altu!. In general, oamenii i~i pun de cieni pot pune accentul pe nevoia de a sustine legea existenta, in
acord actiunile cu cele ale altora. Adidi, ei incearca sa-~ipotriveasca timp ce intr-un discurs adresat unei adunari religioase fundamenta-
comportamentul cu acela al altora, ca sa-~i indeplineasca propriile liste se pot concentra asupra opozitiei personale fata de avort.
scopuri. Aceasta potrivire a "liniilor de actiune" da vietii sociale 0
mare parte din organizarea sa. Dintr-o perspectiva simbolic-inter- Scena §i culisele
actionista, aceasta coordonare a actiunii nu decurge automat din
structura sociala in care oamenii se afla, cum au sustinut structu- o parte din activitatea depusa pentm punerea in scena a unei
ral-functionali~tii, ci din nevoia oamenilor de a "negocia" 0 ordine piese nu este destinata consumului public. De pilda, publicul este
pentru viata lor, prin definitii comune ale situatiilor care permit, ~i rareori invitat sa vada repetitiile. In general, publicului i se permite
uneori reclama, actiune unitli. sa vada doar produsul finit; numai ace a actiune care se petrece pe
Pe scurt, interactiunea sociala este 0 serie de incercari ~i erori scena, nu in culise.
care veri fica definitiile situatiilor sustinute de a1ti participanti in Pe scurt, exista 0 scena, unde actiunea care se petrece este acce-
acela~i context. Diferentele in definitii pot cere participantilor sa sibila tuturor, ~i existli culisele, ascunse tuturor, in afara de cei im-
revizuiasca sensurile pe care Ie-au atribuit initial situatiei, daca plicati in "productie", unde se desta~oarii 0 mare parte din attivitatea
interactiunea sociala trebuie sa continue cu succes. Aceastli ajustare de pregatire ~i sustinere. Ginditi-va la un dineu oficia!. De obicei,
a definitiilor situationale se produce prin actiuni de incercare ce sint oaspetilornu Ii permite sa intre in bucatiirie ("culisele"); ei au acces
influentate ~i calauzite de reactiile altora. Reactia lor poate con- lmmai la zonele publice ale camerei de zi ~i ale sufrageriei ("sce-
firma sensurile curente sau reclama reformularea lor. Acest intreg na"). Doar prietenii cei mai intimi au acces in culise, ~i chiar nu Ii
proces este 0 parte necesara a interactiunii sociale umane. se acorda totdeauna astfel de privilegii.

Prezentarea eului
Dramaturgia: actiunea de pun ere in
Un element important in toata interactiunea sociala este organ i-
seena
zarea imaginii, prin care 0 persoana adopta 0 identitate sau asigura
Dramaturgia, a~a cum a fost prezentata de Goffman (1959), identitati altora, prin aceasta influentind rezultatul interactiunii
deriva din interactiunea simbolica. Daca sensul in viata este 0 sociale. Goffman descrie acest proces ca 0prezentare a eului, "eul"
constructie sociala (nedata in natura, ci trebuind sa fie creata ~i fiind identitatea pe care 0 persoana 0 adopta ~idespre care incearca
interpretata), teatrul (unde totul este "pus in scena") este un model sa d~tige acordul de la altii intr-o situatie. Prezentarea diferitelor
adecvat pentru ilustrarea interactiunii sociale. Folosirea limbajului ~i identitati in diferite situatii nu este 0 forma de necinste, daca persoa-
a cadrului conceptual al teatrului pentru a examina interactiunea so- na crede in identitatea care este prezentata. De-a lungul vietii, oa-
dala este ceea ce Goffman a incercat prinabordarea dramaturgicii. menii sint invatati sa actioneze in moduri adecvate situatiei. Indivizii
Indivizii joaca diferite roluri, deseori in situatii diferite. Concep- invata sa se comporte diferit in prezenta strainilor, fata de ceea ce
tul de rol este principal pentru drama. Situatii care se schimba fac dnd sint cu prieteni apropiati sau cu membrii familiei. 0 parte
sugereaza diferitele scene in care sint implicati actorii. De asemenea, a maturizarii implica invatarea atit a diverselor aspecte ale identitatii
~iactorii deseori joaca pentru spectatori diferiti. De pilda, unii poli- noastre, dt ~iale celor adecvate pentru manifestarea in diverse situatii.
ticieni se opun personal avortului, dar respectli legea a~a cum este Prezentarea unei anumite pareri despre "eu" deseori are efectul
interpretata in mod curent. In discursuri tinute unor grupuri de limitarii cadrului de actiune al altora. De pilda, daca altii accepta

130 131
prezentarea eului unei persoane ca fiind 0 prietena, ei sint obligati nu presupune 0 perspectiva unica a comportamentului uman;
sa trateze acea persoana ca prietena ~i nu ca straina. Prietenilor Ii oricum, 0 asemenea descriere ar putea fi potrivita in anumite
se acorda anumite privilegii care nu sint accesibile strainilor. In imprejurari.
felul acesta, actiunile altora sint indirect limitate de identitatea afir-
mativa in masura in care ea este acceptata de ceilalti.
Etnometodo/ogia: expunerea regulilor
Distributia
, alter Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra importantei sen-
Distributia alter este 0 modalitate mai directa de a limita sfera surilorpe care oamenii Ie atribuie lumii sociale dinjurullor. Drama-
comportamentului altora (Weinstein ~iDeutschberger, 1963). Aici, turgii adauga notiunea de sensibilitate a individului in cadrul interac-
celalalt (alter) este inzestrat cu (distribuit in) 0 anumitii identitate tiunii sociale. Etnometodologia i~i indreapta atentia spre regulile
care ii va restringe comportamentul. De pilda, daca celalalt este adesea neanalizate care ghideaza structura interac!iunilor noastre
definit ca prieten apropiat ~i accepta aceasta identitate, va fi greu cu al!ii. Atentia acestei perspective se concentreaza asupra modali-
sa-i refuzi cererea pentru un imprumut, intrucit a cere bani este ta!ilor prin care oamenii inteleg realitatea sociala. Etnometodologii
ceva normal intr-o astfel de relatie. sint preocupati de in!elegerile de bun-sim! ale lumii.
In ambele forme ale organiza~ii imaginii, e probabil ca indivizii
care participa sa sustina identiHitile diferite. Deseori, toti au un Ipoteze
interes in mentinerea curgerii lini~tite a interactiunii in care sint
Toti oamenii se a~teapta la anumite lucruri de la realitatea ce-i
implicati. Ca actorii buni intr-o piesa, ei ar vrea sa duca la bun
inconjoara. Ei se a~teapta ca ~oferii automobilelor sa opreasca la
sfir~it spectacolul cu minimum de dificultate. Sustinerea reciproca
lumina ro~ie a semaforului; ca la cinema, persoana de la cas a sa Ie
a identitatilor primite proniite sa realizeze tocmai aceasta.
ia banii ~i sa Ie dea un bilet care sa Ie permita sa intre in cinemato-
Abordarea dramaturgica incearca sa combine un punct de vedere
graf; ca atunci cind vorbesc cu cineva, persoana respectiva sa a~tepte
structural al interactiunii sociale cu abordarea mai flexibila a
pina termina ei inainte de a incepe sa vorbeasca. Dupa parerea
interactiunii simbolice. Cu alte cuvinte, de~i structura sociala asigura
etnometodologilor, aceste presupuneri, comune ~irecunoscute, nete-
"scenarii" care fac viata sociala oarecum ordonatii ~i predictibila,
zesc calea interactiunii sociale ~i fac viata sociala mai u~oara. Dar
oamenii sint capabili sa improvizeze, indeosebi in situatiile relativ
cum apar ele? Cum ajung membrii socieHi!ii sa Ie imparta~easca ~i
necunoscute ~ineobi~nuite. De aceea viata este un amestec deordine sa se bizuie pe ele in interactiunile lor zilnice.
predictibila ~ide inovatie flexibila. Enometodologii incearca sa descopere aceste ipoteze fundamen-
Perspectiva lui Goffman a fost criticata, fiindca pare a spune tale care formeaza baza comportamentului social. 0 modalitate
ca oamenii sint necinstiti in modul in care incearca sa dirijeze consta in examinarea a ceea ce se intimpla dnd una dintre aceste
imaginile ~i sa controleze spatiile din culise. Goffman precizeaza reguli este violata. Intr-un experiment c1asic, Garfinkel (1967) i-a
ca necinstea rezulta din prezentarea unui "sine" in care nu se crede. pus pe studenti sa se poarte ca oaspe!i sau ca persoane care stau in
Identitatile oamenilor au diferite fatete, iar fateta pe care 0 prezinta pensiune, in loc de fii sau fiice, dnd erau acasa. Studentii s-au
depinde de contextul social. adresat parintilor cu domnule ~i doamna ~i au cerut politicos a
De asemenea, refuzul accesului la 0 varietate de zone din culise doua p0rtie de mincare la masa, ~iau dat dovada de maniere elegante
nu este doar 0 parte obi~nuitaa vietii sociale, el este, totodata, folosit de "oaspeti". Aceste ac!iuni au avut drept rezultat 0 complem dezori-
ca sa mentina 0 oarecare aparentil de intimitate, ceea ce majoritatea entare a membrilor farniliei, care au cerut explica!ii pentru compor-
oamenilor accepm ca fiind necesar. Pe scurt, abordarea lui Goffman tamentul surprinzator al copiilor lor.

132 133
Opera de inceput a lui Romans (1950, 1961) ~i a lui Gouldner
Pe scurt, violarea a~teptarilor normale a dezvaluit prezenta unui (1960) scoate in relief importanta reciprocitatii in schimbul social,
ansamblu de reguli care guvemau interactiunea soci~la, dar despre supozitia ca normele sociale cer ca 0 favoare sa fie rasplatita cu 0
care participantii erau daar vag con~tienti. Numai violarea lor le-a (avoare. Acest punct de vedere presupune ca interactiunea sociala
adus la suprafata ca sa poata fi examinate. implica un fel de bilant social. Beneficiile date trebuie, la un anumit
punct, sa se into area cu 0 valoare similara, de~i nu necesarmente
identica. Reciprocitatea este considerata 0 norma esentiala a vietii
Schimbul social: sociale ~iun ghid important pentru interactiunea sociala.
Analiza cost/beneficiu
Schimbul social i~i are didacinile in psihologia comportamentala
~iin analiza economica. Din aceasta perspectiva, interactiunea so-
CONSTRUCTIA SOCIALA
~
A ,
ciala consta intr-o serie de schimburi care au atit costuri, cit ~i
beneficii. La minimum, oamenii cheltuiesc timp ~ienergie in interac-
,
REALITATII

tiunea sociala; aces tea sint considerate costuri ale activitatii. Dupa Dintr-un punct de vedere sociologic ~iindeosebi simbolic-inter-
cite se pare, oamenii obtin ~ibeneficii din aceste schimburi reciproce, actionist, oamenii creeaza ~i modeleaza natura existentei sociale.
cum ar fi bucurie, afectiune, slujbe ~i stima crescuta fata de sine. Acest proces este numit constructia sociala a realitatii. Fiecare
Din punct de vedere al schimbului social, analiza unui cost/ societate i~i construie~te propria versiune a lumii, "adevarurile" ei.
profit este esentiala pentru intelegerea interactiunii sociale. Aceasta In unele societi'iti, fortele calauzitoare ale lumii sint considerate
presupune 0 abordare rationala a mentinerii relatiilor sociale. Exista supranaturale; in altele ele sint fortele impersonale ale naturii. Unii
o supozitie ca indivizii inteleg costurile implicate in tranzactiile lor indivizi i~i organizeaza viata injurul credintei intr-o zeitate perso-
sodale ~i beneficiile care ar putea fi obtinute. Ei sint, a~adar, in nala, un zeu care le cunoa~te fiecare gind ~i actiune ~i care Ie ras-
pozitia de a aprecia daca obtin ceva "profit" (beneficii minus costuri) punde in raport cu aceste cuno~tinte. Pentru altii nu exista 0 astfel
din schimb. Daca nu obtin, interactiunea poate fi terminata sau se de fiinta suprema. Diferitele interpretari ale realitatii nu sint limitate
poate renunta la ea; daca obtin, ea poate fi continuata. la problemele importante cum este religia. Ele intra in actiune in
evenimentele zilnice din viata oamenilor.
Justitia
, distributiva
Romans (1961) a prezentat conceptul de justitie distributiva,
adica oamenii se a~teapta sa primeasca beneficii in interactiunea
Definirea situatiei ,
sociala, benefidi aproximativ proportionale cu costurile implicate. La inceputul acestui capitol a fost discutat conceptul de definire
Aceasta idee este importanta pentru modelul schimbului social. a situatiei formulate de Thomas. El a sustinut ca oamenii actioneaza
Blau (1964) a sustinut ca oamenii au relatiile pe care Ie merita. in functie de conceptia lor despre realitate. De pildi'i, a existat 0
Daca indivizii vor sa mentina 0 relatie particulara sau sodala (pentru vreme cind pamintul era, in general, considerat plat ~i,astfel, nimeni
ca ea of era anumite beneficii), ei trebuie sa fie gata sa of ere parte- nu a navigat pina la "capatul" lui. Ideea ci'ipamintul era plat a dus
nerilor lor in afacere ceea ce ei (partenerii) doresc, ca sa ramina in la un comportament bazat pe aceasta credinta. Cuno~tintele noastre
continuare in afacere. Pe scurt, dadi oamenii doresc sa primeasca, ca pamintul nu este plat ~ica nu era plat chiar cind oamenii credeau
ei trebuie sa fie pregatiti sa ~i dea.
135
134
ca era nu sint relevante pentru intelegerea comportamentului oame- ca pamintul este centrul sistemului solar) a cedat conceptiei helio-
nilor din vremea aceea. centrice (soarele este centrul sistemului solar), iar conceptul ca
Pe 0 scara mai mica, interactiunea sociala este ghidata de modul atomul este cea mai mica unitate de materie a cedat intelegerii mai
in care oamenii definesc 0 situatie. Daca ei cred di ceilalti partici- recente a particulelor subatomice. Chiar perceperile distantei s-au
panti Ie sint ostili, ei se vor comporta cu aceasta credinta in minte. schlrtlbat dnd tehnologia a avansat de la ambarcatiunile actionate
Vor crea un mini mediu inconjurator, 0 realitate sociala, care se de pinze la cele actionate de turbine ~ide la avioane cu elice la cele
conformeaza definitiei date de ei situatiei. cu reactie ~ila nave cosmice. Conceptiile despre timp sint construite
social (Zeruvabel, 1981). La urma urmei, ce este "natural" despre
o "saptamina" sau 0 "ora"?
, sociale
Procesul constructiei La un nivel mai intim, insa~i interactiunea sociala este 0 parte a
procesului prin care este creata ~i modelata realitatea sociala.
Modul in care sociologii inteleg construirea realitatii sociale a Fiecare participant la 0 situatie are 0 definitie speciala a ei. Prin
fost prezentat semnificativ de Berger ~iLuckmann (1963), care au interactiunea sociala sint negociate aceste definitii care difera ~i se
stabilit ca procesul are loc in trei etape. ajunge la un acord despre natura realitatii sociale, dadi urmeaza
sa fie mentinuta interactiunea (ceea ce Goffman a nurnit ajungerea
Oamenii creeaza cultura la un consens operant) in imprejurarea re1evanta. Astfel, in compor-
. tamentul zilnic, indivizii construiesc ~i reconstruiesc realitatea in
Aceasta notiune a fost discutata in Cap. 3, in contextul culturilor
care functioneaza. Etnometodologii, trebuie reamintit, i~i concen-
materiale ~i nemateriale. Oamenii creeaza obiectele materiale ale
unei culturi, curn sint automobilele, televizoarele, avioanele, imbra- treaza atentia in mod continuu asupra acestui important proces
social.
camintea ~ima~inile de spalat, precum ~ielementele ei nemateriale,
cum sint normele, valorile ~iideile cognitive.

, culturale devin realitate


Creatiile ,
COMUNICAREA ~I INTERACTIUNEA
~
Dupa 0 vreme, aceste creatii culturale sint considerate 0 parte SOCIALA
po zitiva, naturala ~i inevitabila a peisajului social. Ele sint luate
drept bune de majoritatea oamenilor; putini oameni privesc astazi Comunicarea (vezi Cap. 3) este vehiculul pentru interactiunea
in sus uimiti dnd zboara avioane pe deasupra capului lor sau sint sociala. Oamenii vorbesc unul cu altul, i~i zimbesc unul celuilalt,
surprin~i dnd vad curgind apa in toalete, acasa. se ating unul pe altul. Interactiunea sociala trebuie sa fie negociata
printr-un procedeu, iar acest procedeu este comunicarea. Hartley
Oamenii absorb aceasta realitate ~i Hartley (1961: 16) au scris:
Ar fi greu sa se exagereze importanta comunicarii in studiul
Procesul de socializare (vezi Cap. 6) ii face pe indivizi sa adopte
proceselor sociale. Intrudt comunicarea este mijlocul prin
perceperea culturii lor a realitatii. Drept consecinta, putini cercetea-
za sursa sau validitatea acestor idei, sau inevitabilitatea ~iutilitatea care 0 persoana 0 influenteaza pe alta ~i, la rindul ei, este
culturii materiale. Robertson (1987: 161-164) arata cum insa~i influentata de acea persoana, comunicarea este adevaratul
agent al procesului social. Ea face posibila interactiunea
conceptele fundamentale de "spatiu" ~i"timp" schimba constructiile
sociale. De pilda, conceptia geocentrica a sistemului solar (ideea [sublinierea adaugata].

136 137
pe ideea di modelele structurale ale relatiilor sint mai importante
,
Retelele socia Ie: structura decit caracteristicile personale ale indivizilor implicati. Anali~tii
,
interactiunii sociale retelei afirma ca pot da explicatii pentru evenimente care altfel nu
pot fi u~or intelese. De pilda, Granovetter (1973) a demonstrat ca
e~ec1l1unei anumite comunitati de a se organiza ~iapara impotriva
Interactiunea sociala organizata unui program de refacere urbana nedorit nu s-a datorat lipsei de
interes, apatie ~iincompetentil a membrilor sm. Mai degraba, afmna
lnteractiunea sociala nu are loc la intimplare. Cele mai multe el, s-a datorat incapacitatii lor de a opri programul care i~i avea
schimbari se produc ca 0 consecinta a relatiilor existente intre indi- originea m tipul special de retele existent in comunitate. Comunitatea
vizi. Aceste legaturi pot fi cuprinse in statutele pe care oamenii Ie studiata era formata dintr-un numar mic de rete Ie independente;
ocupa ~i in rolurile pe care Ie joaca (vezi Cap. 4). Direct relevant existau putine verigi de comunicare intre ele. Astfel, organizarea
este conceptullui Merton (1957: 368-384) desprepozi{ia rolului, larga a comunitatii a devenit grea, iar influenta pe care un asemenea
ansamblul de relatii pe care 0 persoana Ie are ca urmare a unui efort de intelegere l-ar fi putut avea nu era reala. Analiza retelei s-a
statut social pe care 11ocupa. De pilda, profesorul de ~coaIa ele- concentrat asupra structurii comunitatii care i-a impiedicat organi-
mentara este automat implicat intr-un ansamblu de relatii cu elevii, zarea, in ciuda motivatiei'indivizilor din comunitate.
cu parintii elevilor, cu profesorii colegi ~icu administratorii ~colii. Caracteristicile retelelor Retelele au anumite caracteristici
Aceste relatii constituie 0 struetura a relatiilor sociale pe care per- a caror examinare mare~t~ gradul de 1ntelegere al comportamentului
soana 0 mo~tene~te automat cmd ajunge profesor de ~coala generala. , social: densitatea, accesibilitatea ~i sfera.
Caracterele relatiilor pot varia de la un profesor la altul, dar toti pro- Densitatea se refera la procentajul de legaturi posibile care ar
fesorii smt legati in acest ansamblu de relatii in virtutea ocupatiei lor. putea fi create intre membrii retelei care smt efectiv stabiliti. Senti-
lndivizii ocupa statute multiple (vezi Cap. 4) ~i astfel sint im- mentul de "comunitate" al oamenilor deseori depinde de gradulin
care sint implicati in retele dense. In astfel de retele, multi oameni
plicati intr-un numar de pozitii ale rolului. Aceste pozitii ale rolului
sint "legati" de altii, au acela~i fel de relatie cu un numar dintre
~ipozitti ale statutului deseori determina interactiunea sociala. Cel
mai adesea, indivizii au relatii cu rudele, cu colegii de munca (colegii altii ~isimt sprijinul pe care astfel de legaturi dense 11confera.
De asemenea, retelele pot fi descrise in raport cuaccesibilitatea
de ~coala) ~i cu prietenii. De~i unele interactiuni se produc intim-
lor, care se refera la numarul de legaturi intre grupuri de doi indivizi
pIator (de pilda, clnd cineva incepe 0 conversatie cu un coleg de
dintr-o retea. Cu dt este mai mare densitatea, cu atit mai mare este
vacanta), cele mai multe se produc pe aceste canale organizate. accesibilitatea, deoarece mtr-o retea de mare densitate sint mai multe
legaturi pentru orice individ de~1tin retelele cu densitate mica. In-
Retelele
, sociale tr-un studiu din 1967, Milgram a aratat ca oamenii traiesc intr-o
lnteractiunea sociala poate, de asemenea, duce la noi relatii so- lume mai mica ~imai densa dedt i~i dau, in general, seama. Subiec-
tilor din Midwest Ii s-au dat nume ale oamenilor de pe Coasta de
ciale. Tesatura de relatii sociale a unei persoane este numita refea
Est pe care ei nu ii cuno~teau. Sarcina subiectilor era sa aiM grija
socialii. Retelele sociale sint compuse din relatii de diferite grade
ca ace~ti oameni sa primeasca 0 bro~ura care Ie fusese data subiec-
de intimitate ~ilegatura. Unele relatii sint relativ strinse ~iimportante
tilor. Ca sa realizeze aceasta, fiecare subiect urma sa trimita bro~ura,
(e.g., prietenii); acestea au caracteristicile legaturilor principale.
impreuna cu numele persoanei tinta, la cineva pe care 11cuno~tea
Altele pot fi secundare (e.g., cuno~tintele); acestea implica legaturi
personal. Aceasta persoana, la rindul ei, urma sa trimita bro~ura ~i
temporare ~i superficiale. numele la cineva cunoscut ~i a~a mai departe pina dnd bro~ura
Tesatura
,'" relatiilor sociale Analiza retelei ' este 0 metoda ajungea la cineva care cuno~tea persoana tinta. In medie au fost
vadit sociologica de examinare a relatiilor sociale. Ea este bazata
139
138
necesare cinci pina la opt verigi ca sarcina sa fie indeplinW1. Acest coeziunea sociaHi] prin aceste retele, iar acestea, la rindul
ingenios experiment a demonstrat clar ca exista retele nationale. lor, se intorc la grupuri mid.
Datorita lor, multi oameni pot sa ajunga unulla altul relativ u~or-
de~i deseori ei nu i~i dau seama de asta.
De asemenea, este posibil sa caracterizam retelele in functie de Prezenla altora afecteaza comportamentul in mod diferit,
sfera lor, numarul de contacte directe pe care fiecare individ Ie are daca ceilalli sint, pur ~i simplu, spectatori mai degraba dedt
in cadrul unei anumite retele. Marimea este legata ~i de densitate. coparticipanti in interacliunea sociala. in primul caz, deseori
Cu cit 0 retea este mai dens a, cu atit e mai probabil ca orice individ ace~tia pur ~i simplu accelereaza comportamentul existent. in
sa aibii 0 sfera relativ mai larga de legaturi. lndivizii cu 0 sfera al doilea, ei au un efect mai larg: ei permit 0 difuziune a respon-
larga sint deseori considerati importanti; ei au "relatiile". sabilitalii care poate duce la neacliune.
Folosirea retelelor
. sociale Retelele
' sociale au fost folosite Aufost descrise patru perspective teoretice diferite asupra
in diverse tipuri de analize sociologice. Ele 11 ajuta pe analist sa interacliunii sociale. Interactiunea simbolica define~te inlelesul
ajunga la tesatura complicatelor relatii sociale care sint inima vietii situaliei sociale # pune de acord actiunile coparticipanlilor.
sociale. 0 folosire dramatic a a analizei retelelor a implicat lamurirea Dramaturgia se ocupa cu punerea in scena a acliunii - crearea
metodei complexe cu ajutorul careia indivizii umbla sa-~i gaseasca cadrului sodal in care are loc interacliunea ~i organizarea
o slujbii. In general, anali~tii retelelor au constatat ca relatiile rete- imaginilor (prezentarea eului ~i distribulia alter) in timpul
lelor sint de 0 deosebitii importantii in procesul de diutare a slujbelor. schimbului reciproc. Etnometodol.ogia are ca scop expunerea
Studiile lor confirma observatiile ca "nu conteaza ce ~tii, ci pc cine regulilor fundamentale ~i, deseori, a supoziliilor neformulate
care ghideaza interacfiunea sociala. Schimbul social se con-
cuno~ti".
Intr-o lucrare din 1973, Granovetter ~i-a concentrat atentia asu- centreaza asupra analizei costlbeneficiul interacfiunii sociale;
noi raminem doar in acele situafii in care beneficiile depa~esc
pra puterii relatiilor in retele. Puterea unei relatii depinde de "canti- costurile.
tatea de timp, de intensitatea efectiva, de intimitate (increderea
A fost discutata importanfa construcfiei sociale a realitafii
mutuaHi) ~i de serviciile reciproce care caracterizeaza relatia"
in cadrul careia are loc interacfiunea. Aceasta construcfie so-
(p. 1361). Granovetter a demonstrat ca, contrar a~teptarilor, relatiile
ciala include crearea culturii, incorporarea ei in realitatea
puternice nu sint necesarmente mai bune decit relatiile "slabe".
generala ~i invafarea, ~i acceptarea ace lei realitafi. Afost men-
Relatiile slabe dau oamenilor 0 mai mare libertate de actiune decit
fionata comunicarea ca vehicul major pentru interacfiunea
relatiile puternice. Relatiile puternice creeaza presiuni sociale impor- sociala.
tante asupra individului ~i de aceea sint mai restrictive. Chiar in
Structura interacfiunii afost ultima problema in acest capi-
comunitiiti, relatiile puternice in cadrul retelelor separate pot limita
tol. Pozifia rolului este un element important in organizarea
integrarea comunitatii ~i maresc fragmentarea.
interacfiunii sociale. Rezultatul acestei structuri este refeaua
Granovetter sustine ca retelele sint structuri sociale complexe
sociala, fesatura relafiilor sociale. Refelele au densitate, aecesi-
care servesc ca veriga intre micro ~imacroniveluri de analiza. lata bilitate ~i sfera. Ele sint un instrument analWc din ce in ce
cuvintele lui Granovetter (1973: 1360) :
mai util in sociologie, indeosebi in unirea micro ~i macronive-
Analiza proceselor din retelele interpersonale ofera cea mai lurilor analizei sociologice.
utila punte micro-macro. Intr-un fel sau altul, interactiunea
la scara mica ajunge transformata in modele la scara mare
[e.g., difuziunea, mobilitatea sociaHi, organizarea politica ~i

140 141
aceste crime grave, multe societiiti considera ~ialte comportamente
violari ale normelor legale; acestea indud actiuni cum sint incalcarea
legilor de circulatie, tulburarea lini~tii, purtarea unei arme ascunse
~i,mai recent, intrarea in datele unui calculator strain, modificarea

8 sau$tergerea acestor date.


Delincventa juvenila se refera la violarea normelor legale de catre
cei care sint sub virsta la care legea trateaza oamenii ca adulti. Pe
linga legile care definesc anumite acte drept crime, indiferent cine
DEVIANTA $1 CONTROLUL Ie comite, exista altele care sint specific legate de virsta. "Starea de
SOCIAL neascultare" ~i"chiulul de la ~coaUi"slnt printre comportameritele
care ii aduc pe tineri, nu pe adulti, in contact cu politia ~itribunalele.
Devianta criminala exista in toatii lumea, in ciuda faptului ca
normele legale specifice care definesc comportamentul inacceptabil

A cest capitol
legale, eft §ise concentreaza
asupra diverseloratftexplicatii
asupra deviantei socialeVor
pentrufiecare. §i
pot varia de la 0 societate la alta. In Statele Unite, legea penala este
adoptata de diferitele'state, precum ~i de guvemul federal. Astfel,
fi descrise tipurile §ifrecventa infracfiunilor, componentele siste- ceea ce poate fi 0 crima intr-un stat (de pilda, cumpararea unei
mului juridic penal §i vor fi evaluate implicatiile devianfei. arme personale) poate sa nu fie consideratii crima in altu!. Ceea ce
este 'considerat deviantii in sensullegal variaza nu numai de la socie-
tate la societate, ci ~ide la zona la zona in cadrul societiitilor indus-
triale mari.
,
CE ESTE DEVIANTA

Majoritatea oamenilor se conformeaza normelor societatii in Definitiile


• sociale
cea mai mare parte a timpului. Ei fac aceasta datorita procesului
de socializare prin care au trecut ~idatorita structurilor controlului Crima este u~or de defmit ca 0 forma deviantii de comportament.
social (e.g., legile, politia) din societate. Dar ce se petrece cu oamenii Mai greu de definit sint acele forme de comportament care sint
care nu se conformeaza? Ce Ie determina comportamentul ~i cum .considerate deviante din punct de vedere social, adica, cele care
ar trebui sa reactioneze societatea fata de ei? violeaza normele sociale, dar nu codullegal. Sa dam doua exemple:
pina recent, purtarea cerceilor era considerata nepotrivita pentru
barbati. In anii ~aizeci ~i~aptezeci, multi tineri au renuntat la aceastii
Definitia legala conventie ~i, in mod sfidator, purtau parullung, iar tineretul, in
general, se imbraca evident mai neglijent (deseori blugi vechi ~i
Toate societatile condamna anumite comportamente. Gmorul,
tricouri) decit era considerat corespunzator. In contextul epocii,
violul, incestul, tradarea de tara ~ifurtul slnt, in general, considerate
astfel de comportamente erau considerate deviante din punct de
reprobabile in majoritatea societiitilor. in societiitile industriale avan-
vedere social; ele nu se conformau normelor generale ale socieffitii,
sate, aceste actiuni sint prohibite prin coduri legale formale ~iexistii
dar nu erau 0 amenintare suficienta pentrv ordinea sociala incit sa
pedepse pentru cei care Ie cornit. Astfel de actiuni sint nurnite crime;
adica sint considerate deviante din punct de vedere legal. Pe linga fie definite drept criminale.

143
142
Explicatia deviantei putea sa reactioneze la frustrare cu comportament agresiv) care
i-ar putea impinge la acte criminale. Astfel, ei au conchis ca relatia
Explicatiile de ce oamenii se angajeaza in acte deviante s-au
intre caracteristicile fizice ~i criminalitate este una indirecta.
situat de la cele biologice ~ipsihologice pina la cele mai sociologice.
Recent, unii cercetatori au afrrmat despre comportamentul crimi-
Aceste explicatii diferite i~i au originea in diverse ipoteze nu numai
nalviolent ca poate aparea dnd 0 persoana are un model cromozo-
referitoare la cauzele comportamentului uman, ci ~i la modul in
mial care contine un cromozom masculin (XYY). S-a constatat di
care comportamentul deviant ar putea fi schimbat. De aceea, aceste
modelul XYY este mai raspindit printre barbatii criminali dedt
perspective diferite vor fi discutate separat.
printre barbatii din populatia generala. Dar numarul de subiecti
studiati a fost prea mic pentru a stabili, cu un grad de certitudine,
Explicatiile biologice §i psihologice o legatura intre prezenta unui cromozom masculin suplimentar ~i
Intr-o vreme, cauzele comportamentului deviant erau conside- comportamentul criminal. Recent, Wilson ~iHerrnstein (1895) au
rate a fi forte supranaturale. Oamenii actionau in moduri irationale, ajuns la concluzia ca factorii biologici au un efect neglijabil asupra
pentru ca erau posedati de "diavol" sau de "spirite rele". In secolul comportamentului criminal ~ica mediul social joadi un rol impor-
al XIX-lea, aceasta explicatie cedeaza treptat unei abordari conside- tant in promovarea sau inhibarea oricarei influente pe care caracte-
rate mai ,,~tiintifica",bazata pe cunoa~tereabiologiei din acea vreme. risticile biologice 0 pot avea asupra unui astfel de comportament.
Cea mai importanta explicatie de acest tip, de~i nu prima, a
fost sustinuta de Cesare Lombroso (1876: 77), un doctor care a lu- Explicatiile sociologice. Teoriile despre
crat in inchisorile italiene. El a supus detinutii la diferite masuratori microniveluri
fizice ~ia constatat ca ace~tia aveau trasaturi fizice distincte: fruntea
ingusta, maxilar ie~it in afara, pometi proeminenti, urechi mari ~i Asocierea diferentiala Ideea cheie in spatele teoriei asocierii
labartate ~imult par pe corp. Lombroso credea, dintr-o perspectiva dtferentiale (Sutherland, 1940) este ca criminalitatea este invatata
evolutionista, ca criminalii sint "atarici", ca sint subdezvoltati din in cursul socializarii. Prin interactiune cu "cei importanti", indivizii
punct de vedere biologic. Lucrarea lui Lombroso avea multe puncte i~i dezvolta tipuri de idei, atitudini ~ivalori care ii fac mai mult sau
slabe. Intreprinzind 0 cercetare conceputa cu mai multa grija, mai putin dispu~i sa se conformeze normelor sociale. Daca oamenii
Charles Goring (1913), un psihiatru britanic, a consta~at ca trasatu- se angajeaza sau nu in acte criminale depinde in mare masura de
rile pe care Lombroso le-a atribuit criminalilor erau prezente ~i la natura influentei ~i de timpul pe care 11petrec cu aceia care sustin
necriminali. Goring a afirmat ca nu exista diferente fizice esentiale ~imodeleaza comportamentul deviant.
intre criminali ~inecriminali. In teoria asocierii diferentiale, criminalitatea este un rezultat
Cu toate acestea, ideea ca criminalii constituie un tip fizic dis- obi~nuit al prezentei unei subculturi deviante prin care oamenii
tinct a continuat sa aiba adepti. In 1949, Sheldon a afirmat ca invata norme ~i comportamente ce ii imping la acte antisociale.
"tipul anatomic" are legatura cu criminalitatea. El a descris crimina- Aceasta explicatie este 0 folosire simpla a teoriei invatarii in contex-
lul ca fiind, probabil, unmezomorf(musculos ~iatletic) mai degraba tul socializarii. Ceea ce deosebe~te criminalul de necriminalnu
decit un ectomorf(inalt, slab ~i fragil) sau un endomorf(scund ~i este procesul de socializare, ci continutullui; ce este invatat, nu
gras). Principiile generale ale pozitiei lui Sheldon au fost sustinute cum este invatat. Toti oamenii pot invata valori ~i norme care ar
de cercetarile sotilor Glueck (1950), de~i ei au afirmat ca tipul putea fi numite antisociale; ceea ce conteaza este frecventa contac-
anatomic nu este 0 cauza directa a criminalitatii. Dupa parerea lor, tului cu aceste valori ~i norme, pre cum ~i intensitatea lor. Un alt
mezomorfii au un tip de personalitate (insensibili fata de altii ~i ar factor este virsta. Tinerii au putina experienta cu care sa evalueze
sau sa puna in context aceste idei ~i comportamente. Ei sint mai
144
145

('Ui\I,/\ Ii> INTRODUCERE iN SOClOLOOIE


vulnerabili la to ate felurile de influenta, inclusiv la cele care duc la Angajamentul, sa",!investitia oamenilor in societate, Ie temperea-
comportament delincvent. za comportamentul. In anii '60, un strigat mobilizator al celor care
Aceasta teorie a fost folosita ~ipentru a explica persistenta cri- sustineau schimbarea sociala era ,,nu aveti incrcdere in nimeni peste
minalitatii in comunitati speciale sau in mahalale (Shaw ~iMckay, treizej::ide ani". Ideea fundamentala a acestui slogan era ca oamenii
1942). 0 data ce subculturile deviante se dezvolta, valorile lor, peste virsta de treizeci de ani puteau avea familii, slujbe cu norma
atitudinile, normele, tehnicile ~icomportamentele devin accesibile intreaga, ceea ce ii tacea sa aiM un interes fata de sistemul existent
altora din comunitate, prin faptul ca sint modelati de criminali. ~i, astfel, era mai putin probabil ca ei sa doreasca sa-l schimbe.
Mai mult, aceste valori ~icomportamente sint transmise generatiilor Era mai probabil ca ei sa se conformeze valorilor ~inormelor sociale
viitoare prin socializare. existente decit oamenii mai tineri.
In felul acesta, comunitatile speciale devin pepiniere pentru com- Implicarea in activitati nedeviante ~icu oameni nedevianti, afir-
portamentul criminal generatie dupa generatie. ma Hirschi, lasa mai putin timp pentru comportament delincvent.
De~i ideea despre comportamentul criminal care este invatat ca Sistemele de credinta imparta~ite leaga laolalta membrii comu-
orice forma de comportament a ci~tigat 0 larga acceptare, teoria nitatii ~i Ie intare~te rezistenta la actiuni deviante.
asocierii diferentiale a fost considerata incompleta. Aceasta teorie De~i teoria controlului este un supliment folositor pentru teoria
nu rezolva nicaieri problema de ce anumite activitati sint definite asocierii diferentiale, prin faptul ca pune accentul pe importanta
criminale. Orice teorie cuprinzatoare trebuie sa rezolve ~i aceasta controlu~ui intern ~i a integrarii sociale a comunitatii, el este, de
problema. asemenea, incomplet. Teoria controlului, de pilda, pare incapabila
Teoria controlului Walter Reckless ~icolegii sai (1956) s-au sa explice crima gulerelor albe, activitatile criminale (e.g., delapi-
concentrat asupra problemei de ce, chiar in zonele cu criminalitate dare) comise de oameni cu statut superior ~i,aparent, ,,respectabili",
ridicata, unii tineri nu ajung delincventi. Ei sustin ca dezvoltarea care sint bine integrati in comunitatile lor. De asemenea, aceasta
unei imagini "bune" despre sine a unei persoane serve~te ca sa-l teorie nu ajuta la explicarea comportamentului celor integrati in
"izoleze" de subcultura delincventa inconjuratoare. subculturi deviante, in care legaturile sociale puternice ~inormele
Cel mai general punct de vedere al teoriei controlului se refera sociale nu sint privite favorabil de societatea mai mare.
la comportamentul criminal ce rezulta din lipsa unui control intern, Astfel, problema nu este numai integrarea in comunitate, ci ~i
efectuat de individ, ~idin lipsa unui control extern, efectiv ~iadecvat, natura sistemului de credinte al acestei comunitati. Legaturile puter-
efectuat de societate. Ideea centrala este ca ceea ce trebuie explicat nice ale comunitatii in cadrul unei subculturi deviante pot contribui
nu este deviatia, ci "conformlsmul". Conformlsmul rezulta din me- la comportamentul deviant. Teoria controlului nu rezolva problema
canismele de control intern ~i extern. Oar ce sint aceste mecanisme de ce oamenii se angajeaza intr-o forma de dcvianta ~inu in alta. In
de control social? final, lipsa de integrare a indivizilor in comunitatea lor poate fi
Construind pe teoria lui Durkheim, teoreticienii controlului aflf- cauza sau efectul comportamentului lor deviant. Pe scurt, teoria
ma ca integrarea comunitatii ~i legaturile sociale puternice ii fac controlului joaca un rol in explicarea deviantei, dar nu poate sa se
pe oameni sa accepte normele ~i valorile comunitatii lor ~i sa se mentina singura.
conformeze acestora. Hirschi (1969) a avansat ideea ca legaturile
sociale puternice au patru caracteristici definitorii. Explicatiile sociologice: teoriile despre
Ata$amentul implica legaturi puternice cu anumiti indivizi din macroniveluri
comunitate. Relatii cu alti oameni importanti ii determina pe indivizi
sa ia in considerare sentimentele ~i preocuparile acestora, tacin- Tensiunea structurala Unele explicatii ale deviantei se con-
du-i, dupa toate probabilitatile, sa acponeze in moduri ,,responsabile". centreaza asupra fortelor sociale mari. 0
astfel de teorie pune ac-

146 147
centul pe conceptul de anomie allui Durkheim, care se refera la 0 devianta, in general. Totu~i, este mai putin folositor sa intelegi de~
situatie in care normele tipice care ghideaza comportamentul nu vianta sociala necriminala sau crima "gulerelor albe".
mai sint adecvate sau eficiente. Efectul anomiei consta in reducerea Capitalismul §i teoria conflictului Radacinile teoriei con-
capacitatii societatii de a structura un comportament adecvat. Pe flictjJlui i~i au originea in conceptia marxista ca orinduirea capita-
aceasta baza, Merton (1938) sustine ca devianta se na~te dintr-o lista, un sistem economic caracterizat mai degraM prin proprietatea
tensiune structurala, care rezulta din lipsa unei relatii clare intre privata dedt prin proprietatea statului asupra mijloacelor de produc-
scopurilesustinute cultural ~imijloaceleoferite de societatepentru tie, a repartitiei ~ia schimbului de bogatii, este sursa criminalitatii.
atingerea acelor scopuri. Efectul acestei nepotriviri este ca, de~i in- Intrudt controlul asupra resurselor necesare nu este repartizat in
divizii afla, prin procesul de socializare, ce a~teapta societatea de mod egal, capitalismul ii face pc oameni sa se angajeze in compor-
la ei (scopurile), deseori ei sint incapabili sa atinga acele scopuri, tament criminal, fie ca sa obtina ceea ce ei cred ca ar trebui sa aiM
din cauza lipsei de mijloace adecvate. De pilda, in Statele Unite, (muncitorul "exploatat"), fie sa pastreze sau sa dezvolte ceea ce au
oamenii a~teapta sa aiM succese pe plan profesional ~i financiar. dobindit (capitalistul). Acest conflict i~i are originea direct in com-
Dar nu toti oamenii pot avea "succes" in ace~ti termeni. E mai petitivitatea inerenta capitalismului, cu accentul sau pe profit, ~iin
putin probabil cu unii indivizi tara mijloace de a ajunge la 0 educatie incapacitatea muncitorilor de a realiza venitul necesar, ca sa se
superioara sau la 0 instruire specializata sa aiM "succes". Aceasta mentina cel putin la un nivel minimal de existenta.
situatie duce la un sentiment de anomie. Quinney (1974; 1980) afirma ca proprietarii mijloacelor de pro-
Merton define~te patru tipuri de adaptare devianta. Inovatia, ductie, capitali~tii, controleaza sistemullegal; ei definesc ca fiind
dnd 0 persoana accepta scopurile culturale standard, dar nu ac-
crima orice fapta ce le-ar ameninta privilegiile ~i proprietatile pe
cepta mijloace1e, sanctionate social, de atingere a acestor scopuri care Ie-au acumulat prin capitalism. Din aceasta perspectiva, chiar
(e.g., persoana care folose~te "informatii de la 0 persoana care are
acele crime care par neinsemnate (e.g., jocurile de noroc, bautura,
acces la informatii confidentiale", pentru a face afaceri cu actiuni
angajarea in legaturi sexuale ilicite) sint considerate ca ameninta
~i obligatiuni). Ritualismul se refera la situatii in care persoanele
valorile muncii intense ~i sobrietatea pe care se bazeaza structura
care nu accepta sau par sa nu inteleaga scopul cultural totu~i actio-
capitalista.
neaza in moduri aprobate de societate (e.g., birocratul stereotipic
In mod similar, Spitzer (1980) evidentiaza cum autoritatea ca-
care este mai atent la a se asigura ca toate formulare1e sint comple-
pitali~tilor asupra aparatului legal Ie permite sa-l foloseasca la con-
tate dedt la atingerea scopului acestor formulare). Marginalizarea
descrie situatia persoanei care a abandonat atit scopurile, dt ~i trolarea celor care ameninta functionarea capitalismului. De pilda,
el afirma ca, intrudt cei care furl! ameninta proprietatea celor bo-
mijloacele aprobate cultural (e.g., vagabondul, cel care parase~te
societatea). In final, rebeliunea este un mod de adaptare prin care gati, acest comportament ar putea fi definit criminal. Mai mult, el
persoana nu reu~e~te sa accepte scopurile ~i mijloacele aprobate propune ca proprietarii, capitali~tii, sa joace ~i un rol cheie in a-i
cultural ~i Ie inlocuie~te cu alte scopuri ~imijloace (e.g., revolutio- defini devianti din punct de vedere social pe cei care nu vor sa
narul sau cel care protesteaza pentru drepturi civile). efectueze munca necesara pentru a face sa functioneze ma~inaria
Potrivit teoriei tensiunii culturale, sursa dificuItatii este in struc- capitalista sau pe cei care nu arata respectul cuvenit fata de autori-
tura sociala ~iin cultura, nu in individ. Astfel, este deosebit de util tate, 0 cerinta importanta in organizatiile ierarhice capitaliste. Pe
sa se explice devianta in e1asa de jos (vezi Cap. 9), in care caile de alta parte, cei al caror comportament sprijina sau ilustreaza
pentru succes, acceptabile social, sint mai putin accesibile. De ase- modul de viata capitalist (e.g., individuali~tii neinduplecati, implicati
menea, teoria tensiunii structurale explica mai eficient comporta- injocuri sportive competitive) sint prezentati ca modele in contrast
mentele deviante ~pecifice (e.g., cei care se implica in furt) dedt cu deviantii.

148 149
Teoria conflictului aplicata deviantei sugereaza modalitati prin Deopotriva important pentru aceasta teorie este ca, de~i din cind
care structura economic a a societatii influenteaza sfera politica, in cind toti oamenii se angajeaza in acte care sint definite de socie·
indeosebi in definirea anumitor acte ca fiind criminale sau deviante. tatea lor (sau grupul) ca fiind deviante, aceste acte deviante nu sint
La fel ca teoria tensiunii structurale, ea localizeaza sursa compor- 'totdeauna observate sau, daca sint observate, ele sint considerate
tamentului deviant in cadrul structurii sociale ~i nu in individ. comportamente gre~ite temporare. Aceasta este numita devianla
Totu~i, ~i ea are anumite limite. Teoria conflictului presupune primara. Ceea ce este important pentru teoria etichetarii nu este
ca bogatii sint atotputemici; ca ei sint liberi sa defmeasca orice vor actul insu~i, ci devianla secundara, etichetarea publica ca deviant
ca fiind criminal sau deviant. Aceasta teorie ignora consumatorul ~i, ca urmare, acceptarea identitatii deviante de catre persoana care
sau legile pentru protejarea muncitorilor, care restring libertatea a comis actul. Aceasta acceptare poate fi considerata ca unstigmat,
de actiune a capitali~tilor. un mod negativ de a vedea lucrurile, care schimba in mod substantial
De asemenea, clasa "capitalista" nu este intru totul de acord in con~tiinta de sine a unei persoane ~i0 duce la 0 "cariera devianta"
privinta intereselor sale ~i a modurilor de a Ie apara. Daca aceasta (Goffman, 1963). Un act de deviantl'i secundara poate, de asemenea,
afirmatie nu ar fi adevarata, nu ar exista legi impotriva trusturilor duce la 0 etichetare retrospectiva a identitatii trecute a unei persoa-
care impiedica anumite companii sa controleze evenimentele dupa ne, pentru a-I face sa se conformeze identimtii prezente.
bunullor plac. Teoria reactiei sociale a fost folosita pentru a explica atit crimi-
o aim problema cu teoria conflictului este ca ea ignora devianta nalitatea, cit ~i devianta sociala. Problema identitatii este esentiala
in societatile in care nu exista 0 inegalitate importanta. Crima ~i
pentru p~rspectiva reactiei sociale, care are radacini in teoria inter-
devianta exista chiar ~i in tarile socialiste, care au redus in mod
actiunii simbolice. Actul deviant e mai putin important decit faptul
drastic inegalitatile printre membrii lor.
de a fi etichetat deviant. La rindul ei, acea eticheta afecteaza senti-
La feI ca ceIelalte teorii despre cauzele criminalitatii, perspectiva
mentUl de identitate al persoanei, care poateduce la alte acte de-
conflictului ne imbogate~te cuno~tintele despre devianta, dar nu ne viante.
ofera 0 explicatie completa.
Teoria reacpei sociale leaga modurile micro ~imacro de abordare
Teoria reactiei sociale sau de marcaj Una dintre cele
mai populare explicatii ale deviantei este, in zilele noastre, teoria a deviantei. Defmitiile deviantei rezida in definitiile culturale (macro).
reacliei sociale sau de marcaj, care considera devianta ca fiind inca- Dar aplicatiile acestor definitii au loc prin interactiunea personala
pacitatea de a clasifica anumite actiuni ca potrivite sau nepotrivite. cu altii ~ijoaca un rol semnificativ in identitatea individuala (micro).
De~i asemanatoare cu teoria conflictului in privinta deviantei, aceas- Aceasta teorie este utila in prezentarea deviantei ca un proces so-
ta se bazeaza mai putin pe sfera economica decit pe puterea indivi- cial mai degraba decit un proces moral- uncle persoane au puterea
zilor sau a grupurilor pentru a eticheta comportamentul. de a impune altora punctele de vedere asupra comportamentului
Argumentul principal prezentat de teoreticienii reactiei sociale cuvenit. De asemenea, ea constituie 0 modalitate utila de a privi
(e.g., Lemert, 1951; Erikson, 1962; Becker, 1963) este ca nici un comportamentele definite ca violari atit ale normelor legale, cit ~i
comportament nu este inerent sau in mod automat deviant. Devianta ale celorsociale.
rec1ama 0 definitie. Diverse societati (~ideverse grupuri din cadrul Teoria reactiei sociale are citeva limitari. Cercetarea aram ca unii
unei societati) eticheteaza diferite acte ca fiind deviante. In Statele criminali se angajeaza in practici criminale (e.g., furturi din ma-
Unite, de pilda, daca 0 persoana umbla pe strada in haine zdrenta- gazine) chiar daca nu sint prin~i ~iniciodata expu~i unci identitati
roase ~iindruga vorbe despre slava lui Dumnezeu, va fi, probabil, bazate pc devianta secundara (Gove, 1980). Pentru unii, faptul de
ridi~ulizat, trimis la inchisoare sau intr-o institutie pentru boli psihi- afi etichetat deviant este un stimulent putemic de a-~i schimba mai
ceo In alte societati, acela~i act ar putea inspira respect datorita degraba comportamentul decit de a-I continua. In final, exista oa-
naturii sale religioase. meni in inchisori (e.g., violatori, uciga~i platiti) ~i in diverse tipuri

150 151
de institutii pentru boli psihice, deoarece comportamentullor este un vehicul a unor bunuri apartinlnd altor persoane"),fitrtul de
o amenintare pentru ei In~i~isau pentru altii ~inu pe.ntru di actiunile automobile; ejrac/ia("intrarea ilegaHiIntr-o cHidirepentru a comite
lor au fost arbitrar definite, de cei care au autoritate, ca fiind gre~ite. o crima") ~iincendierea premeditata ("orice ardere voitii sau preme-
ditat~ a proprieUitii personale sau a altuia").
Crime fara victime Unele crime slnt acte care nu au victime
Crima evidente, nu depune nimeni 0 pllngere ca ar fi victima unui furt sau
al unui atac violent. Crimele tara victime evidente includ:jocurile
Crimele slnt violari ale codurilor legale. Unele slnt mai grave de noroc, be/ia fn public, prostitufia,folosirea ilegala de droguri,
dedt altele. Unele actiuni, definite ca crime Intr-o societate, pot sa homosexualitatea fntre adul/i care consimt ~i adulterul. Nu toate
nu fie definite ca ata~e In alta societate. In Statele Unite, ceea ce acestea slnt crime pretutindeni; de pilda,jocurile de noroc slnt legale
este considerat comportament criminal ar putea varia de la stat la In Las Vegas ~iIn Atlantic City.
stat. Totu~i, este posibila 0 clasificare a crime lor dupa metode care Crime comise de corporatii ~i de gulerele albe La
permit analiza crimei In diverse locuri ~ila momente diferite. Inceput, crimele comise de gulerele albe erau definite ca violari ale
legii de catre indivizi din clasa de mijloc ~i din patura de sus a so-
Tipuri de infractiuni cietatii In contextul profesiunilor lor. Unele dintre aceste crime ar
putea fi clasificate ca "infractiuni Impotriva proprietatii" (e.g., dela-
Slnt multe modalitati de a clasifica comportamentul criminal.
pidarea ~ifrauda), dar legatura lor stdnsa cu activitatile muncii de
De pilda, Biroul Federal de Investigatii (FBI) folose~te un index al
fiecare zi ale criminalului pare sa permita separarea lor. Aceste
crimelor, pentru a examina frecventa ~i repartitia crimelor grave,
crime includ ~ipublicarea de reclame false, manipularea acfiunilor
In publicatia sa anuala Uniform Crime Reports for the United ~i obliga/iunilor,fixarea pre/urilor, fn~elarea la pre/, acfiuni anti-
States. Cele ~apte categorii de crime din index slnt: omorul, violul,
competitive pentru aforma monopoluri, poluarea mediului ~ivfn-
atacul cu violenta fizica, tllharia, efractia, hotia ~i furtul de auto- zarea clandestina a alimentelor daunatoare sau a drogurilor. Aceste
mobile. Evident, un numar important de crime (e.g., detinerea de activitati au Inceput sa fie considerate crime earn In a doua parte a
drof:,'Uri,manipularea actiunilor) nu apar In rapoartele FBI-ului. secolului al XIX-lea; Inainte de aceasta data, cele mai multe cor-
Drept urmare, sociologii au tendinta de a folosi 0 schema care poratii (~i indivizi) s-au ocupat de interesele ~i afacerile lor Intr-un
urmare~te sa descrie In mod teoretic diferitele tipuri de crime. mod relativ lipsit de restrictii.
Crime impotriva persoanei {crime cu violenta) Acestea
slnt crimele care implica violenta sau amenintarea cu violenta a Statistica criminalitatii,
persoanelor. Ele slnt crimele care contribuie la nelini~tea crescinda
din societatea americana, sentimentul multora ca nu slnt In siguranta Acumularea statistica de informatii despre criminalitate a fost
pe strazi sau In propriul camino foarte utila pentru clarificarea caracteristicilor criminalilor. De ase-
Crimele violente includ: omuciderea ("uciderea intentionata a menea, ea a permis criminologilor examinarea tipurilor ~ia frecven-
unei fiinte umane de catre 0 alta"), atac cu violen/a exagerata tei actelor criminale In decursul timpului ~iIn diverse locuri.
("un atac ilegal asupra unei persoane, de catre alta persoana, cu scopul Caracteristicile criminalilor Este surprinzator de dificil sa
de a-i provoca vatamari corporale grave"), viol cufor/a~i tflharia. identifici tipurile de persoane care comit crime. Multe crime ramln
Crime impotriva proprietalii Unele crime implidi luarea a nelnregistrate, deseori pentru ca victimele nu slnt identificate sau
ceva de valoare care apartine altcuiva. Aceste crime includ: ho/ia nu figureaza In rapoartele birocratiei. De fapt, Departamentul de
~ifurtul ("luarea ilegala, purtarea, conducerea sau transportul cu Justitie al Statelor Unite estimeaza ca ar putea fi de treiorimai.

152 153
multe crime dedt se raporteaza. Majoritatea statisticilorprivitoare ~i rasa care afecteaza rata criminalitatii. Americanii africani sint
la criminali se refera la cei care au fost prin~i, iar in unele cazuri mai frecvent arestati dedt sint albii. De asemenea, probabilitatea
doar la cei care au fost condamnati. Pe scurt, datele asupra crimi- de a comite crime ale gulere10r albe este mai mica pentru americanii
nalilor sint de a~a natura, inch caracterizarile tipurilor de oameni dfri£ani dedt pentru albi. Totu~i, aceste statistici care sint folosite
care comit crime trebuie sa fie experimentale. in analizele statistice ale delincventei nu sint exprimate factorial in
Virsta este asociata cu crima. Criminalii sint relativ tineri; cei rapoarte FBI-ului.
mai multi sint adolescenti sau putin trecuti de douazeci de ani. Varietatea lji frecventa crimei Datele asupra frecventei
Acest grup de virsta explica mai mult de patruzeci de procente din formelor majore de comportament criminal se bazeaza pe crimele
crimele violente ~iaproximativ jumatate din toate crirnele impotriva raportate; totu~i, cum s-a afirmat mai sus, multe crime ramln nera-
proprietatii. Pe de alta parte, este mai probabil ca crimele gulerelor portate. De asemenea, intrudt aceste date se bazeaza pe categoriile
albe sa fie comise de cei care sint considerabil mai in virsta. folosite in Uniform Crime Reports ale FBI-ului, adica pe indexul
Genu/ este, de asemenea, asociat cu crima. Dupa toate probabi- crimelor, exista informatii insuficiente referitoare la ratele nationale
litatile, barbatii comit crime impotriva proprietatii de aproximativ ale crimelor gulerelor albe ~i ale celor tara victime ..
patru ori mai mult dedt femeile ~i cam de noua ori mai multe Crimele impotriva proprietatii se produc de aproape zece ori
crime violente. Aceasta diferenta intre ratele crimelor este datorata mai des dedt crimele impotriva oamenilor. Printre crimele impotriva
mai multor factori. Unele crime sint legate automat de gen; violul proprietatii, hotia-furtul este cel mai inregistrat act, urmata de efrac-
este esentialmente 0 crima masculina, iar prostitutia 0 crima femi-
tii ~i apoi de furturile de automobile. Atacul cu violenta fizica ~i
nina. De asemenea, agentii care aplica legea deseori sint mai ~ova-
tllharia sint actele violente comise cel mai frecvent, urmate de violul
ielnici in a eticheta femeile drept criminale dedt a eticheta barbatii.
cu foqa ~i omuciderea (vezi Tabelu18.1.).
Pe masura ce drepturile femeilor ~i ale barbatilor devin egale, s-ar
putea ca diferenta in ratele crimelor lor sa scada (Adler ~i Adler, TabeluI8.1.
1979).
C/asa socia/a joadi un rol in crima. 0mai mare parte dintre Frecventa diferitelor tipuri de crime, 1985
criminali sint din clasa de jos dedt din cea mijlocie ~i cea de sus.
Tipul de crima (Indexul FBI) 1110260087340
18980
1327440
6926400
1102900
497870
725250
3073300
Totu~i, victimele crimelor de asemenea provin dispropoqionat din "0 Numarul raportat
Viol
T'ilharie
Total
Furt
Total
Atae de
Hotie-furtvehieule eu motor
clasa de jos. Mai mult, probabilitatea de a fieuarestati
violenta
Crime fiziea
~i condamnati
impotriva proprietlifii
Crime impotriva persoanei Efraetie
Omueidere ~i omucidere din neglijenta
e mai mare pentru oamenii din clasa de jos dedt pentru cei din alte
clase sociale. Clasa sociala este, de asemenea, un factor In diferitele
tipuri de crime comise. Probabilitatea de a comite crime de "strada"
(e.g., tiharii, atac la persoane) este mai mare pentru criminalii din
clasa de jos. Pe de aha parte, crimele gulerelor albe slnt mai frec-
vente printre cei din clasele de mijloc ~i de sus.
Rasa este implicata in crima intr-un mod cople~itor. Americanii
africapi sint mult mai frecvent arestati dedt propoqia lor din popu-
latie. In 1986, dnd ace~tia constituiau 12% din populatie, ei formau
cam 28% din arestari pentru crime grave, 33% pentru crime impo-
triva proprietatii ~i45% pentru crime impotriva persoanei (Biroul
Federal de Investigatii al Statelor Unite, 1987). Totu~i, majoritatea Sursa: Biroul Federal de Investigatic al Statelor Unite, Uniform Reports for the

criminalilor slnt albi. De asemenea, exista 0 re1atieintre clasa sociala United States, 1985, Washington, D.C.: U.S.G.P.O., 1986, Tabell, p. 41.

154 155

••••• _1111111 • __ ""C ·c·····


In ultimii zece ani este evidenta cre~terea criminalitafii, aut a politia se concentreaza doar asupra celor mai grave crime. In plus,
crimelor impotriva proprietatii, cit ~i a crimelor violente. Ce a dus consideratiile economice ~isociale influenteaza modul in care politia
la aceasta cre~tere? In parte, ea se datoreaza efectelor drogurilor ~i i~i indepline~te rolul cu care este mandatata.
facilitarii accesului la arme. 0 situatie economica ce se inrautate~te, Tribunalele Cd arestati sint adu~i in contact cu un altelement
o cre~tere a ratei celor tara locuinta ~i acceptarea crescinda a ima- al sistemului juridic penal, tribunalele. Aid, cei acuzati de crime
ginilor violente in mass-media de asemenea joaca un rolin rata intra intr-un sistem adversarial, in care avocatii apararii ~i cei ai
crescinda a criminalitatii. Climatul social din tara influenteaza nu- guvernului (acuzarea) se lupta ca sa-~i stabileasca legitimitatea
miirul de crime, la fel cum influenteaza pozitia geografica. pozitiei in privinta vinovatiei sau nevinovatiei acuzatului. Din ce in
Crimele sint mai frecvente in regiunile metropolitane decit in ce mai mult, din cauza marelui volum de cazuri, procesul duce la.
regiunile rurale, in cele suburbane ~iin cele urbane mai mici. De~i negocierea pedepsei, 0 negociere pentru a reduce nivelul acuzatiei
densitatea populatiei din regiunile metropolitane a contribuit la infractionale, in schimbul unei recunoa~teri a vinovatiei pentru 0
aceasUi deosebire, chiar rata criminalitatii, care ia in calcul popu- acuzatie mai u~oara.
latia, demonstreazii acela~i efect. Bogiitia este concentrata in regiu- Pentru multi, negocieiea pedepsei submineaza filozofia de baza
nile metropolitane, tacindu-Ie tinte atragatoare de comportament a justitiei americane a presupusului nevinovat pina la dovedirea
criminal; de asemenea, aceste zone au concentrari mai mari de vinovatiei. Totu~i, cantitatea impresionanta de munca a tribunalelor
tineri ~i de consumatori de droguri,.pentru care probabilitatea de a este, in general, considerata 0 justificare adecvata pehtru negocierea
comite crime este mare. De asemenea, anonimatul metropolei sla- pedepsei.
be~te tipurile de control social care servesc la reducerea criminalitatii Punerea in libertate sub supraveghere Persoanele con-
in comunitati bine inchegate. damnate pentru 0 crima nu merg in mod necesar la inchisoare. 0
Crimele difera intre societafi, pre cum ~iin cadml unei societati. alternativa estepunerea in libertate sub supraveghere, in care persoa-
Statele Unite au cea mai ridicatii rata a criminalitatii printre socie- nele ramin "libere", dar sint supuse unui numar de restrictii pentru
tatile industQalizate ale lumii. Au fost sugerati citiva factori ca ex- o peiioada de timp definita. De obicei, ele nu au voie sa ia legatura
plicatii. Printre factorii cunoscuti se numiira: accentul pe succesul cu criminali cunoscuti sau sa posede arme; ele trebuitl sa ramina in
individual, rata ridicata a mobilitatii sociale ~i geografice (care re- localitate ~i sa demonstreze responsabilitate printr-o munca aduca-
duce controlul social), ~imarile deosebiri de bogatie. to are de ci~tig. Persoanele care beneficiaza de un asemenea regim
se prezinta periodic la un supraveghetor, un agent al tribunalului,
pentru a garanta respectarea conditiilor de eliberare. De pilda, cei
Sistemul juridic penal
pu~i in libertate sub supraveghere pot purta dispozitive electronice
Exista multe elemente ale societatii care au roluri in identificarea (deseori sub forma unei briitari) pentru a Ie semnaliza locul unde
~i combaterea crimelor. Luate laolaWi, acestea formeaza sistemul se gasesc.
juridic penal. Punerea in libertate sub supraveghere, pentru cei implicati in
Politia Punctul initial de contact al individului cu sistemulju- crime mai putin grave ~ipen!ru cei care exista 0 mai mica probabi-
ridic penal este in mod tipicpolifia, agentia sociala insarcinata cu litate de a mai fi implicati intr-un comportament criminal este 0
mentinerea ordinii pub lice prin aplicarea legii ~iactionarea pentru alternativa la inchisoare.' In prezent, din cauza supraaglomedirii
prevenirea crimelor. Politia trebuie sa fie selectivii in activitatea ei. inchisorilor, aceasta alternativa este folosita mai frecvent.
In unele comunitati, politia poate pune accentul pe descurajare, Institutiile corectionale 0 persoana condamnata pentru 0
precum ~ipe aplicarea legii; in altele, numarul de crime 0 cople~e~te crima ~i nelasata in libertate sub supraveghere'este dusa intr-o in-
~i nu este posibila decit aplicarea legii. Chiar ~i atunci, deseori stitutie corectionala. Exista diverse forme de institutii corectionale,

156 157
inclusiv inchisorile pentru cei care a~teapta procesul ~iinchisorile trebuie sa se prezinte in mod regulat la ofiteri supraveghetori. Ac-
de maxima securitate pentru cei condamnati pentru violente grave. tiunile carevioleaza conditiile eliberarii pe cuvint de onoare vor
Institutiile corectionale indeplinesc functii multe ~ivariate. trimite pe cel eliberat inapoi la inchisoare pentru a-~i executa sentinta
incarcerarea consta in arestarea sau tinerea sub cheie a crimi- inftialij. Teoretic, detinutii sint selectati pentru eliberarea pe cuvrntul
nalilor. lncarcerarea este folosita atit pen~ pedepsirea infractorului, de orioare, daca ace~tia nu par, dupa to ate probabilitatile, sa mai
cit ~ipentru protejarea societa!ii. Totu~i,inchisorile sint notorii pen- comita crime dupa eliberare.
tru crime Ie care au loc in ele. In inchisori au loc abuzuri de droguri,
jafuri, atacuri cu violenta fizica, violuri homosexuale ~i omoruri. Controversa asupra pedepsei capitale
Pedeapsa este 0 aIta functie punitiva a incarcerarii. Cei mai
Pedeapsa cu moartea este 0 sursa continua de controversa in
multi oameni crcd ca criminalii artrebui pedepsiti pentru comporta-
mentullor. Razbunarea pentru raradelegi este considerata ca 0 resta- societatea americana. Pedeapsa capitala a fost abolita in 1972 de
bilire a unui echilibru moral pentru prejudiciile suferite de victime. Curtea Suprema ~i reintrodusa in 1976, cu conditia ca tribunalele
Descurajarea, ideea ca pedeapsa previne crima, este 0 altarati- sa cerceteze daca exista circumstante "atenuante", conditii care ar
justifica 0 pedeapsa mai putin severa.
une pentru intemnitare. Totu~i, dupa cite se pare, intemnitarea nu
Cei care sustin pedeapsa capitala afirma ca ea este 0 pedeapsa
serve~te ca un factor de descurajare pentru criminalii condamnati.
morala adecvata pentru un act ingrozitor, ca ea serve~te ca un factor
Cercetari considerabile au aratat ca aproximativ doua treimi pina
descurajator pentru altii care s-ar putea gindi sa comita aceea~i
la trei sferturi din toti detinutii eliberati ajung recidivi~ti in decurs
crima ~i ca ea apara societatea de individul care a comis crima.
de patru ani, adica sint arestati din nou pentru alte crime dupa pa-
Oponentii pedepsei capitale raspund aratind ca 0 gre~eala morala
rasirea inchisorii. De fapt, inchisorile pot fi terenuri de pregatire
nu justifica 0 alta ~i ca pedeapsa cu moartea nu actioneaza ca un
pentru invatarea sau perfectionarea tehnicilor de comportament
factor descqrajator general, deoarece cele mai muIte omoruri sint
criminal; de asemenea, ele servesc ca locuri in care oamenii din
crime pasionale, nu acte rationale pe ale caror consecinte asasinii Ie
subcultura infractionala pot stabili legaturi. Nu este nici evident ca
calculeaza. De asemenea, compararea ratei omorurilor in state cu ~i
intemnitarea descurajeaza pe altii sa comita crime.
tara pedeapsa capitala nu sustine concluzia ca pedeapsa cu moartea
Reabilitarea, incercarea de a indrepta criminalii ~i de a Ie face
actioneaza ca un factor descurajator. Mai mult, limitarile oricarui
comportamentul sa se conformeze normelor sociale generale este
sistem juridic creeaza aproape certitudinea ca unii oameni nevinovati
ratiunea finala oferita pentru intemnitarea criminalilor. Reabilitarea vor fi condamnati pentru crime capitale ~i de aceea executati. De
include sfaturi psihologice, programe educationale, pregatire pro fe- asemena, exista 0 tendinta evidenta de a invoca pedeapsa cu moartea
sionala ~icalauzire. Reabilitarea nu s-a dovedit a fi foarte eficienta mai curind cind acuzatul este american african decit alb, barb at
cum a demonstrat rata ridicata a recidivismului. Totu~i, aceasta dedt femeie, sarac decit bogat sau cind victima este alba.
lipsa de succes este datorata in parte investitiei relativ scazute in
programele de reabilitare in timpul detentiei sau dupa eliberare.
Doar patru pina la cinci procente din bugetele facilitatilor corectio-
nale sint prevazute pentru reabilitare. ,
IMPLICA TilLE SOCIALE ALE
Eliberarea pe cuvint de onoare Unii detinuti sint eliberati
din inchisoare inainte de a termina sentinta maxima, cu conditia ca
DEVIANTEI . ,
se vor purta frumos ~i vor ramine sub supravegherea ~i paza unui Sociologii nu vad devianta ca un atribut al persoanei; ea este
ofiter supraveghetor. La fel ca ~i cei pu~i in libertate sub suprave- eticheta atribuita unui anumit comportament falii de relatiile ~i
ghere, cei eliberati pe cuvint de onoare sint supu~i unor restrictii ~i procese sociale. Cind aceste procese sint codificate ~ilegiferate de

158 159
stat, noi numim violarea lor "crima". Alte definitii sociale formu- poate fi considerata nu numai pozitiva, ci ~i absolut necesara daca
late mai putin clar deseori fac ca diferite forme de comportament o societateanu vrea sa stagneze. Cei definiti devianti la un moment
sa fie considerate "ciudate", "excentrice", "deosebite" sau "trasni- dat pot deveni eroii viitorului. Oamenii care au luptat sa dea femeilor
te". Aceste comportamente deseori ii fac pe oameni sa evite persoana dreptul de a vota au fost considerati devianti la vremea aceea, dar
asociata cu ele sau sa insiste ca actiunile persoanei ofen sato are sa astaZi'noi consideram normal dreptul de a vota al femeilor ~i 11
fie limitate in vreun fel. laudam pe cei care s-au luptat sa-l obtina.
Devianja, a~adar, este comportamentul care difera de eel obi~nuit
" ~itraditional. Daca acest comportament este aplaudat sau condam-
Stigmatul social nat depinde de cine 11 apreciaza; el depinde ~i de zona specifica in
care apare. Pe scurt, devianta este rezultatul unui proces social.
Un numar de forme de comportament deviant necriminal poam Criminalitatea ~idelincventajuvenila rezulta din violarea legilor
cu ele un stigmat social, 0 identitate negativa convingatoare. in so- ~i sint doua forme de devianta definite legal. Devianta sociala, pc
cietatea noastra, boala mintala poarta un asemenea stigmat, a~a de alta parte, se refera la actiuni care violeaza normele sociale,
cum poam handicapul fizic, invaliditatea ~ichiar bolile fizice (e.g., de~i nu necesarmente legale.
SIDA). Comportamentul forjat, fie ca implica jocurile de noroc,
folosirea drogurilor sau mincatul, este deseori definit deviant ~ide
aceea stigmatizeaza persoana care se angajeaza in el. Pe scurt, oamenii Au existat numeroase explicatii ale deviantei. Au fostprezen-
neconventionali sint considerati devianti. Definirea oamenilor ne- tate explicatii biologice ~ipsihologice de catre Lombroso, iar
conventionali mai degraba ca "devianti" decit "deosebiti" afecteaza mai recent de catre Sheldon ~isotii Glueck. Ei sustin ca anumite
serios modul in care altii trateaza astfel de indivizi ~i, inevitabil, mo- caracteristici fizice smt asociate cu criminalitatea, uneori direct
dul in care persoanele astfel definite ajung sa se considere ele insele. (Lombroso ~i Sheldon) ~i alteori indirect (sotiz"Glueck), prin
reactia altorafata de persoana. Astazi, se acorda putina crezare
teoriilor care fmbrati~eaza orice legatura directa fntre fizic ~i
crima, iar dovada legaturii sale indirecte este fndi subiect de
Devianta $i societatea
disputa.
Durkheim (1938; original, 1895) precizeaza ca devianta exista Explicatiile sociologice ale deviantei se concentreaza atft
in to ate societatile. El afirma ca, departe de a fi anormala, devianta asupra micronivelurilor eft ~i a macronivelurilor. La micro-
este 0 tr1isaturanecesara tuturor societatilor ~iindepline~te citeva func- nivel, teoria asocierii diferenfiale se concentreaza asupra inter-
tii importante. Definitiile sociale ale deviantei marcheazagranitele actiunii unei persoane cu devianti ~i asupra acestei consecinte,
comportamentului permisiv, astfel clarificind ceea ce societatea socializarea la valorile, normele ~i comportamentele deviante.
considera ca este 0 actiune corecta ~ipotrivita. Etichetarea actelor Teoria controlului evidentiaza /ipsa mecanismelor adecvate
ca deviante mtare~te forta morala a comportamentului considerat de control din partea individului ~i a societatii, pentru a ajuta
acceptabil de societate. De asemenea, reactia societatii la comporta- oamenii sa evite ocaziile favorabile pentru comportament cri-
mentul deviant deseorimare~te solidaritatea sociala, unind oamenii minal. Aufost explorate solidaritatea ~i limitari/e acestor teorii.
in spatele acelei reactii. Teoria tensiunii structurale se ocupa de macronivel. Ea
Devianta poate servi societatea, ducind la schimbarea sociala. sugereaza ca absenta articulatiei fntre scopurile culturale ~i
Devianta prezinta alternative la normele ~i valorile existente. De mijloacele structurale disponibile pentru a atinge aceste
pilda, potrivit lui Merton, inovatia este 0 forma de devianta care scopuri duce la diverse forme de devianta: inovatia, ritualismul,

160 161

('U1\I,1\ II INTIWDUCERE IN SOCIOLOGIE


marginalizarea ~i rebeliunea. Teoreticienii conflictului, pe de
aWi parte, sustin ca inechitatile sistemului economic capitalist
constituie cauza criminalitatii. Teoria reacfiei sociale se con-
centreaza asupra importantei anumitor acte care slnt definite
deviante ~i a consecintei etichetarii drept devianti a celor anga-
jati Intr-un asemenea comportament. Teoria aceasta pune ac-
9
centul pe construclia sociala a deviantei. Au fost explorate
utilitatea ~i limitarile fiecareia dintre aceste teorii. STRATIF/CAREA saC/ALA
Au fost descrise diversele tipuri de crime de catre FBI ~i a
fost prezentata frecventa lor relativa. Crimele Impotriva pro-
prietatii au 0frecventa de aproximativ zece ori mai mare dedt
crimele Impotriva oamenilor (crime violente). De asemenea,
crimele slnt mai frecvente In zonele metropolitane dedt In alte O problema
modul fundamentala
de repartizare In toateAcest
a resurselor. societatile
subiect, 0 constituie
repartizarea
parti, iar In Statele Unite slnt mai frecvente dedt In orice alta resurselor societatii - stratificarea sociala - formeaza preocuparea
societate. Criminalii tind safie adolescenti ~i tineri putin trecuti principala a acestui capitol. Vom discuta diversele forme ~i teorii
de vlrsta de douazeci de ani, barbafi ~i, cu exceptia criminalilor ale stratificarii. in final, ne vom concentra asupra institutiilor
cu gulere albe, din clasele de jos ~i muncitoare. Exista putine stratificarii unei societati.
iriformatii despre crimele fara victime ~i cele comise de gulerele
albe, deoarece aces tea nu smt indexate de FBI
Au fost descrise diferite aspecte ale sistemului juridic penal.
Acestea includ: politia, tribunalele, punerea In libertate sub
SISTEME DE STRATIFICARE
supraveghere, diversele tipuri de institutii corecfionale ~i elibe-
rarea pe cuvlnt de onoare. Fiecare societate i~i repartizeaza resursele in mod inegal. 0
, De asemenea, aujast discutate argumentele pentru pedeap-
sa capitala ~i argumentele Impotriva ei.
persoana poate avea mai multa bogatie sau putere decit alta. Aceste
diferente intre indivizi reflectiiinegalitatea sociala ~ipot rezulta din
in final, aufost examinate implicatiile sociale ale deviantei. faptul ca 0 persoana lucreaza mai mult decit alta sau i~i alege 0
Definirea ca deviant deseori duce la stigmatul social, ceea ce slujba ori caried care exercita mai muWi putere decit alta.
afecteaza atft imaginea despre sine, dt ~i tratamentul din partea Deosebirile intre categorii sociale mai curind decit intre indivizi
altora. A fost, de asemenea, studiat rolul deviantei Instabilirea constituie ceea ce se nume~te dtferentiere sociala. Cind oamenii
granitelor morale ale societatii, In Intarirea fortei morale a din aceste categorii sociale diferite sint rinduiti intr-o oarecare ordine
comportamentului permisiv ~i In cre~terea solidaritatii sociale. ierarhica, ce Ie permite accesul diferit la resursele sociale, rezultatul
este stratificarea sociala.
De fapt, categoriile sociale rinduite in mod diferit constituie
"straturi" ale societatii, a~a cum straturile geologice fomleaza crusta
pamintului. Cei din straturi similare au ~anse similare in viata,
cum sint nivelul de educatie pe care il pot atinge, nivelul de sanatate
de care se pot bucura ~i nivelul de trai pe care il pot avea.
Stratificarea sociala este 0 caracteristica a societiitii, nu a mem-
brilor sai individuali. De~i forma ei poate varia, toate societatile,
162 163
cu exceptia celor mai primitive dip punct de vedere tehnologic, au rul mare de oameni in zonele urbane, slabe~te casta ca factor in re-
un oarecare sistem de stratificare. In fiecare societate, sistemul este latiile sociale, de~i ea inca joaca un rol important.
justificat printr-o ideologie ce este imbrati~ata indeosebi de cei care
beneficiaza cel mai mult de el. Acest sistem, cu suportul sau ideolo- I\!rica de Sud
gic, este transmis generatiilor viitoare prin procesul socializarii.
Sistemul apartheidului din Africa de Sud este 0 alta forma de
casta. In esenta, exista patru caste: albii, negrii, "coloratii" (oameni
Casta de rasa mixUi) ~i asiaticii. Prin na~tere, persoanele sint atribuite
uneia sau alteia dintre aceste patru caste. Din acest moment, ~ansele
Un sistem bazat pe caste este un sistem de stratificare "inchis", vietii lor sint determinate. Locul unde oamenii .e.0ttrai ~i munci ~i
in care pozitia este determinata de familia in care persoana se na~te; pe cine pot vota sint to ate functiuni ale castei. In prezent, sint in
de obicei, schimbarea pozitiei nu este posibila. Statutele atribuite curs negocieri pentru a solutiona sistemul apartheidului.
(cele luate de persoane la na~tere- e.g., rasa, sexul- ~i asupra carora
ele nu au un control) determina pozitia in casta a persoanei.
Deseori, pozitia intr-0 casta comporta 0 anumita ocupatie. Mem-
Clasa
brii unei caste ar putea fi pantofari, membrii alteia ar putea fi mace-
lari. Aceste ocupatii sint inradacinate in casta ~i sint transmise ge- Un sistem bazat pe clase este 0 forma "deschisa" de stratificare,
neratiilor urmatoare prin familie. DatoriHi acestei transmiteri din ~ncare pozitia primita de 0 persoana prin na~tere poate fi schimbata.
generatie in generatie a statutului, oamenii au tendinta de a se casa- In esenta, pozitia unui individ intr-o clasa este bazata pe statutul
tori cu cei de acela~i nivel social. Acest proces este nmnit endogqmie dobindit (e.g., statutul marital ~i profesional), la care se ajunge,
cel putin in parte, prin eforturile ~i deciziile acestuia mai curind
(vezi Cap. 13). Ideologia care sustine un sistem bazat pe caste
deseori deriva din idei religioase, care ii asigura 0 baza puternica. decit prin na~tere ..
Dc fapt, in unele societati aceasta baza religioasa a dus la ideea ca Deschiderea sistemului bazat pe clase duce la mobilitate sociala
contactul intre membrii diferitelor caste poate provoca 0 poluare (vezi Cap. 10), mi~carea indivizilor i:i1-sus~i injos in structura de
rituala sau 0 aducere in stare de "prihana" a unui membru dintr-o clasa. Datorita mobilitatii sociale, clasele nu sint atit de strict delimi-
casta superioara, din cauza relatiilor cu un membru dintr-o casta tate cum sint castele. Granitele dintre clase sint oarecum estompate
inferioara. ~i chiar numarul claselor nu este totdeauna claroDe asemenea, cri-
De~i numarul societatilor cu sisteme bazate pe caste s-a mic~orat, teriile care determina apartenenta oamenilor la 0 clasa ~inu la alta
sint flexibile.
doua importante exemple - India ~iAfrica de Sud - se evidentiaza.
Ca ~icasta, clasa influenteaza putemic ~ansele vieW individului.
Cei din clasele de sus au, in general, un mai mare acces la resursele
India
societatii, cum sint educatia, profesiunile ~i asistenta medicala. To-
India are patru caste principale ~i citeva mii de subcaste. In tu~i, prin mobilitatea sociala ~ansele vieW unei persoane la na~tere
ciuda incercarii britanicilor de a lichida sistemul castelor in timpul pot fi schimbate.
dominatiei asupra Indiei, ei nu au reu~it. Chiar daca sistemul castelor Clasa este multidimensionala; adicii, exista mai multi factori
a fost abolit oficial in 1949, doi ani dupa ce India a devenit indepen- care contribuie la ea, cum sint bogatia, puterea ~iprestigiul social.
denta, el este inca 0 foqa puternica in societatea indiana, indeosebi Intr-o structura de clasa complexa' e posibil ca un individ sa nu
in zonele rurale. Ocupatiile ~ioportunitatile maritale in India rurala posede toate atributele unei anumite clase. De pilda, 0 persoana
sint aproape exclusiv legate de casta. Anonimatul, asigurat de numa- care se bucura de unprestigiu deosebit (e.g., un artist sau un atlet

164 165
vedeta) poate avea putina putere. Acest posibil caracter instahil al Un studiu atent al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
statutului este un alt motiv pentru care granitele dintre clase nu sint (UR.S.S.) 5l aratat ca revolutia a ~~uat in scopul ei de a instaura 0
categoric definite. societate tara clase, comunista. Intr-un studiu din 1984, Lane a
stabilit ca UR.S.S. era stratificata in patm clase. In primul rind,
Marea Britanie erau:lnaltii functionari din guvem. Sub ei erau intelectualii, specia-
li~tii ~i functionarii inferiori din guvem. Dupa ace~tia urmau mun-
Unul dintre exemplele de societate cu clase cel mai frecvent
citorii manuali; ultimii erau taranii, care lucrau pamintul. Astfel,
citate este Marea Britanie. In aceasta tara, exista 0 clasa superioara
de~i teoretic este posibil sa ai 0 societate mra clasa, cea mai cate-
conturata compusa din indivizi ale caror familii au, de mai multe
gorica incercare de a crea una nu a reu~it. Data fiind recenta destra-
generatii, bogatie ~i, din dnd in dnd, putere. De asemenea, mai
mare a sistemului comunist in Europa Rasiiriteana, pare improbabil
exista 0 clasa de mij lac, relativ mare ~ivariata, formata din indivizi ca lumea va fi martora reinvierii unei incercari similare in viitoml
care au d~tigat 0 bogatie modesta din afaceri ~i profesiuni libere,
apropiat.
iar, lanivelul inferior, din gulere albe (e.g., contabili) sau functionari
in servicii (e.g., vinzatori). Sub aceasta se aflamarea clasa munci-
toare ai carei membri deseori i~i d~tiga e~istenta in profesiuni ma-
nuale (e.g., lucratori in mine de carbuni). Inca ~imai jos in ierarhie TEORII DESPRE STRATIFICARE
este clasa de jos, formata din indivizi care fie nu muncesc deloc,
fie din indivizi ale caror venituri sint suplimentate de guvem. Au fost oferite diverse teorii pentru a explica existenta sistemului
Sistemul claselor joaca un rol important in societatea britanica. stratificarii in mod practic in to ate societatile. Aceste puncte de
Relatiile sociale, accesulla slujbe, intrarea in universitati sint deseori vedere diferite sint, in general, bazate fie pe teoria structural-functio-
influentate de apartenenta la 0 c1asaa unei persoane. Chiar accentele nalista a societatii, fie pe teoria conflictului.
diferite ale limbii britanice reflecta pozitia de c1asa. Puterea siste-
mului de clasa in Marea Britanie este, in parte, rezultatul trecutului
ei feudal, dnd tot pamintul era, practic, sH'ipinitde nobilime (care o teorie functionalist{i:. Kingsley Davis
constituia clasa superioara) ~iera lucrat de tarani. Revolutia indus- §i Wilbert Moore
trialii a schimbat Marea Britanie dintr-o societate agrara, in care
statutul se baza pe proprietatea pamintului, intr-o societate indus- Teoria functionalista a lui Davis ~i Moore a fost elaborata in
trializata, in care cei angajati in comect au strins mari bogatii ~i 1945; ea sustine ca 0 oarecare forma de stratificare este inevitabila
putere. Dezvoltarea me~te~ugurilor ~ia profesiunilor a dus la sepa- ~inecesara in societate. Conform acestei teorii, societatea este com-
rarea clasei nobiliare bogate de tarani ~i de masa cresdnda a mun- pusa dintr-un sistem complex de statute ~i roluri. Daca societatea
citorilor din fabrici ~idin mine. Ace~tia au constituit clasa mijlocie. vrea sa functioneze bine, ace Ie statute trebuie sa fie ocupate de cei
Statomicia traditiei britanice ajuta la mentinerea acestor deosebiri mai calificati oameni. Pozitiile cele mai importante deseori reclama
de clasa, oridt de subtile ar putea fi uneori. pregatire grea ~iintensa (e.g., sa devii doctor). Prin urmare, putini
oameni vor dori sa-~i cheltuiasca timpul, banii ~i munca necesare
acestui efort. In acest caz, societatea trebuie sa dezvolte un sistem
,
Societatile fara clase de recompense inegale pentro a-i incuraja pe cei cu talent pentro a
trece prin pregatirea necesara.
Este posibil sa avem 0 societate industriala modema tara clase?
Certitudinea ca 0 astfel de societate era posibiUi a dus in Rusia la Acest sistem de recompense inegale este exact ceea ce vrea sa
revolutia din 1917, impotriva societatii agrare tariste. insemne stratificarea sociala. Daca cineva din societate ar putea

166 167
indeplini orice pozitie, atunci nu ar fi necesar un sistem de recom- feudale ~iproletariatul in societatile industriale). EI a afirmat ca
pense inegale. Dar Davis ~i Moore sustin di nu este cazul. Talen- stratificarea pu este inclusa sau chiar necesara daca mijloacele de
tele ~iaptitudinile nu sint distribuite in mod egal in societate. Nici productie sint in stapinire colectiva, sau in posesia unui mic numar
toate pozitiile nu sint dorite in mod egal. Astfel, un sistem de strati- de'inQi~izi. In analiza lui Marx, capitalismul ca sistem economic
ficare serve~te la motivan~a celor cu aptitudini necesare pentru a (veziCap. 17) este raspunzator pentru producerea stratificarii. Dupa
ocupa statutele corespunzatoare ~ia satisface in mod adecvat cerin- parerea lui Marx, capitalismul incurajeaza muncitorii sa produca
tele acelor pozitii. mai mult dedt este necesar pentru nevoile lor sau ale proprietarilor,
Teoria originala Davis- Moore (care a fost modificata ~iperfec- dudnd la ceea ce el a numit plusvaloare. Capitalistul folose~te
tionaHi de la prezentarea ei in 1945) prezinta explicatia functionala acest surplus sa obtina un profit, nu sa-l restituie muncitorilor care
fundamentala de ce este necesar ~i aproape universal un sistem de I-au produs. Marx a sustinut ca sistemul bazat pe stratificare, produs
stratificare. Totu~i, teoria nu a ramas necriticata. Tumin (1953) de capitalism, este de aceea inerent exploatator; profiturile proprie-
afirma ca este greu sa stabile~ti importanta functionala a oridirei tarilor provin intotdeauna din munca, ~ipe seama, muncitorilor.
pozitii in societate. Cu cit este mai important pentru societate un Au existat multe critici ale teoriei lui Marx. De la Marx incoace
medic dedt un gunoier? Mai mult dedt diferenta dintre veniturile a fost 0 cre~tere rapida a clasei de mijloc in societatile industriale,
lor medii? $i cum ar determina aceasta 0 societate? teoria celor doua clase ajungind demodata. Mai mult, in societatile
Tmnin mai sustine ca, indiferent care ar fi fost dndva justificarea industriale modeme proprietatea ~i administrarea mijloace1or de
pentru stratificare, sistemele bazate pe stratificare tind sa se perpe- productie sint deseori divizate, iar vinzarea pe scara larga a actiuni-
tueze pina la punctulla care devin contraproductive. Cei in pozitii lor, inclusiv muncitorilor individuali sau caselor de pensii ale mun-
superioare tind sa Ie transmit a pozitiile copiilor lor, astfel refuzin- citorilor, au estompat linia categorica, trasa de Marx, intre clase.
du-le celor din alte categorii sociale, dar cu talent egal sau superior, De asemenea, extraordinara cre~tere a puterii sindicatelor a schim-
~ansa de a concura pcntru pozitii mai inaltc. 0 ascmenea situatie bat balanta puterii dintre prowietari ~i muncitori in mod cons ide-
afccteaza atit indivizii carora Ii sc refuza accesul, dt ~i societatea, rabil. "
privind-o de persoana cea mai talentata pentru 0 anumita pozitie. In ciuda acestor critici, teoria lui Marx despre stratificarea so-
Pc scurt, Tumin afirma ca teoria Davis-Moore ce afirma di socie- ciala continua sa influenteze gindirea sociologica in aceasta pro-
tatea este 0 meritocratie, in care exism 0 re1atie intre calitatile indi- blema. Un numar de sociologi (e.g., Domhoff, 1983) a afirmat ca
vizilor ~irecompensa pe care ace~tia 0 primesc, nu reflecta realitatea. puterea inca este concentrata in miinile unei mici elite economice
Succesul (sau lipsa lui) in obtinerea recompenselor sociale intr-o ~i ca sindicatele inca trebuie sa lupte pentru nevoile muncitorilor.
generatie este transmis generatiilor viitoare prin familii. Limitind Victoria in aceste biitalii, subliniaza ei, este greu de ci~tigat.
prin aceasta 0 combinatie libera a talentului ~ia rccompense1or ne-
cesare intr-o societate democrata ~i eficienta.
o teorie dimensionala: Max Weber
o teorie a conflictului: Karl Marx Cel mai important atac impotriva teoriei lui Marx asupra strati-
ficarii sociale a venit de la Max Weber (1946). Weber a crezut ca
Marx a sustinut ca in societate exism doar doua cIase fundamen- analiza stratificarii sociale a lui Marx, bazata pe inegalitatea eco-
tale: cei care poseda mijloacele de productie (nobilimea in sociemtile nomic a (clasa sociala), este prea limitativa. Stratificarea, sustine
feudale ~icapitali~tii sau burghezia in societatile industriale) ~icei Weber, este un concept multidimensional. Exism trei sfere separate
care nu poseda mijloace de productie (~erbii sau tiiranii in sociemtile ~i distincte in care oamenii pot fi diferentiati: sfera economica,

168 169
sociali:i~ipoliticii. 0 persoanii poate avea un rang malt intr-o dimen- Totu~i, in general, chiar ~icriticile lui Weber accepta natura multidi-
siune ~iunul inferior sau intermediar in una sau amindouii din ce- mensionaHi a,stratificarii. A baza apreciereastatutului socioecono-
lelalte.
mic (SSE) al oamenilor pe 0 combinatie de factori, inc1usiv pe
bogatie, putere ~i prestigiu a devenit c~va banal in sociologie. In
Sfera economica: clasa felul'icesta, este inte1easa varietatea elementelor care formeaza
pozitia unei persoane.
Marx s-a concentrat doar asupra unei dimensiuni, clasa econo-
midi. Weber a crezut di clasa nu ar trebui consideratii 0 simpla divi-
ziune in categorii precise (pentru Marx, doar dbUii). In schimb,
sustine Weber, pozitia economicii a oamenilor ar trebui privita ca
o incercare de sinteza:
un fenomen cu caracter continuu ce se des:ta~oarii de la inferior la Gerhard $i Jean Lenski
sup enol'.
In ciuda criticilor prezentate mai sus, ath teoria functionalista,
Sfera sociala: statutul dt ~i cea a conflictului contribuie la intelegerea stratificarii sociale.
Gerhard ~i Jean Lenski (Lenski, 1966; Lenski ~i Lenski, 1987)
Oamenii au grade diferite de prestigiu social sau onoare (ceea ~i-au folosit analiza evolutiei societiitii (vezi Cap. 4) pentru a incerca
ce Weber nume~te statut). Clerul are un prestigiu mare, dar, in ge- sa combine teoriile functionalista ~i cea a conflictului intr-o singura
neral, ii lipse~te bogiitia care l-ar situa pe un loc superior pe scara teorie unificata a stratifidirii sociale.
economicii sau c1asii.Arti~tii deseori se bucurii de cinste ~irespect In conceptia lor, lipsa surplusului de hrana in socieHitile de vi-
deosebit; to~i, ei nu pot transforma, in mod automat, acel prestigiu natori ~iculegatori face virtual imposibil ca un segment al populatiei
in vreo putere politicii realii. sa acumuleze mai multe resurse dedt altul. Se consuma tot ce este
produs. Astfel, repartizarea inegalii a resurselor societiitii este impro-
babila. Totu~i, pe masura ce societatne evolueaza datorita imbuna-
Sfera politica: partidul
tatirii tehnologiei (vezi Cap. 4), resurselesuplimentare disponibile
A treia dimensiune, pe care Weber 0 nume~te partid, se refera la sint deseori repartizate in mod inegal. Aceasta repartizare inegala
puterea politidi. Puterea poate sau nu sa depinda de baza econornica. duce la stratificare, care este consolidata prin puterea ce se acumu-
Oamenii au reu~it sa ajunga in pozitii ale puterii rididndu-se in leaza la cei ce "au", ~ieste transrnisa generatiilor viitoare prin familii.
cadrul conducerii, :tarabeneficiul unei mari bogatii personale. Atletii Pe miisura ce tehnologia se dezvolta ~i societatile devin mai
vedete au 0 pozitie foarte inalta in dimensiunea economica ~icea a industriale, pot rezulta surplusuri mari. Tendinta este ca aceste
statutului; totu~i, ei rareori reu~esc sa-~i converteasca pozitia sociala surplusuri sa fie repartizate unui segment mai mare al populatiei.
~ieconomica in putere politica. In felul acesta, in societatile mai avansate din punct de vedere in-
Analiza stratifidirii a lui Weber a influentat generatii de oameni dustrial, efectele stratificarii tind sa se reduca. Totu~i, este adevarat
de ~tiintiim domeniul social. Criticile sale evidentiaza ca, in practica, ca, in societiitile moderne mari, efectele stratificarii pot fi accentuate
pozitiile unei persoane in diferite dimensiuni ale stratificiirii deseori in zonele urbane mari, din cauza factorilor care VOl' fi discutati in
merg impreuna. Puterea politica este Iegata de puterea economica. Cap. 11.De asemenea, criteriile pentru apartenenta la clasele sociale
In sfera politica dicteaza cei care au bani. Dovezi sint multele acu- devin mai complexe, estompind mtr-o oarecare miisura deosebirile
dintre ele.
zatii de conflict de int.erese dnd membrii Congresului par a fi influ-
entati de cei care contribuie cu fonduri in campania lor electorala. Pe scurt, sojii Lenski cred ca un oarecare grad de stratificare
s9cialii este inevitabil, intrucit aptitudinile, talentele, inteligenta ~i
170 171

~
alte atribute personale, precum ~iresursele societatii, nu pot fi distri- generatiilorviitoare, cum deseori se mtlmpla, sistemul de stratificare
buite in mod egal. Totu~i,nu toate societatile sint stratificate deopo- existent esternentinut.
triva. Natura unei anumite societ~lti are un oarecare efect asupra
gradului sau de stratificare. Societatile deosebit de industrializate Ffimilia
~icele tara amenintari exteme serioase pot fi mai putin stratificate
dedt alte tipuri. Sotii Lenski mai sugereaza ca societatile ale caror Mecanismul prin care repartizarea diferentiata a resurselor socie-
valori culturale accentueaza importanta "liberului arbitru" pot fi tatii se transmite generatiilor urmatoare este, foarte probabil, familia
extrem de strati fieate ~i ca natura conducerii societatii poate in- (vezi Cap. 13). Cei mai multi oameni inteleg ca cineva cu numele
fluenta sistemul stratificarii. de Rockefeller este un membru al acelei familii de elita ~i ca a
mo~tenit 0 parte din resursele economice, din puterea politica ~idin
prestigiul social care se leaga de nume. Familiile, indeosebi cele cu
resurse considerabile, aranjeaza sa treaca acele resurse generatiilor
MENTINEREA
,
SISTEMULUI
v
urmatoare.
STRATIFICARII o forma mai putin evidenta de mentinere a sistemului de strati-
ficare existent implica efectele socializarii asupra celor din clase
sociale diferite. Clasele sociale diferite tind sa-~i creasca copiii sa
Sistemele bazate pe stratificare continua sa existe. Sistemul cas-
actioneze ~isa gindeasca diferit, sa aiM niveluri ~ifeluri de educatie
telor din India a supravietuit dominatiei britanicc ~icontinua astazi,
deosebite ~isa aiM tipuri de slujbe ~icariere diferite. Kohn ~icolegii
in ciuda faptului ca a fost abolit oticial dnd India ~i-a d~tigat inde-
sai (e.g., Kohn, 1969; Kohn ~iSchooler, 1983) sustin ca socializarea
pendenta. Sistemele bazate pe clase au existat in societatile socia- diferentiata in clasa de mijloc ~icea muncitoare duce la tipuri diferite
liste, in ciuda unei ideologii contrare. Persistenta sistemelor bazate de personalitati, care smt legate.de ocupatiile bazate pe clasa. Fami-
pe stratificare rezulta din influenta institutiilor sociale ~ia proceselor IiiIe, a~adar, i~i transmit pozftia de ,clasa direct prin transmiterea
sociale.
bogatiei ~ia proprietatii ~i,indirect, pri~..practicile lor de socializare.
De asemenea, socializarea duce la dezvoltarea unui ansamblu
de valori ~i idei care deseori sustine sistemul de stratificare exis-
, sociale
Institutiile tent. Aceasta "ideologie" este 0 forta puternica pentru conformitate.
Citeva institupi ale societatii servesc la sustinerea sistemului stra-
tificarii. In esenta, aceste institutii tind sa legitimeze grupurile do- Religia ~i ideologia
minante. A~a cum s-a mentionat in discutia despre sistemul castel or in-
diene, stratificarea este deseori msotita de un ansamblu de idei religi-
Economia oase sau ideologice care 0 justifica ~i 0 sustin. In trecut, in Europa
Occidentala, monarhiile feudale i~i consolidau puterea afirmlnd
Strati'ficarea se bazeaza pe repartizarea inegala a resurselor so-
"dreptul divin al reg~lor", ideea ca regele (~i sistemul de stratificare
cietiitii, foarte frecvent acestea presupun bunuri economice ~i ser- monarhic) a fost creat ~ibinecuvintat de divinitate. Sistemul castelor
vicii. In multe societati, banii constituie mijlocul de schimb care este sustinut de credinta in inferioritatea morala innascuta a castelor
permite oamenilor sa))btina bunurile ~iserviciile necesare. Reparti- inferioa~e. In societatiie industriale modeme, ideologia sustinatoare
zarea diferentiatii a acestor resurse define~te ~icontribuie la stratifi- se concentreaza asupra meritului, a muncii intense, a talentului su-
carea sociala. Cind resursele economice inegale sint transmise
perior ~i a egalitatii ~anselor persoanei.

172 173
Ideile ideologice mentin sistemul stratifidirii. In mod special in sa schimbe sistemul ci, cit de mult posibil, VOl'ajuta in mod activ la
mentinerea lyi.
societiitile moderne, aceste idei abat atentia de la supoqii structurali
~iculturali ai sistemului stratificarii ~iil explidi in raport cu caracte- ~iretlicul in cooptarea oamenilor, sustine Selznick (1948), constii
risticile indivizilor. Persoanele bine plasate, in aceasta conceptie, in a l~ da distinctii ~i povara responsabilitatii, tara a Ie acorda
au ajuns acolo unde se afla datorita propriilor eforturi ~italente; per- puterea reala de a efectua vreo schimbare substantiaIa. Intr-un fel,
soanele mai putin instiirite nu trebuie sa dea vina decit pe ele insele. unele forme de implicare a studentilor in conducerea institutiilor
educationale poate fi considerata ca fiind cooptare. In ciuda prezen-
tei studentilor in comitete (inclusiv comitete executive) ~ia faptului
Ordinea politica ca sint "consultati", puterea efectiva deseori ramine exclusiv in
StatuI de asemenea ajuta la mentinerea sistemului de stratificare miinile administratiei. Acelea~i elemente de cooptare pot fi conside-
existent. El face aceasta prin controlul sau asupra sistemului legal, rate cu privire la participarea facultatii la conducerea multoI' institu-
asigurind valoarea ~iaplicarea legilor care sustin un sistem existent tii educationale.
de repartizare inegala a resurselor. De pilda, legile pot fi folosite sa Eforturile de cooptare deseori sint concentrate asupra liderilor
incurajeze sau sa descurajeze, sa ceara sau sa interzica transmiterea opozitiei, cei care au puterea de a fi critici ~ide a ameninta schimba-
unor cantitiiti substantialAede bogatie mo~tenitii de indivizi ~ifamilii rea. Ace~tia pot fi tratati cu damicie, Ii se pot da explicatii detaliate
generatiilor urmatoare. In general, legile importante sint tacute de de ce situatia prezenta este cea mai buna (cel putin, in conditiile
cei care beneficiaza de sistemul de clasa existent; astfel ca este prezente ) ~ipot fi invitati sa devina membri in cercurile care exercitii
improbabil ca ei sa permita legislatiei sa schimbe situatia. o parte a puterii.
De asemenea, statuI are monopolul asupra puterii ~iconstringerii Acest proces al cooptarii poate fi clar ~i direct, ca atunci cind
care poate fi folosit la mentinerea sistemului de stratificare existent. industriile includ un numar limitat de membri ai sindicatelor in
Mentinerea apartheidului in Africa de Sud este un exemplu clar de
comitetele de directori. Proce~ul poate fi indirect, cum ar fi permi-
folosire a puterii coercitive a armatei ~i a politiei ca sa pastreze terea cre~terii clasei de mijloc, ~a cum s-a intimplat in multe socie-
orinduirea de casta dorita.
tati industriale, ceea ce reduce probabilitatea tipului de dezorqine
Deseori, folosirea sistemului legal merge mina in mina cu puterea revolutionara ~i de schimbare anticipat de Karl Marx. A permite
coercitiva a statului, folositii pentru a mentine statu-quo-ul, orindui- clasei de mijloc sa creasca duce in mod esentialla cooptarea prole-
rea existenta. Totu~i, in societatile mari ~icomplexe, puterea poate tariatului, acordindu-i-se acestuia avantajele vietii clasei de mijloc
fi suficient de dispersata, ca sa permita schimbari (vezi Cap. 16). acordate de sistemul existent, astfel asigurindu-i cooperarea in men-
tinerea statu-quo-ului. Piven ~i Cloward (1977) prezinta 0 analiza
detaliata a cooptarii mai multoI' "mi~cari ale oamenilor saraci".
Procesele sociale
Suportul structural pentru sistemul de stratificare existent este, Principiul avantajului cumulativ
deseori, insotit de procese sociale selective. Cei bine plasati in sistemul de stratificare nu numai ca obtin be-
neficii materiale considerabile, ci ~ici~tiga predominallta suplimen-
Cooptarea tara prin pozitia lor. Deseori, ei reu~esc sa transmitii aceste avantaje
copiilor lor, altor rude ~iprietenilor, care pot, dupa aceea, sa folo-
Cooptarea implica aducerea oamenilor intr-un sistem, ceea ce
seasca aceste beneficii pentru ~imai multe avantaje. Astfel, pozitia
i-arputea ameninta continuitatea existentei. Dindu-le "un fragment
avantajoasa in sistemul de stratificare are un avantaj cumulativ.
al activitatii", speranta este ca ei nu VOl'actiona, citu~i de putin, ca

114 175
Acest fenomen se leaga direct de concluziile lui Merton despre ba. Marea Britanie este un exemplu de aceasta forma de strati-
~tiinta ca 0 institutie sociala. In discutarea sistemului de rasp lata in ficare. Afost explorata problema daca ar putea exista 0 socie-
~tiintii, Merton (1968) a inventat expresiaefectul Matei inspirindu-se tate fara clase §i s-a sugerat ca pare improbabil.
din Evanghelia lui Matei ("Caci celui ce are i se va da ~i el va avea . Au fost analizate efteva explicafii teoretice diferite ale strati-
abundenta"), ca sa se refere la tendinta celor care au deja reputatii fi'carii. Teoria funcfionalista a lui Davis §i Moore afirma ca,
stabilite in ~tiinta de a culege recompense mai u~or decit cei mai intrueft societatea are nevoie Sa umple pozifiile cheie cu oameni
putin cunoscuti. Cu alte cuvinte, daca cineva este plasat bine in sis- care au pregatirea §i aptitudinile necesare, resursele sociale
tern, probabilitatea de a primi alte recompense cre~te. Aceasta I-a vorfi totdeauna repartizate in mod inegal. De aceea, 0 oarecare
fiicut pe Merton sa vada, in domeniul ~tiintei, un sistem de rasplaHi forma de stratificare vafi inevitabila §i socialmente necesara.
stratificat, bazat pe un succes anterior. Teoreticienii conjlictului susfin ca sint doar doua clasefunda-
Merton a aplicat, in mod mai larg, ideea efectului Matei ca sa mentale: cei care poseda mijloacele de producfie §i cei care
descrie ceea ce el a numitprincipiul avantqjului cumulativ, referin- nu Ie poseda. Membrii primului grup controleaza societatea
du-se la un fenomen similarin institutiile sociale. Avantajul cumula- §i fi repartizeaza resursele spre beneficiullor. Au fost prezentate
tiv serve~te la mentinerea ~ichiar consolidarea diferentelor existente criticile atit ale teoriei funcfionaliste eft §i ale teoriei conjlic-
in repartizarea resurselor societiitii la suportii esentiali ai unui sistem tului §i afost dezvoltata teoria multidimensionala alui Weber.
bazat pe stratificarea sociala. Copiilor arti~tilor faimo~i (e.g., EI susfine ca exista trei baze ale stratificarii sociale - bogafia
Michael Douglas, fiullui Kirk Douglas) sau ai politicienilor (Joseph economica, prestigiul social §i puterea politica - §i ca toate
Kennedy, fiullui Robert Kennedy) Ie place sa pretinda, poate pe trebuie sa intre in orice analiza a stratificarii. Solii Lenski in-
buna dreptate, ca ei au ajuns la pozitia din cariera aleasa pe baza cearca Sa sintetizeze teoriafuncfionalista §i teoria conjlictului
propriilor aptitudini. Oricit de corecte pot fi aceste pretentii, nu cu privire la stratificare. Ei cred ca stratificarea trebuie exa-
existii nici 0 indoiala ca ei pleaca eu avantajul recunoa~terii numelui minata in raport cu evolutia societafii. Ei suslin ca un anume
~i a relatiilor care Ie lipsese celor cu parinti "obi~nuiti". grad de stratificare este iifeyitabil in toate societafile, darforma
Pe scurt, institutiile sociale tind sa fie 0 forta conservatoare in ei §i proporliile sint injluenlate dl?,na~ura societalii lnsa§i.
societate; ele sustin ~imentin orinduirea sociala existenta. Aceasta Instituliile sociale servesc, in general, la menfinerea siste-
afirmatie este deosebit de adeviirata despre sistemul bazat pe strati- mului de stratificare existent. Economia este una dintre bazele
ficare. Mai mult, exista procese sociale importante care completeaza principale ale stratificarii. Deseori, repartizarea deja inegala
sprijinul institutional pentru sistemul de stratificare existent. Efectul a resurselor economice ale unei familii date este transmisa
conjugat al acestor forte structurale ~i culturale face din sistemul generaliilorviitoare. in acest sens, economia §ifamilia lucreaza
de stratificare unul dintre cele mai stabile elemente ale societatii. impreuna. De asemenea,familiile reproduc sistemul stratifica-
rii prin modul in care i§i socializeaza copiii prin valorile, atitu-
dinile §i carierele adecvate. Religia §i ideologia tind Sa susfina
Capitolul acesta a discutat diferitele sisteme de stratificare sistemul existent, indeosebi in sistemul castelor. Ordinea po-
pe care societalile Ie folosesc ca sa-§i repartizeze resursele. litica este deseori injluenfata de ordinea economica §ifolose§te
Sistemul.castelor este 0 forma inchisa de stratificare. Casta puterea legislativa sau coercitiva a statului ca sa menfina sis-
este atribuita la na§tere, deseori justificata printr-o baza religi- temul stratificarii.
oasa §ipoate ji, rareori, schimbata. India §i Africa de Sud sint Nu numai instituliile sociale, ci §i procesele acfioneaza in
exemple de asemenea sisteme. Sistemul de clase este relativ sensul suslinerii sistemului de stratificare existent. Au fost dis-
deschis. Chiar daca oamenii se nasc intr-o clasa, ei 0 pot schim- cutate doua procese importante. Indivizii care ar putea ame-
176 177

COALA 12 INTRODUCE~E IN StX:loUX,JE


ninja sistemul - in special liderii grupurilor din opozijie -
sint deseori cooptaji sau adu$i in sistem pe ciii care lor Ie
aduc beneficii $i Ie reduc opozijia. Celalalt proces este eel al
avantajului cumulativ, ceea ce Merton a numit " efectul Matei U.
Cei care beneficiaza de stratificare deseori reU$escsafoloseas-
ca acele beneficii pentru avantaje suplimentare, prin aceasta
10
marind repartizarea inegala a resurselor societajii.
CLASA saC/ALA $/
MOBIL/TATEA saC/ALA
iN STATELE UN/TE

'"
In inacest capitol
Statele Unite.neVom
vomexamina
concentradimensiunile
asupra naturii clasei
diverse alesociale
clasei
sociale, precum $i metodele de identificare ale diferitelor clase
sociale. Vorfi prezentate scurte portrete ale claselor sociale $i va
fi examinata semnificajia clasei sociale in viala americanilor. in
final, va fi rezolvata problema mobilitalii sociale.

, iN
DIMENSIUNILE INEGALITATII
STATELE UNITE
Weber sustine di concentrarea lui Marx asupra factorilor econo-
mici a dus la 0 explicatie incompletii a inegalitiitii sociale (vezi
Cap. 9). Weber insistii cii puterea politicii ~i prestigiul social sint
alte douii dimensiuni ale diferentierii sociale ~i ale stratificiirii.
Aceastii teorie mai complexii este, in mod evident, potrivitii pentru
orice situatie a stratificiirii sociale in Statele Unite.

Resursele economice
Resursele economice ale populatiei americane sint formate din
doua elemente: venitul ~ibogiitia.

178 179
Venitul Bogatia
Termenul venit se refera la salarii ~ila ci~tigurile din investitii. Diferenta intre veniturile celor bogati ~i ale celor saraci este
In Statele Unite, venitul este repartizat populatiei in mod inegal. In m~ca atunci dnd este comparata cu diferenta dintre bogatia lor,
1986 venitul mediu pe familie (punctulla care jumatate din familii care,e~te definita ca valoare totala a banilor ~i a bunurilor, valoare
au venituri sub aceasta suma ~ijumatate, deasupra acesteia) a fost pe care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza. Aceste averi indud
de 29460 de dolari (Biroul de Recensamint al Statelor Unite, actiuni, obligatiuni ~i proprietati personale ca: bunuri imobiliare,
1987a). Totu~i, in acela~i an cele mai bogate 20% din familiile automobile ~i ambarcatiuni. S-a calculat di cele 12% din virful
americane au primit 43,7% din tot venitul sau mai mult dedt dublu familiilor americane controleaza cam 38% din bogatiile tiirii (Biroul
dt ar avea, daca venitul ar fi fost repartizat in mod egal. Prin con- de Recensamint al Statelor Unite, 1986).
trast, cele mai sarace 20% familii au primit 4,6% din venitul total Inechitatea este chiar mai mare dedt sugereaza cifrele de mai
al Statelor Unite sau mai putin de un sfert din cantitatea bazata pe sus, deoarece bunurile posedate de saraci constau in cea mai mare
o repartitie egala. Cele 5% din virful familiilor obtin un venit la fel masura din automobile care, in timp, tind sa scada ca valoare, pe
de mare ca cei 40% de la nivelul cel mai de jos. dnd bunurile celor bogati (cum sint proprietatile imobiliare ~i ac-
Dupa toate probabilitatile, cele mai mari venituri sint obtinute tiunile) dupa toate probabilitatile, cresc in valoare in timp. De fapt,
din investitii mai degraba dedt din salarii. In 1985, 17 000 de ame- cele 20% familii din cele mai de jos pe scara repartizarii bogatiei
ricani au declarat venituri de peste 1 milion de dolari; doar 16% au cu putin mai multe obligatii financiare dedt bunuri, dindu-le 0
va10are negativa.
din acest venit provenea din salarii. Restul provenea din ci~tiguri
Bogatia in Statele Unite este foarte concentrata. Cam 20% din
bazate pe profituri din afaceri, actiuni, obligatiuni ~i alte investitii
familiile americane controleaza peste 75% din bogatia tarii. Cele
care produc venit din inchirieri, dobinzi, dividende, prime ~id~tiguri
din vinzarea averilor creditorilor insolvabili sau a firmelor falite. De 5% de la virf, uneori numite "superbogatii" poseda cam 0 jumatate
din bogatia americana. Un stt.?iuHwbe; (1987) al celor mai bogati
pilda, in 1984, pre~edintele de la NCR (0 corporatie importanta)
400 de americani a aratat ca cei mai bo,gati trei indivizi au impreuna
avea un salariu de baza de peste 1 milion de dolari ~i mai obtinea
la fel de multii bogatie (aproximativ 15 miliarde) cam dt au 500 000
un venit suplimentar de 12milioane de dolari pentru diverse activitiiti.
de membri "mijlocii" ai populatiei.
Efectul Matei (vezi Cap. 9) pare sa se aplice repartizarii veni-
Un factor important al decalajului intre venituri dintre cei bogati
turilor, precum ~ireputatiei ~tiintifice. Celor care au Ii se va da mai
~i cei saraci este mo~tenirea familiala. In 1986, toate cele 90 de fa-
mult. Veniturile mari asigura capital excedent care poate fi investit
milii cu averi peste 500 de milioane ~i 168 dintre cei 400 de indivizi
pentru a produce ~imai mult capital. Cei cu venituri mici au putine
cu valori de peste 180 de milioane au mo~tenit fie toata, fie 0 parte
fonduri disponibile ca sa faca investitii, astfel depinzind aproape
din bogatia lor (Forbes, 1987). Disparitatea intre averile posedate
exclusiv de salarii.
de bogati ~i saraci este mentinuta prin capacitatea bogati1or de a-~i
Diferenta intre veniturile bogatilor ~i ale saracilor a crescut in transmite generatiilor viitoare averile acumulate.
ultimul deceniu. Schimbarile in materie de impozite, care au intrat
in vigoare in timpul administratiei Reagan, au dus la 0 pierdere
anuala medie de aproximativ 400 de dolari pentru cei cu venituri ~i Puterea politica
un ci~tig anual mediu pina la 10 000 de dolari ~iun cWig anual de
8 300 de dolari pentru cei cu venituri peste 80 000 de dolari (Sawhill Resursele economice nu sint singurele lucruri repartizate popu-
~i Palmer, 1984). latiei in mod inegal. Puterea, capacitatea de a influenta actiunile

180 181
altora, este, de asemenea, repartizata diferentiat. Puterea po/itica care ci~tiga peste 200 000 de dolari. Totu~i, aceasta situatie pare
se refera la capacitatea de a influenta actiunile guvemamentale, ~i sa se schimb,e rapid, deoarece mai multe femei ~imembri ai grupu-
ea, de asemenea, nu este exercitata in mod egal de catre toti oamenii. rilor minoritare sint ale~i sau numiti in posturi ale puterii politice.
Intr-o mare masura, puterea politica este legata de resurs~le econo-
mice. Cei care dispun de plltere economica deseori au 0 mai mare
influenta asupra actiunilor guvemamentale decit cei care nu dispun. Prestigiul
Acest lucru este evident in scandalurile frecvente in care sint
implicati functionari din conducere (e.g., membri ai Congresului A treia dimensiune a stratificarii in analiza lui Weber este pres-
~ipersoane din preajma pre~edintelui), acuzati ca "vind" influentii tigiul, pozitia socialii a oamenilor sau c~titatea de "onoare sociala",
celor care pot sa ~i-o permita, in schimbul unor contributii politice de stima sau respect ce Ie este acordata. In Statele Unite, deosebirile
~ipersonale. de prestigiu sint mai putin extreme decit deosebirile de avere, venit
Poate cel mai bun exemplu de modul in care puterea economica ~iputere politica. Americanii sint, in mod deosebit, mai neformali
poate fi tradusa in putere politica este codul fiscal. Legislatia fiscala ~imai putin con~tienti de statut decit oamenii in majoritatea celor-
favorabila este deseori ceruta de cei cu resurse economice mari. lalte tari. Cu exceptia fortelor armate, exista putin respect automat
Numite "u~urare" de unii, "portite", de altii, prevederi speciale re- din partea cuiva considerat inferior din punct de vedere ~ocial fata
duc probabilitatea ca sistemul fiscal sa fie "progresiv" adica, bazat de cineva considerat superior din punct de vedere social. In contrast
pe principiul cu cit cWigi mai mult, cu atit plate~ti mai mult. In cu britanicii, de pilda, americanii nu se inc1ina sau nu fac reverente
fiecare an, un numar mic de indivizi extrem de bogati platesc impo- in fata ~efului statului lor.
zite mici sau deloc, iar citeva corporatii deosebit de profitabile, cum
sint Boeing ~iGeneral Electric, deseori nu pUitesc nici un impozit. Prestigiul profesional
Resursele economice nu constituie singura baza a puterii politice
inegale. Cind a fost intemeiata aceasta tara, doar barbatii adulti, Profesia este importanti;i.,pentru venitul pe care 11asigura. Dar
albi ~iproprietari, aveau voie sa voteze. A fost nevoie de un razboi ea de asemenea joaca un rol~rnpormnt in determinarea atit a pozitiei
civil ca americanii africani sa devina cetateni cu toate drepturile sociale, cit ~ia celei economice. Ceroetarea prestigiului diverselor
politice, ~ichiar acel progres a trebuit sa fie suplimentat cu 0 legis- profesiuni a fost un subiect principal'al sociologie americane in
latie majora in 1965. Femeile au primit dreptul de a vota la inceputul cea mai mare parte a acestui secol. In mod logic, anumite profesiuni
acestui secol, iar adultii tineri (intre optsprezece ~idouazeci ~iunu (e.g., medicina, avocatura, finantele, predarea in colegii) sint deo-
de ani) chiar mai recent. sebit de stimate de majoritatea americanilor. Aceste profesiuni dese-
Daca puterea politica ar fi repartizata in mod egal, cei care ori necesita aptitudini considerabile, talent ~ipregatire. Totu~i, ele
detin functii politice inalte ar reprezenta mai mult sau mai putin 0 nu se afla printre pozitiile cel mai bine platite din lumea profesionala.
sectiune transversala a populatiei. Evident, acesta nu este cazul. Administratorii firmelor ci~tiga mult mai mult decit profesorii de
. Cei mai multi membri ai Congresului ~i ai adunarilor legislative colegii sau functionarii de la banci, dar ei nu se bucura de acela~i
statale sint albi, protestanti, barbati de virsta mijlocie cu 0 bogatie inalt nivel de prestigiu. Atletii vedete ~iarti~tii au un inalt prestigiu
personala sau familialii considerabila. Aceasta afirmatie este val a- ~i un venit mare, dar aeestea rar pot fi traduse in putere politicii.
bila ~ipentru cei numiti in posturile puterii politice. Brownstein ~i In general, profesiile eelor eu gu/ere a/be - cele care implieii
Easton (1983) arata ca 95% dintre functionarii superiori numiti de mai multa activitate mentalii decit munca manualii ~i sint relativ
pre~edintele Reagan, cind a venit la putere in 1980, au fost barbati seutite de 0 supraveghere atenta (e.g., arhiteetura sau clerul) - se
~i ca 98% dintre ei erau albi. Aproape jumatate din ei ci~tigau bueurii de un prestigiu mai mare decit profesiile eelor cu gu/ere a/-
peste 100 000 de dolari la data numirii, cu 0 minoritate substantiala bastre - eei care sint implieati in munei manuale importante ~i,

182 183
deseori supravegheati indeaproape (e.g., munca intr-un restaurant inferioara in privinta venitului (e.g., clerul) altii pot avea pozitii
sau colectarea gunoialui). In toate studiile despre prestigiul profe- superioare in ambele privinte (e.g., arti;>tiirenumiti sau atletii "su-
sional (e.g., Consiliul de Cercetare a opiniei nationale, 1987), pozi- pervedete").
tiile gulerelor albe detin cu consecventa cele mai inalte niveluri. , Aceste dimensiuni diferite de diferentiere sociala fac dificila
in.c~drareaunui anumit individ intr-o clasa sociala specifica. Totu;>i,
Educatia ele nu afecteaza in mod substantial studiul sistemului de clase din
, formala Statele Unite.
Pe linga faptul ca nu sint manu ale ;>ica implica mai putina su-
praveghere, profesiile cele mai prestigioase de asemenea tind sa Descoperirea clasei sociale
solicite un mare aport de educatie formala. Nivelurile superioare
de educatie duc indivizii la pozitii profesionale superioare ;>iIe for- Exista trei metode generale care au fost folosite la examinarea
structurii de clasa a societatii americane.
meaza un fe! de a gindi ;>iun stil de viata care deseori sint deosebit
de stimate. In State Ie Unite, in 1987, cam un sfert din populatie Metoda reputaliei a fost folosita de Warner ;>ide asociatii sai
avea mai putin decit 0 educatie de ;>coaIamedie, in timp ce aproape (Warner;>i Lunt, 1941, 1942; Warner, 1949) in primele explorari
40% nu depa;>eau;>coalamedie. Aproximativ 36% aveau 0 educatie social-;>tiintifice detaliate in domeniul stratificarii comunitatilor
moderne. Cercetatorii care folosesc aceasta metoda cer indivizilor
de colegiu sau universitate, in timp ce putin mai mult de jumatate
dintr-o comunitate sa identifice structura claselor sociale ale acesteia
din ace;>tiai;>iterminau cel putin colegiul, unii continuind pina la
absolvire sau mergind la ;>coIiprofesionale. Cu cit indivizii urca (prin clasa intelegindu-se un grup social format din oameni cu atri-
mai sus pe scara educationala, cu atit cre;>teprobabilitatea de a Ii bute comune) prin descrierea diferentelor dintre grupurile cu statut
se acorda 0 mai mare stima. Educatia are ;>iefecte profesionale identic din comunitatea lor ;>iincadrarea anumitor indivizi in aceste
specifice (vezi Cap. 14 pentru mai multe informatii despre educatie). categorii. Aceasta metoda este deosebit de valoroasa cind este fo-
losita la grupuri mici sau la};pmunitati in care cei mai multi oameni
se cunosc intre ei ;>ila prez1<;ereamodelelor de asociere in cadrul
acelei comunitati. Cea mai mare part~ a unei astfel de asocieri are
SISTEMUL DE CLASE AMERICAN loc in cadrul aceleia;>i clase. ~
Metoda autofncadrarii este 0 alta tehnica ce implica aprecierea
subiectiva.~ Subiectii sint rugati sa identifice clasa de care ei cred
Identificarea claselor sociale ca apaqin. In aceasta metoda, clasa sociala este considerata 0 cate-
gorie sociala in care oamenii se identifica cu altii care au caracteris-
tici similare.
Sarcina de a identifica;>idescrie diversele clase sociale din Statele
Unite este mai grea decit pare. Doi factori majori contribuie la Pina destul de recent, femeile aveau tendinta sa pretinda ca pozi-
complexitate: natura multidimensionala a clasei sociale (vezi mai tia de clasa a sotilor era;>ia lor, acum aceasta a inceput sa se schimbe
sus) ;>idiferitele metode cu care poate fi abordata problema. (Simpson, Stark ;>iJackson, 1988).
Spre deosebire de metoda reputatiei,aceasta poate fi folosita la
populatii mari, intrucit oamenilor Ii se cere sa se defineasca doar pe
Natura multidimensionala a clasei sociale
ei in;>i;>i,nu pe altii. Datorita naturii sale subiective, metoda auto-
Existenta a trei baze diferite a inegalitatii sociale sugereaza ca incadrarii a fost deosebit de utila pentru examinarea comportamen-
un individ poate sa nu aiM aceea;>ipozitie in fiecare. Unii indivizi tului politic. Ceea ce oamenii cred ca sint influenteaza modul in
pot avea 0 pozitie superioara in privinta prestigiului social ;>iuna care vor actiona sau vor vota.

184 185
Metoda obiectivaeste modul final de apreciere a clasei sociale. Clasa mijlocie de sus
In aceasta tehnica, clasa sociala este considerata 0 categorie statis-
tica in care cercetatorul incadreaza oamenii pe baza unor indicatori Aceastaclasa, aproximativ 5-19% din populatie, consta in prin-
obiectivi presupu~i a reflecta pozitia de clasa. Cei trei indicatori, cipal din oameni de afaceri ~iprofesioni~ti cu venituri relativ mari
(iritre.~proximativ 50 000 de dolari ~i 100000 de dolari anual). Un
folositi frecvent in aceasta mAetoda,sint tipul de ocupatie, nivelul
venitului ~inivelul educatiei. In mod tipic, aceasta metoda incearca marc'numar sint protestanti anglo-saxoni albi. Ei de asemenea pot
sa surprinda multidimensionalitatea clasei sociale la ceea ce socio- fi bine educati, de~i nu au frecventat in mod necesar colegiile ~i
logii numesc Statutul socioeconomic (SSE). Aceasta metoda este universitatile de elita. Ei toti au simbolurile externe ale succesului,
cea mai u~oara ~imai simpla de folosit, ceea ce ii explica populari- cum sint slujbe bune ~i case frumoase in locuri bune, ~i caHitoresc
tatea. mult. Membrii acestei clase tind sa fie foarte activi in viata politidi
Diversele metode de evaluare a clasei sociale duc, in general, la ~i in cea a comunitatii.
rezultate similare, de~inu identice. Metoda care trebuie folosita de-
pinde de ce analiza este tacuta ~i ce situatie este studiata. In gene- Clasa mijlocie de jos
ral, toate trei metodele au identificat cinci clase sociale.
Compusa in principal din cei care au slujbe de gulere albe, cu
salarii nu prea mari (aproximativ 20 000 de dolari pina la 50 000
Portrete ale diferitelor clase sociale de dolari), aceasta clasa formeaza cam 30-35% din populatie. In
acesta clasa sint proprietarii micilor afaceri, profesorii, directorii
de nivel mediu ~ireprezentanti comerciali. Membrii clasei mijlocii
Clasa de sus de jos sint foarte preocupati de un comportament respectabil. Dese-
ori, ei constituie coloana vert~braUi a comunitatilor in care traiesc,
Clasa de sus este foarte mica, de obicei 3-4% din populatie. Ea contribuind cu multa munca~ serviciul social voluntar ~ila activita-
consta din cei mai bogati ~i mai putemici oameni ai comunitatii. tile caritabile ..
Deseori, bogatia lor este in familie de mai multe generatii, iar aceasm
continuitate, in combinatie cu resursele economice, confera mare Clasa muncitoare
putere. La nivel national, clasa de sus a avut mare influenta aspra
politicii interne ~i externe. Cei mai multi membri ai clasei de sus In general, membrii acestei clase (aproximativ 40% din popu-
au educatie superioara, multi frecventind colegii ~iuniversitati de latie) au profesiuni de gulere albastre sau salariati in servicii, sau
elita. Foarte frecvent, ei sint protestanti anglo-saxoni. functionari de nivel inferior, cu venituri anuale intre 15 000 de dolari
Unele cercetari au scos in evidenta diferente in cadrul acestei ~i25 000 de dolari. Venitulle face situatia economica foarte vulne-
cIase. Elita acestui grup, cam 1%, constituie "aristocratia" tarii. rabila; ei sint afectati cmar de fluctuatii economice minore. 0 u~oara
Bogatia acestui grup este in mare masura mo~tenita, iar membrii scadere a activitatii economice, boli sau ~omaj produc clasei munci-
lui formeaza un cerc relativ strins unit; ei sint "societatea". Numele toare 0 tensiune considerabila. Membrii acestei clase sint mai putin
Rockefeller, Kennedy, du Pont, Whitney ~iVanderbilt sint frecvent educati decit membrii claselor de "deasupra" lor, deseori frecventind
asociate cu acest grup. Restul de 2-3% din clasa de sus il reprezinm doar ~coala medie sau mai putin. Eitind sa traiasca in cartiere mai
cei cu avere noua. Ace~tia fac parte din clasa de sus pentru ceea ce putin dorite ~iau mai putina influen!ii asupra evenimentelor care ii
au realizat, pe cind elita este inclusa in clasa de sus pentru ceea ce <l;fecteazadecit membrii claselor mijlocie ~i de sus.
este.

186 187
Clasa de jos Aceste diferente provin din mai multi factori. Exista 0 mai mare
probabilitate ca saracii sa trliiasca intr-un mediu mai putin sigur ~i
Uneori numiti "saraci", membrii acestei clase constituie 20%
mai putin sanatos. Ei au mai putine posibilitati ca sa-~i permita
din populatie ~i au venituri anuale mai putin de 15 000 de dolari.
tiPllLde nutritie care mentine sanatatea sau calitatea ~i frecventa
Contrar opiniei cunoscute, cei mai multi saraci din State1e Unite
ingtij1rii medicale necesare pentru 0 sanatate buna.
sint albi. Alti membri ai clasei de jos sint americani africani, hispa-
Statutul socioeconomic este, de asemenea, legat de problemele
nici ~i alte grupuri "minoritare". Apartin acestei clase muncitorii
de sanatate mentala. Cei de la capatul de jos al scarii socioeconomice
necalificati, ~omerii, cei tara locuinta, cei dependenti de ajutorul
sint expu~i unui stres considerabil. Mai important, in general, aces-
social ~icei care locuiesc in cartierele urbane ce se deterioreaza sau
in comunitatile rurale. Deseori, saracii sint perceputi ca unii care tora Ie lipse~te controlul asupra mediului social, care le-ar permite .
~i-au provocat singuri starea de saracie fie prin lene, fie din cauza sa rezolve eficient acest stres (Kessler ~iCleary, 1980). Prin urmare,
lipsei de aptitudini sau ambitie. Considerati "drojdia" societatii, probabilitatea ca ei sa sufere de probleme emotionale este mai mare,
deseori multi accepta aceasta descriere ~i se cufunda mai mult in ~iposibilitatea ca ei sa Ie solutioneze - mai mica.
activitati (sau lipsa de activitati) ce au dus la aceasta perceptie.
Longevitatea
Indivizii din clasa de mijloc ~i cea de sus traiesc mai mult decit
SEMNIFICATIA
, CLASELOR SOCIALE cei din clasa urmatoare ~i cea de jos. Dc fapt, diferenta se vede
imediat: este mai probabil ca 50% din copiii nascuti in saracie sa
Daca pozitiile claselor sociale ale oamenilor ar fi, pur ~isimplu, moara in primul an de viata decit cei nascuti in familii mai bogate.
categorii utile pentru scopuri statistice sau de cercetare, conceptul Conditiile care duc la longevitate diferentiata sint acelea~i care duc
ar fi important doar pentru oamenii de ~tiinta in domeniul social ~i la sanatate fizica ~i mentaladiferentiate.
pentru agentiile guvernamentale. Totu~i, pozitia clasei sociale are
li '
un efect impoftant asupra stilului de viata ~i asupra ~anselor vietii
ale fiecarei persoane. Clasa socialli are legatura cu cit de bogati
sint indivizii, cu ce durata de viata au, cu tipurile de educatie pe
,
Viata de familie

care Ie primesc ~i cu ce fel de viata de familie due. Familiile din clasele de jos tind sa aiM mai multi copii decit
'camiliile din clasa de mijloc; cuplurile casatorite din aceasta clasa
au ~i 0 rata de divort mai ridicata. Viata de familie in clasa de jos
Sanatate $i longevitate este, astfel, mai agitata ~i mai putin stabila decit este in clasa de
sus ~i in cea de mijloc.
De asemenea modelul vietii de familie difera dupa clasa sociala.
Sanatatea In clasa de jos ~iin cea muncitoare exista 0 separare mai precisa ~i
Existli 0 legaturli directli intre statutul socioeconomic ~isanatate. mai traditionala intre rolOOlebarbatilor ~icele ale femeilor. In ciuda
Cam de doua ori mai multi indivizi din clasa de mijloc ~icea de sus importantelor schimbari, mai existli inca deosebiri substantiale intre
i~i declara sanatatea ca fiind excelenta, in comparatie cu cd din rolurile genului in to ate clasele sociale (vezi Cap. 12).
clasa de jos; cam de cinci ori mai multi indivizi din clasa de jos i~i Este mai probabil ca modurile de disciplinare ale copiilor din
apreciaza sanatatea ca fiind precara sau nesatistacatoare (Centrul familiile ce apartin clasei de jos ~i celei muncitoare sa implice 0
National pentru Statistica Sanatatii, 1987). oarecare forma de pedeapsa fizica. In clasa mijlocie, in mod mai

188 189
lor economic este legat direct de dorinta de a-~i apara interesele
obi~nuit disciplina se bazeaza pe ata~amentul afectiv al parintelui economice., Valorile sociale ale clasei muncitoare ~iale celei de jos
~ial copilului ~i ia forma incercarii de a rationa sau a convinge sau sint un produs al educatiei lor, care pune accentul pe obedienta
a nu i~i arata dragostea. fa.tade autoritate mai degraM decit pe flexibilitate ~itoleranta fata
Chiar ~i scopurile cre~terii copiilor sint marcate de deosebiri de clJ:versitate.Membrii acestor clase considera mai probabiUi imbu-
intre c1ase. Parintii din clasa mijlocie, sperind pentru copiii lor sluj- natatirea conditiilor lor economice necorespunzatoare prin libera-
be care reclama creativitate ~i flexibilitate, cel mai adesea incearca lismul economic decit prin conservatorism.
sa Ie insufle acestora un sentiment de autonomie ~i initiativa. In CIa sa de sus pune accentul pe importanta "educatiei" (maniere
privinta familiilor din clasa muncitoare ~icea de jos, probabilitatea elegante ~istil), precum ~ipe importanta "culturii" (sa ai cuno~tinte
de a crede ca copiii lor vor avea slujbe care rec1ama respectarea despre arm, literatura ~imuzica). Dar aceste caracteristici nu trebuie
regulilor ~i a procedurilor este mai mare; astfel, ele se straduiesc sa sa fie clamate, ci manifestate discret. Clasa mijlocie de sus, indeosebi
insufle copiilor un sentiment de obedienta fata de autoritate. nivelul superior, de asemenea apreciaza cultura ~i pune accentul
pe capacitate ~i reu~ita. Clasa mijlocie de jos pune accentul pe as-
pectul respectabilitatii: sa fii ordonat, curat, moral. Deseori, scopul
Educatia , principal al c1asei muncitoare ~ial celei de jos este supravietuirea:
realizarea unei existente adecvate ~iobtinerea unui dram de placere
Nivelul de educatie reflecta ~icontribuie la pozitia de clasa (vezi in viata, deseori mai muIt ca spectator, cum ar fi vizionarea unui
Cap. 14). Cu cit indivizii au mai multa educatie, cu atit e mai film la cinematograf, urmarirea programelor de televiziune sau
probabil ca ei vor ajunge la un statut de c1asa superior. Cu cit urmarirea, pe stadion, ajocurilor cu mingea.
statutul de c1asa al indivizilor este mai inalt, cu atit e mai probabil
ca copiii lor vor dobindi niveluri de educatie superioare.
i~ v
La'inceput, educatia intr-un colegiu sau universitate era apanajul
exclusiv al bogatilor. Mai recent, educatia a ajuns sa fie considerata
MOBILITATEA SOCIALA
necesara pentru ridicarea pozitiei sociale (vezi Cap. 14).
I
~
.

Atitudinile $i valori/e personale Forme de mobilitate socia/a

Este probabil ca cei din clasele mijlocie ~i de sus sa incerce un Una dintre deosebirile mentionate mai devreme (vezi Cap. 9)
sentiment de control asupra vieW lor. Astfel, ei sint mai pregatiti intre un sistem de stratificare deschis (cu c1ase) ~i unul inchis (cu
decit cei din clasa muncitoare ~i cea de jos sa amine placerea ime- caste) este ca, in primul, indivizii sint mobili din punct de vedere
diata'in favoarea beneficiilor pe termen mai lung. social al ei i~i pot schimba pozitiile sociale. Exista mai multe forme
diferite de mobilitate sociala.
Este mai probabil ca indivizii din clasa muncitoare sa se con-
centreze asupra prezentului decit asupra trecutului sau a viitorului.
Indivizii din c.lasa de sus tind sa aiM un sentiment putemic al con- M.obilitate sociala orizontala ,i verticala
tinuitatii ~i, atit ei, cit ~icei din c1asa mijlocie, imparta~esc 0 orien- Mobilitatea sociala verticala se refera la 0 schimbare dintr-o
tare spre viitor, intrucit i~i dau seama ca au capacitate a de a-I in- pozitie sociala in alta, fie de un rang superior, fie inferior. De pilda,
fluenta. Liberalismul social al c1asei mijlocii ~i cea de sus este un ajutorul de vinzator al unei benzinarii merge la 0 ~coala de seara ~i
produs al tipului de educatie primita, in timp ce conservatorismul
191
190
devine administrator comercial; el demonstreaza 0 mobilitate verti-
cala ascendenta. Pe de alta parte, functionarul unei banci care este Clasa social a
concediat ~idevine agent de asigurari este un exemplu de mobilitate
verticala descendenta. Cu cit clasa sociala a parintilor este mai sus, cu atit cre~te proba-
bilit1lteaca indivizii sa ajunga intr-o clasa mai sus. Evident, familiile
Mobilitatea sociala orizontala se refera la mi~carea dintr-o pozi-
transihl\ bogatie, nive1uri de educatie, valori ~iatitudini care afectea-
tie sociala in alta cu un statut aproximativ egal. Casierul unei banci
za pozitia de clasa a copiilor.
care devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate sociala ori-
zontaHi. Diferenta de statut intre aceste doua pozitii este minima.
Educatia
,
Mobilitate sociala intergenerationala lji Educatia asigura oamenilor calificarile, valorile, atitudinile ~i
intragenerationala relatiile necesare pentru a obtine ace1e slujbe care Ie definesc statutul
social ~i carierele care semnifica 0 mobilitate sociala ascendenta.
Sociologii sint interesati in mod deosebit de mobilitatea sociala
intergeneralionala sau schimbarea in pozitia sociala a copiilor fata
de cea a parintilor. Un avocat al carui tata a fost ~ofer de camion a
Ocupatia
realizat 0 mobilitate sociala intergenerationala ascendenta. Pe de Ocupatiile pe care indivizii Ie au Ie determina salariile, locul in
alta parte, un invatator al carui tata a fost medic a realizat, intr-o care vor trai, oportunitatile pentru avansare ~i relatii importante
oarecare masura, 0 mobilitate sociala intergenerationala descen- pentru slujbele viitoare. Ocupatiile afecteaza activitatile libere ale
denta. oamenilor, asigurindu-le oportunitati suplimentare pentru dezvolta-
Mobilitatea sociala intrageneralionala se refera la schimbarea rea acelor interese, valori ~irelatii care sint utile pentru urcarea in
pozitiei sociale a indivizilor in timpul vietii. Ajutorul de vinzator ierarhia sociala.
de la benzinarie devenit administrator comercial este un exemplu
de mobilitate intragenerationala ascendenta; functionarul bancii Rasa lji etnicitate
care devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate intra gene-
rationala descendenta. Amindoua sint forme de mobilitate verticala. Discriminarea rasiala ~i etnica a limitat in mod clar capacitatea
Un agent de asigurare ar putea deveni agent de turism al unui birou unor oameni de a fi mobili ascendent (vezi Cap. 11). De pilda,
de turism, demonstrind mobilitate intragenerationala orizontala. Blau ~i Duncan (1967) au constatat ca, chiar pentru americanii
africani cu nive1uri superioare de educatie, probabilitatea de a atinge
ace1a~i nive1 al p()zitiilor nu este aceea~i ca a albilor. Membrilor
Factori individuali unor anumite grupuri etnice Ii s-a interzis multi ani accesulla cele
mai inalte niveluri de realizare profesionala, ceea ce Ie limita mobi-
Majoritatea studiilor tacute asupra factorilor care influenteaza litatea sociala. De~i aceasta situatie s-a schimbat considerabil de
mobilitatea sociala se concenteaza asupra mobilitatii intergeneratio- la studiullui Blau ~i Duncan, astfe1 de deosebiri inca mai exista
nale. Unul dintre cele mai importante din aceste studii examineaza (vezi Cap. 11).
modelul de dobfndire al statutului (Blau ~i Duncan, 1967). Inscris
in cadrul traditiei functionaliste, studiulscoate in re1ieffactorii in- Genul
dividuali care contribuie la mobilitatea sociala a unei persoane. Con-
Femeilor Ii s-a limitat in mod asemanator mobilitatea din cauza
centrarea asupra factorilor individuali cum sint educatia ~iprofesia
minimalizeaza irnportanta factorilor structurali in mobilitatea sociala. atitudinilor ~ipracticilor discriminatorii (vezi Cap. 12). Chiar cind
Ii s-a permis accesul la ocupatii traditional masculine, deseori
192
193
femeile nu au reu~it sa avanseze la cele mai inalte niveluri cu aceea~i Mrbati au 0 oarecare mobilitate intergenerationala, in cea mai mare
frecventa ca biirbatii. Aceasta situatie de asemenea se schimbii, parte ascendenta. Totu~i, 0 mare parte din mobilitatea ascendenta
dar diferentele de gen inca persista. a fQst cauzata de schimbari structurale in societate; mai exact, 0
exp}o~ie de noi posturi pentru gulerele albe ~i 0 sporire a profesiilor
Alti. factori de acest tip.
a privire atenta la mobilitatea intragenerationala ascendenta
Au fost prezentati citiva factori persona1i care sint asociati cu demonstreaza ca, in loc sa imite mitul Horatio Alger, al trecerii de
mobilitatea sociala. Farmecul fizic, relatiile interpersonale, sanata- la "zdrente la bogatii", cea mai mare parte a acesteia a fost relativ
tea, inteligenta ~ichiar inaltimea ~i greutatea joaca un rolin mobi- mica in magnitudine. Vinzatorii au devenit ~efi de etaj, nu vicepre-
litatea sociala. Norocul, fiind la locul potrivit in momentul potrivit, ~edinti regionali.
este, de asemenea, deseori implicat. Nu to ate categoriile de indivizi experimenteaza acela~i grad de
mobilitate sociala. Cum s-a aratat mai sus, americanii africani au,
in mod traditional, mai putina mobilitate sociala decit albii (Pomer,
Factori structurali in mobilitatea 1986). Acela~i lucru a fost adevarat ~i despre femei. Inca 0 data,
socia/a schimbarile recente au redus diferentele in privinta mobilitiitii intre
albi ~i negri, intre barbati ~i femei.
Pe llnga calitatile personale ale indivizilor, structura sociala de Rata generala a mobilitatii sociale in Statele Unite este aproxi-
asemenea influenteaza mobilitatea socialii. In masura in care exista mativ la fel cu cea din societiitile foarte industrializate (Bendix ~i
o dezvoltare economic a, se creeaza un numar mai mare de pozitii Lipset, 1967). Totu~i, mobilitatea socialii descendenta de la statutul
de statut superior ~idevin accesibile mai multe oportunitati pentru c1asei de sus ~i al celei mijloc,ii din Statele Unite este mai putin
mobilitate sociala. De asemenea, progresele tehnologice maresc frecventa decit in multe tari ('ox ~i1\1i11er,1965). Pe de alta parte,
statutul pozitiilor existente. De pilda, statutul unor functionari a pare sa fie 0 mai mare mobilitate pentru c1asamuncitoare din Statele
fost marit prin folosirea sporita a ca1culatoarelor; oamenii care Unite dedt din alte societati industriarizatt~. Aceasta mobilitate a
detin unele dintre aceste pozitii sint descri~i ca "speciali~ti in pro- c1asei muncitoare contribuie in mod semnificativ 1aideea di Statele
cesarea informatiilor" ~icl~tiga salarii mari. Unii facton individuali Unite sint "tara posibilitatilor". Larindul ei, aceasta perceptie accen-
in mobilitatea sociala pot fi luati in considerare ~ica termeni struc- tueaza succesul individual ~i a1imenteaza imigratia continua in
turali. Ca atare, ei demonstreaza combinatia dintre influentele struc- Statele Unite.
turale ~i cele individuale asupra mobilitatii sociale.

TendinteI recente in mobilitatea socia/a


Mobilitatea socia/a in State/e Unite: in State/e Unite
mit sau realitate?
De-a lungul celei mai mari parti a istoriei lor, Statele Unite s-au
Posibilitatea de a-ti imbunatati pozitia socialii este 0 parte a cre- bucurat de 0 expansiune geografica ~ieconomica ce au u~urat mobi-
zului american. Americanii sint siguri ca exista posibilitati conside- litatea sociala. Insa~i marea depresiune din anii treizeci a avut doar
rabile pentru progresul individual. Justifica faptele aceste pareri? un efect temporar asupra mobilitatii sociale larg raspindite. Totu~i,
In general, raspunsul este da. Mai multe studii (e.g., Blau ~iDuncan, recent, cre~terea economicil s-a incetinit considerabil. Nu nurnai
1967; Hanser ~iFeatherman, 1978) au aratat ca aproape 80 % din ca locurile de munca nu au sporit in acela~i ritm ca in trecut, ci ~i

194 195
multe industrii (e.g., industria otelului) au deeazut senos. Astfel, oarecum mai midi. Descrierile au fast facute pe baza venitului
posibilitatile pentru mobilitate soeiala nu se apropie in niei un do- tpic :ji a'ocupatiilor gasite in fiecare clasa.
meniu de rata din treeut. De asemenea, aufost discutate efectele clasei sociale asupra
La fel de important, nivelul de trai al multor amerieani a seazut O'sqlJ,atatii:jilongevitatii, asupra vietii de familie :jia practicilor
in ultimul deeeniu sau in ultimele doua. Intre 1955 ~i 1973, venitul de cre:jtere a copiilor asupra nivelului de educatie ce poate fi
mediu pe familie in Statele Unite a ereseut eu aproximativ 65%; atins :ji asupra valorilor :ji atitudinilor personale.
totu~i intre 1973 ~i 1986 el a scazut eu aproximativ 2% (Biroul de in final, au fost explorate mobilitatea sociala verticala :ji
Reeensamint al Statelor Unite, 1987). orizontala intergenerationala :ji intragenerationala. Au fost
Conseeinta aeestor sehimbari a fost ineetinirea ritmului mobili- examinatifactorii individuali care duc la mobilitatea sociala
tatii soeiale in Statele Unite in ultimii ani. Mai mult, aceasta a dus - clasa sociala, educatia, ocupa{ia, rasa :ji etnicitatea, genul
la 0 seiidere a inerederii traditionale pe care amerieanii au avut-o :ji 0 varietate de caracteristici personale, cum sint dezvoltarea
in eapacitatea lor de a progresa. Tendintele intemationale in restruc- economiei :jiprogresele tehnologice. Au fost luate in cons ide-
turarea economicii sint intrucitva complexe; anumite zone ale lumii rare posibilitatile schimbatoare pentru mobilitatea sociala in
se extind, in timp ce altele se restring sau abia se mentin. Chiar Statele Unite. S-a ajuns la concluzia ca a fost :ji continua sa
aeum, loeul Statelor Unite in aceste tendinte nu este claro Astfel, fie posibila 0 considerabila mobilitate sociala, dar ca ea se
este imposibil de stabilit daca ritmul mobilitatii soeiale in Statele manifesta mai mult ca ascensiune dedt ca 0 drama pentru
Unite va continua sa ineetineasea, sa ramina constant sau sa se individ.
intoarca la fostul sau nivel relativ ridieat.

Clasa sociala este un concept multidimensional. Pozi{ia in


clasa sociala este injluentata de resursele economice, de pu-
terea politica:ji de prestigiul social. De:ji aceste variate dimen-
siuni ale clasei sociale deseori merg impreuna (cei bogati au
mai multa putere politica :jiprestigiu dedt saracii), aceasta
nu este obligatoriu.
Clasa sociala in Statele Unite a fost studiata, cerindu-le
membrilor unei comunitafi sa-:ji stabileasca structura de clasa
(metoda" reputa{iei "), sa identifice clasa din care ei cred ca
fac parte (metoda" autolncadrarii "), :jiprin incadrarea indi-
vizilor de catre cercetatori, in clase sociale stabilite dinainte
potrivit unor criterii tipice, ocupatia, venitul :ji educatia (me-
toda "obiectiva ").
Au fost prezentate scurte portrete ale celor cinci clase so-
ciale importante din Statele Unite: 0 micuta clasa de sus, 0
clasa mijlocie de sus relativ mica, 0 mai mare clasa mijlocie
de jos, 0 clasa muncitoare putin mai mare :ji 0 clasa de jos

196 197
oarecare ordine in acest domeniu, folosind trei categorii rasiale
principale:caucazoida, eu pielea deschisa ~iparul drept sau cirlion-
tat; mongoloida, cu pielea galbuie ~i 0 cuta caracteristica in jurul
och,ilpr; ~i negroida, cu pielea neagra ~i paml des ~i cre!. Totu~i,
1.1 sOcloiogii au aratat ca, intrucit diverse populatii s-au ineruci~at
(s-au casatorit ~i au avut copii cu oameni din alte rase) timp de mii
de ani, nu exista rase "pure". Astfel, pentru a defini rasa strict in
RASA $1 ETNICITATEA termeni fizici ar fi inexact ~i derutant.
Sociologii tind sa socoteascarasao categorie de oarneni conside-
A rati asemanatori, pentru ca au atribute fizice comune. Exisffi parerea

In acest capitol
inegalitalii vom Vom
sociale. examina rasamodelul
explora ~i etnicitatea ca baza a
de interacliune
grupurilor rasiale ~i etnice importante ~i vomface scurte descrieri
a
ca cei cu caracteristici fizice asernanatoare ar trebui sa fie luati
laolalta. "Rasa", a~adar, este construita social decit determinata
biologic. De pilda, multi oameni a caror piele este mai deschisa
ale mai multor grupuri minoritare din societatea americana. Vor decit a multor oameni clasificati "caucazieni" sint categorisiti
fi explorate problemele contemporane ale acliunilor de ajirmare "negri". Definitia sociala mai degraba decit faptul biologic este
a identitalii ~i efectele rasismului ~i ale clasei sociale asupra dis- caracteristica conceptiei sociologice despre rasa. Parerile despre
criminarii. rasa influenteaza relatiile de rasa in Statele Unite ~i pretutindeni
mai mult decit "faptele".

CONCEPTELE FUNDAMENTALE
Etnicitatea
Rasa ~ietnicitatea sint cuvinte puternice in societatea americana
~i in multe alte societati. Sensurile lor deseori difera in functie de In timp ce rasa se refera la caracteristidle fizice, etnicitatea se
cine Ie folose~te. concentreaza asupra elementelor culturale. Membrii unuigrup etnic
imparta~esc 0 mo~tenire culturala comuna care ii define~te ca fiind
deosebiti. Aceste trasaturi culturale deseori includ originea natio-
Rasa nala, limba, religia, practicile ~ipreferintele culinare, ~iun sentiment
al unei mo~teniri istorice comune.
Printre biologi ~i antropologi, deseori prin rasa s.:.ainteles un A~a cum este evident, caracteristicile etnice difera de caracte-
grup de oameni care au 0 mo~tenire biologica comuna ~ipe care 0 risticile rasiale prin faptul ca sint inva!ate ~itransmise din generatie
transmit generatiilor urmatoare. In acest sens, rasa este deseori in generatie prin socializare. Rasa, pe de alta parte, este indexata
. defmita in functie de un ansamblu de caracteristici fizice (e.g., cu- biologic ~itransmisa genetic. De~i cele doua sint diferiteconceptual,
loarea pielii, structura parului, forma nasului) care a rezultat din deseori ele sint legate. De pilda, americanii asiatici sint considerati
adaptarile evolutive ale diverselor populatii la mediullor fizic. nu numai ca un grup rasial datorita trasaturilor lor distinctive, ci ~i
ca un grup etnic daca i~imentin caracteristicile culturale traditionale.
Categoriile rasiale Etnicitatea poate fi schimbata mai u~or decit caracteristicile
De~i numarul raselor ~i subraselor definit in termeni biologici fizice distinctive ale rasei. Oamenilor le este mai u~or sa evite etiche-
este foarte mare, intr-o vreme antropologii au incercat sa faca 0 tare a cu identitatea unui grup etnic decit cu 0 identitate rasiala. In

198 199
mod tipic, copiii imigranti10r adopta cu1tura noii lor tan ~iincearca Prejudecata imp1ica ideea ca "americanii africani smt lene~i ~ilipsiti
sa evite etichetarea ca membri ai grupu1ui etnic a1.parintilor. de initiativ'a", ca "evreii sint avizi dupa bani" sau ca "femei1e sint
~motiona1e". Drept urmare, aceasta deseori duce 1a sentimente
n:e~ative fata de aceste categorii sociale. De~i este posibil sa ai 0
Grupurile minoritare prejudecata favorabila, conceptul este totdeauna folosit pentru a
descrie atitudini negative.
In societatile omogene, in care cei mai multi, daca nu toti mem-
brii, au 0 origine comuna (cum se intimpla in mici1e societati prein-
Sursele prejudecatii
dustria1e), nu se ridica problema grupurilor minoritare. Totu~i, in
societatea moderna eterogena (diferita din punct de vedere cultu- Oamenii de ~tiinta in domeniul social au dat 0 deosebita atentie
ral), conceptul de grup minoritar a devenit din ce in ce mairelevant. incercarii de a intelege baza prejudecatii. Au fost oferite cinci exp1i-
Un grup minoritar este format din oameni care imparta~esc un catii majore.
ansamblu de caracteristici fizice sau culturale comune, care ii defi- Stereotipurile, idei1e inflexibile ale unei clase de oameni care
nesc ca fiind deosebiti de grupul dominant ~i pentru care deseori se opun schimbarii chiar in fata evidentei ce Ie sugereaza falsitatea,
indura dezavantaje socia1e. sint 0 sursa a prejudecatii. Aceste clasificari genera1e nu permit in-
La fel ca in cazul rasei ~i etnicitatii, apartenenta la un grup dividului cu prejudecati sa vada diferente1e existente intre oameni
minoritar este un statut atribuit. Uneori estc posibila schimbarea, care pot fi in aceea~i categorie socia1a. In acest caz, exista tendinta
dar nu este totdeauna u~oara. Mai mult, statutu1 de grup minoritar ca toti oamenii dintr-o categorie sa fie considerati 1a fei.
incurajeaza 0 puternidl identificare cu grupul, con~tiinta apartenen- Personalitafile autoritare au fost descrise ca avind un ansamb1u
tei la un grup distinct, in special dnd membrii sai sint supu~i unui de trasaturi distinctive - copformism, into1eranta ~i nesiguranta -
tratament inegal. care ii face sa aiba prejudf(C'ati (~dorno, ~i colab., 1950). Ace~ti
Nu toate grupurile minoritare sint mai mici dedt grupu1 domi- indivizi, considerati un prodrts al unor parinti reci, distanti ~iseveri,
nant. De pilda, in Africa de Sud grupul alb, cel mai mic, a dominat au tendinta de a fi ingu~ti in pareri,'antiinte1ectuali ~i inflexibili.
complet, timp de decenii, populatia neagra, mult mai mare ca numar, Lor nu Ie plac diferente1e, indeosebi ce1ecare pot determina intrebari
refuzindu-i accesul1a bogatie, educatie ~iputere politica; din punct cu privire 1apropriile lor caracteristici, activiHiti sau afiliatii de grup.
de vedere sociologic, populatia neagra formeaza, "grupul minori- Procedeul fapului ispa,Jitor se refera 1aaruncarea vinii, pentru
tar". Chiar in Statele Unite, femeile, care constituie putin mai mult propriile e~ecuri ~ilimite, asupra altora mai putin puternici (Dollard
de jumatate din populatie, au unele dintre caracteristicile unui grup ~i co1ab., 1939). Aceasta se intimpla mai ales dnd indivizii sint
minoritar.
frustrati dar nu i~i pot revarsa sentimente1e pe adevarata sursa a
Nu toate grupurile minoritare indura, in mod automat, discrimi- frustrarii, fiindca este prea puternica sau prea nesigura. Un exemp1u
narea. In une1e societati (e.g., E1vetia), drepturile grupurilor mino- foarte bun de acest fel este invinuirea evreilor din Germania pentru
ritare sint scrupu10s protejate. E1e sint prevazute in lege ~irespectate
dificultati1e economice care au urmat dupa primulrazboi mondiai.
in practica. Cultura uneori ofera un ansamblu de atitudini normative impo-
triva unei anumite clase sau a unor indivizi. Etnocentrismu1 (vezi
Cap. 3) deseori of era baza cu1tura1a pentru prejudecata.
Prejudecata Conflictul socialpoate fi 0 sursa pentru prejudecata. Conflictul
Prejudecata este 0 genera1izare nesustinuta, 0 opinie fbrmu1ata intre popoare deseori duce 1aprejudecati impotriva adversaru1ui,
:fara0 cercetare serioasa, despre un grup sau 0 categorie de oameni. a~a indt sa justifice osti1itatea. Protestantii ~i catolicii din Irlanda

200 201

.:iI..
Oiscriminarea institutionala

de Nord manifesta 0 prejudecata clara unii fata de altii, ca rezultat
0
al conflictului continuu dintre ei. alta cauza a prejudecatE este Discri1:i'linarea nu este nevoie sa fie personala. Discriminarea
conflictul economic, cum este intre americanii africani ~isaracii albi, iQstitutionalii se refera la actiuni care e posibil sa nu fi fost Ia.cute
in sud, ~iintre marele numar de "Gastarbeiters" (muncitorii oaspeti cu~ptentia de a fi discriminatorii, dar au avut acest efect. De pilda,
adu~i de unele tari europene pentru slujbe josnice) ~i saracii din in Statele Unite, proasta adapostire ~iingrijire medicali'i, ~ieducatia
acele tari. in general inferioara au avut ca unnare incapacitate a americanilor
Nu toti oamenii cu prejudecati actioneaza in conformitate cu africani de a ajun~e in p'ozitii de autoritate, bogatie ~i influenta in
ideile lor. Prejudecata este 0 stare a mintii, nu 0 forma speciala de lumea organizata. In unele cazuri, refuzarea oportunitatilor profesio-
actiune; de~i, deseori, ea fonneaza baza pentru comportament. nale s-a bazat mai putin pe prejudecata personaUi ~ipe discriminare
din partea patronilor individuali decit pe practicile discriminatorii
strecurate in insa~i structura socieHitii, dar, cu toate acestea, rezulta-
Discriminarea tul a fost discriminatoriu.

Prejudecata se refera la atitudinile ~iideile oamenilor, discrim6-


narea, la comportamentul lor. Pe scurt, discriminarea consta in
tratamentul inegal al oamenilor, bazat pe apartenenta lor la un
MODELE DE INTERACTIUNE
,~ ETNICA
grup sau categorie sociala. Traditional, discriminarea se refera la $1 RASIALA
comportamentul care vatama obiectul (obiectele) discriminarii.
Interactiunea intre grupuri etnice ~irasiale poate 1uaforme vari-
Oiscriminarea pozitiva ate. Simpson ~iYinger (198.5) au identificat ~ase modele nmdamen-
tale.fl' ..",
....
Recent, tennenul discriminare pozitivii a fost folosit pentru refe-
rirea la asigurarea unor avantaje speciale indivizilor doar pentru
faptul ca apartin unor categorii sociale. Acest concept, care va fi Asimilarea
discutat mai tlrziu in acest capitol, are implicatE politice ~i ramine
controversat. Termenul discriminare in aceasta carte este folosit in Cind un grup minoritar i~i modifica modurile de viatii ~icaracte-
sensul sau traditional. risticile distinctive, pentru a se conforma mode1u1ui grupului domi-
Relatia intre prejudecata ~idiscriminare este complexa. Oamenii nmit, sociologii se refera la acest model caasimilare. Cel mai adesea,
pot avea prejudecati, tara sa faca discriminari impotriva unui grup aceasta schimbare este voluntara ~iimplica vorbirea limbii cu1turii
minoritar, din cauza temerii de constringerile legale, din cauza pre- dominante, schimbarea fe1u1uide a se imbraca ~i chiar a numelor
siunii sociale sau a propriului lor sentiment de dreptate sociala. Un de familie. Acest model este caracteristic copiilor imigranti10r.
exemplu de acest fel este membrul unui club suburban caruia ii Totu~i, uneori, asimilarea unui grup este Ia.cuta fortat. De pilda,
displac hispanicii, dar voteaza pentru primirea lor ca membri din recent Bulgaria a incercat sa elimine identitatea etnica a cetatenilor
sentimentul ca discriminarea este gre~ita. Altii pot face discriminiiri de origine turca, minoritate ce reprezinta 12% din populatie, fortin-
rara sa aiM prejudediti, cum este cazul patronilor care e posibil sa du-i sa-~i schimbe numele islamice in unele slave ~ieliminind orice
nu angajeze femei in pozitii importante de teama sa nujigneasca referiri la ei din cartile de istorie bulgare~ti.
pe unii clienti importanti care au prejudecati (e.g., concernul Mobil Statele Unite au un model mixt. Pe de 0 parte, ele scot in evidenta
Oil pentru operatiile sale in Arabia Saudita). t<:>lullor de "creuzet", asimillnd diversele ~i variatele culturi ale

203
imigrantilor intr-o cultura comuna. Pe de alta parte, in Statele Unite Segregatia voluntara se produce in majoritatea marilor ora~e din
exista mari enclave de diversitate culturala neasimilata. Asimilarea Statele Unife. Diferite grupuri etnice au creat cadre culturale dis-
~imentinerea modelelor traditionale coexista in societatea americana ti~cte in care se simt confortabil ~i i~i practica propria cultura.
de cel putin un secol. Segr~gatia voluntara are loc ~i in afara marilor ora~e, cum este
Modelul de asimilare discutat mai sus se refera la schimbari in cazul ami~ilor in Pennsylvania.
practicile culturale ~iale identitatii ~i este, in primul rind, aplicabil Totu~i, segregatia este, deseori, involuntara. Cel mai elocvent
analizei grupurilor etnice. Asimilarea rasiala este mai grea, din cauza exemplu este sistemul apartheidului din Africa de Sud. Acolo, negrii
dificultatii schimbarii caracteristicilor fizice care formeaza baza ~ialbii traiesc, se socializeaza in lumi complet separate. Pinarecent,
definirii categoriilor rasiale. Asimilarea rasiala se bazeaza, in mare negrilor Ii se permitea accesul in zone Ie albe doar ca sa lucreze, iar .
masura, pe casatorii intre persoane de rase diferite, ceea ce reduce dnd terminau lucrul, trebuiau sa se intoarca in propriile lor comuni-
caracterul distinct al categoriilor rasiale. tati.
Constituirea de "patrii" separate pentru negri, in care traiau ~i
i~i desfa~urau viata sociala, ii despartea efectiv de societatea alba
Pluralismul sud-africana.
Statele Unite nu sint imune la acest model. Pina in anii ' 60, exista
Modelul in care toate grupurile etl}ice ~irasiale i~i mentin iden- segregatia oficiala in Sud ~i segregatia neoficiala in Nord. In Sud,
titatile distinctive ~ise bucura de 0 pozitie sociala relativ egala este nu numai ca existau cartiere rezidentiale segregate, ci, de asemenea,
numitpluralism. Societatea americana prezinta unele caracteristici facilitati publice, inclusiv restaurante, statii de autobuz, bai ~ichiar
ale pluralismului. Cele mai multe ora~e mari au cartiere distincte fintlni. Astazi, in ciuda ilegalitatii discriminarii fati~e, in marile
care reflecta natura pluralista a cetatenilor lor. Pina la un punct,
legea apara drepturile diferitelor grupuri etnice ~i rasiale. Totu~i, ora~e americane segregatiaqrsiala este inca foarte larg raspindim
(Calmare, 1986), chiar daca () majt'>ritate de americani africani ar
refuzul de a p~rmite mormonilor sa practice poligamia (casatoria prefera sa traiasca in carriere integrate (Ge.i1trulde Cercetq.rea Opiniei
cu mai multe femci; vezi Cap. 13) este 0 demonstratie a limite10r Nationale, 1987: 171).
pluralismului in Statele Unite.
Poate cel mai reu~it exemplu de pluralism se gase~te in Elvetia.
Acolo, grupurile etnice mari de francezi, germani ~iitalieni traiesc
in relativa armonie ~iegalitate. Cei mai multi elvetieni vorbesc eel
Dominatia ,
putin doua dintre cele patru limbi nationale ale tarii; astfel, toti In modelul social numitdominatie, grupul dominant i~i folose~te
reu~esc sa comunice unut cu altul. De asemenea, mica sa intindere puterea ca sa mentina controlul asupra grupurilor minoritare, acor-
~irelativa stabilitate economica au contribuit la realizarea pluralis- dindu-Ie putere mica ~i libertate putina. Acest model este evident
mului in Elvetia. in indelungata dominatie sovietica a statelor baltice, Estonia, Letonia
~i Lituania cu toate ca acesta se schimba in prezent. De~i acest
exemplu special de dominatie nu implica segregatie, cele doua
Segregatia deseori merg mina in mina (e.g., Africa de Sud). Din ce in ce mai
mult, opinia mondiala face dificila mentinerea dominatiei fati~e ~i
Segregatia implica separarea fizica ~i sociala a diferite10r gru- a represiunii minoritatilor culturale ..
puri rasiale ~i etnice. Segregatia poate fi voluntara sau involuntara.

204 205
Transferul populatiei 25% din populatie), ei au modelat, in mare masura, natura societatii
americane ~idetin pozitiile importante in structura puterii. Totu~i,
o solutie la deosebirile dintre grupuri este transfernl populaliei, Statele Unite sint considerate, ~isint intr-adevar, tara unei diversitiiti
stramutarea uneia dintre partile rivale. De pilda, in 1972, tuturor eihi~~~irasiale considerabile.
asiaticilor Ii s-a ordonat sa paraseasca Uganda, 0 tara africana
neagra in care ace~tia traisera de generatii. Ostilitatea dintre hindu~i
~i musu1mani in India a dus 1a crearea a doua tari diferite, India ~i
Americanii africani
Pakistan, in 1947, ~i la recolonizafea unor mari populatii.
In afara de citeva tari africane, Statele Unite au cea mai mare
Ciprul este impartit in mod asemanator intre cei de origine turca
populatie de "negri" din lume. Negrii formeaza aproximativ 12%
~i cei de origine greaca. Libanul este impartit in zona cre~tina ~i
din populatie ~i, in ultimii ani, au fost grupu1 minoritar cel mai
musulmana, iar zona musulmana este impartita intre musulmanii protestatar.
sunniti ~imusulmanii ~iiti. Primii negri au fost adu~i in Statele Unite de olandezi in 1619. Ei
erau fie sclavi, fie servitori cu contract carora Ii se cerea sa lucreze
o anumita perioada de timp ca sa-~i plateasca costul transportului.
Anihilarea Prima lege care a legalizat sclavia a fost votatii in Virginia in
1661 ~i a fost abolita oficial pe plan national prin Proclamatia de
In mod clar, modelul extrem de relatii intre diferite grupuri rasia-
dezrobire a lui Lincoln din 1863 ~i votarea Amendamentului al
Ie ~ietnice este ca unul, eel dominant, sa-l anihileze sau elimine pe
treisprezecelea in 1865, de~i statele din Nord au inceput sa 0 scoatii
celiilalt, pe eel minoritar. Genocidul consta in exterminarea unei in afara legii incepind cu 1780. Totu~i, legile "Jim Crow" din Sud
c1ase de oameni de catre alta; aceasta a fost "solutia finala" a na-
au pastrat segregatia rasiala ~icetiitenia clasa a doua pentru ame-
zi~tilor la problema evrei10r din Germania. Oribila exterminare a ricanii africani pina in anii~~izeci. Segregarea rasiala informalii
~ase milioane de evrei in Europa in timpul celui de-al doilea razboi mai persista ~i astazi. ' 0

mondial nu este singurul exemplu. 0 mare parte din colonizarea Cei mai multi americani africani ati"tr~it in Sudul rural pioo la
Americii Latine ~i a Africii de catre puterile europene, incepind primul razboi mondial, cind multi au migrat in ora~ele din Nord,
din secolu1 al XVI-lea, s-a bazat pe eliminare~ populatiilor autohto- in cautare de slujbe. In ace1a~i ti~p, un mare numar de imigranti
ne ~i pe acapararea resurselor ~i a tarii lor. In timpul secolului al europeni proaspat sositi concurau pentru acelea~i slujbe. Acest
XIX -lea, in Statele Unite, multe ziare au cerut anihilarea unor triburi conflict economic a dus la 0 continua discriminare impotriva ameri-
intregi de americani autohtoni. canilor africani, de data aceasta :tarasprijinullegal de care se bucura
in Sud, dar la fel de demoralizanta ~i distructiva.
De~iBrown Versus Ministerul Educaliei, cazul Curtii Supreme
din 1954 care a dus la desegregarea formala a educatiei publice,a
DIVERSITATEA ETNICA $1 RASIALA iN fost un eveniment important in istoria relatiilor rasiale din Statele
STATELE UNITE Unite, anii '60 au f<;lstpunctu1 real de cotitura. In timpul acestui
deceniu, mi~carea pentru drepturile civile a ajutat atit la infringerea
Istoric, grupul dominant in societatea Statelor Unite a fost for- legi10r segregationale din Sud, cit ~i la votarea legi10r drepturilor
mat din protestanfi anglo-saxoni albi (in general, numiti WASP), civile, care reduceau discriminarea fiiti~a la slujbe ~i la accesulla
cei care au emigrat spre aceste tiinnuri din Marea Britanie. De~i facilitatile publice. Legea drepturilor de vot a dus 1a alegerea mai
nu mai constituie 0 majoritate numerica (ei formeaza aproximativ multor americani africani in posturi politice importante.

206 207
sint descendenti ai primilor coloni~ti mexicani in Statele Unite, dar
Recent, tabloul este mixt. Din ce in ce mai multi tineri africani , sint de data mai reeenm. Mexicanii au fost totdeauna considerati,
altii
americani culti ~i-au dobindit educatia ~icuno~tintele necesare pen- o sursa de miindi convenabila, ieftina ~iproductiva, in special pentru
tru a obtine slujbe mai bune. Drept urmare, se dezvolta 0 clasa
ma:rile ferme din sud-vest. Multi slnt muncitori agricoli nomazi.
mijlocie. Pe de alta parte, multi, daca nu cei mai multi, inca sint Totu~i'lmecanizarea agriculturii a redus cererea de muncitori agri-
~omeri sau prin~i in slujbe prost platite ~i tara viitor. Fuga multor coli, determinindu-i pe chicanos sa migreze spre a~ezarile urbane,
albi in suburbii a lasat multi americani africani izolati in mahalale1e unde se presupune ca gasesc slujbe.
sadicacioase ale marilor ora~e, locuri in care se dezvolta criminali- Totu~i, mediul urban nu a fost ospitalier cu chicanos. Multi
tatea ~iabuzul de droguri. Presiunile economice au redus fondurile traiesc in ghetouri urbane ("barrios"), unde au cam doua treimi
guvemamentale pentru serviciile pub lice (in special pentru sanatate, din venitul mediu al albilor. A~a cum este obi~nuit in mahalalele
educatie, pompieri, politie ~itransportulin comun) care afecteaza urbane, relativ putini primesc educatia necesara pentru a-~i imbu-
cel mai mult pe cei din interiorul ora~elor mari. natati soarta; doar cam un sfert din chicanos ~i-au terminat ~coala
In ciuda cl~tigurilor recunoscute in ultimele trei decenii, calitatea medie. Chicanos ~i-au mentinut limba ~iidentitatea etnica ~iexercim
vietii americanilor africani continua sa fie mai grea decit a albilor
o presiune considerabilii pentru a avea educatie,bilingva (in engleza
~i chiar a altor grupuri minoritare. ~i spaniola) in ~colile publice.

Portoricanii
Americanii hispanici
Insula Porto Rico a fost cedata Statelor Unite in 1898 dupa
Americanii hispanici sint foarte variati in etnicitate ~i cultura. razboiul americano-spaniol, iar portoricanilor Ii s-a acordat cetate-
De~i multi i~i au riidacinile in cultura spaniola, cei mai multi au nia Statelor Unite in 1917. Cam jumatate din cele 2 milioane de
origine spaniola, africana ~iamericana autohtona. Americanii hispa-
porto:ican~ din aceastii tar~ ~e':li~sc i? barrios-~i~e din ,~H_a~lem'::1l
nici constituie cel putin 6% din populatia Statelor Unite. Cifra lor Spamol" dm New York CIty. 'S1 eI ifil mcercat sa-~l mentma Identl-
exacta este nesigura, din cauza numarului mare de "straini lara tatea etnica ~i limba, care, cup late 6J,I.pie1ea lor tipic inchisa la
acte", cunoscuti ca imigranti ilegali. culoare, au determinat prejudecati considerabile ~i discriminare
Populatia americanilor hispanici cre~te foarte repede, din doua impotriva lor.
motive: (1) numarul mare de femei americane hispanice de virsta Multi portoricani nu 0 duc bine in Statele Unite. Venitullor
potrivita pentru a ramine insarcinate ~i(2) rata ridicata de imigranti mediu pe familie este cam jumatate din cel al americanilor in
legali ~i ilegali, determinata de apropierea tarilor latino-americane ansamblu. Multi din cei care se intorc in Porto Rico dupa 0 perioada
de Statele Unite, ~ide multele familii americano-hispanice care i~i de ~edere in Statele Unite intentioneaza sa revina in viitor.
incurajeaza prietenii ~irudele sa imigreze, in acela~i timp netezind
calea pentru cei nou-veniti. Este foarte probabil, avind in vedere Americanii cubanezi
faptul ca numarullor cre~te, ca in urmatoarele decenii americanii
hispanici sa depa~easca numarul americanilor africani, ajungind Americanii cubanezi formeaza al treilea mare grup de americani
cel mai mare grup minoritar din tara. hispanici din Statele Unite; sint camjumatate din numarul ameri-
canilor portoricani. Majoritatea americanilor cubanezi au venit in
Americanii mexicani (chicanos) Statele Unite ca rezultat al revolutiei cubaneze din 1959 condusa
de Fidel Castro. Cei mai multi s-au stabilit in Miami, aproape de
Concentrati in mare masura in partea de sud-est, chicanos for- casa. Spre deosebire de celelalte doua grupuri de americani hispa-
meaza cele mai marl grupuri de americani hispanici. Multi chicanos
209
208

COALA 14 INTRODUCERE fN SOCIOLOGIE


nici, ace~ti imigranti au provenit in principal din c1asa mijlocie; rudenii. Oricum, aceste retele au descurajat asimilarea ~ii-au incu-
erau educati ~i multi aveau 0 profesiune. Ei s-au adaptat bine la rajat pe chinezi sa-~i pastreze limba ~i identitatea etnica.
noul mediu social ~iau devenit 0 forta poIiticii ~ieconomica puter- Al doilea razboi mondial a insemnat 0 schimbare importanta
nica in Miami. Venitullor mediu este considerabil mai mare decit pe.ntru americanii chinezi. Datorita lipsei fortei de mundi, ei au
cel al celorlalte doua grupuri ~iaproape egal cu venitul general din reu~i1>saobtina slujbe mai bune, astfel incepind dilatoria asimilarii
Statele Unite. in cultura americana. Fara restrictiile initiale, care, in general, Ie
Un al doilea val de imigranti cubanezi a sosit in 1980. Cunoscuti dadeau dreptul sa lucreze in spalatorii ~irestaurante, chinezii ame-
ca oamenii de pe ambarcatiunea Mariel, multi dintre ei erau saraci ricani au inceput sa se bucure de 0 mobilitate sociala considerabilii.
~iilira vreo calificare; unii fusesera recent eliberati din inchisori ~i Totu~i, multi americani chinezi nu au atins acela~i grad de succes
din institutii pentru boli psihice. Lipsindu-Ie educatia ~i calificarile ca grupulin ansamblu ~iramin prin~i in ghetourile cartierelor chi-
profesionale ale imigrantilor cubanezi veniti in primul val, multi neze~ti. Recenta izbucnire a luptelor intre bande ~i a violentei din
din acest grup nu au prosperat. Ei au fost primiti cu ostilitate consi- cartierul chinezesc al New York-ului evidentiaza schimbarea calitiitii
derabila, chiar de catre cubanezii veniti mai inainte, care ii consi- vietii in cadrul comunitatii americane chineze.
derau 0 amenintare la ci~tigurile deja obtinute.
Americanii japonezi
Americanii asiatici Japonezii au imigrat in Statele Unite putin mai tir~iu decit chi-
nezii ~i au ramas in mare masura pe Coasta de Vest. Intrucit japo-
De~i numeric un grup foarte mic, aproximativ 5 milioane de nezii au avut un mai intens contact anterior cu americanii decit au
oameni (2% din populatie), americanii asiatici s-au descurcat foarte avut imigrantii chinezi, ei au reu~it sa se asimileze mai u~or. De
bine din punct de vedere economic. Atit nivelullor educational asemenea, ei au avut posibilitiiti mai mari sa se angajeze in agricul-
mediu, cit ~ivenitullor mediu sint mai ridicate decit cele ale ame- tura, in loc sa alerge dupa sh,1>'ein ora~e. Totu~i, ostilitatea a rezultat
ricanilor in ansamblu. Ei formeaza grupul minoritar care se dezvoltii din incercarea lor de a cumpata: ter;nuri arabile ~ia dus la impunerea
cel mai rapid in Statele Unite In prezent. Grupul este format, apro- unor restrictii legale impotriva lor. '''',.; .
ximativ in cifre egale, din oameni de origine chineza, japoneza ~i Cel mai devastator pentru americanii japonezi a fost tratamentul
filipineza. Lor Ii se alatura din ce in ce mai multi coreeni ~ivietna- ce Ii s-a aplicat de Statele Unite dupa ce Japonia a bombardat
mezl.
Pearl Harbor in 7 decembrie 1941. Peste 90% din toti americanii
japonezi au fost "striimutati" in lagare de internare militare, inconju-
Americanii chinezi rate cu garduri din sirma ghimpatii ~icu paznici inarmati. Guvernul
Primii imigranti asiatici au sosit In Statele Unite cam pe vremea Statelor Unite ajustificat aceste actiuni sustinind ca ace~ti americani
goanei dupa aur in California, in 1849. Avind tendinta de a se japonezi ar putea fi agenti acoperiti pentru Japonia. Multi recunosc
acum ca stramutarea fortatii a americanilor japonezi a fost un act
stabili pe Coasta de Vest, ai au constituit forta de ~unca ieftina ~i
rentabila pentru americanii care s-au dus in Vest. In partea a doua indreptat impotriva unei intregi categorii de oameni ~ica, probabil,
a secolului al XIX-lea, 0 depresiune grava i-a determinat pe imi- a fost motivata mai mult de rasism decit de considerente serioase
granti ~ipe americani deopotriva sa concureze pentru slujbe putine. de securitate.
Bucurindu-se de 0 slaba protectie legala, imigrantii au dus-o rau. Dupa al doilea razboi mondial, americaniijaponezi au inceput
Pentru a combate efectele discriminarii, americanii chinezi din sa prospere. Insistenta lor traditionala asupra educatiei ~ia muncii
zonele urbane au infiintat organizatii de autoajutorare ~i retele de intense a dat roade. Ei au avut un nivel de educatie mai ridicat decit

210 211
americanulmijlociu ~i un venit me diu pe familie mult mai mare. vaste resurse de petrol, apa ~iminereuri. Multe comunitati de ame-
Totu~i, succesul economic recent al Japoniei a rede~teptat vechile ricani ba~tina~i sint presate din interior sa reziste asimilarii ~i sa -~i
ostilitati care pot fi, din nou, indreptate jmpotriva americanilor pastreze culturile traditionale. Rena~terea interesului fata de cultura
.. a1J.lericanaba~tina~a, pretutindeni in Statele Unite, poate ajuta acest
Japonezl.
efor('"

Americanii filipinezi
Filipinezii au fost considerati supu~i americani din 1898, dnd
Etnicii a/bi
Insulele Filipine au devenit posesiune americana, pina in 1935,
Termenul "etnicii albi" a fost folosit recent pentru a-i numi pe
dnd ~i-au d~tigat independenta. Multi filipinezi au inceput sa imi-
americanii albi a caror origine este in alte zone europene dedt in
greze in Statele Unite in anii douazeci, ca sa satisfaca cererea de Marea Britanie. Ei sint "ne- WASP-ii". Etnicii albi constituie 0 popu-
forta de munca ieftina a pomicultorilor din California. Schimbarile latie diversa. Printre ei se afla italieni, polonezi, scandinavi, germani,
intervenite in legile de imigrare in 1965 au dus la 0 dublare a popu- armeni, greci, irlandezi ~i multe alte neamuri. Ei tind sa se stringa
latiei americane filipineze in deceniul unnator. Aceasta rata a cre~- in comunitati separate sau in cartiere ora~ene~ti. Exemple sint sudul
terii sugereaza ca ei ar putea deveni in curind grupul cel mai mare Bostonului, care, in mare masura, este format din americani irlan-
de americani asiatici. Cei mai multi sint bine educati ~is-au stabilit dezi, ~i partea de nord a Bostonului, care este dens populata cu
in zone urbane, unde i~i pot folosi cu succes considerabilele abiIi- americani italieni. Americanii polonezi sint concentrati in Chicago
tati profesionale. ~iinjurullui, americanii scandinavi, in Minnesota, iar americanii
germani, in Pennsylvania. De~i grupurile etnice albe au fost totdea-
una caracterizate printr-un sentiment de coeziune, ele au trecut
Americanii ba§tina§i (indienii) printr-o mi~care puternica ~e trezire etnica ~i mindrie, dupa alte
grupuri minoritare, in specll'\l"cel*'al americanilor neao~i. Ele au
Nici un grup minoritar din Statele Unite nu a fost tratat atit de inceput sa se bucure de d~tiguri politi({t)'~i.sociale, ca un rezultat al
rau ca ba~tina~ii americani. Paminturile Ie-au fost luate de guvern mi~carii pentru drepturile civile din anii ~aizeci. La unii oameni,
~i foarte multi au fost uci~i in timpul cursei pentru expansiunea aceasta mindrie etnica a reprezentat 0 forma de reactie brusca,
spre Vest. Le-a fast distrusa cultura, iar ei au fost ingramaditi in determinata de tratamentul preferential de care au inceput sa se
rezervatii ~itratati ca "pupili" ai statului (adica, copii care nu puteau bucure americanii africani ~i americanii hispanici la vremea aceea.
avea grija de ei in~i~i). Aproximativ doua treimi din americanii La altii, mindria etnica pur ~isimplu a reprezentat un interes reinnoit
ba~tina~i locuiesc acum in rezervatii sau aproape de ele. Au 0 rata pentru identitatea etnica ~i pentru cultura etnica. Pentru a intelege
de ~omaj ridicata -mai mult de 50% in unele zone. Putini americani prezenta puternica a mindriei etnice in viata americana, este nevoie
ba~tina~i dobindesceducatia necesara pentru a obtine slujbe mai doar sa luam in considerare numarul de grupuri etnice care organi-
bune ~i mai stabile. zeaza anual parazi importante in New York ~i in multe alte ora~e
Mai putin de 4% dintre ei au terminat opt clase. Rata lor de mari. Multe grupuri simt ca mindria lor este justificata de progresul
alcoolism este cam de opt ori mai mare dedt media nationala. Rata substantial pe care I-au ~cut,trecind din fabricile ~imagazinele de
sinuciderii este dubIa fata de cea a americanilor in ansamblu. dulciuri, locurile de munca ale parintilor ~i bunicilor lor, la slujbe
Recent, americanii ba~tina~is-au organizat mai bine ~iau devenit cu un statut superior, mai stabile ~i mai bine pIatite.
mai combativi. Unele triburi au cerut sa Ii se restituie paminturile Multi imigranti au sosit pe aceste tarmuri spre sflf~itul secolului
luate sau sa Ii se dea compensatii. Multe dintre aceste terenuri contin al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea. Multi dintre ace~ti

212 213

________________________________________ .Hi"
imigranti nu au dorit nimic mai mult decit sa fie asimilati in cultura renHi- a oferit justificarea pentru aceasta exploatare. A fost nevoie
americana. Deseori, ei au insistat pe llnga copiii lor ca sa vorbeasca de razboiul civil, de amendamente constitutionale ~i de legislatie
doar limba engleza in cas a ~i ~i··au schimbat nume1e, ca sa sune pentru a desfiinta rasismul, sustinut legal, din Statele Unite.
mai "americane~te". Pe llnga forma subiectiva descrisa mai sus, rasismul are 0 forma
institutionala. Rasismul institutional se refera la practicile organiza-
torice care au ca efect tratarea inegaIa a grupurilor rasiale. Rasismul
institutional este deseori evident in concursul de angajare, care,
PROBLEME CONTEMPORANE iN deseori, ii descalifica pe cei care sint diferiti, inclusiv diferiti ra-
RELA TilLE ETNICE ~I RASIALE sial, deoarece, "nu sint potriviti" sau nu sint "unul de-ai no~tri".

Actiunea
• afirmativa
Rasismul
Reactia sociemtii la rasismul personal ~iinstitutional a fost dez-
Rasismul consm in ideea ca 0 categorie rasialaeste inerent superi- voltarea unei politici de actiune afirmativa, care consm in practica
oara alteia. Ideologia rasismului ofera baza morala pentru discrimi- stabilirii de obiective ~iprograme pentru rnarirea numarului mem-
nare. Istoria colonialismului vestic se bazeaza pe rasism. Populatiile brilor grupurilor minoritare in organizatii ca: afaceri comerciale,
zonelor colonizate, deseori percepute ca fiind la un stadiu inferior posturi guvemamentale i?iinstitutii educationale. In ciuda parerii
de dezvoltare, au fost considerate inferioare din punct de vedere unora ca actiunea afirmativa duce la angajarea indivizilor mai putin
biologic. Drept urmare, nu se considera necesar sa Ie trateze cu calificati sau subcalificati, actiunea afrrmativa nu pretinde 0 aseme-
amabilitatea obi~nuita, ceruta intre egali. nea actiune ~i nici nu duce tn mod obi~nuit la a~a ceva; ea vrea sa
Filozofia politica a lui Adolf Hitler s-a concentrat injurul pretin- se asigure ca cei exclu~i in~ecut:.gint acum inclu~i in cursul gene-
sei superioritati a rasei "ariene" (prin supozitie, compusa din cauca- ral al vietii economice, sociale ~i ~uc<;1tionale. Forma exacta a
zieni de origine neiudaica, dintre care Mrbatul inalt, blond, cu pie1ea actiunii afimlative necesare se schimoa dupa imprejurari.
deschisa la culoare ~iochii alba~tri era considerat idealul) ~ia drep- Nu toti oamenii accepta conceptul de actiune afirmativa. Unii
tului ei de a conduce lumea. Notiunea de rasa pura "ariana" este 0 au vazut in actiunea afrrmativa 0discriminare pozitivii sau 0 actiune
fictiune biologica; nu exista 0 asemenea rasa. (Hitler insu~i era daunatoare intereselor oamenilor albi care, poate, nu au un trecut
scund, cu pielea de culoare inchisa ~i cu parul negru). de prejudecati ~idiscriminare rasiaIa. Aparatorii actiunii afirmative
Rasismul a jucat un rol important in istoria Statelor Unite. Afri- sustin ca guvemul are dreptul ~iindatorirea de a actiona impotriva
canii au fost adu~i aici ca sclavi ~itratati ca fiinte inerent inferioare. rasismului institutional ~ia discriminarii cu mijloace institutionale .
.. Cind in tara au venit multi asiatici, ei au intimpinat atitudini similare. Dezbaterea continua ~iin prezent.
Americanii M~tina~i erau tratati in mod obi~nuit ca fiind inferiori.
Toate aceste cazuri de rasism par sa fie bazate pe factori economici.
Se pare ca rasismul deseori a servit interese1e economice ale popu- Rasa, etnicitatea ~i clasa sociala
latiei dominante. Celor considerati inferiori Ii se puteau da (sau, ca
in cazul sclaviei, foqati sa lucreze) slujbe prost platite ~iumile, pe Intr-o importanta carte intitulata The Declining Significance
care, daca ar exista posibilitatea alegerii, cei mai multi oameni nu of Race, Wilson (1978) afirma ca situatia americanilor africani a
ar fi dispu~i sa Ie accepte. Ideologia rasismului - inferioritatea ine- devenit mai putin 0 chestiune de discriminare rasiala decit de clasa

214 215
illlill
sociaHi, de~i el recunoa~te di cele doua sint profund impletite. EI model de comportament care duce la tratamentul inegal al
i~i concentreaza analiza asupra schimbiirilor economice necesare membrJior unei anumite categorii).
pentru a imbunatiiti soarta americanilor africani. Wilson i~i continua Aujost identijicate diferitele modele de interactiune etnica
studiul structural al americanilor africani din interiorul ora~elor in ,oJirasiala in societate: asimilarea (intrarea in grupul domi-
cartea sa mai recenta (Wilson, 1987), The Truly Disadvantaged: ,"hant), pluralismul (pastrarea caracteristicilor grupului oJi
The Inner City, the Underclass, and Public Policy. egalitatea fntre toate grupurile), segregatia (separarea fizica
Lucrarea lui Wilson a fost deseori gre~it interpretata cum di ar oJideseori inegala), dominatia (controlul majoritatii asupra
afirma ca rasa nu mai este 'un factor in societatea americana. EI crede grupurilor minoritare), transferul de populatii ~')tramutarea
ca discriminarea rasialii inca exista, dar ca clasa sociala a devenit unuia dintre grupuri) .'jianihilarea (e.g., genocidul).
din ce in cemaiimportantii.De~i a existat 0 cre~tere dramatic a a Aufost descrise, pe scurt, mai multe grupuri minoritare. A
clasei mijlocii de americani negri, aceasta inca constituie un grup fost explorata importanta problema a rasismului atit informa
proportional mai mic dedt americanii in ansamblu. In timp ce se lui individuala, eft oJiinstitutionala. Reactia societatii la rasis-
apreciaza ca clasa mijlocie de americani negri formeaza 20% din mul institutional afost aceea de a dezvolta programe de actiune
toti africanii americani din Statele Unite, clasa mijlocie cuprinde afirmativa, in ciuda opozitiei unora care numesc aceasta po-
intre 35 ~i 45% din intreaga populatie. De asemenea, chiar atunci litica discriminare pozitiva. in final, au fost discutate contribu-
dnd sint comparati americanii africani ~i albi din aceea~i clasa tiile relative ale rasei oJiale clasei sociale la discriminare, cu
sociala, albii au venituri mai mari ~i 0 mai buna ealitate a vietii concluzia ca ambele inca mai joaca un ro/.
(Landry, 1987).
Astfel, americanii afrieani par dublu handicapati. Ei sufera din
cauza rasismului, unor persoane ~i cel institutional, ~i din eauza
efectelor pozitiei lor de clasa. Acela~i lucru este, dupa cite se pare,
adevarat pentru americanii hispanici ~ipentru americanii bii~tina~i,
darnu ~ipentru americanii asiatici, care au 0 pozitie de clasa superi-
oara membrilor altor grupuri minoritare discutate mai sus. Cind
conditiile se imbunatiitese, eompetitia intre diverse grupuri sereduce
~i, 0 data eu ea, scade discriminarea. Pe de alta parte, dnd conditiile
economiee se inrautatese, se produce contrariul.

in acest capitol a fost discutata problema rasei oJicea a


etnicitatii. DeoJirasa are anumite caracteristici fizice, funda-
mental ea este definita social. Datorita casatorii/or constante
intre rase, nu exista rase "pure ". Grupurile etnice sint definite
in raport de diferentele culturale mai degrabii decft cele fizice.
Grupurile minoritare constituie 0 trasatura a societatii ameri-
cane oJideseori servesc ca baza pentru prejudecata (0 atitudine
fata de 0 anum ita categorie de indivizi) oJidiscriminare (un

216 217
conceperii, clnd ambii parinti contribuie in mod egalla cele douiizeci
~i trei de perechi de cromozomi care sint mo~tenirea biologic a a
copilului: Una dintre aceste perechi detennina sexul copilului.
M(ima poate contribui doar eu cromozomi X la aceasta pereche,
pe'Clnd tatal poate contribui fie cu cromozom X, fie cu unul Y
Oaca taml contribuie cu un X la X-ul mamei, embrionul care rezuM

12 va fi pereche XX~i va ff feminin; daca tatal contribuie eu un Y la


X-ul mamei, embrionul va fi 0 pereche XY ~iva fi masculin.
Oiferente1e cromozomiale duc la 0 dezvoltare diferita a tesutu-
GENUL $1 STRATIFICAREA rilor ~i a organelor. Structura fundamental a a unui embrion in curs
de dezvoltare va fi feminina dad tesutul testicular nu produce hor-
DupA ViRSTA monul testosteron, care duce la dezvoltarea organelor genitale mas-
culine. Astfel, cu 0 rara exceptie, fiecare este, biologic, femeie sau
biirbat. Exceptia este hermafroditul, persoana rara care are 0 combi-

S sociala in toatesint
exul §i virsta societatile.
reperele inuniversale
acest capitol vom stratificarea
pentru discuta rela-
tia intre conceptul biologic de sex §i conceptul sociologic de gen.
natie de organe genitale feminine ~imasculine.

Caracteristici sexuale biologice §i


Vom examina deosebirile intre barbati §ifemei §i sursa acestor secundare
deosebiri. De asemenea, i se va acorda atentie problemei sexismu-
Biologii disting intre caracteristicile sexuale biologice, necesita-
lui, precum §i reactiilor fata de sexism.
Vafi analizat rolul virstei in societatea americana. Vafi explo- tea omului de a se reprodu¢', ~icqracteristicile sexuale secundare,
rata inegalitatea virstelor, ca 0 replica la sexism §i rasism. Vorfi insu~iri naturale diferite ale "biirbatil<~r~i femeilor (e.g., un ~old
discutate aspectele biologice §i psihologice, precum §i cele so- mai lat ~i sini mai mari la femei ~illh'par mai bogat pe tot corpul
ciale §i culturale ale imbiitrinirii. ~i0 vigoare marita la biirbati) care nu sint direct legate de reprodu-
cere. Ambele servesc pentru a face diferenta iutre femei ~ibiirbati.

SEX ~I GEN Genul: 0 denumire sociala


In toate societatile, femeile ~ibiirbatii sint tratati diferit. A~tep- Femela ~i masculul sint concepte aplicabile speciei umane ~i
tarile societatii in privinta comportamentului variaza dupa sex. Oar altor specii de animale deopotriva. Pe de aWi parte, biirbafi ~ifemei
care este aceasta caracteristidi pe care se bazeaza aceste deosebiri? se refera numai la oameni, fiindca acestea semnifidigen, trasiiturile
sociale ~iculturale pe care diverse societati Ie atribuie femelelor ~i
masculilor. Genul este definit social, pe dnd sexul este detenninat
Sexul: 0 denumire bio/ogica biologic. Societ.iitileatribuie diverse caracteristici femeilor ~ibiirba-
tilor; totu~i, caracteristicile naturale fundamentale ale femeii ~i ale
Sexul este un concept biologic care constituie baza impartirii
Mrbatului nu variaza.
speciei umane in femei ~ibiirbati. Sexul este determinat in momentul
219
218

~~----- -
Diferente1e intre conceptul de sex ~icel de gen sint importante. pare ca femeile suporta mai u~or durerea ~i sint mai rezistente la
Cu exceptia consecintelor unei chirurgii transsexuale, deosebirile holi dedt garbatii.
sexuale biologice dintre femei ~ibarbati nu sint supuse schimba.rii. Pe scurt, exista multe dovezi biologice ale deosebirilor dintre
Totu~i, deosebirile de gen sint constructii sociale ~i sint supuse barbati ~i femei. Unele dintre aceste deosebiri Ie favorizeaza pe
schimbarii sociale. Modul in care societatea americana, de pilda, feme'!; altele ii favorizeaza pe barbati.
define~te comportamentul "feminin" poate fi schimbat. De fapt, el
se schimba in mod dramatic de mai bine de jumatate de seco!.
Dovezi psiho/ogice
Este evidenta existenta unor deosebiri tipice in comportamentul
,
elT DE DIFERITI, SiNT BARBA TII ~ipersonalitatea barbatilor ~iale femeilor. De regula, barbatii tind
~I FEMEILE? sa fie mai agresivi ~i mai activi. Ei prezinta 0 mai mare inzestrare
pentru matematica ~i0 mai mare pricepere pentru vizualizarea spa-
tiaUi. Pe de alta parte, exista 0 mai mare probabilitate ca femeile
sa fie preocupate ~i inclinate sa aiba grija de altii. Ele sint mai
Dovezi bio/ogice emotionale ~imai verbale.
De~i nu se disputa existenta acestor deosebiri, precum ~ia altora,
Ambele sexe au hormoni feminini ~i masculini, dar femeile au intre barbati ~ifemei, este foarte greu de stabilit dad ele au 0 baza
mai multi feminini, iar barbatii au mai multi masculini. De~i nu biologica sau sint invatate. Studiile despre adu1ti nu sint de ajutor,
este valabil din punet de vedere ~tiintific sa aplici rezultatele studiilor deoarece biologia adultului ~i invatarea sint atit de impletite, indt
despre animale fiintelor umane, exista dovezi ca marimea nivelurilor este aproape imposibilsa l~'~param. Cercetatorii s-au concentrat
de hormoni masculini duce la 0 agresivitate crescuta ~ila 0 stimulare asupra copiilor la care inv~~Fea ilTeloc intr-o mica masura, dnd
sexuala a unor'animale. Totu~i, efectcle hormonilor asupra compor- deosebirile de sex importante, se preS1\pune, pot fi atribuite in mare
tamentului femeilor sau al barbatilor variaza in mod considerabil masura naturii. '
atit de la individ la individ, cit ~i la acela~i individ in momente Citeva studii au aditat tocmai astfel de deosebiri legate de sex
diferite. la copii. De pi Ida, baietii sint mai activi dedt fetitele, dar fetitele
Ca regula, barbatii sint mai inalti ~imai grei dedt femeile ~i au zimbesc mai frecvent. Totu~i, chiar in aceste studii, nu este totdeauna
o putere musculara mai mare. Intr-o oarecare masura, aceste dife- u~or sa atribui aceste deosebiri pur ~i simplu biologiei. 0 multime
rente contribuie la capacitatea barbatilor de a domina femeile. To- de dovezi sugereaza ca, de la na~tere, fetele ~i baietii se bucura de
tu~i, dintr-un punct de vedere, femeile pot fi considerate sexul cel un tratament diferit. Baietii primesc, in general, un tratament mai
mai trainic, deoarece de~i sint conceplt1i mai multi biirbati dedt dur dedt fetitele; de pilda, ei sint mai des siliti sa stea in genunchi.
femei, multi dintre ei mor inainte de na~tere ~i la virste mai tinere De asemenea, parintii sint mai toleranti fata de neastimparullor.
in cursul ciclului vieW. De~i sint conceputi cam 140 de barbati ~i In general, fetitele sint tratate mai blind ~i cu mai multa afectiune.
106 nascuti pentru fiecare 100 de femei, aceasta discrepanta dispare Aceste deosebiri in materie de tratament incep in primele saptamini
pina ajung pe la douazeci ~i cinci de ani ~i se schimba total (85 de de viata.
barbati pentru fiecare 100 de femei) dupa virsta de ~aizeci ~icinci o alta metoda de a studia deosebirile sexuale consta in examina-
de ani. De asemenea, se nasc mai multi baieti cu malformatii dedt rea cazurilor de "atribuire gre~ita" de sex, in care 0 persoana de un
fete ~i, dupa dt se pare, barhatii au mai multe defecte ereditare. Se sex este gre~it considerata ~i tratata drept 0 persoana de celalalt

220 221
sex. Acest lucru s-a inumplat sporadic, de pilda, dnd la na~tere a presupun 0 activitate fizica intensa ~i drurnuri departe de casa,
existat 0 diformitate genitala ~i un Miat din punct de vedere bio- cum sint vinatoarea ~i lupta.
logic (tara penis) este crescut ca fata; sau 0 fata al carei clitoris Al treilea, dincolo de acest numar limitat de sarcini consecvent
(organ genital intern) este mare ~i considerat penis este crescuta ca kgate , multilaterala considerabila in rolOOle
. de sex, exista 0 variatie
Miat. Money ~i Ehrhardt (1972) au aratat ca copiii pot fi crescuti gen1.11ui.Cu alte cuvinte, ceea ce este considerat comportament
sa fie oricare gen, indiferent de sexullor biologic. feminin potrivit intr-o societate poate fi considerat potrivit pentru
Se pare ca este un acord ca, probabil, exista predispozitii biolo- barbati in alta. De pilda, Murdock (1937) a constatat ca, in cincizeci
gice fundamentale care explica deosebirile de comportament al fe- ~i patro de societati, sarcina de a "pregati solul ~i de a semana in
meilor ~i al Mrbatilor. Totu~i, exista 0 variatie considerabila in el" a fost "totdeauna" ~i"de obicei" indeplinita de barbati, in cinci-
cadrul aceluia~i grup de sex, pre cum ~i intre fiecare grup de sex; zeci ~i ~apte de societati a fost indeplinita de femei, iar in treizeci ~i
multe dintre aceste predispozitii pot fi eliminate prin invatarea trei de societati a fost indeplinita in mod egal de biirbati ~i femei.
culturala. Mai mult, diferentele de comportament existente implica Dovezile multiculturale sugereaza, a~adar, ca exista dteva mo-
activitati relativ nesemnificative care nu justifica stratificarea sociala dele multiculturale con stante in rolurile sociale, care sint legate de
dupa sex (Hyde, 1985). deosebirile de sex, dar ca acestea nu sint nici predominante, nici
inevitabile; de asemenea, exista 0 varietate considerabila a rolurilor
sociale.
Dovezi multiculturale
Metoda lui Margaret Mead
o alta metoda de cercetare consta in studierea dovezilor din
diverse societati. Daca deosebirile de gen sint doar 0 functie a deo- Poate cea mai dramatic a descriere a influentei culturale asupra
sebirilor biologice de sex, ar trebui sa nu existe nici 0 variatie in comportamentului, deseo¥bnsi~erata exclusiv legata de sex, se
rolurile genului in diverse societati, modelele de comportament, gase~te in opera lui Margaret Mead(1935). Ea a studiattrei societap
drepturi ~i obligatii fiind definite ca potrivite pentro fiecare sex. din Noua Guinee. Doua au vadit 0 asefhiinare considerabila in ct>m-
Daca exista deosebiri substantiale in rolurile genului, aceasta su- portamentul Mrbatilor ~i al femeilor. In una, Arape~, atit biirbatii,
gereaza ca ele sint determinate mai mult de cultura dedt de biologie. dt ~ifemeile erau cooperanti, neagresivi ~icalzi din punct de vedere
afectiv. In alta, Mundugumor, care erau vinatori de capete ~i cani-
Repartizarea sarcinilor sociale bali, atit Mrbatii, cit ~i femeile erau egoi~ti, agresivi ~i insensibili
fata de altii. Pe scurt, barbatii ~ifemeile din Arape~ prezentau ceea
Citiva antropologi (e.g., Mead, 1935; Murdock, 1937) au studiat
ce, in general, este considerat comportament "feminin", iar in Mun-
repartizarea sarcinilor sociale pe baza de sex. Ingeneral, din aceste
dUgtll.'11or
barbatii ~ifemeile prezentau un cornportament tipic "mas-
studii rezulta trei modele clare. Primul, sexul este 0 baza importanta culin".
pentro repartizarea sarcinilor sociale. In majoritatea societatilor, In cea de a treia societate, Tchambuli, existau deosebiri intre
daca nu in toate, barbatilor ~i femeilor Ii se atribuie diverse roluri
biirbati ~ifemei, dar'acestea erau opuse rolurilor genOOlor conside-
sociale. Al doilea, se pare ca un numar limitat de sarcini este atribuit
rate tipice in societatea americana. Femeile erau dominante, nu
cu consecventii mai degraba unui sex dedt altuia. Universal, femei-
purtau podoabe ~i erau lip site de afectiune; Mrbatii, pe de alta
lor Ie revine sarcina cre~terii copiilor ~ia ingrijirii farniliei, activitati
parte, erau supu~i, sentimentali, birfitori ~i aveau grija de copii.
care se desta~oara in casa. Biirbatilor Ii se atribuie sarcini care

222 223
ROLURILE GENURILOR
Rolurile genurilor $i stratificarea

1(I.egalitatea intre genuri


Rolurile traditionale ale genurilor
$i stereotipurilor o
conceptie functionalista Pozitia initiala a functionali~-
tilor este ca, daca toate sau cele mai multe societati prezinta un
Femeile in casa ~ibarbatii afara ar fi un rezumat exact al rolurilor model de dominanta masculina, atunci acesta este, probabil, functio-
traditionale ale genurilor in trecut. Barbatii erau considerati obligati nal ~i avantajos, cel putin intr-o oarecare masura. Repartizarea
sa lucreze in afara casei ~i sa ci~tige venitul necesar pentro intreti- diverselor sarcini diferitelor roluri, 0 diviziune a muncii, este consi-
nerea familiei. Ei erau legatura principala intre familie ~i lumea derata deosebit de eficienta (vezi Birocratia; Cap. 5). Intrucit dife-
exterioara. De asemenea,ei erau considerati autoritatea in familie rentele biologice de sex ii deosebesc deja pe barbati de femei, cele
mai multe societati i~i fac un capital din aceasta.
~i cei care asigurau disciplina in sinul acesteia. Ei trebuiau sa ia
hotaririle importante pentro familie. Intrucit nou-na'scutii sint neputincio~i, ei trebuie sa fie ingrijiti
Destinullor era sa participe semnificativ la viata societatii, in o vreme. Inainte de aparitia laptelui cu adaus~ri ~i a biberoanelor,
specialla activitatile politice. Politica ~ieducatia erau considerate alaptarea era esentiala pentru supravietuire. Insu~i actul alaptarii
domenii exclusiv masculine. este un act de educatie ~i sprijinire care cere ca mama sa stea cu
copilul, deseori aproape de casa. Astfel, sustin functionali~tii (e.g.,
Femeile, pe de aha parte, trebuiau sa-~i dedice viata caminului
Zelditch, 1955) este eficient ca mama sa se ocupe de copil ~i de
~i copiilor. Sarcinile lor principa1e erau cre~terea copiilor ~i grija casa, lasindu-l pe sot sa se ocupe de lumea exterioara.
pentru casa. In timpulliber, de se angajau in activitati voluntare ~i Functionali~tii sustin ca aceasta diviziune a muncii este inca
caritabile in comunitatile lor.
eficienta (Parsons ~iBales, 1ff55).F41miliaare nevoie de speciali~ti:
Pe scurt, rolurile genurilor au devenit stereotipe: sotul/tatal, un lider expresiv, care se preocupa de fJ?latiile ei interne, ~iun lider
furnizorol con~tiincios, iar sotia/ mama gospodina multumita care instrumental care pune familia in lega:tura cu lumea exterioara.
are mare grija de sotul ~i copiii ei. Stereotipurile personalitatii au De~i nu este necesar ca femeile sa fie conducatori expresivi ~ibar-
dezvoltat, in paralel, aceste roluri. Femeile trebuiau sa fie tandre, batii lideri instrumentali, diviziunea muncii de mai inainte, care i~i
sensibile fata de altii ~i grijulii. Ele crau considerate dependente, avea originea in biologie, era un sistem eficient ~i astfel, u~or de
sentimentale, pasive ~i conformiste. Ele nu trebuiau sa aiba prea continuat. Deopotriva de importante, cele doua sfere - casa ~ilumea
multe cuno~tinte despre mecanica, atletism sau politica. Datorita exterioara - ~i-au impus, traditional, diferite grade de prestigiu,
dedicarii carninului ~icopiilor, nu era necesar ca ele sa aiM cuno~- prima neinsuflind la fel de mult respect ca a doua. Astfel, barbatilor
tinte despre complexitatea lumii exterioare; ele se puteau bizui, in care au rol instrumental Ii se acorda mai mult prestigiu ~iautoritate
mod pasiv, pe sotii lor. decit femeilor care joaca rolul expresiv.
Barbatii, pe de alta parte, trebuiau sa fie hotariti, increzatori in Aceasta conceptie a fost, in general, acceptata pina recent, cind
ei in~i~i, competenti ~ipriceputi intr-o serie de domenii care Ie da- criticii au inceput sa 0 atace ca este demodata. Date fiind inlesnirile
deau posibilitatea sa aiM succese in lumea "exterioara". Rolurile moderne, limitele de virsta mai mari ~inumarol mai mic de copii,
lor profesionale aveau priori tate fata de rolOOle din familie; de~i printre alte schimbari, femeile nu mai trebuie sa-~i dedice viata
aceasta situatie poate nu era totdeauna preferata, in general, ea era relatiilor interne, expresive in cadrul farniliei. De asemenea, schim-
considerata buna pentro familie. barea climatului social ~i economic pledeaza impotriva rolurilor
inflexibile fie pentro barbati, fie pentru femei.
224
225

('Oi\Li\ 15 INTROlJUCERE fN S<X:IOLCX,IE


o conceplie a conflictului Pentru teoreticienii conflictului, mativ trei sferturi lucrau toata ziua. Mai mult de jumatate dintre
femeile disatorite fac parte din forta de munca. Cam doua treimi
argumentul functionalist este, pur ~isimplu, 0 modalitate de a justi-
fica puterea grupului dominant. Indiferent cum au inceput deose- din femeile casatorite, cu copii de ~coala ~i mai putin de jumatate
birile intre barbati ~ifemei in privinta puterii, ele au fost mentinute, cu pre~colari, lucreaza; cifrele sint considerabil mai mari pentru
femeile divoqate.
deoarece cei care beneficiaza de aceste deosebiri au putine motive
Totu~i, barbatii ~i femeile continua sa dea dovada de deosebiri
sa schimbe situatia (Colins, 1985).
Teoreticienii conflictului sustin ca sursa deosebirilor dintre rolu- in privinta tipurilor de slujbe pe care Ie detin. Femeile predomina
rile genurilor se gase~te in inegalitatea economica. Intrucit se con- in slujbe au fost considerate "feminine": functionari, comert ~i
servicii. Barbatii ocupa profesiuni, pozitii manageriale ~i munci
sidera ca barbatii, in rolurile lor traditionale, au 0 mai mare contri-
calificate. De~i situatia se schimba, segregatia traditionala pe baza
butie economica in societate decit femeile, lor li se acorda mai
de Sex este destul de obi~nuita in lumea profesiilor. Iar femeile
m~lt prestigiu ~i mai multa putere. In societatile in care femeile ~i
ci~tiga mai putin de doua treimi din venitul barbatilor in slujbe
barbatii contribuie relativ egalla economia societatii, inegalitatea comparabile, de~i deosebirea se reduce.
dintre genuri este mult mai mica. Blood ~i Wolfe (1960) demon-
streaza ca ~i in Statele Unite puterea unci femci in familie cste Educatia
direct legata de contributia ei economica.
,
Astazi, tcoria functionalista ~i cea a conflictului sint intr-un Colegiile ~iuniversitatile erau exclusiv pentru barbati. Aceasta
dezacord mai mic decit erau in trecut. Multi teoreticieni ai conflic- situatie de asemenea s-a schimbat. Din ce in ce mai multe femei
tului accepta ideea ca diviziunea traditionala a muncii dupa sex a intra in institutii de invatamint superior; de fapt, in zilele noastre
fost, probabil, functionala cindva. De asemenea, un numar din ce mai multe femei decit barbati frecventeaza aceste institutii. Acela~i
in ce mai mare de functionali~ti inteleg ca rolurile traditionale nu lucru este adevarat, intr-o oareC(aremasura, pentru educatia postuni-
mai sint la fel de functionale cum ar fi putut fi cindva. versitara. Mai multe femei dicit bWbati i~i iau licenta, de~i e mai
probabil ca barbatii sa ia doctoratul in [tlozo:f1e,care este considerat
un mijloc de a ajunge la profesiuni supefioare. Aceasta situatie de
Rolurile contemporane ale genurilor asemenea se schimba destul de rapid.
Prezenta crescuta a femeilor in forta de munca nu a pus capat
Astazi, rolurile genurilor sint mai flexibile decit erau in trecut. segregatiei sexuale in acest domeniu, ~iacela~i lucru este adevarat
De~i persista multe conceptii traditionale despre rolurile genurilor, pentru institutiile de invatarnint superior. Femeile urmeaza inca
este permisa ~ichiar incurajata 0 variatie considerabila. Mai multe ~coli diferite de barbati. E mai putin probabil ca ele sa urmeze
femei fac parte din forta de munca, iar cuvintul menajer a intrat in programe in domeniul ~tiintei ~i al ingineriei ~imai probabil sa se
limba. Din ce in ce mai multe organizatii prevad clauze pentru concentreze asupra disciplinelor umaniste ~i a ~tiintelor sociale.
concediu "patem" mai degraba decit "matem", in cazul na~terilor Chiar daca din ce in ce mai multe femei se inroleaza in programe
~i a ingrijirii de inceput a copiilor. comerciale, cele mai multe diplome in acest domeniu Ie iau barbatii.

Munca Politica
In ultimii ani, a existat 0 schimbare remarcabila in baza econo- In Statele Unite, femeile au primit dreptul de vot doar in 1920.
mica a inegalitatii intre genuri. In timp ce in 1900 doar 20% dintre Pina de curind, putine fcmei detineau 0 functie importanta electiva
femei lucrau mafaracasei, in 1987 cifra erainjur de 55% ~iaproxi- sau prin nurnire. Si aceasta situatie s-a schimbat, dar mai rapid la

226 227
nivellocal dedt la nivel national. in prezent, exista un mare numar copilariei (lnainte de virsta de zece ani ~iin primii ani ai adolescen-
tei), deseeri baietii se angajeaza in activitati de echipa, cum sint
de femei primar ~idteva pe post de guvemator. Se gasesc femei in
sporturile, in care competitia ~iregulile sint extrem de importante.
Congres, iar Geraldine Ferraro a candidat pentru postul de vicepre-
Pe. qe aHa parte, fetele se implica adesea cu mai putine colege in
~edinte al Statelor Unite. Dar de~i puterea politica a femeilor cre~te,
ea nu este proportionala cu numarullor din populatie. actl~itati mai putin organizate ~i mai spontane, care au reguli mai
putin stringente (e.g., saritul corzii, statuI de yorba ~i cintatul).
Aceasta deosebire se reduce spre sfir~itul copilariei ~iin adolescentii.
Gospodaria ~colile Pina destul de recent, manualele de ~coala de obicei
Din ce in ce mai multi soti participa la indatoririle gospodare~ti. prezentau baieti ~ifete in rolurile specifice ale genurilor. De pilda,
Totu~i, caminul este inca considerat, in primul rind, domeniul ~i baietii din povestiri erau activi, iar fetele, pasive; fetele se jucau cu
responsabilitatea femeilor. Sarcinile gospodare~ti ale sotului tind papu~i, baietii cu camioane ~i soldati. Femeile ~ibarbatii erau pre-
sa se concentreze asupra ma~inii familiei, asupra finantelor, a gazo- zentati in rolurile parinte~ti caracteristice. Con~tientizarea cresdnda
nului ~i a reparatiilor. De~i multe sotii ~i soti i~i impart sarcinile a industriei editoriale ~i a presiunii crescinde asupra ei au dus la 0
gospodare~ti, deseori participarea nu este absolut egala, ~i multe schimbare considerabila a portretizarii rolurilor genurilor in manua-
femei se pomenesc ca trebuie sa aiba cel mai mult grija de copii, sa lele ~colare ~iin materialele didactice.
gateasca, sa faca gospodarie ~i sa mearga ~ila serviciu. Hochschild Programele ~coli1or secundare au reflectat, in general, rolurile
(1989) a numit aceasta "schimbul al doilea". traditiollale ale genurilor. Baietii urmau comequl ~i ~tiillta, fetele
Totu~i, efectul complet al naturii schimbiUoare a rolurilor genu- economia casnica ~i literatura. Din nou, 0 mai mare con~tientizare
rilor trebuie inca studiat. in mod evident, barbatii participa din ce ~i 0 mai mare presiune sociala au dus la schimbare. Profesorii ~i
in ce mai mult, alaturi de sotiile lor, la ingrijirea copiilor ~ila trebu- indmmatorii profesionali, in,numar din ce in ce mai mare, 1isflituiesc
rile gospodare~ti. Transmiterea noilor conceptii despre rolurile genu- pe elevi sa unneze cursuri ~reii intereseaza ~icare Ie vor fi folosi-
rilor prin socializare (vezi Cap. 6) va duce, probabil, la 0 cre~tere toare, indiferent de particulaiitati'ie genurilor.
a numarului barbatilor care sint dispu~i sa accepte responsabilitati Mass-media Mass-media - filtrl'ele, cartile, reviste1e ~i,in spe-
casnice in viitor. cial, te1eviziunea - sint agenti importanti ai socializarii (vezi Cap. 6).
Nicaieri nu au fost mai consolidate tipurile traditionale ale rolurilor
Socializarea rolurilor genurilor genurilor decit in mass-media (Busby, 1975). Pina foarte recent,
barbatii erau, de obicei, prezentati ca reprezentanti ai legii, duri ~i
~ Familia Rolurile genurilor sint invatate in cursul socializarii. neinfricati, oameni de ~tiinta straluciti, doctori speciali~ti ~iavocati
In familie, copiii sint tratati ca baieti sau fete. Traditional, baietii
dibaci. Ei i~i asumau raspunderi in afara de propriul dmin, unde
trebuie sa fie activi, duri ~i independenti. Fetele au fost invatate sa
erau incurcati de provocari simple, cum ar fi ma~ina de spalat vase
fie bUnde, atente ~i dependente. 0 parte din aceasta invatatura a
~i pregatirea unui sandvi~ cu brinza la gratar. Femeile, pe de alta
fost directa, ca atunci dnd baietii sint tratati mai aspru dedt fetele;
o alta a fost indirecta, ca atunci dnd copiii observa comportamentul parte, erau, in general, pur ~isirnplu decorative. Erau dragute, supuse
barbatilor ~ideseori tintele comediei. Activitatile lor se concentrau
genului la parintii lor. De~i astiizi familiile folosesc mai putin hainele
in juml caminului.
albastre tipice pentru baieti ~i roz pentru fete, exista multe dovezi
ca cele doua sexe sint tratate diferit (Major, 1981). Aceste p0l1retizari stereotipe au illceput sa se schimbe spre sfir-
Grupele de virsta Grupele de aceea~i virsta de asemenea ~itul anilor '80, femeile fiind prezentate din ce ill ce mai mult in
pozitii cu responsabilitati, ca factori activi in viata, in loc de specta-
joaca un rolin socializarea genurilor. Activitatile grupelor de baieti
~i de fete difera in mod semnificativ (Lever, 1978). La mijlocul toare pasive ~i atragatoare.

228

229 ~
Goffman (1976) demonstreaza efectele practicilor publicitatii Unii considera sexismul institutional mai distructiv dcdt sexis-
asupra socializarii rolurilor genurilor. Ca ~iteleviziunea, publicitatea mul ca atitudine personala. Indivizii care au prejudecati 1mpotriva
tiparita a avut un rol important In prezentarea barbatiJor ~ifemeilor femeilor ~i au atitudini discriminatorii fata de ele pot fi 1nfruntati,
In ipostaze care consolidau stereotipurile traditionale. iariQeile ~iactiunile lor pot fi schimbate. Dar sexismul institutional,
Barbatii erau tacuti sa para mai 1nalti ~ide aceea mai putemici; ca~i rasismul institutional, este mai patrunzator ~i mai greu de
femeile erau, deseori, aratate 1ntinse In pat sau pe 0 sofa sau ~ez1nd rezolvat ca eel individual. De pilda, politia ~i sectiile de pompieri
pe du~umea - un loc subordonat. au exclus, In mod traditional, femeile din rindurile lor, de~i unele
femei slnt, tara 1ndoiala, capabile de a 1ndeplini aceste slujbe. Pro-
gramele guvemamentale de actiune afirmativa care se adreseaza
SEXISMUL rasismului (vezi Cap. 11) 1ncearca, de asemenea, sa remedieze re-
zultatele practicilor sexiste de angajare.
Sexismul este intrat ad1nc In 1nsa~i limba societatii noastre. De
pilda, dnd genul este necunoscut sau neimportant, este folosita
Ideologia forma masculina. Practicile lingvistice ca aceasta arata elt de
patrunzator, dar subtil este sexismul. De dtiva ani, scriitori ~i
Schimbarile In rolurile traditionale ale genurilor nu s-au produs publici~ti cauta diferite modalitati de a elimina sexismul din limba.
tara lupta. Practicile initiale au reflectat ceea ce a ajuns sa fie numit
sexism, ideea ca un sex (de obicei eel feminin) este, inerent, inferior
celuilalt. Sexismul este similar rasismului prin aceea ca se refera ,
Reactiile la sexism
la 0 1ntreaga categorie de indivizi, se bazeaza pe atribute fizice ~i
reduce probabilitiitile economice ~isociale ale indivizilor respectivi.
Ideologia sexismului l~i are originea In parerea ca barbatii slnt, Feminismul
;;", .'
In mod natural, superiori femeilor. Sistemele de credinta ale majo-
ritatii religiilor importante ale lumii sustin aceasta idee, deoarece
o reactie la sexism a fost na~ter~~le~inismului, 0 mi~care so-
In Vechiul Testament ("Binecuv1ntat e~tiTu, 0, Stiip1neDumnezeul ciaIa (vezi Cap. 22) organizata pentru a elimina atitudinile sexiste
nostru, Rege al Universului, ca nu m-am nascut femeie"), In Noul fata de femei. Feminismul ataca ideea ca conceptiile traditionale
Testament ("Barbatul este imaginea lui Dumnezeu ~ireflecta. gloria despre rolurile genurilor slnt naturale ~inecesare unei societati efi-
lui Durnnezeu; dar femeia este reflectarea gloriei barbatului"), iar ciente. Femini~tii suspn ca stratificarea dupa gen reduce posibilitatile
In Coran ("Barbatii slnt superiori femeilor datoriHi caliti'ltilor prin profesionale ~ieducationale a peste jumatate din populatie ~iaccen-
care Dumnezeu le-a dat superioritate"). tueaza ca aceasta nu este doar discriminatorie, ea este disfunctionaIa
pentru societate, care are nevoie de elt mai multi oameni educati ~i
calificati fie ca slnt barbati sau femei, ca sa duca la 1ndeplinire
Sexismul institutional , sarcinile necesare.
De asemenea, femini~tii lupta 1mpotriva hartuielii, oriunde are
Sexismul se aseamana cu rasismul ~i prin aceea ca are doua loco Femeile relateaza, cu 0 oarecare frecventa, avansuri sexuale
manifestari: cea personala (individuala) ~iceainstitutionala. Cu alte nedorite, In special din partea celor care au autoritate la locul de
cuvinte, credinta In superioritatea inerenta a barbatilor este urzita munca sau In ~coala. Violul comis de un biirbat cunoscut de victima
In structura sociala ~iafecteaza posibilitatile economice ~i sociale (acql(aintance rape) sau angajat 1ntr-o activitate sociala, cum ar fi
ale femeilor fie ca are sau nu scopuri personale. o 1ntllnire cu victima, constituie 0 preocupare cresdnda. Femini~tii

230

231 ~
cer, cu insistenta ~iurgent, legi ~iproceduri pentru protejarea femei·· Ace~sta imbatrinire a populatiei aduce cu ea multe probleme
lor 1mpotriva acestor practici distructive. sociale. In sfera profesionala, asigurarea folosirii adecvate a tinerilor
aUituri de pensionarea adecvata ~i satistacatoare a batrinilor, In
Rezistenta, la feminism sp'ecial dnd conditiile economice se 1nrautatesc, este 0 dilema care
'..;,''f;".' ,

incl:l'nu a fost rezolvata. Trebuie asigurata 0 asistenta medicala


Feminismului i se opun cei care imbrati~eaza conceptia traditio- adecvata pentru vlrstnici, care apeleaza mult la acest serviciu. Efici-
nala a rolurilor specializate pentru barbati ~ifemei. Unii barbati se enta sistemului asigurarilor sociale a fost pusa sub semnulindoielii,
opun feminismului pentru ca Ie ameninta influenta ~i controlul. Si deoarece numarul pensionarilor cre~te mai repede dedt pot mun-
unele femei se opun feminismului, indeosebi ce1e care au introdus citorii sa completeze fondul necesar pentru intretinerea lor.
conceptia traditionala a rolurilor genurilor in propriullor compor- Relatiile sociale trebuie mentinute mtr-un moment In care moar-
tament al rolului genului ~i obtin satisfactie din aceasta. Altele se tea ~i probleme de sani'itate reduc reteaua familiei ~i a prietenilor
opun feminismului din parerea gre~ita ca toate sustinatoarele aces- construita de-a lungul unei vieti. De asemenea, prezenta unei at1t
tuia urasc barbatii ~iincearca sa-i atite pe ace~tia impotriva femeilor de numeroase populatii de cetateni virstnici este tara precedent in
~ipe femei impotriva lor. A1tii nu se opun feminismului, dar critica societatea americana. Ca 0 consecinta, relatiile intre tineri, cei de
practicile "sexiste" care ii dezavantajeaza pe barbati (e.g., frecventa virsta mijlocie ~ivirstnici se schimba. Prezenta bunicilor 0 perioada
prezumtie ca, in caz de divort, copiii ar trebui sa fie dati mamei). mai indelungatii dedt in trecut ~inevoia 1ngrijirii parintilor virstnici
Sustinatorii feminismului au crescut ca numar ~i influenta in de- mai mult timp dedt era posibil ~i necesar in trecut sint doar doua
cursul anilor. exemple ale schimbarilor care au survenit 0 data cu incaruntirea
Americii.
o consecinta a acestor schimbari In societatea americana a fost
dez~o1tare~ do:ne~ni.u~~igeftJ1tologiei sociale, studiul aspectelor
viRSTA $1 SOCIETATEA sOClaleale Imbatnmm. ".;q

La fel ca ~i sexul, virsta este 0 componenta universal a pentru


atribuirea sarcinilor in societate. Fiecare societate acorda diferite
niveluri de prestigiu ~i acces variat la resursele bazate pe v1rsta.
iMBATRiNIREA
Stratificarea dupa virsta este de aceea la fel de obi~nuita ca ~i stra-
tificarea dupa sex.

Schimbarile bi%gice
incaruntirea
J
societatii
J
State/or Unite
Citeva dintre schimbarile fizice asociate cu procesul de imbatri-
In timpul acestui secol, s-a produs 0 schimbare semnificativa1n nire slnt pierderea greutatii ~i a 1naltimii, 1ncaruntirea parului ~i
structura v1rstelor societatii americane. In 1900,jumatate din ame- zbircirea pielii. Oasele devin oarecum mai fragile ~i se rup mai
ricani erau sub virsta de douazeci ~itrei de ani (v1rsta medie) ~imai u~or in accidente, iar artrita (~i deseori infirmitatea) este obi~nuita.
putin de 5% erau mai batrini de ~aizeci ~i cinci de ani. In 1990, Tulburari care ameninta viata, cum sint problemele cardiace, crize1e
procentajul americanilor peste vifsta de ~aizeci ~i cinci de ani a (de apoplexie sau paralizie) ~i cancerul, devin mai probabile pe
fost mai mare dedt dublu fata de anul1990 (aproximativ 12%), masura imbatrinirii. Recent, a crescut preocuparea pentru boala
iar v1rsta medie a sarit zece ani, la treizeci ~i trei. ltIi Alzheimer (0 tulburare serioasa care ducela pierderea cresdndii.

232 233
a memoriei, la dezorientare ~ila pierderea unor functii fizice impor- pierderea slujbei, la 0 virsta la care este improbabil sa mai gaseasca
tante. o alta ocupatie convenabiHi.
Totu~i, oamenii imbatrinesc diferit ~inu toti sint sortiti sa sufere
de 0 boala care debiliteaza. Multi batrini ramin saniito~i intr-un
"~~sursele economice limitate
grad rezonabil. Mai putin de 1% dintre batrini sint tintuiti la pat,
iar 70% dintre cei peste ~aizeci ~icinci de ani afirma ca au 0 sanatate Pensionarea sau ~omajul fortat deseori provoaca 0 reducere a
intre "buna" ~i "excelenta" (Centrul National pentru Statistica Sa- venitului. Ajutoarele de la asistenta sociala sint ~iele limitate, de~i
natatii, 1987). acestea nu au fost calculate sa acopere integral deficituf rezultat
prin pensionare. La aceasta virsta multi au nevoie de mai multa
ingrijire medical a, la costuri din ce in ce mai marl. In general,
Schimbarile psiho/ogice aceste costuri nu sint acoperite in intregime de asigurarea de sana-
tate, chiar prin "Medicare ~i Medicaid" (doua programe guvema-
S-a crezut ca virstnicii sufera aproape totdeauna de deteriorari mentale pentru asigurarea sanatatii).
mentale ~iintelectuale progresive ~iimportante, 0 data cu ~ubrezirea Multe planuri pentru pensionare nu acopera in mod adecvat
sanatatii. Dovezile actuale sugereaza ca ~iaceasta situatie este foarte cre~terile costului vietii, astfel diminuind puterea de cumparare a
variabila. Pina recent, de pilda, se presupunea ca puterile intelectuale virstnicilor. Diferentele de venit, consemnate mai inainte, dintre
scad incepind cu virsta de douazeci ~icinci de ani. Acum pare c1ar barbati ~i femei cre~c pentru virstnicii care nu lucreaza. In mod
ca nu exista 0 asemenea deterioare universala; de fapt, unele dimen- asemanator, virstnici din grupurile minoritare 0 duc mai rau decit
siuni ale inteligentei pot chiar cre~te 0 data cu virsta. Acele aspecte virstnicii, in general.
ale inteligentei care necesita 0 coordonare fizica sau invatarea unor
materiale noi vadesc un oarecare dec1in la batrinete (Schaie, 1980).
Totu~i, etaloanele care verifica folosirea cuno~tintelor existente nu Izolarea sociala i('", ""
vadesc aceasta; capacitatea verbala ~i abilitatile numerice par, de De~i cei mai multi virstnici continua sa dUc3.0 viata sociala
fapt, sa creasca 0 data cu virsta (Baltes ~i Schaie, 1974) activa, decesele din ;inul familiei ~i'~~prietenilor des~ori reduc
De asemenea, contrar parerii generale, aparent, personalitatea cercurile sociale. De asemenea, pensionarea ~i problemele de sa-
se schimba putin 0 data cu virsta (Neugarten, 1977). Totu~i, virst- natate pot sa-i izoleze pe unii de activitatile sociale. Aceste probleme
nicii par sa devina mai introspectivi ~imai preocupati de propriile sint chiar mai mari pentru cei foarte batrini, cei de optzeci de ani
ginduri ~i sentimente decit inainte. Dar se pare canu se produc in sau mai mult. Celor mai multi oameni Ie este greu sa fie singuri;
mod universal sch~mbari dramatice ale personalitatii. pentru biitrini, indeosebi pentru cei care au probleme cu sanatatea,
singuratatea poate fi foarte demoralizantii. Intrucit femeile traiesc
mai mult decit biirbatii ~i intrucit multe femei virstnice din zilele
Schimbarea culturala $i sociala noastre au crescut intr-o cultura care sustinea rolul traditional al
femeii dependente, izolarea social a este chiar mai devastatoare
pentruele.
Munca §i pensionarea
Maltratarea batrinilor
Pentru multi, virsta duce la pensionare, ceea ce inseamna 0 retra-
gere dramatica din activitatea care le-a dat vietii 0 directie ~i un In ultimii ani, s-a acordat 0 atentie deosebita violentei in familie
sens. Totu~i, pentru unii, problema este mai putin pensionarea decit (vezi Cap. 13). Una dintre problemele care a aparut a fost maltra-

234 235
tarea batdnilar (elder abuse) de dltre membrii familiei. Acest cam- o teorie functionalista
,
partament abuziv paate Iua forma vialentei verbale sau fizice, forma
explaatarii financiare sau a neglijarii. StudiiIe recente sugereaza '.. Unii sacialagi au cansiderat ca inegalitatea intre virste i~i are
ca aproximativ patru procente dintre v'irstnici s'int maltratati, ~i arigmea in schimbarile praduse de industrializare. Aceste schimbari
aceasta este prababil a subestimare, deaarece persaanele care sint au acardat a mai mare valaare adultilar tineri datarita puterii ~i
tratate diu refuza sa discute a problema atlt de jenanta cu cercetatarii energiei lar. Batdnii au fast cansiderati mai putin utili sacietatii
industriale.
sau cu autariHitile (Clark, 1986).
Tratamentul abuziv pare sa fie mai abi~nuit in familiile in care Un exemplu al acestei conceptii este teoria retragerii (disen-
batrinii stau prast cu sanatatea. Unii aameni, incarcati cu grija gagement theory), farmulata de Cummings ~i Henry (1961), care
parintilor, gasesc ca aceasta pavara financiara ~ipsihalagica, adau- sustine nevaia ca batrinii sa se retraga treptat din pazitiile de respan-
gata la indataririle lar fata de prapria satie ~i cap ii, duce la a frus- sabilitate saciala. Intrucit tati aamenii mar, este avantajas ca ei sa
trare considerabila, care este apai desdircata pe parintii batrini. fie inlacuiti dupa a metada bine dnduita, ca sacietatea sa-~i paata
cantinua mersul in mad lini~tit. In felul acesta, statutele ~iralurile
in sacietate pat persista chiar cind acupantii ~i actarii lar pier.
Cei care sustin aceasta tearie arata ca retragerea este avantajoasa
INEGALITATEA iNTRE ViRSTE ~ipentru batrini. Pe masura ce capacitatile lar se diminueaza, munci-
tarii care imbatrinesc, in special in societatile industriale cum sint
Statele Unite, ar primi tara indaiala cu bucurie ~ansa de a scapa de
unele presiuni pe care prafesiunile lar Ie creeaza. Atunci, ei ar
Discriminarea vfrstelor putea participa la activitatil,tplac~te ale pensianarilor. Criticii arata
ell multi aameni batr'ini sinf.faarte fericiti sa lucreze ~i nu var sa
Are la baza justificarea tratamentului inegal prin ideea ca a renunte la acest ral, indeasebi dadi acesta tanstituie elementul fen-
categarie de virsta este inerent inferiaara altar categarii de virsta. tral al vieth lar. Pentru unii, dezavantajele ecanamice ale lipsei
Asemenea rasismului ~i sexismului, fundamentul pentru aceasta tatale de acupatie sint, pur ~i simplu, prea mari, ~i unele profesii
farma de discriminare i~i gase~te ariginea in caracteristicile fizice. permit a retragere paqiala.
Descansiderarea batrinilar se bazeaza pe stereatipuri. Termenul
biitrm este folasit pentru a descrie a categorie de aameni mai dcgra-
ba dedt indivizi. Se face a mica distinctie intre biitr'inii care sint o teorie a conflictului
sanata~i fizic ~imental ~icei care nu sint. Deseari, aceste stereatipuri
sint subtile. De pildii, mass-media deseari prezintii daar persaane Teoreticienii conflictului au opiirere cu tatul diferitii. Ei consi-
tinere ~i siinataase in reclame. C'ind 'in mass-media s'int prezentati derii inegalitatea intre virste un alt exemplu de discriminare impo-
aamenii virstnici, ace~tia vind un pradus celar din categaria lar- triva unui grup min,aritar. Cei in putere, tinerii ~i adultii de virstii
in general, ceva pentru ameliararea sanatatii. Punind accentul pe mijlacie, incearcii sii-~i mentina avantajul. Sacietatile industriale
tinerete ~ivitalitate, mass-media sugereaza cii batrinetea ~ibatrinii maderne se canfrunta frecvent cu ~amajul, iar discriminarea vlrstelor
nu sint dariti. Aceasta partretizare negativa a oamenilar batrini se permite ca anumite categarii de virstii (batrinii ~i cei faarte tineri)
ameliareaza incet. sii fie tinute in afara pietei fartei de munca, astfel aferind tinerilar
~i adultilar de virsta mijlacie a mai mare ~ansa de a gasi slujbe. De

236 237
aseII?-enea,batrinii sint considerati mai putin productivi ~i, astfel, organizatii pentru a promova interesele batrinilor. In 1972, Maggie
mai costisitori; prin indepartarea lor sint aparate intereseleecono- Kuhn, administratorul unei biserici, a fondat Gray Panthers, oorga-
mice ale celor de la putere. Se sustine ca in ta'rile necapitaliste, i. l\~zatie compusa din tineri ~i hatrini, care militeaza pentru schim-
e., cele ale caror scop nu este profitul (vezi Cap. 17), batrinii sint bar~a tratamentului hatrinilor de catre societate. Poate cea mai
tratati mult mai bine. puternica, din punct de vedere politic dintre aceste organizatii este
Criticii, ca ~iteoreticienii retragerii, sustin di bamnii trebuie sa Asociatia Americana a Pensionarilor [American Association ofRe-
fie protejati ~i institutiile societatii mentinute, in ciuda mortalitatii tired Persons (AARP)]. Aceasta are multi membri, un buletin rus-
umane - iar aceasta reclama 0 metoda de pensionare bine rinduita. tribuit prin abonament ~i se bucura de 0 mare influenta in politica
De asemenea, tinerii trebuie sa fie scutiti de obligatia de a munci, nationala ~i de stat.
ca sa creasdi ~i sa se dezvolte. Alti critici arata ca, ne place ori nu Presiunea politica a acestora ~i a altor grupuri a fost extrem de
ne place, sistemul economic din Statele Unite trebuie sa tina seama eficienta. Guvernul federal ~i guvernele multor state au votat legi
de costurile fortei de munca; forta de munca neproductiva trebuie care interzic pensionarea f0rtata din cauza virstei. Ajutoarele dti la
rncuUi mai productiva sau indepartata. asistenta sociala sint acum legate de nivelurilede inflatie, ~i a fost
creat Medicare - un program national de sanatate pentru hatrini.

o teorie a interactiunii
, .
simbolice
Multe dintre aceste succese sint rezultatele unei actiuni directe ~i
organizate intreprinse de batdni .

Teoria (substituirii) activitafii (Friedman ~iHavighurst; 1954),


o alternativa la teoria retragerii, scoate in evidenta importanta unui Capitolul a inceput prin a face distincjia intre sex ca un
nivel ridicat al activitatii sociale pentru satisfactia personala ~isenti- concept biologic §i gen.ca 0 creafie culturala §i sociala. Au
mentul de sine printre hamni. Inspidndu-se masiv din teoria interac- fost prezentate, pe scurlf/i!nelepeosebiri biologice caracteris-
tiunii simbolice, teoria activitatii pune accentul pe sentimentul de tice dintre barbafi §ifem~i: cum afost punctul de vedere ca un
sine care deriva din statutele pe care oamenii Ie ocupa ~idin rolurile sex este "mai slab" decit celaldi!.'Ait fost discutate dovezile
pe care Ie joaca. Batdnii nu se deosebesc de oamenii mai tineri; ei psihologice ale deosebirilor dintre barbafi §i femei. Au fost
nu ar trebui tratati diferit. Sustinatorii acestei teorii pun accentul ~i descrise studii ale copiilor §i ale altor societafi, pentru a explica
pe deosebirile existente printre oamenii vlrstnici. Unii vor sa se radacinile biologice ale diferenjelor dintre genuri. in general,
retraga; altii nu vor. Nu exista 0 actiune potrivita pentru toti hatrinii. s-a ajuns la concluzia ca deosebiriledintre barbafi §i femei
CriJicii acestui punct de vedere sustin ca teoreticienii activitatii sint mai mult un rezultat al educafiei culturale decft alfactorilor
nu intra in conflict cu realitatea ca unii batdni au dificultati cu biologici innascuji.
sanatatea, precum ~ialte probleme, care le-ar indreptati retragerea Rolurile tradifionale ale genurilor - femeia acasa, barbatul
din roluri grele ~i stresante. la munca - au devenit stereotipuri §i au consolidat separarea
sexelor. Teoria funcfionalista susfine ca rolurile tradifionale
ale genurilor pur §i simplu valorifica deosebirile biologice
React;; la inegalitatea intre virste dintre barbaji §i femei. Teoreticienii conjlictului, pe de alta
parte, considera aceste stereotipuri 0forma a stratificarii, care
Batrinii au ajuns un grup mult mai activ din punct de vedere f§i are radacinile in factori economici.
politic in ultimul sfert de veac. Luind exemplu de la diverse mi~cari Rolurile genurilor s-au schimbat in ultlmele decenii. Se
politice din anii ~aizeci ~i ~aptezeci, s-au constituit mai multe ajla in cfmpul muncii mai multe femei dedt oridnd mainte,
238 239
chiar mame ale copiilor mid Totu$i, segregalia pe baza de $i a biitrfnilor de pe piata fortei de munca. Importanta activitatii
sex fnca exista fn tipurile de slujbe detinute. De asemenea, pentru conceptia despre sine a biitrfnilor, derivata din teoria
sfnt angajate mai multefemei fn colegii $i universitati $i, pro- interactiunii simbolice, a fost descrisa ca 0 alta alternativa a
babil, vor fi mai active in politica dedt fnainte. Mai mulli soli ""(eeriei pensionarii.
au grija de copii $'i f$i asuma responsabilitati gospodare$ti. '.. in final, s-a aratat ca un numar de organizatii recent con-
S-a facut 0 analiza pentru a arata cum socializarea fn familie, stituite promoveaza $i apara interesele biitrfnilor. Acestea au
grupa de vfrsta, $coli $i mass-media contribuie la ideile tradi- ajuns din ce fn ce mai influente $i au determinat votarea unei
tionale despre rolurile genurilor. S-a aratat ca fn ultimul dece- legislatii importante $i avantajoase.
niu s-a pus accentul fntr-o mai mare masura pe flexibilitatea
rolurilor.
S-a discutat de~pre sexismul personal $i cel institutional,
caperechi ale rasismului. 0 reaclie la sexism afost dezvoltarea
feminismului, 0 mi$care sociala al carei scop era eliminarea
atitudinilor sexiste fata de femei. Obiectiile fmpotriva jemi-
nismului se bazeaza pe dorinta de a mentine privilegiile exis-
tente $i de a pune capat rolurilor genurilor fnsu$ite cultural,
conceplii grqite despre ce estefeminismul, $i 0 nelini$te ca el
se limiteaza la eradicarea discriminarii fmpotriva femeilor.
De asemenea, afost discutata Vlrsta ca 0 baul pentru stra-
tificarea sociala. Societatea americana a fmbatrfnit fn timpul
acestui secol,faptul acesta dudnd la dezvoltarea unei specia-
litati, gerontologia sociala, pentru a rezolva problemele fmbii-
trfnirii. Aufost discutate schimbiirile biologice care se produc
o data cu cre$terea vfrstei, cum afost conceptia gre$ita ca toti
oamenii batrfni sfnt bolnavi, fragili sau tintuili la pat.
S-a aratat ca mitul deteriorarii automate a capacitatilor
mentale $i intelectuale ale batrfnilor este neconform cu rea/i-
tatea. A fost prezentata 0 disculie detaliata despre dteva schim-
bari sociale $i culturale (e.g., munca, pensionarea, baza eco-
nomica) care se produc la batrinete. Afost mentionata izolarea
sociala aunor biitrfni $i afost descrisa problema din ce in ce
mai frecventa a maltratarii vlrstnicilor.
Afost discutata problema discriminarii vfrstelor. Functio-
nali$tii sustin necesitatea luarii fn considerare a retragerii
iiillllll!1 biitrinilor din pozitii de raspundere. Pe de alta parte, teoreti-
cienii conflictului contesta argumentul ca retragerea sta la
baza stratificarii dupa vfrsta. Ei arata beneficiile economice
ale celor care detin controlul in exc/uderea celor foarte tineri

240 241
Familia

Familia este un grup social relativ perma~ent de indivizi legati


intt:e ei prin origine, casatorie sau adoptiune. In societatea no astra,
sfute'm extrem de familiari cu 0 anumita versiune a familiei, familia
13 nucleu, ~i, intr-o anumita masura, Cll 0 a doua, familia extinsa.
Exista ~i0 a treia structura familiala importanta: familia poligama.

FAMILIA Familia nucleu


Familia nucleu (nucleadi) consta din doi adulti de sex opus care
intretin 0 relatie sexuala aprobata de societate, impreuna cu proprii
lor copii sau adoptati (Murdock, 1949). Astazi, predominanta aces-
Familia estetendinla
eft avem instituliafundamentala in toate infamilii,
sa fim atit de cufundafi societalile. ne
intru-
este tei forme de relatie este pusa in discutie de recunoa~terea cr~scinda
u$or sa Ie consideram drept bune. Procedind astfel, riscam sa nu a familiilor cu un singur parinte, a familiilor lara copii ~ia "asocierii
Ie inlelegem pe deplin importanla. Totu$i, cfnd este ameninlata conjugale" a cuplurilor de homosexuali ~ilesbienein relatii ce sint
existenlafamiliei, devenim mai con$tienli de ea. Acesta este cazul echivalente functionale ale casatoriei.
in zilele noastre, cfnd utilitatea familiei ca 0 institulie sociala De asemenea, exista doua tipuri de familie nucleu. Unul este
cheie este pusa sub semnul indoielii $i abunda preziceri infrico- familia nucleara de orientare, familia in care ne na~tem ~i in care
$atoare despre decesul ei. ocupam statutul de copil. Prin membrii acestei familii dobindim
Ce este aceasta institulie sociala care creeaza 0 ingrijorare orientarea initiala in viata;'de aici ~i numele ei. Un alt tip este
atit de profunda? Cft este de universala? Este ea, intr-adevar, familia nucleu de procreal!;famitia pe care 0 cream prin disatorie
•. ;

funcfionala, fie pentru societate ca un fntreg, fie pentru indivizii ~i in care detinem statutul de adult.~.veseori, aceasta familie este
care 0 compun? Ce generalizari putemface desprefamilia ame- numita familia "conjugala" datorita pozitiei centrale a legaturii
ricana contemporana $i despre viitorul ei? in acest capitol vom maritale. intrucit familia poate fi privita din aceste doua perspec-
tive, se poate spune ca fiecare familie este compusa din doua familii
raspunde la aceste intrebari in lumina cuno$tinlelor contemporane nucleare.
despre familie.
De aceea, cei mai multi oameni sint membri a doua familii
nucleu. intrucit aceste doua grupuri sociale of era experiente oare-
cum diferite, oamenii sint expu~i la doua categorii de perspective
iNRUDIREA: CONCEPTE ~i indatoriri. in mod obi~nuit, acestea nu sint in conflict. Totu~i,
FUNDAMENTALE uneori, ele pot intra in conflict, de pilda, dnd adultii incearca sa-~i
imparta indatoririle cu copiii ~icu piirintii batrini. Ambele reclama
timp, energie ~iresurse. Echilibrarea acestor indatoriri a devenit 0
inrudirea este "un sistem organizat de relatii, in care indivizii
problema sociala din ce in ce mai mare, in special din cauza duratei
sint legati unul de altul prin legaturi complexe, intretesute ~i cu
de viata crescute a populatiei. Noul termen generalia sandvi$ Ii
ramificatii" (Murdock, 1942: 2). in esenta, inrudirea define~te 0
descrie pe acei adulti maturi care sint prin~i din ce in cemai mult
retea sociala. Elementul cheie alinrudirii este familia.
intre nevoile parintilor care imbatrinesc ~i ale copiilor care cresco

242 243
Familia extinsa intemeierea fami/ii/or
Familia extinsaconsta din doua sau mai multe familii nucleare De~i modurile in care se intemeiaza familiile difera de la 0 socie-
unite prin legatura parinte-copil, care include legaturile intre frati tate)a alta, exista citeva reguli universale, care limiteaza a1egerea
~isurori. De pilda, voi, parintii vo~tri ~ibunicii constituiti 0 familie unhi'partener, ~i anumite practici tipice pe care oamenii Ie respecta
extinsa. Veriga in acest lant sint parintii vo~tri, care sint legati de dnd i~i aleg un partener.
bunicii vo~tri in calitate de copii, iar de voi, ca parinti. Familia
extinsa este, uneori, numita familia "cosangvina" datorita legaturilor
Regulile de alegere a partenerului
de "singe" care ii unesco
Doua reguli fundamentale ~iuniversale ghideaza alegerea parte-
Familia poligama nerului. Prima este exogamia, regula care stabile~te c1asade indivizi
care nu pot fi acceptati ca parteneri conjugali (sau sexuali). Cea
Un tip de familie nepermisa legal in societatea Statelor Unite mai obi~nuita forma a acestei reguli este "tabuul incestului", care
(cu exceptia mormonilor, la inceput) este familia poligama, care interzice, in mod explicit, casatoria intre rudele apropiate. De~i
consta din doua sau mai multe familii nuclcare unite prin legaturi exista exceptii de circumstanta pentru familiile regale in citeva
maritale. In unele societati 0 persoana poate avea mai multe sotii societati, tabuul incestului este un fenomen universal. Exogamia,
sau soti. Cind 0 femeie poate avea doi sau mai multi soti, vorbim ~i,in mod explicit, tabuul incestului, forteaza dezvoltarea aliantelor
despre poliandrie. Cind un barbat poate avea doua sau mai multe utile din afara familiei nuc1eu ~iincurajeaza diversitatea culturala
sotii, vorbim desprepoligenie. Familia compusa dintr-o persoana, ~i sociala.
sotii sau sotiile sale ~icopiii lor se nume~te familie poligama (ter- A doua regula este endogamia, care stabile~te clasa de persoane
menul general denotind atit mai multe sotii cit ~i mai multi soti). cu care este permisa ~i incu:I;ajata casatoria. In multe societati, in
special in societatile foartf,mici:, granita endogama coincide cu
insa~i granita societatii. In general, in..\'Qci~tatilecomplexe, precum
Casatoria Statele Unite, regula endogama se aplica celor cu origine sociala
similara, - aceea~i religie, aceea~i etnicitate, aceea~i rasa ~i clasa
In timp ce familia se rcfera la un grup social, casatoria se refera sociala. Astfel, endogamia incurajeaza solidaritatea de grup (sau
la aranjamentul, aprobat de societate, prin care se creeaza 0 familie. subgrup).
In esenta, casatoria constituie un ansamblu de obiceiuri, idei ~i Exogamia ~i endogamia functioneaza impreuna. Impreuna ele
norme care definesc social modul prin care barbatii ~i femeile se definesc ceea ce sociologii familiei numesc "categoria celor care
pot uni ca sa creeze 0 familie. Deseori, casatoria atrage dupa sine pot fi ale~i", totalitatea persoanelor confirmate social ca partenere
o serie de obligatii socia1e, economice ~i sexuale pentru parteneri. potentiale pentru disatorie. In propria noastra socictate, sintem
incurajati sa alegem un partener marital din categoria celor care
pot fi ale~i. Totu~i, nu mai exista constringerea legala sa procedezi
o PERSPECTIVA MULTICULTURALA ca atare, constr'ingere care a existat, eel putin pentru rasa, pina
destul de recent in unele state. Chiar forta morala ce indeamna la
Familia este 0 institutie sociala universala. Este instructiv sa a1egere din categoria, definita social, a celor care pot fi ale~i a
slabit in ultimii ani, a~a cum a dovedit rata din ce in ce mai mare a
comparam modul in care ea este formata ~i structurata ~i cum
casatoriilor intre grupuri.
functioneaza in diverse societati din lume.

244 245
Practicile de alegere a partenerului ridicata a divoqurilor in Statele Unite in prezent, sistemul pe care
11avem a fost numit "monogamie seriaIa".
Metodele concrete pe care 0 persoana Ie urmeaza pentru alegerea
unui partener variaza in mod considerabilin lume. Totu~i, in gene-
ral, exista patru metode importante pentru a ci~tiga un partener p:,oligamia
marital. Mai inainte am pomenit poligamia sau casatoriile multiple ~i
Una dintre cele mai rare forme este casatoria prin rapt. In socie- doua din formele ei: poliandria, casatoria unei femei cu doi sau
tatile in care femeile sint in numar mai mic decit barbatii, un mijloc mai multi barbati; ~ipoliginia, !:asatoria unui barb at cu doua sau
de a corecta acest dezechilibru ~i de a asigura un numar adecvat de mai multe femei. Exista 0 a treia forma relativ neobi~nuita: casato-
sotii este rapirea acestora de la alte societati. Sint relatate doar ria in grup, in care doi sau mai multi barbati sint casatoriti colectiv
citeva cazuri de 0 asemenea practica. Mai obi~nuita este casatoria
cu doua sau mai multe femei. Une1e aranjamente maritale organizate
prin cumparare. Multe societati practid aceasta forma de alegere in comuniUiti in anii '60 ~i '70 s-au apropiat de aceasta forma.
a perechii. Uneori, cumpararea implica un "pret al miresei" sau un
De~i monogamia este forma de casatorie cea mai practica, ea
"serviciu pentru mireasa" din partea barbatului sau 0 "zestre" din
nu este forma cea mai preferata din lume; aceasta fiind poliginia
partea femeii sau a familiei ei.
(Murdock, 1949). Totu~i, intrucit poliginia deseori presupune mare
a practica de alegere destul de raspindita este casatoria prin bogatie ~i statut social, doar putini 0 pot practica, in societatile
aranjament. In aceasta forma familia barbatului ~i cea a femeii
care 0 permit. Dat fiind numarul relativ egal de barbati ~i femei in
aranjeaza casatoria pentru ei. Cele mai multe societati considera
casatoria 0 legaturasociala importanta, atit de importanta incH ea majoritatea societatilor ~i re1ativ putini indivizi care pot intretine
gospodarii multiple, cele mai multe casatorii sint monogame.
nu poate fi lasata la aprecierea tinerilor relativ imaturi.
In final, practica cea mai cunoscuta este numita casatoria prin
consensul parlilor sau curtea conjugala. In aceasta forma alegerea
este Hisata celor doua persoane. In Statele Unite, consideram, in Modele de de~~elidenta
,
general, ca acesta este singurul mijloc cuvenit pentru alegerea parte-
nerului marital. Totu~i, aceasta nu este 0 parere universalii. Cum ne stabilim obir~ia? Cum determinam cine sint rude Ie
noastre? Diversele societati din lume raspund diferit la aceste in-
trebari. Exista doua modalitati majore prin care poate fi stabilita
descendenta.
Tipuri de casatorie
Exista doua tipuri fundamentale de aranjamente maritale: mono- Descendenta, uniliniara
gamia ~i poligamia.
Descendenla uniliniara stabile~te descendenta doar pe 0 linie
parinteq.sca. Descendenla patriliniara, cea mai frecventa forma in
Monogamia lume, se stabile~te doar pe linie masculina. Descendenla matrili-
Monogamia, casatoria intre un barbat ~i 0 femeie la un mo- niara stabile~te mo~tenirea doar pe linie feminina. Proprietatea,
ment dat, este aranjamentul pe care 11cunoa~tem eel mai bine. Ea numele ~ibunurile de diferite feluri sint transmise fie de la tata la
se potrive~te bine cu numarul relativ egal al barbatilor ~i femeilor fiu, fie de la mama la fiica. Descendenta patriliniara era mai raspm-
de "virsta casatoriei" in majoritatea socieHitilor ~ide aceea permite dita in societatile agrare ~ipastorale preindustriale, deoarece barbatii
fiecarei persoane un partener marital potential. Data fiind rata asigurau 0 mai mare parte din bunurile necesare familiei. In societa-

246 247
tile horticole, in care femeile asigurau 0 mai mare parte din bunu- tina seama de locuintele familiilor nucleu. Acest model reduce posi-
rile necesare familiei, era mai raspindita descendenta matriliniara. bilitatile ajutorului economic ~iale securitatii, dar spore~te posibili-
tatile stabilirii unui grad de independenta.
Descendenta, neuniliniara
Descendenta neuniliniara stabi1e~temo~tenirea atit pe linia mas- Modele de autoritate
culina a familiei, cit ~ipe cea feminina. Sistemul existent in Statele
Unite (~i in cele mai multe societati industriale) este numitdescen- Modul in care puterea ~i autoritatea sint repartizate in familie
denta bilaterala care stabile~te descendenta in mod egal atit pe de asemenea variaza. Modelul eel mai comun estepatriarhatul, in
linia barbatilor ~ia femeilor din partea tatalui, cit ~ipe linia barba- care autoritatea in familie 1iapaqine barbatului. Cind aceasta auto-
tilor ~i a femeilor din partea mamei. Un alt sistem de descendenta litate ii revine femeii, modelul este numitmatriarhat. Cind autorita-
neuniliniara, descendenta dub la, este 0 combinatie liniara justa a tea morala ~i legala apartine atit barbatului cit ~i feme ii, avem un
sistemelor de descendenta matriliniara ~ipatriliniara. Mo~tenirea sistem egalitar.
este stabilitii prin barbatii (nu femeile) din partea tatei ~iprin femeile Sistemul matriarhal se gase~te in putine societati. Barbatii au
(nu barbatii) din partea mamei. avut tendinta de a domina familia. Totu~i, modelele se schimba in
Obir~ia este importanta in majoritatea societatilor. Deseori, ea multe societati, indeosebi in Statele Unite, ca urmare a cre~terii
determina partenerii maritali care pot fi ale~i, pre cum ~idistribuirea numarului femeilor care muncesc ~ia femeilor singure sau divoqate
proprietatii ~i a altor resurse. care sint capi de familie.
Modelele de casatorie ~i familie sint doar 0 parte din cultura
unei societati. Societatea americana pune mare accent pe importanta
individului, poate eel mai bine demonstrat prin Dec1aratia dreptu-
rilor omului. Data fiind a~asta j)nportanta valoare culturala, nu
Societatile din lume se deosebesc in privinta obiceiurilor care este surprinzator faptul ca mode1ele d@c~satorie ~ifamilie din Statele
detennina unde i~i stabilesc re~edinta familiile nou create. Decizia Unite atribuie importanta indivizilot'iniplicati. In alte societati,
a cui familie sa locuiasa aproape demonstreaza repartizarea puterii importanta grupului poate lasa in umbra nevoile individului, i~r
intre barbati ~i femei. Re~edinta contribuie la acea putere prin mode1ele lor de familie ~i casatorie reflecta aceasta importanta. In
marirea implidirii probabile a familiei in casatorie, indeosebi in timp ce modelele altor socieUiti ne pot parea ciudate uneori, unele
cre~terea copiilor. Modelele de re~edinta implica consideratii de dintre modelele noastre Ie pot parea la fel de ciudate lor. Pe scurt,
securitate economica ~iprotectie mutuala. Astfel, normele re~edintei modelele de familie ~i casatorie reflecta ~i influenteaza valorile
generale ale societatii.
stnt elemente importante ale unei societati. Din rapoartele antro-
pologice se evidentiaza patru modele.
Re$edin{a patri/ocala, eel mai comun model, are loc cind doua
persoane se casatoresc ~ii~i stabilesc re~edinta llnga sau in re~edinta o ANALiZA TEORETICA A FAMILIEI
barbatului. Re$edin{a matri/ocala situeaza noul cuplu linga familia
femeii sau cu familia acesteia. Re$edin{a bi/ocala permite noului Familia a fost centrul unei analize intense. Structural- functiona-
cuplu sa aleaga intre a trai cu oricare din cele doua familii sau li~tii au studiat functiile pozitive ale familiei. Teoreticienii conflic-
linga una din ele. Cel mai cunoscut model pentru noi este re$edinta tului, pe de aWi parte, au avut tendinta de a se concentra asupra
neolocala, in care noul cuplu i~i intemeiaza propriul camin tara sa disfunctiilor familiei.

248 249
, universale ale familiei:
Functii Intimitate ~i societate
o ,
teorie functionalista Familia asigura atit contextele sociale initiale, cit ~i cele con-
t~nue, in care sint satis:tacute nevoile umane de afectiune, caldura
Analiza principaHi a familiei din punct de vedere functionalist ~ieqwcatie. Natura intima a vietii de familie este deosebit de potrivita
deriva din operele lui Murdock (1949), Parsons ~i Bales (1955). pentru asigurarea sprijinului afectiv-necesar.
Aceasta perspectiva sustine ca exista anumite functii pe care familia
Ie are in to ate societatile, :tacind familia un factor principal in toata
lumea.
Disfunctiile familiei: 0 perspectiva
a conflictului
Reglementarea activitatii sexuale
Fiecare societate ~pune membrilor sai unele restrictii in privinta Teoreticienii conflictului nu considera familia drept bastionul
activitatilor sexuale. In general, aceste limiiliri restring activitatea afectiunii, al educatiei ~i societatea descrisa de functionali~ti (e.g.,
sexuala la sistemul familial ~i marital, fie ca acesta este monogam Collins, 1985; ~iEngels, 1902, original, 1884). Ei adopili 0 perspec-
sau poligam. Tabuul incestului este 0 alta restrictie care implica tiva radical diferita, punind accentul pe aspecte1e disfunctionale
familia. ale vietii de familie.

,
inlocuirea membrilor societatii Subordonarea femeilor
Restrictiile privitoare la sexualitate urmaresc, in mare masura, Friedrich Engels, colaborator allui Karl Marx, a sustinut ca
asigurarea unui mecanism pentru inlocuirea membrilor societatii familia a subordonat femeile prin transformarea sotiilor in proprie-
de la generatie la generatie. Nici 0 societate nu poate supravietui tatea sotilor. Prin na~tere ~~rin c~e~terea copiilor, femeile au fost
daca nu se reproduce. Limitarea activiilitii sexuale la familie asigura tinute in casa, in timp ce barba-tii erau liberi sa organizeze societatea
o modalitate importanta de a realiza aceasta. ~i sa participe la deciziile sociale imp'ortante.

Socializarea Violenta
, in familie
Familia este factorul nu numai pentru reproducerea biologic a, Teoreticienii conflictului observa ca in familie are loc 0 semni-
ci ~ipentru reproducerea sociala (socializarea). Prin familie, societa-
ficativa cre~tere a violentei. Ei se refera nu numai la nivelul crescind
tea i~i reproduce, cu 0 continuitate t:ezonabila, mo~tenirea sociaHi
al violentei in familie, cum ar fi maltratarea sotiei ~i a copiilor in
~i culturala. De~i mai exista ~i alti factori implicati in procesul de
societatea contemporana, ci ~ila statisticile din trecut care arata ca
socializare, nici unul nu este mai puternic sau cu influenta mai
o parte importanta din omucideri in Statele Unite a fost comisa de
constanta decit familia.
membrii familiei, de obicei un sot.
Plasarea sociala
Perpetuarea sistemului bazat pe
Familia asigura fieciirui individ 0 identitate sociala initiala. Aces- stratificare
te statute derivate din familie dau persoanei 0 situatie legitima in
societate, 0 pozitie care influenteaza semnificativ experientele de Conceptia functionalista stabile~te rolul familiei in modelarea
viata de mai tirziu. plasarii sociale, :tara sa ia in considerare dorinta rezultatului. Teoria

250 251
canflictului sugereaza ca, poo perpetuarea sistemului existent, fami- parte sintem endagami, casatarindu-ne, in general, cu cineva de
lia inabu~a schimbarile care s-ar putea produce prin mabilitate aceea~i rasa, de aceea~i religie, etnicitate ~i clasa saciaUi. Alegerea
saciala nelimitaUi. Familiile din clasa de sus ~icea mijlacie tind sa unui partener pentru casatarie este a ehestiune de alegere individuala
dabindeasca mai multa educatie, sa abtina slujbe mai bune, sa aiM ~ide pansens - curte canjugala - mai degraba dedt falasirea altar
venituri mai mari, sa fie mai sanata~i ~i sa traiasca mai mult dedt mijloace. In general, naile cupluri intemeiaza un nau camin (re~e-
capiii din familiile clasei muncitaare. dinta nealacala), de~i cansideratii ecanamice i-au facut pe unii tineri
sa ceara ajutar (indusiv impartirea unei locuinte) de la parinti. Nai
avem un sistem de descendenta bilateral. Madelele de autoritate in
Delegalizarea diferitelor stiluri de viata
familie sint din ce in ce mai egalitare, de~i unele familii inca mai
Predaminanta traditianalei familii nudeu tinde sa reduea valaa- au implicatii patriarhale (in unele subculturi, matriarhale).
rea stilurilar de viata ~i a strueturilar familiale alternative. Ond a o serie de functii initialindeplinite de familie au fost atribuite
saeietate prefera a familie nudeu, eu satul autar principal al deei- altar institutii sau, cel putin, impartite cu acestca. Sacializarea, de
ziilar ~i eu satia ingrijitaare a eaminului, alte pasibilitati sint mai pilda, este impartita eu ~eaala, indeasebi eu pre~coala ~ieu eentrele
difieile, fie di este aceea a femeii care vrea sa amIne easataria sau de ingrijire zilnica. Securitatea ~i sanatatea sint indatariri esentiale
sa renunte la ea pentru a eariera, fie aeeea a barbatului care dare~te ale palitiei, ale tribunalelar, ale medieilor ~i ale pragramelar de sa-
sa petreaea mai mult timp eu familia ~i mai putin la slujba, fie a natate spansarizate de guvern. Funqiile fundamentale de intimitate,
ace lara care alcg un stil de viata sexual diferit. de reglementare sexuala ~i de plasare pe piata a fartei de munea
Pe scurt, tearetieienii eanflietului sustin ea a defini familia tra- sint inca, in mare masurii, in miinile familiei. In escnta, numarul
ditianala drept madel pentru taate nu este cel mai bun interes al de functii indeplinite de familie in Statele Unite s-a diminuat in ul-
so.eietatii, deo.areee ea inabu~a ereativitatea ~i sehimbarea, niei al timul secol, transfarmind-a intr-a institutie mai speeializata dedt
era dndva ..
individului care po.ate o.btine mai multa ferieire ~i siguranta ~ialte
tipuri de aranjamente. Rata casatariilor a crescutairll~n6 pina in 1985, de~i a scazut
putin in ultimii ani. Virsta la 'prima c,as~tarie a crescut in ultimii
treizeci de ani. Dupa cum fiecare ~tie Iri-in6d practic, rata divartu-
rilar cre~te. Taate aceste tendinte par sa sugereze a schimbare sub-
FAMILIA AMERICANA stantiala in madelele de casatarie ~ifamilie amerieana: casatariile
CONTEMPORANA se incheie mai tirziu ~i se destrama mai multe dedt inainte. Oare
aceasta semnaleaza deeesul familiei? Nu, dupa parerea eelar mai
multi amerieani, care, intr-un numar eaple~itar, spun persoanelar
Nu exista nici a indo.iala ca familia amerieana eo.ntempo.rana
care efeetueaza sandaje de apinie ca intcntianeaza sa se easata-
difera co.nsiderabil de cea eu a generatie in urma. Aeum ne into.ar-
reasdL Mai mult, rata recasatariilar ramine ridieata. Luate laalalta,
cern la familia din zilele naastre, din Statele Unite.
taate aceste tendinte sugereaza a schimbare cansiderabila in familia
americana, dar nu disparitia ei.

Caracteristici generale
Importanfa iubirii romantice
Familia americana este mano.gama; no.i ne easatarim a data
daar cu a perso.ana. De~i astazi exista mai multe easato.rii mixte ~i, In general, americanii au eansiderat iubirea romantiea un criteriu
cu siguranta, mai multa to.leranta deeit inainte in cea mai mare esenpalin luarea deciziei de a se casato.ri. Ceea ee deo.sebe~teiubirea

252 253
romantica de iubirea parintilor, a prietenilor, a libertatii, a lui Dum- toreaza faptului ca un numar mare de femei, inclusiv marne ale
nezeu ~i chiar a unei inghetate eu fructe este pasiunea ~i 0 forma a
copiilor mici, sint in dmpul muncii. Din ce ill ce mai mult, parintii
grijii (Turner ~i Helms, 1988). Pasiunea se refera la "fascinatia" 1nvata cum sa-~i redistribuie sarcinile de a-~i lua in considerare di-
pe care indragostitii 0 au unul pentru celalalt, atentia unuia fata de
ferit~le aptitudini ~i programe, alte indatoriri ~i, foarte important,
celalalt ~iun sentiment de "exclusivitate" care face ca relatia lor sa neV6i1ecopiilor ..
aiM priori tate fata de alte relatii. De asemenea, existii un element
In ciuda tuturor acestor probleme, cei mai multi parinti gasesc
de "dorinta sexuala", dorinta intimitatii fizice in doi. Grija se refera
ca copiii aduc bucurie in viata lor. Ei constata ca aceasta calitate,
la dorinta de a da totul celuilalt, de ate sacrifica pentru celalalt ~i cea de parinte, Ie large~te ~iimbogate~te viata ~i Ie of era un contact
de a fi aparatorul celuilalt.
sporit cu alti oameni, inclusiv cu institutii sociale, cum sint ~colile.
De ce este iubirea romantica atlt de importanta? Goode (1959)
scrie ca ea asigura un sprijin afectiv important. Iubirea ajuta cuplu-
rile tinere sa slabeasca legaturile cu parintii. Ea ofera un motiv Fami/ii cu doua venituri
pentru casatorie, forma aprobata de societate pentru satisfacerea
nevoilor sexuale ~iafective. Familia americana este din ce in ce mai mult 0 familie cu doua
De~i iubirea este un produs cultural, celor mai multi ea Ii se venituri, in care ambii parinti lucreaza in afara caminului. Cei mai
pare un fenomen natural. Iubirea este elementul central al cartilor, multi Mrbati au fost totdeauna in dmpul muncii. Astazi, mai mult
al pieselor de teatru, al filmelor, al spectacolelor de televiziune ~ial de jumatate din femei lucreaza, ~iaproape doua treimi din mamele
muzicii. De~i exista consideratii pragmatice care afecteaza atit de- cu copii sub virsta de optsprezece ani (Biroul de Statistica a Muncii,
cizia de a se casatori, dt ~i succesul casatoriei, cei mai multi ameri- 1987). Aceasta cre~tere este datorata in mare masura influxului de
cani nu pot concepe casatoria mra iubire romantica. femei din clasa mijlocie; totdeauna a existat un mare numar de
femei din clasa muneitoare 'care au lucrat in afara caminului. In
plus, schimbarile in valorile s~ietath au sporit ~ansele pentru cariere
Calitatea de parinte ' ecouQmice grele ce necesita doua
ale acestor femei, care au conditii
venituri. ,:,~,

Una dintre cele mai mari probleme ale casatoriei este calitatea
Familiile cu doua venituri trebuie sa faca aranjamente reciproce
de parinte. Totu~i, cei mai multi americani afirma ca vor sa aiM
satismcatoare pentru a imparti indatoririle domestice ~i ingrijirea
copii ~i majoritatea dintre ace~tia ar prefera sa aiM doi copii
copiilor. Dezvoltarea cre~elor ~ia centre lor pre~colare a ajutat parin-
(N.O.R.C., 1987: 234). Copiii schimM natura relatiilor maritale, tii, dar aeestea sint relativ putine la numar ~i, In general, slnt acce-
transformind casatoria intr-o familie. Cei mai multi dintre noii pa-
sibile doar celor care i~ipot permite aceste servicii. Numfuul copiilor
rinti nu au primit 0 adevarata pregatire pentru aceasta importanta "eu cheia la git" (copii intre cinci ~itreisprezece ani care sint nesu-
responsabilitate, de~i aceasta se schimba. Un numar din ce in ce pravegheati inainte ~idupa ~coala) ramIDe mare. Rezolvarea acestor
mai mare de tineri urmeaza cursuri la ~coala secundara ~i colegiu
probleme devine 0 mare prioritate pentru politicieni. Diferenta intre
despre viata de familie. Aceste cursuri au un continut pragmatic, venituri a afectat luarea deciziilor In familie. Primele studii, efectuate
familiarizindu-i pe elevi ~istudenti cu nevoile specifice unui parinte.
de Blood ~i Wolfe (1960), au aratat ca femeile participau la luarea
In zilele noastre, exista 0 schimbare importanta in ce prive~te deciziilor in familie in masura in care lucrau ~i contribuiau cu ve-
calitatea de parinte, 0 tendinta spre 0 mai mare responsabilitate a nituri la familie. Femeile care lucrau toata ziua in afara caminului
ambilor parinti. Mai multi ta!i impart mai multe responsabilitiiti
aveau 0 putere mai mare dedt cele care lucrau doar 0 parte din
ale cre~terii copiilor cu sotia dedt in trecut. In parte, aceasta se da- timp. Si unele, ~ialtele aveau 0 influenta mai mare in luarea deci-
254
255
ziilor in familie decit cele care nu lucrau deloc in afara dimunului.
Astazi, mai multe femei se luptii cu problemele de echitate, indiferent
Destramarea familiei $i familiile
dadi sau cit venit aduc in familie (Spitze, 1988). reconstitu ite
'Rata ridicata a divortufilor in Statele Unite este, paqial, rezulta-
,
Violenta in familie tul ratei relativ ridicate a casatoriilor. Totu~i, motivele principale
pentru cre~terea ratei divoqului sint legate de schimbarile din socie-
tatea americana.
Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. 0 parte din
aceasta cre~tere este rezultatul acceptarii oamenilor de a raporta Punerea accentului din ce in ce mai mult pe fericirea ~irealizarea
autoritatilor astfel de cazuri. Totu~i, se pare ca existii 0 cre~tere personalii i-a facut pe multi sa renunte la relatiile pe care Ie considera
reala a vio1entei in familie in zilele noastre. mai putin dedt satistacatoare. Cre~terea mobilitatii sociale ~i geo-
grafice, combinata cu 0 slabire a legaturilor comunitare, a anulat
Tipic, maltratarea a fost considerata un fenomen caracteristic
clasei muncitoare. De fapt, maltratarea partenerului ~i a copiilor multe dintre restrictiile sociale referitoare la destramarea familiei.
are loc in toate clasele sociale, de~i posibilitatea maltratarii cre~te Mai marea participare a femeilor la foqa de mund le-a permis sa
fie independente din punct de vedere economic. Familiile cu doua
o data cu problemele financiare ~icu ~omaju1.Cele mai multe, de~i
venituri au greutati suplimentare care preseaza casatoria. In prezent,
nu toate, dintre victimele maltratarii intre soti ~i sotii sint femeile.
In fiecare an sint maltratate cam doua milioane de femei. Istoric, stigmatul sociallegat de divoq e mai mic dedt in trecut. In final,
simplificarea legilor de divoq ~i instituirea divoqului "tara vina"
femeile au avut putine alternative de a ramine cu sotii violenti.
au jucat roluri semnificative.
Deseori, copiii erau cei care puteau fi in pericol din cauza sotului
violent, dad victima pleca. Mai mult, unele femei nu aveau nici 0
alternativa economica. In trecut, ~i chiar in zile1e noastre in multe Cine divorteazal:' f.,
;",
locuri, sistemul penal ezita sa se imp lice in ceca ce era considerata Divortul este mai'probabil printre &"eiC'!lrese casatoresc devreme,
o disputa domestic a sau 0 chestiune privata a familiei. in special cei care se casatoresc in timpul adolescentei. De asemenea,
In prezent, numarul din ce in ce mai mare de grupuri de sprijin, este mai obi~nuit printre cei din clasa muncitoare dedt clasa mijlo-
o mai mare sensibilitate din partea politiei ~i a tribunalelor, ~icon- cie. In parte, acesta este rezultatul tensiunii financiare, care are loc
~tiinta publica crescutii ofera sotiilor sau sotilor maltratati mai multe mai frecvent in familiile din clasa muncitoare. Oamenii divoqati
alternative. Acum exista adaposturi care ofera camin temporar anterior au rate urmatoare de divoq mai ridicatc decit cei aflati la
victimelor pina i~i gasesc 0 locuinta mai stabilii pentru ele ~ipentru . primele casatorii. Cu cit originea sociala a celor dsatoriti este mai
copii. Mai multe sisteme politiene~ti au institliit 0 strategic "pro- diferita, cu atit mai multe deosebiri pot aparea ~i, prin urmare,
arrest", prin care trateaza maltratareasotiei sau a sotului ca orice probabilitatea divortului este mai mare. In final, divortul este mai
alt fel de act de violenta. ' frecvent printre cei care sint mobili din punct de vedere geografic,
S-au inmultit ~i cazurile de maltratare a copiilor. In fiecare an in parte din cauza pierderii influentei stabilizatoare a legaturilor
sint maltratati cam doua milioane de copii. Ca ~iin cazul maltratarii comunitatii.
unuia dintre soti, smt responsabili mai ales barbatii. In multe Gazuri,
cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuind Dificultati, datorate divortului
,
un ciclu de violenta. Tribunalele recurg din ce in ce mai mult la
Deseori, divoqul aduce suferinta cuplului, pe linga cea care a
programe de tratament pentru a intrerupe acest ciclu.
dus la despaqirea lor (Spanier ~iThompson, 1984). Divoqul poate
256 257
genera sentimente de e~ecpersonal ~isinguratate, precum ~igreutiiti Varietatea fami/ii/or americane
financiare. Weitzman (1985) a constatat ca nivelul de trai dupa di-
Nu exista un singur model pentru familia americana contem-
voq asdizut substantial pentru femei, dar s-a ridicatpentru barbati.
po(a,pa. Familiile din clasa mijlocie au un nivel de viata mai ridicat
Problemele legate de ingrijirea copiilor complica multe divoquri.
deC'itfamiliile din c1asa muncitoare, ceea ce Ie afecteaza modul de
De~i in mop obi~nuit copii sint dati in grija femeilor, un numar din
functionare. Bel~ugul aduce un nivel superior de securitate; saracia
ce in ce mai mare de barbati solicitii responsabilitatea ingrijirii co-
~i ~omajul aduc tensiuni. Diferentele de c1asa deseori influenteaza
piilor. ingrijirea comuna, in care copilul poate sa locuiasca la un
dinamica interpersonaHi a vietii de familie. Cuplurile din clasa mij-
parinte, dar petrece un timp considerabil cu celalalt, devine mai
locie au definitii mai flexibile ale rolurilor genurilor. La acestea,
obi~nuita. in unele situatii, timpul copilului este impaqit in mod egal
probabilitatea de a-~i petrece timpulliber impreuna este mai mare.
intre cei doi parinti. Totu~i, acest aranjament poate fi foarte dificil
Ele tind sa fie mai comunicative unul cu celalalt ceea ce deriva, in
pentru parinti, mai ales in cazul unui divoq deosebit de neplacut.
parte, din deprinderile verbale mai bune, dobindite prin nivelul de
in trecut, divof!ul era considerat extrem de daunator pentru copii.
educatie mai ridicat, ~iprin participarea lor la profesiuni care deseori
Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai bine daca
cer ~i consolideaza 0 deprindere verbala.
parintii nefericiti divorteaza decit daca stau impreuna intr-o atmo-
Trasaturile culturale ale grupurilor etnice ~irasiale de asemenea
sfera de furie, amaraciune, violenta ~i ura (Spanier ~i Thompson,
influenteaza stilurile de familie. De pilda, indepartarea istorica a
1984).
barbatilor negri de familie in timpul sclaviei a dus in decursul tim-
pului la 0 prezenta redusa a barbatilor in familiile africano-ameri-
Recasatorirea ~i familiile reconstituite cane. Migrarea substantiala din sudul rural in marile ora~e din nord
Cam trei sferturi din femeile divortate se recasatoresc in cele
alipsea
dus la prezenta industrialf4Jecesara
calificarea unui nurn,~rmare depentru
americani africani0 existentft
a-~i asigura carora Ie
din urma, a~a cum fac mai bine de patru cincimi dintre barbati.
Aceasta rata ridicata de recasatorii atesta importanta casatoriei in adecvata. Prejudecata rasiala ~idiscriJninarea Ie-au adincit in con-
societatea americana. Decesul casatoriei este, deseori, atribuit unei tinuare nesiguranta economica.'
casatorii anumite, nu institutiei casatoriei. Familiile cu un singur parinte sint mult mai frecvente in comu-
Recasatorirea creeaza 0 familie reconstituita sau combinata nitatea africano-americana decit in altele. Rata copiilor nelegitimi
formata din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta printre adolescente este mult mai ridicata printre americanii africani
unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o casatorie decit printre albi. 0 mare parte din aceasta situatie este r~zultatul
anterioara. Relatiile interpersonale in aceste familii sint extrem de incruci~arii rasei ~ia clasei, intrucit aceste trasaturinegative ale vietii
complexe. Cine este raspunziHor fata de cine? Cine asigura de familie sint mai obi~nuite printre americanii africani care traiesc
disciplina? Educatia? Care sint indatoririle parintelui biologic caruia in saracie, opriti de la cursul vietii economice ~i sociale al clasei
i s-a luat copilul? Ce autoritate exercita acesta? In aceste familii, mijlocii. Conducatorii comunitatii africano-americane au recunos-
acordul social asupra rolurilor ~i indatoririlor familiale adecvate cut recent ca aceste dificultati constituie 0 amenintare pentru viitorul
este minim. Dar intrucit numarul familiilor combinate cre~te, exista grupului lor. Ei dedica 0 energie considerabila problemelor casato-
probabilitatea sa fie stabilita 0 definitie mai/sociala a normelor riei timpurii, na~terilor printre femeile singure, folosirii drogurilor,
adecvate, a rolurilor ~ia conventiilor sociale. slabei educatii ~iposibilitatilor limitate de a munci. Succesullor in
rezolvarea acestor probleme Ie va arata di ele sint rezultatul sara-
ciei ~i al deznadejdii, nu al rasei.

258 259
VIITORUL FAMILIEI In zilele noastre, stigmatullegat de familiile cu un singur parinte
e mult mai mic dedt era in trecut. Totu~i, aceste familii tind sa fie
!llai sarace decit familiile cu doi parinti. Expresia "feminizarea sa-
rac.::iei"se refera, in general, la femeile cap al familiilor cu un singur
Forme alternative ale familiei parinte. Exista studii contradictorii des pre efectele familiilor cu un
singur parinte asupra copiilor.
Ultimele decenii au vazut multe forme alternative ale relatiilor
intime prinzind radacini in societatea americana. Exista indicii ca Celibatul
aceste forme vor supravietui bine in viitor.
De~i Statele Unite au rata cea mai ridicata a casatoriilor din lume,
Concubinajul un numar din ce in ce mai mare de oameni prcfera ceca ce Peter
Stein (1976) nume~te "celibat creator". Cam un sfert din toate
Concubinajul se refera la impaqirea unei gospodarii de catre familiile consta din oameni care locuiesc singuri sau cu persoane
un cuplu necasatorit. Aceasta practica nu este noua, dar frecventa care nu Ie sint rude. Pentru multi, celibatul este 0 etapa temporara
ei a crescut repede, intrucit se bucura de acceptare sociala. Numarul pe drumul spre ciisatorie sau recasatoric. Totu~i, pentru unii acesta
celor care traiesc in concubinaj a crescut de la aproximativ jumatate este un stil de viata preferat.
de milion in 1970, la aproximativ douamilioane ~ijumatate in zilele o alta categorie de celibatari este formata din vaduvi/vaduve
noastre, 0 cre~tere de cinci ori. Totn~i,cuplurile concubine reprezinta sau persoane divoqate care nu se mai casatoresc. Majoritatea aces-
injur de 5% din familiile americane. tora este formata din femei virstnice. De~i unii sint burlaci prin ale-
Concubinajul este deosebit de frecvent printre tineri, indeosebi gere, unii sint mra partener din cauza factorilor demografici: exista
printre stndentii de la colegii ~iin zonele metropolitane importante. prea putini parteneri in ca¥goria de virsta socialmente adecvaUL
Este mai putin obi~nuit printre cei care dec1ara ca sint pro fund re- '\' ;;;'

1igio~i. Cele mai multe cupluri care traiesc in concubinaj nu au


copii. Unele se casatoresc in cele din urma, de~i nu necesarmente
Relatiile intre homosehi'c.lli ~i lesbiene
cu prima persoana cu care coabiteaza. De~i initial concubinajul a Societatea americana, ca majoritatea societatilor, a privit, in
fost considerat 0 alternativa la casatorie, astazi el este, deseori, general, eu dispret relatiile homosexuale, considerindu-lc 0 amenin-
considerat 0 etapa de curt are ce duce la casatorie. tare la adresa disatoriei ~i la stabilitatea societatii. Totu~i, aeeasta
forma sociala a d~tigat, recent, un grad modest de toleranta daea
Familii cu un singur parinte nu aeceptare. De~i inca nu este considerata casatorie diu punct de
vedere legal, relatia intre homosexuali a fost recunoscuta in cite va
In 1960 aproximativ 8% din toate familiile aveau doar un singur ora~e mari ca 0 "asociere domestica" ~iis-au acordat citeva aspecte
parinte; astazi sint in aceasta situatie 20%. Majoritatea acestor fa- ale statutului legal al familiilor.
milii sint conduse de femei. Aceasta cre~tere este 0 consecinta a Cuplurile homosexuale ~ilesbiene prezinta multe dintre acelea~i
ratei ridicate a divoqurilor ~i a ratei crescinde a na~terilor printre modele de viata familiala ca heterosexualii (Blumstein ~iSchwartz,
femeile singure, care nu renunta la copii in favoarea adoptiunii. 1983). Aceste cupluri imparta~esc notiuni de iubire romantica ~i
Un numar crescind, de~i inca mic, de cupluri prefera saaiba copii, fac acelea~i aranjamcnte pragmatice de viata de familie ca ~ihetero-
tara sa se casatoreasca. Daca tendinta prezenta continua, in sexualii. In multe privinte, dinamica famiiiaIa interpersonala nu se
urmatorii douazeci pina la patruzeci de ani aproape jumatate din deosebe~te de cea a familiilor "corecte". Prin fecundarea artificiala,
toate familiile ar putea fi conduse de un parinte. prin copiii din casatorii anterioare ~iprin accesul sporit la adoptiuni,
260 261
I
mai multe cupluri homosexuale ~ilesbiene experimenteazii bucuriile traditional a despre rolurile proprii pentru barbati ~ifemei este mai
mare dedt la activi~tii din mi~carea "pro-choice".
~iobligatiile parinte~ti .
. La originea controversei se afla un conflict intre valori ce nu