Sunteți pe pagina 1din 4

Toader Maria-Cristina

Drept, anul IV, grupa 1

Examen la criminalistică
25.05.2021

1. Sunt principii ale criminalisticii:


a) principiul prezumției de vinovăție;
b) principiul disponibilității;
c) principiul celerității;
d) principiul aflării adevărului;

2. Ridicarea urmelor de mâini:


a) cu ajutorul mulajelor se realizează în cazul urmelor de adâncime numai
după fotografierea prealabilă a lor;
b) se poate realiza prin transferarea pe peliculă adezivă, după relevarea și
fotografierea urmelor;
c) este activitatea de punere în evidenţă a profilului papilar al unei urme
latente, folosind tehnici/procedee specifice, în scopul fixării.

3. Prin fixitatea desenului papilar se înțelege:


a) că acesta nu poate fi alterat decât prin aplicarea de procedee chimice;
b) că relieful papilar nu poate fi şters, modificat pe cale fizică sau
chimică, dacă prin procedeul aplicat nu este distrus şi stratul dermic în
care se află papilele;
c) că acesta își menține forma și detaliile caracteristice de la formare și
până la moartea persoanei.

4. Criminalistica este indisolubil legată de următoarele științe nejuridice:


a) cu dreptul procesual penal;
b) cu medicina legală;
c) cu psihologia judiciară;
d) cu biologia;

5. Fotografia judiciară operativă cuprinde:


a) fotografia de orientare
b) fotografia obiectelor principale
c) fotografia de expertize criminalistice
d) fotografia schiță
6. În cazul cercetării la fața locului:
a) se pot realiza fotografii judiciare, doar la cererea expresă a persoanei
vătămate;
b) procesul-verbal întocmit cuprinde inclusiv aspecte privind realizarea
de fotografii, schițe, desene, care se anexează la acesta;
c) procesul-verbal cuprinde obligatoriu indicarea ordonanței sau a
încheierii prin care s-a dispus măsura.

7. Trăsăturile statice au ca sferă de cuprindere:


A) particularitățile fixe al corpului care se află în mișcare, fie în repaus;
B) unele elemente de individualizare care au apărut datorită anumitor
deprinderi ale omului;
C) nici una dintre cele două menționate mai sus.

8. Sunt trăsături dinamice următoarele:


a) pavilionul urechii, ținuta capului, mersul;
b) vocea, mersul, ținuta capului;
c) fața, mărimea capului, talia.

9. Prezentarea cadavrului pentru recunoaștere se efectuează:


a) după toaletarea eventualelor deformări, răni,
b) după ce cei care urmează a face recunoașterea vor declara în
prealabil cu privire la trăsăturile și caracteristicile persoanei dispărute,
c) după ce cei care urmează a face recunoașterea vor preciza anumite
elemente de identificare cum ar fi cicatrici, tatuaje, anumite malformații.

10. Tipul amabil al magistratului judecător se caracterizează:


a) printr-o anumită transparență în relația cu inculpatul și jovialitate;
b) printr-un comportament firesc, echilibrat, care ascultă cu atenție
inculpatul, este răbdător, calm, oportun și eficient în intervenții;
c) printr-un comportament neinteresat, caracterizat prin indiferență față
de inculpat, de personalitatea acestuia, de faptele lui.

11. Regulile de tactică criminalistică în cazul efectuării cercetării la fața


locului presupun:
a) efectuarea cercetării cu respectarea demnității persoanelor;
b) efectuarea cercetării cu operativitate;
c) efectuarea cercetării cu indisponibilitate;
d) efectuarea cercetării cu obiectivitate.

12. Pregătirea cercetării locului faptei la sediul organului judiciar constă


în:
a) identificarea persoanei care a făcut denunțul sau plângerea;
b) selecționarea martorilor asistenți;
c) obținerea de date despre locul faptei, natura și gravitatea acesteia;

13. În faza relatării libere:


a) este necesar ca organul judiciar să intervină, dacă inculpatul se pierde
în detalii sau se abate în mod deliberat de la subiectul ascultării, pentru a
reorienta relatarea acestuia înspre aspectele legate de comiterea
infracțiunii;
b) inculpatul trebuie ascultat cu răbdare și calm, fără a fi întrerupt;
c) este esențial ca întrebările adresate să nu conțină elemente de
intimidare sau să nu pună
inculpatul în dificultate.

14. În cazul reconstituirii, verificarea celor auzite sau văzute se


realizează:
A) atunci când dorește organul judiciar
B) după ce condițiile de timp, vizibilitate, iluminare au fost create în
mod similar
C) prin așezarea fiecărei persoane în locul în care afirmă că s-a aflat la
momentul comiterii faptei

15. Pregătirea reconstiturii presupune:


a) stabilirea scopului acesteia;
b) convocarea participanților;
c) stabilirea instrumentelor și mijloacelor necesare efectuării acesteia;

16. În cazul cercetării la fața locului, fotografia de orientare:


a) servește la relevarea petelor, a urmelor, a modificărilor textului unui
înscris, greu vizibile cu ochiul liber, datorită nuanțelor de culoare
apropiate de culoarea suportului;
b) are ca destinație punerea în evidență a urmelor de suprafață greu
sesizabile la o primă vedere;
c) servește la fixarea imaginii întregului loc al faptei, într-un ansamblu de
puncte de reper sau de orientare, de natură să permită identificarea zonei
în care s-a săvârșit infracțiunea.

17. "Timpul critic" reprezintă:


a) o probă prin care inculpatul dovedeşte justiţiei că în momentul
săvârşirii infracţiunii se găsea în altă parte.
b) o apărare pe care și-o formulează un inculpat în timpul audierii sale.
c) suma duratelor activităţilor care au precedat săvârşirea infracţiunii, a
acţiunilor care caracterizează săvârşirea infracţiunii şi imediat post-
infracţională.

18. Studierea probelor cauzei trebuie să se materializeze prin:


a) notarea în planul de ascultare a tuturor datelor importante şi necesare în
ascultare,
b) notarea variantelor ce rezultă din ascultările anterioare,
c) notarea posibilelor variante ce ar putea fi acreditate de inculpat

S-ar putea să vă placă și