ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU: 330.59:304.9(478)(043)

LIVIŢCHI OXANA

ERADICAREA SĂRĂCIEI:
CONCEPT, DIMENSIUNI ŞI STRATEGII

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; doctrine economice

AUTOREFERATUL
tezei de doctor în economie

Chişinău, 2010
 Teza a fost elaborată în cadrul catedrei „Economie politică şi doctrine economice”,
Academia de Studii Economice din Moldova.

Conducător ştiinţific:
ŞIŞCAN Nadejda, dr. hab. în economie, prof. univ.

Referenţi oficiali:
COJUHARI Andrei, doctor habilitat în economie, profesor universitar, UTM
VACULOVSHI Dorin, doctor în economie, conferenţiar universitar, ASEM

Componenţa consiliului ştiinţific specializat:

MOLDOVANU Dumitru, preşedinte, doctor habilitat în economie, profesor
universitar, m. c.;
FEURAŞ Eugenia, secretar ştiinţific, doctor habilitat în economie, profesor
universitar;
ZBÂRCIOG Valeriu, doctor habilitat în economie, profesor universitar;
COŞELEV Natalia, doctor în economie, conferenţiar universitar;
MUNTEANU Tatiana, doctor în economie.

Susţinerea va avea loc la 26 februarie 2010, ora 15.00 în şedinţa Consiliului ştiinţific
specializat D32.08.00.01-15 din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, pe
adresa MD- 2009, Chişinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59, et. 7, aud. 701.

Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca ASEM şi la pagina

web a C.N.A.A. (www.cnaa.md)

Autoreferatul a fost expediat la _______________2010.

Secretar ştiinţific al Consiliului

ştiinţific specializat,
dr. hab. în economie, prof. univ. FEURAŞ Eugenia

Conducător ştiinţific,
dr. hab. în economie, prof. univ. ŞIŞCAN Nadejda

Autor LIVIŢCHI Oxana

(© Liviţchi Oxana, 2010)

~2~
 REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia.
Transformările sistemului de dezvoltare economică au agravat problemele sociale şi
a plasat o parte însemnată a populaţiei în sărăcie. Atenţia deosebită asupra problemelor
sărăciei este condiţionată de extinderea dimensiunii şi apariţia unor noi forme ale
sărăciei. Problematica eradicării sărăciei este actuală şi prin faptul că afectează eficienţa
şi durabilitatea sistemului economiei de piaţă. În condiţiile influenţei multitudinii de
factori şi apariţiei noilor forme de sărăcie, sunt necesare abordări noi de cercetare a
fenomenului şi căilor de eradicare a sărăciei.
Diminuarea sărăciei reprezintă obiectivul major al Dezvoltării Mileniului. La nivelul
economiilor naţionale sunt elaborate propriile strategii de eradicare a sărăciei bazate pe
particularităţile, nevoile şi tradiţiile autohtone. Pluralismul formelor de proprietate, crearea
economiei multisectoriale, modificarea structurii veniturilor populaţiei, mobilitatea economică
a indivizilor, accesul diferit la informaţie, reprezintă lista incompletă a determinantelor sărăciei
în condiţiile dezvoltării economiei contemporane.
Un argument în favoarea celor expuse este şi experienţa statelor dezvoltate în care măsurile
politicii macroeconomice întreprinse de guverne nu aduc rezultatele scontate, problema
sărăciei fiind actuală. Astfel, în UE, una dintre cele mai bogate regiuni din lume, 16 % din
cetăţeni sunt ameninţaţi de riscul sărăciei, iar una din trei persoane trăieşte în sărăcie. La
nivel global, datele Băncii Mondiale arată că numărul persoanelor care trăiau cu mai puţin
de 1,25 dolari SUA pe zi la PPC a scăzut de la 1,8 miliarde de persoane (1990) la 1,4
miliarde (2005). În anul 2008 populaţia subnutrită din: Africa Subsahariană reprezinta 29%,
Asia de Sud - 21%, Asia de Sud-Est - 15%, America Latină şi Zona Caraibelor - 8%, Africa
de Nord - 3%. Conform prognozelor prezentate în Raportul Băncii Mondiale privind
activitatea sa în anul 2009 numărul persoanelor în sărăcie extremă se va majora cu 55-90
mil.oameni pînă la sfîrşitul anului, iar cei care suferă de foame – sînt deja peste 1 miliard.
Republica Moldova este una din cele mai sărace ţări din Europa. Datele pe anul
2007 arată că sărăcia a fost mai înaltă comparativ cu Ungaria (11%), Estonia (19%),
Lituania (22%), Polonia (21%). În anul 2008 s-a constatat că fiecare al patrulea cetăţean
al ţării a fost sărac.
În anul 2004 în Republica Moldova a fost elaborată prima Strategie de Reducere a
Sărăciei (SCERS) bazată pe trei piloni:
1) promovarea creşterii economice durabile;
2) perfecţionarea dezvoltării umane;
3) facilitarea protecţiei sociale a celor mai vulnerabile categorii.
SCERS nu a fost realizată integral, problema sărăciei fiind actuală şi există în
condiţiile crizei economice. Necesitatea cercetării problemelor diminuării sărăciei,
analiza critică a abordărilor metodologice şi a experienţei naţionale în condiţiile „noii
economii”, determinarea priorităţilor şi căilor de soluţionare a problemei sărăciei în
Republica Moldova au determinat tema cercetării.
Realizarea scopului de reducere a sărăciei de două ori către anul 2015 în comparaţie
cu 1990 se consideră posibilă, dar este însoţită de o serie de riscuri. Criza economico-
financiară din această perioada poate afecta practic fiecare domeniu al vieţii publice,
impunînd necesitatea de o dezvoltare sporită a unor "amortizatoare" pentru a uşura
tensiunile sociale, pentru a proteja populaţia împotriva efectelor negative asupra stării

~3~
socio-economice a fiecăruia. Conform prognozelor Băncii Mondiale în 2009 numărul
celor săraci se poate majora în mai mult de ½ din ţările în dezvoltare, inclusiv în 2/3 din
ţările cu venituri scăzute, în categoria cărora se include şi Republica Moldova. Este
nevoie de a identifica segmentul de populaţie care, din motive obiective, total sau parţial,
reprezintă partea populaţiei considerate sărace şi cu risc sporit al sărăciei. În acest
context, se cere de evidenţiat fenomenele şi procesele care reflectă modificări în
societatea actuală, determinînd amplificarea diversităţii şi a complexităţii sărăciei ce
caracterizează lumea contemporană.
Gradul de studiere a temei de cercetare. Cercetările privind sărăcia au fost abordate
în diverse studii, atît la nivel naţional, cît şi internaţional. Conceptualizarea ştiinţifico-
teoretică cu privire la sărăcie s-a realizat în lucrările lui A.Smith, D.Ricardo, T.Malthus, J.B
Say, K. Marx, K.Menger, G.Clark, T.Moore, R.Owen, F.List, J. Keynes, T.Veblen,
V.Ouken, М.Friedman, F.Hayek ş.a. Savanţi precum S.Rowntree, S.Bush, M.Orshansky,
P.Townsend, A.Sen, E.Engel şi alţii au format conceptul originar de sărăcie. Abordările
contemporane a eradicării sărăciei sunt abordate în lucrările lui A.Sen, J.Nyerere, J.Stiglitz,
M.Ravallion, D.Teil, A.Atkinson, S.Lasley, A.Deaton ş.a. Aspecte diverse au fost
dezvoltate în lucrările lui. P.Sorokin, L.Gordon, V.Meyer, C.Zamfir etc.
În Republica Moldova, studiile cu privire la sărăcie au începutul în anii 90. Pio-
neratul în elaborarea metodologiei investigaţiilor în domeniul sărăciei şi strategiilor de
eradicare a acesteia aparţine economiştilor care au constituit diverse grupuri de lucru,
abordînd diferite aspecte ale sărăciei. Conturarea particularităţilor specifice sărăciei în
ţara noastră sunt elucidate în lucrările autorilor: Andrei Cojuhari, Dumitru Moldovanu,
Sergiu Chircă, Anatolii Rojco, Nadejda Şişcan, Eugenia Feuraş, Valeriu Zbîrciog, Dorin
Vaculovschi, Natalia Coşelev, Munteanu Tatiana şi alţii.
În ultimii ani, s-a efectuat o analiză generală a sărăciei, cristalizînd diverse abordări
în studiul acestui fenomen, şi, de regulă, din diferite puncte de vedere. În acest context s-
a considerat necesară studierea abordărilor teoretico-metodologice pentru a identifica ce
este sărăcia, care sunt caracteristicile ei şi indicii de evaluare şi monitorizare, ţinînd cont
de specificul naţional. În timp ce se constată o diversitate de abordări a diferitor aspecte
ale sărăciei, tematica cercetării date prezintă importanţă prin dezvoltarea direcţiilor
strategice naţionale de eradicare a sărăciei în Republica Moldova, care ar contribui la
îmbunătăţirea bunăstării populaţiei şi asigurarea unui trai decent.
În acest context, apare necesitatea cercetării caracteristicilor sărăciei şi stabilirii
oportunităţilor în edificarea unei societăţi prospere, favorizînd în Republica Moldova o
societate fără sărăcie, fapt ce a determinat actualitatea temei de cercetare.
Domeniul de cercetare. Cercetarea se încadrează în domeniul teoriei economice şi
doctrinelor economice actuale, cu importante implicaţii a instrumentariului de analiză a
mai multor ştiinţe - sociologie, filozofie, psihologie, statistică, ce denotă caracterul ei
interdisciplinar.
Obiectul cercetării îl constituie sărăcia ca fenomen complex şi multidimensional
în Republica Moldova.
Scopul şi obiectivele tezei.
Scopul cercetării îl constituie elaborarea strategiilor şi politicilor de eradicare a sărăciei
în baza evaluării dimensiunilor, cauzelor şi particularităţilor ei în Republica Moldova.
Pentru a realiza scopul propus, au fost stabilite următoarele obiective:

~4~
 • cercetarea evoluţiei conceptelor teoretice existente referitoare la sărăcie şi
căilor de eradicare a sărăciei;
• sistematizarea metodologiilor de evaluare a sărăciei şi a principalilor indicatori
ai sărăciei;
• aprecierea şi sintetizarea cauzelor şi diferitor forme de manifestare a sărăciei;
• analiza evoluţiei nivelului şi profunzimii sărăciei în Republica Moldova;
• evidenţierea caracteristicilor specifice, factorilor determinanţi şi consecinţelor
social-economice ale sărăciei în Republica Moldova;
• analiza influenţei politicilor macroeconomice realizate asupra dimensiunilor
sărăciei în Republica Moldova;
• cercetarea strategiilor de eradicare a sărăciei la nivel internaţional şi naţional;
• evidenţierea direcţiilor prioritare şi scopurilor politicilor macroeconomice în
contextul strategiei de eradicare a sărăciei în Republica Moldova.
Realizarea acestor obiective este importantă atât din punct de vedere teoretic, deoa-
rece asigură o complexitate sporită a investigaţiilor efectuate, cât şi din punct de vedere
aplicativ, întrucît contribuie la extinderea arealului de soluţii pentru eradicarea sărăciei în
economia naţională.
Obiectivele tezei au determinat structura ei logică, care cuprinde introducere, trei
capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia cu 236 titluri, 20 anexe, 128 pagini de
text de bază, 24 tabele, 29 figuri şi zece formule.
În primul capitol, întitulat “Abordări teoretice privind esenţa şi necesitatea
eradicării sărăciei” – sînt relevate aspecte de analiză privind principalele teorii şi
concepte cu privire la eradicarea sărăciei. O atenţie deosebită se acordă materialelor ştiin-
ţifice publicate la tema tezei în ultimii ani. Se evidenţiază natura, cauzele, caracteristicile
de bază, variabilele de evaluare şi analiză comparativă a eradicării sărăciei. Se formu-
lează problemele de cercetare, scopul şi obiectivele tezei.
Cel de-al doilea capitol, denumit “Particularităţile sărăciei în Republica Mol-
dova”, include descrierea metodologiei cercetării, analiza dimensiunilor sărăciei la nivel
naţional şi factorilor determinanţi, decrierea modelului de studiu a caracteristicilor sără-
ciei elaborat de autor şi sistematizarea rezultatelor obţinute; identificarea grupurilor de
populaţie cu risc sporit al sărăciei. Un subcapitol este rezervat indicatorilor de autoe-
valuare a sărăciei de către populaţia ţării cu referinţă la sărăcia subiectivă ca metodă
complementară de evaluare şi monitorizare a sărăciei.
În cel de-al treilea capitol, “Eradicarea sărăciei: direcţii şi strategii la nivel
internaţional şi naţional” sînt tratate elemente de evaluare şi analiză a strategiei
naţionale existente în corelare cu strategiile Băncii Mondiale, Uniunii Europene şi sînt
evidenţiate aspecte legate de perfecţionarea şi ajustarea obiectivelor privind eradicarea
sărăciei. S-au identificat scopurile, principiile şi direcţiile prioritare a strategiei complexe
de eradicare a sărăciei la nivel naţional. În contextul acestei strategii o atenţie deosebită a
fost acordată componentelor active şi pasive ale politicii sociale, politicii investiţionale,
politicii veniturilor şi ocupării forţei de muncă. Realizarea lor va contribui la crearea
oportunităţilor pentru o dezvoltare a societăţii, conformată standardelor îmbunătăţite de
trai în Republica Moldova. Identificarea persoanelor sărace, grupurilor cu risc sporit şi
adresabilitatea măsurilor către aceştia sînt importante pentru eradicarea sărăciei. În acest
scop, se descrie modelul de evaluare a impactului transferurilor sociale asupra sărăciei la
nivel naţional care ilustrează posibilităţi de eficientizare a politicilor existente.

~5~
 În final, sînt prezentate concluziile la care am ajuns în urma investigaţiilor realizate
şi propunerile noastre pentru eradicarea sărăciei şi creşterea bunăstării populaţiei la nivel
individual şi a economiei naţionale în ansamblu.
Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al lucrării. Datorită conţinutului interdi-
sciplinar al domeniului de cercetare, teza reflectă diverse abordări clasice şi contemporane din
domeniul ştiinţelor economice, sociale, psihologice, culturale şi politice.
În procesul cercetării s-au utilizat metodele tradiţionale, inclusiv metoda dialectică,
abstracţia ştiinţifică, analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, comparaţia, metoda statistică,
metoda analizei funcţionale, metoda abordării sistemice. Evidenţierea dimensiunilor
cantitative şi calitative ale realităţii, în lucrare se realizează prin intermediul variabilelor
social-economice complexe, pornind de la simplu la compus, de la istoric la logic, de la
general la particular. În baza abordării istorice, sistemice şi complexe a fost dimensionată
strategia de eradicare a sărăciei.
Baza informaţională au constituit-o publicaţiile oficiale ale Ministerului Eco-
nomiei şi Comerţului, ale Biroului Naţional de Statistică, Strategia Naţională de Dezvol-
tatre a ţării pentru 2008-2011, alte acte legislative şi normative, rezultatele cercetărilor
ştiinţifice efectuate în cadrul unor proiecte internaţionale şi expuse în publicaţiile
periodice şi cele monografice ale autorilor străini şi autohtoni, Rapoartele privind dezvol-
tarea umană şi altele.
Teza reprezintă o cercetare sistematizată a fenomenului de sărăcie, ea constituie una
dintre primele încercări de analiză complexă a abordărilor definitorii privind eradicarea
sărăciei şi perfecţionării direcţiilor de acţiune în realizarea scopurilor strategice naţionale.
Noutatea ştiinţifică a investigaţiei constă în următoarele:
• evidenţierea abordărilor teoretice privind esenţa şi evoluţia eradicării sărăciei;
• concretizarea conţinutului sărăciei ca fenomen complex social-economic-psiho-
logic-cultural;
• elaborarea modelului de evaluare a sărăciei în baza scalei de echivalenţă;
• evidenţierea caracteristicilor sărăciei în Republica Moldova şi elaborarea mode-
lului sărăciei potenţiale;
• conturarea priorităţilor strategice de eradicare a sărăciei în Republica Moldova
ca componente ale strategiei naţionale complexe.
Semnificaţia teoretică: evidenţierea abordărilor teoretice privind esenţa şi evoluţia
eradicării sărăciei; argumentarea definirii „sărăciei” în baza abordării sistemice, com-
plexe şi conţinutului interdisciplinar; concretizarea conţinutului sărăciei ca fenomen
complex social-economic-psihologic; determinarea importanţei eradicării sărăciei asupra
dezvoltării economiei naţionale.
Valoarea aplicativă a lucrării: Rezultatele teoretice obţinute au atins nivelul
aplicabilităţii practice prin recomandările concrete propuse de autor, care pot fi
considerate pentru revizuirea Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru anii 2008-2011 în
proces de realizare a obiectivelor trasate. Rezultatele obţinute pot servi drept suport
didactic pentru perfecţionarea şi completarea cursului de Teorie economică, precum şi la
elaborarea compartimentelor integrante ale altor discipline de profil economico-social:
doctrine economice, management social, teoria şi metodologia cercetărilor ştiinţifice,
metodologia cercetărilor economice.
Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere: impactului transfe-
rurilor sociale asupra sărăciei la nivel naţional, importanţei eradicării sărăciei asupra

~6~
dezvoltării economiei naţionale; monitorizarea multidimensională şi sistemică a sărăciei
în Republica Moldova; identificarea principalelor direcţii strategice de eradicare a
sărăciei la nivel naţional pentru revizuirea Strategiei Naţionale de Dezvoltare în vigoare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: Materialele cercetării pot fi utilizate şi sunt
deja utilizate la elaborarea Strategiei sau Programelor-cadru de eradicare a sărăciei,
politicilor macroeconomice sectoriale, actelor legislative şi normative la nivel naţional,
regional şi local; în activităţile curente şi de perspectivă a organelor administraţiei publice.
Aprobarea rezultatelor investigaţiei.
Principalele teze ale lucrării au fost expuse în 25 publicaţii, dintre care 8 - în reviste
specializate, cu un volum total de 9,6 coli de autor şi în cadrul unor conferinţe, simpozioane
şi seminare ştiinţifico - practice naţionale şi internaţionale printre care menţionăm:
ƒ Simpozionul Internaţional al tinerilor cercetători, aprilie 2005, 2007, 2008 –
Chişinău: ASEM;
ƒ International Scientific Conference „Economic Growth in Conditions of
Internationalization” (Second Edition), 6-7 septembrie 2007; (Third Edition),
4-5 septembrie 2008 ; (Fourth Edition), 3-4 septembrie 2009 – Chişinău: IEFS;
ƒ Conferinţa ştiinţifică cu participare internaţională Progrese în teoria deciziilor
economice în condiţii de risc şi incertitudine, ( Ediţia a - XXII-a), 28 septembrie
2007; ( Ediţia a - XXIII-a) , 18 septembrie 2008 - Iaşi (România): Academia
Română - Filiala Iaşi, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh.Zane”;
ƒ Conferinţa Internaţională Jubiliară de Totalizare a Investigaţiilor Ştiinţifice a
Corpului Profesoral, 17 aprilie 2008 - Chişinău: UCCM;
ƒ Conferinţa de Totalizare a Investigaţiilor Ştiinţifice a Corpului Profesoral-
didactic, 5 mai 2009 – Chişinău: UCCM;
ƒ Dezvoltarea economico-socială durabilă în cadrul euroregiunilor şi a zonelor
transfrontaliere pe exemplul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru: ediţia a V-a (19-20
iunie 2009) – Iaşi (România): Academia Română - Filiala Iaşi, Institutul de
Cercetări Economice şi Sociale „Gh.Zane”.
Cercetările realizate de autor au fost apreciate la şedinţa Consiliului de Participare
SCERS/PND în cadrul discuţiilor publice asupra Planului Naţional de Dezvoltare (noiembrie
2007); la elaborarea indicatorilor sensibili la dimensiunea de gen privind sărăcia şi nivelul de
trai în Republica Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”
implementat de PNUD Moldova, UNIFEM şi UNFPA (iunie - august 2008). Pentru lucrarea
“Impactul inegalităţii asupra sărăciei” s-a decernat Premiul Prof. economist TEODOSIE AL.
ŞTIRBU, Academia Română - Filiala Iaşi, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale
„Gh.Zane”, septembrie 2008 – Iaşi (România).
Rezultatele cercetării au fost implementate
ƒ la îndeplinirea proiectului ştiinţific instituţional “Elaborarea principiilor
metodice de implementare a minimului de existenţă şi a recomandărilor
respective”, anul 2007, AŞM.
ƒ la îndeplinirea proiectului ştiinţific instituţional “Cercetarea nivelului şi condiţiilor
de trai a beneficiarilor de prestaţii sociale în Moldova”, etapa anului 2008, ”Cerce-
tarea nivelului şi condiţiilor de trai a pensionarilor Republicii Moldova”, AŞM.
ƒ elaborarea Proiectului Regulamentului cu privire la modul de calcul a mini-
mului de existenţă prezentat Ministerului Economiei şi Comerţului al R.M. în
anul 2008;

~7~
 ƒ la elaborarea Recomandărilor privind utilizarea minimului de existenţă la
efectuarea indexării veniturilor băneşti ale cetăţenilor, la determinarea mărimii
minime a remunerării muncii în anul 2008;
ƒ la îndeplinirea proiectului ştiinţific instituţional “Cercetarea nivelului şi
condiţiilor de trai a beneficiarilor de prestaţii sociale în Moldova”, etapa anului
2009, ”Cercetarea nivelului şi condiţiilor de trai a gospodăriilor casnice cu
copii în Moldova”, AŞM.
Copiile actelor de implementare a rezultatelor obţinute şi a certificatelor se ane-
xează la teză.
Rezultatele obţinute sunt publicate în 25 lucrări ştiinţifice, dintre care cele mai
importante:
1. Liviţchi O. Costurile sărăciei şi reducerea lor în RM. În: Simpozionul
Internaţional al tinerilor cercetători, ASEM, 21-22 aprilie 2005, p.255-257.
2. Liviţchi O. Eradicarea sărăciei în contextul globalizării. În: Analele Ştiinţifice
ale Universităţii Cooperatist-Comerciale din Moldova, 2007, p.50-52 .
3. Liviţchi O. Dimensiunile sărăciei. În: Simpozionul internaţional al tinerilor cer-
cetători: ASEM, 19-20 aprilie 2007, vol. 1, p.133-135.
4. Rojco A., Liviţchi O., Stremenovscaia Z. Perfecţionarea aspectelor
metodice de calculare a mărimii valorice a minimului de existenţă. În:
Economie şi sociologie, 2007, nr.1, p. 82-90.
5. Liviţchi O. Abordări metodologice la determinarea fenomenului sărăciei în
Republica Moldova. În: Economic Growth in Conditions of Internationa-
lization, intern. scientific conf., Chişinău: IEFS, 2007, p.330-332.
6. Liviţchi O. Experienţe de structurare a valorii minimului de trai şi
aplicarea lor în Republica Moldova. În: Drept, Economie şi Informatică”,
2007, nr.3(13), p.67-71.
7. Liviţchi O., Hacina L. Factorii ce determină emigrarea forţei de muncă a
Republicii Moldova şi consecinţele acesteia. În: Totalurile activităţii ştiinţifice
a corpului profesoral-didactic UCCM, 2008, p.32-34.
8. Liviţchi O. Excluderea socială ca factor de risc al sărăciei în Republica
Moldova. în: Progrese în teoria deciziilor economice în condiţii de risc şi
incertitudine, Iaşi, 2008, vol III, p.191-198.
9. Liviţchi O. Direcţii de perfecţionare a scalelor de echivalenţă utilizate la
analiza sărăciei în Republica Moldova. În: Economica, 2008, nr.2(62),
p.14-18.
10. Liviţchi O. Evaluarea parametrilor sărăciei populaţiei Republicii Mol-
dova. În: Economie şi sociologie, 2007, nr.3, p.117-124.
11. Liviţchi O. Esenţa, conţinutul şi funcţiile indicatorilor sărăciei. În : Econo-
mie şi sociologie, 2008 nr.1, p.62-72.
12. Liviţchi O. Inegalitatea salariilor ca factor generator al sărăciei. În: Re-
vista Economică, Ediţia specială, decembrie 2008, vol.III, p.131-143.
13. Rojco A., Liviţchi O. Evaluarea sărăciei în gospodăriile casnice cu pensio-
nari. În: Economie şi sociologie, 2009, nr.1, p.164-175.
14. Liviţchi O. Sărăcia în Moldova şi repere strategice de eradicare a ei în spaţiul
Euroregiunii Siret-Nistru-Prut. În: Dezvoltarea economico-socială durabilă în
cadrul euroregiunilor şi a zonelor transfrontaliere. Euroregiunea Siret-Prut-
Nistru, Iaşi, 2009, vol.VI, p.289-295.

~8~
 15. Liviţchi O. Perfecţionarea asistenţei sociale ca direcţie a politicii sociale pentru
diminuarea sărăciei. În: Economic Growth in Conditions of Internationalization,
International Scientific Conference, Chişinău: IEFS, 2009, p.388-392.
Volumul şi structura tezei. Obiectivele tezei au determinat structura ei logică,
care cuprinde introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia cu
236 titluri, 20 anexe, 120 pagini de text de bază, 24 tabele, 29 figuri şi zece formule.
Cuvinte-cheie: sărăcia, tipuri, factori de influenţă, caracteristici, teorii privind
sărăciei, pragul sărăciei, metode de evaluare, indicatorii sărăciei, grupuri de risc,
profunzimea sărăciei, severitatea sărăciei, indicele Sen, acces limitat, excluziune,
strategii, politici, instrumente, măsuri, modele.

CONŢINUTUL TEZEI
În primul capitol, întitulat “Abordări teoretice privind esenţa şi necesitatea
eradicării sărăciei” – sunt relevate aspecte de analiză privind principalele teorii şi
concepte cu privire la eradicarea sărăciei. O atenţie deosebită se acordă materialelor
ştiinţifice publicate la tema tezei în ultimii ani. Se evidenţiază natura, cauzele, caracte-
risticile de bază, variabilele de evaluare şi analiză comparativă a eradicării sărăciei. Se
formulează problemele de cercetare, scopul şi obiectivele tezei. Se conturează esenţa
noţiunii, caracteristicile de bază, şi variabilele de evidenţă şi analiză, menţionîndu-se
pluridimensionalitatea acestei categorii.
Reducerea sărăciei a fost şi este un obiectiv major al puterilor guvernamentale atât
la nivel internaţional, cît şi naţional. Acesta este cuprins în diverse Programe de
Guvernare adoptate în ultimii ani, fiind puse în practică mai multe măsuri care să
conducă la prevenirea sărăciei. Prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mile-
niului, comunitatea internaţională abordează majoritatea dimensiunilor dezvoltării uma-
ne, inclusiv reducerea cu jumătate pînă în anul 2015 a ponderii persoanelor care trăiesc în
sărăcie extremă.
Sărăcia şi măsurile de diminuare au fost studiate din antichitate ca un fenomen opus
bogăţiei. În Grecia Antică, în poemul lui Hesiod „Munci şi zile” creat la sfârşitul sec. al
VIII-lea î.e.n. se vorbeşte despre muncă, proprietatea privată şi diviziunea în clase sociale
au fost considerate drept izvoare ale bogăţiei. Platon preciza implicarea acestuia în procesul
de repartiţie şi consum. Analizând statul existent pe timpul său, el ajunge la concluzia că
acesta este organizat pe principii individualiste care au condus la formarea a două clase
antagonice – bogaţi şi săraci. Bogaţii nu doresc, iar săracii nu au posibilitate de a munci din
lipsa mijloacelor necesare. Iar dacă activitatea economică încetează, statul se destramă,
dispare. Pentru a evita acest lucru, Platon propune în lucrarea „Republica”, modelul de
organizare a unui Stat Ideal, perfect, just, bazat, în mare măsură, pe principii colectiviste.
Evoluţia abordărilor reflectate în lucrările lui S.Rowntree, A.Sen, P.Townsend,
A.Atkinson ş.a. argumentează relativitatea definirii sărăciei în dependenţă de timpul şi
locul la care se referă (Tabelul 1). Fiecare etapă arată şi o varietate de variabile
caracteristice, forme de manifestare şi cauzele de apariţie.
Prima definiţie a sărăciei, abordată şi argumentată ştiinţific şi este dată de
S.Rowntree (a.1901) ca lipsa resurselor (veniturilor) pentru satisfacerea nevoilor de bază
- hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, încălzire, sau a volumului bunurilor strict necesare
supravieţuirii. Definiţia contemporană a sărăciei - ca dimensiune cumulativă a unor

~9~
dezavantaje şi privaţiuni cu care se confruntă persoane sau grupuri de persoane din punct
de vedere a limitării resurselor (materiale, culturale, sociale) şi a statutului ocupaţional,
astfel încât acestea sunt excluse de la un mod de viaţă cu un anumit nivel minim acceptat.
Autorul concretizează următoarea definiţie: sărăcia este stare manifestată prin lipsa
(insuficienţa) accesului la resurse care limitează activitatea şi satisfacerea nevoilor
considerate a fi absolut necesare pentru existenţă în colectivitatea de convieţuire.
Tabelul 1. Abordări teoretice privind cauzele şi evaluarea “sărăciei”
Abordarea Cauzele Evaluarea sărăciei
lipsa Lipsa resurselor (venit/ consum) necesare pen- Sărăcie absolută prin evaluarea în ba-
resurselor tru satisfacerea nevoilor de bază copmarativ cu za costului coşului minim de consum.
un prag minim stabilit (autor: Seebohm Row-
ntree)
Lipsa capacităţii de alegere, dar ia foarte des Sărăcie absolută prin evaluarea ca-
capabilităţi forme relative în spaţiul instrumentelor şi pacităţilor de a-şi asigura un nivel
caracteristicilor (autor: Amartya Sen) decent de trai
Lipsa condiţiilor de trai care ar permite asu- Sărăcia ca deprivare relativă (modul de
marea de roluri sociale obişnuite, participare viaţă obişnuit în societatea respectivă),
deprivare în relaţii sociale, comportament obişnuit, aşa prin evaluarea indicilor de deprivare
cum se aşteaptă în societatea respectivă
(autor: Peter Townsend)
Insuficienţa resurselor materiale şi incapa- Sărăcia ca excluziune socială (loc de
excluziune
citatea participării depline la viaţa economi- muncă, nivel de educaţie)
socială
că, socială, culturală etc. (autor: A. Atkinson)
Aprecierea individuală a stării sale şi a nece- Sărăcia subiectivă prin auto-evalua-
participarea
sităţilor considerate minime pentru a putea rea stării sale şi a sumei minime ne-
săracilor
exista (autor: Richard Chambers) cesare pentru trai.
Sursa: elaborată de autor

Problematica sărăciei devine un subiect-cheie a multor studii şi cercetări, care s-a

materializat prin mai multe explicaţii cu privire la cauzalitatea sărăciei, începînd cu
explicaţiile ce puneau accent pe individ ca fiind singurul vinovat de starea în care se află
şi terminînd cu explicaţiile potrivit cărora sistemul social ar fi de vină în ceea ce-i
priveşte pe săraci şi starea acestora (Tabelul 2).

Tabelul 2. Abordări teoretice privind esenţa sărăciei şi căile de eradicare a ei

Cauzalitatea
Esenţa abordărilor Soluţii
sărăciei
1 2 3
Se consideră că vinovaţi de starea de sărăcie Săracii trebuie ajutaţi dar şi pe-
sunt înşăşi săracii, datorită greşelilor per- depsiţi moral pentru că sunt săraci,
Natura
sonale şi comportamentului lor deviant: întrucît vina este a lor şi deci
individului
alcoolism, lipsă de interes faţă de procesele societatea trebuie să fie dură cu ei.
(explicaţia
educaţionale şi lipsa lor efectivă de efort Ajutoarele trebuie acordate astfel
individual-
pentru a se îndepărta de starea de sărăcie. încît să nu încurajeze rămînerea în
psihologică
starea de sărăcie, ci implicarea în
găsirea soluţiilor la propriile nevoi.

~ 10 ~
 1 2
Inegalitatea economică ce domină societatea
capitalistă promovează interesele proprietarilor
Inegalităţile şi
de mijloace de producţie generînd astfel
conflictele
monopolul puterii din partea unui segment
sociale
restrîns de oameni ce deţin puterea economică,
(Marxism)
situaţie care dă naştere la exploatarea maselor
(sărace) de către elita puterii.
Instabilitatea Se bazează pe teoria aşteptărilor raţionale a
relaţiilor socio- lui A.Louise. Sărăcia este legată de riscurile
economice şi aşteptările colective şi individuale înalte,
(Teoria care nu pot fi realizate din cauza resurselor
postmodernă) disponibile.
Săracii îşi creează o lume a lor, o cultură
proprie, denumită „cultura sărăciei”- concept
lansat de Oscar Lewis. „Cultura sărăciei” este
un patern adaptativ la condiţiile sărăciei,
Cultura sărăciei patern care apoi se transmite din generaţie în
generaţie, condiţionînd astfel strategiile
acestora. Oamenii rămîn săraci pentru că
reproduc astfel de strategii şi de trăsături
„culturale” comune.
Încercarea lui A.Sen de a defini sărăcia
contemporană, prin prisma condiţiilor de
trai sărace. Venitul scăzut este unul din
Excluziunea
factorii care împiedică realizarea unui trai
socială
minim acceptat. Sărăcia este rezultatul
excluziunii ca deprivare a capabilităţilor
Sursa: Elaborată de autor
3
Mobilizarea politică, organizarea şi
cîştigarea puterii care să conducă la
reducerea inegalităţilor şi în ultimă
instanţă la egalitate socio-economică.
Depinde de politica socială realizată;
se consideră a fi eficientă doar cea
bazată pe principiul adresabilităţii şi
rapiditatea de realizare a ei.
Cea mai mare barieră în depăşirea
acestei probleme este lipsa de mo-
tivaţie şi speranţă, stările apatice şi
atitudinile fataliste care generează
abandonul luptei săracilor împotri-
va propriei stări de sărăcie. Impor-
tantă este angajarea în muncă şi
descurajarea folosirii sistemului de
asistenţă socială.
Măsurile polticii sociale nu sunt sufi-
ciente. E necesar un sistem complex
pentru a combate “excluziunea” cetă-
ţenilor: în domeniul învăţămîntului,
sferei de creditare, domeniul medi-
cinii, comunicaţiilor, ocupării şi re-
munerării etc.

Toate abordările au conturat, de-a lungul evoluţiei teoriei economice şi viziuni

asupra politicilor de eradicare a sărăciei, specificate în dependenţă de cauzele şi formele
de manifestare. Nu există, însă, o definire a sărăciei unanim acceptată şi caracteristică
tuturor timpurilor. Datele analitice la nivel internaţional arată că din 1990 până în 2008
ponderea populaţiei care trăieşte cu mai puţin de un dolar SUA pe zi a scăzut de la 42%
la 25%. În 2000 aceştia constituiau 1,8 mlrd pers., 2001 – 1,1 mlrd pers., 2006 – 1,2 mlrd
pers., 2008 – 1,4 mlrd pers. Ea persistă pe tot globul, însă în mod diferit. Şi după cum se
menţionează în majoritatea programelor internaţionale, sărăcia este o problemă naţională,
are un specific naţional şi, prin urmare, necesită soluţii naţionale. În esenţă, fenomenul
sărăciei reperezintă:
⇒ un complex economic-social-psihologic-cultural;
⇒ un mod de viaţă individual, familial şi social.
⇒ integrează caracteristicile necesităţilor, posibilităţilor, condiţiilor de trai,
modului, stilului de viaţă şi orientărilor valorice.
Cuantificarea valorică a fenomenului sărăciei este foarte diversă, dar vizează
primordial stabilirea unui etalon numit pragul sărăciei , ce are la bază două aspecte de
importanţă majoră :
ƒ nivelul veniturilor disponibile;

~ 11 ~
 ƒ nivelul cheltuielilor de consum exprimat prin valoarea calorică şi valoarea
monetară;
Metodologia de cuantificare a sărăciei presupune: abordarea absolută, abordarea
relativă, abordarea subiectivă şi include variabile corespunzătoare de evaluare.
În baza analizei mai multor lucrări şi rapoarte ale cercetărilor în domeniu se atestă că
majoritatea ţărilor ce acceptă în special abordarea absolută (România, Federaţia Rusă,
Germania, Austria, Danemarca, Belgia, Olanda, Franţa) apreciază concomitent noţiunile de
abordare absolută şi relativă, şi dezvoltă metodologia multidimensională de determinare a
sărăciei. Pentru evaluarea sărăciei se utilizează o serie de indicatori care cuprinde următoarele
grupe de indicatori: monetari şi non-monetari, cantitativi şi calitativi, unidimensionali şi
multidimensionali, indicatorii Foster-Greer-Thorbecke ai incidenţei, profunzimii şi severităţii
sărăciei, Indicele Sărăciei Umane 1 şi 2, indicatorii inegalităţii. Ei permit de a constitui
„imaginea sărăciei” şi pot servi la analiza evoluţiei sărăciei, monitorizarea şi evaluarea
politicilor realizate, dimensionarea cheltuielilor necesare pentru eradicarea sărăciei. În
contextul abordărilor conceptuale şi metodologice existente se propune o modalitate
alternativă de definire şi măsurare a sărăciei, bazată pe evaluarea ei prin deprivări şi restricţii la
viaţa socială, pe care le suportă o parte a populaţiei. Abordarea prin noţiunea de deprivare sau
excluziune socială necesită evidenţa unui şir de indici nu doar de ordin material, dar şi de ordin
social cu scopul de a determina „pragul” calitativ, mai jos de care micşorarea venitului mediu
pe o persoană accelerează brusc scăderea nivelului de trai. Aceste aspecte metodologice sunt
repere de elaborarea strategiilor de eradicare a sărăciei.
Cel de-al doilea capitol – „Particularităţile sărăciei în Republica Moldova”
include descrierea metodologiei cercetării, analiza dimensiunilor sărăciei la nivel naţional
şi factorilor determinanţi, decrierea modelului de studiu a caracteristicilor sărăciei
elaborat de autor şi sistematizarea rezultatelor obţinute; identificarea grupurilor de
populaţie cu risc sporit al sărăciei. Un subcapitol este rezervat indicatorilor de
autoevaluare a sărăciei de către populaţia ţării cu referinţă la sărăcia subiectivă ca metodă
complementară de evaluare şi monitorizare a sărăciei.
Crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin consolidarea
fundamentului pentru o creştere economică durabilă şi incluzivă este obiectivul de bază a
economiilor în era globalizării. În acest context, alinierea la standardele europene are în
vedere realizarea obiectivelor şi măsurilor cu impact maxim asupra dezvoltării
economice şi sociale a ţării. Trecerea la economia de piaţă a cauzat o creştere a
numărului persoanelor care trăiesc cu mai puţin de 1 $ pe zi în ţările Europei Centrale şi
Asia pînă la 17 mil. persoane sau o creştere cu 14 mil. faţă de 1981. Declinul economic a
influenţat extrem de negativ asupra nivelului şi calităţii vieţii populaţiei Republicii
Moldova. Recesiunea prelungită pe parcursul anilor 90 a transformat Republica Moldova
în cea mai săracă ţară din Europa. Conform evaluărilor Băncii Mondiale, în anul 2002
ponderea celor săraci - care trăiesc cu mai puţin de 2 $ pe zi - a constituit 63,7%, nivel
superior comparativ cu Ucraina şi România, cît şi comparativ cu celelalte ţări din Europa
de Est. Creşterea economică înregistrată a contribuit la reducerea sărăciei şi
îmbunătăţirea standardului de trai al populaţiei, însă nu a fost o condiţie suficientă.
În 2005, în pofida creşterii economice de 7.5%, fiecare al treilea cetăţean al R.M.
sau 29% din populaţia totală se afla în sărăcie absolută. 15% din populaţie sau fiecare al
şaselea se afla în sărăcie extremă cu o creştere la nivelul de 16,1% în 2005. Aceasta
demonstrează o dată în plus că creşterea economică nu a avut la bază stimulente bune.

~ 12 ~
 6,1 7,8 6,6 7,4 7,5 4,8 7,2
2,6 3
5 1,1 0,6

-5 2001 2002 2003 2004

-2,5 2005 2006 2007 2008
-4,4
-15 -11,4
-13,2 -14,2 evolutia PIB.% evolutia saraciei absolute, p.p.
Figura 1. Influenţa creşterii economice asupra sărăciei absolute în RM
Sursa: calculele autorului în baza datelor BNS al RM

Conform datelor CBGC în 2006, 13% din populaţia Republicii Moldova aveau un
venit sub pragul $2.15 pe zi/persoană, ajustat la PPC, astfel depăşind de mai mult de 2 ori
ţinta intermediară stabilită (13% comparativ cu 28%).
73
67,8
70
60 54,6
50 40,4
40 29 30,2
29,1
30 26.5 25 20
20
10
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2010* 2015*

Figura 2. Evoluţia ratei sărăciei absolute în Republica Moldova conform

prevederilor de realizare a Obiectivelor Mileniului
Sursa: Ministerul Economiei al RM în baza datelor CBGC

În anul 2007 rata sărăciei la nivelul valorii acestui prag a constituit 29,8% şi s-a
redus în comparaţie cu anul 2006 cu 4,7 p.p.. Comparînd nivelul sărăciei în anul 2007 cu
ţinta de 29% stabilită pentru anul 2010, se poate concluziona că este probabil ca ţinta
propusă să fie atinsă. Însă datele pentru anul 2008 arată că ponderea populaţiei sărace s-a
majorat şi constituie 30,4 %.
Valorile ratei sărăciei în Republica Moldova sunt apropiate nivelurilor celor mai
înalte printre ţările CSI. Diferenţa faţă de cel mai înalt nivel al ratei sărăciei în Kîrgîstan
în anul 2006 a fost de 9,6 p.p., însă faţă de cel mai scăzut nivel – în Belarusi – 19,1 p.p..
Comparativ cu Ucraina suntem mai „sărăci” cu o mai mare rată a sărăciei de circa 2p.p.
Datele privind consumul populaţiei ţării confirmă că în mediu cheltuielile necesare
depăşesc valoarea pragului sărăciei, iar cea mai mare parte de cheltuieli sunt cele pentru
produse alimentare (Tabelul 3).
Aceasta de fapt este un indiciu de existenţă a sărăciei, dacă se ţine cont de abordă-
rile cu privire la sărăcie. În analizele privind sărăcia se arată că o familie/gospodărie în
particular şi un stat, în ansamblu este apreciat ca fiind sărac dacă cheltuielile de consum
alimentar constituie peste 1/3 din total cheltuieli de consum. Faptul că cheltuielile de
consum alimentar s-au micşorat ca pondere în structura cheltuielilor de consum a
populaţiei R.M. nu demonstrează şi o reducere a sărăciei.

~ 13 ~
 Tabelul 3. Cheltuielile de consum ale populaţiei RM în 2006 – 2009
Perioada inclusiv în % pentru:
Cheltuieli de
(anul, produse băuturi alcoolice produse
consum, lei servicii
trimestrul) alimentare şi tutun nealimentare
2006 953,3 44,4 2,7 30,0 22,9
2007 1119,1 43,8 2,5 31,0 22,7
2008 1227,5 40,2 1,9 32,1 25,8
2009
Trim I 1132,4 40,8 1,9 31,4 25,9
Trim II 1230,5 42,8 1,8 32,2 23,2
Trim III 1394,8 44,7 1,7 28,9 24,7
Sursa: BNS al RM

Această micşorare se datorează creşterii mai mari a preţurilor produselor nealimentare

şi serviciilor comparative cu preţurile la produsele nealimentare. În plus, veniturile
disponibile ale populaţiei ţării nu acoperă cheltuielile de consum şi existenţa mai mare a
inegalităţilor după venit influenţează asupra dimensiunilor sărăciei (Tabelul 4 ).

Tabelul 4. Veniturile disponibile ale populaţiei RM în 2006 – 2009

inclusiv în % pe surse de formare:
disponibile (medii

persoană), lei
lunare pe o

non-agricolă

din altă ţară

alte venituri
Venituri

venituri din
individuală

individuală

proprietate

transferuri
activitatea

activitatea

activitatea

din care:
salariată

prestaţii
agricolă

sociale
Anul

2006 839,6 41,6 18,6 7,8 0,2 13,2 18,7 13,9

2007 1018,7 41,4 15,1 6,4 0,3 13,6 23,2 17,5
2008 1188,6 42,9 10,5 7,5 0,3 14,9 23,9 19,1
2009
Trim I 1125,1 43,4 10,2 6,9 0,4 14,9 24,2 19,7
Trim II 1179,6 43,0 11,8 6,7 0,0 17,5 21,1 16,6
Trim III 1272,5 44,3 12,9 5,9 0,2 17,6 19,1 13,6
Sursa: BNS al RM

Factorul cu influenţa cea mai puternică asupra sărăciei reprezintă veniturile gospo-
dăriilor, acestea determinând nivelul cheltuielilor de consum pe care şi le permit
gospodăriile la un moment dat. Impactul veniturilor asupra sărăciei se materializează prin
două componente, şi anume, nivelul general al veniturilor şi dinamica puterii de cumpă-
rare a acestora, precum şi o componentă care derivă din distribuţia veniturilor, mai precis
din existenţa în proporţii relativ mari a unor categorii de venituri mici. Analizele realizate
au demonstat că:
ƒ cu cât distribuţia veniturilor este mai inegală, cu atât gradul de sărăcie este mai
ridicat;
ƒ scăderea puterii de cumpărarea a veniturilor a accentuat procesul de sărăcie, în
special pentru familiile cu mulţi copii, a pensionarilor, şomerilor, a persoanelor
singure, etc.

~ 14 ~
 Micşorarea ratei sărăciei trebuie analizată cu precauţie, deoarece s-a micşorat
decalajul deficitului de resurse necesare celor aflaţi sub pragul sărăciei faţă de nivelul
pragului sărăciei. Indicatorul profunzimea sărăciei arată de fapt distanţa medie la care se
află săracii de la pragul sărăciei, iar cei nesăraci se consideră că au un consum egal cu
valoarea pragului sărăciei. Însă acesta nu ţine cont de decalajele în gravitatea sărăciei,
altfel spus, de severitatea sărăciei printre cei mai săraci. În cazul în care are loc un
transfer de la cel mai puţin sărac către cel mai sărac, indicatorul profunzimii rămîne
neschimbat. Considerăm că calcularea indicatorului sărăciei propus de A.Sen oferă o
viziune mai clară privind gravitatea sărăciei în R.M.. Utilizînd datele disponibile în baza
CBGC şi formula de calcul a Indicelui Sen redată în capitolul I al tezei, putem obţine
valoarea acestui indicator de importanţă pentru analiza sărăciei la nivel naţional.

⎡
I S = RS [I + k (1 − I )] * G
p
= 26,4⎢0,242 +
942506
(1− 0,242)⎤⎥*0,3153=12,7%
⎣ 942506 +1 ⎦
q
unde: RS – rata sărăciei, I – coeficientul decalajului veniturilor, k = ,
q +1
GP – coeficientul Gini pentru săraci.

Astfel, considerînd inegalităţile în rîndul săracilor gravitatea sărăciei în R.M. este de două
ori mai mare comparativ cu imaginea creată de indicatorii tradiţionali calculaţi ai sărăciei.
Cea mai mare parte din cheltuielile totale ale populaţiei (46% în anul 2007 şi 40,2%
în anul 2008) constituie cheltuielile alimentare. Însă ponderea lor în consumul populaţiei
este foarte diferită pe grupe de quintile a distrubuţiei populaţiei după cheltuielile de
consum. Această tendinţă confirmă Legea lui Engel (Figura 3), care afirmă că ponderea
cheltuielilor alimentare în bugetul gospodăriei tinde să scadă atunci când venitul creşte.
800 46,5 46 50
44,7
700 41 45
32,6 40
600
35
500 30
400 25
300 20
15
200
10
100 5
0 0
721,5 911,8 1072,7 1343,8 2088

Chelt.p/u produse alimentare, lei  Ponderea chelt.p/u produse alimentare în total cheltuieli, %

Figura 3. Repartizarea pe quintile a cheltuielilor totale de consum şi celor pentru

produse alimentare, 2008
Sursa: prelucrate de autor în baza datelor BNS al RM

În baza datelor CBGC am elaborat un model de analiză care permite de a identifica

corelaţia dintre rata sărăciei în Moldova şi caracteristicile gospodăriei şi a membrilor ei.
Rezultatele arată că cea mai mare influenţă (o majorare cu 5p.p.) asupra nivelului ratei sărăciei
(la pragul absolut) o are nivelul educaţional al capului gospodăriei casnice (Tabelul 3).

~ 15 ~
 Tabelul 3. Influenţa diferitor factori asupra nivelului sărăciei absolute,
anul 2006-2008
2006 2007 2008
Rata Rata Rata
Devierea Devierea Devierea
potenţială potenţială potenţială
Nivelul educaţional al capului GC 34,33 +4,13 30,06 +4,26 31,4 +5,0
Mărimea GC (numărul de membri) 33,33 +3,13 28,23 +2,43 27,8 +1,4
Sursa principală de venit a capului
32,31 +2,11 28,23 +2,43 29,6 +3,2
GC
Componenţa GC (nr. de copii) 32,39 +2,19 27,20 +1,40 27,2 +0,8
Vîrsta capului GC 31,39 +1,19 26,90 +1,10 28,1 +1,7
Profil teritorial (urban/rural) 30,91 +0,71 27,43 +1,63 29,9 +3,5
Sexul CG 30,20 0 25,83 +0,03 26,4 0
Sursa: calculele autorului în baza structurii profilurilor sărăciei

În anii 2006-2007, pe locul doi după importanţă, ca factor de influenţă asupra să-
răciei este mărimea gospodăriei. În anul 2007 la poziţia a doua după importanţa
influenţei se aliniază, cu aceiaşi valoare a devierii faţă de media pe ţară, sursa de venit a
capului gospodăriei casnice. Importanţa acestui factor arată o creştere în anul 2008.
Fiecare a treia gospodărie este săracă dacă capul gospodăriei are ca principala sursă de
venit activitatea salariată.
Al treilea factor după importanţa influenţei asupra ratei sărăciei reprezintă compo-
nenţa gospodăriei casnice, adică prezenţa şi numărul copiilor în gospodăria casnică.
Apariţia şi creşterea numărului de copii în gospodăria casnică majorează riscul de a
deveni săraci.
În general, analiza datele statistice obţinute în baza CBGC de către BNS eviden-
ţiază trăsăturile definitorii ale sărăciei absolute în Republica Moldova, cum ar fi:
• sărăcia este mai răspîndită în mediul rural.
• riscul sărăciei este mai mare pentru populaţia din mediul rural.
• în mediul urban se atestă o dependenţă a nivelului sărăciei de mărimea localităţii.
• riscul sărăciei creşte odată cu creşterea numărului membrilor gospodăriei
casnice, fiind un factor determinant al sărăciei.
• nivelul ratei sărăciei creşte odată cu creşterea numărului de copii în familie.
• angajaţii din agricultură au un risc mai înalt de a fi săraci faţă de cei angajaţii.
• riscul sărăciei se micşorează odată cu creşterea nivelului de instruire a capului
familiei.
• sărăciei în dependenţă de vîrsta arată că pensionarii pentru limita de vîrstă din
mediul urban sunt mai săraci, cu risc mai redus pentru cei ce locuiesc împreună
cu persoane de rudenie.
Un factor determinant este mediul, localitatea şi regiunea de reşedinţă: riscul de
sărăcie mai mare pentru populaţia rurală, regiunile sudice şi de centru - cele mai sărace;
capitala şi oraşele mari prezintă un risc mai scăzut de sărăcie comparativ cu restul ţării.
O grupă aparte de factori o reprezintă caracteristicile gospodăriilor şi indivizilor. La
nivel individual aceştia sunt: vîrsta, nivelul de instruire, ocupaţia, sexul, nivelul
veniturilor. Factorii specifici sărăciei la nivelul gospodăriilor sunt: mărimea gospodăriei;
structura pe sexe şi vîrste; zona, regiunea şi mediul de reşedinţă; veniturile gospodăriei.

~ 16 ~
 Ratele sărăciei subiective se diferenţiază de cele ale sărăciei monetare, totodată se
evidenţiază diferenţe majore între mediile de reşedinţă. În anul 2008 fiecare al cincilea
cetăţean se consideră sărac (Tabelul 4), iar în mediul urban – fiecare al patrulea.
Tabelul 4. Rata sărăciei în mediile urban şi rural în anii 2006-2008 în R.M., %
Total Rural Urban
2006 2007 2008 2006 2007 2008 2006 2007 2008
Sărăcia extremă 4,5 2,8 3,2 4,7 3,9 4,6 4,1 1,2 1,3
Sărăcia absolută 30,2 25,8 26,4 34,1 31,3 34,6 24,8 18,4 15,2
Sărăcia subiectivă 9,2 7,4 22,9 4,3 5,6 23,2 24,4 18,6 26,4
Sursa: BNS în baza datelor CBGC

Aceasta demonstrează că în Moldova sărăcia poate deveni o stare permanentă,

caracterizată atît de existenţa sărăciei calculate obiectiv, cît şi de aprecierile a însăşi
populaţiei. Ponderea mai mică a sărăciei subiective reflectă aspiraţiile reduse ale
populaţiei, a sentimentului demnităţii, lipsa încrederii în forţele proprii.
În cel de-al treilea capitol, “Eradicarea sărăciei: direcţii şi strategii la nivel
internaţional şi naţional” sunt tratate elemente de evaluare şi analiză a strategiei
naţionale existente în corelare cu strategiile Băncii Mondiale, Uniunii Europene şi sunt
evidenţiate aspecte legate de perfecţionarea şi ajustarea obiectivelor privind eradicarea
sărăciei. S-au identificat scopurile, principiile şi direcţiile prioritare a strategiei complexe
de eradicare a sărăciei la nivel naţional. În contextul acestei strategii o atenţie deosebită a
fost acordată componentelor active şi pasive ale politicii sociale, politicii investiţionale,
politicii veniturilor şi ocupării forţei de muncă. Realizarea lor va contribui la crearea
oportunităţilor pentru o dezvoltare a societăţii, conformată standardelor îmbunătăţite de
trai în Republica Moldova. Identificarea persoanelor sărace, grupurilor cu risc sporit şi
adresabilitatea măsurilor către aceştia sunt importante pentru eradicarea sărăciei.
Prima Strategie de reducere a sărăciei deplină pregătită de autorităţile Republicii
Moldova a reprezentat SCERS care a fost remisă în luna noiembrie 2004, elaborată în
consultaţii ample cu societatea civilă şi reprezentanţii tuturor grupurilor de părţi
cointeresate. SCERS a stabilit trei obiective pe termen mediu: creştere economică
durabilă şi exhaustivă; reducerea sărăciei şi a inechităţilor, plus sporirea participării celor
săraci în dezvoltarea economică; precum şi dezvoltarea resurselor umane. În scopul
realizarii acestor obiective, SCERS a presupus o strategie bazată pe trei piloni: (i)
promovarea unei creşteri economice durabile şi exhaustive; (ii) îmbunătăţirea dezvoltării
umane; plus (iii) fortificarea protecţiei sociale a celor mai vulnerabili.
Se propune model de evaluare a sărăciei în baza scalei de echivalenţă (specificul
naţional), avînd drept scop de a elabora scala de echivalenţă utilizată la evaluarea sărăciei
ţinînd cont de specificul naţional. Ipoteza modelului propus : actuala scală nu ţine cont de
particularităţile de consum determinate de vârsta membrilor gospodăriei casnice:
persoane apte de muncă, persoane peste vârsta aptă de muncă (pensionarii) şi copii.
scala = z * [1 + 0 .7 * (n vm − 1 )] + 0 . 81 h * [1 + 0 . 7 (n p − 1 )] +
0 . 86 c * [1 + 0 . 5 (n c − 1 )]
Rezultate: Efectul de economie se obţine mai mic ca valoare, deoarece în structura
cheltuielilor de consum a populaţiei Republicii Moldova predomină consumul alimentar.
Considerând diferite tipuri de gospodării după componenţă şi structură, caracteristice
R.M. se obţine (Tabelul 5):

~ 17 ~
 Tabelul 5. Scala de echivalenţă pentru Republica Moldova
Structura gospodăriei casnice Scala de echivalenţă
numărul persoanelor în numărul de numărul
OCDE utilizată ajustată
vârstă aptă de muncă copii pensionarilor*
1 0 0 1,0 1,0
1 1 0 1,5 1,86
2 1 0 2,2 2,56
2 2 0 2,7 2,99
1 0 1 1,7 1,81
1 1 1 2,2 2,64
2 1 1 2,9 3,37
2 2 1 3,4 3,83
2 1 2 3,6 3,94
* - persoane peste vârsta aptă de muncă
Sursa: elaborată de autor

Concluzii: Evaluarea corectă a veniturilor gospodăriilor casnice ar permite de a

spori eficienţa direcţionării asistenţei sociale păturilor social-vulnerabile.
Eradicarea sărăciei poate fi atinsă, dacă drept obiectiv este micşorarea sărăciei
extreme sau absolute. Printr-un transfer monetar, e necesar de a oferi persoanelor sărace
diferenţa sumei pentru a atinge valoarea pragului stabilit. Realizarea acestei strategii în
Republica Moldova e posibilă cu cheltuieli neînsemnate din PIB (mai puţin de 1%), dacă
aceste transferuri sînt direcţionate şi ajung direct către cei săraci. În lipsa datelor privind
numărul săracilor în anii 2006-2008, erau necesare maxim 6% din PIB (Tabelul 6).
Tabelul 6. Mijloace financiare necesare pentru eradicarea sărăciei
în perioada 2003-2008
2006 2007 2008
Suma maximă necesară pentru a atinge
*valoarea pragului sărăciei absolute
mii lei 2679802,7 3002092,17 3376957,59
% din PIB 6,0 5,6 5,4
*valoarea pragului sărăciei extreme
mii lei 1449259,1 1623554,91 1826106,15
% din PIB 3,2 3,0 2,9
Sursa: calcule realizate de autor

Considerînd eradicarea sărăciei relative, este necesar de a ţine cont de structura

complexă a societăţii, deosebirile în situaţia socială a oamenilor conduc evident la
manifestarea varietăţii de interese. Necorespunderea intereselor subiecţilor economici în
parte influenţează asupra realizării bunăstării individuale/comunitare. Statul, în acest caz,
trebuie să formeze un vector unic de mişcare a tuturor puterilor/participanţilor
comunitari, social-politici şi economici în realizarea bunăstării individuale/comunitare.
După cum menţiona A.Pigou, o alocare optimă a resurselor la nivel social se poate realiza
doar prin maximizarea sumei bunăstării individuale.
Considerarea sărăciei ca fenomen multidimensional, propunem o abordare sistematizată
şi complexă de politici macroeconomice ca strategie de eradicare a sărăciei (Figura 4) în
Moldova. Ea presupune domeniile de influenţă semnificative pentru eradicarea sărăciei.

~ 18 ~
 Investiţii în
capitalul uman

Asigurarea şi Politica
asistenţa ocupării şi
socială Strategia de remunerării
eradicare a
sărăciei
(complexă)

Climatul
Dezvoltarea investiţional şi
regională şi antreprenorial
locală

Figura 4. Direcţiile strategiei de eradicare a sărăciei (viziunea complexă)

Sursa: elaborată de autor

Realizarea strategiei complexe de eradicare a sărăciei necesită şi o evidenţă a realizării în

timp, pentru a evalua rezultatele obţinute şi eficienţa acestora. Argumentul principal în
favoarea eradicării sărăciei constă în crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea forţelor de
producţie. După cum menţiona şi Fr. List, reprezentantul doctrinei naţionalismului economic,
„Forţele productive ale popoarelor nu sunt condiţionate numai de hărnicia, spiritul de
economie, moralitatea şi inteligenţa indivizilor sau de posesiunea de fonduri naturale sau de
capitaluri materiale, ci şi de instituţiile şi legile sociale, politice şi civile, dar mai ales de
garanţiile pe care le oferă continuitatea, independenţa şi puterea naţionalităţii lor. Oricât de
harnici, de economi, de inventivi, de întreprinzători, de morali şi de inteligenţi ar fi indivizii,
fără unitate naţională, fără o diviziune a muncii şi fără cooperarea forţelor productive în cadrul
unei naţiuni, naţiunea nu va atinge niciodată un nivel înalt de bunăstare şi putere şi nu-şi va
asigura posesiunea durabilă a bunurilor ei spirituale, sociale şi materiale.
Pentru Republica Moldova două grupuri ţintă le considerăm prioritare: beneficiarii
de asistenţă socială şi persoanele angajate în economia naţională. De aceea sunt esenţiale,
ca componente a strategiei: asistenţa socială şi remunerarea muncii. O dovadă în plus
care demonstrează importanţa protecţiei sociale a populaţiei pentru eradicarea sărăciei
reflectă nivelul ratei sărăciei gospodăriilor care au ca principala sursă de venit prestaţiile
sociale. Întrebarea deseori adresată este în ce măsură acestea au un efect pozitiv asupra
reducerii sărăciei în ţară. Pentru aceasta propunem următorul model de analiză.
Model: Impactul prestaţiilor sociale asupra nivelului sărăciei în Republica Moldova
Pentru a evalua impactul prestaţiilor sociale asupra nivelului sărăciei acordate
populaţiei ţării vom utiliza un model ce are la bază metoda de simulare. Elaborarea lui se
fundamentează pe imitarea situaţiei virtuale, în care gospodăriile casnice sunt private de
toate prestaţiile sociale.
Ipoteza modelului propus este: prestaţiile sociale influenţează asupra reducerii sărăciei.
Metoda simulării aplicată asupra datelor bugetelor gospodăriilor casnice din Moldova permite
de a verifica veridicitate a acesteia. Rezultatele sunt reflectate în tabelul de mai jos.

~ 19 ~
 Tabelul 7. Efectul prestaţiilor sociale asupra ratei sărăciei în R.M. în anul 2008
Rata sărăciei, % Efectul prestaţiilor
cu prestaţii fără prestaţii p.p. %
Prestaţii de asigurare socială
Total 26,4 39,5 13,1 1,50
urban 15,2 29,6 14,4 1,95
rural 34,6 46,8 12,2 1,35
Prestaţii de asistenţă socială
Total 26,4 27,5 1,1 1,04
urban 15,2 17,4 2,2 1,14
rural 34,6 34,8 0,2 1,01
Sursa: calculele autorului în baza datelor CBGC oferite de BNS

Acestea confirmă ipoteza modelului şi arată atît importanţa prestaţiilor de asigurare

socială, cît şi a prestaţiilor de asistenţă socială. În plus, impactul lor este diferit. Fără
prestaţiile de asistenţă socială ponderea populaţiei sărace s-ar majora cu 4 p.p., iar lipsa
prestaţiilor de asigurare socială ar majora ponderea lor de 1,5 ori.
Ca rezultat, a fost efectuată evaluarea „contribuţiei” prestaţiilor sociale asupra
reducerii nivelului sărăciei în Republica Moldova. Această metodologie este una utilă atît
pentru stabilirea direcţiilor de acţiune la elaborarea politicilor statului, cît şi pentru
monitorizarea realizării lor.
Abordările contemporane ale sărăciei pun din nou problema centralizării muncii şi
locului de muncă. Pretutindeni s-a observat pierderea de durată a locurilor de muncă unor
importante pături ale populaţiei, precum şi o slăbire a rolului muncii ca vector privilegiat al
integrării sociale. Nivelul înalt al sărăciei printre cei care lucrează creează dificultăţi în
asigurarea traiului. Menţinerea acestei stări şi sporirea inegalităţii veniturilor primare a
posesorilor factorului muncă generează sărăcie. Salariile joase determină o productivitate
scăzută a muncii care împiedică creşterea veniturilor din muncă. Această situaţie va menţine şi
va regenera dificultăţi în satisfacerea nevoilor şi îmbunătăţirea poziţiei în societate. Veniturile
joase vor împiedica investiţiile, inclusiv cele în cultură şi educaţie care sunt de importanţă
majoră pentru eradicarea sărăciei în R.M. În acest context putem considera că se creează un
cerc vicios al sărăciei, care poate condiţiona un cerc vicios cultural (Figura 5 ).

Incultură Mari diferenţe sociale

Consum scăzut Productivitate înaltă a capitalului

Productivitate scăzută a muncii

Venituri scăzute Slaba relaţie capital/muncă

Economii scăzute Investiţii mici

Figura 5. Cercul vicios al sărăciei vis-a-vis de cercul vicios cultural
Sursa: elaborată de autor

Lipsa formării profesionale va reduce productivitatea muncii şi salariile. Astfel, aceste

două cercuri vicioase sunt legate între ele, determinîndu-se reciproc şi devin factori de risc în

~ 20 ~
păstrarea identităţii naţionale şi a coeziunii interetnice. Este necesar de a interveni cu
modificări în politica de repartiţie a veniturilor prin mecanisme de influenţă asupra sistemului
de remunerare a muncii, îmbunătăţind şi raportul dintre salariul minim faţã de cel mediu prin
ajustarea la valoarea minimului de existenţă a populaţiei apte de muncă.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

În teza de faţă a fost efectuată o încercare de a deplasa abordarea eradicării sărăciei
pe un loc important teoriei economice, care ar corespunde impactului lor asupra practicii
economice. Studiul realizat ne-a permis să formulăm următoarele concluzii teoretice şi
recomandări practice:
1. În pofida politicilor survenite şi elaborate de către stat, realitatea ultimelor decenii
cunoaşte o tendinţă de creştere a sărăciei, însă în fiecare societate se manifestă diferit în
dependenţă de locul şi timpul de referinţă, cu accente şi nuanţe specifice. În baza abordării
sistemice şi complexe, s-a concretizat conţinutul definirii sărăciei ca fenomen economic-
social-psihologic-cultural şi au fost cercetate căile posibile de eradicare.
2. De la definiţia sărăciei a lui S.Rowntree ca lipsa veniturilor pentru satisfacerea
nevoilor de bază (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, încălzire, sau a volumului bunurilor
strict necesare supravieţuirii), astăzi sărăcia se defineşte ca dimensiune cumulativă a unor
dezavantaje şi privaţiuni cu care se confruntă persoane sau grupuri de persoane din punct
de vedere a limitării resurselor (materiale, culturale, sociale) şi a statutului ocupaţional,
astfel încît acestea sunt excluse de la un mod de viaţă cu un anumit nivel minim acceptat.
În fiecare societate sărăcia se manifestă cu accente şi nuanţe specifice: malnutriţie şi
mizerie în Africa, Asia de Est, zona Caraibelor şi Pacificului; şomaj şi lipsa accesului la
facilităţile tehnologice sau la credite pentru o parte a Europei Centrale şi de Est;
excludere socială şi deprivări multiple pentru statele dezvoltate. Amplificarea sărăciei,
extinderea considerabilă sub diferite aspecte şi asupra segmentelor largi de populaţie, au
impus trecerea de la criterii exclusiv economice la criterii sociale, psihologice, moral-
religioase. Acestea capătă o importanţă sporită transformînd sărăcia temporară în una
permanentă şi cronică, în aspect subiectiv şi obiectiv.
3. Identificarea sărăciei este rezultatul evidenţierii semnificaţiei, cauzelor, formelor
de manifestare şi efectelor acesteia, atît de însăşi săracii, cît şi de către mulţi cercetători
din domeniu. Primii, de regulă, constată sărăcia ca stare generală de suferinţă fizică şi
psihică, iar cei din urmă – un fenomen pluridimensional.
4. În baza conceptului excluderii sociale, iniţiată de A.Sen şi abordată de A.Atkinson, s-a
demonstrat că din punct de vedere al securităţii naţionale, statul este răspunzător de susţinerea
şi protecţia păturilor defavorizate, nivelul infracţiunilor, nivelul de educaţie şi unui set de
bunuri sociale. Neconsiderarea ierarhiei nevoilor umane şi a ierarhiei preocupărilor
permanente nu poate conduce la realizarea intereselor participanţilor economici. Crearea
oportunităţilor pentru toţi membrii este o preocupare absolut necesară.
5. Existenţa unor cercuri vicioase ale inegalităţilor economice - datorate disfuncţiilor
economiei de piaţă (creşterea preţurilor, repartizarea neuniformă a efectelor inflaţiei) şi
salariale (datorate extinderii economiei informale, impozitării accentuate a segmentului sărac,
adîncirii inegalităţilor zonale, corupţiei, ineficienţei sistemului protecţiei sociale, speculaţiilor
frauduloase) sunt factori care au agravat inegalităţile şi au amplificat sărăcia.

~ 21 ~
 6. Specificul Republicii Moldova referitor la sărăcie este caracterizat de urmă-
toarele: este extinsă (fiecare a patra persoană este săracă); este elastică la creşterea
economică, dar aceasta din urmă este doar o condiţie necesară pentru diminuarea
sărăciei; este cauzată de inegalităţile economice şi sociale; este superficială în cazul
aprecierii sărăciei extreme pentru că distanţa medie între consumul gospodăriilor şi
pragul de sărăcie extremă este relativ mică.
7. Analiza datelor oficiale permite de a evidenţia următoarele cea mai înaltă rată a
sărăciei se atestă în mediul rural; în gospodăriile formate din şase şi mai multe persoane;
în gospodăriile cu copii alte decît cuplu familial şi anume cele cu patru copii şi mai mulţi.
Aceste dimensiuni trebuie considerate de importanţă, deoarece ponderea populaţiei rurale
este mai mare decît populaţia urbană (corespunzător 58.2% şi 41.8%), gospodăriile
formate din 4 persoane constituie 27.4% din total gospodării, gospodăriile cu copii alte
decît cuplu familial 32.9%.
8. În Republica Moldova sărăcia este un fenomen multidimensional, caracterizat de
componente care se condiţionează şi se consolidează reciproc. Definită ca suma lipsurilor
de resurse necesare asigurării bunăstării, sărăcia include ansamblul elementelor de primă
necesitate de natură materială (hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, locuinţă etc.),
infrastructura de bază (apă, electricitate, mijloace de transport) şi socială.
9. Creşterea economică s-a dovedit a fi o condiţie necesară, dar nu şi suficientă
pentru reducerea sărăciei. La o creştere reală a PIB-lui, rata sărăciei nu înregistrează
aceeaşi tendinţă. S-a evidenţiat interdependenţa dintre eficienţa economică şi echitatea
socială, care în cadrul “noii” economii devine o condiţie absolut necesară în realizarea
ambelor principii de funcţionare. Aceasta a servit drept principiu metodologic de bază
propus pentru fundamentarea strategiei complexe de eradicare a sărăciei.
10. În condiţiile realizării scopurilor strategice stabilite ce vizează democratizarea
societăţii şi integrarea ei în spaţiul european, problema eradicării sărăciei vizează
cercetări şi analize obiective a vieţii cotidiene a populaţiei, bunăstării acesteia, nivelului
de trai şi a calităţii vieţii în ansamblu, accentul deplasându-se în mare măsură de la
colectivitate la individ, deoarece, după cum menţiona şi A.Pigou, bunăstarea socială este
suma bunăstărilor individuale.
11. Analizînd multitudinea factorilor şi cauzelor acesteia se impune revizuirea
priorităţilor strategice printr-o complexitate de politici ce include totalitatea domeniilor
de activitate umană ţinînd cont nu doar de determinanţii economici, dar şi cei non-
economici (psihologici, sociali, morali, etc.). Existenţa unor cercuri vicioase ale
inegalităţilor economice - datorate eşecurilor economiei de piaţă (creşterea preţurilor,
repartizarea neuniformă a efectelor inflaţiei) şi schimbărilor în formarea veniturilor
populaţiei (datorate extinderii economiei informale, impozitării accentuate a segmentului
sărac, adăncirii inegalităţilor zonale, ineficienţei sistemului protecţiei sociale) sunt factori
care au amplificat sărăcia. Totodată, dimensiunile sărăciei depind de caracteristicile
individuale ale participanţilor încadraţi în comunitate.
12. Sărăcia este izvorul din care se alimentează stagnarea şi regresul. Efectele să-
răciei, impun o responsabilitate mai accentuată a fiecărui membru al societăţii, o schim-
bare substanţială a modului de abordare a realităţilor. În lupta împotriva sărăciei
obiectivul politicii guvernamentale trebuie să fie coeziunea socială, ca un ansamblu de
raporturi şi legături care vor contribui la întărirea capacităţii societăţii, asigurarea dura-
bilă a bunurilor necesare tuturor membrilor. Monitorizarea tuturor grupurilor vulnerabile,

~ 22 ~
grupurilor defavorizate, precum şi zonelor de concentrare a sărăciei este primul pas de
recunoaştere oficială şi de dimensionare a problemei. Măsurile de eradicare a sărăciei
trebuie să cuprindă un sistem complex de strategii şi instrumente, deoarece acest
fenomen sintetizează un spectru larg de factori şi influenţe.
În baza investigaţiilor efectuate pot fi formulate următoarele recomandări:
1. Pentru eradicarea reală a sărăciei e necesar de a revizui abordarea teoretică şi
metodologică de măsurare a sărăciei, considerînd metoda abordării sistemice, complexe
şi caracterul interdisciplinar al acestui fenomen. Experienţele şi recomandările
organismelor internaţionale trebuie ajustate realităţilor naţionale. Un exemplu elocvent
poate fi scala de echivalenţă propusă de autor pentru monitorizarea sărăciei, reflectat în
teză, care ţine cont de particularităţile ţării. Aceasta poate fi utilizată atît la evaluarea
dimensiunilor sărăciei, cît şi la stabilirea venitului mediu în cazul acordării
ajutorului social păturilor considerate vulnerabile.
2. Pentru stabilirea măsurilor de intervenţie în toate sferele sociol-economice,
considerǎm necesar de a identifica corect grupurile sociale dominante şi a inter-
dependenţelor dintre ele. Înţelegerea modului în care măsurile propuse vor afecta intere-
sele acestor grupuri este importantǎ şi poate fi monitorizată prin utilizarea indicatorilor
privind sărăcia şi nivelul de trai, propuşi de autor şi apreciaţi în cadrul proiectului
„Consolidarea Sistemului Statistic Naţional” implementat de PNUD Moldova, UNIFEM
şi UNFPA.
3. Majorarea eficienţei funcţionării sistemului susţinerii sociale prin reorientarea lui
asupra grupelor sociale, aflate în situaţia de risc. Măsurile necesare sunt: cercetarea
nivelului şi condiţiilor de trai a beneficiarilor de ajutor social în Republica Moldova,
evaluarea şi monitorizarea eficienţei realizării Legii Republicii Moldova cu privire la
acordarea ajutorului social.
4. În scopul realizării reorganizării sistemului de pensii pentru angajaţii din
agricultură e necesar de a revizui principiul de achitare a cotizaţiei în dependenţă de
existenţa în proprietate a terenurilor de pământ şi de a trece la achitarea cotizaţiei de
asigurare în conformitate cu veniturile totale obţinute, măsură care ar reduce sărăcia celor
ocupaţi în sectorul agricol şi famiilor lor.
5. Protecţia socială trebuie să presupună în primul rînd eficientizarea asistenţei
sociale, bazată pe principiul adresabilităţii, reflectate în proiectul ştiinţific instituţional
“Cercetarea nivelului şi condiţiilor de trai a beneficiarilor de prestaţii sociale în
Moldova”, etapa anului 2008, ”Cercetarea nivelului şi condiţiilor de trai a pensionarilor
Republicii Moldova”, AŞM, la care a participat şi autorul.
6. Considerarea Recomandărilor privind utilizarea minimului de existenţă la
efectuarea indexării veniturilor băneşti ale cetăţenilor, la determinarea mărimii minime a
remunerării muncii în politica de ocupare a forţei de muncă în Republica Moldova.
Aceasta ar contribui la sporirea atractivităţii pieţei muncii şi reducerea inegalităţii în
mărimea remunerării muncii şi ar permite celor care prestează forţa de muncă să asigure
sie şi familiei sale un trai acceptabil.
7. De a se acorda o atenţie specială situaţiei copiilor, întrucît copiii care cresc în
sărăcie sunt antrenaţi într-un „ciclu” transmis de la o generaţie la alta cu consecinţe grave
pe termen lung, impiedicînd dezvoltarea potenţialului lor şi ameninţînd dezvoltarea
personală, educaţia şi bunăstarea generală a acestora, măsuri evidenţiate în proiectul
ştiinţific instituţional “Cercetarea nivelului şi condiţiilor de trai a beneficiarilor de

~ 23 ~
prestaţii sociale în Moldova”, etapa anului 2009, ”Cercetarea nivelului şi condiţiilor de
trai a gospodăriilor casnice cu copii în Moldova”, AŞM, la care a participat şi autorul.
8. Întru satisfacerea sistemului individual de nevoi şi asigurarea bunăstării
colective, atenţie sporită trebuie acordată asupra faptului că abilităţile şi dorinţele de a
iniţia activitatea cotidiană se conţin în cultura economică transmisă prin educaţia
financiară, educaţia economică, promovarea cunoştinţelor şi abilităţilor iniţiată în familie
şi în cadrul unui mediu existenţial în care urmează a se integra. Sărăcia poate fi depăşită,
prin cultură, învăţătură, ştiinţă de carte şi informare continuă.

BIBLIOGRAFIE
1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, nr.8, martie 2002.
2. Carta socială europeană. Scurt ghid, Consiliul Europei, iulie 2000.
3. Chipea F., Ştefănescu F. coord. Combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale –
Studiu de caz asupra judeţului BIHOR, Oradea: Editura Universităţii, 2004.
4. Chircă S. Mecanismele sistemelor economice. Chişinău: Ed. ASEM, 2004. 402 p.
5. Cojuhari A. Bazele ştiinţei economice. Chişinău: Ed. Academiei de Administrare
publică, 2001. 170 p.
6. Cojuhari A., Manole T., Grunzu T. Teorie Economică. Chişinău: Ed. UTM, 2004. 232 p.
7. Cojuhari A., Pogoloşa A., Pogoloşa N. Doctrine economice moderne şi
contemporane. Chişinău: Ed. UTM, 2001. 232 p.
8. Feuraş E. Ciclul metodologic al cercetării ştiinţifice şi criteriile inovaţional-
ştiinţifice. În: Analele ASEM, 2007. p. 142-145.
9. Feuraş E. Metodologia cercetării economice: manual. Chişinău: Editura ASEM,
2008. 303 p.
10. Legea Republicii Moldova cu privire la ajutorul social nr.133 din 13.06.2008. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.09.2008, nr.179.
11. Legea Republicii Moldova nr.398-XV din 2 decembrie 2004 prin aprobarea
Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006). În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 14.01.2005, nr. 005.
12. Legea Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe
anii 2008-2011 nr. 295-XVI din 21.12.2007. În: Monitorul Oficial, 29.01.2008,
nr.18-20/57.
13. Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr. 244 din 21.11.2008. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 16.12.2008, nr. 223-225.
14. Moldovan D. Economia Moldovei în capcana globalizării şi tranziţiei.
Chişinău:ARC,2004.296 p.
15. Munteanu T. Repere de analiză a veniturilor populaţiei în diferite regiuni ale
globului. În: Revista Economică, 2006, nr. 3(28), p.62-65.
16. Munteanu (Gnip) T., Concepţia eficientizării sistemului de asistenţă social. În:
Meridian Ingineresc, 2006 , nr.3, p. 88-92.
17. Notă cu privire la măsurarea sărăciei, Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, septembrie 2007 http://www.statistica.md ( vizitat 02.01.2008)
18. Raport privind sărăcia şi impactul politicilor 2007, Ministerul Economiei şi
Comerţului al Republicii Moldova, Chişinău, noiembrie, 2008.

~ 24 ~
19. Rojco A. Instrumentele de măsurare a sărăciei şi particularităţile de utilizare a lor în
programele asistenţei sociale. În: Economie şi sociologie. 2004, nr. 1, p. 33-42.
20. Rojco A., Livițchi O. Evaluarea sărăciei în gospodăriile casnice cu pensionari. În:
Economie şi sociologie, 2009, nr.1, p. 164-175.
21. Şişcan N. Economia politică contemporană. Chişinău: Ed. ASEM, 2001. 212 p.
22. Şişcan N. Modelul teoretic de dezvoltare social – economică a Republicii Moldova.
În: Economica, 1998, nr. 1, p. 4-13.
23. Şişcan N. Современные социально-экономические мегатенденции. Chişinău:
Editura ASEM, 2005. 296 p.
24. Vaculovschi D., Cojocaru V. Quality of policies promoted on the labour market in
the Republic of Moldova within the context of European integration strategy. În:
International Scientific Symposium „Perspectives of post-modern management in a
society bayed on knowledge”. Brashov, 15-16 November 2007. – University „Spiru
Haret”. Alma Mater Press. 2008. p. 37-53.
25. Zamfir C. Dimensiuni ale sărăciei’94. Bucureşti: Ed. Expert, 1994. 170 p.
26. Zbîrciog V., Zbîrciog N. Coordonata microeconomică a vieţii umane. Chişinău:
.Ştiinţa, 2001. 208 p.
27. Всемирный Банк, Годовой отчет 2009 Обзор деятельности за год,
www.wolldbank.org (vizualizat 02.01.2010)
28. Сен А. Развитие как свобода. Москва: Новое издательство, 2004. 432 с.
29. Хубиева К.А. (гл. редактор). Современная экономическая теория: проблемы
разработки и преподавания. Москва: Экон. ф-т МГУ, ТЕИС, 2002. - 751 с.
30. Шишкан Н., Косс А. Новая экономика и современные тенденции рынка.
Кишинэу: ASEM, 2008. 289 стр.
31. Atkinson A.B. Poverty аnd Social Security. N.Y., 1989.
32. Atkinson T., Cantillon B., Marlier E. Social Indicators. The EU and Social
Inclusion. Oxford: University Press, 2002.
33. Chen S., Ravallion M. How did the world’s poorest fare in the 1990s? World Bank,
2000. http://econ.worldbank.org/docs/1164.pdf
34. Clark Gregory. A Farewell to Alms: A Brief Economic History of the World.
Copyright: Project Syndicate, 2007. www.project-syndicate.org (vizitat 12.08.2009)
35. Deaton A. Measuring poverty in a growing world (or measuring growth in a poor
world). Research Program in Development Studies, Princeton University, 2004.
36. Eurostat regional yearbook 2008, http://europa.eu/ KS-HA-08-001-EN-N
37. Foster J., Greer J., Thorbecke E. A Class of Decomposable Poverty Measures,
Econometrica, Econometric Society, May 1984. vol. 52(3), p. 61-66.
38. Katz M.B. The Underserving Poor. From the War of Poverty to the War of Welfare,
New York: Pantheon Books, 1990. ş.a

~ 25 ~
 ADNOTARE
Numele de familie, prenumele autorului: Liviţchi Oxana
Titlul tezei: Eradicarea sărăciei: concept, dimensiuni şi strategii.
Gradul ştiinţific solicitat: teză de doctor în economie, specialitatea 08.00.01 –
Economie politică; doctrine economice.
Localitatea: or.Chişinău, Republica Moldova.
Anul perfectării tezei: 2010
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din
236 titluri, 20 anexe, 128 pagini de text de bază, 24 tabele, 29 figuri şi zece formule.
Numărul de publicaţii la tema tezei: rezultatele obţinute sunt publicate în 25 lucrări
ştiinţifice
Cuvinte-cheie: sărăcia, tipuri, factori de influenţă, caracteristici, metode de cercetare,
pragul sărăciei, metodologia de evaluare, indicatori, strategii, politici, modele.
Domeniul de studiu: economie politică; doctrine economice.
Scopul şi obiectivele lucrării: elaborarea strategiilor şi politicilor de eradicare a sărăciei
în baza evaluării dimensiunilor, identificarea esenţei, cauzelor şi particularităţilor ei în
Republica Moldova; cercetarea evoluţiei conceptelor teoretice existente şi sistematizarea
metodologiilor de evaluare a sărăciei şi căilor de eradicare a sărăciei; evidenţierea
caracteristicilor ei specifice, factorilor determinanţi şi consecinţelor social-economice;
evidenţierea direcţiilor prioritare a politicilor macroeconomice în contextul strategiei de
eradicare a sărăciei.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Teza reprezintă o cercetare sistematizată şi
complexă, ea reflectă esenţa sărăciei, metodologia de evaluare şi monitorizare, elaborarea
modelului de evaluare a sărăciei în baza scalei de echivalenţă; evidenţierea caracteristicilor
sărăciei în Republica Moldova şi elaborarea modelului sărăciei potenţiale; conturarea
priorităţilor strategice de eradicare a sărăciei în Republica Moldova ca componente ale
strategiei naţionale complexe şi elaborarea modelului de evaluare a transferurilor sociale
asupra sărăciei la nivel naţional.
Semnificaţia teoretică constă în: sistematizarea abordărilor teoretice privind esenţa şi
necesitatea eradicării sărăciei; argumentarea definirii „sărăciei” în baza cercetării complexe a
cauzelor, formelor de manifestare şi consecinţelor existenţei ei în societate; concretizarea
conţinutului sărăciei ca fenomen complex social-economic-psihologic-cultural; argumentarea
importanţei majore a eradicării sărăciei pentru dezvoltarea economiei naţionale.
Valoarea aplicativă a lucrării: Rezultatele teoretice obţinute au atins nivelul
aplicabilităţii practice prin recomandările concrete propuse de autor, care pot fi considerate
pentru revizuirea Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru anii 2008-2011 în proces de
realizare a obiectivelor trasate. Rezultatele obţinute pot servi drept suport didactic pentru
perfecţionarea şi completarea cursului de Teorie economică, precum şi la elaborarea
compartimentelor integrante ale altor discipline de profil economico-social: doctrine
economice, management social, teoria şi metodologia cercetărilor ştiinţifice, metodologia
cercetărilor economice.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: Materialele cercetării sunt utilizate la
elaborarea Strategiei şi Programelor-cadru de eradicare a sărăciei, politicilor macroeconomice
sectoriale, actelor legislative şi normative la nivel naţional, regional şi local; în activităţile
curente şi de perspectivă a organelor administraţiei publice.

~ 26 ~
 АННОТАЦИЯ
Фамилия, имя автора: Ливицки Оксана
Название диссертации: Снижение бедности: концепции, масштабы и стратегии.
Соискание ученой степень: доктора экономических наук, специальность 08.00.01
– Политическая экономия; экономические доктрины.
Место защиты: г.Кишинэу, Молдова.
Год преставления диссертации: 2010
Структура работы: введение, три главы, общие выводы и рекомендации,
библиография - 236 названий, 20 приложений, 128 страниц основного текста, 24
таблицы, 29 рисунков и 10 формул.
Количество публикаций по теме: Результаты опубликованы в 25 научных работах.
Ключевые слова: бедность, типы, влияющие факторы, характеристики, методы
исследования, порог бедности, методология оценки, показатели, стратегии, политики, модели.
Область исследования: политическая экономия; экономические доктрины.
Цель и задачи работы: разработка стратегий и политик по снижению бедности на
основе оценки ее масштабов, выявления сущности, причин и особенностей в Молдове;
исследование существующих теоретических концепций и систематизации методологии
оценки бедности и пути ее снижения; выявление свойственных ей характеристик, опреде-
ляющих факторов и социал - экономических последствий; выявление приоритетных
направлений макроэкономической политики в рамках стратегии по снижению бедности.
Научная новизна и оригинальность: Диссертация представляет собой
системати-зированое и комплексное исследование, она выявляет сущность бедности,
методологию ее оценки и мониторинга, разработку модели оценки на основе шкалы
эквивалентности; выявляет свойственные характеристики бедности в Молдове и
разработку модели потен-циальной бедности; определяет приоритеты стратегии ее
снижения в Республике Молдова в качестве компонентов комплексной национальной
стратегии и разработку модели для оценки влияния социальных трансфертов на
бедность на национальном уровне.
Теоретическое значение заключается в систематизации теоретических подходов
к вопросу о сущности и необходимости снижения бедности; аргументации понятия
"бедность", чему способствует комплексное исследование причин, форм проявления и
последствий ее наличие в обществе; в конкретизации характера бедности как
социально-экономического-психологического-культурного комплексного явления; в
аргументиро-вании растущего значения ее снижения для развития экономики.
Практическое значение работы: Представленные теоретические выводы и
результаты исследования имеют практическое значение и отражены в конкретных
рекомендациях, предложенных автором, которые могут учитываться для пересмотра
Национальной Стратегии Развития на 2008-2011 годы, в процессе достижения по-
ставленных целей. Полученные результаты могут быть применены для совершен-
ствования и дополнения курса экономической теории, а тагже для разработки инте-
гральных разделов других дисциплин экономического и социального профиля: эко-
номические доктрины, социальный менеджмент, теория и методология научных
исследований, методология экономических исследований.
Внедрение научных результатов: Материалы исследования использованы при
разработки Стратегии и Программ по снижению бедности, секторальных макроэко-
номических политик, законодательных и нормативных положений на национальном,
региональном и местных уровнях; в текущей и будущей деятельности органов
государственного управления.

~ 27 ~
 ANNOTATION

Name, surname: Liviţchi Oxana

Name of thesis: Eradicating poverty: the concept, size and strategy
Applied science degree: the thesis to obtain the scientific degree of doctor of
economics, specialty 08.00.01 - Political Economy; economic doctrines
City: Chisinau, Moldova.
Year perfecting thesis: 2010
Structure: introduction, three chapters, general conclusions and recommendations,
bibliography of 236 titles, 20 annex, 128 pages of basic text, 24 tables, 29figures and 10 formulas.
Number of publications on the topic sentence: the results are published in 25 scientific
papers.
Key words: poverty, types, influencing factors, characteristics, research methods, the
poverty threshold, the evaluation methodology, indicators, strategies, policies, models.
Field of study: political economy, economic doctrines.
The purpose and objectives of the work: development strategies and policies to
eradicate poverty in the assessment of the scale, identify the essence, causes and peculiarities
in Moldova, research con-ceptelor existing theoretical and systematic poverty assessment
methodologies and ways of eradicating poverty, highlighting specific characteristics,
determinants and consequences - ments of social and economic poverty, highlighting the
priority directions of macroeconomic policies in the context of poverty eradication strategy.
Novelty and scientific originality: The thesis is a systematic and comprehensive
research, it reflects the essence of poverty monitoring and evaluation methodology, systematic
methodologies for poverty assessment and monitoring in the complex approach and reflection
on the assessment of poverty in the equivalence scale, highlighting the characteristics of
poverty in Moldova and the reflection on the potential poverty, outlining strategic priorities for
poverty eradication in the Republic Moldova as components of comprehensive national
strategy and development model to assess the impact of social transfers on poverty nationally
and the reflection on the evaluation of social transfers on poverty nationally.
Theoretical significance lies in: theoretical systematization of the essence and the need
to eradicate poverty argument defining "poverty" in the complex investigation of the causes,
forms of manifestation and consequences of its existence in society, concrete contents of
complex social phenomenon of poverty as economic-psychological-cultural argument major
importance poverty alleviation for developing the national economy.
The amount applied to work: Theoretical results obtained have reached the practical
applicability of the specific recommendations proposed by the author, which may be
considered for revision of the National Development Strategy for 2008-2011 in the process of
achieving the objectives set. The results obtained can serve as support for improving teaching
and expanding the course of economic theory and the development departments of other
disciplines integral economic and social profile: economic doctrines, social management,
theory and methodology of scientific research, economic research methodology.
Implementing these scientific results: Research materials are used in developing the
Strategy and Framework Programs for eradicating poverty, sectoral macroeconomic policies,
legislative and regulatory provisions at national, regional and local activities and future curecte
public administration bodies.

~ 28 ~
 LIVIŢCHI OXANA

ERADICAREA SĂRĂCIEI:
CONCEPT, DIMENSIUNI ŞI STRATEGII
Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; doctrine economice

AUTOREFERATUL
tezei de doctor în economie

Aprobat spre tipar: 21.01.10. Format: 60x84 1/16.

Hârtie ofset. Tipar ofset. Tiraj: 50 ex.
Coli de tipar: 1,75. Comanda nr.005.

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM

Tel.: (+373 22) 402-986, 402-886

~ 29 ~