RAPORT NARATIV DE EVALUARE PE SEMESTRUL I.

ANUL ȘCOLAR 2019- 2020

GRUPA MARE MÉHECSKE

Educatoare: Szőcs Mónika

Perioada în care s-a realizat evaluarea semestrială a constituit-o ultimele două săptămâni din
semestrul I al anului şcolar 2019– 2020. Evaluarea finală am aplicat-o pe un număr de 21
preșcolari, acesta fiind efectivul grupei dupa ce un copil a fost retras datorita mutarii familiei
acestuia in strainatate.

Mentionez, ca prima perioada a semestrului am dedicat-o formarii colectivului de copii, a

relatiilor interpersonale, ca prescolarii din cele doua grupe sa formeze o adevarata comunitate, sa
se cunoasca, sa se impreteneasca, sa interactoneze de-a lungul tuturor tipurilor de activitate. La
sfarsitul semestrului am constatat cu bucurie, ca nici nu se observa ca acesti copii provin din
doua grupe diferite si acesta este primul lor an impreuna.

Metodele de evaluare folosite pe domenii experențiale au fost următoarele: observaţia curentă,

chestionarea orală, fişe de evaluare, analiza produselor activităţii.

Având în vedere faptul că s-a lucrat tot mai mult abordând conţinuturile din perspectiva
interdisciplinară, am considerat necesar ca şi evaluarea să se facă abordând conţinuturile din
aceaşi perspectivă.

Pentru a nu abuza de fişele de lucru am selectat şi aplicat probe de evaluare care să permită
preşcolarului să se manifeste liber și creativ. Copiii au fost evaluati atât în cadrul activităților
comune dar și în perioadele de jocuri și activități alese.

În urma evaluării sumative desfăşurate pe parcursul a două săptămâni am reuşit să identificăm

care este situaţia reală în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe şi deprinderi ale copiilor din
grupă.

Drept urmare am desprins următoarele concluzii:

DEZVOLTAREA FIZICĂ

Dezvoltarea fizică normală, sănătatea, motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de
învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Sănătatea
fizică aduce energie, echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare. În
scopul formării culturii fizice s-au realizat următoarele obiective majore stimularea procesului de
creștere a organismului, călirea și asanarea sănătății, formarea comportamentului motor,
dezvoltarea fizică generală, educarea deprinderilor cultural-igienice, formarea deprinderilor
motrice, dezvoltarea calității motorii, educarea pentru exercițiile fizice etc. Despre preşcolarii
grupei mari putem afirma că sunt armonios dezvoltaţi din punct de vedere fizic. În decursul
primului semestru copiii au stăpânit tehnica mersului, alergării şi săriturii. Deprinderile fizico-
motrice sunt în curs de dezvoltare. Muşchii mici, fini ai mâini sunt în curs de dezvoltare, fiind
foarte necesari procesului de scriere. Sunt capabili să utilizeze deprinderile motrice însuşite în
diferite contexte, cunosc şi aplică reguli de igiena personală. Sunt activi în jocurile în care sunt
implicaţi şi participă uneori la reuşita echipei.

Câțiva copii au întâmpinat dificultăți în perceperea schemei corporale, dar si in păstrarea

rândului. Menționăm capitolul dezvoltării motricității fine la acest domeniu ca fiind aspectul la
care avem nevoie de cele mai multe îmbunătățiri. La acest aspect 2 copii necesită sprijin, la 4
copii indicatorul este în dezvoltare, iar la 15 de preșcolari motricitatea fină este

corespunzătoare nivelului de vârstă.

Măsuri ameliorative – repetarea așezării in formație și în cadrul altor activități sau în momentele
de joc din curtea gradiniței; exersarea individuală pentru a-și însuși corect cunoștinâele
referitoare la propria schemă corporală; copiii vor fi antrenați în activități sportive si ajutaâi ca
să-și

perfecționeze deprinderile motrice, dar mai ales pentru a exersa aceste deprinderi într-un ritm
mai rapid și pentru a respecta regulile specifice.

DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau

semnificaţie experienţelor copiilor de acasă, de la grădiniţă, din comunitate. Ea influenţează
semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală. Calitatea acestor interacţiuni stimulează
dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor.

În urma evaluării semestriale am observat că preşcolarii recunosc emoţiile celor din jur, sunt
capabili să vorbească despre emoţii. Copiii stabilesc relaţii cu cei din jur, se descriu în termeni
optimişti menţionând doar trăsăturile pozitive. Preșcolarii întâlnesc greutăți în controlarea
emoţiilor şi dorinţelor.

Cunosc reguli de securitate personală. Trăiesc stări afective pozitive si manifestă prietenie,
tolerantă, armonie concomitent cu învăţarea autocontrolului. Participă la aranjarea şi servirea
mesei, cunosc şi aplică regulile elementare de igiena personală şi de circulaţie rutieră. Dovedesc
autonomie în activitatea zilnica.

Prin interacţiunea cu alți copiii, preșcolarii exersează în continuare cooperarea, capacitatea de a

stabili şi a menţine relaţii de prietenie, învaţă să ţină cont de dorinţele şi nevoile celorlalţi, învaţă
să respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalţi copii este o sursă
importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni, diversitatea oamenilor din
multe puncte de vedere.

Aspectele perfectibile se accentueză la capitolul dezvoltării autocontrolului emoțional. La acest

capitol, 1 preșcolar necesită sprijin, la 4 dintre ei aspectul este în dezvoltare, iar, la 16 aspectul se
consideră atins.

Măsuri ameliorative:

Jocuri, exerciții, conversații ce ar controla emoțiile și dorințele copiilor. Dezvoltarea în

continuare a conceptului de sine, a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături, capacităţi,
motivaţii, dorinţe, nevoi, preferinţe, roluri sociale, încrederea în sine.

CAPACITĂŢILE ŞI ATITUDINILE DE ÎNVĂŢARE

Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii
copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi. Pe
parcursul semestrului I am avut ca obiective primordiale trezirea curiozității şi interesului
copiilor pentru lucruri noi, dezvoltarea iniţiativei, a persistenţei, a creativității în activităţi.

La finele grupei mari preșcolarii dau dovadă de interes şi curiozitate în majoritatea activităţilor
desfăşurate. Copiii manifestă persistenţă în activitate. Creativitatea preşcolarilor se dezvoltă prin
toate activităţile desfăşurate la grupă.

La capitolul de persistență am constatat că vom avea nevoie de îmbunătățiri.

3 dintre preșcolarii grupei necesită sprijin, la 4 copii aspectul este în dezvoltare, iar am atins
standardul la 14 dintre preșcolarii grupei.

Măsuri de ameliorare

Dezvoltarea curiozității şi a interesului pentru lucruri noi: trezirea dorinței de investigaţie a

copilului, interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi, curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a
învăţa lucruri noi prin diferite metode, tehnici, jocuri.Trezirea interesului a copilului de a realiza
anumite sarcini,activităţi, de a se implica in contexte variate de învăţare, de a comunica şi
desfăşura
sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi. Cunoașterea copilului de a utiliza informaţia şi
abilităţile dobândite în strategii şi contexte noi, de a-şi extinde propria învăţare utilizind
imaginaţia, depăşind tiparele convenţionale ale gândirii şi situaţiilor curente, de a-şi exprima
ideile, opiniile emoţiile în forme noi.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

Limbajul, comunicarea şi alfabetizarea reprezintă condiţii primordiale pentru dezvoltarea globală

a individului şi convieţuirea în societate. Achiziţionarea limbajului şi a deprinderilor de scris-citit
reprezintă un proces complex pe parcursul căruia copiii desluşesc semnificaţia cuvintelor,
utilizarea lor pentru a reda un înţeles şi cum pot utiliza materialele scrise. Prin achiziţionarea
limbajului, copiii reuşesc să exprime idei, să le împărtăşească cu ceilalţi şi să răspundă ideilor şi
acţiunilor celorlalţi. În cadrul activităţilor de educare a limbajului am avut drept obiective
principale ca copii să asculte în scopul înţelegerii semnificaţiei limbajului, să-şi extindă
progresiv vocabularul, să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical, să
demonstreze capacitatea de a comunica eficient, să manifeste interes pentru carte, să fie interesat
de citit, să identifice diferite sunete ale limbii etc.

La finele primului semestru am observat o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte îmbogăţirea

vocabularului activ şi pasiv. Majoritatea preșcolarilor din grupă reuşesc să formuleze propoziţii
simple despre un obiect , recunosc expresiile rimate, cuvintele cu același sens și sensuri diferite,
utilizează în vorbire cuvinte însușiri, reuşesc să despartă cuvintele în silabe, să recunoască
sunetul iniţial şi final dintr-un cuvânt, să caute cuvinte care încep cu un anumit sunet, să asocieze
litera cu sunetul, înţeleg semnificaţia şi importanţa literelor si utilizează simboluri pentru a o
transmite utilizând instrumentele de scris.

La capitolul de dezvoltarea capacității de discriminare fonetică avem nevoie de îmbunătățiri:

13 de copii necesită sprijin, la 7 aspectul este în dezvoltare, iar la 4 preșcolari am atins acest
standard.

Măsuri de ameliorare

Să dea mai multe exemple de expresii ritmate, să recite cu mai multă expresivitate, să
repovestesc mai cursiv fragmente din poveştile învăţare, utilizând în povestirea lor dialogul, se
vor desfăşura mai multe jocuri exerciţiu de corectare a vorbirii. De asemenea se vor desfăşura în
continuare activităţi care să stimuleze dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului.Vom pune
accentul pe pronunţia corectă a sunetelor.
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII

Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă la procesele prin care
copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi, de a asimila şi a utiliza informaţia pe care o receptează.
Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiunea copilului cu mediul fizic şi
social, prin care copiii construiesc mental noi concepte, le descoperă. Totodată copiii învaţă
multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. Acest proces de învăţare prin învăţare şi descoperire
se realizează pe multiple căi: prin limbaj, gîndire logică, reprezentare spaţială, gîndire creativă,
muzicală, implicarea mişcărilor corpului etc.

Majoritatea copiilor grupei noastre sunt capabili la sfârşitul primului semestru să exploreze şi să
descrie verbal şi grafic obiecte, fenomene, procese din mediul înconjurător folosind cunoştinţele
dobândite anterior.

Sunt capabili în mare parte să efectueze operaţii de adunare si scădere cu 1-2 unităţi în limitele 1-
7, să asocieze corect numărul la cantitate şi invers, să recunoască numerele în concentrul 1-7, să
descompună numerele în concenrtul 1-6, să numească numerele pare și impare.

Vom ține cont de îmbunătățirea aspectului de a găsi răspunsuri/ soluții la întrebări, situații,
probleme și provocări, deoarece la acest capitol am constatat că abia la 14 preșcolari putem
considera aspectul atins, la 4 dintre ei aspectul este în dezvoltare, 3 necesitând sprijin.

Măsuri de ameliorare

-să compună şi să rezolve probleme simple, să stabilească relaţii între obiecte şi grupuri de
obiecte realizând comparaţii.

-să numească mai cu precizie predecesorul și succesorul unui număr

-să analizeze relaţii între obiecte, evenimente, persoane (asemănări, deosebiri, asocieri), pentru a
descoperi cauzalitatea, gîndirea critică, rezolvarea de probleme.

- să rezolve sarcini simple şi complexe operând şi manipulând informaţii pe plan mintal.

În continuare vom avea în vedere dezvoltarea în continuă a copiilor din grupă în conformitate cu
documentele educaționale, nevoile și interesele lor, trezirea interesului, creativității și dorinței
copiilor de a analiza, exploara și investiga diferite fenomene și lucruri din lumea înconjurătoare.
Avem de lucrat asupra defecțiunilor de limbaj prezente la unii copii, a schemei propozițiilor,a
povestirii după imagini și în lipsa acestora etc. La domeniul dezvoltarea cognitivă și cunoașterea
lumii avem de lucrat mai intens asupra compunerii problemelor, a măsurilor și determinarea
predecesorului și succesorului.
Operarea cu noțiunile matematice, utilizarea în vorbirea copiilor a celor definiții specifice
dezvoltării limbajului, educației fizice, artei plastice, explicarea de către copii e emoțiilor proprii
și a celor din jur. Toate acesete aspecte vizează intergrarea cu succes a preșcolarilor în viața
socială.