Sunteți pe pagina 1din 81

gsrbgtgbvzfmgt

fgnbgtblhvnbgn
ga sa la za na ba gu-ră
gu su Iu zu nu bu gu-mă
w
ga sa lă za nă bă gu-șă
✓X ✓X ✓X /X
gl SI lî ZI ni bî ga-ră
/X X/
go so Io zo no bo ga-za

o-gor gaz go-ri-lă mu-gu-re


o-gar goz ga-ze-lă fa-gu-re

pa-pa-gal ga-lop ga-zon go-lan


go-go-șar ga-loș bi-zon go-laș

a gă-sit lin-gu-ră le-gă-tu-ră


a gă-tit sin-gu-ră bu-tu-ru-gă

Unește cu imaginea care se potrivește!

ftan-ti Oi-na gă-teș-te.


on su-pă pu-ne le-gu-me.
pu-ne și o le-gă-tu-ră de mă-rar.
§u-pa es-te a-ro-ma-tă.
Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Unde auzi sunetul nou învățat?

91
Ce face...? Cu ce...?

dgmsgngdlgmtvdrtgmfrptvdndtd

dud da-mă du-lap da-ti-nă san-da-lă


dar da-tă de-sen de-sa-gă dan-te-lă
dop du-dă di-van do-va-dă dor-me-ză
I /x w
dus da-ra da-fin du-ra-tă pen-du-lă

(țsn-de es-te do-pul?

non-de es-te peș-te-le?

(țon-de es-te le-ul?

on-de es-te ur-sul?

on-de es-te su-pa?

Mn-de es-te mă-rul?


> t

mă-gă-ru-șul (ră-gă-dău,
Mă-ră-vas si ta-re rău.
/ /

Cn)u du-ce de-sa-ga ma-re,


dar do-res-te fân si sa-re.
/ /

92
dbrbsdcdvbmbsrdblcbdnlbfvcmd

uaâueoiaăaîuoeuiuaeâuoiaueîaă

bo to do fo
'XF be te de fe
ba ta da fa
bi ti di fi
bu tu du fu
bă tă dă fă
bî tâ dâ fâ
bal dac bu-ză du-dă ba-let ban-dă
ban dar bo-tă da-ra bi-let bar-bă
bec dud bo-nă da-tă ba-lon bar-că
bob dop bâ-tă da-lă be-ton bas-că
bol dor ba-ră dla-na bi-don bar-ză
bal-sam bor-du-ră ba-la-dă bu-bu-ru-ză
bos-tan bas-cu-lă ba-le-nă bă-tă-tu-ră
bor-can bur-ti-că bo-bi-nă de-pă-si-re
bur-lan dan-te-lă dă-da-că du-mi-ni-că
dlo-ru a bă-ut suc re-ce.
a-cum es-te bol-nav.
dlom-nul doc-tor îl con-sul-tă.
dlo-ru a lu-at si-rop de tu-se.
®l es-te bu-cu-ros că nu tu-ses-te.

Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi la d b


începutul cuvântului? Unește imaginea cu litera!

93
eoaâioaeuieuăaiauaioaeoiaeiaau

d c m c bem p d 1 p b c v 1 s v f c m fdebempt

bra tra dra pra era brad trup


bre tre dre pre ere drum preș
bro tro dro pro cro prun trap
bră tră dră pră eră tron crem
bru tru dru pru cru dres crud

cort în-carc blu-ză cre-tă


vers în-curc bla-nă tre-nă
dans îm-part pla-că pre-să
cânt în-cerc plu-tă cre-mă
mânz în-torc pli-tă hra-nă

du-mi-ni-că.
es-te cald.
feu-cu-rel se du-ce la ba-zin.
sa-re în apă.
(țon-de se du-ce [bu-cu-rel?
®a-ta se du-ce la lac.

ipeș-te-le a-lu-ne-că în apă.


Ua-ta es-te su-pă-rat.
die ce es-te su-pă-rat ta-ta?

Colorează umbrelele îndreptate spre dreapta cu albastru și pe cele îndreptate spre


stânga cu portocaliu!

94
Citește! Subliniază cuvintele care au legătură cu imaginile !

ho-tel lu-nă vo-lan a-mar


corb var-ză sa-re val
Oi-li su-flă ca-pră spin
la-să me-tal pa-puc pa-nă

Citește și desenează !

pa-har plin sac rupt melc mic

păr des șar-pe cu pe-te / cu bu-li-ne I


că-ma-să

drum lat ac cu fir ro-su


/ 1 ban-că ver-de

95
C g b d g m t c d v d t n c d g b r f c g m 1 d b c z
✓X ✓X zx •
e u a i e o a i a e a u e a a a o a e a a i u a e o e i i

ca ga ba da va pa gaz caz
cu gu bu du vu pu gât cât
co go bo do vo PO gol cub
\29/ ca ga bă dă va pa goz caz
/X ✓x /X
cî gl bî dî VI pi gât cuc
ca-dă ga-lop gâs-că can-gur ca-ta-log cas-ca-dă
ga-lă ca-pot cus-că câr-lig j gu-le-raș car-te-lă
ca-nă co-cos/ gam-bă car-ton că-ră-bus 9
car-pe-tă
ga-ră ga-zon gaz-dă gâs-can go-go-șar căl-du-ră
gu-ră ca-zan câr-pă gân-sac co-co-los/ gus-ta-re
ca-să co-leg cap-să cas-tan co-fe-tar căr-bu-ne

na-ma a gă-tit ci-na.

©ă-tă-lin a spă-lat va-se-le.

Denumește imaginile I Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi la


începutul cuvântului ? Unește imaginea cu litera! c g

96
Denumește imaginile despărțind cuvintele în silabe. Leagă imaginile de litera corespunzătoare!

Citește și subliniază cuvintele cu înțeles! Spune câte o propoziție!

caf gât cal dub


gol gug fup car
pah gaz tuc nup
cot Iun goz cas 9

suf nic loz tel


puv ban zun tud
huh gab fum vub
par han mus haz
hol muh hur rel

97
9

* < ’î * •3 •54 X

•* • ' A
c • A’ • *.

V r-
•• • !•**

*•
.•t •>
jmsjvltjcvlrmg
v 9 .• > -.V

l 4A
’47• :. .
A “z* :%X * • • •
’ . • • ,V
: . ■

t
1

4
tmvjltrmgscjlm
I
-r.

a o i â o a i e a ă i a o a i o e 0 u e u ă a u e o u a
• \y

Y
Ă
ja na ma ba pa da ra jar
••
ri jaf
Xx

Jl ni mi bi pi di
ju nu mu bu pu du ru jir
•w V/
ja nă mă bă pa dă ră jug
je ne me be pe de re jet
jo no mo bo po do ro jeg
• /X A A A
Jl ni mî bî pi dî ri jos

ju-ne ja-lon
• jam-bon ban-daj ju-mă-ta-t<
ju-do je-ton jur-nal mar-caj ju-li-tu-ră

ba-gaj pa-saj mo-jar bu-jor


ba-raj ga-raj po-jar de-jun
%

je-ni-că a-re o

wa-ler pu-ne ban-daj pe ra-nă.


la-ma a gă-tit mi-cul de-jun.
pră-jit ca-ba-nos. Q

ja-na a a-ran-jat ma-sa.


*

A • • . V*
bu-ni-ca a ve-nit in vi-zi-ta.
că-lă-to-rit cu
(mi-na

Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Unde auzi sunetul nou învățat?

98
/\ •

oua i e o a u a e â u e a o a o i e ă a i u a e o e a i

sir
/ su-ră
/ șa-lu-pă su-rub
9
sun-că
9

sah
/ su-bă
/ so-se-tă
9
so-fer
9
șap-că
sal
/ si-nă sa-re-tă
9
si-ret
/ șar-pe

cas/ fa-să / că-ma-să


/ co-cos 9
cus-că
9

/*• o
cos ri-sa
/ ma-si-nă 9
mă-ces 9
gaș-că
dus/ na-să mă-nu-să 9
ci-res/ puș-că
Adevărat sau fals?
|pi-si-ca a-re pe-ne.
eo-co-șul a-re pe-ne.
eă-mi-la a-re pe-ne.

pe a-pă.
1 pe și-ne.
pe apă.

wa-ca mă-nân-că lap-te.


mă-ga-rul mă-nân-că fân
|pi-si-ca mă-nân-că fân.
Citește si memorează!
• i

wi-ne, vi-ne pe i-ret


turn pan-tof fă-ră și-ret.
fi în el es-te un peș-te,
ea-re a-re o po-ves-te. (Luiza carol)
Colorează clovnii îndreptați spre stânga!

99
șjrbgdșdvjmjsrșbljbdnșbfvcmjs

iauueoâaăaiuoeuiueeâuoiaoeîaă

joc șa-lu-pă și-rag sun-că


9
șam-pon ju-că-tor
sal
9
vi-si-nă
9
je-ton jan-tă jam-bon so-ri-cel
9

sir
/• • so-se-tă
9
jo-ben șap-că ser-bet
/
bu-jo-rel
Jir po-șe-tă so-fer cus-că ser-vet
/ di-ri-jor
9

ZX • V/
9

jar ju-ma-ră si-ret


9
car-ja jur-nal lu-ne-cus
9

le-gă-nuș

bas-ton bas-to-nas9
șer-pi-șor
bul-găr bul-gă-raș mij-lo-cel
pal-ton pal-to-naș bos-tă-nel
ser-tar ser-tă-ras cân-te-cel

Citește si colorează!

pă-pu-șa a-re:
păr gal-ben,
fun-de mov,
că-ma-șă bej,
sa-lo-pe-tă ver-de,
un pan-tof ro-șu și un

100
Citeste si desenează!
9 9

Citește și memorează!

feu-cu-ros mă joc cu ele!

loc,

joc?

Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi în


cuvânt? Unește imaginea cu litera!

101
zjvdgjșdzjnjsrșzljbdnzbfvcmjsjv

iauueoâaăaiuoeuiueeâuoiaoeîaă

ja za sa
/ fa pa da na la ra
•• •
Jl ZI si
/ fi Pi di ni li ri
ju zu su
/ fu pu du nu Iu ru
w
ja za sa fă pă dă nă lă ra
je ze se
/ fe pe de ne le re
• /X A ✓X A A A
Jl ZI SI
/ fî pi dî ni lî ri
A
za-na e-taj za-hăr pi-ja-ma ja-po-nez
ra-ză o-rez ză-vor ju-ma-ră ti-ti-re z
lo-jă o-ras 9
ba-gaj ză-pa-dă bu-zu-nar
gâ-ză a-lun ba-zin me-du-ză di-ri-jor
po-ză o-rar me-zel va-li-ză ma-ga-zin
bu-ză i-nel me-saj fa-le-ză pa-ri-zer

de-cu-paj pân-ză
mo-de-laj per-vaz
pa-ti-naj ban-daj
ca-no-taj ciz-mă

ma-ma fa-ce a-lu-at de tur-tă dul-ce.


ma-ri-ni-că se du-ce la ma-ga-zin.
@1 cum-pă-ră za-hăr, unt și bom-bo-ne-le.
ma-ri-ne-la pu-ne pe tur-tă al-buș cu za-hăr.
@i-ne o a-ju-tă pe ma-ma?
Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi în •
cuvânt? Unește imaginea cu litera! J Z

1 \
1 1

(gjggj

102
tmstvlttcvrmgt
< # # r O' 9

mvtltrmglctlmt < r # r

oaeueoiuaăiuâeuiuoeâuoeaoâ

*• * < tu nu ru vu pu du Iu mu
9
to no ro vo po do Io mo
ta
9
na ra va pa da la ma
V W Iw

9
na ra va pa da lă mă
te
9
ne re ve pe de le me
• ✓X A A A IA
Jl ni ri VI pi di lî mî
ta-ră
9 țap tă-ran
9
te-li-nă
9
tam-bal
9

fa-tă băt bă-nut pe-ni-ță tân-tar


V • .V
9 9 9 9 9

ra-tă 9
hot 9
vi-tel
9
ca-pi-ța tur-tur
9 9

vi-tă 9
mot/ că-tel 9
că-ru-tă 9
tan-tos
9 9 9

be-ti-sor
9 9
băn-cu-tă 9
mă -mă-ru-tă 9
car-îTe-tel 9

no-ru-let 9
băr-cu-tă 9
mu -zi-cu-tă 9
sor-tu-let
9 9 9

mu-se-tel 9 9
bun-di-tă 9
mo -vi-li-tă 9
ser-ve-tel
9 9

fie-ni-ca a-re sor-tu-let.


C/ 9 9 9

4b
on bu-zu-nar ti-ne un ser-ve-tel. 9 9 9

eu ser-ve-te-lul
/ / cu-ră-tă
/ băn-cu-ta.
/
pe băn-cu-ță pu-ne pă-pu-șa.
Mn-de ți-ne jje-ni-ca șer-ve-țe-lul?
Mn-de a pus păpușa?
Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Unde auzi sunetul nou învățat?

103
tsrdgtsdstntsrmvlsbdnzbfvcmts
/ / 9 9 9 9

oiuueoauăeiuoeoiuoeâuoîaoeiao


to
9
no ro vo po do Io mi-ros
ta
9
na ra va pa da la ni-sip
V v/

9
na ra va pa dă lă bă-nut 9

te
9
ne re ve pe de le că-lut 9

ti
9
ni ri vi Pi di li mă-rut 9

su-li-tă
9
bur-ni-tă
/ bi-le-tel 9
mă-se-lu-tă 9

ra-pi-ță băr-bi-tă 9
ne-po-țel lu-be-ni-tă 9

pe-ni-ță buf-ni-tă 9
că-lă-ret 9
lo-pă-ți-că
gu-ri-ță sol-ni-tă 9
su-li-tas
9 9
pe-ri-nu-ță
mă-su-tă râs-ni-tă să-cu-let so-fe-ri-tă
Citește și colorează!
ve-ve-ri-ta
/ cu ro-su
/
ra-ța cu gal-ben
ța-pul cu gri
că -te-lul cu ma-ro
9

pi-si-ca cu bej
Citește si desenează!
/ 9

we-ve-ri-ța mă-nân-că o a-lu-nă,


ra-ța mă-nân-că gră-un-țe,
ța-pul mă-nân-că o var-ză,
că -te-lul mă-nân-că un os,
9 f

pi-si-ca are o fun-di-ță ver-de.


ge mă-nân-că pi-si-ca?
Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi la
t S
începutul cuvântului? Unește imaginea cu litera! 9

104
a i ) u e i ă u â e i u a e o î u o e a u o i a u e i a o

ta ta
9
ba za va jet hot 9
te-me
to to bo zo vo sat sot to-be
' t •gj'

9 9

w
tă tă
9
bă za vă pat puț vi-te 9

z\
tî tî
9
bî ZI vi gat zat
9
cu-te
te te
9
be ze ve bot băt tu-fe

9

ti ti/ bi ZI vi cot mot 9


be-te 9

co-tet 9
tin-tă
9
ro-ti-tă9
tin-tas
/ /
pă-tuț tur-tă pe-ni-ță tân-tar
9 9

cu-tit
/ tar-tă ca-pi-ța tur-tur
9 9

jor- di-tă
/ buf-ni-tă 9
to-că-ni-tăt
ba-te-ri-e
piv- ni-tă 9
vul-pi-ță ve-ve-ri-tă
/ bu-te--li-e
cos -ti-tă
9
tur-ti-tă 9
ga-ro-fi-ță pa-pa -di-e
ras- ni-tă
9 9
por-ti-ță co-ro-ni-tă9
pa-la- ri-e

Citește si colorează!

ma-ma a-re șor-țu-leț ro-șu.


fti-na a-re co-di-țe cu fun-di-te
/ mov.
jje-ni-ca a-re fus-tă roz.
Și-cu a-re co-jo-cel bej.
fia-ta a-re pi-ja-ma ver-de.
fta-ma-ra a-re sa-bot ro-șu.

Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi?


Unește imaginea cu litera!

105
Caută perechea și unește!

să-rac rar bol-nav a-mar


lung bo-gat plin alb
ma-re mic ne-gru gol
des scurt să-rat să-nă-tos

fin fals gros trist


a-de-vă-rat dur ve-sel mur-dar
gras slab ta-nar bă-trân
înalt scund cu-rat sub-ti-re
9

Citește! Subliniază cuvintele care au legătură cu imaginile!

sa-lo-pe-tă to-că-ni-tă9
să-nă-ta-te
ve-ve-ri-tă 9
ga-ro-fi-ță pe-ri-ni-ță
ro-go-ji-nă pa-ra-șu-tă pă-pu-și-că
pă-tu-ri-că pe-le-ri-nă co-ro-ni-tă
/
pi-că-tu-ră bu-bu-ru-ză bu-că-ti-că
9

în ce direcție arată săgeata?

106
ce t vcigțrdscentsțmvlci b t ce z b t v ci m /

u e a i e i o u a e i u ă e o u a o e i u o i e u e i a ă

a-ce a-ci at/ ab aj an ar


\z e-ce e-ci et eb ej en er
9

w • Ml M•
ă-ce a-ci ăt t
ab aj ăn ar
• •
i-ce l-CI it/ ib ij in ir
u-ce u-ci ut 9
ub uj un ur

țe-pos vi-tel
/ ciz-mă se-ce-ră ri-no-cer ce-nu-să 9

ce-tos
/ mă-ces/ cer-gă ra-pi-ță fă-că-let/ ce-ta-te
pu-fos ci-res/ tin-tă
9
re-te-tă
9
so-ri-cel
9
ce-ti-nă

măr-ti-sor
/ / pis-ci-nă se-cu-ri-ce fur-cu-li-tă 9

mun-ci-tor nar-ci-să lu-be-ni-tă 9


sâr-mu-li-tă 9

mij-lo-cel sol-ni-tă
9
la-po-vi-ță săr-mă-lu-tă 9

cer-cu-let 9
mus-ta-tă 9
mă-se-lu-tă 9
pan-se-lu-ță

@e pu-nem în bu-zu-nar?
vi-țel, ba-tis-tă, ri-no-cer, șer-ve-țel, ciz-mă

ee pu-nem în ser-tar?
cu-țit, mus-ta-ță, nar-ci-să, fur-cu-li-ță, lin-gu-ră

(ge pu-nem in va-zar


to-că-ni-ță, ga-ro-fi-ță, nar-ci-să, se-cu-ri-ce

ge pu-nem în piv-ni-ță?
la-po-vi-ță, mor-cov, țân-țar, go-go-șar, bor-can

Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi?

107
Citeste si colorează!
• 9

$an a-re mul-te ju-că-rii.


©le sunt în-și-ra-te pe raft și pe jos.
raf-tul es-te ma-ro.
So-ba es-te ver-de.
Mr-su-le-țul es-te gal-ben.
ma-si-na ma-re es-te mov.
/

© ma-și-nu-ță es-te gal-be-nă, al-ta es-te


ftrom-pe-ta es-te gal-be-nă.
Iba-lo-nul es-te ro-șu.

108
S t VB
t X C V

xmxlțrmglxțlmx

aiaueuauaeioaeuiuoiauoaaue
ax ar al at av am ap
ix ir il it iv im ip
ux ur ul ut uv um up
ex er el et ev em ep
ox or ol ot ov om op
w
ax ar ăl ăt av ăm ap
box ta-xi xe-rox bo-xer xi-lo-fon ex-po-zi-ți- e
pix Oe-xi ză-vor po-len ca-pi-șon in-vi-ta-ti-f
/
fix fo-xi to-por de-sen pe-li-can co-fe-tă-ri- e
Povestește după imagine: Vara

(memorează)

Cu firea ei cea arzătoare


Sosit-a vara înapoi.
Toți pomii sunt în sărbătoare,
în tei stă floare lângă floare...
E dulce vara pe la noi!
(Vara-Duiliu Zamfirescu)

ai so-sit va-ra.
a-lex se du-ce în ex-cur-si-e.
®l a-re o in-vi-ta-ți-e la ex-po-zi-ți-e.
Oa ex-po-zi-ți-e a vă-zut un pe-li-can.
Denumește imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Unde auzi sunetul nou învățat?

109
Fiecare Iitesă.mică are o soră mare.

Litere mici: 8 i o m t s
Litere mari: A 1 0 M T S

Numele încep cu literă mare.

Ml TI SI A-na Mo-na An-ca Si-le


MA TA SA l-na Sa-ra Ma-ra Ti-na

MO TO SO 0-nu Ti-tu Ol-ga To-ma

Ml TI SI A-la To-ra Si-ca Ti-nu

Propoziția începe cu literă mare.

A-fa-ră es-te cald. 01- ga va fa-ce pla-jă.


Sâm-bă-tă Ma-ra spa-lă ru-fe-le. Marți va căl-ca.

Ma-ma cum-pă-ră un-di-ță. Ta-ta va prin-de peș-te.

Mă-tu-șa ba-te friș-că. Mâi-ne va fa-ce tort.

eu-vin-te fer-me-ca-te

eer un lu-cru cât de mic,

Mai în-tâi "Te rog" eu zic.

Du-crul da-că îl pri-mesc,


Spun în-da-tă "Mul-țu-mesc"!

ga-re sunt cu-vin-te-le fer-me-ca-te pe ca-re le cu-noști tu?

wor-ba dul-ce mult a-du-ce!

110
Unește! Leagă numele de băieți de imaginea băiatului și numele de fete de imaginea fetiței!

A-ri-na Ol-ga
A-li-na Mi-rel
An-ton O-ni-ca
l-ri-na An-cu-ta
/
Săn-del l-ri-nel
l-van Mar-ta
Mar-cu Tu-dor
Ma-ri-a A-di-na
Ti-tus Mo-ni-ca
A-de-la Ta-ma-ra
Si-mo-na So-ri-na

Aici sunt propoziții. Leagă începutul cu sfârșitul!

Mel-cul es-te ra-pid. l-ni-ma ți-pă.

Mă-rul es-te în-cet. Sa-ni-a pi-cu-ră.

O-mă-tul es-te ze-mos. Mai-mu-ta 9


a-lu-ne-că.

Tre-nul es-te re-ce. A-pa ba-te.

Mă-nânc ba-tis-ta. Mă-tur pi-ti-cul.

Spăl mu-zi-ca. Ser-vesc tre-nul.

As-cult gră-di-na. l-mit ca-me-ra.

Sap ba-na-na. Aș-tept ma-sa.

m
Pe baza imaginilor, răspunde la întrebările: Ce? De unde?

112
ea i o ea p i o u u ea i o i ea o ea i

tzmsjtvsmttbczsxzts
J f 1

rea mă-sea co-sea de-se-nea-ză


nea lu-lea pă-rea co-lo-rea-ză
bea ca-fea gă-sea de-cu-pea-ză
mea cu-rea să-rea în-ce-tea-ză

deal ci-tea lea-gă lu-nea


leac râ-dea tea-mă mar-tea
/

neam ve-dea sea-ră vi-ne-rea


ceas se-dea zea-mă

Citește! Găsește propoziția potrivită pentru desene!

Ma-ra de-se-nea-ză un deal.

A-lin de-cu-pea-ză un ceas.

To-ma co-lo-rea-ză o ma-și-nă.

Ta-ta are o rin-dea.

Mo-șul a pri-mit o lu-lea.

Ste-li-an cum-pă-ră o cu-rea.

Mar-cu lea-gă ca-lul de gard,

l-lea-na bea o ca-fea.

Mun-ci-to-rul su-dea-ză țea-va.

113
Citește cuvintele pe coloane până la sfârșit! Subliniează cuvântul care corespunde cu imaginea!

co-pil car-te co-sas 9

pe-nar bur-tă prag ba-lon


mă-sea tea-mă grec cu-rea
si-rop son-dă brad fi-dea
so-sea
/ tea-vă
/ pi-ton
ba-ton ban-că lu-lea

Citește! Leagă imaginile de întrebare!

yn-de lea-gă ©os-tel ca-lul?

©e a-prin-dem sea-ra?

©e a-re zea-mă?

dlin ce fa-cem fi-dea?

©i-ne bea ca-fea?

yn-de pu-nem stea-gul?

©i-ne pic-tea-ză?

114
SHCP MZTCZP H PTZPCAOIAIO

bvczdtlzjțnrfbcdpzfmhbvl

IZ IH IS IT IP IC Zi-na Ho-ri-că Pe-tru


AZ AH AS AT AP AC Co-ra Mi-ru-na Pe-tra
OZ OH OS OT OP OC Ha-na Zo-ri-ca Ti-tel
iz IH IS IT IP IC Ca-mi Co-ri-na Ma-rin
X AZ AH AS AT AP AC Pe-pe Se-le-na Ca-rol
ha-mac to-bo-gan măr-ti-sor
9 9

co-lac bu-zu-nar pan-ta-lon


ca-nar ti-ti-rez cos-tu-mas 9

za-hăr că-te-lus
9 9
buz-du-gan
bi-don bi-be-ron dan-sa-tor
pi-ton vi-te-lus
9 9
mun-ci-tor

Mu-sa-fi-ra

Zi-na a fă-cut o tar-tă cu me-re. • 'Z

-Cum să a-ran-jez ma-sa?

- Pu-nem pa-ha-re-le pe ta-vă și tar-ta


pe far-fu-ri-e! - zi-ce ma-ma.

Co-ra su-nă la so-ne-ri-e.


-Te aș-tep-tam! - zi-ce Zi-na.

-Cât mă bu-cur să te văd!

Când vin mu-sa-fi-ri la ti-ne, tu cum îi aș-tepți?


115
Sublimează cuvântul care corespunde cu imaginea!

por-tar car-ton cân-tar


lăp-tar cas-tor bal-con
car-tof pal-ton pas-tor
gâs-can gân-dac bur-lan
cas-tan poș-taș cor-don

Citește și desenează ce lipsește!

ee pri-meș-te
Zam-fi-ra? pă-pu-șă, că-țe-luș, i-nel

Ho-ri-că? ti-ti-rez, co-lac, pe-nar

Pa-na-it? • •
O
ur-su-let. cos-tu-mas, bi-be-ron
/ r

i
b
1

Cos-min? măr-ți-șor, pan-ta-lon, ca-nar

116
p ce b s ci r ce f s ce p ci t z ci ce

Ce P Z Ci T H Ce Z H Ci M S Ce Ci T

Ce-la Ce-ci-li-a Ce-zar Mar-ce-la Mir-cea


’x * Z
Ci-ca Ce-ra-se-la Mi-rel Ste-lu-ța Mar-cel
Ci-ci Ci-re-și-ca Ma-rin Sil-vi-na Mar-tin

Cum cir-cu-lăm?

Ce-za-ra și Mar-cel se duc la ma-ga-zin.

-Să fiți a-tenți la se-ma-for! -spu-ne ma-ma.

Când a-pa-re ro-șu, stăm pe loc. |a ver-de pu-teți por-ni.


-Am în-te-les. mă-mi-că! O să cir-cu-lăm cu a-ten-ti-e!
t ' f

Tu cum cir-culi pe stra-dă?

Pune o steluță în dreptul propozițiilor adevărate!

0 Ce-rul es-te al-bas-tru.

0 Ci-re-se-le
/ sunt să-ra-te.

0 Cu si-ta cer-nem fă-i-na.

0 Cer-cul are col-țuri.

0 Cea-sul ne a-ra-tă o-ra.

0 Port ciz-me va-ra.

117
Pe baza imaginilor, răspunde la întrebările: Ce? De unde?

118
ol om of or oh ov
al am af ar ah av
ul um uf ur uh uv
il im if ir ih iv

Citește și subliniează cuvântul cu înțeles!

Si-mi-na ster-ge) pra-ful. Ma-ma se bu-cu-ră.


se-lu a că-zut. Plân- ge de du-re-re.
A-fa-ră es-te fur-tu-nă ma-re. Tu-nă si ful-îge -ră.
la pu-ne în sac o min-țge) Mâi-ne are oră de sport.
Mar-tin si Mar-cu sea-mă-nă mult. Sunt ge-meni,
l-na are ban-daj pe de-|get. A fost la doc-tor.

Unde auzi sunetul nou învățat?

121
auîăoieuauăuîiaeuoaueăe

ge c g t ge g f ge m b ge p ge f ge p f c ge f

ful-ger fra-ged
doc-tor glu-meț
gân-dac cre-mos
cor-don
can-gur
Unește cuvintele care au legătură!
re-ge tron
în-ger
geam a-ripi
a-gen-dă por-to-fel
gean-tă per-dea
ful-ger fur-tu-nă
Citește și răspunde!
Co-ri-na cum-pă-ră corn cu gem.
Cor-nul es-te cro-cant.
Mă-nân-că cu pof-tă.
Cum es-te cor-nul?
Ti-nu mer-ge la gră-di-na zoo.
A-co-lo ve-de un can-gur.
@1 mă-nân-că iar-bă.
on bu-zu-nar are un pui mic.
aon-de stă pu-iul de can-gur?
în care cuvinte auzi sunetele c, ge, g? Leagă imaginea cu litera!

122
ieauioeăuâoieuoieuaieuai

ge ce b v ce f ge m t ge f v ce t ce ge b f ge ce

uge uce ub Ut ug a-le-ge îm-pin-ge


oge oce ob ot og a-tin-ge îm-pun-ge
age ace ab at ag în-fi-ge

Citeste!

Ci-ne es-te a-ger? Ci-ne mu-geș-te?

Ce es-te fra-ged? Ci-ne gân-gu-reș-te?

Ci-ne ra-ge? Ci-ne es-te în-cet?

Citește, sublimează răspunsul corect!

Ce stin-ge pom-pi-e-rul? a-pa, fo-cul, ga-zo-nul

Ce cur-ge? bo-lo-va-nul, lap-te-le, sâr-ma

Ce cu-le-gem din pă-du-re? brân-ză, co-zo-nac, a-fi-ne

Ce spar-ge bu-ni-ca? me-re, nuci, si-rop

Ce tra-ge ca-lul? la-cul, că-ru-ța, su-pa

în care cuvinte auzi sunetele ce, ge? Leagă imaginea cu litera! ce ge

123
Unește! Caută cuvintele cu același înțeles!
4 9 9

fu-ge ca-ra țepi o-braz

cu-le-ge um-blă pa-lat pa-sa-ger

du-ce ur-lă pă-mânt o-gor

mer-ge a-lear-gă fa-tă /


cas-tel

stri-gă strân-ge că-lă-tor spini

Gândește-te! Citește și subliniază!

Ce cu-le-ge Zo-i-ca?

Ha-lat? Me-re? Ca-nă? Pan-ta-lon?

Ce pu-ne în sa-co-șă Ta-ma-ra?

Pes-te? Car-ne? Tren? Pâi-ne?


/

Ce pu-ne Pa-u-la în cas-tron?

Dap-te? Pi-si-că? orâ-ci-tu-ră? Ha-no-rac?

Ce pu-ne Ho-ri-că în bu-zu-nar?

ba-tis-tă? brad? ban? bi-let?

Ce a vă-zut Cos-min pe câmp?

Cal? Zeb-ră? wul-pe? fe-zan?

Ce du-ce bu-ni-ca?

wa-li-ză? ea-man-tan? Sa-co-să? Pi-an?/

124
Litere mici: 6 U 3 1 n j Litere mari:

V/
U A A E 0 0 U 1 A Ă 0 U A 1 E A E 1 U 0 Ă 1

J T N L P N S L M N J N L T M T S L J N J L

M
NĂ LA MĂ JA PA Ja-na E-mil
NU LU MU JU PU Li-na O-nut/
NO LO MO JO PO Ve-ra l-van
NA LA MA JA PA No-ra A-lin
NE LE ME JE PE Ni-na A-rin
NI LI Ml Jl PI Li-că l-gor

Ni-na a cres-cut, iar bu-ni-ca a îm-bă-trâ-nit.

- Pot să te ajut, bu-ni-co?

-Aș dori să îmi a-duci pu-țin ceai și me-di-ca-men-te-le!

- Pof-tim, bu-ni-co!
- Mul-țu-meșc!
Cu mul-tă plă-ce-re! și tu ai avut gri-jă de mine.

_________ Cum faci, ți se fa-ce._______


(dJu-pă fap-tă și răs-pla-tă.
125
Citeste si unește!
9 9 9

Mă-nânc po-ves-tea. Con-due sa-co-sa.


/

Ci-tesc fe-reas-tra. dluc ma-si-na


/
As-cult su-pa. Torn că-te-lul.
/

Spăl mu-zi-ca. Plimb a-pa.

Citeste! în dreptul propozițiilor adevărate, pune o cruciuliță!

0 Ja-rul es-te re-ce. OZa-hă-rul es-te a-cru.

0 Ur-sul ci-ri-peș-te. OTre-nul plu-teș-te.

0 Tran-da-fi-rul a-re țepi. 0 Lâ-na es-te grea.

0 Pi-si-ca la-tră. 0 Ză-pa-da es-te ver-de.

Citește! Desenează!

Os pen-tru că-țel.

Usă la ca-să.
/

La-căt pe du-lap.

Nu-că în far-fu-ri-e.

Ja-lu-ze-le pe fe-reas-tră.

Pe ta-vă pa-tru cor-nuri.

126
ie o u a ie a ie u o o ie a ie u a a ie

ștpcrbstfsmrfvpctbș

ie-se ie-pu-re ba-ie pie-le


su-ie lă-mâ-ie cu-ie mie-re
ta-ie ti-ga-ie pa-ie pie-să

sta-tu-ie mier-lă
sca-ie-te vies-pe

Pi-si-cu-te-le
r

(după V. Suteev)

A fost o-da-tă o pi-si-cu-ță al-bă,


u-na nea-gră și u-na gri.
E-le au vă-zut un so-ri-cel.
r

Hop, au a-ler-gat du-pă el.


Mi-cu-tul so-ri-cel a să-rit în la-da
/ •

cu fă-i-nă. Pi-si-cu-țe-le hop, du-pă


șo-ri-ce-lul a dis-pă-rut.
din la-dă au ie-șit pi-si-cu-țe al-be.
E-le au vă-zut o bros-cu-tă. 9

bros-cu-ta a să-rit într-un bur-lan.


9

Pi-si-cu-țe-le hop, du-pă ea. Mi-cu-ța


bros-cu-ță a să-rit mai de-par-te.
din bur-lan au ie-șit pi-si-cu-țe
ne-gre.

de ce sunt ne-gre pi-si-cu-țe-le?

127
Citeste si unește!
1 / 9

J A A

Ur-sul ba-za-ie. șo-ri-ce-lul flu-ie-ră.


Câi-ne-le mor-mă-ie. Cio-bă-na-sul 9
ron-tă-ie.
9

wies-pea la-tră. Ca-lul tro-pă-ie.

Citește fiecare coloană de cuvinte până la sfârșit! Subliniază cuvântul care are legătură cu desenul!

pa-ie-te ma-ceș vies-pe piv-ni-ță


ie-de-ră je-leu mier-lă fră-gu-ță
nu-ie-le ca-iet fier-be sta-tu-ie
fe-me-ie șu-rub pier-de sol-ni-ță

Cu ce lucrează? Unește cuvintele care au legătură!

fie-rar lut bru-tar sto-fă


o-lar grâu zu-grav vop-sea
mo-rar fier me-dic fa-i-na
zi-dar ci-ment cro-i-tor me-di-ca-ment

Citește! în fața propozițiilor adevărate, pune o cruciuliță!

0 Mie-rea es-te ac-ră.

0 Ma-ri-a pră-jeș-te car-nea în ti-ga-ie.

0 A-ra-ga-zul es-te în ba-ie.

0 So-ri-na pu-ne lă-mâ-ie în ceai.

128
aueioaioaaiouiaaoia

Pi-si-cu-țe-le (con-ti-nu-a-re)
(după V. Suteev)

Pi-si-cu-te-le au vă-zut un lac.


9

în lac î-no-ta un peș-ti-șor.


Hop, au să-rit în a-pă.
Pes-ti-sor-ul a î-no-tat mai
/ 9

de-par-te.
din lac au ie-șit niș-te pi-si-cu-țe
u-de pâ-nă la pie-le.
Ce-le trei pi-si-cu-țe u-de
au por-nit spre ca-să.
Pe drum s-au us-cat fru-mos.
A-cum sunt cum au fost:
o pi-si-cu-ță al-bă,
o pi-si-cu-ță gri și
o pi-si-cu-ță nea-gră.

Unde auzi sunetul gi?

129
Citește cuvintele pe coloane până la sfârșit! Subliniează cuvântul care corespunde cu imaginea!

ga-ze-tă ru-gi-na gră-di-nar


re-gi-nă țe-li-nă tir-bu-șon
fa-le-ză ve-ri-gă fri-gi-der
tu-și-că gi-ra-fă vân-ză-tor

Citește!
f Termină desenul!

gi-ra-fa mă-nân-că frun-ze.

Pe ma-să es-te o ca-nă.

Pe ta-vă sunt trei fragi.

Pa-gi-na es-te al-bă.

Pan-ta-lo-nul a-re dungi.

Pe far-fu-ri-e sunt co-vrigi. I

Câr-na-tul es-te în fri-gi-der.

130
gi ge b r ge z t m gi f z ge b c r t z gi m ge b

pa-gi-nă în-ger min-ge măr-ge-le


re-gi-nă de-get nin-ge mar-gi-ne
ru-gi-nă ră-get sân-ge câr-li-ge

de-sa-gă de-sagi fe-ri-gă fe-rigi


ve-ri-gă ve-rigi se-rin-gă se-ringi
\49/

Citește întrebarea! Privește desenul cu atenție! Subliniază răspunsul corect!

Cum es-te gâ-tul gi-ra-fei?


lung, scurt
Câ-te tim-bre sunt pe plic?
1, 2, 3
Cum sunt fun-di-țe-le fe-tei?
în-gus-te, la-te
Câ-te i-ne-le sunt pe de-get?
1, 2, 3
Un-de es-te de-ge-ta-rul?
pe ma-să, pe de-get
Un-de es-te gean-ta?
pe u-măr, pe sca-un
Câ-te mingi sunt sub ban-că?
1, 2, 4
Min-gea a-re
dungi, bu-li-ne
Câ-te de-sagi sunt pe spa-te-le
mă-gă-ru-șu-lui?
2, 3, 4
131
uiăeuaeoâeiaueioaiâ e u â o

gi ci f t gi z ci v r ci z gi t z b ci z gi f b gi z

agi aci at an ar az af
egi eci et en er ez ef
ugi uci ut un ur uz uf
ci-ne-ma gi-ro-far fulgi har-n ici
gi-ne-re ci-ri-pit fragi dar-nici
ci-re-se
/ in-gi-ner cinci co-vrigi
Citește! Subliniază răspunsul corect!

Ma-ma fa-ce com-pot din


Cu-ie? Sco-bi-tori? Ci-re-se? Lâ-nă? /

A-re dungi
Pan-te-ra? gi-ra-fa? Zeb-ra? Mă-ga-rul?
Ci-ri-peș-te fru-mos
Lu-pul? Ca-lul? Mai-mu-ța? Pa-să-rea?
Pe ma-și-na de pom-pi-eri lu-mi-nea-ză
Li-cu-ri-ciul? Lu-mâ-na-rea? gi-ro-fa-rul?
în fri-gi-der ți-nem
Pa-puci? A-li-men-te? {fe-rigi? Hai-ne?
fea-tem cu-ie-le cu
Cleș-te-le? Pi-la? Cio-ca-nul? tfie-răs-tră-ul?
lar-na pur-tăm
Sa-boți? Pa-puci? San-da-le? Ciz-me?
Cu-leg din pă-du-re
Mor-covi? {fragi? Car-tofi? Sfec-lă?

în care cuvinte auzi sunetele ci, gi? Leagă imaginea cu litera! CÎ

132
Cum sunt? Compară!

133
e u oa oa u e u i i oa u e oa

v c t/ s/ m t J p v r x t/ h v t z d b s /

oa-la roa-tă coa-lă moa-le


oa-ză soa-re coa-jă goa-lă
moa-ră boa-lă roa-să

51 coa-ce sfoa-ră șoap-tă


coa-se floa-re toar-ce
roa-de scoa-lă
/
coa-că-ze

Sar-ci-na de a-ca-să

Toa-der lo-cu-ieș-te sat. Au o ca-să fru-moa-să

cu gră-di-nă.

Ta-ta lu-crea-ză la moa-ră. Ma-ma es-te coa-fe-ză.

So-ra cea ma-re es-te vân-ză-toa-re.

So-ra cea mi-că se nu-meș-te Oa-na. Ea es-te e-le-vă.

Toți au sar-cini în ca-să.

Ta-ta re-pa-ră tot ce se stri-că.

Ma-ma coa-ce și gă-teș-te.


A
/
/'•

Toa-der udă plan-te-le. L


V» * '
<•41 \
f

Oa-na o a-ju-tă pe ma-ma.

Tu ce sar-ci-nă ai a-ca-să?

134
53

poar-tă toam-nă co-roa-nă


goar-nă doam-nă ga-roa-fă
toar-tă joar-dă ne-poa-tă
noap-te coa-ca-ze nin-soa-re
șoap-te soa-re-ce fru-moa-să

Ol-ga es-te flă-mân-dă.

Ea mă-mân-că go-goa-șă.

A so-sit toam-na.

Cad frun-ze-le gal-be-ne.

Mi-oa-ra es-te su-pă-ra-tă.

A rupt coar-da.

Se a-nun-tă nin-soa-re.
/

Zo-ri-ca poar-tă ciz-me.

Că-ma-șa es-te rup-tă.

Zam-fi-ra coa-se.

Au in-flo-rit ga-roa-fe-le.

fe-te-le fac co-ro-ni-te.


/
Es-te săr-bă-toa-re.

Oa-me-nii merg la bi-se-ri-că.

Pi-si-ca stă pe so-bă.

Ea toar-ce.

135
Litere mici: 1 T g t Ci Litere mari: 1 R G F D

IAUOIAEOIAEEUOIEUIUOIAE

RGFLDMFLSFLDLGRFGDHTFG

RA GA FA DA LA MA Ri-na Fa-bi-an
✓X ✓X /X ✓X
Rl Gl FI Dl LI MÎ Da-na Re-be-ca
RO GO FO DO LO MO Go-gu Ra-fa-el
RU GU FU DU LU MU Do-ru Do-ri-na

La ma-să

E o-ra me-sei. Da-na a-sea-za fa-ta de ma-să. 9

Fă-nel a-du-ce far-fu-ri-i-le.


Ta-ta a-ran-jea-ză ta-câ-mu-ri-le.
Ma-ma a-du-ce su-pa.
Toa-tă fa-mi-li-a se a-sea-ză /

la ma-să.
Ta-ta u-rea-ză „Pof-tă bu-nă!"
în-cep să mă-nân-ce.

Fă-nel răs-toar-nă pa-ha-rul cu a-pă.


-Tre-bu-ie să fii a-tent! - spu-ne ma-ma.
- Scu-za-ți-mă! - se je-nea-ză Fă-nel.
-Să ter-mi-năm de mân-cat!-îl mân-gâ-ie ta-ta pe cap.
-Eu am ter-mi-nat! -zâm-beș-te Da-na. Mul-țu-mesc pen-tru
ma-să! A fost bu-nă și gus-toa-să!

136
Citește! Unește cu desenul potrivit!

Ro-di-ca Glo-ri-a
Fla-vi-a Fe-li-ci-a
Di-a-na Ro-bert
La-u-ra Răz-van
Ga-bri-el Fri-da
Do-ra Ra-mo-na
Da-vid Da-ni-el
De-nis Dra-goș

Unește cuvântele cu sens opus!

re-ce copt moa-le le-nes/


fin cald cu-rat bol-nav
ud dur har-nic ta-re
crud us-cat să-nă-tos mur-dar

încearcă să desenezi și tu!

O la-lea am de-se-nat,

Fac un ou cu vâr-ful spart.

O co-di-ță trag sub el,

Un fir ver-de sub-ți-rel.


0
Pun li-pi-tă pe co-di-ță,

O mi-cu-tă frun-zu-li-tă.
f r

Frun-zu-li-ța ver-de la-tă,

Cu vârf ca de să-gea-tă.

De-se-nea-ză și tu o la-lea!
O

137
aiaâueăoeiauiâoîoâi

che b r che z j m t z j che I t che che

chec ri-di-che bu-chet cas-che-tă


chef pe-re-che pa-chet bri-che-tă
chel u-re-che ti-chet ban-che-tă

ra-che-tă ban-chet
co-che-tă par-chet
an-che-tă bas-chet

La bas-chet

Cos-ta-che și E-na-che sunt pri-e-teni.


La scoa-lă
/ va fi un con-curs de bas-chet.
Ei se an-tre-nea-ză în fi-e-ca-re zi.
Spe-ră să fi-e cam-pi-oni.
-As-tăzi ne an-tre-năm mai mult!-spu-ne Cos-ta-che.
-Tu ai a-dus gus-ta-re? Eu am a-dus chec cu a-lu-ne!
- Eu am a-dus un pa-chet de bis-cu-iți.

în pa-u-ză o să stăm pe ban-che-tă și o să le gus-tăm!


- Pâ-nă a-tunci hai să ne an-tre-năm! - zâm-bes-te /

E-na-che.

Per-se-ve-ren-ta es-te ma-ma re-u-si-tei!


_ ____________________________________________ * r

Unde auzi sunetul che?

138
Citește coloanele de cuvinte până la sfârșit! Subliniază cuvântul care are legătură cu imaginea!

bri-che-tă tort a-griș bos-chet


pan-gli-că basm e-cher con-curs
cas-che-tă chef i-bric bas-chet
bom-boa-nă chec o-blic țur-țur

Din ce sunt? Unește!

che-ia din bum-bac par-che-tul din sto-fă


as-ter-nu-tul
9
din sti-clă e-ti-che-ta din lemn
fe-reas-tra din me-tal ba-ti-cul din hâr-ti-e
far-fu-ri-a din por-țe-lan pan-ta-lo-nul din mă-ta-se

Citește! Pune o steluță în dreptul propozițiilor adevărate!

0 Ri-di-chea es-te un fruct.

OÎn chec sunt sta-fi-de.

0 Cu ra-che-ta ne plim-băm în o-raș.

0 E-ti-che-ta es-te pe ca-iet.

0 Când î-not, la pis-ci-nă port cas-che-tă.

0 Par-che-tul es-te din me-tal.

0 @he-ia es-te din sto-fă.

0 feas-che-tul es-te o mân-ca-re.

139
Acum desenează tu!

E-ma a-re un bu-chet. E-ma a-re o-che-lari. E-na-che a-re pa-chet.

E-na-che a-re două


E-na-che ca-de. E-ma u-dă floa-rea.
ba-loa-ne.

140
Citeste si colorează!
9 9

Mi-tra-che de-se-nea-ză un tab-lou fru-mos:

A-ici es-te te-re-nul dejoa-că.

lar-ba es-te ver-de.

Ni-si-pul es-te gal-ben.

Pe un lea-găn ro-șu stă o fe-ti-ță.

Pă-rul ei es-te blond.

Poar-tă fun-di-te al-bas-tre.


/

Un bă-iat se dă pe ce-lă-lalt lea-găn.

A-re pă-rul șa-ten și pan-ta-loni verzi.

Pan-to-fii sunt al-bas-tri. 9

141
• /\ M Z\ • /X • W /x

a uiaooeiauaii o i o a î a o a i a a

che ce r f che b t z ce 1 che v z ce che che b z

ache ace af az av al ar at
oche oce of oz ov ol or ot
uche uce uf uz uv ul ur ut
iche ice if iz iv il ir it
cerc ce-lo-fan cer- nea-lă che-nar
cerb ri-di-che cen -tra-lă cer-cel
chec pe-re-che ban-che-ta cer-tat
Z\ chef ce-nu-siu cas-che-tă cen-tru
9

Ri-di-chea ui-ri-a-sr ia

A fost o-da-tă un mos si o ba-bă. 9 9

La ei în gră-di-nă a cres-cut o ri-di-che

u-ri-a-să.
/

-Am să mă duc să scot ri-di-chea!


of-tă mo-sul. /

A în-cer-cat el sin-gur. Nu a re-u-șit.

-Hai-de, ba-bo și a-ju-tă-mă!

Au tras cu pu-te-re, dar ri-di-chea nu


-Să o che-măm pe Do-ri-na! -zi-se mo-sul.

Ne-po-ți-ca și bu-ni-cii au tras cât au pu-tut. Ri-di-chea nu se

clin-tea. Pe rând au che-mat că-țe-lul, pi-si-ca și șo-ri-ce-lul.

îm-pre-u-nă au re-u-șit.

Un-de sunt mulți, pu-te-rea creș-te!

142
oi a e u oi u u oi e a oi u oi e a u oi

mtscrmztcztvmzvtm rt

doi foi no-roi ră-toi


/ mu-su-roi
r
• •
JOI boi bu-toi gu-noi pi-ți-goi
roi moi co-toi pu-roi us-tu-roi

\57/ n0' doi-nă tri-foi soim


/
A voi doi-că cim-poi coif

O-ra de sport

Su-nă clo-po-țe-lul. E-le-vii se pre-gă-tesc pen-tru

o-ra de sport. Ce-ra-se-la ra-por-tea-ză:

-Nu lip-seș-te ni-meni!


-As-tăzi vom fa-ce a-run-cări cu min-gea de oi-nă!

spu-ne în-vă-ță-toa-rea.

-Ce grea es-te min-gea de oi-nă!-se mi-ră Ta-che.

-Să ve-dem și noi! — stri-gă fe-te-le.


-Nu vă gră-biți! Pe rând o să a-run-ce fi-e-ca-re!-îi

li-niș-teș-te în-vă-ță-toa-rea. Să în-ce-pem!

E-na-che, în-cear-că să a-runci!


Ai re-u-sit, bra-vo! îl la-u-dă doam-na.
/ •

Ci-ne în-cear-că, re-u-ses-te!


________________________________________________________ • II

143
Citește coloanele de cuvinte până la sfârșit! Subliniază cuvântul care are legătură cu imaginea!

scoa-lă
9
fla-nel bu-clă soim
9

clos-că
9
pri-mar ta-blă mars 9

scoi-că fri-zer co-toi borș 9

floa-re tri-foi vi-dră coif


Caută cuvintele cu sens opus!

i ef-ti n fri-cos în-do-it gă-sit


fe-ri-cit scump deș-tept o-bo-sit
sin-cer ta-re o-dih-nit drept
cu-ra-jos min-ci-nos a-dor-mit prost
moa-le sub-ti-re
9
pier-dut pu-țin
gros su-pă-rat mult treaz

Subliniază cuvântul care se potrivește!

Fur-nr-ci-le lo-cu-iesc în

Stup? Pâ-râu? Mu-șu-roi? Cuș-că?


Ta-ta pu-ne var-za la mu-rat în

Sa-co-să? Coif? Ca-se-tă? bu-toi?


9

le-pu-ra-șul mă-nân-că

Tri-foi? No-roi? Car-te? Hai-ne?

Ra-du cântă la

Us-tu-roi? Cim-poi? Co-toi? Ră-țoi?


Ma-ma pu-ne în frip-tu-ră

Us-tu-roi? feoi-ler? Doi-că? Doi-nă?

144
z ge p gi f t ge v r gi b h m ge f gi

Ge Gi P T S Ge S V Gi P Ge Gi Ge T

AGE AGI AP AZ AN AT
OGE OGI OP OZ ON OT
UGE UGI UP UZ UN UT
z\ z\
ÎGE IGI IP IZ IN IT

Ge-la Gi-na Ge-ne-va Geor-gel


Gi-gi Ge-lu Ge-tu-ta
9
Geor-gia
Ge-ta Gi-cu Gea-ni-na

Pri-e-te-nul

Ge-lu și Gi-gi sunt co-legi.

Se joa-că cu min-gea în parc.

Gi-gi fu-ge și ca-de.

Se ju-leș-te la de-ge-tul mic.

-Mai, cur-ge sân-ge!-se spe-ri-e Gi-gi.

-Te doa-re?-în-trea-bă Ge-lu.

El pu-ne ban-daj pe de-ge-tul lui Gi-gi.

-A-cum nu mă pot ju-ca!-sus-pi-nă Gi-gi.

-Stai li-niș-tit! Să mer-gem a-ca-să!

O să ne ju-căm mâi-ne! -răs-pun-de Ge-lu.


feă-ie-ții se în-dreap-tă spre ca-să.

Pri-e-te-nul la ne-vo-ie se cu-noas-te! r

145
Litere mici: b S t V Litere mari: B S T V
/ ! t t

B M S T VTBNGSHZ S B N T V B S T B T
/ 9 f t / 9 9 9 9

BE SE
9
TE
9
VE HE LE Ve-ra Ste-fan
9

Bl SI
9
TI
9
VI HI LI Ti-cu
9
Vir-gil
BA SA TA VA HA LA Si-la Vic-tor
✓K /X ZX
9 9 9

BA SA
/ TA
9
VA HA LA Be-la Ser-ban
9

Va-po-ra-șul
(după V. Suteev)

Au por-nit la plim-ba-re:

Bros-cu-ța, Co-co-șe-lul,
Șo-ri-ce-lul, Fur-ni-ca

si Bu-bu-ru-za.

-Să fa-cem ba-ie! - zi-se Bros-cu-ta. 9

-Nu știm să î-no-tăm!-au spus su-pă-rați


Co-co-se-lul, So-ri-ce-lul.
9 r t f

Fur-ni-ca si Bu-bu-ru-za.
9

- Ha-ha-ha! - râ-de Bros-cu-ta. 9

Co-co-se-lul, So-ri-ce-lul,
f / t /

Fur-ni-ca și Bu-bu-ru-za s-au su-pă-rat ta-re.

Au in-ven-tat să fa-că un va-po-raș.

146
Citește! Unește!
9 9

Cre-io-nul nu es-te to-cit, ci le-ne-să /

Ca-sa a-ceas-ta nu es-te mi-că, ci as-cu-tit/

A-ceas-tă hâr-ti-e nu es-te fi-nă, ci tâ-năr


A-vi-o-nul nu es-te lent, ci ma-re
Cos-min nu es-te bă-trân, ci as-pră
Flo-ri-na nu es-te har-ni-că, ci ra-pid

Leagă! Din ce sunt făcute?

om-le-ta din o-rez fu-la-rul din ți-gle


cor-nul din ouă foar-fe-ca din a-ur
dul-cea-ta/ din za-hăr i-ne-lul din lâ-nă
I • r v/ • w

pi-la-ful din fa-i-na a-co-pe-ri-șul din be-ton


ca-ra-me-le-le din fruc-te trep-te-le din me-tal

le-pu-ra-șul

A-ici sunt trei ie-pu-rași.


Pri-mul es-te ma-ro.
Al doi-lea es-te alb.
Al trei-lea es-te gri.
Sub ie-pu-re-le alb de-se-nea-ză
iar-bă ver-de.
Sub cel ma-ro paie gal-be-ne.
Sub cel gri pă-mânt ma-ro.
în fa-ța ie-pu-ra-șu-lui ma-ro
de-se-nea-ză două sa-la-te.
în fa-ța ce-lui gri doi mor-covi.
în fa-ta ce-lui alb, trei.

De-se-nea-ză și tu un ie-pu-raș!
147
Colorează!

Mi-tra-che con-ti-nuă de-se-nul:


La to-bo-ga-nul gal-ben sunt trei co-pii.
Bă-ia-tul ma-re a-re gri-jă de cel mic.

Fe-ti-ța mi-că es-te cu-ra-joa-să.

Pan-ta-lo-nii bă-ia-tu-lui ma-re sunt verzi.


Blu-za lui es-te gal-be-nă.
Fus-ta fe-ti-tei es-te ro-si-e.
/ /

So-se-te-le ei sunt al-be.


/

Fun-di-ta es-te ro-si-e.


9 9

Res-tul să-l co-lo-rezi cum do-resti!

148
AOIEAUOEIAEOAIEAUUEAOA
■ ’ —.Mi™ *** ■■ ■ ■ — — - • —— - ,, ■ M1 - ■ , ______________________

BPRȚBCȘRPSTVBCBPRBPRTB
9 9 9 9 ț

BA RA PA SA
9
TA
9
LA NA
Bl Rl PI SI
9
TI
9
LI NI
BE RE PE SE
/ TE
9
LE NE
BU RU PU su
9
TU
9
LU NU
BO RO PO so
/ TO
9
LO NO

Va-po-ra-șul (con-ti-nu-a-re)
(după V. Suteev)

Co-co-șe-lul, Șo-ri-ce-lul, Fur-ni-ca

și Bu-bu-ru-za s-au pus pe

trea-bă.
Co-co-se-lul a a-dus o frun-ză.
9

Șo-ri-ce-lul a că-rat o coa-jă de nu-că.

Fur-ni-ca a tâ-rât un pai.

Bu-bu-ru-za a tras un fir de a-tă.

Au în-fipt pa-iul în coa-ja de nu-că.

Cu a-ța au le-gat frun-za de pai.

Va-po-ra-șul es-te ga-ta.

Co-co-se-lul, So-ri-ce-lul, Fur-ni-ca si


9 ' 9 ' 9

Bu-bu-ru-za au por-nit la drum. Când Broas-ca a ie-șit din a-pă,

va-po-ra-șul e-ra de-ja de-par-te.

Ci-ne râ-de la ur-mă râ-de mai bi-ne!

149
oieâuaieouoăoiuaeâă

chi I s/ chi v z chi t/ r b chi f chi I r chi

chip chi-ta-ră chi-men chi-nez


chit chi-ri-as /
chi-lot

ro-chi-e li-chid schi-or unchi


as-chi-e re-chin vechi

Da-rul

Un-chiul lui A-chim vi-ne în vi-zi-tă.

El a-du-ce în dar o chi-ta-ră.


A-chim es-te foar-te bu-cu-ros.

- E-xact de as-ta a-veam ne-vo-ie!

Fa-cem o ser-ba-re la scoa-lă. Eu voi

cân-ta la chi-ta-ră, Pa-ras-chiv va

cân-ta la to-bă. Co-rul cla-sei o să cân-te

cân-te-ce de pri-mă-va-ră. Mul-țu-mesc fru-mos


un-chiu-le, îmi do-ream a-ceas-tă

chi-ta-ră! - spu-ne A-chim fe-ri-cit.

-Se ve-de pe chi-pul tău bu-cu-ri-a! - zâm-beș-te

un-chiul lui A-chim.


Unde auzi sunetul chi?

150
Citește coloanele de cuvinte! Subliniază cuvântul care se potrivește!

dra-jeu horn gră-tar ja-gu-ar


băr-zoi ochi clo-pot re-chin
chi-piu tort clă-buc ca-dran
flu-ier drum chi-flă li-chid
Citește și unește! Ce sunt?

chi-fla îm-bră-că-min-te su-pa li-chid


chi-ta-ra a-li-ment a-pa a-ni-mal
chi-pi-ul in-stru-ment re-chin mân-ca-re

Citește și colorează!

Pa-ras-chi-va a-re ro-chi-tă al-bas-tră. /

So-se-tu-te-le sunt roz.


/ â

Fun-di-te-le sunt mov.

A-chim a-re schi-uri gal-be-ne.

E-chi-pa-men-tul lui e ver-de.


Pe cap a-re șap-că ma-ro.

Res-tul de-se-nu-lui co-lo-rea-ză-l cum do-rești!

151
aaeuaiuaoeaoeiioiueiiiau

chi ci m ș t z j v chi t z ci z r chi ci t chi ci chi

chi-ta-ră ci-ment cio-can chi-lot


ciu-cu-re li-chid cio-rap chi-nez
chi-ri-as/ re-chin cio-ban chi-men

ciob chip schi-or


cioc chit schi-tă
/
ciot ochi cior-bă
circ schi cioa-ră

De-se-nez

Un cerc ma-re,

U-nul mic,

Pu-i-șor, ia stai un pic

Să-ți pun coa-dă,

Cioc, pi-cioa-re,

Ochi-șori și a-ri-pioa-re,

Să por-nești iar la plim-ba-re.

în-cear-că și tu să de-se-nezi pu-i-șo-rul!

în care cuvinte auzi sunetele chi, ci? Leagă imaginea cu litera!


chi ci

152
chi che r f z che I chi che p chi che I

Chi Che R F Z Che L Chi Che P R Che

Che-ta/ ra-che-tă ti-che-te che-nar


Chi-su
/ ră-chi-tă bu-che-te chi-nez
Chi-ra ja-che-tă pa-che-te în-chi-de
Chi-vu mo-che-tă ra-che-te în-che-ie

O-che-la-rii

Chi-vu și bu-ni-cul sunt pe


Bu-ni-cul ci-tes-te zi-a-rul.
/

Chi-vu de-se-nea-ză.
- Bu-ni-cu-le, de ce porți
-Ca să pot ci-ti!
-O-che-la-rii ne a-jută să ci-tim?
- Da! - zâm-beș-te bu-ni-cul.
- Pot să în-cerc și eu? Nu văd ni-mic,
nu pot să ci-tesc-spu-ne dez-a-mă-git Chi-vu.
-Să ci-tesc am în-vă-țat la școa-lă.
O-che-la-rii îmi a-ju-tă ve-de-rea slă-bi-tă - răs-pun-de bu-ni-cul.
- Da-că merg la școa-lă, am să în-văț și eu să ci-tesc? -
în-trea-bă Chi-vu.
-Da, de-si-gur, îl mân-gâ-ie bu-ni-cul pe cap. Dar tu nu ai
ne-vo-ie de o-che-lari!

De ce poar-tă to-tuși unii co-pii o-che-lari?

153
Subliniază numele de zarzavat!

ri-di-che pă-pă-di-e ar-dei


u-re-che pă-trun-jel cea-tă
/
gu-li-e vi-tel
/ spa-nac
cer-cel cea-pă ci-rea-să9

vi-ne-te car-tof var-ză


cim-poi chiu-ve-tă co-no-pi-dă
ro-si-e
9
us-tu-roi cerb
mor-cov ra-che-tă a-fi-ne
ochi păs-târ-nac ma-ză-re

Colorează: ce - negru ci - roșu che-maro chi — albastru

154
io ă u a e io e u a â e io io u io a ă

pgczjjrmgbprgfvzhmg

ta-ior vo-ios du-lă-pior


ra-ion ha-ios pan-to-fior
cre-ion du-ios ma-io-ne-ză

CO-CO-ȘUl Și CU-lo-ri-le (după V.Suteev)

lo-ni-că a de-se-nat cu cre-io-nul un


în gra-bă, a ui-tat să îl co-lo-re-ze.
Co-co-șul a por-nit la plim-ba-re.
- De ce um-bli așa ne-co-lo-rat?
Ești ha-ios! - a zâm-bit că-te-lul.
t •

Co-co-șul s-a pri-vit în o-glin-da la-cu-lui.


Da, a-re drep-ta-te câi-ne-le.
Nu fi trist!-îl sfă-tu-ieș-te du-ios
câi-ne-le.
Du-te la cu-lori. E-le o să te

Ro-șul a co-lo-rat creas-ta și gu-șa.


Al-bas-trul a co-lo-rat pe-ne-le din coa-dă.
Ver-de-le ari-pi-le. Gal-ben-ul piep-tul.
-A-cum sunt un co-coș a-de-vă-rat! - spu-ne el mân-dru.

Co-lo-rea-ză co-co-șul du-pă po-ves-te!


155
Citește! Unește cuvintele care au acelas înțeles!
/ • 9 9

tă-ios co-mic po-ves-te ar-bo-re


vo-ios as-cu-tit 9
că-ra-re vo-ce
du-ios ve-sel co-pac po-te-că
ha-ios blând glas basm

Citește! Unește cuvintele cu sens opus!

cu-ra-jos să-nă-tos în-trea-bă prin-de


bol-nav le-nes/ ter-mi-nă răs-pun-de
flă-mând fri-cos a-run-că în-ce-pe
har-nic să-tul a-du-nă îm-prăș-ti-e

Citește! Desenează și colorează!

lo-ni-că es-te în ca-me-ră.

Pe ma-să es-te un cre-ion.

Sub ma-să es-te un pan-to-fior.

Pe du-lă-pior es-te o ma-și-nu-ță.

Ur-sul a-re co-loa-rea ma-ro.

De-se-nea-ză gu-ri-ța lui lo-ni-că!


El es-te ve-sel.

Res-tul de-se-nu-lui co-lo-rea-ză-l cum do-resti! r

156
eăuioăeîuoaăîoî aăeu

ghe v z ghe I t r ghe c p ghe ghe t ghe

aghe ah at ac af as9

ighe ih it ic if as/
eghe eh et ec ef es/

ghe-țuș ghea-ță în-gheț ghem


ghe-țar ghea-ră dez-gheț ghe-mo-toc

An-ghel și Pa-vel se joa-că în ca-me-ră.


Sub ma-să gă-sesc un ghem de lâ-nă.
- Din lâ-na a-ceas-ta a cro-se-tat ma-ma
/

pu-lo-ve-re noi. Sunt al-be și căl-du-roa-se


ca bla-na ur-su-lui po-lar-spu-ne An-ghel.
- Un-de tră-ieș-te ur-sul po-lar? în-trea-bă
Pa-vel.
-Tră-ies-te la Po-lul Nord. Vi-no să îti
9 9

a-răt pe glob. Ur-sul Po-lar es-te un a-ni-mal u-ri-aș,


a-re ghea-re mari cu ca-re se ca-ță-ră pe ghe-țari.
- Dar a-co-lo es-te ză-pa-dă și frig,
nu gă-sesc mie-re și fră-gu-țe.
-Dar gă-sesc pești și foci. Ur-șii po-lari se hră-nesc
car-ne.
- O să mer-gem la gră-di-na zoo-lo-gi-că
să îl ve-dem în re-a-li-ta-te.

Unde auzi sunetul ghe?

157
Citește coloanele de cuvinte! Subliniază cuvântul care se potrivește cu imaginea!

ba-lan-tă 9
brad doam-nă
fa-bri-că ghem coar-dă
va-can-ță gard ghea-ră
ba-ghe-tă corb clan-ță
bu-din-că drum cleș-te

Pune o cruciuliță în fața propozițiilor adevărate!

0 Va-ra es-te ghea-ță pe tro-tu-ar.

0 în-ghe-ța-ta es-te re-ce.

0 lar-na port ghe-tu-țe.

0 Bu-ni-ca gă-teș-te în li-ghean.

0 Pi-si-ca a-re ghea-re.

0 Pri-vi-ghe-toa-rea es-te un a-ni-mal cu bla-nă.

0 Bi-an-ca pre-gă-teș-te spa-ghe-te.

0 Șar-pe-le mă-nân-că ghea-ța.

0 An-ghel es-te nu-me de bă-iat.

0 An-ghe-li-na es-te nu-me de fa-tă.

158
gem ghea-tă fu l-ger
ghem gean-tă ghe-țar
geam ghea-ță ghe-țuș

ge-ne-ral în-ghe-ța-tă
ghe-mo-toc da-mi-gea-nă
Citește! Subliniează cuvântul care se potrivește!

le-pu-ra-șul es-te
I
I
Cu-ra-jos? A-ger? în-cet? Fri-cos?
în-ghe-ța-ta es-te
Cal-dă? Să-ra-tă? A-ma-ră? Re-ce?
I

Ful-ge-rul es-te
I

Lu-mi-nos? în-tu-ne-cos? Moa-le? Pu-fos?


Căp-șu-ne-le es-te
Fra-ged? lu-te? A-cru? Mu-rat?
Min-gea es-te
Pă-tra-tă? Lun-gă? Ro-tun-dă? Scur-tă?
Gean-ta es-te din
Lemn? Pie-le? Por-te-lan?
/
Cio-co-la-tă?
Pri-vi-ghe-toa-rea es-te
Ju-că-ri-e? Vas? Pa-să-re? Hai-nă?

159
✓X

u e a a i î u e o e u î i a u e u i 0 1
/X •

u i i a

ghe che z r v che h 1 m ghe che b r ghe che 1 che

oghe oche OS ot 9
oz op
aghe ache as at 9
az ap
ughe uche us ut 9
uz up

ighe iche is it
9
IZ ip
chec bu-chet spa-ghe-te
ghem li-ghean cas-che-te

bri-che- tă ba-ghe- tă
ban-che- tă ja-che-tă

Citește și subliniează ce este corect!

Bu-ni-ca spa-lă ru-fe-le în

bor-can, cra-ti-ță, li-ghean, far-fu-rie

Răz-van poar-tă toam-na

san-da-le, ja-che-tă, șort, cos-tum de ba-ie

Fruc-tul pre-fe-rat al lui To-ma es-te

ri-di-chea, ma-ză-rea, căp-șu-na, cea-pa

Cas-che-ta pro-te-jea-ză

coa-te-le, gâ-tul, ca-pul, glez-na

Che-ia es-te fă-cu-tă din


za-hăr, a-pă, me-tal, piș-cot
în care cuvinte auzi sunetele ghe, che? Leagă imaginea cu litera!
ghe che

160
xkbzrxțkrtxvhklnpxk

XKBZRXTKRTXVHKLXKT 9 9

box sa-xo-fon xe-rox ki-lo-gram Ka-rol


pix xi-lo-fon bo-xer ki-lo-me-tru Fe-lix

ta-xi e-xer-ci-tiu
9
ex-ca-va-tor
fo-xi ex-cur-si-e ex-po-zi-ți-e

Fe-lix și pi-xul

Xe-ni-a si A-le-xa sunt pri-e-te-ne.


9

A-le-xa a-re un fo-xi mi-cut si 9 9

Xe-ni-a un bo-xer u-ri-as. 9

în-tr-o zi s-au dus la o ex-po-zi-ți-e.


Fe-lix, că-țe-lul A-le-xei, a gă-sit
pe jos un pix.
în timp ce a ros pi-xul, s-a mur-dă-rit cu pas-tă.
A-le-xa s-a spe-ri-at foar-te ta-re. Ea a che-mat un ta-xi.
Au ple-cat în gra-bă la me-di-cul ve-te-ri-nar.
Spre no-ro-cul lor, Fe-lix nu a pă-țit ni-mic grav.
Fe-te-le s-au în-tors fe-ri-ci-te spre ca-să.
Pe drum s-au în-tâl-nit cu doi mu-zi-ci-eni. U-nul cân-ta la
sa-xo-fon, al-tul cân-ta la xi-lo-fon. Când au vă-zut că-țe-lul cu
bo-tul al-bas-tru, s-au o-prit din cân-tat.
Fe-te-le au po-ves-tit ce au pă-țit.
Au râs îm-pre-u-nă cu pof-tă.
Unde auzi sunetul x?

161
uoiaeîueuăiueâi ăâuo

ghi v ghi b ș ț ghi t I z h ghi r ghi ghi I

aghi ghi-don ghin-dă în-ghi-te


ughi ghi-șeu ghim-pe su-ghi-te
oghi ghioz-dan ghi-veci ghi-o-cel

Du-pă ghi-o-cei

Când au a-juns a-ca-să, s-au dus în ca-me-ra lor.


Ște-fa-na a de-cu-pat un ghi-o-cel.
Voi-cu l-a li-pit pe un car-ton.
-Ce fe-li-ci-ta-re fru-moa-să!
Cu ea o fe-li-ci-tăm pe ma-ma de zi-ua ei!

Tu ce sur-pri-ză ai pre-gă-tit pen-tru ma-ma ta?

Unde auzi sunetul ghi?

162
Citește și subliniază cuvintele care au legătură cu imaginea!

ghim-pe bre-loc jan-darm


clan-tă
/ ghi-don con-curs
ghin-dă bre-ton ghi-veci
brân-ză tra-pez sca-ieti
9

Citește! Unește! Ce este?


ghi-o-cel u-neal-tă box u-neal-tă
scor-ti-soa-ră
r 9
floa-re bloc o-cu-pa-ți-e
cas-tel con-di-ment fri-zer clă-di-re
greb-lă clă-di-re coa-să sport

Citește și desenează!

în ghi-oz-dan es-te un măr.

Mă-rul es-te gal-ben.

Pe ma-să es-te un ghi-veci.

în ghi-veci sunt ghi-o-cei.

Bi-ci-cle-ta a-re ghi-don al-bas-tru.

în pal-mă sunt trei ghin-de.

163
• z\ • V_> /\ ■ /\

ăeiaueoaio eaiaeioaiuiaae

ghi gi x h x m gi k 1 d f ghi f t z h gi ș ț gi ghi


Citește! Desenează!
I

în-tre do-uă gi-ra-fe es-te


un cub al-bas-tru.
Pe raf-tul de sus es-te
un ghi-veci.
Pe raf-tul de jos sunt
do-uă cărți. /

Pe ste-ja-rul ma-re sunt


trei ghin-de.
Sub brad es-te
un ghi-o-cel.
Pe ca-pul re-gi-nei es-te
o co-roa-nă.
în mâ-na fe-ti-tei es-te /

un ghi-oz-dan.
Unește florile cu numele lor! Colorează!

ghi-o-ce-lul Vi-o-rea-ua es-te vi-o-let.


nar-ci-sa Ghi-o-ce-lul es-te alb.
la-lea-ua Nar-ci-sa es-te gal-be-nă.
vi-o-rea-ua La-lea-ua es-te ro-si-e. /

zam-bi-la Zam-bi-la es-te roz.

în care cuvinte auzi sunetele ghi, gi? Leagă imaginea cu litera!


ghi gi

A •

164
st A
• • vr

u e i o a i e a u a e i o u e; i i a u e i j o u

ghi chi x ț ghi v z m chi ș r ghi v t z r chi t/ chi z


M• w w
ăghi ăchi aj av ar ac as/
eghi echi ej ev er ec es 9

z\ • /x ✓X ✓X ✓X
âghi âchi aj av ar ac as 9

chi-lot în-ghi-te unghi ro-chi-tă


9

ghi-don în-chi-de unchi ne-ghi-nă

Ne-ghi-ni-ță

A fost o-da-tă un mos si o ba-bă.


9 9

Mo-sul se du-cea în fi-e-ca-re zi la lu-cru.


9

Ba-ba ră-mâ-nea me-reu sin-gu-ră.


în timp ce lu-cra prin ca-să, se gân-dea:
-Ce bi-ne ar fi să a-vem un co-pil.
Poa-te să fi-e cât de mic.
-Chiar și cât o ne-ghi-nă? aude o vo-ce sub-ți-re.
-Ci-ne a vor-bit? în-trea-bă ba-ba.
-Eu, Ne-ghi-ni-ță. Sunt a-tât de mic că pot in-tra în
u-re-chi-le oa-me-ni-lor.
A-șa am a-flat gân-dul tău.
-Ne-ghi-ni-ță, vi-no să te văd!
Bă-bu-ta a vrut să îl să-ru-te.
9

-în-cet, mă-mi-că, că mă în-ghiți!


Din a-cea zi, ba-ba nu a mai fost sin-gu-ră.

165
ghi ghe j I m ghi r b ghe v ghi ghe j

Ghi Ghe J L M Ghi R B Ghe V Ghi Ghe

AGHI AGHE AJ AB AV AR AF
EGHI EGHE EJ EB EV ER EF
UGHI UGHE UJ UB UV UR UF
OGHI OGHE OJ OB OV OR OF
IGHI IGHE IJ IB IV IR IF

Ghe-tu-țe pen-tru bă-ie-țel

Ghi-veci pen-tru floa-re

Ghi-don pen-tru bi-ci-cle-tă

Ghe-mo-toc pen-tru pi-si-cu-ță

Ba-ghe-tă pen-tru zâ-nă

Un-ghi-e pen-tru de-get

Și-ret pen-tru ghe-tu-ță

Bu-li-ne pe fus-ta Gher-ghi-nei

166
ghi gi ghe ge b ge r ghi z gi ghe ghi b z gi ghe ge

Ghi Gi Ghe Ge B Ge R Ghi Z Gi Ghe Ghi B Z Ge R

agi age aghi aghe at 9


as 9

egi ege eghi eghe et 9


es 9

M • ăt/ as
agi ăge ăghi ăghe 9

ogi oge oghi oghe ot t


OS/
ugi uge ughi ughe ut/ us 9

• • it is
Igl ige ighi ighe 9 9

/\
Igl îge îghi îghe ît
9
IS
9

Colorează: gi-verde ge-galben ghi-albastru ghe-maro

167
gi ghi ge ghe r z ge f m t gi d I ghe ghi gi ghe z

Gi Ghi Ge Ghe R Z Ge F M T Gi D L Ghe Ghi Gi Ge

Citește și desenează ce lipsește!

Ce a cum-pă-rat Ghi-ță de la ma-ga-zin?


în-ghe-ța-tă, bom-boa-ne, cio-co-la-tă

1
Ce a pri-mit Ge-ma?
cer-cei, i-nel, măr-ge-le

Ce a pes-cu-it bu-ni-cul?
0
crap, somn, ghea-tă

Ce cu-le-ge Ghe-or-ghi-ță?
fragi, ci-re-șe, căp-șu-nă

Ce ju-că-rii a-re Ge-or-gi-a-na?


cu-buri, min-ge, coar-dă

Ce a cum-pă-rat bu-ni-ca pen-tru Gi-na?


fus-tă, blu-ză, fu-lar

o a
168
wqyzwqlmțywrmyqwyq

WQYZWQLMȚYWRMYQW

wa qa ya ja za ba ha fa
wo qo yo jo zo bo ho fo
•• •
wi di yi Jl ZI bi hi fi
în cuvintele străine întâlnim literele w, q, y, W, Q, Y

We-ber Yo-su Quin-tal


Wag-ner Lyon Quin-tus

So-ri-ce-lul si cre-io-nul
r #

(după V. Suteev)

A fost o-da-tă un bă-iat pe nu-i


El a-vea un cre-ion.
Când Vo-va dor-mea, Șo-ri-ce-lul
s-a ur-cat pe ma-să.
A vă-zut Cre-io-nul. A în-ce-put să-l
tra-gă spre ga-u-ra lui.
- La-să-mă, te rog-a im-plo-rat
Cre-io-nul. Eu, sunt din lemn:
nu mă poți mân-ca.
-Vreau să te rod-a răs-puns Șo-ri-ce-lul.
îmi cresc din-ții și tre-bu-ie să rod ce-va.
Ui-te asa! — si a mus-cat Cre-io-nul.
/ / *

-Vai!-a zbi-e-rat Cre-io-nul, la-să-mă să de-se-nez


pen-tru ul-ti-ma da-tă!
- Bi-ne! - a fost de a-cord Șo-ri-ce-lul

169
72 Citește! Leagă răspunsul corect la întrebare!

A cui es-te pot-coa-va? a pro-fe-so-ru-lui


A cui es-te se-rin-ga? a zu-gra-vu-lui
A cui es-te cre-ta? a fie-ra-ru-lui
A cui es-te că-ră-mi-da? a cro-i-to-ru-lui
A cui es-te vop-sea-ua? a me-di-cu-lui
A cui es-te foar-fe-ca? a șo-fe-ru-lui
A cui es-te sto-fa? a zi-da-ru-lui
A cui es-te ma-și-na? a fri-ze-ru-lui

Leagă numele de diminutive!

Ol-ga lo-nuț A-u-ro-ra Va-le-ri-ca


Ion Pe-truț Ti-na Mi-hă-i-ță
Mi-re-la Ol-gu-ța Va-le-ri-a A-u-ri-ca
Șt e-fan Co-ri-nu-ța Mi-hai Șer-bă-nel
Co-ri-na Săn-du-ca Șer-ban Cos-te-luș
San-da Ște-fă-nel Di-a-na Ti-nu-ța
Pe-tru Mi-re-lu-ța Cos-tel Di-a

Citește! Ghicește despre cine este vorba!

Mie-zul e doar de mân-cat


Coa-ja e de a-run-cat
Și în sac se pot păs-tra
Spar-te doar se pot mân-ca.
(s|pn|\|)

Bla-na roș-ca-tă, fru-moa-să


Coa-da-i lun-gă și stu-foa-să
Vi-ne noap-tea prin gră-dini
Fu-ră ra-țe și gă-ini.
(eadpA)

170
qzwlmtyjrptgzrftrmqwymz

Q.ZWLMTYJRPTGZRFTRMQ.WZ

Șo-ri-ce-lul și cre-io-nul (con-ti-nu-a-re)


(după V. Suteev)

Cre-io-nul a of-tat din greu


si a de-se-nat un cerc.
-Ăs-ta es-te un cas-ca-val?
/

a în-tre-bat So-ri-ce-lul.
/

- Poa-te să fie si cas-ca-val,


t f /

a spus Cre-io-nul, și a mai de-se-nat trei cer-curi.


- Cu si-gu-ran-ță es-te un caș-ca-val.
A-ces-tea sunt gă-u-ri-le din el!-a în-cer-cat
să ghi-ceas-că Șo-ri-ce-lul.
-Pot să fi-e și gă-u-ri - a răs-puns
Cre-io-nul, și a mai de-se-nat
un cerc ma-re.
-A-ces-ta es-te un măr!-a stri-gat
So-ri-ce-lul.
9

-Poa-te să fie și măr-a spus


Cre-io-nul, și a mai de-se-nat
câ-te-va for-me de corn.
- De-ja știu!-se bu-cu-ră Șo-ri-ce-lul.

171
Citește! Subliniază numele de animal!

turn, cerb, co-tor, can-gur

le-uș-tean, e-cher, ib-ric, le-o-pard

e-xa-men, cap, crap, re-chin


pi-ți-goi, no-roi, cim-poi, co-toi
ghe-pard, ge-nuchi, ghea-tă, spa-ghe-te

Citește! Ghicește ce este!


9 9

A-re a-ripi, zboa-ră, es-te din me-tal, ce es-te?


A-re a-ripi, zboa-ră, mă-nân-că broaș-te, ce es-te?

A-re două u-rechi, es-te din me-tal, fa-cem su-pă în ea,

ce es-te?
A-re două u-rechi, pa-tru pi-cioa-re, coa-mă, tra-ge că-ru-ța,

ce es-te?

Subliniază cuvântul care nu se potrivește!

geam, u-șă, za-hăr, poar-tă

pă-pu-șă, lea-găn, min-ge, man-da-ri-nă

ca-iet, melc, cre-ion, ghi-oz-dan

pan-tof, pa-har, ceaș-că, ca-nă

su-pă, ma-să, fo-to-liu, ca-na-pea

bi-cic-le-tă, tren, a-vi-on, ar-gint

rân-du-ni-că, vra-bi-e, par-fum, cioa-ră

sa-re, cio-co-la-tă, bom-boa-nă, na-po-li-ta-nă

co-pil, băr-bat, fe-me-ie, lam-pă

172
nszybqzyvzqywntbywqbwy

NSZYBQZYVZQYWNTBYWQZB

Șo-ri-ce-lul și cre-io-nul (con-ti-nu-a-re)


(după V. Suteev)

So-ri-ce-lul e-ra foar-te fe-ri-ci-tit


9

că a re-cu-nos-cut de-se-ne-le.
- A-ici sunt cor-nu-ri și pâini!-a stri-gat.
A în-ce-put să-și lin-gă col-țu-ri-le gu-rii.
- Gră-beș-te-te, nu mai am
răb-da-re!-a spus Șo-ri-ce-lul.
- Aș-teap-tă o cli-pă! - zi-ce
Cre-io-nul. A în-ce-put
să de-se-ne-ze tri-un-ghiu-ri.
Șo-ri-ce-lul a ți-pat cu pu-te-re:
- Dar a-ceas-ta es-te o Pi-s......I L
O-preș-te-te din de-se-nat!
Dar Cre-io-nul a de-se-nat
do-uă mus-tăți lungi.
-Da, es-te o Pi-si-că a-de-vă-ra-tă!
chi-ță-ie Șo-ri-ce-lul. A-ju-tor!
Și a fu-git în ga-u-ra lui.
De a-tunci nu si-a scos nici na-sul de a-co-lo.
9

în-cear-că să de-se-nezi și tu o pi-si-că!

173