Sunteți pe pagina 1din 254

ECATERINA VRĂŞMAŞ (coordonator)

ASOri
V iorica Oprea • A na Stoica
A driana Stancu • Sorina Niculescu
Elena Liliana Gălbinaşu

SA INVATAM CU... PLĂCERE


J

Fişe de exerciţii logopedice


în comunicarea orală si scrisă

Supliment al
revistei învăţământul
3
Preşcolar
3

2007
Să învăţăm cu... plăcere
Fişe de exerciţii logopedice
în comunicarea orală şi scrisă

Supliment al
A

revistei învăţământul Preşcolar

2007
Asociaţia RENINCO România este o reţea naţională de informare
Fondator
serie nouă: şi cooperare pentru integrarea în comunitate a copiilor şi tinerilor
cu cerinţe educaţionale speciale.
S il v ia D i m a
Scopul RENINCO este sprijinirea şi promovarea integrării şi
Redactor-şef: incluziunii educaţionale şi sociale.
A nca B ulboacă Ca structură de parteneriat între organizaţiile neguvernamentale,
Redactor-şef adjunct: reprezentanţi ai instituţiilor, părinţi şi profesionişti, RENINCO
Mikela I onescu formează o reţea activă de informare, comunicare şi schimb de
Secretariat de redacţie: experienţă.
Mirela I onescu
Corectură:
A nca B ulboacă
Mirela I onescu
Prezentarea autorilor
Tehnoredactare:
A nca B ulboacă
ECATERINA VRĂŞMAŞ (coordonator) - profesor universitar,
Florentina Rădulescu
doctor, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi
Contabilitate:
B eatrice mat ac Ştiinţe ale Educaţiei, preşedinte 2000-2007 al Asociaţiei
Referent contabil:
RENINCO România.
Vasilica Crăciun A publicat mai multe studii şi articole precum şi lucrări ca autor şi
Referent proces coautor: „Terapia tulburărilor de limbaj", E.D.P. S.A., 1997;
prepress şi tipărire:
„învăţarea scrisului", Editura Pro Humanitate, 1999; „Educaţia
F lorentina Rădulescu
Margareta A vrinte copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la vârstele timpurii “,
Expediţie: Editura Pro Humanitate, 1999; „ Consilierea şi educarea
Margareta A vrinte părinţilor“, Editura Aramis, 2002; „Să comunicăm... cu plăcere“,
Tipar executat la: Editura Exclus, 2002; „Set de instrumente, probe şi teste pentru
mi evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi", Editura
C.N.I. „ Coresi “ S.A. MarLink, 2003; „Introducere în educaţia cerinţelor speciale“,
Editura Credis, 2004;,, Ghid pentru cadre de sprijin (CDS) ",
Editura Vanemonde, 2005.
REDACŢIA:
Adresa pentru corespondenţă: VIORICA O pr ea - profesor logoped gradul I, Bucureşti
OP 44 - CP 101
A na STOICA - profesor logoped gradul I, Bucureşti
Bucureşti
ADRIANA STANCU - profesor logoped gradul I, Bucureşti
Sediul:
Şos. Viilor nr. 99 SORINA N i CULESCU - profesor logoped gradul I, Bucureşti
Sector 5, Bucureşti
ELENA L ilia na GĂLBINAŞU - profesor logoped gradul II,
Tel /Fax: Bucureşti
021-337.06.31
Mobile:
0722 69.75.96
0747136441
0749 097 790

E-mail:
abulboaca@yahoo. com

ISBN: 978-973-0-04900-8 Volum apărut ca supliment al


revistei învăţământul Preşcolar

2
CUPRINS

Introducere................................................................................................................................. 5
Intervenţia logopedică............................................................................................................... 7

Secţiunea I.
SĂ ÎNVĂŢĂM CU... PLĂCERE ......................................................................... 15
Exerciţii pentru corectarea întârzierilor de limbaj ...................................... 16
Secţiunea II.
9

SĂ VORBIM CU... PLĂCERE ........................................................................... 97


Exerciţii pentru dificultăţile de pronunţie a sunetelor................................. 98
Secţiunea III.
SĂ CITIM CU... PLĂCERE ............................................................................... 153
Exerciţii pentru învăţarea citirii .................................................................... 154
Secţiunea IV.
SĂ SCRIEM CU... PLĂCERE ............................................................................ 203
Exerciţii grafice pentru scris .......................................................................... 204

Bibliografie................................................................................................................................. 256

3
Introducere

Asociaţia RENINCO România este o asociaţie care adună la un loc părinţi, profesionişti,
membri ai comunităţii care au în comun dorinţa de a coopera şi a se informa continuu pentru a
sprijini mai eficient integrarea socială şi educaţională a copiilor şi tinerilor cu cerinţe educative
speciale. La aproape 12 ani de la primele iniţiative care au dus la apariţia RENINCO, avem un
bogat conţinut informaţional pe care l-am elaborat împreună pentru membrii noştri şi nu numai. Am
primit constant sprijinul Reprezentanţei UNICEF în România şi datorită acesteia am putut distribui
şi difuza materialele noastre în toată ţara. Am folosit fiecare lucrare pentru a sprijini formarea
membrilor asociaţiei şi comunităţii în general, într-o viziune deschisă, flexibilă asupra dezvoltării şi
ocaziilor la devenire şi dezvoltare a tuturor copiilor şi tinerilor.
Printre lucrările foarte apreciate de părinţi şi de profesionişti în aceeaşi măsură este şi
„Să comunicăm cu... plăcere", lucrare care se adresează tuturor celor care vor să înţeleagă şi să
sprijine cât mai adecvat copiii aflaţi în dificultate de a comunica. într-un limbaj clar, simplu,
accesibil tuturor membrilor comunităţii, cartea oferă un prim pas în înţelegerea copiilor cu cerinţe
speciale.
Această nouă apariţie, „Să învăţăm cu... p l ă c e r e înscriindu-se în aceeaşi linie de preocu­
pări ale Asociaţiei, îşi propune să ofere un set coerent de exerciţii pentru a comunica cu copiii.
Exerciţiile se referă în primul rând la limbajul verbal, rostit şi scris. Sunt exerciţii de logopedie care
pot fi făcute de părinţi, învăţători ori profesori sau orice persoană care doreşte să comunice prin
cuvânt cu copiii. Pornim de la ideea că orice copil se poate juca şi învăţa totodată, dacă realizează
exerciţiile potrivite.
Foarte mulţi copii au nevoie de sprijin pentru a vorbi corect, pentru a scrie şi a citi. Nu este
nici o tragedie, ci este firesc ca unii dintre părinţi să apeleze la logoped. Oricât de bun este
logopedul, este nevoie de un parteneriat real cu părintele pentru ca exerciţiile să fie de folos. Cu alte
cuvinte, copiii trebuie să lucreze şi acasă, iar aceste exerciţii sunt şi un prilej de comunicare între
copil şi părinte, de apropiere şi de... învăţare. Temele de realizat acasă trebuie să fie plăcute pentru
că prin ele părintele se apropie mai mult şi mai adecvat de formarea copilului său.
Vă oferim astfel un prilej de exersare şi de apropiere prin exerciţii pentru acasă şi nu
numai. Ele se pot folosi la copiii care vorbesc, scriu sau citesc mai greu, dar şi pentru orice copil
care se dezvoltă în familia lui, fără probleme aparente.
Ştim, din activităţile desfăşurate cu părinţii, că este nevoie de astfel de încurajări pentru ca ei
să înţeleagă mai bine nevoia de exersare corectă a vorbirii şi să poată sprijini copiii când îşi apropie
scrisul sau cititul.
Cartea are o introducere în care se explică tuturor ce înseamnă exersarea şi corectarea
limbajului verbal. Se defineşte logopedia, pentru că mulţi părinţi au nevoie să ştie de ce şi când
trebuie să apeleze la logoped. Apoi, în capitole separate sunt date exerciţii care oferă ocazii pentru
învăţare, vorbire, citire şi scriere.
Toate exerciţiile sunt prilejuri de joc şi învăţare în acelaşi timp.
Cartea este completată de sfaturi concrete pentru cei care lucrează împreună cu copiii.
Vă dorim spor la lucru şi suntem siguri că vă veţi simţi bine să învăţaţi alături de copil cum
să comunicaţi cu... plăcere.

E ca terin a V răşm aş
Preşedinte Asociaţia RENINCO România

5
Intervenţia logopedică

Corectarea tulburărilor de limbaj se realizează prin intermediul intervenţiei logopedice.


Prin intervenţia logopedică se dezvoltă abilităţi de comunicare eficientă la nivelul limbajului rostit
şi scris şi deprinderi de folosire-funcţionare corectă a acestuia.
Intervenţia logopedică, ca tip de intervenţie în dificultăţile de învăţare, cuprinde, indiferent
de tipul problemelor de limbaj, următoarele etape:
Depistarea problemei
Aceasta înseamnă semnalarea unei dificultăţi sau a unui complex de dificultăţi care se referă
la modul de folosire a limbajului rostit sau a celui scris. Depistarea o poate face un profesionist care
şi-a propus acest tip de identificare sau poate fi făcută de familie sau de alte persoane din anturajul
copilului, care semnalează anumite greutăţi în exprimarea lui verbală şi constată că modul de
comunicare este diferit de al majorităţii copiilor. De obicei, copiii cu dificultăţi de limbaj se
exprimă greoi, învaţă mai greu scrisul şi cititul, se fac înţeleşi de ceilalţi cu greutate. A depista o
problemă înseamnă a o identifica în mod generic fără a o măsura şi fără a cunoaşte posibilitatea
înlăturării ei. Depistarea prevede recunoaşterea piedicilor în comunicarea verbală şi scrisă şi
constituie numai momentul iniţial al unei intervenţii.
Evaluarea complexă
Evaluarea complexă a cazului implică şi identificarea elementelor definitorii pentru tulbu­
rarea semnalată. După depistare este firesc să observăm şi să analizăm dificultăţile copilului,
măsurând şi identificând ce tip de probleme împiedică exprimarea orală sau scrisă. Evaluarea poate
fi de ordin general - şi ea sesizează locul comunicării în personalitatea copilului - sau specifică şi,
în acest caz, se identifică în detaliu fiecare problemă de comunicare, se constată dimensiunile
acesteia şi se măsoară prin teste şi probe specifice. Stabilirea cauzelor care determină dificultăţile
de limbaj este un moment important al evaluării, care poate sprijini şi orienta eficient corectarea. A
evalua limbajul unui copil înseamnă a măsura dificultăţile acestuia în ariile specifice ale acestui
proces psihic pentru a putea interveni eficient. Din această cauză nu este nevoie totdeauna de teste
sau probe de ordin general pentru a cunoaşte personalitatea sau gradul de inteligenţă cognitivă.
Acestea vor fi folosite numai atunci când limbajul are nevoie de intervenţie specifică în acest sens.
Este de recomandat ca probele şi testele administrate să se adreseze în special ariei limbajului
pentru că rolul logopedului este să remedieze în primul rând tulburările de limbaj şi comunicare.
Practic, pentru tratarea unor dificultăţi de articulare nu este nevoie de informaţii referitoare la
nivelul de înţelegere sau la gradul de agresivitate sau implicare a personalităţii. Folosirea testelor de
personalitate sau măsurarea anumitor trăsături psihice este limitată şi, de obicei, logopedul trebuie
să colaboreze cu psihologul şcolar şi cu psihopedagogul de consiliere pentru a afla anumite date, dacă
este necesar. Pentru fiecare problemă identificată prin depistare există seturi de probe şi teste care
delimitează şi analizează problemele de dezvoltare a limbajului. Logopedul realizează la acest nivel
o hartă a dezvoltării limbajului copilului luat în evidenţă. El recunoaşte cauzele dificultăţilor pentru

7
a interveni adecvat. Sunt folosite probe de limbaj oral, de limbaj scris şi probe de ordin general care
identifică procesele implicate şi determină care sunt nevoile viitoare de intervenţie.
Intervenţia propriu-zisă cu evaluări periodice
în urma evaluării, logopedul face un plan de intervenţie personalizat, care schiţează conduita
terapeutică individualizată în funcţie de dificultăţile şi competenţele copilului la un moment dat.
Activitatea logopedică se efectuează în unităţi de intervenţie care variază în funcţie de vârsta
copilului şi particularităţile lui psihoindividuale. Fiecare unitate de intervenţie înseamnă activitate
faţă în faţă cu logopedul, activitate într-un grup anumit pentru o anume verigă a intervenţiei şi,
neapărat, consolidarea progreselor şi tema pentru acasă. Intervenţia logopedică nu este permanentă,
ci constituie o activitate suplimentară faţă de programul şcolar şi educaţional al copilului. De aceea,
ea trebuie proiectată în aşa fel încât să ţină seama de faptul că se realizează în afara programului
şcolar, că trebuie sprijinită neapărat de părinţi şi că, de obicei, se realizează într-un spaţiu în care
copilul trebuie însoţit de familie. Pentru că este altceva decât activitatea didactică, este necesar ca
intervenţia logopedică să se desfăşoare într-o atmosferă relaxantă, jocul didactic fiind una din
modalităţile principale de realizare a obiectivelor învăţării. Ca orice tip de învăţare, şi învăţarea
logopedică presupune atitudine activă şi participativă a subiectului. Prin urmare, logopedul trebuie
să ţină seama de implicarea copilului şi de plăcerea pe care trebuie să o resimtă în această activitate
suplimentară. Se recomandă să nu se folosească tot timpul textele din manuale pentru exerciţiile
scrise, iar atitudinea şi atmosfera din cabinet să fie cât mai relaxante şi destinse. La finele fiecărei
unităţi de intervenţie este necesară evaluarea progreselor. Acestea se discută cu părinţii şi se
consolidează prin tema pentru acasă. Părinţii sunt parteneri în rezolvarea problemelor logopedice.
De la început ei sunt chemaţi să colaboreze cu logopedul şi să sprijine efectuarea unor exerciţii
logopedice acasă. La şcoală, învăţătorii şi profesorii trebuie să cunoască faptul că elevul este într-un
program logopedic şi să sprijine consolidarea progreselor. Părinţii sunt cei mai apropiaţi de copil şi
de multe ori progresele se evidenţiază foarte repede dacă ei vor realiza o repetare a unor exerciţii, cu
frecvenţa şi intensitatea pe care o recomandă logopedul. Părinţii păstrează legătura printr-un caiet
de teme pe care logopedul îl completează de fiecare dată. Este necesar ca logopedul şi părintele să
discute de fiecare dată când copilul are o şedinţă logopedică. Discuţia trebuie să fie firească,
pozitivă şi este bine ca ea să nu se petreacă totdeauna de faţă cu copilul. în acelaşi timp, trebuie să
avem grijă să nu descurajăm copilul, să-l informăm asupra progreselor făcute şi să-l recompensăm
pentru efortul său. Pentru fiecare intervenţie logopedică este bine ca logopedul şi părintele să se
sfătuiască şi să găsească calea cea mai adecvată pentru fiecare copil.
Evaluarea finală
La finele unei etape de corectare, dar şi la finele unei etape şcolare (semestru sau an şcolar)
se realizează o evaluare finală a programului. Pentru că fiecare intervenţie este proiectată pentru o
unitate de timp, atunci când intervenţia logopedică se realizează în cadrul unui cabinet logopedic
interşcolar este firesc ca evaluarea să fie legată de timpul şcolar. Evaluarea măsoară progresele
realizate, constată ameliorări, stagnări sau regrese, în funcţie de care se stabilesc obiectivele
intervenţiei în etapele următoare sau se încheie demersul logopedic.
Secţiunile lucrării cuprind exerciţii pentru anumite dificultăţi de limbaj, pe care le poate face
orice părinte, învăţător sau profesor. Ele sunt proiectate pe anumite dificultăţi de vorbire, citire şi
scriere. Le putem numi chiar şi „Teme pentru acasă“ pentru că ele se efectuează, de obicei, în
completarea intervenţiei propriu-zise şi consolidează progresele deja obţinute prin activitatea directă
în cadrul unităţii de intervenţie logopedică.
Pentru fiecare tip de problemă noi am elaborat o serie de fişe de lucru pe care vi le
propunem şi de la care se pot construi şi alte exerciţii care să servească consolidării pronunţiei,
scrierii sau citirii corecte. Fiecare fişă are o ţintă, un obiectiv de atins şi pentru aceasta se cere
copilului să realizeze anumite activităţi specifice.

8
Etapele de parcurs în intervenţia logopedică

Vom prezenta în continuare structura etapelor de parcurs în remedierea şi corectarea dificul­


tăţilor de limbaj cele mai frecvente, specifice şi nespecifice. Acestea aparţin intervenţiei propriu-zise şi
pot deveni obiective operaţionale pentru logoped sau pentru cel care organizează exerciţiile.

1. Program de intervenţie logopedică în retardul/întârzierea de limbaj


Retardul de limbai/întârzierea de limbai
Dificultate funcţională de limbaj care se manifestă prin incapacitatea folosirii limbajului
rostit sau a limbajului grafic într-un mod adecvat vârstei cronologice. Se referă atât la modul
de rostire a sunetelor, grupurilor de sunete şi a cuvintelor, cât şi la semnificaţia conceptelor
şi la categoriile de obiecte, fiinţe, fenomene din mediul înconjurător. In acelaşi timp, este
afectată şi abilitatea de exprimare în propoziţii şi fraze (structura gramaticală).
Intervenţia logopedică în retardul/întârzierea de limbaj cuprinde următoarele etape:
A. Terapia de ordin general:
• familiarizarea cu activitatea logopedică şi motivarea pentru activităţi;
• gimnastică fonoarticulatorie;
• educarea respiraţiei corecte.
B. Intervenţia propriu-zisă, desfăşurată în următoarele etape:
1. Dezvoltarea auzului fonematic, ce ocupă o parte însemnată în remedierea retardului de limbaj.
2. Exerciţii muzicale şi exerciţii de identificare a elementelor din spaţiul restrâns al mediului de
învăţare.
3. Vorbire simultană şi memorizări. Denumirea corectă a obiectelor din mediul restrâns pe categorii
şi clase. Extinderea identificării şi denumirii unor clase tot mai largi de obiecte, fiinţe, fenomene.
4. Vorbire reflectată şi răspunsuri la întrebări.
5. Redarea unor mici povestiri.
6. Povestiri libere.

2. Program de intervenţie logopedică în dislalie


Dislalie:
Incapacitatea pronunţării corecte a unor sunete, silabe, a unor grupuri de sunete sau a
anumitor cuvinte. Ea se evidenţiază prin pronunţia incorectă, omisiunea sau alterarea sunete­
lor, silabelor sau cuvintelor.
Nivelele de exersare a vorbirii se referă la:
1. Vorbirea reflectată (după model);
2. Vorbirea independentă (pronunţia directă fără model);
3. Vorbirea liberă (în conversaţiile uzuale).
Etapele intervenţiei:
1. Terapia de ordin general:
• familiarizarea cu activitatea logopedică şi motivarea pentru activităţi;
• dezvoltarea auzului fonematic;
• gimnastica fonoarticulatorie;
• educarea respiraţiei corecte.

9
2. Emiterea/obţinerea şi exersarea sunetului/sunetelor pronunţate greşit.
3. Introducerea sunetului în silabe şi cuvinte în diferite poziţii (iniţială, medie, finală).
4. Emiterea corectă a sunetului în cuvinte de dificultăţi crescânde. Cuvintele în propoziţii tot mai
dificile.
5. Vorbirea reflectată (prin repetare după logoped) exersată şi corectă.
6. Vorbirea independentă corectă a sunetului, cuvântului.
7. Exersarea în povestiri, poezii redate liber.

3. Program de intervenţie logopedică în disgrafie


Disgrafie:
Incapacitatea scrierii corecte a unor litere, a unor silabe, a unor grupuri de litere sau a
cuvintelor şi propoziţiilor. Este evidenţiată în scrierea după dictare şi scrierea prin copiere.

Nivelele de exersare se referă la:


A. Copiere şi scriere după dictare, de:
• litere;
• silabe;
• grupuri de litere;
• cuvinte monosilabice şi polisilabice;
• cuvinte conflictuale;
• propoziţii;
• texte.
B. Compuneri de cuvinte, propoziţii şi texte cu suport şi fără suport (după imagini, din cuvinte
resursă etc.).
Etapele intervenţiei logopedice sunt:
1. Terapia de ordin general:
• familiarizarea cu activitatea logopedică şi motivarea pentru activităţi;
• dezvoltarea auzului fonematic;
• gimnastică motorie largă şi gimnastică motorie fină;
• exersarea grafismelor simple;
• desenul;
• grafismele complexe.
2. Scrierea corectă a literei, scrierea literei cu identificarea ei, recunoaşterea literei în dictare şi în
copiere.
3. Scrierea corectă a literei în silabe simple directe şi indirecte formate cu vocale (de tipul: ba, be,
bi, bo, bu, ab, eb, ib etc.), scrierea silabelor complexe şi dificile în care se găseşte litera.
4. Scrierea corectă a cuvintelor cu analiza silabelor şi literelor componente (de tipul: „carte“ are
două silabe: „car“ şi „te“. Prima silabă este „car“ şi a doua silabă este „te“. Silaba „car“ are
trei litere c-a-r; silaba „te“ are două litere, t-e). Scrierea cuvintelor mai complexe şi a cuvintelor
conflictuale în care se găsesc problemele disgrafice.
5. Scrierea propoziţiilor simple, cu analiză. De exemplu: „Tina este veselă“. O propoziţie cu trei
cuvinte: „Tina“, „este“ şi „veselă“. Cuvântul „Tina“ are două silabe: „Ti“ şi „na“. Cuvântul
„este“ are două silabe: „es“ şi „te“. Cuvântul „veselă“ are trei silabe: „ve“, „se“ şi „lă“.
6. Scrierea propoziţiilor lungi, cu analiză. Se face dictare şi copiere de propoziţii. Se exersează cu
ajutorul imaginilor şi al obiectelor de la care se formulează propoziţii.
7. Scrierea corectă continuă. Scrierea după dictare, dar şi independentă, a unor povestiri şi mici
texte.

10
4. Program de intervenţie logopedică în dislexie
Dislexie:
Incapacitatea de a citi litere, silabe, grupuri de litere, cuvinte monosilabice şi cuvinte
compuse, propoziţii şi mici texte.

Nivelurile de intervenţie se referă la:


1. Citirea după textul de tipar.
2. Citirea după textul cu litere de mână.
3. Citirea propriilor litere de mână.
4. Citirea expresivă cu respectarea semnelor de punctuaţie şi cu pauzele dintre cuvinte.
5. înţelegerea mesajului textului citit.

Etapele intervenţiei logopedice sunt:


1. Terapia de ordin general:
• familiarizarea cu activitatea logopedică şi motivarea pentru activităţi;
• dezvoltarea auzului fonematic;
• exerciţii muzicale;
• gimnastică articulatorie;
• exerciţii de respiraţie şi ritm.
2 Citirea literei, recunoaşterea acesteia în textul scris şi a sunetului în vorbire. Exerciţii de recu­
noaştere a sunetului/ literei şi identificarea în semnul grafic respectiv (corespondenţa
fonem-grafem).
3. Citirea silabelor (directe, indirecte, grupuri de sunete etc.). Ordine: silabe indirecte, silabe directe.
4. Citirea cuvintelor compuse din mai multe silabe. Se începe cu cuvinte bisilabice tip consoană-
vocală-consoană-vocală, cuvinte monosilabice tip consoană-vocală-consoană, cuvinte polisilabice.
5. Citirea propoziţiilor scurte, cu suport imagistic.
6. Citire conştientă. Verificarea înţelegerii mesajului textului citit.
7. Citire de sintagme complexe. Respectarea semnelor de punctuaţie la citire (citire expresivă).
8. Citire corectă independentă de texte şi povestiri.
9. Citirea propriilor texte scrise.

Spor la lucru şi fiţi siguri că vă veţi amuza şi veţi învăţa în acelaşi timp alături de copilul
dumneavoastră, care frecventează sau nu un cabinet logopedic!

11
Recomandări generale pentru părinţi

Problemele de vorbire, scriere, citire sau exprimare ale copiilor se rezolvă dacă ştim să le
identificăm cât mai devreme şi dacă folosim metode adecvate specificului dificultăţii.

în general, copiii încep să rostească clar cuvinte de la un an, iar propoziţii, de la doi ani. Dacă
sesizaţi anumite probleme, nu ezitaţi să mergeţi la un logoped. El vă va spune dacă este cazul să
începeţi un program special şi ce exerciţii să realizaţi.

Nu trebuie să amânaţi rezolvarea problemelor în speranţa că acestea se vor rezolva de la sine


pe măsură ce copilul creşte. Riscaţi agravarea acestora şi efortul pentru recuperare va fi mult
mai mare.

Logopedul poate fi consultat pentru a examina copilul, pentru stabilirea obiectivelor şi a meto­
delor celor mai adecvate de corectare.

Orice intervenţie logopedică începe de la identificarea cauzelor, de aceea trebuie să colaboraţi


cu logopedul, să observaţi copilul şi să discutaţi împreună pentru a le stabili corect, ţinând seama
de dezvoltarea şi evoluţia copilului.

Trebuie să vă fie cunoscute etapele urmărite de intervenţia logopedică, ca şi progresele obţinute.


Acestea vor deveni criterii de observare şi evaluare a limbajului la copilul respectiv. Depăşirea
dificultăţilor depinde de părinţi, educatori şi logoped. Toţi trebuie să lucreze în echipă. Prin
colaborare, prin direcţionarea eforturilor spre aceleaşi obiective şi adoptarea unei atitudini
comune, pozitive şi flexibile, copilul va beneficia de un ajutor eficient şi va face progrese stabile
în ritmul propriu.

Nu uitaţi că fiecare copil este unic. Ritmul său, stilul său de a învăţa, modul său de a reacţiona la
conflicte şi la probleme este diferit. Aveţi răbdare şi orientaţi dezvoltarea lui într-o manieră
pozitivă.

Nu trebuie să manifestăm iritare sau nerăbdare faţă de nereuşitele copilului. De multe ori,
trebuie să ne asumăm aceste nereuşite pentru că noi, adulţii, suntem cei care îl creştem, îl
sprijinim şi îl îngrijim. Numai înţelegând nevoile copilului ne vom apropia de universul lui real
şi vom putea să îl ajutăm.

12
Dezvoltarea copilului depinde în primul rând de mediul în care trăieşte. Un climat în care îi sunt
asigurate protecţia şi afecţiunea este absolut necesar pentru o evoluţie normală. Numai într-un
mediu securizant se pot stabili relaţii de comunicare fireşti.

Nu uitaţi că şi colaborarea dumneavoastră cu logopedul este un model de viaţă din care copilul
poate învăţa.

Recomandări generale pentru părinţii


care folosesc aceste exerciţii

Orice intervenţie logopedică are nevoie, pentru a fi de succes, de permanentizarea


rezultatelor obţinute. De aceea, o serie de sarcini pe care le recomandă logopedul trebuie
repetate acasă (dar şi la grădiniţă). Este bine ca părintele, bunicii sau educatoarea ori altă
persoană care sprijină acest demers să ştie că activitatea de repetare este extrem de
importantă. Nu se fac minuni, ci se realizează exerciţii clare, concrete, repetitive într-un
mod plăcut şi antrenant, în aşa fel încât copilul să se apropie tot mai mult de modelul de
comunicare prin limbajul inteligibil şi corect pe care îl dorim. Iată câteva recomandări de
care este bine să ţineţi seama:

Nu uitaţi că pentru efectuarea acestor exerciţii trebuie asigurată o atmosferă destinsă, plăcută
în care toţi să înveţe şi să se simtă bine. în general, trebuie ales un moment al zilei în care
copilul să fie relaxat.

După ce veţi fi citit aceste exerciţii credem că vă veţi convinge că numai cu implicarea
dumneavoastră, ca un co-terapeut,- în consolidarea exerciţiilor logopedice acasă, cresc şansele
de rezolvare a dificultăţilor de limbaj ale copilului.

Dacă observaţi dificultăţi în rezolvarea unor exerciţii, nu vă descurajaţi şi nu certaţi copilul.


Discuţia cu logopedul şi repetarea acestora vor rezolva problema. Nu uitaţi că repetaţi exerciţii
corective pe care copilul le-a realizat după o anumită activitate de durată la cabinetul logopedic
şi deci trebuie să aveţi răbdare.

13
Să învăţăm
cu... plăcere

O
Exerciţii pentru corectarea întârzierilor de limbaj
A

(întârzierea în dezvoltarea limbajului)

Definire
Abaterile în ritmul de apariţie şi dezvoltare a limbajului, în condiţiile normalităţii auzului,
a aparatului fonoarticulator şi a unei dezvoltări mintale corespunzătoare vârstei cronologice, repre­
zintă întârzieri în dezvoltarea limbajului (retard de limbaj).
întârzierea vizează cele trei arii ale limbajului: fonetica (pronunţie), semantica (înţelegere) şi
structura gramaticală.
Aceste arii sunt mai puţin afectate în retardul simplu şi mai complex în disfazie, care este o
formă severă de întârziere, caracterizată prin dezintegrarea totală a limbajului.
întârzierea se manifestă prin absenţa limbajului oral la vârsta de 2-3 ani, uneori acest lucru
prelungindu-se până spre 4 ani. Tulburarea poate fi diagnosticată în jurul vârstei de 3 ani, în cazul
unui copil care utilizează un număr redus de cuvinte, marcate de alterări fonetice (omisiuni de
sunete, silabe, simplificări ale grupurilor consonantice), nu formulează propoziţii simple, nu utili­
zează cuvinte de legătură (prepoziţii, conjuncţii).
Spre vârsta şcolară dificultăţile fonetice, de exprimare propoziţională şi de înţelegere a
semnificaţiei cuvintelor se corelează cu dificultăţi în sfera tuturor operaţiilor intelectuale, afectând
procesele de comunicare, cunoaştere, socializare.
Fiind vorba de o dezordine de limbaj care afectează toate ariile limbajului, logopedul, dar şi
educatoarea şi părinţii trebuie să fie interesaţi de evaluarea nivelului de dezvoltare a acestora şi de
funcţionalitatea lor. Scopul: identificarea competenţelor (ce poate face copilul) şi a dificultăţilor (ce
nu poate face copilul) în anumite arii ale limbajului.
Comunicarea prin limbaj este fundamentul pe care se construiesc procesele de socializare şi
cunoaştere (învăţare). Abaterile sau blocajele în dezvoltarea limbajului, în raport cu etapele de
dezvoltare tipice, determină frânarea dezvoltării psihosociale a copilului. Prin urmare, depistarea
precoce şi intervenţia timpurie au un rol foarte important. Ajutorul unui specialist logoped este
recomandabil în cele mai multe cazuri. Părinţii şi educatorii trebuie să acorde o atenţie deosebită
copilului ce prezintă întârziere în dezvoltarea vorbirii. Un climat pozitiv din punct de vedere afectiv,
securizant, comunicativ, este obligatoriu pentru o evoluţie normală a comunicării.

Profilul psiholingvistic al copilului cu întârziere în dezvoltarea limbajului


Părinţii/educatorii pot observa abaterile în dezvoltarea limbajului de la o vârstă foarte mică
a copilului. în cazul în care acesta manifestă următoarele semne de retard în dezvoltarea limbajului
sau o parte semnificativă din acestea, este indicată contactarea unui logoped.
1) Aria fonetică:
• prezenţa dislaliilor simple sau polimorfe, manifestate prin dificultăţi în pronunţarea
unor sunete, absenţa sau înlocuirea unor sunete prin altele;
• simplificarea grupurilor consonantice şi a diftongilor;
• omisiunea sunetelor finale în cuvinte;
• simplificarea cuvintelor polisilabice;
• jargonafazie (vorbire neinteligibilă);
Spre vârsta şcolară apar dificultăţi de analiză fonetică:
• dificultăţi de identificare a sunetelor în cuvânt;
• confuzii între anumite sunete;
• dificultăţi de operare cu unităţile limbii: sunete, silabe, cuvinte.

16
2) Aria semantică:
• vocabular foarte sărac;
• primele cuvinte cu sens apar după 2 ani;
• dificultăţi în evocarea vocabularului pasiv;
• nu înţelege concepte de bază legate de experienţa cotidiană;
• nu poate defini noţiuni (uneori nici prin întrebuinţare);
• nu poate clasifica categorii;
• nu ştie culorile;
• nu înţelege relaţiile cauzale;
• nu recunoaşte utilitatea unor obiecte;
• nu înţelege aspecte metalingvistice (antonime, omonime, sinonime);
• nu înţelege cuvinte abstracte sau cu grad mare de generalizare: mărime, formă, culoare,
cantitate, coordonate spaţio-temporale, pronume, adverbe;
• nu sesizează absurdul în imagini şi situaţii.
3) Structura gramaticală:
• limbaj telegrafic, propoziţii eliptice;
• vorbire saturată de substantive;
• lipsesc liantele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii);
• foloseşte târziu şi greşit pronumele, mai ales formele flexionate;
• face frecvente dezacorduri gramaticale;
• greşeli în folosirea singularului şi a pluralului;
• nu poate povesti, iar atunci când o face foloseşte excesiv fie substantive fie verbe şi
foarte puţine adjective, adverbe, pronume;
• topica propoziţiei este incorectă;
• nu construieşte fraze prin subordonare;
• frecvente ecolalii şi cuvinte parazitare;
• abilităţi conversaţionale limitate.
Există şi manifestări ce ţin de personalitatea copilului cu retard de limbaj: capacitate de con­
centrare redusă, latenţă mare în gândire şi evocare, logofobie, hiperkinezie, memorie auditivă şi
vizuală slab dezvoltate, tulburări de orientare spaţio-temporală, motricitate precară, rezistenţă la
corectare.
Programul de recuperare va parcurge etapele fireşti de dezvoltare a vorbirii. Se va pomi
de la nivelul la care se află copilul şi nu de la cum ar trebui să fie conform vârstei cronologice. Cu
alte cuvinte, se porneşte de la «ce poate copilul» şi nu de la «ce ar trebui să poată». Fiecare copil cu
întârziere în dezvoltarea limbajului are un anume profil psiholingvistic, cu arii mai mult sau mai
puţin dezvoltate. Etapele corectării vor fi individualizate în funcţie de fiecare caz.
Extrem de importante sunt dezvoltarea motivaţiei şi a interesului copilului pentru comuni­
care şi crearea a cât mai multor situaţii de comunicare. Jocul, climatul afectiv pozitiv, încurajarea
permanentă, folosirea recompenselor variate şi oferite cu mult entuziasm, sunt elemente de bază
care asigură succesul în recuperare.

OBIECTIVE:
Limbajul este un ansamblu de abilităţi de ascultare, atenţie, imitaţie, înţelegere, memorare,
fonaţie şi socializare.
Programul de recuperare va urmări:
• învăţarea limbajului sub aspectul conţinutului (înţelegere).
• învăţarea limbajului ca formă (pronunţie).
• învăţarea limbajului ca utilizare (folosirea limbajului ca mijloc de comunicare şi cunoaş­
tere).

17
Prin urmare, vom avea următoarele obiective:
• Dezvoltarea abilităţilor de ascultare, respectiv a atenţiei auditive şi vizuale.
• Dezvoltarea capacităţii de imitare motorie.
• Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a cuvintelor şi a mesajelor.
• Dezvoltarea vocabularului.
• Formarea unei pronunţii corecte.
• Dezvoltarea abilităţilor de exprimare propoziţională şi în fraze.
• învăţarea structurii gramaticale.
• Formarea abilităţilor narative şi conversaţionale.

ETAPE:
1. Etapa pregătitoare
La vârste mici stimularea dezvoltării limbajului începe prin antrenarea permanentă a copilu­
lui în situaţii de comunicare cu persoanele din jur (familia, în primul rând) utilizând activităţile
cotidiene, manipularea obiectelor, jocuri, imaginile, desenul.
Se recomandă:
a) exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei vizuale şi auditive care solicită copilul să execute anumite
sarcini simple: stai jos!, ridică mâna!, arată nasul!, bate din palme!, pune cana pe masă!, toarnă
apă în pahar!, închide uşa! etc.;
b) jocuri de cooperare: puzzle; înşirat mărgele, bile; incastre; colorat desene, imagini;
c) manipularea obiectelor, a jucăriilor.
în această etapă nu se face corectarea pronunţiei, în mod explicit, dar cei care vorbesc cu
copilul trebuie să aibă o exprimare clară, precisă, cu propoziţii scurte, o mimică expresivă, un ritm
şi un timbru adecvate.
2. Dezvoltarea auzului fonematic
Copilul învaţă mai întâi sunete. Emiterea şi diferenţierea lor reprezintă baza învăţării limbajului.
Dezvoltarea auzului fonematic înseamnă educarea abilităţii copilului de a percepe clar sunetele
(fonemele) din care sunt formate cuvintele, acest lucru conducând la articularea corectă a acestora.
Această activitate implică ascultare, atenţie auditivă, memorare, imitare, comparare, diferenţiere.
Exerciţiile care dezvoltă auzul fonematic se fac sub formă de joc şi trebuie adecvate vârstei
şi posibilităţilor copilului:
• Imitare de onomatopee: Cum face...!: albina (zzz); trenul (ş-ş-ş); şarpele (555); telefonul
(ţârr); pisica, câinele, oaia, vaca, ploaia etc.
• Identificarea surselor sonore după sunetul emis.
• Recunoaşterea persoanelor din jur după voce.
• Jocuri de repetare a ritmurilor (bătăi ritmice în masă, în tobă).
• Memorarea şi repetarea după auz a unor serii de silabe, cuvinte, cifre, propoziţii.

Copiii cu întârziere în dezvoltarea limbajului au dificultăţi în a se concentra şi a asculta.


Educarea abilităţii copilului de a asculta este foarte importantă pentru imitarea şi învăţarea sunetelor
care alcătuiesc cuvântul. Prin urmare:
• Obişnuiţi copilul să asculte sunete, zgomote din mediu produse de o maşină, o bătaie în
uşă, un avion etc.
• Atrageţi-i atenţia când sună soneria, telefonul.
• încurajaţi copilul să asculte o melodie, să o fredoneze şi să se mişte în ritmul muzicii.

18
• Spuneţi-i poveşti şi modulaţi-vă vocea şi intonaţia imitând anumite personaje.
• Vorbiţi încet, pentru a-1 obliga să fie atent.
Pentru preşcolarii mari şi şcolarii mici, dezvoltarea auzului fonematic este extrem de
importantă întrucât asigură învăţarea scris-cititului. Acum copilul învaţă corespondenţa fonem-grafem.
Fiecărui sunet (fonem) îi corespunde o literă (grafem). Literele vor constitui un sprijin suplimentar
pentru diferenţierea sunetelor.
Exerciţii:
• diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat;
• diferenţierea sunetelor surde şi a celor sonore;
• diferenţierea sunetelor pronunţiei corecte de cea greşită.
Dezvoltarea abilităţilor de analiză fonetică este fundamentală atât pentru învăţarea pronun­
ţiei corecte cât şi pentru învăţarea citit-scrisului.
Exerciţii:
• identificarea/numărarea cuvintelor din propoziţie;
• despărţirea cuvintelor în silabe/numărarea silabelor;
• identificarea sunetelor din care sunt formate silabele/cuvintele;
• identificarea sunetului cu care începe cuvântul;
• identificarea sunetului final din cuvânt;
• identificarea poziţiei unui anumit sunet în cuvânt (iniţial, mediu, final).

3. Dezvoltarea vocabularului
Se va urmări în primul rând înţelegerea cuvintelor şi apoi utilizarea lor. Pentru a înţelege
sensul cuvintelor e necesar ca acestea să fie pronunţate în prezenţa obiectelor/imaginilor/acţiunilor
concrete. Copilul învăţa un cuvânt după ce: ascultă cuvântul, vede obiectul/imaginea/acţiunea pe
care îl/o denumeşte, manipulează obiectul, foloseşte adecvat obiectul/imită acţiunea.
Ordinea învăţării cuvintelor este: înţelegere, identificare, denumire.
Exerciţii:
• să arate obiectele denumite de adult, mai întâi în realitate, apoi în imagini;
• să facă legătura între un obiect real şi imaginea lui;
• să găsească o imagine/un obiect denumit şi ascuns de adult;
• să sorteze obiecte de acelaşi fel;
• să imite o acţiune la cerere, să o identifice în imagini şi să o denumească;
• să arate schema corporală la el şi la alte persoane;
• să arate/să denumească membrii familiei, jucării, animale, alimente, îmbrăcăminte, obiecte
din casă etc.;
• să înţeleagă posesia (a cui este?);
• să folosească cuvinte din sfera socială, adecvate la situaţie: la revedere, pa, mulţumesc,
poftim, bună ziua, nu, da;
• să relaţioneze 1-2 substantive cu un verb şi să execute consemnul (exemplu: adu cana şi
linguriţa);
• să asocieze un substantiv cu un adjectiv (arată cana roşie, maşina mică etc.).
Mai târziu copilul învaţă:
• să identifice obiecte/fiinţe/acţiuni după descriere;
• să enumere elementele unei categorii (cât mai multe animale, fructe, legume etc.);
• să definească noţiunile (câinele e un animal; păpuşa e o jucărie);
• să sorteze obiecte în funcţie de cantitate/mărime/formă/culoare;
• să identifice obiecte după utilitate;
• să facă comparaţii;
• să opereze cu analogii opuse.

19
a. învăţarea cuvintelor abstracte, cu grad înalt de generalizare este adesea dificilă pentru
copiii cu întârziere în dezvoltarea limbajului. Se învaţă cu dificultate noţiunile de mărime, formă,
culoare, poziţii spaţiale, coordonate spaţio-temporale, raporturi cantitative şi cauzale, dar şi cuvin­
tele care denumesc sintetic categorii de obiecte.
b. învăţarea cuvintelor nu este un scop în sine. Copilul nu învaţă cuvinte disparate. El
trebuie să înveţe să înlănţuie cuvintele în propoziţii cu sens. Prin urmare, atunci când învaţă să
identifice/să denumească cuvinte din vocabularul de bază (familia, părţile corpului, jucării, animale,
obiecte din casă, mijloace de transport, alimente, îmbrăcăminte, coordonate spaţio-temporale) este
important ca noţiunile învăţate să fie asociate în sintagme verbale.
Exemple:
• Părţile corpului (+verbe): arată, spală, şterge, mâna, faţa etc.
• Mijloace de transport (+verbe): merge, zboară etc.
• Alimente (+ verbe): taie, mănâncă, bea.
• Animale (+verbe): stă, doarme, fuge, bea.

4. Simultan cu dezvoltarea vocabularului se dezvoltă şi abilităţile de exprimare în pro­


poziţii şi fraze şi se învaţă structura gramaticală.
Etape:
• Asociază două cuvinte.
• Asociază un substantiv cu un verb (câinele mănâncă).
• Asociază un substantiv cu un adjectiv (cana roşie).
• Foloseşte adecvat adverbe în propoziţie {aici, acolo, afară, sus, jos etc.).
• Formează propoziţii formate din subiect + predicat + complement (pisica bea lapte).
în situaţii concrete sau cu ajutorul imaginilor se va urmări lărgirea propoziţiilor cu:
• Utilizarea corectă a cuvintelor de legătură (prepoziţii, conjuncţii).
• Folosirea corectă a pluralului.
• Folosirea corectă a pronumelui personal şi posesiv.
• Folosirea adecvată a acordurilor gramaticale.
• Utilizarea verbelor după persoană, număr şi timp.
• Să spună cât mai multe propoziţii cu un cuvânt dat.
• Să descrie o imagine.
• Să corecteze propoziţiile formulate intenţionat greşit de adult.

5. însuşirea pronunţiei corecte


Majoritatea copiilor cu întârziere în dezvoltarea vorbirii au dificultăţi specifice de articulare
a sunetelor şi a cuvintelor. Pentru corectare parcurgeţi secţiunea II, vizând şi dislalia, sau consultaţi
un logoped.

6. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare (narative şi conversaţionale)


Capacitatea de a dialoga înseamnă interacţiune şi cooperare şi se formează la copii treptat,
în acest scop copilul trebuie pus în situaţii de comunicare în care adultul pune o întrebare copilului
şi tot el răspunde intrând în rolul copilului. Astfel, copilul va învăţa alternanţa şi va intra în jocul
comunicării. Lucrul în grup este ideal pentru exersarea acestor abilităţi întrucât în această situaţie
copiii interrelaţionează, învaţă să vorbească şi să-i asculte pe ceilalţi. Sunt eficiente şi jocurile de rol
(dramatizări).
Pentru dezvoltarea abilităţilor narative, copiii vor fi antrenaţi în:
• povestire în succesiune logică a unor evenimente trăite de copil;

20
compunere de povestiri după imagini;
reproducerea unor poveşti cunoscute cu ajutorul întrebărilor.

> Majoritatea exerciţiilor din această secţiune se pot utiliza începând cu vârsta de 3-4 ani. Există
însă şi fişe pe care unii copii nu le pot realiza decât după 5 ani (exemplu: fişele de conştientizare
fonologică).

> Obiectivele urmărite prin parcurgerea exerciţiilor vizează dezvoltarea vocabularului activ,
dezvoltarea abilităţilor de înţelegere şi exprimare, dar în acelaşi timp şi stimularea intelectuală a
copiilor preşcolari prin antrenamentul unor operaţii ale gândirii şi al unor procese psihice
importante: memorie, atenţie, imaginaţie.

> Pentru un copil de 5 ani, înainte de a începe exerciţiile, părintele/educatorul poate face o
evaluare a nevoilor sale, notând cu «+» fişele pe care le rezolvă copilul şi cu «-» pe cele la care
are eşec, urmând ca atenţia să se concentreze exclusiv pe cele din urmă.

> Se va respecta principiul paşilor mici în parcurgerea exerciţiilor. Părintele/educatorul va decide


în funcţie de nevoile şi potenţialul copilului exerciţiile şi numărul de exersări pentru consoli­
darea unor abilităţi. în general, un copil cu întârziere în dezvoltarea limbajului are nevoie de un
număr mai mare de repetări şi de respectarea ritmului propriu de lucru.

> Nu uitaţi să recompensaţi efortul, ca şi cel mai mic succes al copilului în rezolvarea exerciţiilor.

21
F işa 1
OBIECTIV: Vocabular. Cunoaşterea schemei corporale
CERINŢE: Arată/denumeşte părţile corpului: la tine, la altă persoană, la copilul din imagine!

22
F işa 2
OBIECTIV: Vocabular. Familia mea
CERINŢE: Din cine este formată familia ta?
Cum o cheamă pe mama ta?
Cum îl cheamă pe tatăl tău?
Cum îi cheamă pe bunicii tăi?
Ai fraţi/surori? Cum îi cheamă?

23
Fişa 3
O B IE C T IV : Dezvoltarea vocabularului: O b iecte din casă
C E R IN Ţ E : A rată/d en u m eşte o b iec te le din casă!
Ş tii la ce fo lo se şte fiecare?

24
Fişa 4
OBIECTIV: Dezvoltarea vocabularului: Obiecte din bucătărie
CERINŢE: Arată/denumeşte obiectele din imagine şi din bucătăria ta!
Ce facem cu fiecare?
Ce vezi în imaginea de mai jos?

25
Fişa 5
OBIECTIV: Vocabular. Substantive (o/un)
CERINŢE: Arată, denumeşte!

26
Fişa 6
OBIECTIV: Vocabular. Substantive (o/un)
CERINŢE: Arată, denumeşte!

27
Fişa 7
OBIECTIV: Vocabular. Cuvinte la singular/plural
CERINŢE: Eu spun unul/una, tu spui mulţi/multe.
Ex.: Eu am un măr. Tu ai mai multe...
Joacă-te la fel şi cu alte cuvinte din fişele precedente.

(O OOO
C? )

» ec::
II
]Q
•j3

( i) 5)@
|a P3| ffln cD ÎS m
« = — p -
fi- —

r ^ ^
^7

28
Fişa 8
OBIECTIV: Extensie vocabular. Substantiv + adjectiv
CERINŢE: Spune tot ce ştii despre...! (ce este?, cum este?, ce formă are?, ce culoare?)
Colorează!

29
Fişa 9
OBIECTIV: Extensie vocabular. însuşiri (adjective)
CERINŢE: Spune ce vezi! Găseşte o însuşire pentru fiecare imagine.
Ex.: Cum sunt cele două pahare? (mare/mic); Cum este floarea? (frumoasă);
Cum sunt cele două creioane? (scurt/lung); Cum sunt bananele? (galbene/dulci)
etc.
Colorează!

30
Fişa 10
OBIECTIV: Extensie vocabular. Adjective
CERINŢE: Denumeşte imaginile!
Spune ceva despre fiecare! (Ex.: sanie ruptă, geam deschis, crocodil rău,
iepuraş fricos etc.)

31
Fişa 11
OBIECTIV: Vocabular. Categorii de obiecte: îmbrăcăminte, încălţăminte
CERINŢE: Arată/denumeşte obiectele de îmbrăcăminte, încălţăminte!
Cu ce se îmbracă fetiţele?
Cu ce se îmbracă băieţii?

32
Fişa 12
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: animale domestice
CERINŢE: Denumeşte imaginile!
Cum se numesc toate cu un singur cuvânt?
Cum fac ele? (onomatopee)
Cum se numesc puii lor?

33
Fişa 13
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: animale sălbatice
CERINŢE: Denumeşte imaginile!
Cum se numesc toate cu un singur cuvânt?
Unde trăiesc ele?

34
Fişa 14
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: fructe
CERINŢE: Denumeşte fiecare imagine!
Cum le numim cu un singur cuvânt?
Colorează-le cu o culoare potrivită!

35
Fişa 15
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: legume
CERINŢE: Denumeşte fiecare imagine!
Cum le numim cu un singur cuvânt?
Colorează-le cu o culoare potrivită!

36
Fişa 16
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: jucării
CERINŢE: Denumeşte fiecare imagine!
Cum se numesc toate cu un singur cuvânt?
Colorează!

37
Fişa 17
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: mijloace de transport
CERINŢE: Denumeşte mijloacele de transport din imagini!
încercuieşte cu verde pe cele care circulă pe şosea; cu albastru pe cele care circulă
pe apă; cu galben pe cele care circulă prin aer!
Care merge mai repede? Care merge mai încet?

38
Fişa 18
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: meserii
CERINŢE: Ce meserie au persoanele din imagini?
Ce meserii au părinţii tăi?
Ce meserii mai ştii?

39
Fişa 19
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: unelte
CERINŢE: Denumeşte obiectele din imagine!
Ştii la ce foloseşte fiecare?

40
Fişa 20
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: materiale: lemn, sticlă, piele, plastic, metal etc.
CERINŢE: Din ce sunt confecţionate obiectele din imagine?
Din ce sunt făcute hainele? Dar pantofii? Dar casele?
Colorează!

41
Fişa 21
OBIECTIV: Identificarea elementului introdus greşit într-o anumită categorie generală.
CERINŢE: Care imagine nu se potriveşte cu restul? De ce?
Colorează!

n?
j i

C «v
O >
r v

i
f e 3
Jk

42
Fişa 22
OBIECTIV: Vocabular.
CERINŢE: Ce vezi? Denumeşte imaginile!
Incercuieşte/colorează numai ce se poate mânca (alimente)!
Ce gust au (dulce, sărat, acru)?

43
Fişa 23
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: figuri geometrice
CERINŢE: Cum se numeşte fiecare figură?
Desenează şi tu în partea dreaptă, figuri la fel!

44
45
Fişa 25
OBIECTIV: Vocabular, culori
CERINŢE: Ce vezi?
Colorează fiecare imagine cu o culoare potrivită!

46
47
Fişa 27
OBIECTIV: 1. Vocabular, cuvinte care arată acţiuni (verbe).
2. Formare de propoziţii simple după imagini.
CERINŢE: Daţi un nume fiecărui copil şi formaţi propoziţii. Ex.: Ana merge.

48
Fişa 28
OBIECTIV: Formare propoziţii simple (subiect + predicat)
CERINŢE: Formează propoziţii după fiecare imagine!

49
Fişa 29
OBIECTIV: Formare de propoziţii simple (subiect + predicat)
CERINŢE: Formează o propoziţie după flecare imagine!
Ex.: Fata urcă. Băiatul fuge etc.

50
Fişa 30
OBIECTIV: Formare propoziţii simple (acelaşi subiect, predicate diferite).
CERINŢE: Ex.: Ce face pasărea? (cântă, bea apă, zboară etc.).

51
Fişa 31
OBIECTIV: Form are propoziţii sim ple (acordul subiect-predicat).
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Cum este corect? Fetiţele citeşte sau Fetiţele citesc? Băieţii fuge sau Băieţii fug?

52
Fişa 32
OBIECTIV: Folosirea corectă a pronum elui personal.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini, care să înceapă cu «EU»!
Ex.: EU beau ceai. / EU mănânc pâine. / EU aud. / EU miros. / EU văd.

53
Fişa 33
OBIECTIV: Folosirea corectă a pronumelui personal.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini, care să înceapă cu «TU»!

54
Fişa 35
OBIECTIV: Folosirea pronumelui posesiv, al, ale, a lui, a ei etc.
CERINŢE: Ionuţ şi Ana merg în parc. Cu ce merge fiecare? Ale cui sunt: balonul, trotineta,
câinele, gentuţa, cesuleţul, păpuşa?
Formaţi propoziţii. Ex.: Balonul este al lui Ionuţ.

56
Fişa 36
OBIECTIV: Exprimare în propoziţii cu folosirea cuvintelor de legătură şi a adverbelor.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini folosind cuvintele: în, pe, sub, de pe, lângă,
între, peste, prin, spre, în faţă, în spatele, deasupra, din, la, cu.

57
Fişa 37
OBIECTIV: Exprimare în propoziţii cu folosirea cuvintelor de legătură şi a adverbelor.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini folosind cuvintele: în, pe, sub, de pe, lângă,
între, peste, prin, spre, în faţă, în spatele, deasupra, din, la, cu.

58
Fişa 38
OBIECTIV: Orientare spaţială: stânga - dreapta.
CERINŢE: Care este mâna dreaptă a fetiţei?
Ce vezi la stânga fetiţei?
Ce vezi la dreapta fetiţei?
Desenează soarele, sus, în partea stângă a imaginii.

59
Fişa 39
OBIECTIV: Orientare spaţială.
CERINŢE: Colorează cu roşu ce este sus! Colorează cu verde ce este jos!
Colorează cu albastru ce este la dreapta!
Colorează cu galben ce este la stânga!

60
Fişa 40
OBIECTIV: învăţarea poziţiilor spaţiale: în faţă, în spate.
CERINŢE: Colorează imaginile din faţă / din spate!

COLOREAZĂ CE ESTE ÎN SPATE!

61
Fişa 41
OBIECTIV: învăţarea poziţiilor spaţiale', primul, la mijloc, la sfârşit (ultimul).
CERINŢE: Colorează prima imagine!
Colorează ultima imagine!
Colorează imaginea din mijloc!

62
Fişa 42
OBIECTIV: Orientare spaţială
CERINŢE: Completează imaginea de mai jos conform indicaţiilor din text!

DESENEAZĂ ŞI TU:
• un coş roşu pe acoperiş;
• un fum negru spre stânga;
• o fereastră albastră la dreapta celeilalte;
• un copac verde în stânga casei;
• un nor gri deasupra casei;
• o pasăre sub nor;
• un copil în faţa casei;
• o floare la dreapta uşii, lângă perete.

63
Fişa 43
OBIECTIV: Identificarea lacunelor în imagini.
CERINŢE: Spune ce lipseşte în fiecare imagine!
Completează desenele!

64
Fişa 44
OBIECTIV: Orientare spaţială. Grafisme.
CERINŢE: Continuă tu!

///
\\\
A/V
+ +
C CC

uuu
nnn
_b___
d
65
Fişa 45
OBIECTIV: Orientare temporală: anotimpurile.
CERINŢE: Numeşte anotimpul din fiecare imagine!
în ce anotimp suntem acum?
Ce anotimp urmează?

66
OBIECTIV: Ordine temporală: zilele săptămânii.
CERINŢE: Spune în ordine zilele săptămânii!
Ce face mama/bunica în fiecare zi? Ex.: Luni face mâncare. Marţi spală rufe.

Să folosim cuvintele: AZI, IERI, MÂINE, POIMÂINE


Exemplu: Azi este marţi.
Ieri a fost...........
Mâine va f i ...........
Poimâine...........

67
Fişa 47
OBIECTIV: Ordine temporală. Momentele zilei. Ceasul.
CERINŢE: Cum numim partea din zi când ne sculăm?
Cum numim partea din zi când ne culcăm?
Povesteşte în ordine cronologică ce-ai făcut azi!
Care sunt formulele de politeţe, adecvate momentelor zilei?

68
Fişa 48
OBIECTIV: Orientare temporală. Ceasul.
CERINŢE: Spune cât e ceasul (ora)?

69
Fişa 49
OBIECTIV: Ordine temporală.
CERINŢE: Spune în ce ordine îmbraci obiectele de mai jos!
Pune un număr în ordine, sub fiecare, de la 1 la 16!

/ I V

iH 7
fo\
/ ’’ * /
O'M
"... '
/. H 0
fhrkj a ■
W
m *' 11
î f g
-1 /

70
Fişa 50
OBIECTIV: Ordine spaţio-temporală.
CERINŢE: Spune care este primul, următorul, ultimul sau primul, al doilea etc.!

/
/ * 6
â
S
/ /
/ /
/

d *

%ajjuttţu/

71
72
Fişa 52
OBIECTIV: Vocabular, cuvinte opuse.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Care este mare?
Care este mic?

73
Fişa 53
OBIECTIV: Aprecierea dimensiunilor reale ale fiinţelor şi obiectelor.
CERINŢE: Spune care este mai mare / mai mic, în realitate.
Colorează!

74
Fişa 54
OBIECTIV: Vocabular, cuvinte opuse.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini! Sunt la fel?

SĂ PRIVIM ANIMALELE! FIECARE ARE O ANUMITĂ PARTE A CORPULUI,


MAI LUNGĂ. CARE ANUME?

75
Fişa 55
OBIECTIV: Operare cu noţiuni opuse.
CERINŢE: Joc: «Dacă nu este aşa, atunci cum este?»
îţi voi spune o propoziţie din care lipseşte ultimul cuvânt.
Găseşte cuvântul potrivit!

• Fratele meu este băiat, sora mea este...........


• Tata este bărbat, mama este...........
• Vara este cald, iama e ste...........
• Ziua este lumină, noaptea este...........
• Lămâia este acră, mierea este...........
• Vara plouă, iam a...........
• îngheţata este rece, ceaiul este...........
• Maşina merge repede, melcul m erge...........
• Elefantul este mare, şoricelul e ste...........
• Pâinea este moale, fierul este...........
• Fulgul este uşor, piatra este...........
• Zâna este frumoasă, Baba Cloanţa e ste.......
• Bunicul este bătrân, tata este...........
• „Aici“ înseamnă aproape, „acolo“ înseamnă
• Bran este gras, Stan e ste...........
• Duşumeaua este jos, tavanul este...........
• Dacă spui o minciună, înseamnă că nu spui .
• Dacă nu este leneş, înseamnă că este...........
• Dacă nu este cuminte, înseamnă că este.....
• Dacă nu este scurt, atunci este...........
• Dacă nu este gros, atunci este...........
• Dacă nu este vesel, atunci e ste...........
• Dacă nu este curat, atunci este...........
• Dacă nu este închis, atunci este...........
• Dacă nu este ud, atunci este...........
• Dacă nu este vechi, atunci este...........
• Dacă nu este bolnav, atunci este...........
• Dacă nu este bogat, atunci este...........

76
Fişa 56
OBIECTIV: Exerciţii de comparare a obiectelor/fiinţelor.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Prin ce se deosebesc?
Prin ce se aseamănă? Găseşte cât mai multe asemănări/deosebiri.

CÂINE - PISICĂ

AVION - MAŞINĂ

77
Fişa 57
OBIECTIV: Sesizarea absurdului în imagini.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Se poate aşa ceva? Explică! Ex.: Găina face ouă negre. Se poate?
Colorează!

78
79
80
81
Fişa 61
OBIECTIV: Conştientizare fonológica.
CERINŢE: Denumeşte obiectele din desene.
Uneşte cu o linie imaginile în care se aude sunetul «C»!

ffl
.Sil

mm

" 'V

V .

-¿E

82
83
Fişa 63
OBIECTIV: Conştientizarefonologică.
CERINŢE: Uneşte cu o linie imaginile din cele două coloane, ale căror denumiri încep cu
acelaşi sunet.
Colorează!

84
Fişa 64
OBIECTIV: Conştientizare fonologică. Lanţul cuvintelor.
CERINŢE: Ultimul sunet din cuvânt este primul în cuvântul următor. Formează lanţul
cuvintelor.
Colorează!

85
86
Fişa 66
OBIECTIV: Diferenţiere sunete. Paronime.
CERINŢE: Ascultă cuvintele pe care le rostesc şi alege pe cel potrivit pentru fiecare imagine:
rac, lac, lamă, ramă, pere, bere, bară, pară. Potriveşte-le în perechi. Observă
cum un singur sunet schimbă sensul cuvântului.

87
Fişa 67
OBIECTIV: Diferenţiere sunete. Paronime.
CERINŢE: Alege din următoarele cuvinte, pe cel potrivit pentru fiecare imagine: toamnă,
doamnă, fată, vată, ace, aţe, cocoşi, gogoşi. Potriveşte-le în perechi.
Observă cum un singur sunet schimbă sensul cuvântului.

88
Fişa 68
OBIECTIV: Identificarea similitudinilor (rimelor) în cuvinte.
CERINŢE: Denumeşte imaginile şi uneşte cu o linie cuvintele care rimează cu denumirea
imaginii din mijloc!
Colorează!

89
Fişa 69
OBIECTIV: Dezvoltarea limbajului descriptiv şi a abilităţilor narative.
CERINŢE: Observă! Povesteşte! Colorează!
Vocabular. Moş Crăciun, daruri, colinde, brăduţi, globuri, sărbătoare, bucurie,
cozonac etc.

90
Fişa 70
OBIECTIV: Dezvoltarea abilităţilor narative.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

91
Fişa 71
O B I E C T I V : D e z v o lta r e a a b ilită ţilo r n a ra tiv e.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

92
Fişa 72
O B IE C T IV : D e z v o lta r e a a b ilită ţilo r n a ra tiv e.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

93
Fişa 73
O B I E C T I V : D e z v o lta r e a a b ilită ţilo r n a ra tiv e.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

CLOŞCA NEDUMERITĂ

- Cot-cot-cot! Vă rog să-mi daţi


Puii mei adevăraţi!

94
Fişa 74
OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de a răspunde adecvat la întrebări.
CERINŢE: Răspunde la întrebările mele!

© Cum te cheamă?
© Câţi ani ai?
© Unde locuieşti?
© Cum îi cheamă pe părinţii tăi ?
© Ce meserie au părinţii tăi?
© Care e mâna ta dreaptă?
© Până la cât ştii să numeri?
© Ce animale cunoşti?
© Ce este mărul?
© Ce este mingea?
© Cum se numesc, cu un singur cuvânt: avionul, vaporul, trenul, bicicleta?
© Câte picioare are câinele?
© Ce animal ne dă lapte? Dar ouă?
© Din ce este făcut dulapul?
© Din ce este făcut paharul?
© Numeşte două obiecte rotunde!
© Cu ce se închide uşa?
© De unde se cumpără prăjituri? Dar medicamente?
© Ce străluceşte noaptea pe cer?
© Ce culoare are iarba? Dar laptele?
© La ce culoare a semaforului ai voie să traversezi strada?
© Ştii care sunt zilele săptămânii?
© Ştii anotimpurile?
© Când înfloresc pomii?
© După iarnă ce anotimp urmează?
© Cum numim partea din zi când ne sculăm?
© Cum numim partea din zi când ne culcăm?
© Cum numim ziua care a trecut?
© Cum numim ziua care urmează după ziua de azi?
© De ce trebuie să ne spălăm?
© De ce au casele geamuri?
© De ce trebuie să încuiem uşa când plecăm de acasă?

95
© De ce nu trebuie să te joci cu chibriturile?
© De ce se duce mama la piaţă?
© De ce luăm umbrela când plouă?
© De ce şi când trebuie să ne fie ruşine?
© Cum poţi ajunge la etajul 5 dintr-un bloc?
© Ce se întâmplă dacă scapi un ou din mână?
© Ce se întâmplă dacă te-ai tăiat la deget?
© Ce se întâmplă dacă plouă?
© Ce se întâmplă dacă ai pierdut banii pe care ţi i-a dat mama?
© Ce se întâmplă dacă te bate un copil mai mic decât tine?
© Toţi oamenii sunt tineri?
© Ziua este întuneric?
© Zăpada este caldă?
© După iarnă vine vara?
© Lămâia este dulce?
© Melcul merge mai repede decât maşina?
© Un elefant este mai mic decât un şoricel?
© La ce foloseşte creionul?
© Ce este şoferul?
© Ce este ploaia?
© Ce este mama?
© Ce poveşti ştii?
© Ştii o poezie?

96
II.
Să vorbim
cu... plăcere
Exerciţii pentru dificultăţi de pronunţie a sunetelor
(Corectarea dislaliilor)

Există unii copii care au dificultăţi în pronunţia (emiterea sau articularea) corectă a fonemelor
(sunetele limbii), silabelor sau cuvintelor. în general, spre vârsta de cinci ani, articularea fonemelor
este definitivată, dar dacă şi după cinci ani dificultăţile se menţin putem vorbi de dislalie. Dislalia
constă în deformarea unor foneme, înlocuirea lor cu altele mai uşor de pronunţat sau chiar
absenţa lor. Când părintele a constatat aceste deficienţe este bine să consulte un logoped. Colabo­
rarea cu logopedul şi continuarea exerciţiilor recomandate acasă sunt esenţiale pentru o rapidă şi
bună corectare.
în această secţiune noi vă propunem exerciţii şi material verbal pentru corectarea sunetelor:
S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ci, Ge, Gi, L şi R. Am efectuat această selecţie, având în vedere că frecvenţa
dificultăţilor de pronunţie a acestor sunete este mai mare decât a celorlalte. Sigur, pot apărea
dificultăţi şi în articularea celorlalte sunete, dar ele sunt mult mai rare şi apar în ordinea frecvenţei
la următoarele sunete: H, X, F, V, C, G, T, D, P, B, M, N şi mult mai rar la vocale.
Există metode cu caracter general folosite în corectarea dislaliilor cât şi metode specifice
pentru fiecare sunet în parte.

I. Metodele de corectare a dislaliilor cu caracter general


1. Exerciţii de respiraţie.
2. Exerciţii de gimnastică generală.
3. Exerciţii de gimnastică a aparatului fonoarticulator.
4. Exerciţii de educare a auzului fonematic şi de antrenare a atenţiei auditive.

Iată cum le puteţi executa împreună cu copilul:


1. Exerciţiile de respiraţie urmăresc: mărirea capacităţii respiratorii, obţinerea unui ritm respirator
uniform şi mai ales educarea echilibrului dintre inspir şi expir.
A A

a. învăţaţi copilul să inspire pe nas şi să expire pe gură. In inspir, trunchiul se apleacă pe


spate, abdomenul se extinde. în expir, trunchiul se apleacă în faţă, şi se revine încet la
normal.
b. Faceţi cu copilul dvs. exerciţii de suflat: Umflă balonul! Suflă fulgul şi ţine-l în aer! Stinge
lumânarea! Suflă în apă cu paiul! Abureşte oglinda! Plimbă bărcuţa pe apă! etc.
c. învăţaţi copilul diverse exerciţii de respiraţie diferenţiată în oglindă:
- 3 timpi inspir - 5 timpi expir;
- inspir alternativ pe o nară şi pe cealaltă;
- inspir pe gură şi expir pe nas;
- inspir normal şi expir lung;
- inspir lung şi expir prelungit (30 secunde).
d. Pentru a obişnui copilul să vorbească în expir (vorbitul în inspir este greşit!) faceţi
următoarele exerciţii de respirare verbală:
- pronunţăm vocale, prelung şi rar, fără efort, în timpul unui expir;
- pronunţăm silabe: consoană-vocală sau grup consonantic-vocală (de ex.: sa, respectiv
stra) în timpul unui expir;
- exerciţii ritmice de respiraţie, însoţite de mişcare (mers) şi cântec (Un, doi, un, doi /
Faceţi toţi la fel ca noi).

98
2. Exerciţii de gimnastică generală:
- exerciţii de gimnastică a membrelor într-un anumit ritm;
- imitarea mersului cadenţat şi a mersului normal;
- mişcări ale gâtului şi rotirea capului;
- mişcări ale braţelor şi rotirea lor;
- strânge şi deschide pumnul;
- exerciţii pentru întărirea musculaturii abdominale;
- exerciţii pentru întărirea musculaturii toracale;
- exerciţii de gimnastică însoţite de exerciţii de respiraţie şi emitere a unor vocale sau silabe
directe:
A - braţele lateral, pieptul înainte (inspir), pronunţia vocalei A sau a unor silabe sa, za,
la (expir);
E - braţele se păstrează lateral, dar antebraţele cu palmele întinse se aduc spre umeri în
faţă, pieptul înainte (inspir), pronunţia vocalei e sau silabe (expir);
I - braţele se ridică, se pun palmele pe cap, pieptul înainte (inspir), pronunţia vocalei i
sau silabe (inspir);
O - braţele se aduc în faţă se unesc în formă de cerc (inspir) pronunţia vocalei o sau
silabe (expir);
U - braţele în faţă, întinse (inspir) şi pronunţia vocalei u sau silabe (expir).

Observaţie
y

Toate exerciţiile de gimnastică generală se fac sub formă de joc în camere aerisite sau afară.

3. Exerciţii de gimnastică a aparatului fonoarticulator - se pot face zilnic timp de 5-10 minute:
pentru maxilare: - închiderea şi deschiderea largă a gurii;
- mişcări ale mandibulei dreapta-stânga;
pentru obraji: - umflarea şi sugerea obrajilor;
- spargerea „balonaşelor“;
pentru buze: - întinderea buzelor (zâmbim) şi rotunjirea lor (ţuguiate);
- vibrarea buzelor;
pentru limbă: - ridicarea şi coborârea limbii în interiorul cavităţii bucale; ridicarea şi
coborârea limbii la nas şi la barbă (în exterior);
- mişcări laterale în interior şi în afară;
- limbă ascuţită şi limbă „lopată“;
- vibrarea limbii între dinţi odată cu vibrarea buzelor.

4. Educarea auzului fonematic şi antrenarea atenţiei auditive


a) Se fac împreună cu copilul exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi de pronunţie de
onomatopee:
şarpele: 555! (prelungit)
albina: bâzz-bâzz\
linişte: şşşş\ (cu degetul pe buze)
vântul: vâjj-vâjj\ (j prelungit)
oftatul: off-off-off.
vaietul: vai-vai-vail
cucul: cu-cu\, cu-cu\
găina: co-co-co cotcodac\
cocoşul: cucurigu\

99
puiul: piu-piu-piu\
gâscă: ga-ga-ga\
raţa: mac-mac\
câinele: ham-ham\
pisica: miau-miau\
măgarul: iha-iha\
porcul: groh-groh şi guiţ-guiţ\
broasca: oac-oac\
şoarecele: chiţ-chiţ\
vrabia: cip-cirip, cip-cirip\
b) Recunoaşterea persoanelor după voce sau identificarea unor surse sonore.
c) Diferenţierea pronunţiei greşite de cea corectă.
d) învăţarea corespondenţei fonem - grafem.
e) Exerciţii de analiză fonetică:
Cu ce sunet începe cuvântul?
Ce sunet se aude la sfârşit?
Unde se aude sunetul...? (la început, la mijloc sau la sfârşit)
Câte silabe are cuvântul?
Toate aceste exerciţii se vor face sub forma de joc în faţa oglinzii.

II. Metodele specifice de emitere corectă a fiecărui sunet


Explicarea şi demonstrarea acestor procedee este sarcina logopedului. Dar şi părintele/edu-
catoarea trebuie să continue şi să întărească munca acestuia. Iată ce trebuie să ştie părintele/edu-
catoarea să facă împreună cu copilul:
- Să arate la oglindă modul corect de articulare al sunetului.
- Se va demonstra poziţia corectă a limbii, a buzelor, obrajilor, maxilarelor.
- Să încerce emiterea sunetului în şoaptă, apoi cu voce normală.
- Să exerseze sunetul în silabe (după emiterea lui corectă) în poziţii diverse: iniţial, final,
median.
- Să exerseze sunetul în cuvinte şi în propoziţii.
- Să verifice dacă s-au format automatisme pentru emiterea sunetului în vorbirea independentă
a copilului cu ajutorul unui material verbal divers (poezii, texte, ghicitori, proverbe).

în afara materialului verbal oferit pentru corectarea sunetelor S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ci, Ge,
Gi, L, R, în finalul acestei secţiuni se află opt fişe de lucru (anexe). Aceste fişe servesc pentru
fixarea în cuvinte, în diferite poziţii, a sunetelor corectate, consolidarea cuvintelor respective în
propoziţii şi diferenţierea sunetelor/cuvintelor care se confundă între ele. După modelul acestor
fişe se pot alcătui altele, vizând şi alte sunete a căror pronunţie este deficitară. Stimulând vorbirea
independentă, fişele prezentate pot servi şi pentru evaluare.

100
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului S
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
- plasarea limbii la nivelul incisivilor inferiori;
- formarea şanţului median al limbii pentru scurgerea suflului de aer;
- marginile limbii apropiate de dinţii arcadei inferioare;
- concentrarea suflului de aer spre incisivi;
- realizarea distanţei între dinţi de 2 mm;
- buzele deschise cu colţurile retrase în părţi (zâmbind);
- exersarea poziţiilor corecte în faţa oglinzii;
- sesizarea aerului rece cu dosul palmei, la emisia sunetului.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele:
- şarpele: sssssss.. - gâscanul: sssssss

- linişte: ssssssst...

2. Silabele:
sa, se, si, so, su, să, sâ;
as, es, is, os, us, ăs, îs;
asa, ese, isi, oso, usu, ăsă, îsâ;
sasa, sese, sisi, soso, susu, săsă, sâsâ;
sas, ses, sis, sos, sus, săs, sâs.

3. Cuvintele care conţin:


»

• S iniţial cu vocale
sac, sat, sapă, sală, sanie, sabie, salată, salam,
salopetă, salut, Sanda, Sandu, sec, senat, secat, secol,
secundă, senin, semafor, sifon, sirop, Sile, silitor,
siluetă, singur, simpatic, sobă, sodă, sonerie, somn,
sun, sub, sud, suferă, subiect, suveică, sănătate,
sărac, sărut, sâmbătă, sârmă.

• S median cu vocale
masă, casă, vase, oase, tuse, pisică, usucă, măsea,
pasăre, fasole, desen, nisip, musafir, meserie.

101
• S final cu vocale
pas, vas, nas, cos, pis, cais, fus, pus, pufos, noros, miros, rămas, compas, voios, cactus

• S iniţial cu consoane
spate, spadă, spală, spanac, sperie, spital, spion, spune, sport, spre, sprinten,
stau, stea, steag, stilou, sticlă, stop, stomac, stup, stuf,
sfat, sfert, sfială, sfoară, sfărâmat, sfârşit,
slab, slip, sloi, slugă, slănină,
scump, scoică, scutur, scăldat,
smoc, smerit, smarald, Smaranda, smochină, smântână,
stradă, strugure, stropitoare, strigă, strănut, strâmt

• S median cu consoane
castel, baston, castan, pistol, costum, fustă, destul,
mască, cască, muscă, baschet, ascultă, ascunde, biscuit, descoperit,
basma, basme, pesmet, cosmetice,
aspirină, aspect, usturoi, istorie,
castravete, castron, mistreţ

• S final cu consoane
muls, fals, vals, întors, vărs, uns, plâns, sens

• S interconsonantic
institut, transpirat, înscris, instruit, înstărit,
instrument, inspector

• S aflat de două ori în cuvânt


sosit, sănătos, serios, scos, scris, somnoros, setos,
scrisoare, înscris

102
4. Propoziţii

Sanda se dă cu sania.

Smaranda bea sirop cu sifon.

Mama iese din casă.

Pisica este sub masă.

Vasile este sănătos.

Sandu a sosit aseară din sat.

Sorin a trimis o scrisoare la Sinaia.

Cosmin are o salopetă albastră.

Sile se spală cu săpun.

Costel este serios dar sfios.

Material verbal pentru consolidarea sunetului S


Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetul „S“:
1. Poezii
Somnoroase păsărele
Somnoroase păsărele,
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele
Noapte bună! Luna
Luna blândă şi sfioasă
Răsare de după o casă
E palidă şi frumoasă.
Spune povestea c-ar fi o crăiasă
Tăcută şi misterioasă

Ursul şi albinele
Un urs veni la o prisacă
Şi prinse pagubă să facă.
Albinele cu aprig glas
Au tăbărât pe al său nas.
„Vai, nasul meu, simt că-mi ia foc!“
Şi ursul o luă din loc.

103
Pisoii
Miau, miau, miau,
Pe-nserat,
Toţi pisoii s-au culcat.
Iar mămica lor, pisica,
La fereastră stă şi coase
Hăinuţe noi şi frumoase.

2. Ghicitori
Sunt cu foi, nu sunt copac,
Haină nu-s, dar sunt cusută,
Nu sunt om, dar vezi, nu tac,
Ştiu să spun poveşti, o sută.

Nu e furcă, nu e fus
Şi totuşi pe tors s-a pus.

Că e vremea rea sau bună,


Nici că-i pasă.
Dar când pleacă, el nu-şi lasă
Casa niciodată-acasă.

104
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului Z
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei
- deplasarea laringelui spre părţile laterale prin masarea lui cu mâna;
- coborârea şi ridicarea laringelui prin pronunţarea prelungită a vocalelor „u“ şi „i“;
- pronunţarea cu încordarea laringelui a sunetului „c“;
- mişcări de deplasare a laringelui prin intonarea repetată a gamei vocalice (a, e, i, o, u, ă);
- imitarea gargarei;
- imitarea căscatului.

II. Repetaţi cu copilul:

1. Onomatopeele:

- musca: bzzzzzzzz

2. Silabele
za, ze, zi, zo, zu, ză, zî;
az, ez, iz, oz, uz, ăz, îz;
aza, eze, izi, ozo, uzu, ăză, îzî;
zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu, zăză, zâzî;
zaz, zez, ziz, zoz, zuz, zăz, zâz.

3. Cuvintele:
• Z iniţial cu vocale
zale, zar, zahăr, zeu, zel, zeamă, zemos, zefir, zebră;
zi, zid, zidar, ziar, zile, zilnic, zonă, zodie, zodiac;
zugrav, zuluf, zurgălăi, zăpadă, zăduf, zăvoi, zână, zâmbet.

• 9 9
V

• Z median cu vocale
vază, pază, buză, vizită, cozonac,
poezie, azi, amiază, poză,
buzunar, magazin, mazăre

• Z final cu vocale
iaz, necaz, orez, macaz, ovăz, roz, miez, autobuz, aragaz, obraz

105
* Z iniţial cu consoane
zbor, zbiară, zburdă, zburdalnic,
zmeu, zmeură, zvon, zvăpăiat, zvelt, zvântă,
zgardă, zgârie, zguduit, zloată

* Z median cu consoane
paznic, poznă, caznă,
izvor, azvârlit, gazdă, ghiozdan,
cobză, izbândă, izbucneşte,
barză, varză, izmă, cizmă, cazma

* Z final cu consoane
mânz, orz,
solz, bronz

• Z aflat de două ori în cuvânt


Zizi, zigzag, zarzăr, zumzet, zarzavat

4. Propoziţii

Zarul e pe ziar.

Azi e ziua mea.

Zidarul zideşte zidul cu cărămizi.

Zoica spune o poezie cu o zebră.

Mama pune zarzavat şi orez în supă.

106
M a te r ia l v e r b a l p en tru c o n so lid a r ea su n e tu lu i Z
Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetul „z“:
1. Poezii
Gândăcelul
Pe o buturugă groasă,
Gândăcelul a sărit.
Iepuraşul l-a zărit,
Şi-a fugit cuprins de groază.

Luna
Uite luna sus pe case
Suie scările de raze
Şi presară zahăr tos
De lumină dulce, jos.

Omul de zăpadă
Plânge, plânge, de necaz
Omul de zăpadă gras
„Cine m-a muşcat de nas?“
Iepuraşul face haz
Şi mănâncă morcov ras.

2. Ghicitori
Când îl trag încet de sfoară
Vântul bate şi el zboară.
Mi l-am meşterit chiar eu
Şi sunt mândru, că am... .

Zum, zum, zum,


Prin măr mereu
Muzica lui Dumnezeu.

107
M a te r ia l v e r b a l p en tru d ifere n ţie rea su n e telo r S —Z
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime:
sare - zare pasă - pază
sac - zac oase - oaze
seamă - zeamă vase - vaze
sale - zale rasă - rază
ser - zer groasă - groază
seu - zeu varsă - varză

2. Cuvinte conţinând sunetele S - Z


astăzi, desenează, schiază, visează,
Sânziana, surpriză, surâzător, zise, ziarist,
interzis, prânzească, încălzească, ursuz, suzetă

3. Propoziţii (S - Z)
Sânziana schiază pe zăpadă.
Astăzi este ziua mamei mele.
Cosmin desenează o casă.
Sandu se visează ziarist.
Cazimir este când surâzător, când ursuz.
Azorel, plin de zăpadă, a intrat în casă să se încălzească.
Astăzi, la televizor este emisiunea „Surprize-Surprize“.

II. Cereţi-i copilului să memoreze şi verificaţi dacă pronunţă diferit sunetul S de sunetul Z

Poezii
Pisicuţa
Pisicuţă, pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis.
Te spălam, te pieptănam,
Fundă roşie-ţi puneam,
însă tu te-ai supărat
Şi pe mine m-ai zgâriat.

Mama mea
Mama mea dragă şi bună
Te asemăn cu o zână.
Tu veghezi zâmbind mereu
Liniştea din somnul meu.
Şi presari în calea mea
Flori de vis şi catifea.

108
Iarna pe uliţă

A -nceput de ieri să cadă


Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat
Nu e soare, dar e bine
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii, cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând,
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând-nevrând.

Albinuta
9 mea

Zum, zum, zum, albinuţa mea!


Prin câmpii şi prin răzoare
Alergăm din floare-n floare.
Zum, zum, zum, albinuţa mea!

Zum, zum, zum, albinuţa mea!


Căutăm prin floricele
Şi-adunăm mierea din ele.
Zum, zum, zum, albinuţa mea!

Zum, zum, zum, albinuţa mea!


Ne-am întors cu toate-acasă
Şi-am adus mâncare-aleasă.
Zum, zum, zum, albinuţa mea!

109
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului Ş
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
- rotunjirea buzelor;
- arcuirea limbii în formă de cupă în afara cavităţii bucale;
- limbă cupă în interiorul cavităţii bucale;
- ridicarea vârfului limbii în partea anterioară a palatului;
- apropierea marginilor limbii de molarii superiori;
- concentrarea suflului de aer pe linia mediană realizată între limbă şi palat;
- sesizarea, cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele:
Şşşşşşşşşşş.......(prelungit): linişte; ş - ş - ş - ş (sacadat): trenul

2. Silabe:
şa, şe, şi, şo, şu, şă, şî;
aş, eş, iş, oş, uş, ăş, îş;
aşa, eşe, işi, oşo, uşu, ăşă, îşî;
şaşa, şeşe, şişi, şoşo, şuşu, şăşă, şîşî;
şaş, şeş, şiş, şoş, şuş, şăş, şîş.

3. Cuvintele care conţin:


• Ş iniţial cu vocale
şal, şah, şale, şade, şapte, şalupă, şalău, şampon, şampanie, şarpe, şapcă, şed, şef, şerif,
şervet, şină, şirag, şifonier, şoim, şoaptă, şopârlă, şorţ, şurub, şuieră, şuviţă, şurubelniţă.

• Ş median cu vocale
aşa, uşă, mănuşă, păpuşă, mătuşă, maşină, vişină, cămaşă, roşu.

• Ş final cu vocale
caş, naş, moş, coş, cocoş, duş, oraş, tufiş, paloş, leneş, uriaş.

110
* Ş iniţial cu consoane
ştiu, ştampilă, şterge, şcoală,
şnur, şniţel, şmecher,
şlep, şleau, şlefuit.

• Ş median cu consoane
aştept, aşterne, poşta, peşte, paşte, gâşte, meşter, buştean, muşcă, mişcă, puşcă,
caşcaval, ceaşcă, căpşună, duşman, caşmir, borşul, moşneag.

• Ş aflat de două ori în cuvânt:


şoşon, şerpuieşte, poştaş, peştişor.

4. Propoziţiile următoare:
Şarpele şerpuieşte în tufiş.
Ştefan are o maşină.
Maşa are o păpuşă cu rochiţă roşie.
Moşul avea un cocoş roşu.
Poştaşul a adus poşta.
Nuşa ia păpuşa.
Moşul ia coşul.
Şcolarii se duc la şcoală.
Şoricelul a ros caşcavalul,
în grădină sunt caişi şi vişini.

111
M a teria l v er b a l p en tru c o n so lid a r ea su n etu lu i ş
Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetul „ş“:

1. Poezii:

Vine moşul de la vie


Vine moşul de la vie
Cu cireşe în pălărie.
- Dă-mi şi mie, moşule!
-N u-ţi dau, măi, conaşule!
Am vreo două mărunţele
Să le duc băbuţei mele.

Un peşte - trei peşti


Uite-o poză cu un peşte:
Veronica o lipeşte.
Şi o poză cu trei peşti
îţi dau ţie să lipeşti.

Pisicel
Pisicel la masă muşcă
O bucată de găluşcă
Şi dă la opt pui să muşte
Opt bucăţi de opt găluşte.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P . B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

Litera Ş
Ş - e şarpe, dragii mei,
Şarpele cu clopoţei
Şoşoteşte, şopoteşte
Şi când creşte, zice peşte.

Lăbuş

Ştrengarul de Lăbuş
Are în curte un culcuş.
Un culcuş de paie moi
Lângă o ladă de gunoi.
Nu dă voie nimănui
Să intre în culcuşul lui.

112
2. Ghicitori
Cureluşe colorate
Merg prin ierburi înşirate
(şarpele)
Cine vă iubeşte,
Cine vă îngrijeşte,
Zi de zi munceşte
Pentru a vă creşte.
Vă daţi seama?
E ste...................(mama)

Mic, mititel,
împunge frumuşel.
Cine-i el? (acul)

3. Jocuri de cuvinte:
„Găseşte rima potrivită“
Au plecat în şir pe lac
Şapte gâşte şi-un ......... (gânsac)

O fetiţă şi un moş
Dau grăunţe la ........... (cocoş)

Cri, cri, cri, un greieraş


S-a speriat de-un ............. (iepuraş)

Motănel, când se trezeşte,


Nu vrea lapte, vrea u n ..... (peşte)

Scamatorul, c-o mănuşă


A scos din pălărie, o ........ (păpuşă)

4. Frământări de limbă
Un moş cu un coş Moşul cu coşul
în coş - un cocoş. Coşul cu cocoşul.

113
M a te r ia l v er b a l p en tru d ifere n ţie rea su n etelo r

I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
soc - şoc muscă - muşcă desert - deşert
sold - şold creste - creşte cocos - cocoş
scoală - şcoală pisc - pişe
peste - peşte cos - coş
paste - paşte las - laş

2. Cuvinte conţinând sunetele S - Ş


şase, şosea, şosete, şters, săniuş, serveşte, găseşte, pescuieşte, sfârşit, desiş, socoteşte.

3. Propoziţii (S - Ş)
Sandu greşeşte des.
Sanda s-a şters pe preş.
Suişul s-a sfârşit.

Pe şosea sunt şase maşini.

Şarpele s-a ascuns în tufiş.

Cocoşul roşu s-a ascuns în desiş.

Şerban se socoteşte cu Sile.

Şoseaua noastră şerpuieşte aşa până sus.

114
Poştaşul va sosi peste şase zile.

II. Cereţi-i copilului să memoreze şi verificaţi dacă pronunţă diferit sunetul S de


sunetul ş.

1. Poezii
Şase raţe
Şase raţe mari şi grase
Fac întruna boroboaţe;
Au furat din şase vase
Şase coji de mere rase;
Vai, vai, vai, ce raţe hoaţe!

Fluturaşul
Dacă fac un singur pas
Pot să prind un fluturaş
Dar de ce să-l prind, îl las,
Că e mic şi drăgălaş
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P . B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

Poveste
Vine, vine pe Şiret
Un pantof fără şiret
Şi în el găseşti un peşte
Care spune o poveste.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P . B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

în curte
Doi cocoşi cu creste groase
Se bat cu trei gâşte grase.
Patru puişori golaşi
Vreo cinci râme-ntind poznaşi.
Şase căţeluşi de soi
Fugăresc şapte pisoi.

115
III. Citeşte pronunţând corect sunetele S—Ş
(pentru şcolari)

Şoarecele şi broasca

■ & ,£ ...

Un şoarece veni în ospeţie la broască. Broasca îl întâmpină pe mal şi îl pofti în palatul


său de sub apă. Şoarecele o urmă, dar înghiţi la apă, că abia reuşi să se caţere înapoi pe mal.
Bucuros că a scăpat cu zile, şoarecele spuse:
- Cât voi trăi, nu m-oi mai duce în ospeţie la necunoscuţi.

Cocoşul isteţ

Odată, cocoşul se gândi că n-ar fi rău să meargă să-şi viziteze rudele. în drum se întâlni
cu motanul, care îşi pusese în gând să-l jumulească.
- încotro, cocoşule? îl ispiti motanul.
- Mă duc la neamuri.
- Merg şi eu. în doi nu o să ne fie urât.
Cocoşul, care nu se aştepta la nimic bun din partea motanului, îi zise:
- Ba nu. Dacă mergi şi tu, n-o să fim doi, ci trei, căci mi-e tovarăş de drum câinele, care
vine din urmă.
Motanul s-a speriat, nu glumă. După câţiva paşi, el se opri în loc şi zise:
- N-ai înţeles că eu am glumit, cocoşule? Cum să merg cu voi când am atâtea treburi
de făcut?!
( T e x te a d a p ta te d u p ă L e v T o ls to i)

116
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului J
Exerciţii pentru realizarea emisiei
• sunetul J are acelaşi mod de articulare ca sunetul Ş;
• se realizează cu mai puţină încordare;
• se obţine prin vibraţiile laringiene;
• vibrează uşor şi vârful limbii.

I. Exersaţi cu copilul în faţa oglinzii exerciţiile:


• coborârea şi ridicarea laringelui prin pronunţarea prelungită şi alternativă a vocalelor U şi I;
• pronunţarea cu încordarea laringelui a sunetului C;
• intonarea repetată a gamei vocalice A E I O U;
• imitarea gargarei;
• imitarea căscatului.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele
• vjjjj vjjjj (prelungit)
*jjjjj jjjjjj (prelungit)

2. Silabele
ja, je, ji, jo, ju, jă, jî;
aj, ej, ij, oj, uj, ăj, îj;
aja, eje, iji, ojo, uju, ăjă, îjî;
jaja, jeje, jiji, jojo, juju, jăjă, jîjî;
jaj, jej, jij, joj, juj, jăj, jîj.

3. Cuvintele care conţin:


• J iniţial cu vocale
jar, jale, jachetă, jalbă, jalnic, Jana, Jan, Japonia, jenă, Jeni, jeleu, joben, jerseu,
jignit, jeton, jos, joi, joc, Julieta, Joiana, jucărie, judecată, jumătate.

• J median cu vocale
ajut, ajun, ajutor, cojoc, pijama, coajă, etajeră, abajur, prăjitură, îngrijit.

117
• J final cu vocale
garaj, etaj, pavaj, avantaj, rodaj, ambalaj, ruj, Cluj.

• J iniţial cu consoane
jder, jneapăn, jgheab.
• J median cu consoane
grajd, vajnic, primejdie, injecţie, mijloc, grajd, cârjă, birjă.

4. Propoziţii
Jana are cojoc.
Jana se joacă cu jucării.
Jenica a plecat joi.
Julieta mă ajută la bagaje.
Bujor a mâncat jumătate de prăjitură.
Cărţile sunt pe etajeră.

Material verbal pentru consolidarea sunetului J


Cereţi copilului să recite şi verificaţi pronunţia sunetului J:

1. Poezii

Jana
Am atâtea jucărele
Bucuros mă joc cu ele!
Jana, nu-şi găseşte loc,
- Eu cu cine să mă joc?

Ariciul
Măi, arici, nu vii la joc?
Nu pot, nu pot de cojoc!

Jocul
Hai la joc, la joc, la joc,
Dacă ţi-ai făcut cojoc.
Joacă, joacă până joi
Cu Jianu, joc de doi.

118
M a teria l v er b a l p en tru d ifere n ţie rea su n e telo r Ş şi J
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
şale - jale şapcă - japcă
şo c -jo c prăşit - prăjit
ş ir - jir prăşitură - prăjitură
şură - jură

2. Cuvinte conţinând ş-j


jucăuş, îngrijeşte, şantaj, şarjă, jarişte.

II. Cereţi copilului să recite şi să pronunţe diferit consoanele ş şi j

1. Poezii
Jucăriile
Jan e neam cu Julieta Iepuraşul
Cu Jeni şi cu Janeta.
Când maşina în drum opreşte într-un lift, pe covoraş,
Inima în piept le creşte Un pui mic de iepuraş
Că-i plină de jucării Plânge că n-are curaj
Fermecate mii şi mii. Să se urce la etaj.

Şapte porci
Şapte porci aşteaptă-n şir
Şapte saci umpluţi cu jir
Şapte ghinde de stejar
Şi felii de gogoşar.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P . B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

Jupâneasa vulpişoară şi jupânul t


Joi trecut-au pe la noi
Jupâneasa vulpişoară
Cu jupânul ei vulpoi.
Jupâneasa, graţioasă,
Ca pe jar şedea: vai, vai,
Răsucind un evantai,
Sorbind sucul cu un pai.
„Ah! zice jupân vulpoi
Nu ştiu ce au unii cu noi!“
„Rea e lume soro dragă -
Zice vulpea cu dispreţ,
Noi mâncăm doar fân din luncă“ ...
Dar cu ochii-i pe coteţ.

119
2. Ghicitoare
Maşinuţe, păpuşele
Trenuleţe, mingi zglobii,
Toate sunt, într-un cuvânt
Nişte ....
(jucării)

Material verbal pentru diferenţierea sunetelor Z —J


I. Repetaţi cu copilul

1. Cuvinte paronime
z a r-ja r zale-jale

2. Cuvinte conţinând sunetele z şi j


jaluzele, japonez

3. Propoziţii
Jana se joacă cu zarul. Jorj n-a găsit benzină în garaj.
Jan a adus ziarul de joi. Julieta l-a trezit în zori pe Jan.
Jenica mănâncă orez la prânz. Jaluzelele sunt colorate în bej.
Jenică şi Zamfira îl vizitează pe Jan la Cluj.

II. Cereţi copilului să recite pronunţând diferit sunetele z şi j

1. Poezii
Veveriţele
Prin alun şi prin stejar
Ghemotoacele de jar
Se zăresc: ba sus, ba jos,
în joc sprinten şi voios.

Barza
La cumătră, sus pe casă
Vine barza jupâneasă.
Şi se-aşează-ntr-un picior
Şi din cioc bate de zor:
Tica-tac, tica-tac
Copilaşii buni îmi plac.
Barză, barză, ce-ai în guşă?
O juma' de corcoduşă.
Barză, barză, ce-ai în cioc?
O juma' dintr-un boboc.

120
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului Ţ
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
• limba se plasează cu vârful la incisivii superiori, ca pentru „t“;
• la trecerea suflului de aer, limba coboară la nivelul incisivilor inferiori;
• buzele deschise cu colţurile retrase în părţi (zâmbet);
• stabilirea unei distanţe de 3 mm între dentiţia superioară şi cea inferioară;
• corectarea pronunţiei sunetului „ţ“ presupune articularea corectă a sunetelor t, s, ţ, fiind o
combinaţie a acestora.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele
ts ts ts ts ţ s ....(cât mai repede)
mm
2. Silabele
ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă, ţî;
aţ, eţ, iţ, oţ, uţ, ăţ, îţ;
aţa, eţe, iţi, oţo, uţu, ăţă, îţî;
ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu, ţăţă, ţîţî;
ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ, ţăţ, ţâţ.

3. Cuvintele care conţin:


• Ţ iniţial cu vocale
ţap, ţar, ţară, ţarc, ţambal,
ţelină, ţeapă, ţeavă, ţipă, ţine,
ţintă, ţigară, ţopăie, ţup, ţăran,
ţărână, ţârâie.

• T median cu vocale
9

aţă, faţă, raţă, oţet, căţel,


piţigoi, îngheţată, viţel,
cuţit, undiţă, învaţă,
gheaţă, maimuţă, veveriţă.

• Ţ final cu vocale
băţ, moţ, hoţ,
laţ, coteţ, drăguţ,
căluţ.

• Ţ median cu consoane
clanţă, lecţie, marţi, porţie, fiinţă, părinţi, subţire, mulţi, fustiţă.

* Ţ final cu consoane
încalţ, jilţ, colţ.

• Ţ aflat de două ori în acelaşi cuvânt


ţânţar, ţurţure, mulţumiţi.

121
4. Propoziţiile
Ţicu ţipă cât îl ţine gura.

Copiii învaţă lecţiile.

Fetiţa şi băieţelul se joacă.

Lenuţa taie pâine cu cuţitul.

Dănuţ e un băieţel drăguţ.

Veveriţa ţopăie prin copaci.

Maimuţa se dă huţa.

Căţelul stă în coteţ.

Material verbal pentru consolidarea sunetului Ţ


Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect consoana ţ
1. Poezii
Ţânţarul
Un ţânţar milionar
Venea de la potcovar;
Şi ţipa cât se putea
Că-i sărise o măsea.

Cuţu
Cuţu ţine-n dinţi o plasă
Cu fasole şi verdeaţă
Şi cu ţelină din piaţă,
Ţi le duce şi acasă,
Dacă-i dai şi lui din oase,
Supe calde şi gustoase,
Că s-a săturat de ros
Oase goale fără sos.
Raţa
Raţa, dis-de-dimineaţă,
A sărit în baltă: ţop!
Şi-acum nu vrea să iasă
Fiindcă n-are un prosop.

122
Căpriţa
Moş Crăciun are în sac
O căpriţă: ţac, ţac, ţac.
Dacă-i spui o poezie
Bunul moş ţi-o dă şi ţie.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P . B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

Veveriţa
în lăbuţe-abia apucă
O alună şi o nucă.
Şi-ncă ar vrea să mai prindă
O migdală şi o ghindă.
Cine este ştrengăriţa?
Aţi ghicit, e veveriţa.

3. Ghicitori
Pe-o liană, huţa-huţa
Se joacă de zor.................
(maimuţa)

Prin fâneaţă
Sau pe uliţi
Mogâldeaţă,
Ghem de suliţi.
(ariciul)
( A u r e l T ilă , Cine le paşte le cunoaşte, E d . I o n C r e a n g ă , B u c u r e ş ti, 1 9 7 9 .)

Dis-de-dimineaţă
Când apare, când dispare.
Unde-o fi?
Iat-o, se dă huţă
Peste dinţi, voioasă tare
Prietena m ea.................
(periuţa)

Ghemuleţ
Cu fraţi mai mulţi
Piuind, umblă desculţi
După apă şi mâncare.
Puf de aur
Puf de soare
Cine-i oare?
(puişorul)

123
M a teria l v er b a l p en tru d iferen ţierea su n etelo r S şi Ţ
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte
ţese, ţesătoare, ţestoasă, soţ, spuneţi, sămânţă, isteţ, pestriţ, ascuţit subţire mistreţ.

2. Propoziţii
Ţesătoarea ţese pânza subţire. Broasca ţestoasă trăieşte o sută de ani.

Ionuţ are un pui pestriţ. Mistreţul este un animal sălbatic.

II. Cereţi copilului să recite şi urmăriţi să diferenţieze consoanele s şi ţ

1. Poezii
Ţânţarul şi avionul
Sub o frunză de arţar
Stă la umbră un ţânţar.
Sus, un avion subţire
Zbârnâie ca un bondar.
Ia te uită: stârpitura
M-a trezit din somn cu gura.

Maimuţele
Am aflat că trei maimuţe
Intr-o zi ca să se-amuze
Şi-au pus rochii, fuste, bluze
Şi-au fugit pe săniuţe
Tot cântând din muzicuţe.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P ., B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

124
Broasca ţestoasă
în pădurea-ntunecoasă
întâlnii broasca ţestoasă
Aş fi vrut s-o-ntreb ce face
Când se-ascunde-n carapace.
A-nţeles, dar ca să-mi spună
I-ar fi trebuit o lună.
(N . D r a g o ş , Vânătoarea din culori, E d C a n o .)

2. Jocuri de cuvinte. Diminutive.


• Găseşte „cuvântul alintat“:
masă - măsuţă perdea -
cutie - pisică -
sanie - v acă-
perie - albină -
gheaţă - furnică -
stradă - rochie -
stea - fustă -

3. Citeşte pronunţând corect sunetele S şi ţ


(pentru şcolari)

Cine e cel mai preţuit

Unul dintre elevi îl întrebă pe învăţătorul său:


- Spuneţi-mi, vă rog, pe cine pun mai mare preţ oamenii: pe aceia care vorbesc mult
sau, dimpotrivă, pe cei care vorbesc puţin?
învăţătorul răspunse:
- Din zori şi până în miez de noapte, broaştele orăcăiesc în baltă şi nimeni nu le ia în
seamă. Pe când cocoşul cântă o dată, dis-de-dimineaţă, şi oamenii îl ascultă, se scoală şi se
apucă de lucru.

Mistreţul şi vulpea

Mistreţul stătea sub copac şi-şi ascuţea colţii.


Vulpea se arătă mirată:
- Ce te-a apucat, nu e nici un vânător pe aproape şi nici o primejdie nu te ameninţă.
Mistreţul răspunse:
- Ştiu eu ce fac, când voi cădea la nevoie, nu va trebui să pierd vremea şi să-i ascut.

125
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetelor ce, ci
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
• emisia sunetelor „ce“ şi „ci“ se realizează după modelul sunetelor „t“ „ş“ (tş, tş repede);
• limba atinge cu vârful palatul dur;
• marginile limbii ating molarii superiori;
• buzele sunt rotunjite şi mai proeminente ca la sunetul „ş“;
• la ieşirea suflului de aer limba se desprinde brusc de palat, sunetele fiind explozive, din acest
punct de vedere semănând cu „ţ“.

II. Repetaţi cu copilul


1. Silabele
cea, ce, ci, cio, ciu.

2. Cuvintele
• CE, CI în poziţie iniţială
ce, cea, ceai, ceas, cer, cerc, cerb, ceapă, cerdac, ceainic, cerneală, celofan,
cine, cioc, circ, cină, cineva, citire, ciocan, ciocolată, cioară.

• CE, CI în poziţie mediană


secetă, bocet, briceag, Mircea, vecin, răcit, rădăcină, acid, muncitor, picior.

• CE, CI în poziţie finală


ace, zece, cruce, pace, place, dulce, taci, faci, arici, melci, pisici, maci.

• CE, CI aflat de două ori în cuvânt


cercel, cercetat, cinci, Cecilia, Cici.

126
3. Propoziţiile

Cerul e cenuşiu.

Cici are cercei.

Ariciul are multe ace.

Din cireşe mi-am făcut cercei.

începe petrecerea.

Marcela a găsit cinci ciuperci.

Duci la Tecuci, doi saci de nuci.

Piersicile sunt dulci.

Material verbal pentru consolidarea sunetelor ce, ci


I. Cereţi copilului să recite şi urmăriţi pronunţarea corectă a consoanelor ce, ci

1. Poezii
Cerceii
Din cireşe fac cercei;
Mândri sunt cerceii mei.
Ce te miri? Aşa cercei;
Cât mănânci şi tot mai vrei.

Rândunica
Uite, uite, vezi aici
Cuibul unei rândunici?
Iar în cuib, cinci ouă mici;
Vor ieşi cinci pui voinici.
în curând vom auzi
Cip - Cirip în zori de zi.

127
Acceleratul
(fragment, de G. Topârceanu)
Ciripesc cu glasuri mici
Cinteze şi pitulici
Cine-i, ce-i, ce-a fost pe-aici?

Ariciul răcit
Un arici cu ochii mici
Prin băltoace a intrat.
Şi acum ce să-i mai zici
A răcit şi stă în pat.
Vine raza cea de soare,
Şi îi pune pe spinare,
Pături calde să transpire
Şi-i dă ceai, vreo două fire.
- Gata, puiule de-arici
Hai la joacă prin urzici!
Şi nu te mai alinta
C-a trecut răceala ta!
Licuriciul
Eu lucesc şi sar: plici, plici,
Seara-n iarba din grădină,
Eu lucesc ca o lumină
Şi mă cheamă licurici.
Piticii şi ariciul
Uite cinci pitici
Cu bărbi de bunici
Cum joacă popiei
Vin şi cinci furnici.
Dar dintre urzici
Vine un arici
Plin de ace mici:
„Ce faceţi aici?“
Fug cei cinci pitici
Vai, ce mai voinici -
Cad în apă: plici!

2. Ghicitoare
Nu-i croitor, dar are ace
Pentru o mie de cojoace.
Fii cuminte şi dă-i pace.
Lasă-1 singur să se joace!
(ariciul)

128
M a teria l v er b a l p en tru d ifere n ţie rea su n e te lo r Ţ CE, CI
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
ţine - cine înţepi -începi
aţe - ace plăţi - plăci
ţel - cel munţi - munci
ţeapă - ceapă

2. Cuvinte conţinând ŢE - CE
ceaţă, înceţoşat

II. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţierea între sunetele ţe - ce şi ţi - ci


Poezii
Ariciul
Un arici cu ţepii mici
Şi un bot catifelat
Lângă gard s-a tupilat
Necăjit şi supărat
Că l-a plouat.
Măi arici cu ţepii mici
Hai în casă la căldură
Unde nimeni nu te fură;
Sus după cuptor să stai;
Să nu capeţi guturai.

Broscuţa
Hai, broscuţo, să încerci
Să mănânci sos cu ciuperci,
Cu pilaf şi ardei fierţi
Dacă nu-ţi plac, să mă ierţi.

Pisicel Lucica
Vezi ce are Pisicel? în grădină e Lucica
Are ceai de muşeţel Zi de zi cu găleţica
Şi friptură de purcel Cu grebla şi lopăţica,
învelită-n şerveţel. îngrijeşte floricica.

Căsuţe mici
Ce de mai căsuţe mici
Oare sunt pentru pisici?
Ba sunt pentru vrăbiuţe
Ploaia, gerul să le cruţe.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P ., B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

129
M a teria l v e r b a l p en tru d ifere n ţie rea su n etelo r
ş, ce, ci
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
şine - cine
şină - cină
şerb - cerb
coşi - coci
saşi - saci
duşi - duci

2. Cuvinte conţinând ŞE, ŞI - CE, CI


cenuşă, cenuşiu, ceaşcă, cireşe,
măceşe, munceşte, cercetaş, cişmea.

II. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţierea între sunetele şe - ce, şi - ci


1. Poezii
Şapte porci
Şapte porci aşteaptă-n şir
Şapte saci umpluţi cu jir,
Şapte ghinde de stejar
Şi felii de gogoşar.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P ., B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

Bunica şi pisica (s —ş —ce, ci)


Lângă sobă stă bunica
După sobă stă pisica,
Tare hamică-i bunica,
Tare leneşă-i pisica;
Că bunica toarce lână,
Iar pisica doar o-ngână.
Şi din ce toarce pisica
Nu poţi împleti nimica!
Dar din ce toarce bunica
Multe poţi să împleteşti.
Dacă stai să te gândeşti,
Şi pisica, cum e ea,
Tot e bună la ceva:
Şoricelul dacă vine
Cine-1 poate prinde, cine?
Nici tăticu, nici mămica
Nici bunica, ci pisica.

130
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetelor
GE, G I
I. Emisia sunetelor
(emisia este asemănătoare cu a sunetelor ce, ci diferenţa o constituie sonorizarea)

II. Repetaţi cu copilul:


1. Silabele
gea, ge, gi, geo, gio, giu.

2. Cuvintele:
în poziţie iniţială - geam, gem, ger, gel, gene, Geta, geantă, genunchi, gemeni,
geamantan.
- girafă, Gina, ginere, gimnastică.
în poziţie mediană - deget, înger, ager, fulger, Eugen, Angela, mărgele.
-pagină, regină, inginer, argint, Virgil, frigider.
în poziţie finală -fuge, rege, lege, merge, minge, sânge, plânge, culege,
împinge.
- fugi, fragi, lungi, colegi, alergi,
aflat de două ori în cuvânt - George, Georgeta, gingie, Gigi.

3. Propoziţiile
Geta are o geantă.

Gelu a spart geamul cu mingea.

George şi Georgeta sunt gemeni.

Gigi şi Gică sunt colegi.

Gelu şi Eugenia culeg fragi.

Culegi fragi sau mergi sub fagi?

131
M a teria l v e r b a l p en tru c o n so lid a r ea su n e telo r GE, GI
I. Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetele ge şi gi
1. Poezii
Ninge
Ninge, ninge, neîncetat
Şi îngheţul s-a lăsat
însă nouă nu ne pasă
Că suntem în haine groase.
Ninge peste derdeluş
Hai cu toţi la săniuş!
Ce te legeni
Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie fără vânt,
Cu crengile la pământ?
De ce nu m-aş legăna
Dacă trece vremea mea!
(M . E m in e s c u , Ce te legeni, fr a g m e n t)

2. Ghicitori
Merge, merge, greu ajunge
Are coame, dar nu-mpunge.
E ghebos şi fricos
Şi când merge la plimbare
îşi ia casa în spinare.
Cine-i oare?
(melcul)

Lungi picioare, gâtul lung


Pare-o vie macara.
Mă priveşte tare blând,
Ca şi cum m-ar mângâia.
(girafa)
3. Joc de cuvinte
• tranformă:
fuge - fugi
culege -
merge -
plânge -
strânge -
stinge -
unge -
• continuă tu, găsind alte cuvinte

132
M a teria l v er b a l p en tru d ifere n ţie rea su n etelo r

ce, ci - GE, GI
I. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţiere între consoanele ce, ci - ge, gi
1. Poezii
Cinci budinci
în cuptor sunt cinci budinci;
Pisicel, să nu le lingi!
Şi câmaţi sunt tot vreo cinci;
Pisicel, să nu-i atingi!

Mărgică
Plânge lângă geam Lucica,
Plânge c-a pierdut mărgică,
A lăsat-o-n vânt şi ger
Printre fulgi căzuţi din cer.

Moş Martin
Moşului Martin îi place
Ca şi nouă, să se joace.
Şi culege cu plăcere
Vesel, fagurii de miere.
Şi bea mierea din ulcior:
„Tare-i bună: mor, mor, mor!“
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P ., B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

Material verbal pentru diferenţierea sunetelor


je, ji - GE, GI
I. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţierea între sunetele je, ji - ge, gi

1. Poezii
Iar te legeni, lujere,
Prin ploaie cu fulgere!
Nu fi, lujer, necăjit
Vremea rea a şi fugit!

Ştiu doi fraţi, doi melci pribegi,


Tare moi şi tare blegi.
Niciodată nu sunt treji
Dar ei cred că sunt viteji.
(L . C a r o l, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E .D .P ., B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

133
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului
I. Exerciţii specifice emiterii sunetului L
- maxilarele sunt deschise;
- limba se sprijină cu vârful pe alveolele incisivilor superiori, apăsându-i şi coborând brusc;
- marginile limbii sunt uşor coborâte pentru a permite scurgerea laterală a suflului de aer;
- ieşirea aerului pe nas este împiedicată de poziţia ridicată a vălului palatin.
Este foarte util exerciţiul următor: se plimbă limba pe palatul dur, dinapoi înainte, cu gura
larg deschisă (timpul 1), apoi, o dată cu mişcarea limbii, se pronunţă la, la, la (timpul 2).

II. Repetaţi cu copilul


1. Silabele
la, le, li, lo, lu, lă, lâ;
al, el, il, ol, ul, ăl, îl;
ala, ele, iii, olo, ulu, ălă, îlî;
lala, lele, lili, lolo, lulu, lălă, lîlî;
lai, lei, UI, lol, Iul, lăl, lîl.

2. Cuvintele:
• L iniţial urmat de vocală:
lac, lat, labă, lapte, lacom, leu, lene, leac, leneş, lin, liceu, loc, lună, lume, luptă,
lebădă, locomotivă, lână, lăcustă.

• L median urmat de vocală:


sală, vale, vilă, dulap, elev, moale, pelican, alune, cămilă, elefant, balon.

* L median urmat de consoană:


talpă, mult, cald, sălbatic, albuş, vulpe, fulgi, galben.

134
• L final precedat de vocală:
cal, mal, val, copil, vesel, căţel, papagal, tunel, hotel, ghiocel.

• L aflat de două ori în cuvânt:


Lili, Liliana, liliac, bilele, sandalele, legumele, gladiole, flanelă, bibliotecă, sticlele,
lalele.

3. Grupuri consonantice cu L
PI: pla, ple, pli, plo, piu, plă, plî;
plac, place, plasă, planetă, plafon, plajă, plapumă, plec, pleacă, plete, plin, plic,
plisc, plisat, ploaie, plop, plouă, plută, plus, pluteşte, plăcintă, plăteşti;
aplaudă, apleacă, aplică, umple, împleteşte, compliment, supliment.
Bl: bla, ble, bli, blo, blu, blă, blî;
blat, blană, bleu, bleg, blestem, blid, bliţ, blindat, bloc, bluză, blând, blănar;
umblă, cablu, tablă, îmblănit, îmblânzit, bibliotecă.
CI: cla, ele, cli, clo, clu, clă, clî;
claie, clapă, clasă, clamă, Claudiu, clatină, clei, cleşte, clin, clipă, climă, client,
clipeşte, clopot, cloşcă, închei, înclin, include, încleştat.
Gl: gla, gle, gli, glo, glu, glă, glî;
glas, glandă, gladiole, glezne, glie, glob, gloată, glumă, glucoză;
oglindă, panglică, oglindit, înglodat.
FI: fia, fie, fii, fio, fiu, flă, flî;
flacon, flaut, flanelă, flintă, fluviu, flămând, flăcău,
aflăm, umflă, afluent.

4. Propoziţiile

Lampa luminează. #

Culeg şi aleg.

Lică e lacom.

135
Copilul e vesel.

Lili ia multe lalele.

Pe dulap e un balon.

Lasă căţelul să lingă laptele.

Am plecat pe ploaie cu o plasă plină.

Claudia are o bluză galbenă.

Elefantul şi cămila sunt animale blânde.

Claudiu spune glume în oglindă.

Elena cântă un cântec de leagăn.

Material verbal pentru consolidarea consoanei L


I. Ajutaţi copilul să memoreze versurile, având grijă să pronunţe corect consoana 1:

1. Poezii
Lebăda
Luna, lacul luminează;
Lebăda pe el pluteşte
Lunecând pe luciul apei,
Capu-n pene îşi odihneşte.
(L . C a r o l, Exerciţii-poeziipentru cei mai mici copii, E .D .P ., B u c u r e ş ti, 1 9 7 6 .)

Luna
Luna lunecă uşor
Prin tufişul unui nor;
Şi când luna lunecă
Lunca se întunecă.

136
Căţeluşul
Căţeluşule, să-mi spui
Unde-i laptele? Vezi, nu-i!
Cine mi-a umblat în oale
De le văd pe toate goale?
Cine-i hoţul? N-oi fi tu?

Lăbuş
Ştrengarul Lăbuş
Are-n curte un culcuş,
Un culcuş de paie moi
Lângă lada de gunoi.
Nu dă voie nimănui
Să intre-n culcuşul lui.
Dacă vede o găină
O alungă prin grădină;
Latră vesel la purcel
Că n-are culcuş ca el.

2. Joc de cuvinte:
„Sinonime prinse-n rime“

Marea
Astăzi marea este calmă
Şi e netedă ca-n palmă,
Iar pe plaja însorită
Toată lumea-i liniştită.

Păianjenul
Un păianjen de la sol
Pe un fir urcă domol
Stă pe pânză doar puţin
Şi-napoi coboară lin.

Pescarul
Cu o undiţă şi-un ac
De trei ceasuri stă pe lac,
Peşti în baltă sunt destui
Dar nu trag la dumnealui.
( N .T a c h e , Sinonimeprinse-n rime, E d i T e o ra , B u c u r e ş ti, 1 9 9 8 .)

137
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului R
I. Exerciţii specifice emiterii sunetului R
- limba plată în interiorul cavităţii bucale;
- marginile limbii sprijinite pe molarii superiori;
- vârful limbii, lăţit, aşezat în spatele alveolelor incisivilor superiori;
- limba vibrează de 2, 3 ori prin expulzarea aerului (se arată vibraţiile în oglindă);
- se poate deriva din „z“ emis în vârful limbii la incisivii superiori. Se pronunţă prelungit
„zzzz.. în timp ce se dau impulsuri scurte în bărbie;
- acelaşi exerciţiu cu „la la la...“;
- se poate deriva din „td td td...“ pronunţat repede şi trecându-se în „trrr..... “.

II. Repetaţi cu copilul

1. Onomatopeele

2. Silabele
ra, re, ri, ro, ru, ră, rî;
ar, er, ir, or, ur, ăr, îr;
ara, ere, iri, oro, uru, ără, îrî;
rara, rere, riri, roro, ruru, rără, rîrî;
rar, rer, rir, ror, rur, răr, rîr.

3. Cuvintele
• R iniţial
»

rac, rai, ras, radio, rapid, raţă, ren, repede,


rece, rege, rimă, Rică, ridică, rimei, roabă,
roată, romb, ros, roz, roman, roşu, rup, rug,
rudă, rumen, ruşine, râd, râmă, rât, râd.

138
• R median între două vocale
tare, mare, sare, pere, vară, gară, fură, pădure,
burete, garaj, baracă, carioca.

• R median urmat de consoană


barză, varză, iarbă, cărbune, marfa, argint,
doarme, aramă, carte, martie, parc, carne, harnic,
cârtiţă, murdar.

• R final
car, măr, păr, sar, var, fier, fir, fur, dur, cotor,
topor, penar, umăr, pahar, cobor, cocor, bucur,
aviator, şofer, Azor.

• R aflat de două ori în cuvânt cu vocală


rar, răcoare, revedere, respiră, cărare, ramură, durere, armăsar, brutar.

• R în grupuri consonantice
Tr: tra, tre, tri, tro, tru, tră, trî,
trag, tras, trage, Traian, trapez, tramvai,
trandafir, tractor, trei, tren, trece, trecut, treabă,
trening, trezit, trib, tricou, tribună, triunghi,
trist, trifoi, trup, truc, trudă, trunchi, trupă,
trăieşte, trăsnit, trântă, trântor, patru, metru,
pentru, întruna.
Str: stra, stre, stri, stro, stru, stră, strî,
stradă, strop, strică, strugure, strune, strâmtă, strâmb.

139
Dr: dra, dre, dri, dro, dru, dră, drî,
drag, dragă, drajeu, dreg, dres, drept, dreptate,
dreptunghi, dribling, dric, dropie, drojdie, drum, drumeţ,
drâmbă, adresă, Adrian, Andrei, mândru, catedră, cadran.
Pr: pra, pre, pri, pro, pru, pră, prî,
praf, prag, praz, practic, preţ, prezent, preface, premiu, prind,
prinţ, pricep, privesc, priză, primăvară, prieten, prost, probă,
prosop, profesor, prun, prunc, Prut,
aproape, aprind, opreşte, capră, impresie, împrumut.
Br: bra, bre, bri, bro, bru, bră, brî,
brad, braţ, brav, Bran, bravo, breaz, breton, brici, briceag,
brigadă, briză, bronz, bronzat, broască, brotac, brut, brutar,
brusc, brumă, ibric, obraz, obraznic, umbră, îmbracă, dezbracă, umbrelă.
Cr: era, ere, cri, cro, cru, eră, crî,
crai, crap, cracă, cravată, cratiţă, cred, creţ, creion, creşte,
creangă, creion, crimă, crivăţ, criză, crom, croitor, crocodil,
crochete, cronometru, crud, cruce, cruzime, crâng,
acrobat, încredere, acrit, ocrotit, încreţit, lacrimă.
Gr: gra, gre, gri, gro, gru, gră, grî,
grai, gras, gram, grajd, gratuit, gramatică, greu, grec, greşit, grevă, greaţă, greutate,
gri, gripă, grijă, grindină, Grigore, gros, groapă, groază, grup, grupă, grămadă,
grindină, grădiniţă, grâne, grâu, agrafa, îngrijeşte, fotograf, ogradă, program.
Fr: fra, fre, fri, fro, fru, fră, frî,
frate, Fram, frază, fracţie, fractură, frac, frecţie, freză, frig, frige, frişcă, frigider,
front, frontieră, fruct, fructe, frumos, frunză, frânt, frână, frământă, Africa, cifră,
refren, înfrânt, înfricoşat, înfrunzit, sufragerie.
Vr: vra, vre, vrei, vro, vru, vră, vrî,
vraf, vraci, vrajă, vrăjit, vrabie, vrej, vrem, vreme, vreau, covrig, Avrig.

4. Propoziţiile

Rada râde.

Corina are mere şi pere.

Rică are o carie dureroasă.

Mara sare coarda.

Camera e mare şi curată.

140
Traian trece strada.

Prietenul meu a luat premiul I.

Adriana şi Andrei merg pe drum.

Bradul înalt face umbră deasă.

Am desenat un crin cu creionul.

Grigore îngrijeşte grădina.

Fratele meu rezolvă fracţia.


5

Eu vreau un covrig.

Material verbal pentru consolidarea sunetului R


I. Ajutaţi copilul să pronunţe corect sunetul R, apoi să memoreze versurile:
1. Poezii
Rică
Rică nu ştia să zică
Râu, răţuşcă, rămurică
Dar de când băiatul învaţă
Poezia despre raţă,
Rică ştie acum să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.

Rândunica
De la streşini la cireşul
îmbrăcat în mii de flori,
Rândunica dă îndemnul
- Hai la zbor, dragi puişori.

Cârtiţa
Pe movila din ogor
Cu căciula de ţărână
Iese-o cârtiţă bătrână
Să se uite la tractor.

141
Bradul
Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme
Măreţul brad, pe vârf de plai,
Stă verde-n orice vreme.

Hoaţa
Pisicuţa noastră hoaţă
A făcut o boroboaţă,
în cămară a intrat
Pe furiş şi a furat
O bucată de friptură.
Mama nu ştia că fură:
O credea foarte cuminte!
Dar de-acuma înainte,
Dacă-o mai fura vreodată,
Vai de blana ei tărcată!

2. Frământări de limbă:
Capra calcă piatra,
Piatra crapă-n patru,
Crape capul caprei
Precum piatra în patru. Trei olteni trecură Oltul.
înapoi trecu Rădoi.
Câţi olteni trecură Oltul
înainte şi-napoi?

3. Joc de cuvinte
„Sinonime prinse-n rime“

Am să fiu aviator,
Un pilot cutezător,
Şi-am să zbor adeseori
Prin covoarele de nori.
(N . T a c h e , Sinonime prinse in rime, E d itu ra T e o ra , B u c u r e ş ti, 1 9 9 8 .)

142
Material verbal pentru diferenţierea consoanelor L —R

I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime:
lac - rac sale - sare
lamă - ramă moale - moare
lasă - rasă alamă - aramă
ladă - radă clamă - cramă
lege - rege clemă - cremă
lob - rob glas - gras
loz - roz val - var
luptă - ruptă Lică - Rică

2. Cuvinte conţinând sunetele L - R


9

pălărie umbrelă calendar felinar aprilie primul culori călare peretele aglomerat
rămurele tricolor albastru stoluri flacără străluceşte soarele corul floare

3. Propoziţii
Raluca ascultă la radio.
Rareş a colorat lalelele.
Alecu trece călare pe cal.
Rapidul e tare aglomerat.
Lalelele trebuie rărite.
Lili rupe rămurelele.
Drumul trece pe marginea lacului,
îmi plac culorile tricolorului.
Soarele răsare pe cerul albastru.
Păsările călătoare pleacă în stoluri spre ţările calde.

II. Ajutaţi copilul să distingă consoana L de R, apoi cereţi-i să memoreze versurile:


1. Poezii

Leul
De copii e sala plină
Şi cu toţi aplaudau,
La a flăcării lumină
Când prin cerc leii treceau.

Lebăda
Lacu-n soare străluceşte
Şi în legănări de vals;
Cu o lebădă mireasă
S-au prins nuferii în dans.

143
Răţuşca
O răţuşcă buclucaşă
Cu papucii roşiori
Către baltă, să se scalde
A pornit-o de cu zori.

Corul de pe lac
Oac, oac, oac!
Dinspre lac
Se aude un brotac.
Ba mai mult,
în urma lui,
într-un cor al nimănui,
Zi şi noapte
Nu mai tac,
Tărăboi, întruna fac,
Se întrec fără pereche
Broaştele după ureche.

Tot ce e pe lume
Tot ce e pe lume Flori ne dau grădinile,
Are-un rost anume: Ouă dau găinile
Mărul ne dă merele Pânza n-o dă inul
Părul ne dă perele, Strugurii dau vinul,
Norii ne dau ploaia. Peşte ne dau bălţile,
Lâna ne-o dă oaia, Minte ne dau cărţile.
Somnul ne dă visele, Miere dau albinele
Caisul, caisele. Omul bun dă binele.
Grâu ne dau ogoarele
Şi lumină, soarele.

3. Ghicitori
Aşezată pe cuptor
Toarce-ntruna fără spor.
Căci nu dă-ntr-o săptămână
Nici măcar un fir de lână.
(pisica)

Am o floare, mândră tare,


Cu parfum şi cu culoare.
Te înţepi când rupi un fir
Că e fir d e ...........
(trandafir)

144
Anexa 1
O B I E C T I V : F ix a r e a ş i c o n so lid a re a s u n e tu lu i , , S “.
C E R IN Ţ E : C ite ş te im a g in ile , p ron u n ţân d cu aten ţie su n etu l „ S “ .
C o lo r e a ză !
Anexa 2
O B I E C T I V : F ix a r e a ş i c o n so lid a re a s u n e tu lu i , , Z “.
C E R IN Ţ E : C ite ş te im a g in ile , p ron u n ţân d cu a ten ţie su n etu l „ Z “ .
C o lo rea ză !

146
Anexa 3
O B I E C T I V : F ix a r e a ş i c o n s o lid a re a s u n e tu lu i „ Ş “.
C E R IN Ţ E : C ite şte im a g in ile , p ron u n ţân d c u a ten ţie su n etu l „ Ş “ .
C o lo rea ză !

147
Anexa 4
O B IE C T IV : F ix a r e a ş i c o n s o lid a re a s u n e tu lu i „ J “.
C E R IN Ţ E : C ite şte im a g in ile , p ron u n ţân d cu a ten ţie su n etu l „J“ .
C o lo rea ză !

148
Anexa 5
OBIECTIV: D iferenţierea în vorbire a consoanelor „ S - Z “.
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „S“, „Z“.
Scrie litera „S“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „S“.
Scrie litera „Z“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Z“.
Colorează!

149
Anexa 6
OBIECTIV: D iferenţierea în vorbire a consoanelor „ Ş - J “.
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „Ş“, „J“.
Scrie litera „Ş“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Ş“.
Scrie litera „J“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „J“.
Colorează!

150
Anexa 7
OBIECTIV: D iferenţierea în vorbire a consoanelor „ S - Ş “.
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „S“, „Ş“.
Scrie litera „S“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „S“.
Scrie litera „Ş“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Ş“.
Colorează!

151
Anexa 8
OBIECTIV: Diferenţierea în vorbire a consoanelor „Z - J
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „Z“, „J“.
Scrie litera „Z“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Z“.
Scrie litera „J“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „J“.
Colorează!

152
III.
Să citim
cu... plăcere
Exerciţii pentru învăţarea citirii
(Prevenirea dislexiei)

Ne propunem în acest capitol să atragem atenţia asupra acelor etape care marchează evoluţia
în învăţarea citirii şi asupra unor aspecte care pot părea mai dificile cititorului începător.
Ideea principală este că dificultăţile trebuie prevenite pregătind corespunzător fiecare etapă
în parte.
Pregătirea copilului pentru însuşirea limbajului scris începe devreme, în perioada preşcolară,
în mediul familial şi în cel al grădiniţei, şi este influenţată puternic de importanţa pe care părinţii o
acordă cărţilor.
I. înainte de toate, trebuie trezit interesul copilului pentru lectură, iar acest aspect este
necesar să fie instalat mult înainte de perioada şcolară.
Pentru preşcolarii mici, implicarea părinţilor în iniţierea deprinderilor de utilizare a cărţilor
(prin citirea împreună cu copilul a cărţilor cu imagini) este foarte importantă. Această activitate este
foarte plăcută pentru copil, mai ales pentru că se realizează o colaborare între părinte şi copil, prin
care acesta din urmă va conştientiza legătura dintre imagini şi textul tipărit.
II. Stimularea interesului copilului pentru cărţi va influenţa procesul de învăţare a
descifrării cuvintelor tipărite. Primii paşi efectivi se fac în perioada preşcolară prin conştientiza­
rea fonemelor, adică sunetele care formează cuvintele. Discriminarea fonematică precede învăţarea
literelor. Literele vor avea un sens pentru copil numai dacă le va înţelege ca pe nişte senine care
reprezintă, în scris, sunetele ce alcătuiesc cuvintele.
încă de la primele exerciţii de învăţare conştientă a fonemelor putem folosi literele,
deoarece sunt un sprijin în efortul de diferenţiere a sunetelor. Fiecare sunet are litera lui care îl
reprezintă. Exerciţiile de antrenament în acest sens se parcurg în ordinea dificultăţii lor. Veţi
observa, deci, că în fişele noastre se începe cu sesizarea primului sunet din cuvânt, accentuând trei
situaţii: când acesta este o vocală, când este o consoană care permite o emitere prelungită (s, ş, z,
j , f v) şi apoi când este o altă consoană. Acesta este un prim grad de dificultate.
Gradul următor de dificultate urmăreşte identificarea ultimului sunet din cuvânt, punând şi el
accent pe două tipuri de exerciţii: mai întâi cu cuvinte care se termină în consoane şi pe urmă cu
cuvinte care se termină în vocale.
Cel mai înalt grad de dificultate ce priveşte identificarea sunetelor/literelor din cuvinte
vizează precizarea atât a primului sunet din cuvânt cât şi a ultimului, urmărind totodată consolidarea
şi verificarea celor învăţate. Numai după aceea putem trece la o etapă ulterioară.
III. Cea de-a treia etapă în învăţarea citirii este etapa de analiză fonetică: căutarea poziţiei
în cuvânt a unui sunet dat: la începutul, la sfârşitul sau în interiorul cuvântului.
Copilul are în faţă literele încă de la primele exerciţii, şi va fi învăţat să asocieze sunetul
cu litera. De fiecare dată când dă răspunsul corect, va copia litera mare de tipar în locul indicat.
După acest model exerciţiile pot fi diversificate de educator sau părinte până când copilul ajunge
să diferenţieze fără probleme sunetele componente ale unui cuvânt şi în acelaşi timp învaţă să
recunoască toate literele.
Subliniem şi aici că este foarte importantă respectarea parcurgerii secvenţiale a tuturor
etapelor şi a gradelor de dificultate aferente. De aceea trebuie să se lucreze individual, urmând
ritmul fiecărui copil şi nu vom trece la altă etapă până nu este parcursă corect cea anterioară şi
aprofundat conţinutul pe care îl vizează.
IV. Exerciţiile de sinteză din această secţiune cuprind, pentru început, cuvinte formate din
două sunete (vocală-consoană), şi apoi din silabe (vocală-consoană şi consoană-vocală).

154
Citirea cuvintelor formate din trei litere (consoană-vocală-consoană) se exersează cu ajutorul
structurilor în care o singură literă se schimbă, pentru facilitarea sintezei. Scopul este formarea
preciziei şi rapidităţii citirii, pe de o parte, iar pe de alta, a-i da copilului siguranţă şi încredere de la
primii paşi.
Fişele cu serii de cuvinte din care lipseşte o literă sau o silabă urmăresc exersarea reprezen­
tării succesiunii fonemelor în cuvânt.
Pentru cerinţele care par mai grele cititorului începător oferim fişe de exerciţii cu dificultate
progresivă, cum sunt cele pentru grupul consonantic, pentru diferenţierea literelor ă, î şi â şi pentru
învăţarea grupurilor ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi.
Ultimele fişe din această secţiune vizează consolidarea deprinderilor de citire corectă. Sunt
propuse exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii, de separare a cuvintelor din propoziţii, apoi
scurte texte, pentru identificarea greşelilor şi punerea semnelor de punctuaţie adecvate într-un text.
*
* *
Fiecare pagină din secţiune este o fişă de lucru. Alegerea şi modul de utilizare a fişelor,
independent sau cu ajutorul adultului, se va face în funcţie de vârstă, de nivelul de pregătire al
copilului sau de tipul dificultăţilor pe care le întâmpină. Important este să ştim pentru fiecare copil
în ce etapă se află şi ce tip de exerciţii îi este util.
Fişele care presupun formarea deprinderii de sinteză a cuvintelor polisilabice şi a propozi­
ţiilor, potrivite pentru şcolarii mici ca lucru independent, pot fi folosite foarte bine de cadrele
didactice din grădiniţe, ca exerciţiu oral pentru conştientizarea fonetică.
*
* *
De modul în care este îndrumat copilul în învăţarea citirii depinde ca el să evite sau nu a
recurge la ghicirea cuvintelor sau la citirea mecanică.
Conducând copilul pas cu pas, el va câştiga precizie, rapiditate, siguranţă şi mai ales interes
pentru citire. învăţarea citirii nu trebuie să însemne pentru copil efort, nesiguranţă, teamă de eşec. în
acest context, rolul adultului, educator sau părinte, este de a preveni dificultăţile.
De aceea, am afirmat noi că toţi copiii trebuie să înveţe să citească cu plăcere, să găsească
astfel motivaţia intrinsecă de a progresa, pentru că fiecare etapă depăşită le va deschide accesul la
înţelegerea şi dobândirea de informaţii.

155
Fişa 1

Cu ce sunet începe cuvântul?


A E I O U
a e i o u
Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera potrivită.

156
Fişa 2

• Cu ce sunet începe cuvântul?


S Z Ş J F V
S Z Ş j f V
• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera potrivită.

157
Fişa 3

• Cu ce sunet începe cuvântul?


M N T D T H 9

m n t d t h
9

• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera potrivită.

158
Fişa 4

• Cu ce sunet începe cuvântul?


R L C G P B
r 1c g p b
• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera potrivită.

159
Fişa 5

• Cu ce sunet se termină cuvântul?


• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera potrivită.

160
Fişa 6

• Cu ce sunet se termină cuvântul?


• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera potrivită.

161
162
Fişa 8

Cu ce sunet începe şi cu ce sunet se termină cuvântul?


Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera potrivită.

1- 1 e=a 1 1- 1
1 -1
I

L=J
1

u --------- J

163
Fişa 9

Unde se aude în cuvânt sunetul indicat:


la început, la sfârşit sau la mijloc?
Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera corespunzător poziţiei.

R r

L 1
A I
i

164
Fişa 10

Unde se aude în cuvânt sunetul indicat:


la început, la sfârşit sau la mijloc?
Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera corespunzător poziţiei.

S s

ş ş

165
Fişa 11

• Unde se aude în cuvânt sunetul indicat:


la început, la sfârşit sau la mijloc?
• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera corespunzător poziţiei.

M m

N n

166
Fişa 12

• Unde se aude în cuvânt sunetul indicat:


la început, la sfârşit sau la mijloc?
• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera corespunzător poziţiei.

T t

D d

K
THiZÎijLÎijfcr

167
F işa 13

• Unde se aude în cuvânt sunetul indicat:


la început, la sfârşit sau la mijloc?
• Citeşte imaginea şi scrie în căsuţă litera corespunzător poziţiei.

p P

(j§ ,

& > %

B b

168
169
F işa 15

• Citeşte litera mare şi încercuieşte litera mică de tipar


corespunzătoare, de câte ori o întâlneşti.

N n e i a m n t a e u g p s u a n e V N

ş ş g e h a l e ş e a z k e d r s u i ş
T t e f i l t f h u i k l t r n o l m T

D d e d i t c o u l r m d n f b p c j D

F f n b m u c o f e u z d v n b f t z F

G g u h l a e m g u s c l i o j u r h G

V v n l p m a e p b c v x d r v l a t V

z z o s u c l y e a d i m z o u c z e Z

J j e c r a j r l h o r n u r j sm k J

H h s r m l n o c v r h u j h l n u r H

T
9
ţ s a e o f s ţ i u t z x g j ţ s k T9

/\
I î c m u p s î e b p k l i n s î p V I

A
w

ă a â u o î e n â i j r ă î s o ă 1 A
w

170
Fişa 16

• Uneşte litera mare cu litera mică care îi corespunde.

A i N P

E 0 T t
5

/V

I a D 1

0 u Ş Z

U e T5 j

M c F h
/V
w

A a V t

C m Z n

R i G ş

L b H f

s r J V

/y

B s I g
w
/V

A a P d
171
F işa 17

• Citim cuvinte:

am an au om el in un
ac as aş os eu ia ud
aş al ai oi ei ie uş

ai ia al la un nu
an na ac ca ud du
aş şa as sa ie ei

• Citim silabe:

ma sa şa na ta fa
me se şe ne te fe
mi si Şi ni ti fi

mo so şo no to fo
mu su şu nu tu fu

pa za da la ra ba
pe ze de le re be
pi zi di li ri bi
po zo do lo ro bo
pu zu du lu ru bu

172
F işa 18

• Citim cuvinte:

sac rac lat mac


sar ras lac mal
sap rad las mat
sat rar lan mai

pas sac var cor


ras lac car dor
las fac far vor
vas rac zar lor
nas tac bar nor

sat fin foc ros


bat vin loc roz
pat tin
5
soc rol
lat din toc rod
mat pin şoc roi

sac pac ras dor par


soc poc ros dur por
suc pic rus dar pur
sec puc râs

sar pas bac


ser pis bec
sur pus boc

17 3
F işa 19
/V
• In ce ordine aşezi literele pentru a forma cuvinte (1)?
• Atenţie: uneori, cu aceleaşi litere aşezate în altă ordine, formăm
cuvinte diferite.
• Exemplu: S C A — ►S A C
13 2 12 3

IP A ---►

SNA —

TS A —

CL A ---►

ĂRM —

RPĂ -- ►

R D A ---►

ELU -- ►

OFC ►

seu ►

Ă AP -- ►

174
Fişa 20

• în ce ordine aşezi literele pentru a forma cuvintele (2)?

LV A -----------

EAR _______ _______ _______ _______

IDO ---------- ----------

RBO _______ _______ _______

DPO ---------- -----------

DRO ----------- -----------

CRA ---------- ----------- -----------

RSU _______ _______ _______

CSAA _______

SMAA _______

NCAA _______

R M A A _______ _______ _______

PNĂ A _______

EERM ----------

175
Fişa 21
/V

• In ce ordine aşezi literele pentru a forma cuvintele ( 3)?

RPEE _______

EETF ----------

R M A E _______________ ________ ______

RDAE _______ _______ _______

V CA A _______

UĂCN _______

TRAE _______ _______ _______

RNTU _______

RTPO _______

RTTO _______

RTCO _______

NLUA ----------- -----------

A S RE ---------- ----------- -----------

176
Fişa 22

• Uneşte cuvintele scrise cu litere mari cu aceleaşi cuvinte scrise cu


litere mici:

SAC NAS CAP PAT

nas cap pat sac

LAC CAL POD DOP

pod dop cal lac

LEU MĂR FOC PAI

măr leu pai foc

SAT DAR RAD ARD

dar ard sat rad

REA AER ERA ARE

era are rea aer

177
F işa 23

• Completăm cuvântul scriind silaba care lipseşte:

te-le-vi- -le-vi-zor te- -vi-zor

te-le- -le-fon te- -fon

pan-ta- -ta-loni pan- -Ioni

pa-să- -să-re pa- -re

bom-boa- -boa-ne bom- -ne

ca-ra-me- -ra-me-le ca- -me-le

as-pi-ra- -pi-ra-tor as- -ra-tor

ca-na- -na-pea ca- -pea

iu-că-ri- -că-ri-e ju- -ri-e

pă-pu- -pu-şă pă- -şă

hi-po-po- -po-po-tam hi- -po-tam

fo-to-gra-fi- -to-gra-fi-e fo- -gra-fi-e

e-le- -le-fant e- -fant

lo-pa- -pa-tă lo- -tă

178
Fişa 24

• Ce literă lipseşte din cuvânt?


• Completează litera potrivită.

televizo elevizor te evizor tel vizor

dula ulap du ap dul p

panto an to f pan of pant f

pantalo antalon pan alon pant Ion

gara araj ga aj gar j

sala alam sa am sal m

vapo apor va or vap r

fotoli otoliu fo oliu fot liu

acoperi coperiş aco eriş acop riş

bebelu ebeluş be eluş bebel ş

balo alon ba on bal n

zahă ahăr za ăr zah r


w • w w • w
găin ama gai a gă nă

coco ocoş co oş coc ş

179
Fişa 25
• Schimbând o singură literă, vom avea alt cuvânt.
• Citeşte:

I.

masă —> casă tai —» tei


cap — > cal sac -> suc —> soc
cai — > tai ban bun -> bon
cană — > rană ton —> tun —> ten
cos —> coş râde -> rade —> rude
vacă —> vază raci —> reci —» roci
copac —» copan daci —> deci —> duci
crapă —> clapă mere —> mire —> mure
glas —» gras coleg -> culeg
creşte —» cleşte copac —> capac
II.
casă —>case cal —> cai

fustă —» fuste leu lei


albină —> albine porumbel — > porumbei
veveriţă. 9
—» veveriţe 9
câine —> câini
vişină —> vişine căţel9
—> căţei 5

cămilă —» cămile peşte peşti


- »

rată 9
—> rate 9
maşină > maşini

banană —» banane iepure > iepuri


w • w

bluză —> bluze gama găini


— >

alună — alune
» vulpe vulpi
— >

oală — oale
> păpuşă păpuşi
— >

180
F işa 26

• Am adăugat o singură literă. Ce s-a întâmplat?


• Citeşte cuvintele:

lup-lupi caiet-caiete

cocoş-cocoşi tramvai - tramvaie

ban-bani scaun-scaune

doctor-doctori pahar-pahare

elev-elevi sat-sate

nor-nori lat-late

pantof-pantofi frigider- frigidere

delfin-delfini aragaz-aragaze

cerb-cerbi elev-eleve

ciorap-ciorapi aparat-aparate

pantalon-pantaloni calendar- calendare

corcoduş - corcoduşi penar-penare

purceluş -purceluşi palat-palate

bebeluş-bebeluşi abecedar-abecedare

pinguin-pinguini vas-vase

181
Fişa 27

• Exerciţii pentru grupuri consonantice.


• Citeşte cuvintele:

sud - surd dor - dorm


nod - nord cod - cord
pot - port con - corn
cot - cort ton - torn

care - carte pun - prun


pare - parte pune - prune
pene - perne bun - brun

cai - scai tai - stai


cap - scap top - stop
cot - scot sun - spun

top - stop - strop


tai - stai - strai

tei - trei rai - trai


patu - patru rost - prost
pata - pasta cal - calm

pune - punte cale - calme


lene - lemne pun - pumn
mine - minte pata - panta

182
Fişa 28
W

A ă
• Citeşte cuvintele:

gg&
üw
măgar mazăre cămilă
W *1 V

• Scrie litera ă acolo unde lipseşte şi citeşte:

la _r b iat m__nuş__ P 1 rie


sta V r c tel
9
m__tuş__ P P die
ia P r b rbat p_puş c 1 rie

• Litera î se scrie la începutul şi la sfârşitul cuvântului („încet4‘/„târî“):


• Citeşte cuvintele:

183
Fişa 29

/\
a

• Citeşte cuvintele:
A

in râd rând plâng


încă gât gând stâng
înot cât cânt crâng

j A A •

târâie mângâie mâncare hârtie


mârâie dârdâie zâmbet pârtie
bâzâie bâlbâie cântec bârlog

• Completează cuvintele, scriind litera â acolo unde lipseşte.


• Citeşte propoziţiile:

Eu sunt rom__n.
Ţara mea este Rom__nia.
Vorbesc limba rom nă.

184
F işa 30

• Completează cuvintele ce redau obiectele desenate,


scriind literele ă şi â
• Citeşte cuvintele:

A AL
)
m n 1 m ie t n r lum n ri
î\

fJ
v n tor şop rl g sc b tr n

• Completează, scriind literele ă şi â la locul potrivit.


• Citeşte cuvintele:

m n c nt st nc s__rm__
1 n p nd st ng b m
P n p nz br nz c rm
z n 1 ng bl nd y rst

g nd cel p m nt m n nc
v nz tor m n nc s m nţ
c nt reţ v z nd fi m nd
s mb t z c m nt pl p nd

185
Fişa 31

• Atenţie! Citeşte şi transformă litera a în ă sau â, după caz:

A m m ancat un mar.

L am aia este acra.

Pe câm p am văzut un m anz.

Sam bata am cum părat o pălărie frum oasa.

M ariuca nu vrea sa ram ana singura.

A m băut apa rece şi m a doare gatul.

V ânătorul are puşca şi un câine de vanatoare.

L anga pădure sta un padurar batran.

La prânz am m ancat doua oua cu branza.

M âine m ancam acasa îm preuna cu bunica.

186
F işa 32

Ce ce

xWr
T i <
cerb rinocer ace

Ci ci

# |

ciocan bicicletă arici

• Ce lipseşte: ce sau ci?


• Completează şi citeşte:

pa piti reşe apă


copa r popi as
con rt lipi papu __meală

187
Fişa 33

• Adaugă litera e şi apoi litera i.


• Citeşte cuvintele:
Exemplu:
tac -» tace —» taci

fac -> fac_ fac_


duc —» duc_ -» duc_
aduc aduc_ —» aduc_
plac plac_ plac_
trec —
» trec_ -> trec_

• Citeşte şi completează scriind cuvântul potrivit:

un ac —> d o u ă ...........

un copac -> d o i..............


un porc d o i..............
un bici d o u ă ...........
o pisică -> d o u ă ...........
o budincă -» d o u ă ...........
un capac -> d o u ă ...........
un melc -> d o i..............
un rac -> d o i..............
un pitic -> d o i..............
un mac —> d o i..............
un ibric -> d o u ă ...........
o furnică -> d o u ă ...........

188
Fişa 34

Ge ge

geantă deget minge

Ce lipseşte: ge sau gi?


Completează şi citeşte:

re nă m min
sân pa nă mar ne
ful neral covri
189
Fişa 35

• Adaugă litera e şi apoi litera i.


• Citeşte cuvintele:
Exemplu:

fug -» fuge —
> fugi

sug —
> sug_ -> sug_
aleg -> —» aleg_
aleg-
culeg -*■ euleg_ -> euleg_
merg -> merg_ —
» merg_
plâng -> plâng_ -> plâng_
sparg -> sparg_ -> sparg_
ling —
> ling_ ling-
ating —
» ating_ —
> ating_
trag -> trag- -> trag-

• Citeşte şi completează scriind cuvântul potrivit:

un fag —
> d o i..............
un frag -> d o i..............
un fulg ->• d o i..............
un covrig -> d o i..............
un cârlig —>
• d o u ă ...........
o creangă -> d o u ă ...........

190
Fişa 36

• Citeşte: ce-ge şi ci-gi


• înlocuieşte: ce cu ge şi ci cu gi.
• Citeşte cuvintele:

rece -» re reci re
cer -» r lunci —
> Iun

faci fa
roci -> ro

• Citeşte şi completează ce lipseşte: ce, ci, ge sau gi.

Un ari__se plimbă prin pădure.__ rul s-a întunecat


şi a în__put să plouă. Ari__ul s-a adăpostit sub nişte
uper__. în__t, în__t uper__le au crescut şi
ari__ul s-a grăbit să ple__. A văzut o căsuţă mică în
care locuiau doi piti__. El le-a __rut să îl lase şi pe
el în căsuţa lor.
5

- Nu am să stau de__aba, a spus ari__ul, am să vă


aduc zmeură şi fra__.
- Nu trebuie să ne ro__, au spus __i doi piti__.
Ne fa__ plă__re să stai cu noi.

191
Fişa 37

Che che

1 ^ »& £
cheie ochelari rachetă

Chi chi

J* a\
U *—
*J

i \
chinez chibrituri ridichi

• Ce lipseşte: che sau chi?


• Completează şi citeşte:

ro e ra tă un pa t
tară P i ure
0 pere nar piu

19 2
Fişa 38

• Citeşte: ce - che
• Ce lipseşte ce sau che?
• Completează şi citeşte cuvintele:

__r lie tre pa t


Mar__la ridi bri tă ră ală

• Citeşte: ci - chi
• Ce lipseşte ci sau chi?
• Completează şi citeşte cuvintele:

buni un sa scoi
nez s uri por li d

• Citeşte perechile de cuvinte şi încercuieşte cuvântul corect:

ceară sau cheară


ceală sau cheală
pache sau pace
parchet sau pacet
ochi sau oci
mechi sau meci
rochie sau rocié
lipichi sau lipici

193
Fişa 39

• înlocuieşte: che cu ce şi chi cu ci.


• Citeşte cuvintele:

chel -> i China -> na


ochean —
» o an chinez nez
chei i ridichi ridi
Tache —
> ta vechi ve

• Citeşte propoziţiile şi corectează ce este greşit:

Bunichii mi-au cumpărat o rochiţă cu florichele


colorate.
Marchela şi-a pierdut ocelarii.
Pisichile prind şorichei.
Vechinul meu este chel mai bun prieten.
Pe căţelul meu îl cearnă Tedi. El are urechile michi şi
ocii frumoşi.
/\
In povestea „Ridicea uriaşă“ şorichelul credea că este
chel mai puternic.

194
F işa 40

Ghe ghe

¿ § 2
T

ghete ghem îngheţată

Ghi ghi

f
w

i j

ghinde ghiocel ghivece

• Ce lipseşte: ghe sau ghi?


• Completează şi citeşte:

ozdan ată
5
triun
tuş mpe un e
în te li an pard

195
Fişa 41

• Ce lipseşte: ge sau ghe?


• Completează şi citeşte cuvintele:

am tar
9
__amantan
re mer__ ba tă
A i
m t
9
cule ve ază

• Ce lipseşte: gi sau ghi?


• Completează şi citeşte cuvintele:

pa nă ps nere
mpe ru__nă rlandă
mar__ne nion re nă

• Citeşte perechile de cuvinte şi încercuieşte cuvântul corect:

plânge sau plânghe ghirafa sau girafa


dunghi sau dungi general sau gheneral
alegere sau aleghere crenghi sau crengi

giveci sau ghiveci


ligean sau lighean
gheare sau geare

196
Fişa 42

• înlocuieşte: ghe cu ge şi ghi cu gi.


• Citeşte cuvintele:

ghem -» __m unghi un


ghene -> ne gheme -» me

leghe -> le
Gheorghe -» or

• Citeşte propoziţiile şi corectează ce este greşit:

Gherul a îngeţat gheamul.


Am cules ginde şi le-am pus în giozdan.
Primăvara trecută am pus bulbi de giocei în
givece.
La grădina zoologhică am văzut ghirafe.
Am căzut pe geaţă şi m-am lovit la ghenunchi.
Ghina citeşte o carte cu multe paghini despre un
reghe şi o reghină.

197
Fişa 43

C e-C he C i-C hi G e-G he G i-G hi


ce-che ci-chi ge-ghe gi-ghi
• Citeşte toate grupurile de litere de mai sus.
• Citeşte şi completează cuvintele cu grupul de litere care lipseşte.

Ei îm i__tesc poveşti.
Bunicul îşi pune o___larii şi în__pe să __tească.
Ascult până când __nele coboară în__t peste o__şi se
în___d.
Mă trezesc când aud cânte__le păsărilor.
/V

Im ipla__ vara.
Pot să mănânc multă în___ţaţă.
Mă condu__ la şcoală un___ul meu.
Am __tit o carte cu ___citori.
Bri__agul este un cuţit mai mic.
La munte mi-au în___ţat pi___oarele pentru că nu am
avut___te groase.
Dimineaţa, o vrăbiuţă bate c u ___ocul î n ___amul meu.
Am un căţel cu o ure___albă şi una neagră, pe care
îl amă ri.

198
Fişa 44

• Ce cuvânt lipseşte din propoziţie:


pe, în, la, cu, se, de, să, un, o, a, din, sub, e, şi

Cartea este___masă.
Sora mea m erge___şcoală.
Eu a m ______pisică.
V reau___plec departe.
Eu am -----------------------------
căţel.
9

E a ___culcă devreme.
E i___ du c___ parc.
Am pus haina___dulap.
A n a_____prietena mea.
Am scos haina___dulap.
Am găsit pantofii___pat.
Andrei___plecat___şcoală.
Ionel___Dan sunt colegi.
A lina___cumpărat prăjituri.
A na___Gabi sunt prietenele mele.
Elena___adus bomboane.
A
îmi place___m erg___ şcoală___ mama.
A m ___coleg___ bancă simpatic.
Ieri am uitat___şcoală___ carte___ bancă.

199
Fişa 45

• în ce ordine aşezi cuvintele pentru a forma o propoziţie?


Exemplu: are un Mama măr.
2 3 1 4

I.
• ou un am Eu
• bine Dan citeşte
• Eu scriu ştiu să
• vreau Eu plec Gabi cu să munte la
• meu Prietenul mine la vine
• mică Eu pisică am
• adus un Tata a acasă căţel
II.
• câine avem un noi
• plec şcoală la mâine
• plec nu mâine şcoală la
• la merg vara mare
• jucării toţi copiii vor
• cărţi eu multe frumoase am
9

• cofetărie şi fost am la cumpărat am prăjituri


• meu nu vorbească ştie papagalul să

200
Fişa 46

• Separă cuvintele din propoziţii:


Exemplu: Eu/am/note/bune.
Amprimitcărţinoi.
Colegulmeuestefoartecuminte.
Emilpleacăsinguracasă.
Eunumăducsinguraacasă.
Aşvreasămăj octoatăziua.
Mamaîmispunesăscriufrumos.
/V

Invacanţăamsăpleclabunici.
Mamaafacutuntortmare.
Anaaaduslaşcoalăocutiecubomboane.
Mamaaauzitcănuamfostcuminte.
/V

Invacantăamsăcitescmultecărtifrumoase.
9 9
/V

Invacanţăaşvreasăpleclamareşilamunte.

• Separă cuvintele din propoziţii:


• Care este începutul şi sfârşitul fiecărei propoziţii?
• Pune punct la sfârşitul propoziţiilor şi literă mare la începutul
cuvântului cu care începe fiecare propoziţie.

Înfiecaredimineaţăpleclaşcoalăîmpreunăcumamadupă
terminareaorelorbuniculmăaşteaptăînfaţaşcoliimergem
împreunăacasă (3 propoziţii)
Dupăceîmiterminlecţiilepotsămăjocdacăestefrumos
afarăiesîmpreunăcuprieteniimeicândestetimpurâtîi
invitsănejucămlamine (3 propoziţii)
AmoprietenăcarelocuieşteînBraşovînvacanţăamsăîifac
ovizităvompetrececâtevazileîmpreună (3 propoziţii)

201
F işa 47

• Caută greşelile şi spune ce trebuie corectat:


• Am pecat deacasă dimineaţă. (2)
• Am ajus la şcolă la tip. (3)
• Nu îm pace să îtârzii. (3)
/V

• In vacaţă osă am mut timp petru joacă. (4)


• Acum ştiu să citec singur povetile peferate. (3)
• Dacă sunt atet pot să sriu fără geşeli. (3)
• De ziua mea am pimt nite pataloni abaştri şi o buză
gabenă. (6)
• Pietenii mei ceimai buni sunt emil şi mircea. (4)
• Şcola va âncepe înluna septebrie. (4)
• Toţi copiii aştaptă vacanţele cu ne răbdare. (2)
• Pune semnele de punctuaţie la locul potrivit.
punct virgulă semnul întrebării semnul exclamării
• 9
9 f

Scufiţa Roşie a plecat să îi ducă mâncare bunicii


Pe drum s-a întâlnit cu lupul
- Unde te duci Scufiţă Roşie
- Mă duc la bunica să îi duc mâncare pentru că este
bolnavă
- Săraca de ea Unde stă bunica
/V

- In căsuţa de lângă marginea pădurii


-A şteaptă nu pleca uite ce flori frumoase sunt în
poieniţă Culege un buchet pentru bunica
- Aşa am să fac Ce mult o să se bucure bunica

20 2
IV.
Să scriem
ii... plăcere
Exerciţii grafice pentru învăţarea scrisului
(Prevenirea disgrafiei)

Scrisul este, după cum arată J. Ajuriaguerra, „o activitate motorie fină, foarte complexă şi
diferenţiată, a cărei formare este laborioasă şi de lungă durată. [...] Dezvoltarea psihomotorie a
copilului este iară îndoială fundamentul esenţial al dezvoltării scrisului.“
Scrisul este, în acelaşi timp, „limbai exprimat grafic“. în procesul de transpunere a
limbii în limbaj scris, rolul factorilor de structurare a activităţii în spaţiu şi în timp este foarte
important. Foaia de hârtie este un spaţiu gol în care trebuie orientate şi asamblate semnele.
Fiecare semn este definit prin forma sa, prin orientare, precum şi prin succesiunea care trebuie
respectată. (J. Ajuriaguerra)
Scrierea propriu-zisă se situează într-o sferă mai vastă de activitate: grafîsmul. Grafismul
cuprinde orice traseu care nu este literă, cu scopul de a învăţa mişcarea grafică pentru a pregăti acti­
vitatea de scriere.
Cercetările (J. Ajuriaguerra) stabilesc următoarea ordine cronologică a realizării actelor grafice
de către copil:
• 1-2 ani: prima etapă a mâzgăliturilor;
• 2-3 ani: a doua etapă a mâzgăliturilor, care constă în trasee care imită zigzaguri, cercuri,
linii etc.;
• 3 ani: apare tendinţa de a închide figurile (cercul, semicercul închis printr-o linie);
• 3-3,6 ani: desenează un cerc, reproduce linii verticale şi oblice;
• 4 ani: desenează un patrulater, reproduce figuri închise, semicercuri deschise spre stânga
sau spre dreapta;
• 5 ani: desenează triunghiul, poate realiza grafic o scară;
• 5,6 ani: poate reproduce două semne diferit orientate;
• 6 ani: desenează un romb, poate reproduce trei semne diferit orientate.
*

* *
în această secţiune propunem un set de exerciţii grafice necesare copilului înainte de
învăţarea scrisului.
Dar ce sunt exerciţiile grafice?
Ele reprezintă totalitatea exerciţiilor care îl conduc pe copil, în mod progresiv, să reproducă
trăsături (semne) după model, într-un ritm dat, repetabil, în scopul de a le educa îndemânarea
necesară scrierii.
Exerciţiul grafic trebuie conceput şi destinat perioadei preşcolare mari (5-6 ani) ca o activi­
tate care nu este nici desen, nici scriere, ci o pregătire a condiţiilor cerute de scriere dar şi de desen.
Nivelul scrierii propriu-zise presupune: exersarea motricităţii şi mai ales a motricităţii
fine manuale, coordonarea oculo-manuală, orientarea în spaţiu şi timp, cunoaşterea schemei
corporale dreapta-stânga, exersarea mânuirii corecte a obiectului de scris etc. Aceste obiective
sunt atinse prin exerciţii grafice, care trebuie să fie atrăgătoare şi uşoare.
Faptul că îi propunem copilului exerciţii grafice nu înseamnă că nu vom stimula, în paralel,
activităţile de desen şi pictură. Desenul se realizează într-un spaţiu mare (nu necesită efort), nu ţine
de respectarea unor succesiuni, de imitarea unui model etc., lăsând imaginaţia liberă atât în ceea ce
priveşte formele cât şi culorile.
Desenul însuşi este concretizarea unei imagini mintale şi aşa se explică de ce desenul este
considerat un precursor al scrierii.

204
Exerciţiile grafice propuse în această lucrare reprezintă un material destinat preşcolarilor
pentru a-i ajuta să se familiarizeze cu tehnica scrisului.
Fişele vor fi prezentate de educator sau părinte sub formă de joc, pentru a fi mai atrăgătoare.
Ele pot suplimenta alte activităţi, cum ar fi cele de corectare a vorbirii, ştiut fiind că preşcolarilor le
place foarte mult să coloreze şi să deseneze.
Obiectivele urmărite prin propunerea acestor fişe sunt:
• a controla creionul prin umplerea suprafeţelor (colorare de imagini);
• a merge pe traseu dat, controlând direcţia creionului;
• a merge pe traseu punctat;
• a învăţa direcţia sus-jos;
• a învăţa direcţia scrisului de la dreapta la stânga;
• a învăţa trasarea liniei curbe;
• a învăţa trasarea liniei frânte;
• a învăţa trasarea buclelor;
• a merge pe traseu indicat;
• a merge pe traseu punctat învăţând schimbarea direcţiei;
• a învăţa redarea unui model, cu sprijin parţial sau fără sprijin;
• a completa în mod independent o imagine exersând percepţia vizuală şi spiritul de
observaţie;
• a dobândi noţiunea de simetrie, completând fără sprijin o imagine;
• a completa un desen, exersând elementele grafice: linii drepte, curbe, cercul;
• exersarea unor elemente grafice specifice grafemelor;
• consolidarea trasării de linii drepte, oblice, frânte, curbe, cercuri, spirale;
• a realiza un traseu identic cu un model.

205
Fişa 1

OBIECTIVE: Umplerea suprafeţelor.


Controlul creionului.
CERINŢĂ: Colorează imaginile.

206
Fişa 2

OBIECTIVE: Umplerea suprafeţelor.


Controlul creionului.
CERINŢĂ: Colorează imaginile.

207
208
Fişa 4

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A controla direcţia liniei (linia curbă).
CERINŢĂ: Ajut-o pe găină să-şi găsească puiul! Nu ridica creionul de pe hârtie.

209
Fişa 5

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A controla direcţia liniei (spirala).
CERINŢĂ: Desenează zborul fluturaşului.

210
211
21 2
213
214
Fişa 10
OBIECTIVE: A merge pe traseu.
A controla direcţia liniei punctate (linia curbă).
Direcţia trasării: stânga-dreapta.
CERINŢĂ: Desenează valurile apei.

215
216
217
Fişa 13

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A controla direcţia liniei punctate (linii curbe şi frânte).
Direcţia trasării: stânga-dreapta.
CERINŢĂ: Desenează modelele de pe covor.

218
Fişa 14
OBIECTIVE: A merge pe traseu.
Controlul direcţiei liniei punctate (schimbarea direcţiei).
Executarea de „ bucle
CERINŢĂ: Desenează linia care arată cum intră soldăţelul în cutia cu jucării.

219
Fişa 15

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A controla direcţia creionului (direcţia: sus-jos).
A învăţa să deseneze linia curbă.
CERINŢĂ: Arată băiatului drumul spre cutia cu jucării! Nu ridica creionul de pe hârtie.

220
22 1
Fişa 17

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A controla direcţia creionului (direcţia: sus-jos).
Linia frântă.
CERINŢĂ: Du maşina în garaj! Nu ridica creionul de pe hârtie.

222
223
Fişa 19

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A controla direcţia creionului.
Direcţia trasării', stânga-dreapta.
A învăţa să deseneze linia curbă.
CERINŢĂ: Trasează drumul autovehiculelor către destinaţie! Nu ridica creionul de pe hârtie.

224
Fişa 20

OBIECTIVE: Trasarea de linii drepte.


Direcţia trasării: sus-jos.
Denumirea periilor.
CERINŢĂ: Desenează perii (dinţii) care lipsesc.

225
Fişa 21

OBIECTIVE: A desena un traseu.


A se familiariza cu linia frântă.
A sesiza direcţia trasării', stânga-dreapta.
A schimba direcţia.
CERINŢE: Desenează o linie aşa cum îţi indică săgeţile.
Termină de desenat fierăstrăul.

226
Fişa 22

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A încuraja controlul creionului.
A învăţa schimbarea direcţiei.
CERINŢĂ: Uneşte punctele pentru a desena obiectele de toaletă!

227
Fişa 23

OBIECTIVE: A m erge p e traseu.


A încuraja controlul creionului.
A învăţa schim barea direcţiei.
CERINŢA: Uneşte punctele pentru a desena jucăriile!

t
' V
V ' > >/ /

i O o «
i
£ /

*/
<
i •:

r s*\ \ \
"7/ 1,
(l \ \ •____ j ,
“Y 7
VV \\ _ N,

n" "7

r~- —X
r" " ' - i
f l /
' '~~'t V V|
I // i i

f' ' ( r ' ' ' /


L.J I
I
iv • f/ 1 r^ -*v/
7/-< r~ > ---( n j \ /
'— ' ' ' *\ < *"V /
•”

228
Fişa 24

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A încuraja controlul creionului.
A învăţa schimbarea direcţiei.
CERINŢĂ: Uneşte punctele pentru a desena fructele!

\
\
\
\

* \
\
/

,%
N
\
l

1
1 "V
I
/
y

t I
I
v _ y

229
230
Fişa 26

OBIECTIVE: A merge pe traseu.


A încuraja controlul creionului.
A învăţa schimbarea direcţiei.
CERINŢĂ: Uneşte punctele pentru a construi castelul!

231
Fişa 27
OBIECTIVE: A merge pe traseu.
A încuraja controlul creionului.
A învăţa schimbarea direcţiei.
A învăţa redarea independentă (fără sprijin) a unui model dat.
CERINŢE: Desenează căsuţa melcului urmărind linia punctată!
Desenează căsuţa melcului fără ajutor!

* >.
✓ s
/ V

232
Fişa 28
OBIECTIV: A învăţa redarea unui model grafic cu sprijin (linia punctată) şi fără sprijin.
CERINŢĂ: Desenează şi tu un om de zăpadă. Colorează!

233
234
235
236
Fişa 32
OBIECTIVE: A încuraja percepţia vizuală şi spiritul de observaţie.
A completa în mod independent o imagine.
A încuraja controlul creionului.
CERINŢĂ: Completează desenul cu ceea ce lipseşte!

237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
Fişa 42
OBIECTIVE: încurajarea percepţiei vizuale şi a spiritului de observaţie.
Conştientizarea direcţiei trasării', stânga-dreapta.
Redarea fără sprijin a unor modele.
CERINŢĂ: Repetă desenul, mai mic sau mai mare după cum te lasă liniile!

247
Fişa 43
OBIECTIVE: Completarea unui desen.
Exersarea unor elemente grafice: cercul, linii curbe, linii drepte.
Umplerea suprafeţelor.
Fişă de evaluare.
CERINŢĂ: împodobeşte bradul de Crăciun! Colorează!

248
Fişa 44
OBIECTIVE: Consolidarea trasării liniilor, drepte, oblice, frânte.
Familiarizarea cu direcţia scrisului: stânga-dreapta.
CERINŢĂ: Completează rândul cu aceleaşi linii şi figuri!

249
Fişa 45
OBIECTIVE: Consolidarea trasării liniilor, curbe, cercurilor, spiralei.
Familiarizarea cu direcţia scrisului: stânga-dreapta.
CERINŢĂ: Completează rândul cu linii curbe şi figuri!

250
Fişa 46
OBIECTIVE: Exersarea elementelor grafice specifice grafemelor.
Familiarizarea cu direcţia scrisului: stânga-dreapta.
Fişă de evaluare.
CERINŢĂ: Decorează căsuţa cu modelele oferite!

251
F işa 47
OBIECTIVE: A merge pe traseu într-o direcţie indicată.
A încuraja controlul creionului.
A se familiariza cu direcţia scrisului: stănga-dreapta; a schimba direcţia.
CERINŢĂ: Uneşte punctele aşa cum îţi indică săgeţile!

% \ \

l , •

/ , , l t



' ,

+-W
1

/ . •

252
Fişa 48
OBIECTIVE: A merge pe traseu într-o direcţie indicată.
A încuraja controlul creionului.
A se familiariza cu direcţia scrisului: stânga-dreapta; a schimba direcţia.
CERINŢĂ: Uneşte punctele aşa cum îţi indică săgeţile!

% V. #

i s

\
/

ir n

î
f

253
254
255
Bibliografie

AJURIAGUERRA, J. de; AUZIAS, M ; DENNER, A., Scrisul copilului, EDP, Bucureşti, 1980.
CAROL, LUIZA, Exerciţii-poezii pentru cei mai mici copii, EDP, Bucureşti, 1976.
EISENBERGER, ERNA; ELSTNER, WALTER, Wir wollen gute Sätze bauen, Ed. Hölzel Ges.m.h.
Wien, 1989.
LOVINESCU, A. V., Jocuri-exerciţiu pentru preşcolari, EDP, Bucureşti, 1979.
MUŞU, I.; VRĂŞMAŞ, E.; STĂNICĂ, C., Terapia tulburărilor de limbaj, EDP, Bucureşti, 1997.
NICULAE, TACHE; POPESCU, RADU, Poeme cu probleme, Ed. Nemira, Bucureşti, 1996.
VERZA, EMIL, Tratat de logopedie, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2003.
VRĂŞMAŞ, ECATERINA, învăţarea scrisului, Ed. Pro Humanitas, 1999.
VRĂŞMAŞ, ECATERINA (coordonator), Să comunicăm ...cu plăcere, Ed. MarLink, 2003.
*** Quest Starter - Perception, E.K.A.R.P., 1983.
*** Reading and writing - Book one - World International, Publishing Ltd., 1988.

256
Foarte mulţi copii au nevoie de sprijin pentru a vorbi corect,
pentru a scrie şi a citi. Unii dintre părinţi apelează la logoped.
Oricât de bun este logopedul, este nevoie de un parteneriat real
cu părintele pentru ca exerciţiile să fie de folos.
Cu alte cuvinte, copiii trebuie să lucreze şi acasă, iar aceste
exerciţii sunt prilej de comunicare între copil şi părinte,
de apropiere şi de... învăţare.
împreună, părinţi, bunici, educatori, copii, să învăţăm,
să ne jucăm, să vorbim, să scriem, să citim... cu plăcere.

ISBN: 978-973-0-04900-8 Preţ: 20 Lei


»