Sunteți pe pagina 1din 59

ECATERINA VRĂŞMAŞ (coordonator)

V io r ic a O p r e a • A n a S t o ic a
A d r ia n a S t a n c u • S o r in a N ic u l e s c u
E l e n a L il ia n a G ă l b in a ş u

SĂ ÎNVĂŢĂM
J
c u ... p l ă c e r e
Fişe de exerciţii logopedice
în comunicarea orală si scrisă

Supliment al
revistei învăţământul Preşcolar
3 3

2007
Să învăţăm cu... plăcere
Fişe de exerciţii logopedice
în comunicarea orală şi scrisă

Supliment al
A

revistei învăţământul Preşcolar

2007
II.
Să vorbim
cu... plăcere
Exerciţii pentru dificultăţi de pronunţie a sunetelor
(Corectarea dislaliilor)

Există unii copii care au dificultăţi în pronunţia (emiterea sau articularea) corectă a fonemelor
(sunetele limbii), silabelor sau cuvintelor. în general, spre vârsta de cinci ani, articularea fonemelor
este definitivată, dar dacă şi după cinci ani dificultăţile se menţin putem vorbi de dislalie. Dislalia
constă în deformarea unor foneme, înlocuirea lor cu altele mai uşor de pronunţat sau chiar
absenţa lor. Când părintele a constatat aceste deficienţe este bine să consulte un logoped. Colabo­
rarea cu logopedul şi continuarea exerciţiilor recomandate acasă sunt esenţiale pentru o rapidă şi
bună corectare.
în această secţiune noi vă propunem exerciţii şi material verbal pentru corectarea sunetelor:
S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ci, Ge, Gi, L şi R. Am efectuat această selecţie, având în vedere că frecvenţa
dificultăţilor de pronunţie a acestor sunete este mai mare decât a celorlalte. Sigur, pot apărea
dificultăţi şi în articularea celorlalte sunete, dar ele sunt mult mai rare şi apar în ordinea frecvenţei
la următoarele sunete: H, X, F, V, C, G, T, D, P, B, M, N şi mult mai rar la vocale.
Există metode cu caracter general folosite în corectarea dislaliilor cât şi metode specifice
pentru fiecare sunet în parte.

I. Metodele de corectare a dislaliilor cu caracter general


1. Exerciţii de respiraţie.
2. Exerciţii de gimnastică generală.
3. Exerciţii de gimnastică a aparatului fonoarticulator.
4. Exerciţii de educare a auzului fonematic şi de antrenare a atenţiei auditive.

Iată cum le puteţi executa împreună cu copilul:


1. Exerciţiile de respiraţie urmăresc: mărirea capacităţii respiratorii, obţinerea unui ritm respirator
uniform şi mai ales educarea echilibrului dintre inspir şi expir.
A A

a. învăţaţi copilul să inspire pe nas şi să expire pe gură. In inspir, trunchiul se apleacă pe


spate, abdomenul se extinde. în expir, trunchiul se apleacă în faţă, şi se revine încet la
normal.
b. Faceţi cu copilul dvs. exerciţii de suflat: Umflă balonul! Suflă fulgul şi ţine-l în aer! Stinge
lumânarea! Suflă în apă cu paiul! Abureşte oglinda! Plimbă bărcuţa pe apă! etc.
c. învăţaţi copilul diverse exerciţii de respiraţie diferenţiată în oglindă:
- 3 timpi inspir - 5 timpi expir;
- inspir alternativ pe o nară şi pe cealaltă;
- inspir pe gură şi expir pe nas;
- inspir normal şi expir lung;
- inspir lung şi expir prelungit (30 secunde).
d. Pentru a obişnui copilul să vorbească în expir (vorbitul în inspir este greşit!) faceţi
următoarele exerciţii de respirare verbală:
- pronunţăm vocale, prelung şi rar, fără efort, în timpul unui expir;
- pronunţăm silabe: consoană-vocală sau grup consonantic-vocală (de ex.: sa, respectiv
stra) în timpul unui expir;
- exerciţii ritmice de respiraţie, însoţite de mişcare (mers) şi cântec (Un, doi, un, doi /
Faceţi toţi la fel ca noi).

98
2. Exerciţii de gimnastică generală:
- exerciţii de gimnastică a membrelor într-un anumit ritm;
- imitarea mersului cadenţat şi a mersului normal;
- mişcări ale gâtului şi rotirea capului;
- mişcări ale braţelor şi rotirea lor;
- strânge şi deschide pumnul;
- exerciţii pentru întărirea musculaturii abdominale;
- exerciţii pentru întărirea musculaturii toracale;
- exerciţii de gimnastică însoţite de exerciţii de respiraţie şi emitere a unor vocale sau silabe
directe:
A - braţele lateral, pieptul înainte (inspir), pronunţia vocalei A sau a unor silabe sa, za,
la (expir);
E - braţele se păstrează lateral, dar antebraţele cu palmele întinse se aduc spre umeri în
faţă, pieptul înainte (inspir), pronunţia vocalei e sau silabe (expir);
I - braţele se ridică, se pun palmele pe cap, pieptul înainte (inspir), pronunţia vocalei i
sau silabe (inspir);
O - braţele se aduc în faţă se unesc în formă de cerc (inspir) pronunţia vocalei o sau
silabe (expir);
U - braţele în faţă, întinse (inspir) şi pronunţia vocalei u sau silabe (expir).

Observaţie
y

Toate exerciţiile de gimnastică generală se fac sub formă de joc în camere aerisite sau afară.

3. Exerciţii de gimnastică a aparatului fonoarticulator - se pot face zilnic timp de 5-10 minute:
pentru maxilare: - închiderea şi deschiderea largă a gurii;
- mişcări ale mandibulei dreapta-stânga;
pentru obraji: - umflarea şi sugerea obrajilor;
- spargerea „balonaşelor“;
pentru buze: - întinderea buzelor (zâmbim) şi rotunjirea lor (ţuguiate);
- vibrarea buzelor;
pentru limbă: - ridicarea şi coborârea limbii în interiorul cavităţii bucale; ridicarea şi
coborârea limbii la nas şi la barbă (în exterior);
- mişcări laterale în interior şi în afară;
- limbă ascuţită şi limbă „lopată“;
- vibrarea limbii între dinţi odată cu vibrarea buzelor.

4. Educarea auzului fonematic şi antrenarea atenţiei auditive


a) Se fac împreună cu copilul exerciţii de imitare a sunetelor din natură şi de pronunţie de
onomatopee:
şarpele: 555! (prelungit)
albina: bâzz-bâzz\
linişte: şşşş\ (cu degetul pe buze)
vântul: vâjj-vâjj\ (j prelungit)
oftatul: off-off-off.
vaietul: vai-vai-vail
cucul: cu-cu\, cu-cu\
găina: co-co-co cotcodac\
cocoşul: cucurigu\

99
puiul: piu-piu-piu\
gâscă: ga-ga-ga\
raţa: mac-mac\
câinele: ham-ham\
pisica: miau-miau\
măgarul: iha-iha\
porcul: groh-groh şi guiţ-guiţ\
broasca: oac-oac\
şoarecele: chiţ-chiţ\
vrabia: cip-cirip, cip-cirip\
b) Recunoaşterea persoanelor după voce sau identificarea unor surse sonore.
c) Diferenţierea pronunţiei greşite de cea corectă.
d) învăţarea corespondenţei fonem - grafem.
e) Exerciţii de analiză fonetică:
Cu ce sunet începe cuvântul?
Ce sunet se aude la sfârşit?
Unde se aude sunetul...? (la început, la mijloc sau la sfârşit)
Câte silabe are cuvântul?
Toate aceste exerciţii se vor face sub forma de joc în faţa oglinzii.

II. Metodele specifice de emitere corectă a fiecărui sunet


Explicarea şi demonstrarea acestor procedee este sarcina logopedului. Dar şi părintele/edu-
catoarea trebuie să continue şi să întărească munca acestuia. Iată ce trebuie să ştie părintele/edu-
catoarea să facă împreună cu copilul:
- Să arate la oglindă modul corect de articulare al sunetului.
- Se va demonstra poziţia corectă a limbii, a buzelor, obrajilor, maxilarelor.
- Să încerce emiterea sunetului în şoaptă, apoi cu voce normală.
- Să exerseze sunetul în silabe (după emiterea lui corectă) în poziţii diverse: iniţial, final,
median.
- Să exerseze sunetul în cuvinte şi în propoziţii.
- Să verifice dacă s-au format automatisme pentru emiterea sunetului în vorbirea independentă
a copilului cu ajutorul unui material verbal divers (poezii, texte, ghicitori, proverbe).

în afara materialului verbal oferit pentru corectarea sunetelor S, Z, Ş, J, Ţ, Ce, Ci, Ge,
Gi, L, R, în finalul acestei secţiuni se află opt fişe de lucru (anexe). Aceste fişe servesc pentru
fixarea în cuvinte, în diferite poziţii, a sunetelor corectate, consolidarea cuvintelor respective în
propoziţii şi diferenţierea sunetelor/cuvintelor care se confundă între ele. După modelul acestor
fişe se pot alcătui altele, vizând şi alte sunete a căror pronunţie este deficitară. Stimulând vorbirea
independentă, fişele prezentate pot servi şi pentru evaluare.

100
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului S
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
- plasarea limbii la nivelul incisivilor inferiori;
- formarea şanţului median al limbii pentru scurgerea suflului de aer;
- marginile limbii apropiate de dinţii arcadei inferioare;
- concentrarea suflului de aer spre incisivi;
- realizarea distanţei între dinţi de 2 mm;
- buzele deschise cu colţurile retrase în părţi (zâmbind);
- exersarea poziţiilor corecte în faţa oglinzii;
- sesizarea aerului rece cu dosul palmei, la emisia sunetului.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele:
- şarpele: sssssss.. - gâscanul: sssssss

- linişte: ssssssst...

2. Silabele:
sa, se, si, so, su, să, sâ;
as, es, is, os, us, ăs, îs;
asa, ese, isi, oso, usu, ăsă, îsâ;
sasa, sese, sisi, soso, susu, săsă, sâsâ;
sas, ses, sis, sos, sus, săs, sâs.

3. Cuvintele care conţin:


»
• S iniţial cu vocale
sac, sat, sapă, sală, sanie, sabie, salată, salam,
salopetă, salut, Sanda, Sandu, sec, senat, secat, secol,
secundă, senin, semafor, sifon, sirop, Sile, silitor,
siluetă, singur, simpatic, sobă, sodă, sonerie, somn,
sun, sub, sud, suferă, subiect, suveică, sănătate,
sărac, sărut, sâmbătă, sârmă.

• S median cu vocale
masă, casă, vase, oase, tuse, pisică, usucă, măsea,
pasăre, fasole, desen, nisip, musafir, meserie.

101
• S final cu vocale
pas, vas, nas, cos, pis, cais, fus, pus, pufos, noros, miros, rămas, compas, voios, cactus

• S iniţial cu consoane
spate, spadă, spală, spanac, sperie, spital, spion, spune, sport, spre, sprinten,
stau, stea, steag, stilou, sticlă, stop, stomac, stup, stuf,
sfat, sfert, sfială, sfoară, sfărâmat, sfârşit,
slab, slip, sloi, slugă, slănină,
scump, scoică, scutur, scăldat,
smoc, smerit, smarald, Smaranda, smochină, smântână,
stradă, strugure, stropitoare, strigă, strănut, strâmt

• S median cu consoane
castel, baston, castan, pistol, costum, fustă, destul,
mască, cască, muscă, baschet, ascultă, ascunde, biscuit, descoperit,
basma, basme, pesmet, cosmetice,
aspirină, aspect, usturoi, istorie,
castravete, castron, mistreţ

• S final cu consoane
muls, fals, vals, întors, vărs, uns, plâns, sens

• S interconsonantic
institut, transpirat, înscris, instruit, înstărit,
instrument, inspector

• S aflat de două ori în cuvânt


sosit, sănătos, serios, scos, scris, somnoros, setos,
scrisoare, înscris

102
4. Propoziţii

Sanda se dă cu sania.

Smaranda bea sirop cu sifon.

Mama iese din casă.

Pisica este sub masă.

Vasile este sănătos.

Sandu a sosit aseară din sat.

Sorin a trimis o scrisoare la Sinaia.

Cosmin are o salopetă albastră.

Sile se spală cu săpun.

Costel este serios dar sfios.

Material verbal pentru consolidarea sunetului S


Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetul „S“ :
1. Poezii
Somnoroase păsărele
Somnoroase păsărele,
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele
Noapte bună! Luna
Luna blândă şi sfioasă
Răsare de după o casă
E palidă şi frumoasă.
Spune povestea c-ar fi o crăiasă
Tăcută şi misterioasă

Ursul şi albinele
Un urs veni la o prisacă
Şi prinse pagubă să facă.
Albinele cu aprig glas
Au tăbărât pe al său nas.
„Vai, nasul meu, simt că-mi ia foc!“
Şi ursul o luă din loc.

103
Pisoii
Miau, miau, miau,
Pe-nserat,
Toţi pisoii s-au culcat.
Iar mămica lor, pisica,
La fereastră stă şi coase
Hăinuţe noi şi frumoase.

2. Ghicitori
Sunt cu foi, nu sunt copac,
Haină nu-s, dar sunt cusută,
Nu sunt om, dar vezi, nu tac,
Ştiu să spun poveşti, o sută.

Nu e furcă, nu e fus
Şi totuşi pe tors s-a pus.

Că e vremea rea sau bună,


Nici că-i pasă.
Dar când pleacă, el nu-şi lasă
Casa niciodată-acasă.

104
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului Z
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei
- deplasarea laringelui spre părţile laterale prin masarea lui cu mâna;
- coborârea şi ridicarea laringelui prin pronunţarea prelungită a vocalelor „u“ şi „i“;
- pronunţarea cu încordarea laringelui a sunetului „c“;
- mişcări de deplasare a laringelui prin intonarea repetată a gamei vocalice (a, e, i, o, u, ă);
- imitarea gargarei;
- imitarea căscatului.

II. Repetaţi cu copilul:

1. Onomatopeele:

- musca: bzzzzzzzz

2. Silabele
za, ze, zi, zo, zu, ză, zî;
az, ez, iz, oz, uz, ăz, îz;
aza, eze, izi, ozo, uzu, ăză, îzî;
zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu, zăză, zâzî;
zaz, zez, ziz, zoz, zuz, zăz, zâz.

3. Cuvintele:
• Z iniţial cu vocale
zale, zar, zahăr, zeu, zel, zeamă, zemos, zefir, zebră;
zi, zid, zidar, ziar, zile, zilnic, zonă, zodie, zodiac;
zugrav, zuluf, zurgălăi, zăpadă, zăduf, zăvoi, zână, zâmbet.

• 9 9
V

• Z median cu vocale
vază, pază, buză, vizită, cozonac,
poezie, azi, amiază, poză,
buzunar, magazin, mazăre

• Z final cu vocale
iaz, necaz, orez, macaz, ovăz, roz, miez, autobuz, aragaz, obraz

105
* Z iniţial cu consoane
zbor, zbiară, zburdă, zburdalnic,
zmeu, zmeură, zvon, zvăpăiat, zvelt, zvântă,
zgardă, zgârie, zguduit, zloată

* Z median cu consoane
paznic, poznă, caznă,
izvor, azvârlit, gazdă, ghiozdan,
cobză, izbândă, izbucneşte,
barză, varză, izmă, cizmă, cazma

* Z final cu consoane
mânz, orz,
solz, bronz

• Z aflat de două ori în cuvânt


Zizi, zigzag, zarzăr, zumzet, zarzavat

4. Propoziţii

Zarul e pe ziar.

Azi e ziua mea.

Zidarul zideşte zidul cu cărămizi.

Zoica spune o poezie cu o zebră.

Mama pune zarzavat şi orez în supă.

106
Material verbal pentru consolidarea sunetului Z
Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetul „z“:
1. Poezii
Gândăcelul
Pe o buturugă groasă,
Gândăcelul a sărit.
Iepuraşul l-a zărit,
Şi-a fugit cuprins de groază.

Luna
Uite luna sus pe case
Suie scările de raze
Şi presară zahăr tos
De lumină dulce, jos.

Omul de zăpadă
Plânge, plânge, de necaz
Omul de zăpadă gras
„Cine m-a muşcat de nas?“
Iepuraşul face haz
Şi mănâncă morcov ras.

2. Ghicitori
Când îl trag încet de sfoară
Vântul bate şi el zboară.
Mi l-am meşterit chiar eu
Şi sunt mândru, că am... .

Zum, zum, zum,


Prin măr mereu
Muzica lui Dumnezeu.

107
Material verbal pentru diferenţierea sunetelor S —Z
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime:
sare - zare pasă - pază
sac - zac oase - oaze
seamă - zeamă vase - vaze
sale - zale rasă - rază
ser - zer groasă - groază
seu - zeu varsă - varză

2. Cuvinte conţinând sunetele S - Z


astăzi, desenează, schiază, visează,
Sânziana, surpriză, surâzător, zise, ziarist,
interzis, prânzească, încălzească, ursuz, suzetă

3. Propoziţii (S - Z)
Sânziana schiază pe zăpadă.
Astăzi este ziua mamei mele.
Cosmin desenează o casă.
Sandu se visează ziarist.
Cazimir este când surâzător, când ursuz.
Azorel, plin de zăpadă, a intrat în casă să se încălzească.
Astăzi, la televizor este emisiunea „Surprize-Surprize“.

II. Cereţi-i copilului să memoreze şi verificaţi dacă pronunţă diferit sunetul S de sunetul Z

Poezii
Pisicuţa
Pisicuţă, pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis.
Te spălam, te pieptănam,
Fundă roşie-ţi puneam,
însă tu te-ai supărat
Şi pe mine m-ai zgâriat.

Mama mea
Mama mea dragă şi bună
Te asemăn cu o zână.
Tu veghezi zâmbind mereu
Liniştea din somnul meu.
Şi presari în calea mea
Flori de vis şi catifea.

108
Iarna pe uliţă

A -nceput de ieri să cadă


Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat
Nu e soare, dar e bine
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii, cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând,
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând-nevrând.

Albinuta mea
9

Zum, zum, zum, albinuţa mea!


Prin câmpii şi prin răzoare
Alergăm din floare-n floare.
Zum, zum, zum, albinuţa mea!

Zum, zum, zum, albinuţa mea!


Căutăm prin floricele
Şi-adunăm mierea din ele.
Zum, zum, zum, albinuţa mea!

Zum, zum, zum, albinuţa mea!


Ne-am întors cu toate-acasă
Şi-am adus mâncare-aleasă.
Zum, zum, zum, albinuţa mea!

109
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului Ş
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
- rotunjirea buzelor;
- arcuirea limbii în formă de cupă în afara cavităţii bucale;
- limbă cupă în interiorul cavităţii bucale;
- ridicarea vârfului limbii în partea anterioară a palatului;
- apropierea marginilor limbii de molarii superiori;
- concentrarea suflului de aer pe linia mediană realizată între limbă şi palat;
- sesizarea, cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele:
Şşşşşşşşşşş.......(prelungit): linişte; ş - ş - ş - ş (sacadat): trenul

2. Silabe:
şa, şe, şi, şo, şu, şă, şî;
aş, eş, iş, oş, uş, ăş, îş;
aşa, eşe, işi, oşo, uşu, ăşă, îşî;
şaşa, şeşe, şişi, şoşo, şuşu, şăşă, şîşî;
şaş, şeş, şiş, şoş, şuş, şăş, şîş.

3. Cuvintele care conţin:


• Ş iniţial cu vocale
şal, şah, şale, şade, şapte, şalupă, şalău, şampon, şampanie, şarpe, şapcă, şed, şef, şerif,
şervet, şină, şirag, şifonier, şoim, şoaptă, şopârlă, şorţ, şurub, şuieră, şuviţă, şurubelniţă.

• Ş median cu vocale
aşa, uşă, mănuşă, păpuşă, mătuşă, maşină, vişină, cămaşă, roşu.

• Ş final cu vocale
caş, naş, moş, coş, cocoş, duş, oraş, tufiş, paloş, leneş, uriaş.

110
* Ş iniţial cu consoane
ştiu, ştampilă, şterge, şcoală,
şnur, şniţel, şmecher,
şlep, şleau, şlefuit.

• Ş median cu consoane
aştept, aşterne, poşta, peşte, paşte, gâşte, meşter, buştean, muşcă, mişcă, puşcă,
caşcaval, ceaşcă, căpşună, duşman, caşmir, borşul, moşneag.

• Ş aflat de două ori în cuvânt:


şoşon, şerpuieşte, poştaş, peştişor.

4. Propoziţiile următoare:
Şarpele şerpuieşte în tufiş.
Ştefan are o maşină.
Maşa are o păpuşă cu rochiţă roşie.
Moşul avea un cocoş roşu.
Poştaşul a adus poşta.
Nuşa ia păpuşa.
Moşul ia coşul.
Şcolarii se duc la şcoală.
Şoricelul a ros caşcavalul,
în grădină sunt caişi şi vişini.

111
Material verbal pentru consolidarea sunetului ş
Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetul „ş“:

1. Poezii:

Vine moşul de la vie


Vine moşul de la vie
Cu cireşe în pălărie.
- Dă-mi şi mie, moşule!
-N u-ţi dau, măi, conaşule!
Am vreo două mărunţele
Să le duc băbuţei mele.

Un peşte - trei peşti


Uite-o poză cu un peşte:
Veronica o lipeşte.
Şi o poză cu trei peşti
îţi dau ţie să lipeşti.

Pisicel
Pisicel la masă muşcă
O bucată de găluşcă
Şi dă la opt pui să muşte
Opt bucăţi de opt găluşte.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P. Bucureşti, 1976.)

Litera Ş
Ş - e şarpe, dragii mei,
Şarpele cu clopoţei
Şoşoteşte, şopoteşte
Şi când creşte, zice peşte.

Lăbuş

Ştrengarul de Lăbuş
Are în curte un culcuş.
Un culcuş de paie moi
Lângă o ladă de gunoi.
Nu dă voie nimănui
Să intre în culcuşul lui.

112
2. Ghicitori
Cureluşe colorate
Merg prin ierburi înşirate
(şarpele)
Cine vă iubeşte,
Cine vă îngrijeşte,
Zi de zi munceşte
Pentru a vă creşte.
Vă daţi seama?
E ste...................(mama)

Mic, mititel,
împunge frumuşel.
Cine-i el? (acul)

3. Jocuri de cuvinte:
„Găseşte rima potrivită“
Au plecat în şir pe lac
Şapte gâşte şi-un ......... (gânsac)

O fetiţă şi un moş
Dau grăunţe la ........... (cocoş)

Cri, cri, cri, un greieraş


S-a speriat de-un ............. (iepuraş)

Motănel, când se trezeşte,


Nu vrea lapte, vrea u n ..... (peşte)

Scamatorul, c-o mănuşă


A scos din pălărie, o ........ (păpuşă)

4. Frământări de limbă
Un moş cu un coş Moşul cu coşul
în coş - un cocoş. Coşul cu cocoşul.

113
Material verbal pentru diferenţierea sunetelor
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
soc - şoc muscă - muşcă desert - deşert
sold - şold creste - creşte cocos - cocoş
scoală - şcoală pisc - pişe
peste - peşte cos - coş
paste - paşte las - laş

2. Cuvinte conţinând sunetele S - Ş


şase, şosea, şosete, şters, săniuş, serveşte, găseşte, pescuieşte, sfârşit, desiş, socoteşte.

3. Propoziţii (S - Ş)
Sandu greşeşte des.
Sanda s-a şters pe preş.
Suişul s-a sfârşit.

Pe şosea sunt şase maşini.

Şarpele s-a ascuns în tufiş.

Cocoşul roşu s-a ascuns în desiş.

Şerban se socoteşte cu Sile.

Şoseaua noastră şerpuieşte aşa până sus.

114
Poştaşul va sosi peste şase zile.

II. Cereţi-i copilului să memoreze şi verificaţi dacă pronunţă diferit sunetul S de


sunetul ş.

1. Poezii
Şase raţe
Şase raţe mari şi grase
Fac întruna boroboaţe;
Au furat din şase vase
Şase coji de mere rase;
Vai, vai, vai, ce raţe hoaţe!

Fluturaşul
Dacă fac un singur pas
Pot să prind un fluturaş
Dar de ce să-l prind, îl las,
Că e mic şi drăgălaş
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P. Bucureşti, 1976.)

Poveste
Vine, vine pe Şiret
Un pantof fără şiret
Şi în el găseşti un peşte
Care spune o poveste.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P. Bucureşti, 1976.)

în curte
Doi cocoşi cu creste groase
Se bat cu trei gâşte grase.
Patru puişori golaşi
Vreo cinci râme-ntind poznaşi.
Şase căţeluşi de soi
Fugăresc şapte pisoi.

115
III. Citeşte pronunţând corect sunetele S—Ş
(pentru şcolari)

Şoarecele şi broasca

■ & , £ ...

Un şoarece veni în ospeţie la broască. Broasca îl întâmpină pe mal şi îl pofti în palatul


său de sub apă. Şoarecele o urmă, dar înghiţi la apă, că abia reuşi să se caţere înapoi pe mal.
Bucuros că a scăpat cu zile, şoarecele spuse:
- Cât voi trăi, nu m-oi mai duce în ospeţie la necunoscuţi.

Cocoşul isteţ

Odată, cocoşul se gândi că n-ar fi rău să meargă să-şi viziteze rudele. în drum se întâlni
cu motanul, care îşi pusese în gând să-l jumulească.
- încotro, cocoşule? îl ispiti motanul.
- Mă duc la neamuri.
- Merg şi eu. în doi nu o să ne fie urât.
Cocoşul, care nu se aştepta la nimic bun din partea motanului, îi zise:
- Ba nu. Dacă mergi şi tu, n-o să fim doi, ci trei, căci mi-e tovarăş de drum câinele, care
vine din urmă.
Motanul s-a speriat, nu glumă. După câţiva paşi, el se opri în loc şi zise:
- N-ai înţeles că eu am glumit, cocoşule? Cum să merg cu voi când am atâtea treburi
de făcut?!
(Texte adaptate după Lev Tolstoi)

116
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului J
Exerciţii pentru realizarea emisiei
• sunetul J are acelaşi mod de articulare ca sunetul Ş;
• se realizează cu mai puţină încordare;
• se obţine prin vibraţiile laringiene;
• vibrează uşor şi vârful limbii.

I. Exersaţi cu copilul în faţa oglinzii exerciţiile:


• coborârea şi ridicarea laringelui prin pronunţarea prelungită şi alternativă a vocalelor U şi I;
• pronunţarea cu încordarea laringelui a sunetului C;
• intonarea repetată a gamei vocalice A E I O U;
• imitarea gargarei;
• imitarea căscatului.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele
• vjjjj vjjjj (prelungit)
*jjjjj jjjjjj (prelungit)

2. Silabele
ja, je, ji, jo, ju, jă, jî;
aj, ej, ij, oj, uj, ăj, îj;
aja, eje, iji, ojo, uju, ăjă, îjî;
jaja, jeje, jiji, jojo, juju, jăjă, jîjî;
jaj, jej, jij, joj, juj, jăj, jîj.

3. Cuvintele care conţin:


• J iniţial cu vocale
jar, jale, jachetă, jalbă, jalnic, Jana, Jan, Japonia, jenă, Jeni, jeleu, joben, jerseu,
jignit, jeton, jos, joi, joc, Julieta, Joiana, jucărie, judecată, jumătate.

• J median cu vocale
ajut, ajun, ajutor, cojoc, pijama, coajă, etajeră, abajur, prăjitură, îngrijit.

117
• J final cu vocale
garaj, etaj, pavaj, avantaj, rodaj, ambalaj, ruj, Cluj.

• J iniţial cu consoane
jder, jneapăn, jgheab.
• J median cu consoane
grajd, vajnic, primejdie, injecţie, mijloc, grajd, cârjă, birjă.

4. Propoziţii
Jana are cojoc.
Jana se joacă cu jucării.
Jenica a plecat joi.
Julieta mă ajută la bagaje.
Bujor a mâncat jumătate de prăjitură.
Cărţile sunt pe etajeră.

Material verbal pentru consolidarea sunetului J


Cereţi copilului să recite şi verificaţi pronunţia sunetului J:

1. Poezii

Jana
Am atâtea jucărele
Bucuros mă joc cu ele!
Jana, nu-şi găseşte loc,
- Eu cu cine să mă joc?

Ariciul
Măi, arici, nu vii la joc?
Nu pot, nu pot de cojoc!

Jocul
Hai la joc, la joc, la joc,
Dacă ţi-ai făcut cojoc.
Joacă, joacă până joi
Cu Jianu, joc de doi.

118
Material verbal pentru diferenţierea sunetelor Ş şi J
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
şale - jale şapcă - japcă
şo c -jo c prăşit - prăjit
ş ir - jir prăşitură - prăjitură
şură - jură

2. Cuvinte conţinând ş-j


jucăuş, îngrijeşte, şantaj, şarjă, jarişte.

II. Cereţi copilului să recite şi să pronunţe diferit consoanele ş şi j

1. Poezii
Jucăriile
Jan e neam cu Julieta Iepuraşul
Cu Jeni şi cu Janeta.
Când maşina în drum opreşte într-un lift, pe covoraş,
Inima în piept le creşte Un pui mic de iepuraş
Că-i plină de jucării Plânge că n-are curaj
Fermecate mii şi mii. Să se urce la etaj.

Şapte porci
Şapte porci aşteaptă-n şir
Şapte saci umpluţi cu jir
Şapte ghinde de stejar
Şi felii de gogoşar.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P. Bucureşti, 1976.)

Jupâneasa vulpişoară şi jupânul t


Joi trecut-au pe la noi
Jupâneasa vulpişoară
Cu jupânul ei vulpoi.
Jupâneasa, graţioasă,
Ca pe jar şedea: vai, vai,
Răsucind un evantai,
Sorbind sucul cu un pai.
„Ah! zice jupân vulpoi
Nu ştiu ce au unii cu noi!“
„Rea e lume soro dragă -
Zice vulpea cu dispreţ,
Noi mâncăm doar fân din luncă“ ...
Dar cu ochii-i pe coteţ.

119
2. Ghicitoare
Maşinuţe, păpuşele
Trenuleţe, mingi zglobii,
Toate sunt, într-un cuvânt
Nişte ....
(jucării)

Material verbal pentru diferenţierea sunetelor Z —J


I. Repetaţi cu copilul

1. Cuvinte paronime
z a r-ja r zale-jale

2. Cuvinte conţinând sunetele z şi j


jaluzele, japonez

3. Propoziţii
Jana se joacă cu zarul. Jorj n-a găsit benzină în garaj.
Jan a adus ziarul de joi. Julieta l-a trezit în zori pe Jan.
Jenica mănâncă orez la prânz. Jaluzelele sunt colorate în bej.
Jenică şi Zamfira îl vizitează pe Jan la Cluj.

II. Cereţi copilului să recite pronunţând diferit sunetele z şi j

1. Poezii
Veveriţele
Prin alun şi prin stejar
Ghemotoacele de jar
Se zăresc: ba sus, ba jos,
în joc sprinten şi voios.

Barza
La cumătră, sus pe casă
Vine barza jupâneasă.
Şi se-aşează-ntr-un picior
Şi din cioc bate de zor:
Tica-tac, tica-tac
Copilaşii buni îmi plac.
Barză, barză, ce-ai în guşă?
O juma' de corcoduşă.
Barză, barză, ce-ai în cioc?
O juma' dintr-un boboc.

120
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului Ţ
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
• limba se plasează cu vârful la incisivii superiori, ca pentru „t“;
• la trecerea suflului de aer, limba coboară la nivelul incisivilor inferiori;
• buzele deschise cu colţurile retrase în părţi (zâmbet);
• stabilirea unei distanţe de 3 mm între dentiţia superioară şi cea inferioară;
• corectarea pronunţiei sunetului „ţ“ presupune articularea corectă a sunetelor t, s, ţ, fiind o
combinaţie a acestora.

II. Repetaţi cu copilul:


1. Onomatopeele
ts ts ts ts ţ s ....(cât mai repede)
mm
2. Silabele
ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă, ţî;
aţ, eţ, iţ, oţ, uţ, ăţ, îţ;
aţa, eţe, iţi, oţo, uţu, ăţă, îţî;
ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu, ţăţă, ţîţî;
ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ, ţăţ, ţâţ.

3. Cuvintele care conţin:


• Ţ iniţial cu vocale
ţap, ţar, ţară, ţarc, ţambal,
ţelină, ţeapă, ţeavă, ţipă, ţine,
ţintă, ţigară, ţopăie, ţup, ţăran,
ţărână, ţârâie.

• T median cu vocale
9

aţă, faţă, raţă, oţet, căţel,


piţigoi, îngheţată, viţel,
cuţit, undiţă, învaţă,
gheaţă, maimuţă, veveriţă.

• Ţ final cu vocale
băţ, moţ, hoţ,
laţ, coteţ, drăguţ,
căluţ.

• Ţ median cu consoane
clanţă, lecţie, marţi, porţie, fiinţă, părinţi, subţire, mulţi, fustiţă.

* Ţ final cu consoane
încalţ, jilţ, colţ.

• Ţ aflat de două ori în acelaşi cuvânt


ţânţar, ţurţure, mulţumiţi.

121
4. Propoziţiile
Ţicu ţipă cât îl ţine gura.

Copiii învaţă lecţiile.

Fetiţa şi băieţelul se joacă.

Lenuţa taie pâine cu cuţitul.

Dănuţ e un băieţel drăguţ.

Veveriţa ţopăie prin copaci.

Maimuţa se dă huţa.

Căţelul stă în coteţ.

Material verbal pentru consolidarea sunetului Ţ


Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect consoana ţ
1. Poezii
Ţânţarul
Un ţânţar milionar
Venea de la potcovar;
Şi ţipa cât se putea
Că-i sărise o măsea.

Cuţu
Cuţu ţine-n dinţi o plasă
Cu fasole şi verdeaţă
Şi cu ţelină din piaţă,
Ţi le duce şi acasă,
Dacă-i dai şi lui din oase,
Supe calde şi gustoase,
Că s-a săturat de ros
Oase goale fără sos.
Raţa
Raţa, dis-de-dimineaţă,
A sărit în baltă: ţop!
Şi-acum nu vrea să iasă
Fiindcă n-are un prosop.

122
Căpriţa
Moş Crăciun are în sac
O căpriţă: ţac, ţac, ţac.
Dacă-i spui o poezie
Bunul moş ţi-o dă şi ţie.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P. Bucureşti, 1976.)

Veveriţa
în lăbuţe-abia apucă
O alună şi o nucă.
Şi-ncă ar vrea să mai prindă
O migdală şi o ghindă.
Cine este ştrengăriţa?
Aţi ghicit, e veveriţa.

3. Ghicitori
Pe-o liană, huţa-huţa
Se joacă de zor.................
(maimuţa)

Prin fâneaţă
Sau pe uliţi
Mogâldeaţă,
Ghem de suliţi.
(ariciul)
(Aurel Tilă, Cine le paşte le cunoaşte, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1979.)

Dis-de-dimineaţă
Când apare, când dispare.
Unde-o fi?
Iat-o, se dă huţă
Peste dinţi, voioasă tare
Prietena m ea.................
(periuţa)

Ghemuleţ
Cu fraţi mai mulţi
Piuind, umblă desculţi
După apă şi mâncare.
Puf de aur
Puf de soare
Cine-i oare?
(puişorul)

123
Material verbal pentru diferenţierea sunetelor S şi Ţ
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte
ţese, ţesătoare, ţestoasă, soţ, spuneţi, sămânţă, isteţ, pestriţ, ascuţit subţire mistreţ.

2. Propoziţii
Ţesătoarea ţese pânza subţire. Broasca ţestoasă trăieşte o sută de ani.

Ionuţ are un pui pestriţ. Mistreţul este un animal sălbatic.

II. Cereţi copilului să recite şi urmăriţi să diferenţieze consoanele s şi ţ

1. Poezii
Ţânţarul şi avionul
Sub o frunză de arţar
Stă la umbră un ţânţar.
Sus, un avion subţire
Zbârnâie ca un bondar.
Ia te uită: stârpitura
M-a trezit din somn cu gura.

Maimuţele
Am aflat că trei maimuţe
Intr-o zi ca să se-amuze
Şi-au pus rochii, fuste, bluze
Şi-au fugit pe săniuţe
Tot cântând din muzicuţe.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P., Bucureşti, 1976.)

124
Broasca ţestoasă
în pădurea-ntunecoasă
întâlnii broasca ţestoasă
Aş fi vrut s-o-ntreb ce face
Când se-ascunde-n carapace.
A-nţeles, dar ca să-mi spună
I-ar fi trebuit o lună.
(N. Dragoş, Vânătoarea din culori, Ed Cano.)

2. Jocuri de cuvinte. Diminutive.


• Găseşte „cuvântul alintat“:
masă - măsuţă perdea -
cutie - pisică -
sanie - v acă-
perie - albină -
gheaţă - furnică -
stradă - rochie -
stea - fustă -

3. Citeşte pronunţând corect sunetele S şi ţ


(pentru şcolari)

Cine e cel mai preţuit

Unul dintre elevi îl întrebă pe învăţătorul său:


- Spuneţi-mi, vă rog, pe cine pun mai mare preţ oamenii: pe aceia care vorbesc mult
sau, dimpotrivă, pe cei care vorbesc puţin?
învăţătorul răspunse:
- Din zori şi până în miez de noapte, broaştele orăcăiesc în baltă şi nimeni nu le ia în
seamă. Pe când cocoşul cântă o dată, dis-de-dimineaţă, şi oamenii îl ascultă, se scoală şi se
apucă de lucru.

Mistreţul şi vulpea

Mistreţul stătea sub copac şi-şi ascuţea colţii.


Vulpea se arătă mirată:
- Ce te-a apucat, nu e nici un vânător pe aproape şi nici o primejdie nu te ameninţă.
Mistreţul răspunse:
- Ştiu eu ce fac, când voi cădea la nevoie, nu va trebui să pierd vremea şi să-i ascut.

125
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetelor ce, ci
I. Exerciţii pentru realizarea emisiei:
• emisia sunetelor „ce“ şi „ci“ se realizează după modelul sunetelor „t“ „ş“ (tş, tş repede);
• limba atinge cu vârful palatul dur;
• marginile limbii ating molarii superiori;
• buzele sunt rotunjite şi mai proeminente ca la sunetul „ş“;
• la ieşirea suflului de aer limba se desprinde brusc de palat, sunetele fiind explozive, din acest
punct de vedere semănând cu „ţ“.

II. Repetaţi cu copilul


1. Silabele
cea, ce, ci, cio, ciu.

2. Cuvintele
• CE, CI în poziţie iniţială
ce, cea, ceai, ceas, cer, cerc, cerb, ceapă, cerdac, ceainic, cerneală, celofan,
cine, cioc, circ, cină, cineva, citire, ciocan, ciocolată, cioară.

• CE, CI în poziţie mediană


secetă, bocet, briceag, Mircea, vecin, răcit, rădăcină, acid, muncitor, picior.

• CE, CI în poziţie finală


ace, zece, cruce, pace, place, dulce, taci, faci, arici, melci, pisici, maci.

• CE, CI aflat de două ori în cuvânt


cercel, cercetat, cinci, Cecilia, Cici.

126
3. Propoziţiile

Cerul e cenuşiu.

Cici are cercei.

Ariciul are multe ace.

Din cireşe mi-am făcut cercei.

începe petrecerea.

Marcela a găsit cinci ciuperci.

Duci la Tecuci, doi saci de nuci.

Piersicile sunt dulci.

Material verbal pentru consolidarea sunetelor ce, ci


I. Cereţi copilului să recite şi urmăriţi pronunţarea corectă a consoanelor ce, ci

1. Poezii
Cerceii
Din cireşe fac cercei;
Mândri sunt cerceii mei.
Ce te miri? Aşa cercei;
Cât mănânci şi tot mai vrei.

Rândunica
Uite, uite, vezi aici
Cuibul unei rândunici?
Iar în cuib, cinci ouă mici;
Vor ieşi cinci pui voinici.
în curând vom auzi
Cip - Cirip în zori de zi.

127
Acceleratul
(fragment, de G. Topârceanu)
Ciripesc cu glasuri mici
Cinteze şi pitulici
Cine-i, ce-i, ce-a fost pe-aici?

Ariciul răcit
Un arici cu ochii mici
Prin băltoace a intrat.
Şi acum ce să-i mai zici
A răcit şi stă în pat.
Vine raza cea de soare,
Şi îi pune pe spinare,
Pături calde să transpire
Şi-i dă ceai, vreo două fire.
- Gata, puiule de-arici
Hai la joacă prin urzici!
Şi nu te mai alinta
C-a trecut răceala ta!
Licuriciul
Eu lucesc şi sar: plici, plici,
Seara-n iarba din grădină,
Eu lucesc ca o lumină
Şi mă cheamă licurici.
Piticii şi ariciul
Uite cinci pitici
Cu bărbi de bunici
Cum joacă popiei
Vin şi cinci furnici.
Dar dintre urzici
Vine un arici
Plin de ace mici:
„Ce faceţi aici?“
Fug cei cinci pitici
Vai, ce mai voinici -
Cad în apă: plici!

2. Ghicitoare
Nu-i croitor, dar are ace
Pentru o mie de cojoace.
Fii cuminte şi dă-i pace.
Lasă-1 singur să se joace!
(ariciul)

128
Material verbal pentru diferenţierea sunetelor Ţ CE, CI
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
ţine - cine înţepi -începi
aţe - ace plăţi - plăci
ţel - cel munţi - munci
ţeapă - ceapă

2. Cuvinte conţinând ŢE - CE
ceaţă, înceţoşat

II. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţierea între sunetele ţe - ce şi ţi - ci


Poezii
Ariciul
Un arici cu ţepii mici
Şi un bot catifelat
Lângă gard s-a tupilat
Necăjit şi supărat
Că l-a plouat.
Măi arici cu ţepii mici
Hai în casă la căldură
Unde nimeni nu te fură;
Sus după cuptor să stai;
Să nu capeţi guturai.

Broscuţa
Hai, broscuţo, să încerci
Să mănânci sos cu ciuperci,
Cu pilaf şi ardei fierţi
Dacă nu-ţi plac, să mă ierţi.

Pisicel Lucica
Vezi ce are Pisicel? în grădină e Lucica
Are ceai de muşeţel Zi de zi cu găleţica
Şi friptură de purcel Cu grebla şi lopăţica,
învelită-n şerveţel. îngrijeşte floricica.

Căsuţe mici
Ce de mai căsuţe mici
Oare sunt pentru pisici?
Ba sunt pentru vrăbiuţe
Ploaia, gerul să le cruţe.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P., Bucureşti, 1976.)

129
Material verbal pentru diferenţierea sunetelor
ş, ce, ci
I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime
şine - cine
şină - cină
şerb - cerb
coşi - coci
saşi - saci
duşi - duci

2. Cuvinte conţinând ŞE, ŞI - CE, CI


cenuşă, cenuşiu, ceaşcă, cireşe,
măceşe, munceşte, cercetaş, cişmea.

II. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţierea între sunetele şe - ce, şi - ci


1. Poezii
Şapte porci
Şapte porci aşteaptă-n şir
Şapte saci umpluţi cu jir,
Şapte ghinde de stejar
Şi felii de gogoşar.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P., Bucureşti, 1976.)

Bunica şi pisica (s —ş —ce, ci)


Lângă sobă stă bunica
După sobă stă pisica,
Tare hamică-i bunica,
Tare leneşă-i pisica;
Că bunica toarce lână,
Iar pisica doar o-ngână.
Şi din ce toarce pisica
Nu poţi împleti nimica!
Dar din ce toarce bunica
Multe poţi să împleteşti.
Dacă stai să te gândeşti,
Şi pisica, cum e ea,
Tot e bună la ceva:
Şoricelul dacă vine
Cine-1 poate prinde, cine?
Nici tăticu, nici mămica
Nici bunica, ci pisica.

130
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetelor
GE, GI
I. Emisia sunetelor
(emisia este asemănătoare cu a sunetelor ce, ci diferenţa o constituie sonorizarea)

II. Repetaţi cu copilul:


1. Silabele
gea, ge, gi, geo, gio, giu.

2. Cuvintele:
în poziţie iniţială - geam, gem, ger, gel, gene, Geta, geantă, genunchi, gemeni,
geamantan.
- girafă, Gina, ginere, gimnastică.
în poziţie mediană - deget, înger, ager, fulger, Eugen, Angela, mărgele.
-pagină, regină, inginer, argint, Virgil, frigider.
în poziţie finală -fuge, rege, lege, merge, minge, sânge, plânge, culege,
împinge.
- fugi, fragi, lungi, colegi, alergi,
aflat de două ori în cuvânt - George, Georgeta, gingie, Gigi.

3. Propoziţiile
Geta are o geantă.

Gelu a spart geamul cu mingea.

George şi Georgeta sunt gemeni.

Gigi şi Gică sunt colegi.

Gelu şi Eugenia culeg fragi.

Culegi fragi sau mergi sub fagi?

131
Material verbal pentru consolidarea sunetelor GE, GI
I. Ajutaţi copilul să memoreze pronunţând corect sunetele ge şi gi
1. Poezii
Ninge
Ninge, ninge, neîncetat
Şi îngheţul s-a lăsat
însă nouă nu ne pasă
Că suntem în haine groase.
Ninge peste derdeluş
Hai cu toţi la săniuş!
Ce te legeni
Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie fără vânt,
Cu crengile la pământ?
De ce nu m-aş legăna
Dacă trece vremea mea!
(M. Eminescu, Ce te legeni, fragment)

2. Ghicitori
Merge, merge, greu ajunge
Are coame, dar nu-mpunge.
E ghebos şi fricos
Şi când merge la plimbare
îşi ia casa în spinare.
Cine-i oare?
(melcul)

Lungi picioare, gâtul lung


Pare-o vie macara.
Mă priveşte tare blând,
Ca şi cum m-ar mângâia.
(girafa)
3. Joc de cuvinte
• tranformă:
fuge - fugi
culege -
merge -
plânge -
strânge -
stinge -
unge -
• continuă tu, găsind alte cuvinte

132
Material verbal pentru diferenţierea sunetelor
ce, ci - GE, GI
I. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţiere între consoanele ce, ci - ge, gi
1. Poezii
Cinci budinci
în cuptor sunt cinci budinci;
Pisicel, să nu le lingi!
Şi câmaţi sunt tot vreo cinci;
Pisicel, să nu-i atingi!

Mărgică
Plânge lângă geam Lucica,
Plânge c-a pierdut mărgică,
A lăsat-o-n vânt şi ger
Printre fulgi căzuţi din cer.

Moş Martin
Moşului Martin îi place
Ca şi nouă, să se joace.
Şi culege cu plăcere
Vesel, fagurii de miere.
Şi bea mierea din ulcior:
„Tare-i bună: mor, mor, mor!“
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P., Bucureşti, 1976.)

Material verbal pentru diferenţierea sunetelor


je, ji - GE, GI
I. Ajutaţi copilul să memoreze făcând diferenţierea între sunetele je, ji - ge, gi

1. Poezii
Iar te legeni, lujere,
Prin ploaie cu fulgere!
Nu fi, lujer, necăjit
Vremea rea a şi fugit!

Ştiu doi fraţi, doi melci pribegi,


Tare moi şi tare blegi.
Niciodată nu sunt treji
Dar ei cred că sunt viteji.
(L. Carol, Exerciţii poezii pentru cei mai mici copii, E.D.P., Bucureşti, 1976.)

133
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului
I. Exerciţii specifice emiterii sunetului L
- maxilarele sunt deschise;
- limba se sprijină cu vârful pe alveolele incisivilor superiori, apăsându-i şi coborând brusc;
- marginile limbii sunt uşor coborâte pentru a permite scurgerea laterală a suflului de aer;
- ieşirea aerului pe nas este împiedicată de poziţia ridicată a vălului palatin.
Este foarte util exerciţiul următor: se plimbă limba pe palatul dur, dinapoi înainte, cu gura
larg deschisă (timpul 1), apoi, o dată cu mişcarea limbii, se pronunţă la, la, la (timpul 2).

II. Repetaţi cu copilul


1. Silabele
la, le, li, lo, lu, lă, lâ;
al, el, il, ol, ul, ăl, îl;
ala, ele, iii, olo, ulu, ălă, îlî;
lala, lele, lili, lolo, lulu, lălă, lîlî;
lai, lei, UI, lol, Iul, lăl, lîl.

2. Cuvintele:
• L iniţial urmat de vocală:
lac, lat, labă, lapte, lacom, leu, lene, leac, leneş, lin, liceu, loc, lună, lume, luptă,
lebădă, locomotivă, lână, lăcustă.

• L median urmat de vocală:


sală, vale, vilă, dulap, elev, moale, pelican, alune, cămilă, elefant, balon.

* L median urmat de consoană:


talpă, mult, cald, sălbatic, albuş, vulpe, fulgi, galben.

134
• L final precedat de vocală:
cal, mal, val, copil, vesel, căţel, papagal, tunel, hotel, ghiocel.

• L aflat de două ori în cuvânt:


Lili, Liliana, liliac, bilele, sandalele, legumele, gladiole, flanelă, bibliotecă, sticlele,
lalele.

3. Grupuri consonantice cu L
PI: pla, ple, pli, plo, piu, plă, plî;
plac, place, plasă, planetă, plafon, plajă, plapumă, plec, pleacă, plete, plin, plic,
plisc, plisat, ploaie, plop, plouă, plută, plus, pluteşte, plăcintă, plăteşti;
aplaudă, apleacă, aplică, umple, împleteşte, compliment, supliment.
Bl: bla, ble, bli, blo, blu, blă, blî;
blat, blană, bleu, bleg, blestem, blid, bliţ, blindat, bloc, bluză, blând, blănar;
umblă, cablu, tablă, îmblănit, îmblânzit, bibliotecă.
CI: cla, ele, cli, clo, clu, clă, clî;
claie, clapă, clasă, clamă, Claudiu, clatină, clei, cleşte, clin, clipă, climă, client,
clipeşte, clopot, cloşcă, închei, înclin, include, încleştat.
Gl: gla, gle, gli, glo, glu, glă, glî;
glas, glandă, gladiole, glezne, glie, glob, gloată, glumă, glucoză;
oglindă, panglică, oglindit, înglodat.
FI: fia, fie, fii, fio, fiu, flă, flî;
flacon, flaut, flanelă, flintă, fluviu, flămând, flăcău,
aflăm, umflă, afluent.

4. Propoziţiile

Lampa luminează. #

Culeg şi aleg.

Lică e lacom.

135
Copilul e vesel.

Lili ia multe lalele.

Pe dulap e un balon.

Lasă căţelul să lingă laptele.

Am plecat pe ploaie cu o plasă plină.

Claudia are o bluză galbenă.

Elefantul şi cămila sunt animale blânde.

Claudiu spune glume în oglindă.

Elena cântă un cântec de leagăn.

Material verbal pentru consolidarea consoanei L


I. Ajutaţi copilul să memoreze versurile, având grijă să pronunţe corect consoana 1:

1. Poezii
Lebăda
Luna, lacul luminează;
Lebăda pe el pluteşte
Lunecând pe luciul apei,
Capu-n pene îşi odihneşte.
(L. Carol, Exerciţii-poeziipentru cei mai mici copii, E.D.P., Bucureşti, 1976.)

Luna
Luna lunecă uşor
Prin tufişul unui nor;
Şi când luna lunecă
Lunca se întunecă.

136
Căţeluşul
Căţeluşule, să-mi spui
Unde-i laptele? Vezi, nu-i!
Cine mi-a umblat în oale
De le văd pe toate goale?
Cine-i hoţul? N-oi fi tu?

Lăbuş
Ştrengarul Lăbuş
Are-n curte un culcuş,
Un culcuş de paie moi
Lângă lada de gunoi.
Nu dă voie nimănui
Să intre-n culcuşul lui.
Dacă vede o găină
O alungă prin grădină;
Latră vesel la purcel
Că n-are culcuş ca el.

2. Joc de cuvinte:
„Sinonime prinse-n rime“

Marea
Astăzi marea este calmă
Şi e netedă ca-n palmă,
Iar pe plaja însorită
Toată lumea-i liniştită.

Păianjenul
Un păianjen de la sol
Pe un fir urcă domol
Stă pe pânză doar puţin
Şi-napoi coboară lin.

Pescarul
Cu o undiţă şi-un ac
De trei ceasuri stă pe lac,
Peşti în baltă sunt destui
Dar nu trag la dumnealui.
(N.Tache, Sinonime prinse-n rime, Edi Teora, Bucureşti, 1998.)

137
Emiterea şi fixarea în cuvânt a sunetului R
I. Exerciţii specifice emiterii sunetului R
- limba plată în interiorul cavităţii bucale;
- marginile limbii sprijinite pe molarii superiori;
- vârful limbii, lăţit, aşezat în spatele alveolelor incisivilor superiori;
- limba vibrează de 2, 3 ori prin expulzarea aerului (se arată vibraţiile în oglindă);
- se poate deriva din „z“ emis în vârful limbii la incisivii superiori. Se pronunţă prelungit
„zzzz.. în timp ce se dau impulsuri scurte în bărbie;
- acelaşi exerciţiu cu „la la la...“;
- se poate deriva din „td td td...“ pronunţat repede şi trecându-se în „trrr..... “.

II. Repetaţi cu copilul

1. Onomatopeele

2. Silabele
ra, re, ri, ro, ru, ră, rî;
ar, er, ir, or, ur, ăr, îr;
ara, ere, iri, oro, uru, ără, îrî;
rara, rere, riri, roro, ruru, rără, rîrî;
rar, rer, rir, ror, rur, răr, rîr.

3. Cuvintele
• R iniţial
»

rac, rai, ras, radio, rapid, raţă, ren, repede,


rece, rege, rimă, Rică, ridică, rimei, roabă,
roată, romb, ros, roz, roman, roşu, rup, rug,
rudă, rumen, ruşine, râd, râmă, rât, râd.

138
• R median între două vocale
tare, mare, sare, pere, vară, gară, fură, pădure,
burete, garaj, baracă, carioca.

• R median urmat de consoană


barză, varză, iarbă, cărbune, marfa, argint,
doarme, aramă, carte, martie, parc, carne, harnic,
cârtiţă, murdar.

• R final
car, măr, păr, sar, var, fier, fir, fur, dur, cotor,
topor, penar, umăr, pahar, cobor, cocor, bucur,
aviator, şofer, Azor.

• R aflat de două ori în cuvânt cu vocală


rar, răcoare, revedere, respiră, cărare, ramură, durere, armăsar, brutar.

• R în grupuri consonantice
Tr: tra, tre, tri, tro, tru, tră, trî,
trag, tras, trage, Traian, trapez, tramvai,
trandafir, tractor, trei, tren, trece, trecut, treabă,
trening, trezit, trib, tricou, tribună, triunghi,
trist, trifoi, trup, truc, trudă, trunchi, trupă,
trăieşte, trăsnit, trântă, trântor, patru, metru,
pentru, întruna.
Str: stra, stre, stri, stro, stru, stră, strî,
stradă, strop, strică, strugure, strune, strâmtă, strâmb.

139
Dr: dra, dre, dri, dro, dru, dră, drî,
drag, dragă, drajeu, dreg, dres, drept, dreptate,
dreptunghi, dribling, dric, dropie, drojdie, drum, drumeţ,
drâmbă, adresă, Adrian, Andrei, mândru, catedră, cadran.
Pr: pra, pre, pri, pro, pru, pră, prî,
praf, prag, praz, practic, preţ, prezent, preface, premiu, prind,
prinţ, pricep, privesc, priză, primăvară, prieten, prost, probă,
prosop, profesor, prun, prunc, Prut,
aproape, aprind, opreşte, capră, impresie, împrumut.
Br: bra, bre, bri, bro, bru, bră, brî,
brad, braţ, brav, Bran, bravo, breaz, breton, brici, briceag,
brigadă, briză, bronz, bronzat, broască, brotac, brut, brutar,
brusc, brumă, ibric, obraz, obraznic, umbră, îmbracă, dezbracă, umbrelă.
Cr: era, ere, cri, cro, cru, eră, crî,
crai, crap, cracă, cravată, cratiţă, cred, creţ, creion, creşte,
creangă, creion, crimă, crivăţ, criză, crom, croitor, crocodil,
crochete, cronometru, crud, cruce, cruzime, crâng,
acrobat, încredere, acrit, ocrotit, încreţit, lacrimă.
Gr: gra, gre, gri, gro, gru, gră, grî,
grai, gras, gram, grajd, gratuit, gramatică, greu, grec, greşit, grevă, greaţă, greutate,
gri, gripă, grijă, grindină, Grigore, gros, groapă, groază, grup, grupă, grămadă,
grindină, grădiniţă, grâne, grâu, agrafa, îngrijeşte, fotograf, ogradă, program.
Fr: fra, fre, fri, fro, fru, fră, frî,
frate, Fram, frază, fracţie, fractură, frac, frecţie, freză, frig, frige, frişcă, frigider,
front, frontieră, fruct, fructe, frumos, frunză, frânt, frână, frământă, Africa, cifră,
refren, înfrânt, înfricoşat, înfrunzit, sufragerie.
Vr: vra, vre, vrei, vro, vru, vră, vrî,
vraf, vraci, vrajă, vrăjit, vrabie, vrej, vrem, vreme, vreau, covrig, Avrig.

4. Propoziţiile

Rada râde.

Corina are mere şi pere.

Rică are o carie dureroasă.

Mara sare coarda.

Camera e mare şi curată.

140
Traian trece strada.

Prietenul meu a luat premiul I.

Adriana şi Andrei merg pe drum.

Bradul înalt face umbră deasă.

Am desenat un crin cu creionul.

Grigore îngrijeşte grădina.

Fratele meu rezolvă fracţia.


5

Eu vreau un covrig.

Material verbal pentru consolidarea sunetului R


I. Ajutaţi copilul să pronunţe corect sunetul R, apoi să memoreze versurile:
1. Poezii
Rică
Rică nu ştia să zică
Râu, răţuşcă, rămurică
Dar de când băiatul învaţă
Poezia despre raţă,
Rică ştie acum să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.

Rândunica
De la streşini la cireşul
îmbrăcat în mii de flori,
Rândunica dă îndemnul
- Hai la zbor, dragi puişori.

Cârtiţa
Pe movila din ogor
Cu căciula de ţărână
Iese-o cârtiţă bătrână
Să se uite la tractor.

141
Bradul
Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme
Măreţul brad, pe vârf de plai,
Stă verde-n orice vreme.

Hoaţa
Pisicuţa noastră hoaţă
A făcut o boroboaţă,
în cămară a intrat
Pe furiş şi a furat
O bucată de friptură.
Mama nu ştia că fură:
O credea foarte cuminte!
Dar de-acuma înainte,
Dacă-o mai fura vreodată,
Vai de blana ei tărcată!

2. Frământări de limbă:
Capra calcă piatra,
Piatra crapă-n patru,
Crape capul caprei
Precum piatra în patru. Trei olteni trecură Oltul.
înapoi trecu Rădoi.
Câţi olteni trecură Oltul
înainte şi-napoi?

3. Joc de cuvinte
„Sinonime prinse-n rime“

Am să fiu aviator,
Un pilot cutezător,
Şi-am să zbor adeseori
Prin covoarele de nori.
(N. Tache, Sinonime prinse in rime, Editura Teora, Bucureşti, 1998.)

142
Material verbal pentru diferenţierea consoanelor L —R

I. Repetaţi cu copilul
1. Cuvinte paronime:
lac - rac sale - sare
lamă - ramă moale - moare
lasă - rasă alamă - aramă
ladă - radă clamă - cramă
lege - rege clemă - cremă
lob - rob glas - gras
loz - roz val - var
luptă - ruptă Lică - Rică

2. Cuvinte conţinând sunetele L - R


9

pălărie umbrelă calendar felinar aprilie primul culori călare peretele aglomerat
rămurele tricolor albastru stoluri flacără străluceşte soarele corul floare

3. Propoziţii
Raluca ascultă la radio.
Rareş a colorat lalelele.
Alecu trece călare pe cal.
Rapidul e tare aglomerat.
Lalelele trebuie rărite.
Lili rupe rămurelele.
Drumul trece pe marginea lacului,
îmi plac culorile tricolorului.
Soarele răsare pe cerul albastru.
Păsările călătoare pleacă în stoluri spre ţările calde.

II. Ajutaţi copilul să distingă consoana L de R, apoi cereţi-i să memoreze versurile:


1. Poezii

Leul
De copii e sala plină
Şi cu toţi aplaudau,
La a flăcării lumină
Când prin cerc leii treceau.

Lebăda
Lacu-n soare străluceşte
Şi în legănări de vals;
Cu o lebădă mireasă
S-au prins nuferii în dans.

143
Răţuşca
O răţuşcă buclucaşă
Cu papucii roşiori
Către baltă, să se scalde
A pornit-o de cu zori.

Corul de pe lac
Oac, oac, oac!
Dinspre lac
Se aude un brotac.
Ba mai mult,
în urma lui,
într-un cor al nimănui,
Zi şi noapte
Nu mai tac,
Tărăboi, întruna fac,
Se întrec fără pereche
Broaştele după ureche.

Tot ce e pe lume
Tot ce e pe lume Flori ne dau grădinile,
Are-un rost anume: Ouă dau găinile
Mărul ne dă merele Pânza n-o dă inul
Părul ne dă perele, Strugurii dau vinul,
Norii ne dau ploaia. Peşte ne dau bălţile,
Lâna ne-o dă oaia, Minte ne dau cărţile.
Somnul ne dă visele, Miere dau albinele
Caisul, caisele. Omul bun dă binele.
Grâu ne dau ogoarele
Şi lumină, soarele.

3. Ghicitori
Aşezată pe cuptor
Toarce-ntruna fără spor.
Căci nu dă-ntr-o săptămână
Nici măcar un fir de lână.
(pisica)

Am o floare, mândră tare,


Cu parfum şi cu culoare.
Te înţepi când rupi un fir
Că e fir d e ...........
(trandafir)

144
Anexa 1
O B IE C T IV : Fixarea şi consolidarea sunetului ,,S “.
C E R IN Ţ E : Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetul „S“.
Colorează!
Anexa 2
O B IE C T IV : Fixarea şi consolidarea sunetului ,,Z “.
C E R IN Ţ E : Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetul „Z“.
Colorează!

146
Anexa 3
O B IE C T IV : Fixarea şi consolidarea sunetului „ Ş “.
C E R IN Ţ E : Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetul „Ş“.
Colorează!

147
Anexa 4
O B IE C T IV : Fixarea şi consolidarea sunetului „ J “.
C E R IN Ţ E : Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetul „J“.
Colorează!

148
Anexa 5
OBIECTIV: Diferenţierea în vorbire a consoanelor „ S - Z “.
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „S“, „Z“.
Scrie litera „S“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „S“.
Scrie litera „Z“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Z“.
Colorează!

149
Anexa 6
OBIECTIV: Diferenţierea în vorbire a consoanelor „ Ş - J “.
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „Ş“, „J“.
Scrie litera „Ş“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Ş“.
Scrie litera „J“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „J“.
Colorează!

150
Anexa 7
OBIECTIV: Diferenţierea în vorbire a consoanelor „ S - Ş “.
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „S“, „Ş“.
Scrie litera „S“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „S“.
Scrie litera „Ş“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Ş“.
Colorează!

151
Anexa 8
OBIECTIV: Diferenţierea în vorbire a consoanelor „Z - J
CERINŢE: Citeşte imaginile, pronunţând cu atenţie sunetele „Z“, „J“.
Scrie litera „Z“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „Z“.
Scrie litera „J“ lângă imaginile a căror denumire conţine sunetul „J“.
Colorează!

152
Foarte mulţi copii au nevoie de sprijin pentru a vorbi corect,
pentru a scrie şi a citi. Unii dintre părinţi apelează la logoped.
Oricât de bun este logopedul, este nevoie de un parteneriat real
cu părintele pentru ca exerciţiile să fie de folos.

Cu alte cuvinte, copiii trebuie să lucreze şi acasă, iar aceste


exerciţii sunt prilej de comunicare între copil şi părinte,
de apropiere şi de... învăţare.

împreună, părinţi, bunici, educatori, copii, să învăţăm,


să ne jucăm, să vorbim, să scriem, să citim... cu plăcere.

ISBN: 978-973-0-04900-8 Preţ: 20 Lei


»