Sunteți pe pagina 1din 53

ECATERINA VRĂŞMAŞ (coordonator)

V io r ic a O p r e a • A n a S t o ic a
A d r ia n a S t a n c u • S o r in a N ic u l e s c u
E l e n a L il ia n a G ă l b in a ş u

SĂ ÎNVĂŢĂM
J
c u ... p l ă c e r e
Fişe de exerciţii logopedice
în comunicarea orală si scrisă

Supliment al
revistei învăţământul Preşcolar
3 3

2007
Să învăţăm cu... plăcere
Fişe de exerciţii logopedice
în comunicarea orală şi scrisă

Supliment al
A

revistei învăţământul Preşcolar

2007
Să citim
cu... plăcere
Exerciţii pentru învăţarea citirii
(Prevenirea dislexiei)

Ne propunem în acest capitol să atragem atenţia asupra acelor etape care marchează evoluţia
în învăţarea citirii şi asupra unor aspecte care pot părea mai dificile cititorului începător.
Ideea principală este că dificultăţile trebuie prevenite pregătind corespunzător fiecare etapă
în parte.
Pregătirea copilului pentru însuşirea limbajului scris începe devreme, în perioada preşcolară,
în mediul familial şi în cel al grădiniţei, şi este influenţată puternic de importanţa pe care părinţii o
acordă cărţilor.
I. înainte de toate, trebuie trezit interesul copilului pentru lectură, iar acest aspect este
necesar să fie instalat mult înainte de perioada şcolară.
Pentru preşcolarii mici, implicarea părinţilor în iniţierea deprinderilor de utilizare a cărţilor
(prin citirea împreună cu copilul a cărţilor cu imagini) este foarte importantă. Această activitate este
foarte plăcută pentru copil, mai ales pentru că se realizează o colaborare între părinte şi copil, prin
care acesta din urmă va conştientiza legătura dintre imagini şi textul tipărit.
II. Stimularea interesului copilului pentru cărţi va influenţa procesul de învăţare a
descifrării cuvintelor tipărite. Primii paşi efectivi se fac în perioada preşcolară prin conştientiza­
rea fonemelor, adică sunetele care formează cuvintele. Discriminarea fonematică precede învăţarea
literelor. Literele vor avea un sens pentru copil numai dacă le va înţelege ca pe nişte senine care
reprezintă, în scris, sunetele ce alcătuiesc cuvintele.
încă de la primele exerciţii de învăţare conştientă a fonemelor putem folosi literele,
deoarece sunt un sprijin în efortul de diferenţiere a sunetelor. Fiecare sunet are litera lui care îl
reprezintă. Exerciţiile de antrenament în acest sens se parcurg în ordinea dificultăţii lor. Veţi
observa, deci, că în fişele noastre se începe cu sesizarea primului sunet din cuvânt, accentuând trei
situaţii: când acesta este o vocală, când este o consoană care permite o emitere prelungită (s, ş, z,
j , f v) şi apoi când este o altă consoană. Acesta este un prim grad de dificultate.
Gradul următor de dificultate urmăreşte identificarea ultimului sunet din cuvânt, punând şi el
accent pe două tipuri de exerciţii: mai întâi cu cuvinte care se termină în consoane şi pe urmă cu
cuvinte care se termină în vocale.
Cel mai înalt grad de dificultate ce priveşte identificarea sunetelor/literelor din cuvinte
vizează precizarea atât a primului sunet din cuvânt cât şi a ultimului, urmărind totodată consolidarea
şi verificarea celor învăţate. Numai după aceea putem trece la o etapă ulterioară.
III. Cea de-a treia etapă în învăţarea citirii este etapa de analiză fonetică: căutarea poziţiei
în cuvânt a unui sunet dat: la începutul, la sfârşitul sau în interiorul cuvântului.
Copilul are în faţă literele încă de la primele exerciţii, şi va fi învăţat să asocieze sunetul
cu litera. De fiecare dată când dă răspunsul corect, va copia litera mare de tipar în locul indicat.
După acest model exerciţiile pot fi diversificate de educator sau părinte până când copilul ajunge
să diferenţieze fără probleme sunetele componente ale unui cuvânt şi în acelaşi timp învaţă să
recunoască toate literele.
Subliniem şi aici că este foarte importantă respectarea parcurgerii secvenţiale a tuturor
etapelor şi a gradelor de dificultate aferente. De aceea trebuie să se lucreze individual, urmând
ritmul fiecărui copil şi nu vom trece la altă etapă până nu este parcursă corect cea anterioară şi
aprofundat conţinutul pe care îl vizează.
IV. Exerciţiile de sinteză din această secţiune cuprind, pentru început, cuvinte formate din
două sunete (vocală-consoană), şi apoi din silabe (vocală-consoană şi consoană-vocală).

154
Citirea cuvintelor formate din trei litere (consoană-vocală-consoană) se exersează cu ajutorul
structurilor în care o singură literă se schimbă, pentru facilitarea sintezei. Scopul este formarea
preciziei şi rapidităţii citirii, pe de o parte, iar pe de alta, a-i da copilului siguranţă şi încredere de la
primii paşi.
Fişele cu serii de cuvinte din care lipseşte o literă sau o silabă urmăresc exersarea reprezen­
tării succesiunii fonemelor în cuvânt.
Pentru cerinţele care par mai grele cititorului începător oferim fişe de exerciţii cu dificultate
progresivă, cum sunt cele pentru grupul consonantic, pentru diferenţierea literelor ă, î şi â şi pentru
învăţarea grupurilor ce-ci, ge-gi, che-chi, ghe-ghi.
Ultimele fişe din această secţiune vizează consolidarea deprinderilor de citire corectă. Sunt
propuse exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii, de separare a cuvintelor din propoziţii, apoi
scurte texte, pentru identificarea greşelilor şi punerea semnelor de punctuaţie adecvate într-un text.
*
* *
Fiecare pagină din secţiune este o fişă de lucru. Alegerea şi modul de utilizare a fişelor,
independent sau cu ajutorul adultului, se va face în funcţie de vârstă, de nivelul de pregătire al
copilului sau de tipul dificultăţilor pe care le întâmpină. Important este să ştim pentru fiecare copil
în ce etapă se află şi ce tip de exerciţii îi este util.
Fişele care presupun formarea deprinderii de sinteză a cuvintelor polisilabice şi a propozi­
ţiilor, potrivite pentru şcolarii mici ca lucru independent, pot fi folosite foarte bine de cadrele
didactice din grădiniţe, ca exerciţiu oral pentru conştientizarea fonetică.
*
* *
De modul în care este îndrumat copilul în învăţarea citirii depinde ca el să evite sau nu a
recurge la ghicirea cuvintelor sau la citirea mecanică.
Conducând copilul pas cu pas, el va câştiga precizie, rapiditate, siguranţă şi mai ales interes
pentru citire. învăţarea citirii nu trebuie să însemne pentru copil efort, nesiguranţă, teamă de eşec. în
acest context, rolul adultului, educator sau părinte, este de a preveni dificultăţile.
De aceea, am afirmat noi că toţi copiii trebuie să înveţe să citească cu plăcere, să găsească
astfel motivaţia intrinsecă de a progresa, pentru că fiecare etapă depăşită le va deschide accesul la
înţelegerea şi dobândirea de informaţii.

155
Fişa 1

C u ce su n e t în c e p e cu v â n tu l?
A E I O U
a e i o u
C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera p o triv ită .

156
Fişa 2

• C u ce su n e t în c e p e cu v â n tu l?
S Z Ş J F V
S Z Ş j f V
• C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera p o triv ită .

157
Fişa 3

• C u ce su n et în c e p e cu v â n tu l?
M N T D T H 9

m n t d t h9

• C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera p o triv ită .

158
Fişa 4

• C u ce su n e t în c e p e cu v â n tu l?
R L C G P B
r 1 c g p b
• C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera p o triv ită .

159
Fişa 5

• C u ce su n et se te rm in ă cu v â n tu l?
• C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera p o triv ită .

160
Fişa 6

• C u ce su n e t se te rm in ă cu v â n tu l?
• C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera p o triv ită .

161
162
Fişa 8

C u ce su n et în c e p e şi cu ce su n et se te rm in ă cu v â n tu l?
C iteşte im a g in e a şi scrie în că su ţă litera p o triv ită .

1 - 1 e=a 1 1 - 1

1 - 1
I
1

L = J
u --------- J

163
Fişa 9

U n d e se a u d e în cu v â n t su n e tu l in d icat:
la în c e p u t, la sfâ rşit sau la m ijlo c?
C ite şte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera co r e sp u n z ă to r p o ziţiei.

R r

L 1
A I
i

164
Fişa 10

U n d e se a u d e în cu v â n t su n e tu l in d ica t:
la în c e p u t, la sfâ rşit sa u la m ijlo c?
C ite şte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera c o r esp u n ză to r p o ziţiei.

Ss

ş ş

165
Fişa 11

• U n d e se a u d e în cu v â n t su n e tu l in d ica t:
la în c e p u t, la sfâ rşit sau la m ijloc?
• C iteşte im a g in e a şi scrie în că su ţă litera co r e sp u n z ă to r p o ziţiei.

M m

N n

166
Fişa 12

• U n d e se a u d e în cu v â n t su n e tu l in d icat:
la în c e p u t, la sfâ rşit sau la m ijloc?
• C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera co r esp u n ză to r p o ziţiei.

Tt

D d

K
THiZÎijLÎijfcr

167
F işa 13

• U n d e se a u d e în cu v â n t su n e tu l in d ica t:
la în c e p u t, la sfâ rşit sau la m ijloc?
• C iteşte im a g in ea şi scrie în că su ţă litera co r e sp u n z ă to r p o ziţiei.

p P

(j§,

& > %

B b

168
169
F işa 15

• C iteşte litera m a re şi în c e r c u ie şte litera m ică d e tip a r


co r esp u n ză to a r e, d e câ te o ri o în tâ ln e şti.

N n e ia m n ta e u g p s u a n e V N

ş ş g e h a l e ş e a z k e d r s u i ş
T t e f i l t f h u i k l t r n o l m T

D d e d i t c o u l r m d n f b p c j D

F f n b m u c o f e u z d v n b f t z F

G g u h l a e m g u s c l i o j u r h G

V v n lp m a e p b c v x d r v la t V

z z o s u c l y e a d i m z o u c z e Z

J j e c r a j r l h o r n u r j sm k J

H h s r m l n o c v r h u j h l n u r H

T ţ s a e o f s ţ i u t z x g j ţ s k T
/\
9

I î c m u p s î e b p k l i n s î p V
9

A
w

ă a â u o î e n â i j r ă î s o ă 1 A
w

170
Fişa 16

• U n eşte litera m a re cu litera m ică ca re îi co r esp u n d e.

A i N P

E 0 T t
5

/V

I a D 1

0 u Ş Z

U e T5 j

M c F h
/V
w

A a V t

C m Z n

R i G ş

L b H f

s r J V

/y

B s I g
w
/V

A a P d
171
F işa 17

• C itim cu vin te:

am an au om el in un
ac as aş os eu ia ud
aş al ai oi ei ie uş

ai ia al la un nu
an na ac ca ud du
aş şa as sa ie ei

• C itim silabe:

ma sa şa na ta fa
me se şe ne te fe
mi si Şi ni ti fi

mo so şo no to fo
mu su şu nu tu fu

pa za da la ra ba
pe ze de le re be
pi zi di li ri bi
po zo do lo ro bo
pu zu du lu ru bu

172
F işa 18

• C itim cu v in te:

sac rac lat mac


sar ras lac mal
sap rad las mat
sat rar lan mai

pas sac var cor


ras lac car dor
las fac far vor
vas rac zar lor
nas tac bar nor

sat fin foc ros


bat vin loc roz
pat tin
5
soc rol
lat din toc rod
mat pin şoc roi

sac pac ras dor par


soc poc ros dur por
suc pic rus dar pur
sec puc râs

sar pas bac


ser pis bec
sur pus boc
173
F işa 19
/V
• In ce o rd in e a şezi litere le p en tru a fo rm a cu v in te (1)?
• A ten ţie: u n e o ri, cu a celea şi litere a şeza te în altă o rd in e, fo rm ă m
cu v in te d iferite.
• E x em p lu : S C A — ► S A C
1 3 2 1 2 3

IP A --- ►

SNA —

TS A —

CL A --- ►

ĂRM —

RPĂ --- ►

RD A --- ►

ELU --- ►

OF C ►

s e u ►

Ă AP --- ►

174
Fişa 20

• în ce o rd in e a şezi litere le p en tru a fo rm a cu v in tele (2)?

LV A ---------

EAR ______ ______ ______ ______

I DO --------- ---------

RBO ______ ______ ______

DPO --------- ---------

DRO --------- ---------

CRA --------- --------- ---------

RSU ______ ______ ______

CSAA ______

S M A A ______

N C A A ______

R M A A ______ ______ ______

P N Ă A ______

E E R M ---------
175
Fişa 21
/V

• In ce o rd in e a şezi litere le p en tru a fo rm a cu v in tele ( 3)?

RPEE ______

EETF ---------

R M A E _____________ _______ _____

RDAE ______ ______ ______

V CA A ______

UĂCN ______

TRAE ______ ______ ______

RNTU ______

RTPO ______

RTTO ______

RTCO ______

NLUA --------- ---------

A S RE --------- --------- ---------

176
Fişa 22

• U n eşte cu v in tele scr ise cu litere m a ri cu a celea şi cu v in te scrise cu


litere m ici:

SAC NAS CAP PAT

nas cap pat sac

LAC CAL POD DOP

pod dop cal lac

LEU MĂR FOC PAI

măr leu pai foc

SAT DAR RAD ARD

dar ard sat rad

REA AER ERA ARE

era are rea aer

177
F işa 23

• C o m p letă m c u v â n tu l scriin d sila b a ca re lip seşte:

te-le-vi- -le-vi-zor te- -vi-zor

te-le- -le-fon te- -fon

pan-ta- -ta-loni pan- -Ioni

pa-să- -să-re pa- -re

bom-boa- -boa-ne bom- -ne

ca-ra-me- -ra-me-le ca- -me-le

as-pi-ra- -pi-ra-tor as- -ra-tor

ca-na- -na-pea ca- -pea

iu-că-ri- -că-ri-e ju- -ri-e

pă-pu- -pu-şă pă- -şă

hi-po-po- -po-po-tam hi- -po-tam

fo-to-gra-fi- -to-gra-fi-e fo- -gra-fi-e

e-le- -le-fant e- -fant

lo-pa- -pa-tă lo- -tă

178
Fişa 24

• C e literă lip se şte d in cu v â n t?


• C o m p lete a ză litera p o triv ită .

televizo elevizor te evizor tel vizor


dula ulap du ap dul p
panto antof pan of pant f
pantalo antalon pan alon pant Ion
gara araj ga aj gar j
sala alam sa am sal m
vapo apor va or vap r
fotoli otoliu fo oliu fot liu
acoperi coperiş aco eriş acop riş
bebelu ebeluş be eluş bebel ş
balo alon ba on bal n
zahă ahăr za ăr zah r
w• w w• w
găin ama gai a gă nă
coco ocoş co oş coc ş

179
Fişa 25
• S ch im b â n d o sin g u ră literă , v o m a vea a lt cu v â n t.
• C iteşte:

I.

masă —> casă tai —» tei


cap — > cal sac -> suc —> soc
cai — > tai ban bun -> bon
cană — > rană ton —> tun —> ten
cos —> coş râde -> rade —> rude
vacă —> vază raci —> reci —» roci
copac —» copan daci —> deci —> duci
crapă —> clapă mere —> mire —> mure
glas —» gras coleg -> culeg
creşte —» cleşte copac —> capac
II.
casă —> case cal —> cai
fustă —» fuste leu lei
albină —> albine porumbel — > porumbei

veveriţă
9. —» veveriţe
9 câine —> câini
vişină —> vişine căţel
9 —> căţei
5
cămilă —» cămile peşte -» peşti
rată
9 —> rate
9 maşină —> maşini
banană —» banane iepure —> iepuri
w• w
bluză —> bluze gama —> găini
alună —» alune vulpe —> vulpi
oală —> oale păpuşă — > păpuşi

180
F işa 26

• A m a d ă u g a t o sin g u ră literă . C e s-a în tâ m p la t?


• C ite şte cu v in tele:

lup-lupi caiet-caiete

cocoş-cocoşi tramvai - tramvaie

ban-bani scaun-scaune

doctor-doctori pahar-pahare

elev-elevi sat-sate

nor-nori lat-late

pantof-pantofi frigider- frigidere

delfin-delfini aragaz-aragaze

cerb-cerbi elev-eleve

ciorap-ciorapi aparat-aparate

pantalon-pantaloni calendar- calendare

corcoduş - corcoduşi penar-penare

purceluş -purceluşi palat-palate

bebeluş-bebeluşi abecedar-abecedare

pinguin-pinguini vas-vase

181
Fişa 27

• E x erc iţii p en tru g ru p u r i co n so n a n tice.


• C iteşte cu v in tele:

sud - surd dor - dorm


nod - nord cod - cord
pot - port con - corn
cot - cort ton - torn

care - carte pun - prun


pare - parte pune - prune
pene - perne bun - brun

cai - scai tai - stai


cap - scap top - stop
cot - scot sun - spun

top - stop - strop


tai - stai - strai

tei - trei rai - trai


patu - patru rost - prost
pata - pasta cal - calm

pune - punte cale - calme


lene - lemne pun - pumn
mine - minte pata - panta

182
Fişa 28
W
A ă
• C ite şte cu v in tele:

gg&
ü w
W *1 V

m ăgar m azăre că m ilă

• S crie litera ă a co lo u n d e lip seşte şi citeşte:

la _r b iat m__nuş__ P 1 rie


sta V r c tel
9
m__tuş__ P P die
ia P r b rbat p_puş c 1 rie

• L itera î se scrie la în cep u tu l şi la sfârşitu l cu vân tu lu i („încet4‘/„târî“):


• C ite şte cu v in tele:

183
Fişa 29

/\
a

• C ite şte cu v in tele:


A

in râd rând plâng


încă gât gând stâng
înot cât cânt crâng

j A A •

târâie mângâie mâncare hârtie


mârâie dârdâie zâmbet pârtie
bâzâie bâlbâie cântec bârlog

• C o m p lete a ză cu v in tele, scriin d litera â aco lo u n d e lip seşte.


• C iteşte p ro p o ziţiile:

Eu sunt rom__n.
Ţara mea este Rom__nia.
Vorbesc limba rom nă.

184
F işa 30

• C o m p lete a ză cu v in tele ce red a u o b iectele d esen a te,


scriin d literele ă şi â
• C iteşte cu v in tele:

A A L

m n 1 m ie t n r lum n ri

î\

fJ
v n tor şop rl g sc b tr n

• C o m p lete a ză , scriin d litere le ă şi â la lo cu l p o triv it.


• C iteşte cu v in tele:

m n c nt st nc s__rm__
1 n p nd st ng b m
P n p nz br nz c rm
z n 1 ng bl nd y rst

g nd cel p m nt m n nc
v nz tor m n nc s m nţ
c nt reţ v z nd fi m nd
s mb t z c m nt pl p nd

185
Fişa 31

• A ten ţie! C iteşte şi tr a n sfo r m ă litera a în ă sau â , d u p ă caz:

A m m ancat un mar.

L am aia este acra.

Pe câm p am văzut un m anz.

Sam bata am cum părat o pălărie frum oasa.

M ariuca nu vrea sa ram ana singura.

A m băut apa rece şi m a doare gatul.

V ânătorul are puşca şi un câine de vanatoare.

L anga pădure sta un padurar batran.

La prânz am m ancat doua oua cu branza.

M âine m ancam acasa îm preuna cu bunica.

186
F işa 32

Ce ce

xWr
T i <
cerb rinocer ace

Ci ci

# |

ciocan bicicletă arici

• C e lip seşte: ce sau ci?


• C o m p lete a ză şi citeşte:

pa piti reşe apă


copa r popi as
con rt lipi papu __meală

187
Fişa 33

• A d a u g ă litera e şi ap o i litera i.
• C iteşte cu v in tele:
E xem p lu :

tac -» tace —» taci

fac -> fac_ fac_


duc —» duc_ -» duc_
aduc aduc_ —» aduc_
plac plac_ plac_
trec —
» trec_ -> trec_

• C iteşte şi co m p letea ză scriin d cu v â n tu l p otrivit:

un ac —> d o u ă ...........
un copac -> d o i..............
un porc d o i..............
un bici d o u ă ...........
o pisică -> d o u ă ...........
o budincă -» d o u ă ...........
un capac -> d o u ă ...........
un melc -> d o i..............
un rac -> d o i..............
un pitic -> d o i..............
un mac —> d o i..............
un ibric -> d o u ă ...........
o furnică -> d o u ă ...........

188
Fişa 34

Ge ge

geantă d eg et m in g e

C e lip seşte: ge sau gi?


C o m p lete a ză şi citeşte:

re nă m min
sân pa nă mar ne
ful neral covri
189
Fişa 35

• A d a u g ă litera e şi ap o i litera i.
• C iteşte cu v in tele:
E xem p lu :

fug -» fuge —
> fugi

sug —
> sug_ -> sug_
aleg -> aleg- —
» aleg_
culeg -*■ euleg_ -> euleg_
merg -> merg_ —
» merg_
plâng -> plâng_ -> plâng_
sparg -> sparg_ -> sparg_
ling —
> ling_ ling-
ating —
» ating_ —
> ating_
trag -> trag- -> trag-

• C iteşte şi co m p letea ză scriin d cu v â n tu l p otrivit:

un fag —
> d o i..............
un frag -> d o i..............
un fulg ->• d o i..............
un covrig -> d o i..............
un cârlig >• d o u ă ...........

o creangă -> d o u ă ...........

190
Fişa 36

• C iteşte: ce-ge şi ci-gi


• în lo c u ie şte : ce cu ge şi ci cu gi.
• C iteşte cu v in tele:

rece -» re reci re
cer -» r lunci —
> Iun

faci fa
roci -> ro

• C ite şte şi c o m p letea ză ce lip seşte: ce, ci, ge sau gi.

Un ari__se plimbă prin pădure.__ rul s-a întunecat


şi a în__put să plouă. Ari__ul s-a adăpostit sub nişte
uper__. în__t, în__t uper__le au crescut şi
ari__ul s-a grăbit să ple__. A văzut o căsuţă mică în
care locuiau doi piti__. El le-a __rut să îl lase şi pe
el în căsuţa lor.
5

- Nu am să stau de__aba, a spus ari__ul, am să vă


aduc zmeură şi fra__.
- Nu trebuie să ne ro__, au spus __i doi piti__.
Ne fa__ plă__re să stai cu noi.

191
Fişa 37

Che che

1 ^ »& £
cheie ochelari rachetă

Chi chi

J* a\
U *—
*J

i \
chinez chibrituri ridichi

• C e lip seşte: c h e sau c h i?


• C o m p lete a ză şi citeşte:

ro e ra tă un pa t
tară P i ure
0 pere nar piu

192
Fişa 38

• C iteşte: ce - che
• C e lip se şte ce sau che?
• C o m p lete a ză şi cite şte cu v in tele:

__r lie tre pa t


Mar__la ridi bri tă ră ală

• C iteşte: ci - chi
• C e lip se şte ci sa u chi?
• C o m p lete a ză şi cite şte cu v in tele:

buni un sa scoi
nez s uri por li d

• C ite şte p e r e c h ile d e cu v in te şi în c e r c u ie şte c u v â n tu l corect:

ceară sau cheară


ceală sau cheală
pache sau pace
parchet sau pacet
ochi sau oci
mechi sau meci
rochie sau rocié
lipichi sau lipici

193
Fişa 39

• în lo c u ie şte : che cu ce şi chi cu ci.


• C iteşte cu v in tele:

chel -> i China -> na


ochean —
» o an chinez nez
chei i ridichi ridi
Tache —
> ta vechi ve

• C ite şte p ro p o ziţiile şi co r ecte a ză ce este greşit:

Bunichii mi-au cumpărat o rochiţă cu florichele


colorate.
Marchela şi-a pierdut ocelarii.
Pisichile prind şorichei.
Vechinul meu este chel mai bun prieten.
Pe căţelul meu îl cearnă Tedi. El are urechile michi şi
ocii frumoşi.
/\
In povestea „Ridicea uriaşă“ şorichelul credea că este
chel mai puternic.

194
F işa 40

Ghe ghe

¿§2 ghete ghem


T
îngheţată

Ghi ghi

f
w

i j

ghinde ghiocel ghivece

• C e lip seşte: ghe sau ghi?


• C o m p lete a ză şi citeşte:

ozdan ată
5
triun
tuş mpe un e
în te li an pard

195
Fişa 41

• C e lip seşte: ge sau ghe?


• C o m p lete a ză şi cite şte cu v in tele:

am tar
9
__amantan
re mer__ ba tă
A i
m t
9
cule ve ază

• C e lip seşte: gi sau ghi?


• C o m p lete a ză şi cite şte cu v in tele:

pa nă ps nere
mpe ru__nă rlandă
mar__ne nion re nă

• C iteşte p ere ch ile d e cu v in te şi în c e r c u ie şte cu v â n tu l corect:

plânge sau plânghe ghirafa sau girafa


dunghi sau dungi general sau gheneral
alegere sau aleghere crenghi sau crengi

giveci sau ghiveci


ligean sau lighean
gheare sau geare

196
Fişa 42

• în lo c u ie şte : ghe cu ge şi ghi cu gi.


• C ite şte cu v in tele:

ghem -» __m unghi un


ghene -> ne gheme -» me

leghe -> le
Gheorghe -» or

• C iteşte p ro p o ziţiile şi co r ecte a ză ce este greşit:

Gherul a îngeţat gheamul.


Am cules ginde şi le-am pus în giozdan.
Primăvara trecută am pus bulbi de giocei în
givece.
La grădina zoologhică am văzut ghirafe.
Am căzut pe geaţă şi m-am lovit la ghenunchi.
Ghina citeşte o carte cu multe paghini despre un
reghe şi o reghină.

197
Fişa 43

Ce-Che Ci-Chi Ge-Ghe Gi-Ghi


ce-che ci-chi ge-ghe gi-ghi
• C iteşte to a te g ru p u r ile d e litere de m a i sus.
• C iteşte şi c o m p letea ză cu v in tele cu g ru p u l d e litere ca re lip seşte.

Ei îm i__tesc poveşti.
Bunicul îşi pune o___larii şi în__pe să __tească.
Ascult până când __nele coboară în__t peste o__şi se
în___d.
Mă trezesc când aud cânte__le păsărilor.
/V

Im ipla__ vara.
Pot să mănânc multă în___ţaţă.
Mă condu__ la şcoală un___ul meu.
Am __tit o carte cu ___citori.
Bri__agul este un cuţit mai mic.
La munte mi-au în___ţat pi___oarele pentru că nu am
avut___te groase.
Dimineaţa, o vrăbiuţă bate c u ___ocul î n ___amul meu.
Am un căţel cu o ure___albă şi una neagră, pe care
îl amă ri.

198
Fişa 44

• C e cu v â n t lip se şte d in p ro p o ziţie:

pe, în, la, cu, se, de, să, un, o, a, din, sub, e, şi

Cartea este___masă.
Sora mea m erge___şcoală.
Eu a m ______pisică.
V reau___plec departe.
Eu am -----------------------------
căţel.
9

E a ___culcă devreme.
E i___ du c___ parc.
Am pus haina___dulap.
A n a_____prietena mea.
Am scos haina___dulap.
Am găsit pantofii___pat.
Andrei___plecat___şcoală.
Ionel___Dan sunt colegi.
A lina___cumpărat prăjituri.
A na___Gabi sunt prietenele mele.
Elena___adus bomboane.
A

îmi place___m erg___ şcoală___ mama.


A m ___coleg___ bancă simpatic.
Ieri am uitat___şcoală___ carte___ bancă.

199
Fişa 45

• în ce o rd in e a şez i cu v in tele p en tru a fo rm a o p ro p o ziţie?


E x em p lu : are un M a m a m ăr.
2 3 1 4

I.
• ou un am Eu
• bine Dan citeşte
• Eu scriu ştiu să
• vreau Eu plec Gabi cu să munte la
• meu Prietenul mine la vine
• mică Eu pisică am
• adus un Tata a acasă căţel
II.
• câine avem un noi
• plec şcoală la mâine
• plec nu mâine şcoală la
• la merg vara mare
• jucării toţi copiii vor
• cărţi eu multe frumoase am
9

• cofetărie şi fost am la cumpărat am prăjituri


• meu nu vorbească ştie papagalul să

200
Fişa 46

• S ep a ră cu v in tele d in p ro p o ziţii:
E x em p lu : E u / a m /n o te/b u n e .

Amprimitcărţinoi.
Colegulmeuestefoartecuminte.
Emilpleacăsinguracasă.
Eunumăducsinguraacasă.
Aşvreasămăj octoatăziua.
Mamaîmispunesăscriufrumos.
/V

Invacanţăamsăpleclabunici.
Mamaafacutuntortmare.
Anaaaduslaşcoalăocutiecubomboane.
Mamaaauzitcănuamfostcuminte.
/V

Invacantăamsăcitescmultecărtifrumoase.
9 9
/V

Invacanţăaşvreasăpleclamareşilamunte.

• S ep a ră cu v in tele d in p ro p oziţii:
• C a re este în c e p u tu l şi sfâ rşitu l fiec ă rei p ro p o ziţii?
• P u n e p u n ct la sfâ rşitu l p r o p o z iţiilo r şi literă m a re la în c e p u tu l
cu v â n tu lu i cu ca re în c e p e fieca re p ro p o ziţie.

Înfiecaredimineaţăpleclaşcoalăîmpreunăcumamadupă
terminareaorelorbuniculmăaşteaptăînfaţaşcoliimergem
împreunăacasă (3 propoziţii)
Dupăceîmiterminlecţiilepotsămăjocdacăestefrumos
afarăiesîmpreunăcuprieteniimeicândestetimpurâtîi
invitsănejucămlamine (3 propoziţii)
AmoprietenăcarelocuieşteînBraşovînvacanţăamsăîifac
ovizităvompetrececâtevazileîmpreună (3 propoziţii)

201
F işa 47

• C a u tă g re şelile şi sp u n e ce tr eb u ie co rectat:

• Am pecat deacasă dimineaţă. (2)


• Am ajus la şcolă la tip. (3)
• Nu îm pace să îtârzii. (3)
/V

• In vacaţă osă am mut timp petru joacă. (4)


• Acum ştiu să citec singur povetile peferate. (3)
• Dacă sunt atet pot să sriu fără geşeli. (3)
• De ziua mea am pimt nite pataloni abaştri şi o buză
gabenă. (6)
• Pietenii mei ceimai buni sunt emil şi mircea. (4)
• Şcola va âncepe înluna septebrie. (4)
• Toţi copiii aştaptă vacanţele cu ne răbdare. (2)
• P u n e sem n ele d e p u n ctu a ţie la lo cu l p o triv it.
punct virgulă semnul întrebării semnul exclamării
9 f
• 9

Scufiţa Roşie a plecat să îi ducă mâncare bunicii


Pe drum s-a întâlnit cu lupul
- Unde te duci Scufiţă Roşie
- Mă duc la bunica să îi duc mâncare pentru că este
bolnavă
- Săraca de ea Unde stă bunica
/V

- In căsuţa de lângă marginea pădurii


-A şteaptă nu pleca uite ce flori frumoase sunt în
poieniţă Culege un buchet pentru bunica
- Aşa am să fac Ce mult o să se bucure bunica

202
Foarte mulţi copii au nevoie de sprijin pentru a vorbi corect,
pentru a scrie şi a citi. Unii dintre părinţi apelează la logoped.
Oricât de bun este logopedul, este nevoie de un parteneriat real
cu părintele pentru ca exerciţiile să fie de folos.

Cu alte cuvinte, copiii trebuie să lucreze şi acasă, iar aceste


exerciţii sunt prilej de comunicare între copil şi părinte,
de apropiere şi de... învăţare.

împreună, părinţi, bunici, educatori, copii, să învăţăm,


să ne jucăm, să vorbim, să scriem, să citim... cu plăcere.

ISBN: 978-973-0-04900-8 Preţ: 20 Lei


»