Sunteți pe pagina 1din 84

ECATERINA VRĂŞMAŞ (coordonator)

V io r ic a O p r e a • A n a S t o ic a
A d r ia n a S t a n c u • S o r in a N ic u l e s c u
E l e n a L il ia n a G ă l b in a ş u

SĂ ÎNVĂŢĂM
J
c u ... p l ă c e r e
Fişe de exerciţii logopedice
în comunicarea orală si scrisă

Supliment al
revistei învăţământul Preşcolar
3 3

2007
Să învăţăm cu... plăcere
Fişe de exerciţii logopedice
în comunicarea orală şi scrisă

Supliment al
A

revistei învăţământul Preşcolar

2007
Să învăţăm
cu... plăcere
Exerciţii pentru corectarea întârzierilor de limbaj
A

(întârzierea în dezvoltarea limbajului)

Definire
Abaterile în ritmul de apariţie şi dezvoltare a limbajului, în condiţiile normalităţii auzului,
a aparatului fonoarticulator şi a unei dezvoltări mintale corespunzătoare vârstei cronologice, repre­
zintă întârzieri în dezvoltarea limbajului (retard de limbaj).
întârzierea vizează cele trei arii ale limbajului: fonetica (pronunţie), semantica (înţelegere) şi
structura gramaticală.
Aceste arii sunt mai puţin afectate în retardul simplu şi mai complex în disfazie, care este o
formă severă de întârziere, caracterizată prin dezintegrarea totală a limbajului.
întârzierea se manifestă prin absenţa limbajului oral la vârsta de 2-3 ani, uneori acest lucru
prelungindu-se până spre 4 ani. Tulburarea poate fi diagnosticată în jurul vârstei de 3 ani, în cazul
unui copil care utilizează un număr redus de cuvinte, marcate de alterări fonetice (omisiuni de
sunete, silabe, simplificări ale grupurilor consonantice), nu formulează propoziţii simple, nu utili­
zează cuvinte de legătură (prepoziţii, conjuncţii).
Spre vârsta şcolară dificultăţile fonetice, de exprimare propoziţională şi de înţelegere a
semnificaţiei cuvintelor se corelează cu dificultăţi în sfera tuturor operaţiilor intelectuale, afectând
procesele de comunicare, cunoaştere, socializare.
Fiind vorba de o dezordine de limbaj care afectează toate ariile limbajului, logopedul, dar şi
educatoarea şi părinţii trebuie să fie interesaţi de evaluarea nivelului de dezvoltare a acestora şi de
funcţionalitatea lor. Scopul: identificarea competenţelor (ce poate face copilul) şi a dificultăţilor (ce
nu poate face copilul) în anumite arii ale limbajului.
Comunicarea prin limbaj este fundamentul pe care se construiesc procesele de socializare şi
cunoaştere (învăţare). Abaterile sau blocajele în dezvoltarea limbajului, în raport cu etapele de
dezvoltare tipice, determină frânarea dezvoltării psihosociale a copilului. Prin urmare, depistarea
precoce şi intervenţia timpurie au un rol foarte important. Ajutorul unui specialist logoped este
recomandabil în cele mai multe cazuri. Părinţii şi educatorii trebuie să acorde o atenţie deosebită
copilului ce prezintă întârziere în dezvoltarea vorbirii. Un climat pozitiv din punct de vedere afectiv,
securizant, comunicativ, este obligatoriu pentru o evoluţie normală a comunicării.

Profilul psiholingvistic al copilului cu întârziere în dezvoltarea limbajului


Părinţii/educatorii pot observa abaterile în dezvoltarea limbajului de la o vârstă foarte mică
a copilului. în cazul în care acesta manifestă următoarele semne de retard în dezvoltarea limbajului
sau o parte semnificativă din acestea, este indicată contactarea unui logoped.
1) Aria fonetică:
• prezenţa dislaliilor simple sau polimorfe, manifestate prin dificultăţi în pronunţarea
unor sunete, absenţa sau înlocuirea unor sunete prin altele;
• simplificarea grupurilor consonantice şi a diftongilor;
• omisiunea sunetelor finale în cuvinte;
• simplificarea cuvintelor polisilabice;
• jargonafazie (vorbire neinteligibilă);
Spre vârsta şcolară apar dificultăţi de analiză fonetică:
• dificultăţi de identificare a sunetelor în cuvânt;
• confuzii între anumite sunete;
• dificultăţi de operare cu unităţile limbii: sunete, silabe, cuvinte.

16
2) Aria semantică:
• vocabular foarte sărac;
• primele cuvinte cu sens apar după 2 ani;
• dificultăţi în evocarea vocabularului pasiv;
• nu înţelege concepte de bază legate de experienţa cotidiană;
• nu poate defini noţiuni (uneori nici prin întrebuinţare);
• nu poate clasifica categorii;
• nu ştie culorile;
• nu înţelege relaţiile cauzale;
• nu recunoaşte utilitatea unor obiecte;
• nu înţelege aspecte metalingvistice (antonime, omonime, sinonime);
• nu înţelege cuvinte abstracte sau cu grad mare de generalizare: mărime, formă, culoare,
cantitate, coordonate spaţio-temporale, pronume, adverbe;
• nu sesizează absurdul în imagini şi situaţii.
3) Structura gramaticală:
• limbaj telegrafic, propoziţii eliptice;
• vorbire saturată de substantive;
• lipsesc liantele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii);
• foloseşte târziu şi greşit pronumele, mai ales formele flexionate;
• face frecvente dezacorduri gramaticale;
• greşeli în folosirea singularului şi a pluralului;
• nu poate povesti, iar atunci când o face foloseşte excesiv fie substantive fie verbe şi
foarte puţine adjective, adverbe, pronume;
• topica propoziţiei este incorectă;
• nu construieşte fraze prin subordonare;
• frecvente ecolalii şi cuvinte parazitare;
• abilităţi conversaţionale limitate.
Există şi manifestări ce ţin de personalitatea copilului cu retard de limbaj: capacitate de con­
centrare redusă, latenţă mare în gândire şi evocare, logofobie, hiperkinezie, memorie auditivă şi
vizuală slab dezvoltate, tulburări de orientare spaţio-temporală, motricitate precară, rezistenţă la
corectare.
Programul de recuperare va parcurge etapele fireşti de dezvoltare a vorbirii. Se va pomi
de la nivelul la care se află copilul şi nu de la cum ar trebui să fie conform vârstei cronologice. Cu
alte cuvinte, se porneşte de la «ce poate copilul» şi nu de la «ce ar trebui să poată». Fiecare copil cu
întârziere în dezvoltarea limbajului are un anume profil psiholingvistic, cu arii mai mult sau mai
puţin dezvoltate. Etapele corectării vor fi individualizate în funcţie de fiecare caz.
Extrem de importante sunt dezvoltarea motivaţiei şi a interesului copilului pentru comuni­
care şi crearea a cât mai multor situaţii de comunicare. Jocul, climatul afectiv pozitiv, încurajarea
permanentă, folosirea recompenselor variate şi oferite cu mult entuziasm, sunt elemente de bază
care asigură succesul în recuperare.

OBIECTIVE:
Limbajul este un ansamblu de abilităţi de ascultare, atenţie, imitaţie, înţelegere, memorare,
fonaţie şi socializare.
Programul de recuperare va urmări:
• învăţarea limbajului sub aspectul conţinutului (înţelegere).
• învăţarea limbajului ca formă (pronunţie).
• învăţarea limbajului ca utilizare (folosirea limbajului ca mijloc de comunicare şi cunoaş­
tere).

17
Prin urmare, vom avea următoarele obiective:
• Dezvoltarea abilităţilor de ascultare, respectiv a atenţiei auditive şi vizuale.
• Dezvoltarea capacităţii de imitare motorie.
• Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a cuvintelor şi a mesajelor.
• Dezvoltarea vocabularului.
• Formarea unei pronunţii corecte.
• Dezvoltarea abilităţilor de exprimare propoziţională şi în fraze.
• învăţarea structurii gramaticale.
• Formarea abilităţilor narative şi conversaţionale.

ETAPE:
1. Etapa pregătitoare
La vârste mici stimularea dezvoltării limbajului începe prin antrenarea permanentă a copilu­
lui în situaţii de comunicare cu persoanele din jur (familia, în primul rând) utilizând activităţile
cotidiene, manipularea obiectelor, jocuri, imaginile, desenul.
Se recomandă:
a) exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei vizuale şi auditive care solicită copilul să execute anumite
sarcini simple: stai jos!, ridică mâna!, arată nasul!, bate din palme!, pune cana pe masă!, toarnă
apă în pahar!, închide uşa! etc.;
b) jocuri de cooperare: puzzle; înşirat mărgele, bile; incastre; colorat desene, imagini;
c) manipularea obiectelor, a jucăriilor.
în această etapă nu se face corectarea pronunţiei, în mod explicit, dar cei care vorbesc cu
copilul trebuie să aibă o exprimare clară, precisă, cu propoziţii scurte, o mimică expresivă, un ritm
şi un timbru adecvate.
2. Dezvoltarea auzului fonematic
Copilul învaţă mai întâi sunete. Emiterea şi diferenţierea lor reprezintă baza învăţării limbajului.
Dezvoltarea auzului fonematic înseamnă educarea abilităţii copilului de a percepe clar sunetele
(fonemele) din care sunt formate cuvintele, acest lucru conducând la articularea corectă a acestora.
Această activitate implică ascultare, atenţie auditivă, memorare, imitare, comparare, diferenţiere.
Exerciţiile care dezvoltă auzul fonematic se fac sub formă de joc şi trebuie adecvate vârstei
şi posibilităţilor copilului:
• Imitare de onomatopee: Cum face...!', albina (zzz); trenul (ş-ş-ş); şarpele (555); telefonul
(ţârr); pisica, câinele, oaia, vaca, ploaia etc.
• Identificarea surselor sonore după sunetul emis.
• Recunoaşterea persoanelor din jur după voce.
• Jocuri de repetare a ritmurilor (bătăi ritmice în masă, în tobă).
• Memorarea şi repetarea după auz a unor serii de silabe, cuvinte, cifre, propoziţii.

Copiii cu întârziere în dezvoltarea limbajului au dificultăţi în a se concentra şi a asculta.


Educarea abilităţii copilului de a asculta este foarte importantă pentru imitarea şi învăţarea sunetelor
care alcătuiesc cuvântul. Prin urmare:
• Obişnuiţi copilul să asculte sunete, zgomote din mediu produse de o maşină, o bătaie în
uşă, un avion etc.
• Atrageţi-i atenţia când sună soneria, telefonul.
• încurajaţi copilul să asculte o melodie, să o fredoneze şi să se mişte în ritmul muzicii.

18
• Spuneţi-i poveşti şi modulaţi-vă vocea şi intonaţia imitând anumite personaje.
• Vorbiţi încet, pentru a-1 obliga să fie atent.
Pentru preşcolarii mari şi şcolarii mici, dezvoltarea auzului fonematic este extrem de
importantă întrucât asigură învăţarea scris-cititului. Acum copilul învaţă corespondenţa fonem-grafem.
Fiecărui sunet (fonem) îi corespunde o literă (grafem). Literele vor constitui un sprijin suplimentar
pentru diferenţierea sunetelor.
Exerciţii:
• diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat;
• diferenţierea sunetelor surde şi a celor sonore;
• diferenţierea sunetelor pronunţiei corecte de cea greşită.
Dezvoltarea abilităţilor de analiză fonetică este fundamentală atât pentru învăţarea pronun­
ţiei corecte cât şi pentru învăţarea citit-scrisului.
Exerciţii:
• identificarea/numărarea cuvintelor din propoziţie;
• despărţirea cuvintelor în silabe/numărarea silabelor;
• identificarea sunetelor din care sunt formate silabele/cuvintele;
• identificarea sunetului cu care începe cuvântul;
• identificarea sunetului final din cuvânt;
• identificarea poziţiei unui anumit sunet în cuvânt (iniţial, mediu, final).

3. Dezvoltarea vocabularului
Se va urmări în primul rând înţelegerea cuvintelor şi apoi utilizarea lor. Pentru a înţelege
sensul cuvintelor e necesar ca acestea să fie pronunţate în prezenţa obiectelor/imaginilor/acţiunilor
concrete. Copilul învăţa un cuvânt după ce: ascultă cuvântul, vede obiectul/imaginea/acţiunea pe
care îl/o denumeşte, manipulează obiectul, foloseşte adecvat obiectul/imită acţiunea.
Ordinea învăţării cuvintelor este: înţelegere, identificare, denumire.
Exerciţii:
• să arate obiectele denumite de adult, mai întâi în realitate, apoi în imagini;
• să facă legătura între un obiect real şi imaginea lui;
• să găsească o imagine/un obiect denumit şi ascuns de adult;
• să sorteze obiecte de acelaşi fel;
• să imite o acţiune la cerere, să o identifice în imagini şi să o denumească;
• să arate schema corporală la el şi la alte persoane;
• să arate/să denumească membrii familiei, jucării, animale, alimente, îmbrăcăminte, obiecte
din casă etc.;
• să înţeleagă posesia (a cui este?);
• să folosească cuvinte din sfera socială, adecvate la situaţie: la revedere, pa, mulţumesc,
poftim, bună ziua, nu, da;
• să relaţioneze 1-2 substantive cu un verb şi să execute consemnul (exemplu: adu cana şi
linguriţa);
• să asocieze un substantiv cu un adjectiv (arată cana roşie, maşina mică etc.).
Mai târziu copilul învaţă:
• să identifice obiecte/fiinţe/acţiuni după descriere;
• să enumere elementele unei categorii (cât mai multe animale, fructe, legume etc.);
• să definească noţiunile (câinele e un animal; păpuşa e o jucărie);
• să sorteze obiecte în funcţie de cantitate/mărime/formă/culoare;
• să identifice obiecte după utilitate;
• să facă comparaţii;
• să opereze cu analogii opuse.

19
ATENŢIE!

a. învăţarea cuvintelor abstracte, cu grad înalt de generalizare este adesea dificilă pentru
copiii cu întârziere în dezvoltarea limbajului. Se învaţă cu dificultate noţiunile de mărime, formă,
culoare, poziţii spaţiale, coordonate spaţio-temporale, raporturi cantitative şi cauzale, dar şi cuvin­
tele care denumesc sintetic categorii de obiecte.
b. învăţarea cuvintelor nu este un scop în sine. Copilul nu învaţă cuvinte disparate. El
trebuie să înveţe să înlănţuie cuvintele în propoziţii cu sens. Prin urmare, atunci când învaţă să
identifice/să denumească cuvinte din vocabularul de bază (familia, părţile corpului, jucării, animale,
obiecte din casă, mijloace de transport, alimente, îmbrăcăminte, coordonate spaţio-temporale) este
important ca noţiunile învăţate să fie asociate în sintagme verbale.
Exemple:
• Părţile corpului (+verbe): arată, spală, şterge, mâna, faţa etc.
• Mijloace de transport (+verbe): merge, zboară etc.
• Alimente (+ verbe): taie, mănâncă, bea.
• Animale (+verbe): stă, doarme, fuge, bea.

4. Simultan cu dezvoltarea vocabularului se dezvoltă şi abilităţile de exprimare în pro­


poziţii şi fraze şi se învaţă structura gramaticală.
Etape:
• Asociază două cuvinte.
• Asociază un substantiv cu un verb (câinele mănâncă).
• Asociază un substantiv cu un adjectiv (cana roşie).
• Foloseşte adecvat adverbe în propoziţie {aici, acolo, afară, sus, jos etc.).
• Formează propoziţii formate din subiect + predicat + complement (pisica bea lapte).
în situaţii concrete sau cu ajutorul imaginilor se va urmări lărgirea propoziţiilor cu:
• Utilizarea corectă a cuvintelor de legătură (prepoziţii, conjuncţii).
• Folosirea corectă a pluralului.
• Folosirea corectă a pronumelui personal şi posesiv.
• Folosirea adecvată a acordurilor gramaticale.
• Utilizarea verbelor după persoană, număr şi timp.
• Să spună cât mai multe propoziţii cu un cuvânt dat.
• Să descrie o imagine.
• Să corecteze propoziţiile formulate intenţionat greşit de adult.

5. însuşirea pronunţiei corecte


Majoritatea copiilor cu întârziere în dezvoltarea vorbirii au dificultăţi specifice de articulare
a sunetelor şi a cuvintelor. Pentru corectare parcurgeţi secţiunea II, vizând şi dislalia, sau consultaţi
un logoped.

6. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare (narative şi conversaţionale)


Capacitatea de a dialoga înseamnă interacţiune şi cooperare şi se formează la copii treptat,
în acest scop copilul trebuie pus în situaţii de comunicare în care adultul pune o întrebare copilului
şi tot el răspunde intrând în rolul copilului. Astfel, copilul va învăţa alternanţa şi va intra în jocul
comunicării. Lucrul în grup este ideal pentru exersarea acestor abilităţi întrucât în această situaţie
copiii interrelaţionează, învaţă să vorbească şi să-i asculte pe ceilalţi. Sunt eficiente şi jocurile de rol
(dramatizări).
Pentru dezvoltarea abilităţilor narative, copiii vor fi antrenaţi în:
• povestire în succesiune logică a unor evenimente trăite de copil;

20
compunere de povestiri după imagini;
reproducerea unor poveşti cunoscute cu ajutorul întrebărilor.

> Majoritatea exerciţiilor din această secţiune se pot utiliza începând cu vârsta de 3-4 ani. Există
însă şi fişe pe care unii copii nu le pot realiza decât după 5 ani (exemplu: fişele de conştientizare
fonologică).

> Obiectivele urmărite prin parcurgerea exerciţiilor vizează dezvoltarea vocabularului activ,
dezvoltarea abilităţilor de înţelegere şi exprimare, dar în acelaşi timp şi stimularea intelectuală a
copiilor preşcolari prin antrenamentul unor operaţii ale gândirii şi al unor procese psihice
importante: memorie, atenţie, imaginaţie.

> Pentru un copil de 5 ani, înainte de a începe exerciţiile, părintele/educatorul poate face o
evaluare a nevoilor sale, notând cu «+» fişele pe care le rezolvă copilul şi cu «-» pe cele la care
are eşec, urmând ca atenţia să se concentreze exclusiv pe cele din urmă.

> Se va respecta principiul paşilor mici în parcurgerea exerciţiilor. Părintele/educatorul va decide


în funcţie de nevoile şi potenţialul copilului exerciţiile şi numărul de exersări pentru consoli­
darea unor abilităţi. în general, un copil cu întârziere în dezvoltarea limbajului are nevoie de un
număr mai mare de repetări şi de respectarea ritmului propriu de lucru.

> Nu uitaţi să recompensaţi efortul, ca şi cel mai mic succes al copilului în rezolvarea exerciţiilor.

21
22
Fişa 2
OBIECTIV: Vocabular. Familia mea
CERINŢE: Din cine este formată familia ta?
Cum o cheamă pe mama ta?
Cum îl cheamă pe tatăl tău?
Cum îi cheamă pe bunicii tăi?
Ai fraţi/surori? Cum îi cheamă?

23
Fişa 3
OBIECTIV: Dezvoltarea vocabularului'. Obiecte din casă
CERINŢE: Arată/denumeşte obiectele din casă!
Ştii la ce foloseşte fiecare?

24
Fişa 4
OBIECTIV: Dezvoltarea vocabularului: Obiecte din bucătărie
CERINŢE: Arată/denumeşte obiectele din imagine şi din bucătăria ta!
Ce facem cu fiecare?
Ce vezi în imaginea de mai jos?

25
Fişa 5
OBIECTIV: Vocabular. Substantive (o/un)
CERINŢE: Arată, denumeşte!

26
Fişa 6
OBIECTIV: Vocabular. Substantive (o/un)
CERINŢE: Arată, denumeşte!

27
Fişa 7
OBIECTIV: Vocabular. Cuvinte la singular/plural
CERINŢE: Eu spun unul/una, tu spui mulţi/multe.
Ex.: Eu am un măr. Tu ai mai multe...
Joacă-te la fel şi cu alte cuvinte din fişele precedente.

(O OOO
C? )

» ec::
II
]Q
•j3

( i) 5)@
|a P3| ffln cD ÎS m
« = — p -
fi- —

r ^ ^
^7

28
Fişa 8
OBIECTIV: Extensie vocabular. Substantiv + adjectiv
CERINŢE: Spune tot ce ştii despre...! (ce este?, cum este?, ce formă are?, ce culoare?)
Colorează!

29
Fişa 9
OBIECTIV: Extensie vocabular. însuşiri (adjective)
CERINŢE: Spune ce vezi! Găseşte o însuşire pentru fiecare imagine.
Ex.: Cum sunt cele două pahare? (mare/mic); Cum este floarea? (frumoasă);
Cum sunt cele două creioane? (scurt/lung); Cum sunt bananele? (galbene/dulci)
etc.
Colorează!

30
Fişa 10
OBIECTIV: Extensie vocabular. Adjective
CERINŢE: Denumeşte imaginile!
Spune ceva despre fiecare! (Ex.: sanie ruptă, geam deschis, crocodil rău,
iepuraş fricos etc.)

31
Fişa 11
OBIECTIV: Vocabular. Categorii de obiecte: îmbrăcăminte, încălţăminte
CERINŢE: Arată/denumeşte obiectele de îmbrăcăminte, încălţăminte!
Cu ce se îmbracă fetiţele?
Cu ce se îmbracă băieţii?

32
Fişa 12
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: animale domestice
CERINŢE: Denumeşte imaginile!
Cum se numesc toate cu un singur cuvânt?
Cum fac ele? (onomatopee)
Cum se numesc puii lor?

33
Fişa 13
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: animale sălbatice
CERINŢE: Denumeşte imaginile!
Cum se numesc toate cu un singur cuvânt?
Unde trăiesc ele?

34
Fişa 14
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: fructe
CERINŢE: Denumeşte fiecare imagine!
Cum le numim cu un singur cuvânt?
Colorează-le cu o culoare potrivită!

35
Fişa 15
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: legume
CERINŢE: Denumeşte fiecare imagine!
Cum le numim cu un singur cuvânt?
Colorează-le cu o culoare potrivită!

36
Fişa 16
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: jucării
CERINŢE: Denumeşte fiecare imagine!
Cum se numesc toate cu un singur cuvânt?
Colorează!

37
Fişa 17
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: mijloace de transport
CERINŢE: Denumeşte mijloacele de transport din imagini!
încercuieşte cu verde pe cele care circulă pe şosea; cu albastru pe cele care circulă
pe apă; cu galben pe cele care circulă prin aer!
Care merge mai repede? Care merge mai încet?

38
Fişa 18
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: meserii
CERINŢE: Ce meserie au persoanele din imagini?
Ce meserii au părinţii tăi?
Ce meserii mai ştii?

39
Fişa 19
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: unelte
CERINŢE: Denumeşte obiectele din imagine!
Ştii la ce foloseşte fiecare?

40
Fişa 20
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: materiale: lemn, sticlă, piele, plastic, metal etc.
CERINŢE: Din ce sunt confecţionate obiectele din imagine?
Din ce sunt făcute hainele? Dar pantofii? Dar casele?
Colorează!

41
Fişa 21
OBIECTIV: Identificarea elementului introdus greşit într-o anumită categorie generală.
CERINŢE: Care imagine nu se potriveşte cu restul? De ce?
Colorează!

n?
j i

r
C «v
O >
v

i
f e 3
Jk

42
Fişa 22
OBIECTIV: Vocabular.
CERINŢE: Ce vezi? Denumeşte imaginile!
Incercuieşte/colorează numai ce se poate mânca (alimente)!
Ce gust au (dulce, sărat, acru)?

43
Fişa 23
OBIECTIV: Vocabular. Categorii: figuri geometrice
CERINŢE: Cum se numeşte fiecare figură?
Desenează şi tu în partea dreaptă, figuri la fel!

44
45
Fişa 25
OBIECTIV: Vocabular, culori
CERINŢE: Ce vezi?
Colorează fiecare imagine cu o culoare potrivită!

46
47
Fişa 27
OBIECTIV: 1. Vocabular, cuvinte care arată acţiuni (verbe).
2. Formare de propoziţii simple după imagini.
CERINŢE: Daţi un nume fiecărui copil şi formaţi propoziţii. Ex.: Ana merge.

48
Fişa 28
OBIECTIV: Formare propoziţii simple (subiect + predicat)
CERINŢE: Formează propoziţii după fiecare imagine!

49
Fişa 29
OBIECTIV: Formare de propoziţii simple (subiect + predicat)
CERINŢE: Formează o propoziţie după flecare imagine!
Ex.: Fata urcă. Băiatul fuge etc.

50
Fişa 30
OBIECTIV: Formare propoziţii simple (acelaşi subiect, predicate diferite).
CERINŢE: Ex.: Ce face pasărea? (cântă, bea apă, zboară etc.).

51
Fişa 31
OBIECTIV: Formare propoziţii simple (acordul subiect-predicat).
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Cum este corect? Fetiţele citeşte sau Fetiţele citesc? Băieţii fuge sau Băieţii fug?

52
Fişa 32
OBIECTIV: Folosirea corectă a pronumelui personal.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini, care să înceapă cu «EU»!
Ex.: EU beau ceai. / EU mănânc pâine. / EU aud. / EU miros. / EU văd.

53
Fişa 33
OBIECTIV: Folosirea corectă a pronumelui personal.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini, care să înceapă cu «TU»!

54
Fişa 35
OBIECTIV: Folosirea pronumelui posesiv, al, ale, a lui, a ei etc.
CERINŢE: Ionuţ şi Ana merg în parc. Cu ce merge fiecare? Ale cui sunt: balonul, trotineta,
câinele, gentuţa, cesuleţul, păpuşa?
Formaţi propoziţii. Ex.: Balonul este al lui Ionuţ.

56
Fişa 36
OBIECTIV: Exprimare în propoziţii cu folosirea cuvintelor de legătură şi a adverbelor.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini folosind cuvintele: în, pe, sub, de pe, lângă,
între, peste, prin, spre, în faţă, în spatele, deasupra, din, la, cu.

57
Fişa 37
OBIECTIV: Exprimare în propoziţii cu folosirea cuvintelor de legătură şi a adverbelor.
CERINŢE: Formează propoziţii după imagini folosind cuvintele: în, pe, sub, de pe, lângă,
între, peste, prin, spre, în faţă, în spatele, deasupra, din, la, cu.

58
Fişa 38
OBIECTIV: Orientare spaţială: stânga - dreapta.
CERINŢE: Care este mâna dreaptă a fetiţei?
Ce vezi la stânga fetiţei?
Ce vezi la dreapta fetiţei?
Desenează soarele, sus, în partea stângă a imaginii.

59
Fişa 39
OBIECTIV: Orientare spaţială.
CERINŢE: Colorează cu roşu ce este sus! Colorează cu verde ce este jos!
Colorează cu albastru ce este la dreapta!
Colorează cu galben ce este la stânga!

60
Fişa 40
OBIECTIV: învăţarea poziţiilor spaţiale: în faţă, în spate.
CERINŢE: Colorează imaginile din faţă / din spate!

COLOREAZĂ CE ESTE ÎN SPATE!

61
Fişa 41
OBIECTIV: învăţarea poziţiilor spaţiale', primul, la mijloc, la sfârşit (ultimul).
CERINŢE: Colorează prima imagine!
Colorează ultima imagine!
Colorează imaginea din mijloc!

62
Fişa 42
OBIECTIV: Orientare spaţială
CERINŢE: Completează imaginea de mai jos conform indicaţiilor din text!

DESENEAZĂ ŞI TU:
• un coş roşu pe acoperiş;
• un fum negru spre stânga;
• o fereastră albastră la dreapta celeilalte;
• un copac verde în stânga casei;
• un nor gri deasupra casei;
• o pasăre sub nor;
• un copil în faţa casei;
• o floare la dreapta uşii, lângă perete.

63
Fişa 43
OBIECTIV: Identificarea lacunelor în imagini.
CERINŢE: Spune ce lipseşte în fiecare imagine!
Completează desenele!

64
Fişa 44
OBIECTIV: Orientare spaţială. Grafisme.
CERINŢE: Continuă tu!

///
\\\
A/V
+ +
C CC

uuu
nnn
_b___
d
65
Fişa 45
OBIECTIV: Orientare temporală: anotimpurile.
CERINŢE: Numeşte anotimpul din fiecare imagine!
în ce anotimp suntem acum?
Ce anotimp urmează?

66
OBIECTIV: Ordine temporală: zilele săptămânii.
CERINŢE: Spune în ordine zilele săptămânii!
Ce face mama/bunica în fiecare zi? Ex.: Luni face mâncare. Marţi spală rufe.

Să folosim cuvintele: AZI, IERI, MÂINE, POIMÂINE


Exemplu: Azi este marţi.
Ieri a fost...........
Mâine va f i ...........
Poimâine...........

67
Fişa 47
OBIECTIV: Ordine temporală. Momentele zilei. Ceasul.
CERINŢE: Cum numim partea din zi când ne sculăm?
Cum numim partea din zi când ne culcăm?
Povesteşte în ordine cronologică ce-ai făcut azi!
Care sunt formulele de politeţe, adecvate momentelor zilei?

68
Fişa 48
OBIECTIV: Orientare temporală. Ceasul.
CERINŢE: Spune cât e ceasul (ora)?

69
Fişa 49
OBIECTIV: Ordine temporală.
CERINŢE: Spune în ce ordine îmbraci obiectele de mai jos!
Pune un număr în ordine, sub fiecare, de la 1 la 16!

/ I V

iH 7
f o \
/ ’’* /
O ' "M
.. '
/. H 0
fhrkj a ■
W*' 11

îfg
m

-1 /

70
Fişa 50
OBIECTIV: Ordine spaţio-temporală.
CERINŢE: Spune care este primul, următorul, ultimul sau primul, al doilea etc.!

/
/ * 6
â
S
/ /
/ /
/

d *

%ajjuttţu/

71
72
Fişa 52
OBIECTIV: Vocabular, cuvinte opuse.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Care este mare?
Care este mic?

73
Fişa 53
OBIECTIV: Aprecierea dimensiunilor reale ale fiinţelor şi obiectelor.
CERINŢE: Spune care este mai mare / mai mic, în realitate.
Colorează!

74
Fişa 54
OBIECTIV: Vocabular, cuvinte opuse.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini! Sunt la fel?

SĂ PRIVIM ANIMALELE! FIECARE ARE O ANUMITĂ PARTE A CORPULUI,


MAI LUNGĂ. CARE ANUME?

75
Fişa 55
OBIECTIV: Operare cu noţiuni opuse.
CERINŢE: Joc: «Dacă nu este aşa, atunci cum este?»
îţi voi spune o propoziţie din care lipseşte ultimul cuvânt.
Găseşte cuvântul potrivit!

• Fratele meu este băiat, sora mea este...........


• Tata este bărbat, mama este...........
• Vara este cald, iama e ste...........
• Ziua este lumină, noaptea este...........
• Lămâia este acră, mierea este...........
• Vara plouă, iam a...........
• îngheţata este rece, ceaiul este...........
• Maşina merge repede, melcul m erge...........
• Elefantul este mare, şoricelul e ste...........
• Pâinea este moale, fierul este...........
• Fulgul este uşor, piatra este...........
• Zâna este frumoasă, Baba Cloanţa e ste.......
• Bunicul este bătrân, tata este...........
• „Aici“ înseamnă aproape, „acolo“ înseamnă
• Bran este gras, Stan e ste...........
• Duşumeaua este jos, tavanul este...........
• Dacă spui o minciună, înseamnă că nu spui .
• Dacă nu este leneş, înseamnă că este...........
• Dacă nu este cuminte, înseamnă că este.....
• Dacă nu este scurt, atunci este...........
• Dacă nu este gros, atunci este...........
• Dacă nu este vesel, atunci e ste...........
• Dacă nu este curat, atunci este...........
• Dacă nu este închis, atunci este...........
• Dacă nu este ud, atunci este...........
• Dacă nu este vechi, atunci este...........
• Dacă nu este bolnav, atunci este...........
• Dacă nu este bogat, atunci este...........

76
Fişa 56
OBIECTIV: Exerciţii de comparare a obiectelor/fiinţelor.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Prin ce se deosebesc?
Prin ce se aseamănă? Găseşte cât mai multe asemănări/deosebiri.

CÂINE - PISICĂ

AVION - MAŞINĂ

77
Fişa 57
OBIECTIV: Sesizarea absurdului în imagini.
CERINŢE: Spune ce vezi în imagini!
Se poate aşa ceva? Explică! Ex.: Găina face ouă negre. Se poate?
Colorează!

78
79
80
81
Fişa 61
OBIECTIV: Conştientizare fonológica.
CERINŢE: Denumeşte obiectele din desene.
Uneşte cu o linie imaginile în care se aude sunetul «C»!

ffl
.Sil

mm

" 'V

V .

-¿E

82
83
Fişa 63
OBIECTIV: Conştientizarefonologică.
CERINŢE: Uneşte cu o linie imaginile din cele două coloane, ale căror denumiri încep cu
acelaşi sunet.
Colorează!

84
Fişa 64
OBIECTIV: Conştientizare fonologică. Lanţul cuvintelor.
CERINŢE: Ultimul sunet din cuvânt este primul în cuvântul următor. Formează lanţul
cuvintelor.
Colorează!

85
86
Fişa 66
OBIECTIV: Diferenţiere sunete. Paronime.
CERINŢE: Ascultă cuvintele pe care le rostesc şi alege pe cel potrivit pentru fiecare imagine:
rac, lac, lamă, ramă, pere, bere, bară, pară. Potriveşte-le în perechi. Observă
cum un singur sunet schimbă sensul cuvântului.

87
Fişa 67
OBIECTIV: Diferenţiere sunete. Paronime.
CERINŢE: Alege din următoarele cuvinte, pe cel potrivit pentru fiecare imagine: toamnă,
doamnă, fată, vată, ace, aţe, cocoşi, gogoşi. Potriveşte-le în perechi.
Observă cum un singur sunet schimbă sensul cuvântului.

88
Fişa 68
OBIECTIV: Identificarea similitudinilor (rimelor) în cuvinte.
CERINŢE: Denumeşte imaginile şi uneşte cu o linie cuvintele care rimează cu denumirea
imaginii din mijloc!
Colorează!

89
Fişa 69
OBIECTIV: Dezvoltarea limbajului descriptiv şi a abilităţilor narative.
CERINŢE: Observă! Povesteşte! Colorează!
Vocabular. Moş Crăciun, daruri, colinde, brăduţi, globuri, sărbătoare, bucurie,
cozonac etc.

90
Fişa 70
OBIECTIV: Dezvoltarea abilităţilor narative.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

91
Fişa 71
O B I E C T I V : D e z v o lta r e a a b ilită ţilo r n a ra tiv e.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

92
Fişa 72
O B IE C T IV : D e z v o lta r e a a b ilită ţilo r n a ra tiv e.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

93
Fişa 73
O B I E C T I V : D e z v o lta r e a a b ilită ţilo r n a ra tiv e.
CERINŢE: Povesteşte ce vezi în imagini!

CLOŞCA NEDUMERITĂ

- Cot-cot-cot! Vă rog să-mi daţi


Puii mei adevăraţi!

94
Fişa 74
OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de a răspunde adecvat la întrebări.
CERINŢE: Răspunde la întrebările mele!

© Cum te cheamă?
© Câţi ani ai?
© Unde locuieşti?
© Cum îi cheamă pe părinţii tăi ?
© Ce meserie au părinţii tăi?
© Care e mâna ta dreaptă?
© Până la cât ştii să numeri?
© Ce animale cunoşti?
© Ce este mărul?
© Ce este mingea?
© Cum se numesc, cu un singur cuvânt: avionul, vaporul, trenul, bicicleta?
© Câte picioare are câinele?
© Ce animal ne dă lapte? Dar ouă?
© Din ce este făcut dulapul?
© Din ce este făcut paharul?
© Numeşte două obiecte rotunde!
© Cu ce se închide uşa?
© De unde se cumpără prăjituri? Dar medicamente?
© Ce străluceşte noaptea pe cer?
© Ce culoare are iarba? Dar laptele?
© La ce culoare a semaforului ai voie să traversezi strada?
© Ştii care sunt zilele săptămânii?
© Ştii anotimpurile?
© Când înfloresc pomii?
© După iarnă ce anotimp urmează?
© Cum numim partea din zi când ne sculăm?
© Cum numim partea din zi când ne culcăm?
© Cum numim ziua care a trecut?
© Cum numim ziua care urmează după ziua de azi?
© De ce trebuie să ne spălăm?
© De ce au casele geamuri?
© De ce trebuie să încuiem uşa când plecăm de acasă?

95
© De ce nu trebuie să te joci cu chibriturile?
© De ce se duce mama la piaţă?
© De ce luăm umbrela când plouă?
© De ce şi când trebuie să ne fie ruşine?
© Cum poţi ajunge la etajul 5 dintr-un bloc?
© Ce se întâmplă dacă scapi un ou din mână?
© Ce se întâmplă dacă te-ai tăiat la deget?
© Ce se întâmplă dacă plouă?
© Ce se întâmplă dacă ai pierdut banii pe care ţi i-a dat mama?
© Ce se întâmplă dacă te bate un copil mai mic decât tine?
© Toţi oamenii sunt tineri?
© Ziua este întuneric?
© Zăpada este caldă?
© După iarnă vine vara?
© Lămâia este dulce?
© Melcul merge mai repede decât maşina?
© Un elefant este mai mic decât un şoricel?
© La ce foloseşte creionul?
© Ce este şoferul?
© Ce este ploaia?
© Ce este mama?
© Ce poveşti ştii?
© Ştii o poezie?

96
Foarte mulţi copii au nevoie de sprijin pentru a vorbi corect,
pentru a scrie şi a citi. Unii dintre părinţi apelează la logoped.
Oricât de bun este logopedul, este nevoie de un parteneriat real
cu părintele pentru ca exerciţiile să fie de folos.

Cu alte cuvinte, copiii trebuie să lucreze şi acasă, iar aceste


exerciţii sunt prilej de comunicare între copil şi părinte,
de apropiere şi de... învăţare.

împreună, părinţi, bunici, educatori, copii, să învăţăm,


să ne jucăm, să vorbim, să scriem, să citim... cu plăcere.

ISBN: 978-973-0-04900-8 Preţ: 20 Lei


»