Sunteți pe pagina 1din 10

FOSELE NAZALE

Cavitatea nazală osoasă cuprinde două fose nazale separate printr-un


sept nazal osos. Fiecare fosă nazală este un culoar aerian cu un perete
medial plan şi un perete lateral accidentat, prezentând cornetele nazale.

Secţiune frontală la nivelul sinusului maxilar şi fosei nazale.


1.labirintul etmoidal; 2.procesul uncinat; 3.şanţul infraorbital; 4.recesul zigomatic al
sinusului maxilar; 5.procesul zigomatic al maxilarului; 6.sinusul maxilar (antrul lui
Highmore); 7.procesul alveolar al maxilarului; 8.crista galli; 9.lama ciuruită a etmoidului;
10.cornetul nazal superior; 11.cornetul nazal mijlociu; 12.lama perpendiculară a
etmoidului; 13.vomerul; 14.cornetul nazal inferior (se observă apofiza etmoidală şi cea
maxilară ale acestuia); 15.sutura mediopalatină (superior de aceasta – creasta nazală a
palatului osos); 16.procesul palatin al maxilarului; 17.peretele medial al sinusului maxilar.
Planul osos extern al peretelui lateral al fosei nazale drepte.
1.procesul frontal al maxilarului; 2.creasta etmoidală a maxilarului;
3.şanţul lacrimal; 4.creasta conchală a maxilarului; 5.incizura nazală
(împreună cu oasele nazale va delimita apertura piriformă); 6.spina
nazală anterioară; 7.gaura incisivă; 8.procesul palatin al maxilarului;
9.şanţul palatin mare; 10.hiatusul maxilar; 11.semicelule etmoidale;
12.trigonul palatin; 13.sinusul sfenoidal; 14.şaua turcească; 15.spina
sfenoidului; 16.apofiza vaginală; 17.lama pterigoidiană medială sau
internă; 18.lama pterigoidiană laterală sau externă; 19.cârligul
pterigoidian.
Al doilea plan osos din alcătuirea peretelui lateral al fosei nazale.
1.procesul frontal al maxilarului; 2.creasta etmoidală; 3.osul lacrimal;
4.hiatusul maxilar; 5.creasta conchală; 6.canalul lacrimonazal; 7.gaura
incisivă; 8.procesul palatin al maxilarului; 9.lama orizontală a
palatinului; 10.semicelule etmoidale; 11.proceusl orbital al etmoidului;
12.sinusul sfenoidal; 13.şaua turcească; 14.procesul sfenoidal al
palatinului; 15.gaura sfenopalatină; 16.creasta etmoidală; 17.creasta
conchală; 18.lama pterigoidiană medială; 19.lama pterigoidiană
laterală; 20.procesul piramidal al palatinului; 21.gaura palatină mare.
Peretele lateral al fosei nazale.
1.spina nazală a frontalului; 2.osul nazal; 3.osul lacrimal; 4.cornetul
nazal inferior; 5.sinusul frontal; 6.crista galli; 7.lama ciuruită a
etmoidului; 8.cornetul nazal mijlociu; 9.cornetul nazal superior;
10.cornetul lui Santorini; 11.cornetul lui Zuckerkandl; 12.orificiul
sinusului sfenoidal; 13.sinusul sfenoidal; 14.şaua turcească; 15.gaura
sfenopalatină; 16.procesul sfenoidal al palatinului; 17.hiatusul
semilunar; 18.lamele pterigoidiene; 19.procesul piramidal al palatinului;
20.gaura palatină mare; 21.procesul palatin al maxilarului; 22.gaura
incisivă.
PERETELE LATERAL AL
FOSEI NAZALE are un
etaj superior – orbital şi
unul inferior – maxilar.
Oasele componente ale acestui
perete se dispun pe trei
planuri:
1. un plan extern format de
faţa medială a osului
maxilar (corp şi proces
frontal) şi lama
pterigoidiană medială;
2. un plan mijlociu format de
osul lacrimal, lama
perpendiculară a
palatinului şi procesul
orbital al palatinului;
3. un plan intern reprezentat
de labirintul etmoidal şi
cornetul nazal inferior

PERETELE LATERAL AL FOSEI NAZALE are un etaj superior


– orbital şi unul inferior – maxilar. Oasele componente ale acestui perete se
dispun pe trei planuri:
 un plan extern format de faţa medială a osului maxilar

(corp şi proces frontal) şi lama pterigoidiană medială;


 un plan mijlociu format de osul lacrimal, lama
perpendiculară a palatinului şi procesul orbital al
palatinului;
 un plan intern reprezentat de labirintul etmoidal şi

cornetul nazal inferior.


În ansamblu, peretele lateral al fosei nazale este alcătuit dintr-o
suprafaţă plană (formată de maxilar, palatin, lama medială pterigoidiană şi
lacrimalul) la care se ataşează cornetul inferior şi labirintul etmoidal cu
cornetele acestuia. Inferior de cornetele nazale (cele etmoidale şi cel
inferior) se formează pasaje osoase anteroposterioare, deschise inferior,
numite meaturi nazale. Meaturile nazale comunică înainte, prin apertura
piriformă, cu nasul extern iar posterior, prin choane, cu nasofaringele.
Cornetele etmoidale: constant, la faţa internă a labirintului etmoidal
sunt ataşate cornetul nazal mijlociu şi cornetul nazal superior. Pot însă fi
prezente cornete suplimentare, deasupra celui superior: cornetul lui
Santorini şi cornetul lui Zuckekandl care apar precum lamele osoase
rudimentare.
Cornetul inferior este os independent.

Meatul superior este inferior de cornetul superior. Îngust, prezintă


orificiile celulelor etmoidale posterioare. Deasupra cozii cornetului
mijlociu se deschide gaura sfenopalatină.
Meatul mijlociu are un relief complex:
 anterior prezintă o depresiune rotunjită numită agger nasi,
determinată de o celulă etmoidală anterioară;
 înapoia lui agger nasi este procesul uncinat al etmoidului;
 postero-superior de procesul uncinat este bula etmoidală,
proeminentă, determinată de o celulă etmoidală
 şanţul retrobular – înapoia bulei etmpoiale
 inferior, între bula etmoidală şi procesul uncinat se găseşte hiatusul
semilunar – reprezintă deschiderea pe craniile articulate a sinusului
maxilar în meatul mijlociu;
 superior, între bula etmoidală şi procesul uncinat se formează un
jgheab strâmt numit infundibulul etmoidal; extremitatea superioară
a infundibulului comunică cu recesul frontal în care se deschide
sinusul frontal;
 în peretele extern meatal, în hiatusul semilunar şi în infundibul se
deschid celule etmoidale anterioare.

În meatul inferior se deschide canalul lacrimonazal, la circa 1 cm.


posterior de extremitatea anterioară a cornetului inferior.
PERETELE SUPERIOR (TAVANUL) AL FOSELOR NAZALE
este un şanţ antero-posterior îngust, cu trei segmente diferite ca înclinare:
 segmentul anterior sau nasofrontal – oblic posterior şi superior, este

format de faţa posterioară a oaselor nazale şi de spina nazală a


frontalului dispusă profund de sutura internazală; acest segment
corespunde rădăcinii nasului
 segmentul mijlociu sau etmoidal –lama ciuruită a etmoidului la

nivelul căreia trec, prin orificiile olfactive, filetele nervului II; acest
segment corespunde fosei craniene anterioare
 segmentul posterior sau sfenoidal – format de corpul sfenoidului; acest

segment corespunde sinusului sfenoidal:


o sinusul sfenoidal se deschide sub tavanul fosei nazale în recesul
sfenoetmoidal
Septul nazal.
1.sinusul sfenoidal; 2.osul vomer; 3.şanţul n.nasopalatin; 4.creasta
nazală a palatului dur; 5.lama orizontală a palatinului; 6.sutura palatină
transversă; 7.procesul palatin al maxilarului; 8.canalul incisiv; 9.sinusul
frontal; 10.crista galli; 11.lama ciuruită a etmoidului; 12.spina nazală a
frontalului; 13.osul nazal; 14.lama perpendiculară a etmoidului;
15.cartilajul septal.

SEPTUL NAZAL reprezintă peretele medial al fosei nazale;


frecvent este deviat. Structura osoasă a septului nazal se continuă anterior
cu cartilajul septal şi cuprinde:
- antero-superior – lama perpendiculară a etmoidului (deasupra lamei
ciuruite lama perpendiculară se prelungeşte cu apofiza crista galli la
nivelul fosei craniene anterioare):
- postero-inferior – lama osoasă a osului vomer:
PERETELE INFERIOR (PLANŞEUL) AL FOSEI NAZALE
este un jgheab alungit antero-posterior, care se lărgeşte progresiv. Este este
reprezentat de palatul osos. Acesta este format în 2/3 anterioare de către
procesele palatine ale oaselor maxilare iar în 1/3 posterioară de către
lama orizontală a osului palatin. Sutura palatină transversă uneşte lama
orizontală şi procesul palatin. Sutura palatină mediană uneşte cele două
jumătăţi simetrice ale palatului osos – pe aspectul superior al acestei suturi
se găseşte creasta nazală, la formarea căreia concură cele patru piese
componente ale palatului. Creasta palatină se articulează cu vomerul.
Anterior, pe latura crestei nazale se găseşte orificiul superior al canalului
incisiv (canal în „Y” ce se deschide inferior la nivelul găurii incisive a
palatului – conţine nn.nasopalatini şi rr.ale aa. sfenopalatine).
Comunicările foselor nazale:

1. anterior, prin apertura piriformă, cu nasul


extern
2. posterior, prin choane, cu nasofaringele
3. superior, prin orificiile lamei ciuruite
etmoidale (nn.II), cu fosa craniană anterioară
4. inferior, prin canalul incisiv (ce trece aici
????? ), în Y, cu regiunea palatină anterioară
5. posterior superior şi lateral, prin gaura
sfenopalatină, meatul superior comunică cu
fosa pterigopalatină (ce trece )
6. meatul inferior comunică cu orbita prin canalul
lacrimonazal, cale de drenaj lacrimal în fosa
nazală (cine plânge mai viguros suflă şi nasul)
7. cu sinusurile paranazale:
a. sinusul frontal drenează în infundibulul
etmoidal din meatul mijlociu
b. sinusul maxilar drenează în hiatusul
semilunar din meatul mijlociu
c. celulele etmoidale drenează în meaturile
superior şi mijlociu
d. sinusul sfenoidal drenează sub tavanul
fosei nazale, în recesul sfenoetmoidal

S-ar putea să vă placă și