Sunteți pe pagina 1din 10

FOSELE NAZALE

Cavitatea nazală osoasă cuprinde două fose nazale separate printr-un sept nazal osos. Fiecare fosă nazală este un culoar aerian cu un perete medial plan şi un perete lateral accidentat, prezentând cornetele nazale.

un perete lateral accidentat, prezentând cornetele nazale. Sec ţ iune frontal ă la nivelul sinusului maxilar

Secţiune frontală la nivelul sinusului maxilar şi fosei nazale.

1.labirintul etmoidal; 2.procesul uncinat; 3.şanţul infraorbital; 4.recesul zigomatic al sinusului maxilar; 5.procesul zigomatic al maxilarului; 6.sinusul maxilar (antrul lui Highmore); 7.procesul alveolar al maxilarului; 8.crista galli; 9.lama ciuruită a etmoidului; 10.cornetul nazal superior; 11.cornetul nazal mijlociu; 12.lama perpendiculară a etmoidului; 13.vomerul; 14.cornetul nazal inferior (se observă apofiza etmoidală şi cea maxilară ale acestuia); 15.sutura mediopalatină (superior de aceasta – creasta nazală a palatului osos); 16.procesul palatin al maxilarului; 17.peretele medial al sinusului maxilar.

Planul osos extern al peretelui lateral al fosei nazale drepte. 1.procesul frontal al maxilarului; 2.creasta

Planul osos extern al peretelui lateral al fosei nazale drepte. 1.procesul frontal al maxilarului; 2.creasta etmoidală a maxilarului; 3.şanţul lacrimal; 4.creasta conchală a maxilarului; 5.incizura nazală (împreună cu oasele nazale va delimita apertura piriformă); 6.spina nazală anterioară; 7.gaura incisivă; 8.procesul palatin al maxilarului; 9.şanţul palatin mare; 10.hiatusul maxilar; 11.semicelule etmoidale; 12.trigonul palatin; 13.sinusul sfenoidal; 14.şaua turcească; 15.spina sfenoidului; 16.apofiza vaginală; 17.lama pterigoidiană medială sau internă; 18.lama pterigoidiană laterală sau externă; 19.cârligul pterigoidian.

Al doilea plan osos din alc ă tuirea peretelui lateral al fosei nazale. 1.procesul frontal

Al doilea plan osos din alcătuirea peretelui lateral al fosei nazale. 1.procesul frontal al maxilarului; 2.creasta etmoidală; 3.osul lacrimal; 4.hiatusul maxilar; 5.creasta conchală; 6.canalul lacrimonazal; 7.gaura incisivă; 8.procesul palatin al maxilarului; 9.lama orizontală a palatinului; 10.semicelule etmoidale; 11.proceusl orbital al etmoidului; 12.sinusul sfenoidal; 13.şaua turcească; 14.procesul sfenoidal al palatinului; 15.gaura sfenopalatină; 16.creasta etmoidală; 17.creasta conchală; 18.lama pterigoidiană medială; 19.lama pterigoidiană laterală; 20.procesul piramidal al palatinului; 21.gaura palatină mare.

Peretele lateral al fosei nazale. 1.spina nazal ă a frontalului; 2.osul nazal; 3.osul lacrimal; 4.cornetul

Peretele lateral al fosei nazale. 1.spina nazală a frontalului; 2.osul nazal; 3.osul lacrimal; 4.cornetul nazal inferior; 5.sinusul frontal; 6.crista galli; 7.lama ciuruită a etmoidului; 8.cornetul nazal mijlociu; 9.cornetul nazal superior; 10.cornetul lui Santorini; 11.cornetul lui Zuckerkandl; 12.orificiul sinusului sfenoidal; 13.sinusul sfenoidal; 14.şaua turcească; 15.gaura sfenopalatină; 16.procesul sfenoidal al palatinului; 17.hiatusul semilunar; 18.lamele pterigoidiene; 19.procesul piramidal al palatinului; 20.gaura palatină mare; 21.procesul palatin al maxilarului; 22.gaura incisivă.

PERETELE LATERAL AL FOSEI NAZALE are un etaj superior – orbital şi unul inferior – maxilar. Oasele componente ale acestui perete se dispun pe trei planuri:

1. un plan extern format de faţa medială a osului maxilar (corp şi proces frontal) şi lama pterigoidiană medială;

2. un plan mijlociu format de osul lacrimal, lama perpendiculară a palatinului şi procesul orbital al palatinului;

3. un plan intern reprezentat de labirintul etmoidal şi cornetul nazal inferior

de labirintul etmoidal ş i cornetul nazal inferior PERETELE LATERAL AL FOSEI NAZALE are un etaj
de labirintul etmoidal ş i cornetul nazal inferior PERETELE LATERAL AL FOSEI NAZALE are un etaj

PERETELE LATERAL AL FOSEI NAZALE are un etaj superior – orbital şi unul inferior – maxilar. Oasele componente ale acestui perete se dispun pe trei planuri:

un plan extern format de faţa medială a osului maxilar (corp şi proces frontal) şi lama pterigoidiană medială; un plan mijlociu format de osul lacrimal, lama perpendiculară a palatinului şi procesul orbital al palatinului; un plan intern reprezentat de labirintul etmoidal şi cornetul nazal inferior. În ansamblu, peretele lateral al fosei nazale este alcătuit dintr-o suprafaţă plană (formată de maxilar, palatin, lama medială pterigoidiană şi lacrimalul) la care se ataşează cornetul inferior şi labirintul etmoidal cu cornetele acestuia. Inferior de cornetele nazale (cele etmoidale şi cel inferior) se formează pasaje osoase anteroposterioare, deschise inferior, numite meaturi nazale. Meaturile nazale comunică înainte, prin apertura piriformă, cu nasul extern iar posterior, prin choane, cu nasofaringele.

Cornetele etmoidale: constant, la faţa internă a labirintului etmoidal sunt ataşate cornetul nazal mijlociu şi cornetul nazal superior. Pot însă fi prezente cornete suplimentare, deasupra celui superior: cornetul lui Santorini şi cornetul lui Zuckekandl care apar precum lamele osoase rudimentare. Cornetul inferior este os independent.

Meatul superior este inferior de cornetul superior. Îngust, prezintă orificiile celulelor etmoidale posterioare. Deasupra cozii cornetului mijlociu se deschide gaura sfenopalatină.

Meatul mijlociu are un relief complex:

anterior prezintă o depresiune rotunjită numită agger nasi, determinată de o celulă etmoidală anterioară; înapoia lui agger nasi este procesul uncinat al etmoidului; postero-superior de procesul uncinat este bula etmoidală, proeminentă, determinată de o celulă etmoidală şanţul retrobular – înapoia bulei etmpoiale inferior, între bula etmoidală şi procesul uncinat se găseşte hiatusul semilunar – reprezintă deschiderea pe craniile articulate a sinusului maxilar în meatul mijlociu; superior, între bula etmoidală şi procesul uncinat se formează un jgheab strâmt numit infundibulul etmoidal; extremitatea superioară a infundibulului comunică cu recesul frontal în care se deschide sinusul frontal; în peretele extern meatal, în hiatusul semilunar şi în infundibul se deschid celule etmoidale anterioare.

În meatul inferior se deschide canalul lacrimonazal, la circa 1 cm. posterior de extremitatea anterioară a cornetului inferior.

PERETELE SUPERIOR (TAVANUL) AL FOSELOR NAZALE este un şanţ antero-posterior îngust, cu trei segmente diferite ca înclinare:

segmentul anterior sau nasofrontal – oblic posterior şi superior, este format de faţa posterioară a oaselor nazale şi de spina nazală a frontalului dispusă profund de sutura internazală; acest segment corespunde rădăcinii nasului segmentul mijlociu sau etmoidal lama ciuruită a etmoidului la nivelul căreia trec, prin orificiile olfactive, filetele nervului II; acest segment corespunde fosei craniene anterioare segmentul posterior sau sfenoidal – format de corpul sfenoidului; acest segment corespunde sinusului sfenoidal:

o sinusul sfenoidal se deschide sub tavanul fosei nazale în recesul sfenoetmoidal

corespunde sinusului sfenoidal: o sinusul sfenoidal se deschide sub tavanul fosei nazale în recesul sfenoetmoidal
Septul nazal. 1.sinusul sfenoidal; 2.osul vomer; 3. ş an ţ ul n.nasopalatin; 4.creasta nazal ă

Septul nazal. 1.sinusul sfenoidal; 2.osul vomer; 3.şanţul n.nasopalatin; 4.creasta nazală a palatului dur; 5.lama orizontală a palatinului; 6.sutura palatină transversă; 7.procesul palatin al maxilarului; 8.canalul incisiv; 9.sinusul frontal; 10.crista galli; 11.lama ciuruită a etmoidului; 12.spina nazală a frontalului; 13.osul nazal; 14.lama perpendiculară a etmoidului; 15.cartilajul septal.

SEPTUL NAZAL reprezintă peretele medial al fosei nazale;

frecvent este deviat. Structura osoasă a septului nazal se continuă anterior cu cartilajul septal şi cuprinde:

- antero-superior – lama perpendiculară a etmoidului (deasupra lamei ciuruite lama perpendiculară se prelungeşte cu apofiza crista galli la nivelul fosei craniene anterioare):

- postero-inferior – lama osoasă a osului vomer:

PERETELE INFERIOR (PLANŞEUL) AL FOSEI NAZALE este un jgheab alungit antero-posterior, care se lărgeşte progresiv. Este este reprezentat de palatul osos. Acesta este format în 2/3 anterioare de către procesele palatine ale oaselor maxilare iar în 1/3 posterioară de către lama orizontală a osului palatin. Sutura palatină transversă uneşte lama orizontală şi procesul palatin. Sutura palatină mediană uneşte cele două jumătăţi simetrice ale palatului osos – pe aspectul superior al acestei suturi se găseşte creasta nazală, la formarea căreia concură cele patru piese componente ale palatului. Creasta palatină se articulează cu vomerul. Anterior, pe latura crestei nazale se găseşte orificiul superior al canalului incisiv (canal în „Y” ce se deschide inferior la nivelul găurii incisive a palatului – conţine nn.nasopalatini şi rr.ale aa. sfenopalatine).

Comunicările foselor nazale:

1.anterior, prin apertura piriformă, cu nasul extern 2.posterior, prin choane, cu nasofaringele 3.superior, prin orificiile lamei ciuruite etmoidale (nn.II), cu fosa craniană anterioară 4.inferior, prin canalul incisiv (ce trece aici ????? ), în Y, cu regiunea palatină anterioară 5.posterior superior şi lateral, prin gaura sfenopalatină, meatul superior comunică cu fosa pterigopalatină (ce trece ) 6.meatul inferior comunică cu orbita prin canalul lacrimonazal, cale de drenaj lacrimal în fosa nazală (cine plânge mai viguros suflă şi nasul) 7.cu sinusurile paranazale:

a. sinusul frontal drenează în infundibulul etmoidal din meatul mijlociu b.sinusul maxilar drenează în hiatusul semilunar din meatul mijlociu c. celulele etmoidale drenează în meaturile superior şi mijlociu d.sinusul sfenoidal drenează sub tavanul fosei nazale, în recesul sfenoetmoidal