Australia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Question book-4.svg
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a
afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol se referă la o țară. Pentru continentul cu același nume, vedeți
Australia (continent). Pentru alte sensuri, vedeți Australia (dezambiguizare).
Australia
Australia
Commonwealth of Australia (engleză)
Australia (engleză)
Drapelul Australiei Stema Australiei
Drapelul Australiei Stema Australiei
Deviză: There's NOTHING like Australia[1] Modificați la Wikidata
Imn:
Advance Australia Fair (engleză)

MENIU0:00
Imn Regal: God Save the Queen
Amplasarea Australiei (verde)
Amplasarea Australiei (verde)
Geografie
Suprafață
- totală 7 617 930 km² (locul 6)
Apă (%) 1
Cel mai înalt punct Mawson Peak[*][5] (2.745 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct Lacul Eyre[5] (−15 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare oraș Sydney
Vecini Indonezia
Noua Zeelandă
Papua Noua Guinee
Timorul de Est Modificați la Wikidata
Fus orar UTC+8 (Australia de Vest)
UTC+9:30 (Australia de Sud, Teritoriul de Nord)
UTC+10 (Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Queensland, Tasmania,
Victoria)
Ora de vară UTC+10:30 (Australia de Sud, Teritoriul de Nord)
UTC+11 (Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Tasmania, Victoria)
Populație
Populație
- Recensământ 2016 23.401.892
Densitate 3,3 loc/km²
- Estimare 2018 25 017 500 (locul 51)
Limbi oficiale engleză
Etnonim australian (m.), australiancă (f.),
australieni (pl.)
Guvernare
Sistem politic Monarhie constituțională
Regină Elisabeta a II-a
Guvernator-general David Hurley
Prim-ministru Scott Morrison
Legislativ Parliament of Australia(d) Modificați la Wikidata
Capitala Canberra
Istorie
Independență
Constituția Australiei 1 ianuarie 1901
Statut de Westminster 11 decembrie 1931
Actul Australian 3 martie 1986
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total 1 313 miliarde USD[2] (locul 19)
- Pe cap de locuitor 52 191 USD[2] (locul 17)
PIB (nominal) 2018
- Total 1 500 miliarde USD[2] (locul 13)
- Pe cap de locuitor (locul 10)59 655 USD[2]
Gini (2008) 30,3[4] (medium)
IDU (2017) ▲0,939[3] (foarte înalt) (locul 3)
Monedă Dolarul australian (AUD)
Coduri și identificatori
Cod CIO AUS Modificați la Wikidata
Cod mobil 505 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic +61
ISO 3166-2 AU
Domeniu Internet .au
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Australia (pronunție engleză: Pronunție audio /əˈstreɪljə/), oficial Uniunea
Australiei,[6] este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume,
insula Tasmania și alte insule mai mici. Este cea de-a șasea țară în lume după
mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai mare țară din Oceania și Australasia.
Țările vecine sunt Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee la nord; Insulele
Solomon, Vanuatu și Noua Caledonie la nord-est; și Noua Zeelandă la sud-est.

Pentru mai bine de 40.000 de ani[7] cu mult înaintea primelor așezări Britanice,
Australia era populată de Aborigeni australieni, care au aparținut unora sau mai
multor din cele 250 de grupuri de limbi. După descoperirea acestor teritorii de
către exploratorii din Țările de Jos din 1606, Marea Britanie pretindea la
teritoriile de est a Australiei în 1770 și a început să colonizeze aceste teritorii
prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie
1788. Populația creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese
explorat iar alte cinci colonii ale Coroanei au fost stabilite.

Pe 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii au format împreună o federație, constituind

Commonwealth-ul Australian. De atunci, Australia menține un sistemului politic
stabil, bazat pe democrație liberală ce funcționează ca o democrație federală
parlamentară și monarhie constituțională. Federația cuprinde 6 state și mai multe
teritorii. Populația țării este de 23 milioane de locuitori ce trăiesc mai mult în
mediul urban și este concentrată mai ales în statele din est.

Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea
de-a 12-a economie a lumii după mărime și este pe-al cincilea loc după venitul pe
cap de locuitor. După cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe locul
13. Fiind pe-al doilea loc după indicele dezvoltării umane, Australia se ocupă
primele locuri în lume după multe alte performanțe precum calitatea vieții,
sănătate, educație, libertate economică și protecția drepturilor civile și a celor
politice. Australia este țară-membră a G20, OECD, WTO, APEC, ONU, Comunității
Națiunilor, ANZUS, Forumul insulelor din Pacific.

Cuprins
1 Generalități
2 Etimologia numelui
3 Istorie
3.1 Începuturile
4 Geografie
4.1 Vecinii Australiei
4.2 State și teritorii
4.3 Orașe
5 Clima
6 Vegetația naturală
7 Demografie
8 Patrimoniul mondial UNESCO
9 Note
10 Bibliografie
11 Legături externe
12 Vezi și
Generalități
Australia este situată în emisfera sudică și este înconjurată de Oceanul Indian la
Vest și de Oceanul Pacific la Est. Țara este formată din partea ei continentală
(Mainland), Tasmania și alte insule aflate la distanță, cum ar fi Insulele Cocos
(Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord Howe, Macquarie și Heard. Autoritățile,
de asemenea, revendică și o mare parte din continentul Antarctidei numită Zona
Antarctică Australiană.

Australia a fost populată timp de 40.000 de ani în exclusivitate de aborigeni

australieni, urmând apoi ca în secolul al XVIII-lea să fie colonizată de britanici.
Australienii, care își spun „aussie”, sunt un popor multietnic ce nu este
constituit numai din aborigeni și europeni, ci și din imigranți originari din Asia,
America și Africa. Din punct de vedere politic, Australia este o monarhie
constituțională federală. Șeful statului este regina Elisabeta a II-a, care este și
regina tuturor statelor ce intră în Commonwealth, reprezentată de un guvernator
general. Capitala țării este Canberra, în timp ce Sydney este cel mai populat oraș,
urmat de Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.

Etimologia numelui

Un desen ce reprezintă Port Jackson (locul unde mai târziu va fi situat orașul
Sydney) înaintea sosirii europenilor, văzută din South Head. (Din A Voyage around
Terra Australis.)
Cel mai probabil, numele provine de la termenul din latină „terra incognita
australis”, un termen ce făcea referire la un continent imaginar ce ocupa întreaga
Emisferă sudică. Cuvântul „Australia” a fost folosit pentru prima oară într-o
scriere în limba engleză: „A note of Australia del Espiritu Santo” scrisă de Master
Hakluyt în 1625.

Adjectivul olandez Australische a fost folosit de către oficialii Companiei

Olandeze a Indiilor de Est din Batavia (Jakarta de astăzi) pentru a face referire
la terenurile sudice nou-descoperite în 1638. Cuvântul „Australia” a fost folosit
în traducerea în limba engleză a romanului francez 1693 de Gabriel de Foigny (care
folosea pseudonimul Jacques Sadeur) „Les Aventures de Jacques dans Sadeur la
Découverte et Le Voyage de la Terre de Sud”, în 1676. Alexander Dalrymple a
utilizat termenul în lucrarea sa: „An Historical Collection of Voyages and
Discoveries in the South Pacific Ocean (1771)”, pentru a se referi la toate
regiunile din Pacificul de Sud Meridional.

În 1793, George Shaw și Sir James Edward Smith, au publicat „Zoology and Botany of
New Holland” unde se menționa numele de „Australia” sau „Noua Olanda”. Numele
„Australia” a fost popularizat și de publicarea raportului de curse a lui Matthew
Flinders A Voyage around Terra Australis (O călătorie în jurul Terrei Australis)
publicat la Londra, în 1814. Călătoria exploratorului britanic a fost prima
călătorie documentată prinprejurul Australiei. Deși titlul reflectă denumirea
utilizată de către Amiralitate, Flinders a folosit adesea în raportul său cuvântul
„Australia”, un lucru care a jucat un rol important pentru succesul comercial al
cărții. Guvernatorul de atunci a New South Wales, Lachlan Macquarie a văzut
potențialul noului nume sugerat. Astfel, pe 12 decembrie 1817, secretarul de stat
pentru colonii (sau Ministerul Coloniilor) a Imperiul Britanic a primit propunerea
pentru a redenumi colonia în „Australia”. În 1824, Amiralitatea și-a dat acordul
pentru a schimba numele oficial în „Australia”.

Istorie
Începuturile
Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de
deportare a deținuților de drept comun. La data de 13 mai 1787, o flotă engleză
pleacă din Portul Portsmouth spre Australia, comandată de Arthur Phillip, cel care
avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de
oameni. O furtuna violenta lovește flota în timp ce se îndrepta spre Tasmania,
provocând avarii destul de serioase. Comandantul Philip trece pe nava Supply, cea
mai rapida dintre toate si pornește înainte, cu intenția de a pregăti terenul
pentru restul flotei: sa găsească un loc unde sa se poată construi așezarea, cu apa
potabila si eventual sa ridice câteva adăposturi. După el urmau sa vina Alexander,
Friendship si Scarboruough, care aveau la bord majoritatea condamnaților bărbați,
ultimele urmând sa ajungă corăbiile de provizii, mai lente, însoțite de restul
vaselor. Pe 18 ianuarie 1788, Supplyajunge în Botany Bay, a doua respectiv a treia
zi ajungând si celelalte corăbii. Deci, după o călătorie de aproape 8 luni ajung la
Botany Bay, în sudul continentului, la data de 18 ianuarie 1788, denumind izvorul
descoperit acolo Sydney, după numele Ministrului Coloniilor. Astfel lua sfârșit una
din cele mai importante expediții maritime din istorie-11 corăbii, cu peste 1.400
de oameni, ce au călătorit timp de 252 de zile, acoperind un traseu de 24.000 de
kilometri, fără sa piardă vreun vas. Pe țărm aveau sa debarce, în total, 1373 de
persoane, cu 47 mai puține decât plecaseră din Portsmouth. În timpul voiajului se
născuseră 22 de copii, în timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat. Rata
mortalității a fost de doar 3%, foarte scăzută daca avem în vedere condițiile în
care s-a desfășurat expediția. Începutul este mai greu, proviziile aduse din Anglia
terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prindă datorită
secetei existente. O corabie este trimisă in Batavia pentru a aduce provizii, se
impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotă va ajunge în
1792 la Botany Bay.

Dacă la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat,
ajungând-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care
societatea engleză îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este văzut ca
cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altă parte este văzut ca
locul unui nou început. O importantă minoritate care are de la început o situație
specială este cea irlandeză, catolică, în conflict continuu cu englezii. Relațiile
cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mărunte, însă
curând vor începe masacrele de ambele părți. Populația engleză, conștientă de
superioritatea sa, va deveni treptat o forță asimilatoare.

Se formează o a doua așezare la Paramatta.

Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea
agriculturii și a comerțului. După eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe
fermele ofițerilor, nemaidorind să se repatrieze în țara de origine. Este semnalul
apartenenței la o nouă civilizație, însă, la acel moment, numele pe care îl poartă
colonia este New South Wales. Pe lângă ciocnirile cu aborigenii, englezii sunt
într-un conflict perpetuu cu irlandezii catolici. O rebeliune a acestora, în martie
1804 a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor și calmarea momentană a
spiritelor. Economia crește treptat, în special datorită cantităților imense de
lână sau cereale exportate.

Geografie
Australia este a șasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de
asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai
secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din
suprafață este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o
suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian,
sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă.
Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari,
iar munții sunt joși. Cel mai înalt vârf australian, Vârful Kosciusko din Alpii
Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria are o înălțime de
numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.

Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de

Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se
suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de
aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai
remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly din
nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km,
care formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o
altitudine de numai 1.500 m. Munții New England și Munții Albaștrii din sud au
înălțimi între 900-1.500 m.

Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray,
Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin
Artezian, care are în cea mai mare parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În
nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria.
Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este cel mai jos
din Australia. Intersectarea Deșertului Simpson cu aceste bazine interioare
estompează distincțiile fizice dintre aceste regiuni.

În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani și

există multă activitate seismică în Platoul Estic și Vestic. Cealaltă
caracteristică geografică importantă a Australiei este marea din dreptul coastei
tropicale a Queensland-ului. Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier
din lume, are o lungime de peste 2.000 km și este clar vizibilă din cosmos.

Australia este a șasea cea mai mare țară din lume dar are cea mai mică densitate.
3/4 din țară este nelocuită.
Australia este cel mai mic și mai uscat continent locuit.
Australia de Vest (WA) este cel mai mare stat și aproape la fel de mare cât Vestul
Europei.
Este singurul continent care nu are vulcani.
Australia are 60.000 km de plajă, o lungime de 1,5 ori mai mare decât circumferința
globului.
Iarna începe în iunie, iar vara începe în jurul Crăciunului.
Nu există nicio regiune pe tot continentul care să fie la o distanță mai mare de
1.000 km de coastă.
Vecinii Australiei

Statele Australiene și insulele principale (dați click pe zonă pentru a merge la

articolul principal)
La nord statele: Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee;
Insulele mai însemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee și
Timor;
La sud: Antarctica;
La nord-est: Insulele din Oceanul Pacific;
La sud-est: Noua Zeelandă.
State și teritorii
Australia cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Cele șase state sunt: Noul Wales
de Sud, Queensland, Australia de Sud, Tasmania, Victoria și Australia de Vest.
Dintre teritorii cele mai importante sunt: Teritoriul de Nord (NT) și Australian
Capital Territory (ACT).
Orașe
Canberra
Sydney
Melbourne
Adelaide
Perth
Brisbane
Hobart
Darwin
Clima
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. În timpul verii, care ține
din decembrie până-n februarie, există valuri de căldură frecvente, iar
temperaturile ating în general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general
regiunile de coastă estice și Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o
oarecare măsură atenuate de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul
anului. În zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile
secetoase din iunie până în august alternează cu veri umede din noiembrie până în
martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase și veri umede: aici
ploile sunt tropicale și există condiții musonice. Insula Tasmania și Vârful
Kosciusko au ținuturi înzăpezite în timpul iernii; totuși, în alte părți, zăpada
este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade
Celsius vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitații fiind de 150 cm, cea mai
mare parte căzând vara. La Sydney, pe coasta de sud-est, cantitatea de precipitații
este de aproape 120 cm, căzând în tot timpul anului. Partea cea mai răcoroasă a
țării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara și
12 iarna. În Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitații pe
an și temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie).

Vegetația naturală
Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate
pentru supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de
specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu
zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin
palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9%
din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai
dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt.

Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau
temperate de eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de
Tropicul Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din
continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla și
arbuștii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta
mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. În sud-vest cresc arbori valoroși
cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.

Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, și ocupă
aproape întregul stat al Australiei de Vest și părțile învecinate ale Teritoriului
de Nord și Australiei de Sud. Înălțate deasupra nivelului acestei depresiuni,
există mai multe lanțuri muntoase, cum sunt Kimberley și Hamersley, precum și
aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

Demografie
O plajă populată de oameni; un oraș poate fi văzut la orizont
Australia are una dintre cele mai urbanizate populații din lume, majoritatea
locuind în orașele de pe coastă, precum Gold Coast din Queensland.
Australia are o densitate medie a populației de 3,3 persoane pe kilometru pătrat,
fiind una dintre cele mai puțin populate țări din lume. Populația este puternic
concentrată pe coasta de est și, în special, în regiunea de sud-est dintre South
East Queensland la nord-est și Adelaide la sud-vest.[8]

Australia este o țară foarte urbanizată, 67% din populație trăind în 2018 în zonele
denumite Greater Capital City Statistical Areas (cuprind zonele metropolitane din
statul respectiv și capitalele statale continentale).[9] Zonele metropolitane cu
peste un milion de locuitori sunt Sydney, Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.

La fel ca multe alte state dezvoltate, Australia se confruntă cu o îmbătrânire a

populației ce determină o creștere a numărului de pensionari și o scădere a
numărului de persoane aflate în câmpul muncii. În 2018 vârsta medie a populației
australiene era de 38,8 ani.[10] Aproximativ 2,15% din populația australiană trăia
în străinătate în 2015, una dintre cele mai mici proporții la nivel mondial.[11]

Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din
Australia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

1981 Marele Recif de Corali

1981, 1987, 1992 Parcul Național Kakadu
1981 Zona lacustră Willandra
1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest
1982 Grupa de insule Lord Howe
1986, 1994 Rezervațiile forestiere umede din estul Australiei
1987, 1994 Parcul Național Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)
1988 Parcul Național Wet Tropics în Queensland
1991 Parcul Național Shark Bay din vestul Australiei
1992 Insula Fraser
1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard și McDonald
1997 Insula Macquarie
2000 Zona montană Greater Blue
2003 Parcul Național Purnululu
2004 Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton
2007 Opera din Sydney
2010 Lagărul istoric al deținuților
2011 Coasta Ningaloo