UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
MASTERAT
SPECIALIZAREA: DREPT JUDICIAR PRIVAT

DISCIPLINA:
PROCEDURI CIVILE SPECIALE

Titlul referatului:
PROCEDURA ORDONANȚEI
PREȘEDINȚIALE

COORDONATOR:
Conf. univ. dr. Gheorghe Comanita

Masterand: Mocanu Razvan-Daniel

Anul: I
 1. ASPECTE INTRODUCTIVE

Ordonanța președințială, reglementată în Codul de procedură civilă la

art. 997-1002, poate fi definită ca reprezentând procedura specială
contencioasă prin care, la cererea părții interesate, în cazuri urgente, când
există o aparență de drept în favoarea reclamantului, instanța de judecată
competentă poate ordona măsuri provizorii și reversibile printr-o procedură
rapidă de judecată, în scopul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin
întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și ireversibile sau pentru
înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilegul unei executări.
O astfel de măsură și o intervenție promptă a justiției nu se poate
realiza pe calea unei proceduri de drept comun, ci numai pe calea acestei
proceduri suple și operative.
Această instituție cu largă aplicabilitate se dovedește utilă în
numeroasele situații în care durata mare de timp scursă până la pronunțarea
unei hotărâri într-o judecată obișnuită produce prejudicii ireversibile unei
părți implicate în procesul civil. Pentru astfel de situații, leguitorul pune la
dispozitie o procedură specială, cu efecte temporare, denumită ordonanță
președințială, prin intermediul căreia sunt înlăturate cu celeritate actele
abuzive, este evitată sau limitată producerea de prejudicii, sunt înlăturate
piedicile ivite cu prilejul unor executari.

Page 1 of 14
 2. CONDIȚII DE ADMISIBILITATE

Ca orice acțiune civilă, pentru admisibilitatea unei cereri de ordonanță

președințială, autorul acesteia trebuie să aibă capacitate procesuală, calitate
procesuală, să formuleze o pretenție și să justifice un interes. De asemenea,
pe lângă condițiile generale, reglementate de art. 32, alin. 1 C. proc. civ.,
această procedură contencioasă trebuie să îndeplinească trei condiții
speciale, prevăzute de art. 997, alin. 1 C. proc. civ., respectiv aparența
dreptului, urgența și caracterul provizoriu al măsurilor solicitate, care
presupune neprejudicierea fondului.

2.1. Aparența de drept

Această condiție este prevăzută în mod expres de art. 997, alin. 1 C.

proc. civ și este determinată de caracterul provizoriu al măsurii care se poate
lua. În această procedură, judecătorul nu cercetează fondul cauzei, ci
realizează un examen sumar al acesteia, stabilind în favoarea cui este
”aparența de drept”.
Prin judecarea cererii de ordonanță președințială, chiar dacă instanţa
nu cercetează fondul cauzei, pentru a nu da o soluţie arbitrară, este necesar
să facă un examen sumar al cauzei, pentru a vedea aparenţa de legalitate a
măsurii solicitate.

Page 2 of 14
 2.2. Urgența

Art. 997 C. proc. civ. indică situațiile care justifică recurgerea la calea
ordonanței președințiale, și anume:
 păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;
 prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara;
 înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Ordonanța președințială poate fi folosită pentru luarea unor măsuri

provizorii și în alte ”cazuri grabnice”, apreciate de către instanţă în raport cu
situaţia existentă în momentul judecării cererii, în funcție de circumstanțele
obiective ale cauzei.
De asemenea, urgența trebuie să persiste pe tot parcursul judecății atât
în primă instanță, cât și în căile de atac1.
Nu este necesară analizarea urgenței în cazurile în care însuși
legiuitorul le-a prezumat, iar în acest sens invocăm cu titlu de exemplu art.
919 C. proc. civ., care prevede: ”Instanța poate lua, pe tot timpul
procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la
stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea
alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.”
Urgenţa, specifică acestei proceduri speciale, se reflectă în
următoarele particularitaţi procedurale:
 ordonanţa președințială este executorie (art. 997, alin. 2);

1
M. Tăbârcă, Drept procesual civil. Vol. II – Procedura contencioasă în fața primei instanțe. Procedura
necontencioasă judiciară. Proceduri speciale, Ed. Universul Juridic, București, 2013, pag. 747.

Page 3 of 14
  la cererea reclamantului, instanţa va putea hotărî ca executarea
să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen (art. 997, alin. 3);
 ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs
judecata asupra fondului (art. 997, alin. 4);
 părţile vor fi citate conform normelor privind citarea în
procesele urgente (art. 999, alin. 1);
 ordonanţa președințială va putea fi dată şi fără citarea părţilor
sau în aceeași zi, în caz de urgență deosebită (art. 999, alin. 2);
 judecata se face de urgenţă şi cu precădere (art. 999, alin. 3);
 fixarea unor termene mai scurte pentru pronunţarea și motivarea
hotărârii, precum şi pentru declararea căii de atac (art. 999, alin. 4 şi art.
1000).

2.3. Caracterul provizoriu

Potrivit art. 997, alin. 2 C. proc. civ., ordonanța este provizorie și

executorie, prin urmare își produce efectele pe o durată de timp strict
delimitată, stipulată în dispozitivul hotărârii sau până la soluționarea
litigiului asupra fondului ( prin pronunțarea unei hotărâri definitive sau prin
pronunțarea unei hotârâri executorii), dacă nu s-au modificat împrejurările
de fapt avute în vedere (art. 997, alin. 2, teza 2 C. proc. civ.).
Având în vedere că această condiție presupune neprejudicierea
fondului, judecătorul va face un examen sumar al cauzei și nu va dispune
măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar
mai face posibilă restabilirea situației de fapt (art. 997, alin. 5 C. proc. civ.),
prin urmare nu se pot adopta măsuri ireversibile.

Page 4 of 14
 3. JUDECATA ORDONANȚEI PREȘEDINȚIALE

3.1. Instanța competentă

Cererea de ordonanță președințială se introduce, potrivit art. 998 C.

proc. civ., la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra
fondului dreptului.

3.2. Citarea părților. Întâmpinarea

De regulă, judecata se face cu citarea părților, conform normelor

privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se comunică o copie de pe
cerere și actele care o însoțesc.
Întâmpinarea nu este obligatorie, așa cum stipulează art. 999, alin. 1
C. proc. civ., pârâtul având posibilitatea de a propune dovezi și invoca
excepții fără a fi incidentă sancțiunea decăderii, prev. de art. 208, alin. 2 C.
proc. civ. Faptul că întâmpinarea nu este obligatorie nu înseamnă că în
această procedură nu poate fi introdusă cerere reconvențională.
În cazuri excepționale, ordonanța poate fi dată și fără citarea părților,
iar în caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi,
instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor
depuse, fără concluziile părților.

Page 5 of 14
 Citarea sau necitarea părților are importanță în ceea ce privește
momentul de la care curge termenul de declarare a căii de atac. Astfel,
hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu apel în 5 zile de la
pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat
fără citarea lor (art. 1000, alin. 1 C. proc. civ.).

3.3. Procedura de judecată

Potrivit art. 999, alin. 3 C. proc. civ., judecata se face de urgență,

instanța fiind obligată să acorde termene scurte dacă cererea nu poate fi
soluționată la primul termen și cu precădere, adică dosarul va fi trecut la
începutul listei de ședință. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt
aplicabile.
Ca și consecință a cerinței neprejudicierii fondului, în această
procedură nu sunt admisibile formele de intervenție forțată. Cu toate acestea,
intervenția accesorie, care are natura juridică a unei simple apărări, poate fi
promovată în procedura ordonanței președințiale.
O altă particularitate constă în faptul că nu sunt admisibile probe a
căror administrare necesită un timp îndelungat, cum ar fi audierea de martori
prin comisie rogatorie, interogatoriul părții care domiciliază în străinătate,
efectuarea unei expertize cu multe obiective, etc. De asemenea, nu sunt
admisibile acele probe care ar antama fondul cauzei, pentru a nu se epuiza
însuși fondul litigiului.
Potrivit art. 1001 C. proc. civ., la solicitarea reclamantului, până la
închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială
va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul

Page 6 of 14
va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune. Pentru
transformarea cererii nu este necesar acordul pârâtului, expres sau tacit.

3.4. Hotărârea

O altă particularitate față de dreptul comun o reprezintă celeritatea

pronunțării și motivării hotărârii. Astfel, potrivit art. 999, alin. 4 C. proc.
civ., pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea
ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Instanta se pronunță asupra cererii printr-o sentință, care va trebui să
cuprindă toate elementele unei hotărâri, așa cum prevede art. 425 C. proc.
civ. și care este executorie.
În situația în care condiția urgenței nu este prevăzută în mod expres de
lege și nu rezultă implicit din circumstanțele cauzei, considerentele hotărârii
trebuie să cuprindă și elementele justificative pentru luarea măsurii
provizorii și elementele pertinente cu privire la aparența dreptului, însă vor
trebui evitate orice aprecieri cu privire la fondul cauzei.
Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu apel în 5
zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare,
dacă s-a dat fără citarea lor, potrivit art. 1000, alin. 1 C. proc. civ.
În situația în care instanța de fond este curtea de apel, calea de atac
este recursul, potrivt. art. 1000, alin. 4 C. proc. civ. De asemenea, prin alte
legi speciale pot fi prevăzute alte căi de atac, iar împotriva executării
hotărârii se poate face contestație la executare.
Cu privire la autoritatea de lucru judecat, ordonanța președințială are
autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială,
Page 7 of 14
numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o (art.
1002, alin. 1). Per a contrario, dacă împrejurările de fapt avute în vedere nu
mai subzistă ori s-au modificat, este admisibilă o nouă cerere de ordonanță
președințială.
Având în vedere că această procedură nu antamează fondul cauzei, ci
se are în vedere numai aparența de drept, ordonanța președințială nu are
autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului, însă prin
hotărârea pronunțată asupra fondului pot fi modificate sau desființate
măsurile încuviințate printr-o ordonanță președințială.

Page 8 of 14
 4. PRACTICĂ JUDICIARĂ

Tribunalul Caraș Severin

Decizia civilă nr. 705/11.09.2015

Prin sentinţa civilă nr.960/21.07.2015 pronunţată de Judecătoria

Caransebeş în dosarul nr.2356/208/2015 s-a respins cererea de ordonanţă
preşedinţială, formulată de reclamanta SC Cipri Prest Serv SRL în
contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul
General al Poliţiei Române-Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Caraş-
Severin-Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, fără cheltuieli
de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, reclamanta,
solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate, iar pe
fond admiterea cererii de chemare în judecată, respectiv suspendarea
executării procesului verbal PF nr.0173305/27.06.2015 şi restituirea
autoutilitarei marca Mercedes Benz, până la soluţionarea definitivă a cauzei,
cu cheltuieli de judecată.
În susţinerea cererii de apel se arată că hotărârea primei instanţă nu a
avut în vedere probele administrate în cauză, iar urgenţa este reliefată de
necesitatea efectuării zilnice a aprovizionării punctelor de lucru, în caz

Page 9 of 14
contrar ajungându-se la sistarea activităţii şi la încetarea funcţionării
societăţii.
Apelanta apreciază că, în speţă, sunt îndeplinite condiţiile specifice
exercitării procedurii ordonanţei preşedinţiale. În apărare invocă şi
dispoziţiile art.14 alin.1 lit.3 din OUG nr.12/2006, modificate prin Legea
nr.89/2010 şi Decizia nr.873/2011 pronunţată de Curtea Constituţională
Examinând sentinţa civilă apelată potrivit dispoziţiilor art.479 Cod
procedură civilă şi motivelor de apel invocate, sub aspectul temeiniciei şi
legalităţii, Tribunalul a constatat că apelul este nefondat, din următoarele
considerente:
Potrivit art.996 alin.1 şi 5 Cod procedură civilă ,,Instanţa de judecată,
stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să
ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care
s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu
s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu
prilejul unei executări. Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse
măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar
mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.’’
Conform textului sus citat, ordonanţa preşedinţială este admisibilă
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerinţe: aparenţa dreptului,
caracterul provizoriu al măsurilor, existenţa unor cazuri grabnice şi
neprejudecarea fondului.
Condiţia existenţei caracterului urgent al măsurilor trebuie stabilită în
raport de scopul luării acesteia şi anume păstrarea unui drept care s-ar
păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea
repara precum şi înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Page 10 of 14
 În speţa de faţă, Tribunalul constată că nu este îndeplinită condiţia
urgenţei, motivată prin paguba iminentă şi care nu ar putea fi reparată.
Astfel, prin cererea de ordonanţă preşedinţială, petenta a solicitata
instanţei să dispună suspendarea executării procesului verbal seria PF
nr.0173305/27.06.2015 şi restituirea autoutilitarei marca Mercedes Benz,
până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Apelanta nu a făcut dovada susţinerilor sale privind îndeplinirea
cerinţelor prevăzute de art.996 Cod procedură civilă; în acest sens reţine că
petenta putea depune orice înscrisuri pe care le-ar fi considerat relevante în
susţinerea cererii de ordonanţă preşedinţială (dovada faptului că autoutilitara
confiscată este singurul mijloc de transport al societăţii, a faptului că
închirierea altui vehicul pentru transportul produselor de panificaţie nu este
posibilă din caza resurselor financiare insuficiente, precum şi a faptului că
activitatea societăţii va înceta, în condiţiile în care petenta are ca obiect de
activitate şi fabricarea produselor de panificaţie, etc.) sau să administreze
orice altă probă din care să rezulte urgenţa, vremelnicia şi paguba iminentă.
De asemenea, Tribunalul a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art.32
alin.3 din OG nr.2/2001, plângerea contravenţională suspendă executarea,
inclusiv executarea măsurii confiscării. Suspendarea executării măsurii
confiscării nu echivalează cu recunoaşterea, pentru contravenient, a
dreptului la restituirea bunurilor confiscate pe durata soluţionării plângerii
contravenţionale, ci presupune obligarea organelor abilitate de a nu
valorifica bunurile confiscate până la soluţionarea definitivă a plângerii
contravenţionale.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul a apreciat că apelul formulat este
nefundat, respingându-l.

Page 11 of 14
Sursa: portal.just.ro

Page 12 of 14