Regnul Plantae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare

Plante

Clasificare științifică
 Domeniu: Eukaryota

(neclasificat): Archaeplastida

Regn: Plantae
sensu Copeland, 1956

Sinonime

 Viridiplantae Cavalier-Smith 1981[1]
 Chlorobionta Jeffrey 1982, emend. Bremer 1985,
[2]
emend. Lewis and McCourt 2004
 Chlorobiota Kenrick and Crane 1997[3]
 Chloroplastida Adl et al., 2005 [4]
 Phyta Barkley 1939 emend. Holt & Uidica 2007
 Cormophyta Endlicher, 1836
 Cormobionta Rothmaler, 1948
 Euplanta Barkley, 1949
 Telomobionta Takhtajan, 1964
 Embryobionta Cronquist et al., 1966
 Metaphyta Whittaker, 1969
Modifică text 

Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde organismele pluricelulare

fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în briofite
(mușchi), pteridofite (ferigi), spermatofite (gimnosperme și angiosperme). Conform
modificărilor și noilor clasificări taxonomice, Regnul Plante include și Alge (Verzi, Roșii,
Glaucophyte), dar în Sistemul unor țări, acestea fac parte din Regnul Protista.
Plantă este și nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă
decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența
clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor
superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze.

Cuprins

 1Caracterele generale ale organismelor ce sunt încadrate în Regnul Plantae

o 1.1Organisme pluricelulare
o 1.2Organisme fotosintetizante
o 1.3Organisme adaptate primar la viața terestră
 1.3.1Avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic
 1.3.2Adaptări ale plantelor la mediul de viață terestru
 2Reproducerea
o 2.1Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată
o 2.2Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare
o 2.3Sistemul de reproducere uniparentală fără fertilizare.
o 2.4Concluzii
 3Studiul plantelor
 4Clasificarea regnului Plantae
 5Bolile plantelor
 6Protecția plantelor
 7Medalia florilor
 8Note
 9Bibliografie
 10Legături externe

Caracterele generale ale organismelor ce sunt încadrate în

Regnul Plantae[modificare | modificare sursă]
Organisme pluricelulare[modificare | modificare sursă]
Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai
multe celule diferențiate între ele.
Organisme fotosintetizante[modificare | modificare sursă]
Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc
singure hrana din substanțe minerale, apă și dioxid de carbon în procesul de fotosinteză
folosind drept sursă de energie, lumina solară.
Organisme adaptate primar la viața terestră[modificare | modificare sursă]
Avantajele vieții terestre în comparație cu viața în mediul acvatic [modificare | modificare
sursă]

 Lumina abundentă. Lumina este un factor esențial pentru desfășurarea procesului de

fotosinteză, proces indispensabil vieții plantelor. În mediul acvatic, factorul lumină este
puternic restricționat de: a) turbiditatea apei; b) adâncimea apei.

 dioxidul de carbon din atmosferă este suficient și nu mai este un factor restrictiv asupra
fotosintezei, cum se întâmplă adeseori în apă.

 Mediul terestru nu era ocupat de forme de viață competitive pentru plante.

Adaptări ale plantelor la mediul de viață terestru[modificare | modificare sursă]

 Apariția țesuturilor conducătoare.

 Prezența cuticulei.
 Prezența stomatelor.
 Apariția semințelor.
Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite).

Reproducerea[modificare | modificare sursă]
Reproducerea reprezintă un proces de multiplicare al organismelor, și este deci
caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere
asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate
anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele
de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar
reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă
numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați.
Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați
pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative.
Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la
ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere.
1. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată
2.Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare
3.Sistemul de reproducere uniparentală fără fertilizare.
Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare
încrucișată[modificare | modificare sursă]
Această formă de reproducere este o reproducere sexuată. Ea implică participarea la
actul reproducerii a doi genitori diferiți genetic și fecundație. Rezultă un descendent ce
primește două fluxuri informaționale. Acest sistem este cea mai importantă sursă de
variabilitate intraspeifică (care are loc în interiorul unei specii). Tipul este întâlnit la
plantele inferioare și la cele superioare ce posedă flori unisexuate sau hermafrodite.
Sistemul de reproducere uniparentală prin
autofecundare[modificare | modificare sursă]
În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită
sau unisexuată monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux
informațional. Acest sistem oferă avantajul că planta se poate reproduce și se pot
asigura menținerea și multiplicarea genotipurilor bine adaptate.
Sistemul de reproducere uniparentală fără fertilizare.
[modificare | modificare sursă]
Este un sistem de reproducere asexuată, în care nu are loc procesul de fecundare. Se
implică în acest caz o singură plantă genitoare. Descendenții primesc în acest caz un
singur flux informațional.
Sistemul se întâlnește sub două forme:
a) apomixie vegetativă
b) agamospermie
Concluzii[modificare | modificare sursă]
Cele trei sisteme de reproducere au fiecare dintre ele avantaje și dezavantaje. Ele nu
sunt complet delimitate. Astfel în cadrul unei specii pot să existe împreună două sau trei
sisteme de reproducere. Într-un anumit moment poate să domine unul dintre aceste
sisteme în funcție de condițiile concrete de mediu.
Scopul final al reproducerii este supraviețuirea speciei.

Studiul plantelor[modificare | modificare sursă]

Dintre lucrările științifice care tratează plantele cele mai reprezentative sunt cele ce
poartă denumirea de Floră. Aceste lucrări tratează în modul cel mai amănunțit posibil
totalitatea plantelor dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară.

Clasificarea regnului Plantae[modificare | modificare sursă]

În legătură cu clasificarea regnului Plantae, ca de altfel în toate clasificările, există mai
multe păreri, iar unele dintre acestea pot fi asemănătoare sau mai puțin asemănătoare.
Cea mai recentă clasificare din literatura română de specialitate este cea a prof. univ.
dr. Vasile Ciocârlan care a fost publicată în lucrarea Flora Ilustrată a României, Editura
Ceres, București,2000.
Dintre clasificările existente amintim:

 Clasificarea Regnului Plantae după Al. Beldie 1977

 Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu, 1999

 Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V. Ciocârlan, 2000

 Clasificarea Regnului Plantae după Systema Naturae 2000

Bolile plantelor[modificare | modificare sursă]

Prin noțiunea de boală se înțelege orice tulburare de ordin fiziologic sau anatomo-
morfologic care se manifestă pe întreaga plantă sau numai pe anumite organe ale
acesteia. În funcție de natura cauzelor care le provoacă, bolile plantelor pot fi
infecțioase (parazitare) și neinfecțioase (fiziologice). Bolile infecțioase (parazitare) sunt
provocate de diferiți agenți patogeni din categoria micro-organisemelor și a plantelor
superioare parazite. În raport cu agenții patogeni care le provoacă, bolile infecțioase pot
fi:

 viroze = boli provocate de virusuri;

 bacterioze = boli provocate de bacterii
 micoze = boli cauzate de ciuperci;
 antofitoze = boli provocate de antofite parazite. Bolile neinfecțioase (fiziologice) sunt
provocate de o serie de factori de mediu (umiditate, temperatură, sol, poluarea mediului
etc.) care determină perturbări în procesele fiziologice și în morfologia și anatomia plantelor.
Bolile neinfecțioase nu se transmit de la o plantă la alta.

Protecția plantelor[modificare | modificare sursă]

Protecția plantelor este știința care se ocupa cu studiul bolilor și al dăunătorilor plantelor
de cultură, precum și cu măsurile de prevenire și combatere a acestora. Ea cuprinde
două discipline: fitopatologia și entomologia.

Medalia florilor[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000 de
ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai. Pe această medalie este
reprezentat un trandafir.[5]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Cavalier-Smith, T. (1981). „Eukaryote kingdoms: Seven or nine?”. BioSystems.  14  (3–4): 461–
481.  doi:10.1016/0303-2647(81)90050-2. PMID 7337818.
2. ^ Lewis, L.A.; McCourt, R.M. (2004). „Green algae and the origin of land plants”. American Journal of
Botany.  91  (10): 1535–1556. doi:10.3732/ajb.91.10.1535. PMID 21652308.
3. ^ Kenrick, Paul; Crane, Peter R. (1997).  The origin and early diversification of land plants: A cladistic
study. Washington, D.C.: Smithsonian Institution Press.  ISBN  978-1-56098-730-7.
4. ^ Adl, S.M. et al. (2005). „The new higher level classification of eukaryotes with emphasis on the
taxonomy of protists”. Journal of Eukaryote Microbiology. 52 (5): 399–451. doi:10.1111/j.1550-
7408.2005.00053.x  .  PMID  16248873.
5. ^ Andrei Marin, Constantinescu Mioara, Niculescu Adriana, Plante de apartament,
Editura alo București, 2003

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universității din București, 1999.
 „Universul plantelor: mică enciclopedie”, Constantin Pârvu, Editura Enciclopedică, 1991

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de plantă

Wikispecies conține informații legate de Regnul Plantae

 en Plants and their Structure

 Omul și plantele: manual de analiză carpologică, p. 5, pe Google Books
 A fost descoperit strămoșul tuturor plantelor -  Cyanophora paradoxa, 18 februarie
2012, Descoperă
 Viața ascunsă a plantelor, 12 august 2007, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul
Lumina
  Inteligența și lumea vegetală, 26 septembrie 2008, Diac. Dr. Adrian Sorin
Mihalache, Ziarul Lumina
 Au plantele inteligență?, 17 iulie 2012, Mihaela Stănescu, Descoperă

[ascunde]

 v
 d
 m
Eukaryota

Viridiplantae sau Pl
antae (stricto sensu)
 
Archaeplastida sau Plantae (lato sensu)
Rhodophyta
 
AH Glaucophyta
Haptophyta
 
Hacrobia, or non-SAR chromalveolata Cryptophyta
 

Centroheliozoa
Ochrophyta
 
Stramenopiles Bigyra
AH/SAR
 

Pseudofungi
Halvaria
Bikonta Ciliate
 

Alveolata Myzozoa 
SAR Apicomplexa
 

Dinoflagellata
Cercozoa
 

Rhizaria Retaria 
Foraminifera
 

Radiolaria
Excavata Discoba 
Euglenozoa
 

Jakobea
 

Percolozoa
  

Loukozoa
 

Metamonad
 

Malawimonas
Apusomonadida 
Apusomonas
 

Amastigomonas
 

Ancyromonadida 
Ancyromonas
Apusozoa
 

Hemimastigida 
Hemimastix
 

Spironema
 

Stereonema
Lobosea
 

Conosa
Amoebozoa 

Phalansterium
 

Breviata
Dermocystida
Mesomycetozoea 

Ichthyophonida
Capsasp
Unikonta ora
Filasterea 

Ministe
ria
Opisthokonta Holozoa
Codono
sigidae
Filozoa
 

Choanoflagellate Salpingo
ecidae
 

Acantho
ecidae
Metazoa, Eumeta
 zoa 

Mesozo
sau "Animalia"a 

Parazoa 

Dikarya 
Ascomycota
 

Basidiomycota
 

Glomeromycota
 

Zygomycota
Fungi
 

Blastocladiomycota
 

Chytridiomycota
Holomycota  

Neocallimastigomycota
 

Microsporidia
Nucleariidae Nuclearia
 

Micronuclearia
 

Rabdiophrys
 

Pinaciophora
 

Pompholyxophrys
  

Fonticula
Diphyllatea 
Collodictyon triciliatum
 

Diphylleia rotans
Incertae  
sedis Sulcomonas lacustris
 

Kamera lens
 

Picozoa
Surse: Adl et al. (2005), Adl et al. (2012), Cavalier-Smith (2008).

Categorie: 

 Regnul Plantae
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

Mai mult
Căutare
Căuta re Sa lt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikispecii
În alte limbi
 Аҧсшәа
 Acèh
 Afrikaans
 Alemannisch
 አማርኛ
 Aragonés
 Ænglisc
 ‫العربية‬
 ‫مصرى‬
 অসমীয়া
 Asturianu
 अवधी
 Aymar aru
 Azərbaycanca
 ‫تۆرکجه‬
 Башҡортса
 Basa Bali
 Boarisch
 Žemaitėška
 Bikol Central
 Беларуская
 Беларуская (тарашкевіца)
 Български
 भोजपु री
 Banjar
 বাংলা
 Brezhoneg
 Bosanski
 Буряад
 Català
 Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄
 Нохчийн
 Cebuano
 ᏣᎳᎩ
 ‫کوردی‬
 Nēhiyawēwin / ᓀᐦᐃᔭᐍᐏᐣ
 Čeština
 Чӑвашла
 Cymraeg
 Dansk
 Deutsch
 Zazaki
 Dolnoserbski
 डोटे ली
 ‫ސ‬ް ‫ބ‬
ަ ‫ިދ ެވ ިހ‬
 Ελληνικά
 English
 Esperanto
 Español
 Eesti
 Euskara
 Estremeñu
 ‫فارسی‬
 Suomi
 Võro
 Na Vosa Vakaviti
 Føroyskt
 Français
 Arpetan
 Nordfriisk
 Furlan
 Frysk
 Gaeilge
 贛語
 Kriyòl gwiyannen
 Gàidhlig
 Galego
 Avañe'ẽ
 Gaelg
 Hausa
 客家語/Hak-kâ-ngî
 ‫עברית‬
 हिन्दी
 Hrvatski
 Hornjoserbsce
 Kreyòl ayisyen
 Magyar
 Հայերեն
 Interlingua
 Bahasa Indonesia
 Igbo
 Ilokano
 ГӀалгӀай
 Ido
 Íslenska
 Italiano
 ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ/inuktitut
 日本語
 Patois
 La .lojban.
 Jawa
 ქართული
 Qaraqalpaqsha
 Taqbaylit
 Адыгэбзэ
 Kabɩyɛ
 Gĩkũyũ
 Қазақша
 ភាសាខ្មែរ
 ಕನ್ನ ಡ
 한국어
 Перем коми
 Kurdî
 Kernowek
 Кыргызча
 Latina
 Ladino
 Lëtzebuergesch
 Лакку
 Лезги
 Lingua Franca Nova
 Luganda
 Limburgs
 Ligure
 Ladin
 Lombard
 Lingála
 Lietuvių
 Latgaļu
 Latviešu
 Madhurâ
 मै थिली
 Basa Banyumasan
 Malagasy
 Олык марий
 Minangkabau
 Македонски
 മലയാളം
 Монгол
 ꯃꯤ ꯇꯩ ꯂꯣ ꯣꯟ
ꯤꯩ
 ဘာသာ မန်
 मराठी
 Кырык мары
 Bahasa Melayu
 Mirandés
 မြန်မာဘာသာ
 Эрзянь
 Nāhuatl
 Napulitano
 Plattdüütsch
 Nedersaksies
 नेपाली
 ने पाल भाषा
 Nederlands
 Norsk nynorsk
 Norsk bokmål
 Nouormand
 Chi-Chewa
 Occitan
 ଓଡ଼ିଆ
 Ирон
 ਪੰਜਾਬੀ
 Kapampangan
 Picard
 Norfuk / Pitkern
 Polski
 ‫پنجابی‬
 ‫پښتو‬
 Português
 Runa Simi
 Armãneashti
 Tarandíne
 Русский
 Русиньскый
 Ikinyarwanda
 संस्कृ तम्
 Саха тыла
 Sicilianu
 Scots
 ‫سنڌي‬
 Srpskohrvatski / српскохрватски
 සිංහල
 Simple English
 Slovenčina
 Slovenščina
 ChiShona
 Soomaaliga
 Shqip
 Српски / srpski
 SiSwati
 Sesotho
 Seeltersk
 Sunda
 Svenska
 Kiswahili
 Ślůnski
 Sakizaya
 தமிழ்
 తెలుగు
 Тоҷикӣ
 ไทย
 Türkmençe
 Tagalog
 Lea faka-Tonga
 Tok Pisin
 Türkçe
 Татарча/tatarça
 ChiTumbuka
 Удмурт
 ‫ ئۇيغۇرچە‬/ Uyghurche
 Українська
 ‫اردو‬
 Oʻzbekcha/ўзбекча
 Tshivenda
 Vèneto
 Vepsän kel’
 Tiếng Việt
 West-Vlams
 Walon
 Winaray
 Wolof
 吴语
 IsiXhosa
 მარგალური
 ‫יי ִדיש‬
 Yorùbá
 Vahcuengh
 Zeêuws
 中文
 文言
 Bân-lâm-gú
 粵語
 IsiZulu
Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 mai 2021, ora 22:29.

 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

{"mode":"full","isActive":false}