FIŞĂ DE EVALUARE

A CURRICULUMULUI ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

clasa a IX-a liceu tehnologic

APROBAT, AVIZAT,
Consiliul de Administraţie al ISJ Tulcea CLDSPS
şedinţa din data de: ...............................
Instituţia de învăţământ: COLEGIUL „BRAD SEGAL” TULCEA
Denumirea operatorului economic partener: Lidas Mineri Tulcea SRL, Moara Cristian SA
Titlul CDL: Operaţii specifice diferitelor puncte de lucru în unităţi din industria alimentară
Tipul CDL-ului: extindere
Profilul / Domeniul de pregătire profesională: Resurse naturale şi protecţia mediului /
Industrie alimentară
Calificarea profesională: -
Clasa: a IX-a liceu tehnologic, an şcolar 2018 - 2019
Autorii:
- Colegiul „Brad Segal” Tulcea: Filipescu Irina, Luca Elena
- Lidas Mineri Tulcea SRL: Anastase Elena
- Moara Cristian SA: Caraman George Cristian

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

CRITERII/INDICATORI DA N DA, cu
U recomandări
I. Respectarea structurii standard a programei prin
includerea:
Notă de prezentare x
1
Lista unităţilor de rezultate ale învăţării din SPP vizate x
Rezultatele învăţării exprimate în termeni de cunoştinţe, x
abilităţi şi atitudini
Conţinuturile învăţării (asociate rezultatelor învăţării x
prevăzute)
Situaţii de învăţare x
Lista minimă de resurse x
Sugestii metodologice (inclusiv exemple de activităţi de x
învăţare şi de metode didactice folosite în procesul de
predare/învăţare)
Sugestii privind evaluarea (metode de evaluare şi de x
instrumente/itemi de evaluare)
Bibliografie x
II. Elemente de calitate
Concordanţa cu nevoile de formare identificare la nivel x
local
Conţinutul notei de prezentare x
- Oportunitatea parcurgerii CDL x
-Concordanţa cu resursele disponibile la nivelul unităţii de x
învăţământ şi ale operatorului economic partener
Corelarea rezultatelor învăţării cu conţinuturile x
Corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile de învăţare x
Adecvarea exemplelor de metode de predare/învăţare cu x
demersul didactic
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic x
propus
NOTĂ: Pentru a fi avizării şi aprobării proiectul de programă trebuie să întrunească criteriul I,
pentru toţi indicatorii şi criteriul II pentru minim 5 indicatori.
Avizul comisiei metodice a ariei curriculare Tehnologii: ..............18.101.2018
Avizul consiliului de administraţie al şcolii: ................................... 29.04.2015
Avizul operatorului economic partener: ..........................................
1
Se vor preciza, dacă este cazul, acea/acele unitate/unităţi de rezultate ale învăţării din SPP care vor avea rezultate ale
învăţării propuse spre aprofundare/extindere în cadrul CDL-ului.

1
COLEGIUL „BRAD SEGAL" TULCEA
În colaborare cu :
S.C. CRISTIAN S.R.L
S.C. LIDAS S.R.L.

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Titlul CDL:Aplicarea măsurilor de igienă și

siguranță a alimentelor
Tipul CDL-ului: -extindere
Profilul / Domeniul de pregătire profesională-Resurse
naturale și protecția mediului / Industrie alimentară
Clasa a IX –a liceu tehnologic
Număr de ore - 90
Stagii de pregătire practică

ANUL ŞCOLAR 2017-2018

ÎNTOCMIT,
Prof. Filipescu Irina
Prof. Luca Elena

2
 CONȚINUT
1. Notă de prezentare
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi
conţinuturile învăţării
3. Sugestii metodologice
4. Sugestii privind evaluarea
5. Bibliografie

1. Notă de prezentare

Programa pentru Curriculum în dezvoltare locală, clasa a IX-a, domeniul de

pregătire profesională – industrie alimentară a fost elaborată avându-se în vedere
următoarele:
 OMENCS nr. 4457/05.07.2016 privind Planul de învăţământ pentru clasa a
IX-a, învășământ liceal - filiera tehnologică, (anexa 1);
 OMEN nr. 3915/18.05.2017 privind aprobarea Planurilor de învăţământ
pentru clasa a X-a, ciclu inferior al liceului, filiera tehnologică (Anexa 1);
 OMEN nr. 3914/18.05.2017 referitor la aprobarea reperelor metodologice
privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală;
 Curriculum pentru clasa a IX-a, liceu tehnologic, aprobat prin OMEN nr.
4457/05.07.2016 (Anexa 3);;
 Standardul de pregătire profesională OMENCS 4121/13.06.2016 (Anexa 3).

Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei

naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se
realizează în conformitate cu normele de igienă interne şi internaţionale şi în
concordanţă cu cerinţele consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin
valorificarea potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor
şi standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul standardelor
europene.
Curriculum de dezvoltare locală presupune participarea mai multor factori implicaţi în
procesul de educaţie : elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,
instituţii/ organizaţii locale sau regionale). Opţiunea pentru o astfel componentă a
curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile
publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită
responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între
şcoală, comunitate şi agent economic având în vedere următoarele:
 Resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare)
 Cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească
activităţilor economice desfăşurate în zonă.
Scopul acestui modul este de a le permite elevilor să:
- îşi asume responsabilitatea faţă de propriul lor proces de învăţare în ceea ce
priveşte gestionarea timpului, relaţiilor, materialelor;
- înceapă să gândească de unii singuri;
- îşi asume mai multă responsabilitate;
- lucreze mai independent;
- se adapteze diferitelor situaţii la locul de muncă;
- se comporte adecvat într-un context dat;
- identifice punctele tari şi punctele slabe referitoare la propria lor muncă;
3
 - devină conştienţi de realitatea profesională, cerinţele profesionale şi să înveţe
cum să facă faţă acestei realităţi.

În proiectarea prezentului curriculum s-au avut în vedere cerințele unui învățământ

modern, competitiv, pornind de la cerințele reale ale pieței de muncă din zonă.
C.D.L. proiectat are menirea de a asigura:
 Formarea unei culturi tehnice de specialitate în domeniul industriei
alimentare;
 Pregătirea temeinică pentru integrarea optimă pe piața muncii;
 Oferirea soluţiilor pentru câteva dintre provocările actuale ale
procesului de predare-învăţare evaluare. Grupajul de discipline şcolare
sunt considerate domenii integrative care au relevanţă pentru prezent,
dar mai ales pentru societatea în care vor trăi elevii care se află acum
în şcoală, si oferă o viziune multi- şi interdisciplinară asupra obiectelor
de studiu.
Situaţiile de învăţare care răspund nevoilor de formare identificate împreună cu
operatorii economici parteneri:
 identificarea factorilor care afectează inocuitatea alimentelor;
 respectarea măsurilor de protecţie a alimentelor;
 precizarea bolilor datorate consumului alimentelor contaminate;
 identificarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor;
 enumere etapele studiului HACCP;
 stabilirea punctelor critice de control la obţinerea produselor alimentare;
 precizarea măsurile de control specifice pentru evitarea riscurilor;
 prezentarea planului de igienizare;
 organizarea activităților din planul de igienizare;
 selectarea materialelor necesare pentru realizarea igienizării;
 respectarea ordinii efectuării operațiilor de igienizare;
 prezinte modalităţile de raportare a factorilor de risc ;
 identifice metodele de apreciere a eficacităţii operaţiilor de spălare şi dezinfecţie;

Modulul „Aplicarea măsurilor de igienă și siguranță a alimentelor”

răspunde nevoilor de formare care vor facilita inserţia profesională:
 - organizarea ergonomică a diferitelor puncte de lucru;
 - instruirea continuă în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe;
 - colaborarea cu membrii echipei, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la
locul de muncă;
 - asumarea responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită;
 - manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor situaţii problemă.

Modulul "Aplicarea măsurilor de igienă și siguranță a alimentelor ",

este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de
cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din
ocupatiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale
de nivel 4, din domeniul de pregătire profesională Industrie alimentară sau în
continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.

Pregătirea practică comasată Modulul 3. - CDL - „“Aplicarea măsurilor

de igienă și siguranță a alimentelor” se realizează în cadrul pregătirii de
bază prin 90 de ore de stagii de pregătire practică comasată şi vizează unitatea de
rezultate ale învăţării din SPP - URÎ 1 Aplicarea normelor de securitate și sănătate în
muncă și de protecția mediului în industria alimentară și URÎ 2. Aplicarea noțiunilor
de microbiologie și a normelor de igienă în industria alimentară căreia îi sunt

4
 integrate următoarele rezultate ale învăţării:
URÎ -1
Cunoștințe:
1.1.1 – Legislația și normele privind securitatea și sănătatea în muncă, PSI, și
protecșia mediului în industria alimentară
1.1.9 – Circuitul deșeurilor și reziduurilor din industria alimentară;
1.1.10 – Echipamente și ustensile pentru colectarea depozitarea și evacuarea
deșeurilor și reziduurilor.
Abilități:
1.2.1 – Aplicarea legislației și normelor privind securitatea și sănătatea în muncă.
PSI, și protecția mediului în efectuarea activităților specifice;

1.2.2 – Întreținerea și utilizarea echipamentelor din dotare;

1.2.8 – Respectarea circuitului deșeurilor și reziduurilor;

Atitudini:
1.3.8 – Asumarea responsabilității în respectarea reglementărilor/ procedurilor
interne privind circuitul deșeurilor și reziduurilor.
1.3.9 – Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor situații problemă.

URÎ -2
Cunoștinte:
2.1.6.- Reguli de igienă individuală în industria alimentară
2.1.7-Metode de igienizare a spațiilor și echipamentelor din industria alimentară
2.1.8- Boli datorate consumului de alimente contaminate;
2.1.9- Factori care conduc la contaminarea alimentelor;
Abilități:
2.2.3 - Aplicarea regulilor de igienă individuală;
2.2.4 - Igienizarea spațiilor și echipamentelor din industria alimentară;
2.2.5 - Pregătirea materialelor de igienizare;
2.2.6- Aplicarea bunelor practici de igienizare, manipulare, depozitare și transport la
fabricarea produselor alimentare;
2.2.7 - Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate;
2.2.8 – Comunicarea , raportarea rezultatelor activității profesionale defășurate.
Atitudini:
2.3.3 – Respectarea procedurii de lucru la efectuarea operațiilor de igienizare;
2.3.4 – Colaborarea cu membrii echipei pentru respectarea regulilor de igienă a
spațiilor și echipamentelor din industria alimentară;
2.3.5 – Asumarea responsabilității în abordarea unei conduite preventive pentu
eliminarea riscurilor de îmbolnăvire prin consumul de alimente contaminate;
2.3.6 – Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, protecția mediului
ș i PSI la igienizarea spațiilor și echipamentelor;
2.3.7 – Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme.

2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile

învăţării

URÎ1: Aplicarea normelor de Conținuturile învățării Situații de învățare

securitate și sănătate în muncă și
de protecție a mediului în industria
alimentară
URÎ2: Aplicarea noțiunilor de
microbiologie și a normelor de
igienă în industria alimentară
5
Rezultate ale învățării (codificate
conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.1 1.2.1 2.3.3 Reguli de igienă -Explicarea noțiunilor de
2.1.6 1.2.2 2.3.4 individuală în igienă alimentară;
2.2.3 2.3.5 industria -Argumentarea operațiilor de
2.2.4 2.3.6 alimentară igienizare în industria
2.3.7 -Reguli de igienă alimentară;
individuală în industria -Descrierea regulilor de
alimentară igienă care trebuie
-Consecințe ale respectate în industria
nerespectării regulilor de alimentară;
igienă asupra stării de -Identificarea consecințelor
sănătate a producătorului privind nerespectarea
regulilor de igienă .
2.1.7 2.2.5 2.3.3 - Metode de igienizare a -Organizarea activității de
2.2.6 2.3.4 spațiilor și igienizare;
2.3.5 echipamentelor din -Descrierea metodelor de
2.3.6 industria alimentară igienizare;
2.3.7 -Norme de igienă a - Identificarea succesiunii
spațiilor și echipamentelor corecte a operaţiilor de
-Materiale pentru curățenie igienizare;
și igienizare - Selectarea mijloacelor de
muncă;
- Ordonarea mijloacelor
specifice activităţii curente:
-Verificarea parametrilor
specifici de desfăşurare a
operaţiilor de igienizare
conform instrucţiunilor
tehnologice;
- Aplicarea principiilor
ergonomice de bază;
2.1.8 2.2.6 2.3.3 Boli datorate consumului -Identificarea bolilor datorate
2.2.7 2.3.4 de alimente contaminate consumului de alimente
2.2.8 2.3.5 - Clasificarea bolilor contaminate;
2.3.6 datorate consumului de -prezentarea consecințelor
2.3.7 alimente consumului de alimente
contaminate contaminate
-Caracterizarea agentilor -descrierea bolilor datorate
patogeni consumului de alimente
contaminate
- Aplicarea normelor de
igienă şi protecţia muncii
specifice punctului de lucru

1.1.9 2.2.2. 1.3.8 Contaminarea alimentelor - Explicarea noțiunilor de

1.1.10 2.2.3 1.3.9 - Factori care duc la contaminare a produselor
2.1.9 2.2.4 2.3.3 contaminarea alimentelor alimentare;
2.2.8 2.3.4 - Contaminarea la -Descrierea factorilor care
2.3.5 fabricare influențează contaminarea
2.3.6 - Contaminare la alimentelor;
2.3.7 transport -identificare punctelor critice
- Contaminarea la din fluxul tehnologic din
depozitare punct de vedere al
- Măsuri de prevenire a contaminării alimentare;
6
 contaminării alimentelor - Organizarea activităţii la un
punct de lucru din fluxul
tehnologic privind evitarea
contaminării alimentare;
- Utilizarea instrucţiunilor de
lucru;
- Aplicarea principiilor
ergonomice de bază
 - Prezentarea
măsurilor individuale de
reducere a efortului fizic
-Menţinerea microclimatului
optim la locul de muncă

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic

Număr de ore alocate
Tema
Pregătire practică
Igiena în industria alimentară
 Reguli de igienă individuală în industria alimentară 30
 Consecințe ale nerespectării regulilor de igienă
asupra stării de sănătate a producătorului
Igienizarea în industria alimentară
 Metode de igienizare a spațiilor și echipamentelor
din industria alimentară 30
 Norme de igienă a spațiilor și echipamentelor
 Materiale pentru curățenie și igienizare
 Boli datorate consumului de alimente
contaminate
 Clasificarea bolilor datorate consumului de 12
alimente contaminate
 - Caracterizarea agentilor patogeni
Contaminarea alimentelor
 Factori care duc la contaminarea alimentelor
 Studiul HACCP
 Contaminarea la fabricare 18
 Contaminare la transport
 Contaminarea la depozitare
 Măsuri de prevenire a contaminării alimentelor
 TO 90
TAL ORE:

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

profesorului să facă distribuţia în funcţie resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

Lista minimă de resurse materiale necesare dobândirii rezultatelor învăţării:

o manuale şcolare;
o softuri educaţionale (programe de simulare a modului de realizare a
igienizării);
o echipament individual de lucru și de protecţie;

7
 o planşe cu utilaje/aparate/instalaţii necesare pentru efectuarea operaţiilor
de igienizare din industria alimentară;
o machete de utilaje/aparate/instalaţii necesare pentru efectuarea operaţiilor
de igienizare din din industria alimentară;

3. Sugestii metodologice
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la
proiectarea unui curriculum centrat pe rezultate ale învăţării. O astfel de abordare
urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi
concepte, ci pe dezvoltarea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, ca rezultate ale
învăţării.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională.
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, lecţiile se desfăşoară în în atelierele
şcolii sau la agentul economic.
Conţinuturile vor fi abordate la modul general, fără a se intra în detalii.
Dobândirea rezultatelor învăţării corespunzătoare calificării va fi desăvârşită numai
după parcurgerea stagiului de practică.
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului prin parcurgerea
conţinuturilor în ordinea numerotării rezultatelor învăţării.
Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea
de lucrări de instruire practică.
Orele de pregătire practică se vor efectua pe grupe de elevi (10-15 elevi), de
către profesorul de specialitate tehnică (inginer industrie alimentară / maistru
instructor).
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării din prezentul modul se vor realiza
activităţi de învăţare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode:
demonstraţia, proiectul, simularea. Rezolvarea sarcinilor prin activităţi de grup:
simulare, joc de roluri, discuţie dezbatere, masa rotundă, vizionări video, favorizează
formarea spiritului de echipă şi a responsabilităţilor.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor
activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale
de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi
operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe
transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie,
exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica
muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul
discuţiilor, asaltului de idei etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării vizate de parcurgerea modulului, pot fi
derulate următoarele activităţi de învăţare:
• Elaborarea de referate interdisciplinare;
• Exerciţii de documentare;
• Navigare pe Internet în scopul documentării;
• Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
• Discuţii.
8
 Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi
demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare
ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de
următoarele principii moderne ale educaţiei:
-elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;
-elevii învaţă cînd fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
-elevii au stiluri diferite de învăţare;
-elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare;
-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu
cele noi şi pentru ordonarea lor.

* Exemple

Fișă de lucru 1 – Igiena personală

1. Citiți cu atenție textul de mai jos și enumerați greșelile comise de cele două
muncitoare privind igienă personală
2. Completați tabelul cu regulile de igienă corporală deduse din text și din
experiența voastră

Miercuri – ora 1355

Elvira, muncitoare în industria alimentară, ajunge cu întârziere la fabrică
pentru intrarea în schimbul II.Îmbracă rapid halatul alb și intră în secția de fabricație.
Pe umeri pletele-i curg râu, proaspăt vopsite spre admirația colegelor. Începe
munca:- alege carnea pentru fabricarea conservelor de carne.
- Ai răcit ! constată Maria de alături după un strănut și o tuse sănătoasă. Elvira
folosește batista și o introduce din nou în buzunar împreună cu guma de mestecat
adunată de pe jos.Continuă lucrul. Colega îi suportă cu greu mirosul puternic de
deodorant amestecat cu cel de transpirație. La un moment dat se oprește din lucru,
pentru a-și rearanja leucoplastul pe degetul infectat.
Se anunță pauza de masă. Elvira scoate pachetul din sacoșa păstrată lângă ea și
mănâncă pe masa de lucru. Maria este invitată să guste din crochetele sale
apetisante. Maria merge mai întâi la chiuvetă se spală cu apă caldă, se șterge
repede de halat și servește. După masă în același loc, profitând de absența șefului,
amândouă fumează câte o țigară.
Timpul nu mai are răbdare! Elvira merge grăbită la WC., se întoarce, piptănă
fugitiv părul frumos și reîncepe lucrul. Maria din mers îi arată pe unghii noua modă în
materie de ojă.
Lucrul s-a terminat. Fetele merg la vestiar, își schimbăținuta și pleacă vesele
acasă.

2.
9
 Nr. crt Păți ale corpului Reguli de igienă personală
1. Mâinile
2. Urechile
3. Părul
4. Gura, nasul
5. Pielea

Fişă de lucru 2
Lucrul în echipă (în pereche sau în grup)
Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus ca trebuie
să
le îndepliniţi)
Cu cine vei lucra?
Ce anume Cine va face acest De ce fel de materiale,
trebuie făcut? lucru? echipamente, instrumente
şi sprijin va fi nevoie din
partea celorlalţi?
Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii: Unde vei lucra?

Data/Ora începerii:
Data/Ora finalizării:
Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?
„Confirm faptul ca elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
 s-au asigurat ca au înţeles obiectivele
 au stabilit ceea ce trebuie făcut
 au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
 s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin si
modul de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura) :
Data:
(ex.: profesor, şef catedră)
Nume elev:
Aceasta fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul
de organizare a activităţii.
Este un exerciţiu complex, prin rezolvarea căruia se ating mai multe obiective.
Poate constitui un exerciţiu de recapitulare – sistematizare, prin care se evaluează în
scris elevii şi poate fi o fişă în portofoliile lor, care să ilustreze progresele realizate.

Fișă de lucru 3- Igienizarea spațiilor de producție și a depozitelor

Având la dispoziție materialele necesare și modul de lucru, să se igienizeze sectia

de panificație din cadrul atelierului de producție al școlii.

Se formează grupe de 2 – 3 elevi care primesc sarcini de lucru precise.

Materiale necesare:
10
- echipament complet de protecție a muncii;
- perii, mături, răzuitoare, găleți;
- soluții de spălare(NaOH 0,1%);
- soluții de dezinfecție(soluție de hipoclorit de sodiu 0,2%);
-aparat pentru pulverizarea soluției dezinfectante

Mod de lucru:
- Îndepărtarea resturilor solide(gunoi);
- Spăarea manuală cu soluție de spălare la 35 - 40 0C;
- Clătire cu apă caldă 60-70 0C cu furtunul;
- Aplicarea soluțiilor dezinfectante în film continuu pe suprafețe, utilaje;
- Timp de acțiune 5- 10 minute;
- Clătire cu apă caldă (60 – 70 0C), cu furtunul pentru a favoriza uscarea rapidă.

Atentie !
Curățenia se face dinspre locurile mai curate spre cele mai murdare; dinspre zonele
cu operații salubre spre cele cu operații salubre; dinspre tavan spre podea.

4. Sugestii privind evaluarea

Evaluarea trebuie să fie de tip continuu, corelată cu criteriile de realizare şi

indicatorii de realizare precizaţi în Standardele de Pregătire Profesională
corespunzătoare calificării.
Situaţiile de învăţare / instruire utilizate de cadrul didactic vor avea un caracter
activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile practice. Se vor
utiliza metode cât mai diverse care să stimuleze atenţia, interesul, participarea
nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor, cum ar fi :
 metode bazate pe acţiune (lucrări practice);
 metode explorative (vizite, excursii);
 metode expozitive (explicaţia, descrierea).
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea
sistematică a elevilor, investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este
una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îi
exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care
trebuie elaborate în corelare cu criteriile realizare şi indicatorii de realizare introduşi
în standardul de pregătire profesională pentru calificări din domeniul iundustrie
alimentară.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin
care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea
urmăreşte măsura în care elevii au dobândit rezultatele învăţării propuse în
standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a
rezultatelor învăţării:
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul
modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
11
  Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un
program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi
perioadă de timp.
 Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă
explicit la criteriile şi indicatorii pentru fiecare rezultat al învăţării din
Standardul de Pregătire Profesională.
b. Finală:
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul
procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii
criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi
alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip
întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor,
acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un
raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau
a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces
tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele colare ale elevilor,
activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip
sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul.
Un rezultat al învăţării se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează unităţile de
competenţele şi competenţele profesionale din standardul de pregătire profesională.

* Exemple

Fişă de evaluare / autoevaluare- Igienizarea suprafețelor de producție

Completaţi tabelul de mai jos cu noţiunile corespunzătoare.

Punctaj
Nr. Condiţii de realizare
Operaţii
crt.
tehnologice Definirea Scopul Materiale Pro Reali
operaţiei operaţiei necesare pus zat
1. Îndepărtarea 10
resturilor solide
2. Spălarea 10
3. Dezinfectia 10
4. Clătirea 10
5. Verificarea 10
igienizării
Punctaj total 50
12
 Fişă de autoevaluare

Completaţi următoarea fişă de autoevaluare cu răspunsurile pe care le

consideraţi
corecte. Înscrieţi-le în coloana „rezolvare elev”.
După completarea acestei rubrici, veţi confrunta răspunsurile voastre cu cele
prezentate de profesor. Astfel vă veţi evalua munca prin înscrierea punctajului
obţinut în ultima coloana a tabelului!
Fişa de autoevaluare Numele si Data:
prenumele:
Tema: Operaţii tehnologice
Clasa:

Nr. Condiţii de realizare Punctaj

Operaţii
crt. Definirea Scopul propu
tehnologice Materiale realizat
operaţiei operaţiei s
Îndepărtarea
1. 10
resturilor solide
2. Spălarea 10
3. Dezinfectia 10
4. Clătirea 10
Verificarea
5. 10
igienizării
Punctaj total 50
Pentru obţinerea notei de promovare este necesar să realizaţi 25 puncte.

Test de evaluare formativă

Subiectul 1 1punct
Încercuiți varianta corectă
Ca soluții de spălare se folosesc:
a) Soluții concentrate de piatră de var;
b) Soluții de sodă caustică;
c) Soluții de hipoclorit;
d) Cloraminele;

Subiectul 2 2 puncte;
Încercuiți litera A pentru răspuns adevărat sau F pentru răspuns fals,
conținutul propozițiilor de mai jos:
A F 1. Apa folosită la igienizare trebuie să fie dură.
13
 A F 2. Dezinfecția se realizează numai după o spălare corespunzătoare.
A F 3. Clătirea se realizeză cu apă la temperaturi de 20 - 30 0C.
A F 4. Obiectele de dimensiuni mici se dezinfectează prin imersia lor în soluția
respectivă.

Subiectul 3 2puncte
Realizați corepondența dintre elementele din col A care reprezintă operații în
cadrul planului de igienizare și elementele din col B care reprezintă scopul urmărit.
Col A Col B
1. Spălare a) distrugerea microorganismelor remanente
2. Controlul igienizării b) îndepărtarea murdăriei
3. Dezinsecție c) combaterea insectelor
4. Deratizare d) combaterea rozătoarelor
5. Deinfectare

Subiectul 4 2 puncte
Grupați soluțiile de mai jos dupăm rolul pe care îl au în operațiile de
igienizare ( spălare , dezinfecție)
dioxid de sulf, sodă caustică, detergenți, cloraminele, sodă calcinată, acid
clorhidric, formolul, ozonul, silicatul de sodiu.

Subiectul 5 2 puncte
Întocmiți schema de realizare a operației de dezinfecție în industria alimentară
precizând și echipamentul de lucru și de protecție necesar.
Din oficiu 1punct

5. BIBLIOGRAFIE

1. M. Bulancea, Ghe. Costin, s.a., Lexicon - Îndrumar pentru industria alimentara,

vol. I si II, Editura Tehnica, Bucureşti, 1987

2. M. Coman, D. Ion, s.a., Manual pentru cultura de specialitate; industrie

alimentara, clasa a IX a, Editura Oscar Prinţ, Bucureşti, 2004

3. Maria Luminița Nichita- Manual pentru pregătire practică; Industrie alimentara,

clasa a IX a, Editura Oscar Prinţ, Bucureşti, 2004
4. V. Capotă, A.Coza, s.a.,- Industrie alimentară-Manual pentru clasa a IX-a;
Editura CD PRESS; București 2012.

14