Fitochimie

-curs-
 Fitocompușii- metaboliți primari și secundari
▪ Metaboliții primari
 compuși produși în mod obișnuit de toate plantele
 Utilizați direct în creșterea și dezvoltarea plantelor
 Exemple: glucide, proteine, acizi nucleici și lipide.
Metaboliții secundari:
Potential biologic activi
▪ Metaboliții secundari in organismul animal și
 Compuși care nu există în toate plantele uman?!
 Produși ai metabolismului secundar (căi metabolice care nu sunt comune tuturor
plantelor).
 Nu sunt necesare pentru creșterea și dezvoltarea normală
 In planta rol de protecție împotriva agenților agresori
 In general puțin studiați pt majoritatea plantelor, compușii noi descoperiți zilnic.
 Biosinteza Fitocompușilor PO43-
CO2 + H2O
Acid nucleic
Fotosinteză
Carbohidrați Taninuri Flavonoide

Fenilpropanoide

Amino
acizi
aromatici
Shikimic Acid Chorismic Acid N2
CH3COCOOH
Acid Piruvic Amino Proteine
Acid Peptide și
OH
alkaloizi
CH3COOH
Acid Acetic CH3CCH2COOH
Steroizi
CH2CH2OH terpene Purine
Acizi grași și
poliketide Mevalonic acid
 Uleiurile Esențiale

➢ Compuși aromatici volatili obținuti prin hidrodistilare.

➢ În principal terpene (hidrocarburi) și terpenoide (derivate din terpene, mai ales mono și
sesquiterpene)
➢ Unii esteri și alcooli

Surse Componente
Anetol
Ulei de anason Semințe de anason

Linalool
Ulei de coriandru Semințe de coriandru
Terpene: compuse din unitati de izopren C5

(+)-limonen

- Din lămâi, portocale , grapefruit

- Pentru arome
- Industria alimentară și a parfumurilor
 Terpenoide

➢ Produse naturale derivate din acidul mevalonic

➢ Compuse din unități de izopren – C5
➢ Conțin oxigen într-o varietate de grupări funcționale:
• Alcool
• Cetone/ Aldehide
• Esteri
• Eteri
• Acizi carboxilici
➢ Subdivizate /clasificate în funcție de numărul de unități
izoprenice: mono , di, tri, tetra,etc.
 Clasificarea Terpenoidelor

MONOTERPENOIDE C10
Uleiuri
Esențiale
SESQUITERPENOIDE C15 (aroma)

DITERPENOIDE
C20

TRITERPENOIDE C30 (Steroizi)

TETRATERPENOIDE C40

ß-caroten → pigment în morcovi → Vitamina A

Licopen → pigment în roșii
 Monoterpenoidele – alcool

(-)-β-citronellol
geraniol (-)-linalool

(+)-Borneol (+)-α-terpineol
(-)-β-menthol
 Terpenoide tip cetone

(+)-camfor
(+)-carvonă
Citral
- Din rășina copacului
- Din chimen
- Din ghimbir Cinnamomum camphora
- Utilizat ca și
condiment - Pentru arome
 Terpenoide tip fenoli

Timol Thymi herba

Extractul este utilizat în siropul de tuse
ca și expectorant.
Carvacrol
 Alcaloizi
1. conțin azot , N – de obicei derivat din aminoacizi.
2. Gust amar, de obicei, în forme solide / cristale

Alcaloizi
Definiție: termenul "alcaloid" (alcalin) este frecvent utilizat
pentru a desemna un compus cu azot heterociclic de bază, de
origine vegetală, care sunt fiziologic activi.
Abaterea de la definiție:
• Bazicitate: Unii alcaloizi nu sunt baze de exemplu Colchicina, Piperina,
alcaloizi cuaternari.
• Azot: Azotul in unii alcaloizi nu se afla într-un inel heterociclic , de exemplu:
Efedrina, Colchicina, Mescalina.
• Originea : Unii alcaloizi sunt derivati din bacterii, ciuperci, insecte, broaște,
Animale.

Noua Definiție:
Alcaloizii sunt compuși organici ciclici cu azot cu distribuție limitată in
organismelor vii.
Clasificare:
Alcaloizi adevărați/tipici (true alkaloids), care sunt derivati din
aminoacizi și au azot într-un inel heterociclic. de exemplu atropină.

Protoalcaloizii care sunt derivati din aminoacizi și nu au azot într-un

inel heterociclic, de exemplu Efedrina

Pseudo- alcaloizi care nu sunt derivati din aminoacizi, dar au azot într-
un inel heterociclic, de exemplu Cafeina

Alcaloizi falsi - dau reacție fals pozitivă cu reactivi alcaloidici.

Terminologie:
Numele trebuie să se termine cu "ina". Aceste nume se pot referi la:
• Genul plantei, cum ar fi atropină de Atropa Belladona.
• Speciile de plante, cum ar fi cocaina din Erythroxylon coca.
• Denumirea comună de droguri, cum ar fi Ergotamină din ergot.
• Numele descoperitorului, cum ar fi Pelletierine, care a fost descoperit de
Pelletier.
• Acțiunea fiziologică, precum Emetina care acționează ca antiemetic,
Morfina acționează ca narcotic.
• Un caracter proeminent fizic, cum ar fi Hygrina care este higroscopică.
Prefixe și sufixe:

•prefixele:
➢"Normale" desemnează N-demetilare sau N-Demetoxilarea, de exemplu
norpseudoephedrine și nornicotină.
➢"Apo-" desemnează deshidratare, exemplu apomorfina.
➢"Izo-, pseudo-, neo-, iar epi-" indică diferite tipuri de izomeri.

•sufixe:
➢"-dine" desemnează izomerie- ca chinidină și cinconidina.
Exemple de activități farmacologice ale alcaloizilor

1. Anagezice și narcotice: morfina și codeina

2. Stimularea sistemului nervos central : cafeina
3. Efecte midriatice: atropina
4. Efecte antiasmatice: efedrina
5. Antitusive: codeina
6. Expectoranți: lobelina
7. Antihipertensivi: rezerpina
8. Relaxarea musculaturii netede: atropina si papaverina
9. Citostatice: vincristina, vinblastina, taxol
➢ Fenilalchilaminele: ➢ Piperidine:
ex.: efedrina de exemplu: Lobelina, nicotina

➢ Tropan
de exemplu: Atropină.
➢ Chinolină: ➢ Fenantren:
ex.: quinine și chinidina de exemplu: Morfină

➢ Izochinolină
de exemplu: Papaverină
➢ Indol: ➢ Imidazol:
Ex.: ergometrine de exemplu. Pilocarpină

➢ Purină:
de exemplu:
Cafeina
 Glicozide
❖ Glicozide sunt compuși care conțin carbohidrați și reziduuri non glucidice în
aceeași moleculă.
❖ Reziduul carbohidrat este atașat cu o legătură glicozidica la un reziduu non
carbohidrat sau aglicon.
❖ Componenta nonglucidica este cunoscută sub numele de aglicon.
❖ Dacă porțiunea carbohidrat este glucoză, compusul rezultat este un glucozid.
Exemplu:

➢ Metil glucozida va fi formată când o soluție de glucoză se fierbe în alcool

metilic și este tratată cu 0,5% HCl drept catalizator.
 Clasificarea Glicozidelor
Glicozide
in functie de natura agliconului

Taninuri Flavonoli

Acizi Sapogenine
Fenoli
aglicon

Carboxilici
Alcooli

Aldehide Lactone Izotiocianați

Cianați
Antrachinone
Glicozidele saponine

Saponinele sunt compuși naturali care conțin o structură izoprenoidă numită

aglicon (sapogenină), care este legată covalent de una sau mai multe unități
zaharidice.

Calea principală care duce la ambele tipuri de sapogenine este similară și

presupune cuplarea cap-coada a unităților de acid mevalonic C5 cu
ramificare spre:
1. squalen- steroizi
2. triterpenoide ciclice
 SAPONINE
Saponinele pot avea activitate:
- Citostatică
- Antidiabetică
- Antitrombotică
- Antiinflamatorie
- Antiurolitiazică
- Antiulcerogenică
Agliconi - Antivirală
Gliconi

Sapogenine
Glucid

- Glucoză
- Arabinoză
- xyloză Steroizi: Saponină Triterpenoide: saponine
- Acid gluconic steroidica triterpenoidice
Fenoli
➢ Cei mai mulți compuși fenolici
aparțin flavonoidelor .
➢ Lignina substanța primară din
lemn este cel mai comun membru
al acestui grup

Flavonoidele
Flavonoidele sunt compusi polifenolici
care posedă 15 atomi de carbon ; două
inele de benzen unite printr-o catenă
liniară de trei carboni.
Structura poate fi reprezentată ca C6 – C3 – C6
Multe flavonoide sunt ușor de recunoscut ca
pigmenți de flori în majoritatea familiilor
angiospermelor ( plante cu flori )
Compușii cei mai caracteristici din plante

Chalconă
- poate fi găsită în scorțișoară
Flavone
- Pot fi găsite în citrice, cum ar fi lamâile , portocalele
etc.
- În general, în familii erbacee ,de exemplu. Labiatae ,
Umbelliferae , Compositae
Flavonoli
- În general, în angiosperme
lemnoase
- Kaemferol ( Sambucus nigra ,
Cassia Senna ,
Coada-calului , Lamium album )
Antocianine
- Apar sub formă de sare
- Pot fi găsite în fructe , cum ar fi ulei de
palmier ,
flori de afine de exemplu : Roselle ,
hibiscus
- diferite culori în diferite medii ( pH )
 Cele mai importante clase de compuși fenolici în plante
Numărul de atomi C Structură de bază Clasă
6 C6 Fenoli și benzochinone simple

7 C6 - C1 Acizi Fenolici

8 C6 - C2 Acetofenonă, acizi fenil acetici

9 C 6- C 3 Acid hidroxicinamici
, cumarine

10 C6 - C4 naftochinone

13 C6- C1 - C6 xantonă

14 C6 - C2 - C6 Stilbeni

15 C6- C3- C6 Flavonoide, isoflavonoide

18 (C6- C3)2 Lignani

30 (C6- C3- C6)2 biflavonoide

n (C6- C3- C6)n

Taninuri condensate
FORMELE DE ADMINISTRARE A PRODUSELOR DERIVATE DIN PLANTE MEDICINALE
I. Solutii
Soluții apoase (infuzie, decoct, macerat)
Infuzia- pt fz, fl, parti aeriene, pt principii active greu solubile la rece, dar termostabile, apă
încălzită la fierbere, 10-15min acoperit, apoi filtrare
Decoctul- pt rădăcii, scoarță, fierbere 5-10-20 min, răcire și filtrare
Maceratul- pt principii care se extrag mai bine la rece (pp la cald), 10-12 ore
Soluții alcoolice (tincturi): Produse obținute prin macerarea plantelor uscate cu 50-95% etanol
într-un raport de 1: 5 (plante: solvent)
Soluții uleioase: pentru pricipii care se extrag mai bine in uleiuri
Extracte – cu solventi polari, nepolari, pentru a obtine o forma concentrata de principii active

II. Hidrodistilate- distilare cu vapori de apa (pt produsele vegetale care contin uleiuri volatile)
III. Sucuri- presare la rece a plantei
IV. Cataplasme: material vegetal strivit, aplicații locale
V. Pulbere uscată
Ce este o digestie sanatoasa?
(Stephan C Bischoff, BMC Med. 2011; 9: 24)
INFLUENŢE SISTEMICE ALE TD
VEZICA BILIARĂ TRAHEE
PANCREAS PLAMÂNI

via SNE
umoral

FICAT APARAT
CARDIOVASCULAR
umoral umoral

TIROIDA
PARATIROIDE
MĂDUVA OSOASĂ
 SISTEM
NERVOS
CENTRAL

Sistem
nervos
enteric
+/-
Microbiom Secretie
local (piele, Sistem glande
plamani, Microbiom Tub endocrin endocrine
aparat Digestiv enteric glands
urinar. etc)
Hormoni
similari
Sistem
imunitar
enteric

SISTEM
INFLUENŢE SISTEMICE IMUN
GENERAL
ALE TD
Tubul digestiv şi dincolo de el...
SISTEMUL NERVOS ENTERIC
 sistemul nervos enteric SNE – 200-600 mil. neuroni, organizaţi
în microcircuite, generatoare de reflexe

 autocontrol local independent de input-ul de la SNC sau de

la măduva spinării

 Emiţător în raport cu SNC, care e receptor (90% din fb vagale,

aferente către SNC); impuls predominant sub-conştient (rol
homeostatic), dar şi conştient (influenţează starea psihică)

 toţi neuromesagerii din SNC prezenţi

Produce 80-90% din serotonina din organism
SISTEMUL ENDOCRIN ENTERIC
Cel mai mare sistem endocrin din corp
 STOMAC
 celule P/D1-like
(ghrelina)
 Celule ECL (H)
 celule P (leptina)

 IS
 Celule I (CCK)
 Celule I (secretina)
 Celule M (motilina)
 Celule K (GIP)

 TOT TD
 Celule D (SS)
 Celule EC (serotonina)
SISTEMUl ENTERIC IMUN
GALT- gut associated lymphoid
tissue

Cea mai mare retea de

celule immune din corp
(60-70% din limfocitele T
periferice)

IMPORTANTA si
VULNERABILITATEA Ohno : Intestinal M cells. J Biochem. 2016
intestinelor Feb;159(2):151-60.
 CATEGORII DE PLANTE
MEDICINALE REGLATOARE
DIGESTIVE

I. TONICE AMARE
I. TONICE AMARE
 DEFINIȚIE: remedii cu gust amar plăcut, care,
administrat într-o cantitate moderată cu 20-30 de
minute înainte de masă, susține activitatea digestivă
superioară.

 Poate stimula secrețiile gastrice și biliare, crescând

aciditatea sucului gastric și ajutând digestia și creșterea
poftei de mâncare.

 Există, de asemenea, amare eupeptice care susțin

activitatea digestivă, dar nu stimulează secrețiile
digestive.
Cele trei faze ale digestiei Mecanismul de actiune al
tonicelor amare
CAV. BUCALA
1. REFLEX VAGAL CEFALIC: Rec.
gust amar orofaringieni → nVII→
cerebral cortex → n X → ↑ saliva, suc
gastric, bilă → ↑ apetitul

STOMAC 2. REFLEX LOCAL via TAS2R:

stimularea TAS2R orofaringieni si
gastrointestinali au efect local de
stimulare directă a secrețiilor digestive
3. HIPEREMIA: amel. circ. sangvine in
organele abdominale
INTESTINE
McMullen MK et al. Bitters: Time for a
New Paradigm.Evid Based Complement
Alternat Med.2015:670504.

Legend: CVSΔ: cardiovascular system change

TONICE AMARE

 !!! Tonicele amare pot crește secreția digestivă, dar, în

general, nu dincolo de nivelul normal (la subiecții sănătoși),

 DAR !!! Unele tonice amare puternice pot provoca

disconfort la stomac la persoanele sensibile:
supraacidificare a stomacului.

 CONTRAINDICAT: ulcere gastro-duodenale, hiperaciditate

TONICE AMARE- Administrare
 !!! Folosite în general pentru perioade scurte de timp, cantități mici

 !!! Cantități mari, timp de câteva săptămâni pot avea efecte opuse:
reduc secrețiile gastrice, parțial prin acțiunea lor directă asupra
mucoasei gastrice și provoacă suprimarea apetitului (prin dezvoltarea
aversiunii la gustul amar), greață, vărsături, cefalee.

 Gustul tonicelor amare nu trebuie corectat cu zahăr sau alți îndulcitori,

deoarece stimularea receptorilor gustului amar in cavitatea bucala, care
induce reflexiv secrețiile gastrice, contribuie la mecanismul lor de
acțiune.
 TONICE AMARE- clasificare in functie de caracteristici
organoleptice (German Pharmacopoea)

 Tonice amare simple: gențiana (Gentiana lutea), țintaura (Centaurium

erythraea)
 Tonice amare aromatice (contin uleiuri volatile): schinel (Cnicus
benedictus), pelin (Artemisia absinthium)
 Tonice amare astringente (contin taninuri): scoarta de cinchona
 Exemple de tonice are si fitocompusi amari

Taraxinic acid Cnicin

Lactone
□ Pelin (Artemisia absintum)- absintin (lactone ssqTrpn) Absinthin

□ Păpădie (Taraxacum off)- acid taraxinic (lactone ssqTrpn)

□ Schinel (Cnicus benedictus)- cnicin (lactone ssqTrp)

Cumarine
□ Cicoare- chicoriin

□ Lemnul Domnului (Artemisia abrotanum)- isofraxidin,

umbeliferone
□ Țintaură (Centaurium erythraea)- erythrocentaurine

Cumarin
TONICE AMARE- indicații

 Anorexie

 Dispepsie functionala

 +/- Hipoaciditate
PELIN
(Artemisia absinthium, fam. Asteraceae)

Parti folosite:
Frunze, inflorescente
Compozitie
Principii amare: lactone sesquiterpene, Activități biologice
care apar ca monomeri (artabsin) sau
dimeri (absinthin).  Tonic amar
 Antiparazitar
Ulei volatil (0,3-0,5%): până la 70% (-) -  Antibacterian
tuionă și (+) - izotuionă (TOXIC! Dacă
este în exces → salivare crescută,
hiperemie a membranelor mucoase și a Indicații
viscerelor pelvine)
 Dispepsie
Doza:
 Anorexie
doza medie zilnică 2-3 g planta uscata
(infuzie sau tinctură)  Boli infectioase
II. COLERETICE - COLAGOGE

DEFINITIE
agenți coleretici: stimulează producerea bilei de către ficat

agenți colagogi/colecistokinetici: stimulează fluxul biliar către

duoden (susțin golirea vezicii biliare și a canalelor biliare
extrahepatice )

NOTE! Tonicele amare pot induce o stimulare a secreției biliare și a motilității

tractului biliar, avand de regulă și activitatea coleretică-colagogă.
 Categorii de coleretice
I. Coleretice amare

□ Gentiană, răd (Gentiana lutea)

□ Pelin, fz (Artemisia absinthum)

Principii amare
□ Schinel, h (Cnicus benedictus)
Lactone (inclusiv cumarine)
□ Țintaură, h (Centaurium erythraea) Iridoide

□ Păpădie, h, răd (Taraxacum off) Derivați ai acidului cafeic C6C3

□ Anghinare, fz (Cynarae folium)
□ Cicoare, h, răd (Cichorium intubus)
□ Unguraș, h (Marubium vulgaris)
Alcaloizi
Derivați ai acizilor fenolici C6C1
Chromanone (flavonoide)

□ Fumariță, h (Fumaria off)

□ Hamei (Humulus lupus)

Categorii de coleretice

II. Coleretice aromatice (plante bogate în uleiuri volatile)

□ Alcooli monoterpenici (mentol, borneol, 4-tujanol): mentă, cimbru
□ Aldehide monoterpenice (citronelal, geranial, neral): lămîie, eucalipt
□ Cetone (carvonă, menthonă, piperitonă, verbenonă): mărar, chimen,
mentă
□ Eter-oxizi (apiol, dilapiol): pătrunjel
EXEMPLU DE COLERETIC TIPIC: ANGHINARE
(Cynara scolimus, fam. Asteraceae)

Coleretic amar
Părți folosite: frunze
Compoziție: principii amare (cinarina, cinaropicrina)

Cinarina Cinaropicrina
(derivat de acid caffeic) (lactonă sesquiterpenică)
ANGHINAREA
(Cynara scolimus, fam. Asteraceae)

Doza:
Doza medie zilnică 6 g Activități
plantă uscată (infuzie)  Coleretic
sau echivalentul dozei de
 Tonic amar
extract
 Antiemetic
 Carminativ
 Hipolipemiant
Indicații
 Dispepsie asociată cu disfuncție
secretorie biliară
 Sindormul de stomac iritabil
 Hiperlipidemii
 Alte coleretice colagoge
 Păpădia: colecistokinetic/crește fluxul biliar
 Fumarița: ameliorează spasmele sfincterului Oddi
DOZA:
 Pulbere de plantă uscată: 1.5-6 g/day (pentru plante netoxice)
 extract 20% (5:1): 300-1200 mg/zi
III.CARMINATIVE
 CARMINATIVE

DEFINITIE:
“preparations, originally taken with food, that produce a
warm sensation when ingested and promote the
postprandial elimination of digestive gas by flatus or
eructation”

(Volker S et al: Rational Phytotherapy. A Physicians' Guide to Herbal Medicine, 2004, 5th
edition, Publisher Springer-Verlag Berlin Heidelberg)
 III. CARMINATIVE: caracteristici
- Au de obicei un conținut ridicat de uleiuri volatile, +/-
flavonoizi
- Au un gust picant sau aromat

- Exemple de carminative clasice:

- Condimente: chimion (Cuminum cyminum), chimen
(Carum carvi), fenicul, anason (fructe („semințe”) din
specii din familia Apiaceae / țelinei)

- Plante aromatice: membri ai familiei Lamiaceae (familia

mentei): mentă, mușețel, roiniță
III. CARMINATIVE: caracteristici
- Mecanismele care stau la baza eficacității lor validate istoric
nu sunt încă pe deplin înțelese.

- Unele au, de asemenea, activitate spasmolitică

(ameliorează durerile abdominale asociate cu excesul de
gaze):

- 1) Ulei esențial de mentă → relaxează sfincterul

esofagian inferior în câteva minute, egalând presiunile
intraluminale dintre stomac și esofag

- 2) Extractele alcoolice de chimion, fenicul și anason au

activitate antispastică, dar uleiurile lor esențiale nu au,
dimpotrivă, stimulează motilitatea intestinului) (Forster,
1983)
III. CARMINATIVE: caracteristici

INDICAȚII:
- Balonare abdominală
- Colici abdominale datorate excesului de gaze
- Flatulență
- Eructații
- Sindromul colonului iritabil
- Dispepsie funcțională
- sindromul durerii epigastrice
- sindrom de disconfort postprandial
MENTA PIPERATA/ IZMA
(Mentha piperita, fam. Lamiaceae)
una dintre cele mai tipice și eficiente dintre plantele carminative (aromatice)

Activități
Compoziție:
 Carminativă
 Ulei esențial (0.5–4%)
bogat în (–)-mentol  Spasmolitică (via acțiune Ca2+ -
(50%), mentonă, antagonistică) (dovedită pe spasme ileale și
mentofuran. colonice)
 polifenoli
 Acid rosmarinic și Indicații
derivatele lui  Balonare abdominală
 flavonoide  Colici și crampe gastrointestinale la adulți și
 triterpene copii
 Sindrom de colon iritabil
ATENȚIE! Uleiul esențial de mentă
Riscuri : nefrita interstițială, IRA
Contraindicat la copii: spasm glotic și stop
respirator
CHIMEN
(Carum carvi, fam. Apiaceae)
una dintre cele mai folosite plante carminative (tip condiment)
Compoziție:
2-7 % ulei volatil bogat în
carvonă (50-60%) și
limonen
10-20 % acid gras
Activități
 Carminativ
 Spasmolitic (relaxează spasmele GI )
 Crește secreția de mucus
 Crește tonusul musculaturii netede
gastrointestinale
 Extradigestive: galatogog, spasmolitic uterin
Indicații
 Balonare abdominală
 Colici/crampe abdominale
 Constipație (datorată atoniei tubului digestiv)
 Extradigestive: deficiența lactației,
dismenoree
IV. LAXATIVE
 IV.1. Laxative de volum
- Plante bogate în fibre și/sau mucilagii

Fibrele- polizaharide vegetale care nu pot fi hidrolizată de enzimele digestive umane:

1) solubile: glucan, pectine, inulină; 2) inslubile celuloze, hemiceluloze, lignine
Mucilagiile sunt hidrocoloizi vegetali care sunt polizaharide ramificate eterogene
formate în principal din galactoză, metil pentoză și pentoză unite prin legături
glicozidice cu reziduurile de acid uronic.

Caracteristici:
- Sunt laxative ușoare, cu risc scăzut de RA, cu acțiune lentă (debutul acțiunii este
precedat de o perioadă latentă de câteva zile)

Structura pectinei
 IV.1. Laxative de volum
-- Plante bogate în fibre rich-
Fibers rich-/mucilage și/sauplants
mucilagii

Mecanism de acțiune:
1) Creșterea volumului / greutății fecalelor, distensia intestinului și
stimularea mecanică a activității intestinului
2) Înmuierea fecalelor dure/uscate
3) Asigura florei bacteriene un substrat pentru proliferare, provocând o
creștere a masei bacteriene și a greutății scaunului. (Cu cât greutatea
scaunului este mai mare, cu atât este mai scurt timpul de tranzit.)

Deoarece bacteriile sunt specifice anumitor substraturi, este necesară o

perioadă de latentă de 4-6 săptămâni de aport crescut de fibre dietetice
pentru a stabili o floră intestinală mai adecvată (înainte ca schimbările
semnificative să apară în timpul de tranzit și în greutatea scaunelor).

Au un efect redus asupra timpului de tranzit prin intestinul subțire, dar

afectează tranzitul colonic.
 IV.1. Laxative de volum: caracteristici
 În general, nu sunt digerate sau absorbite, trecând prin TD în mare parte
neschimbate
 Sunt hidrofile
 Trebuie administrate cu multă apă (volumul de apă cel puțin egal cu
aproximativ 10 ori volumul dozei), altfel evenimente adverse (balonare, dureri
abdominale, obstrucție esofagiană)
 Nu se prescriu în comprimate
 Contraindicații: stenoze ale tractului gastro-intestinal

Metabolismul fibrelor / mucilagiilor

 Nu sunt hidrolizate de enzimele digestive
 Acestea sunt parțial descompuse de microbiom în AG cu lanț scurt (ușor
absorbabili, cu potențial nutritiv, capacitate de a promova absorbția sărurilor
și a apei și de a oferi stimuli osmotici care promovează motilitatea colonului,
de asemenea) și gaze (CH4, CO2 , H2) care pot produce balonare în primele 2
săptămâni (rezolvate după resetarea microbiomului)
 Funcția prebiotică, după transformarea în tractul digestiv
 IV.1. Laxative de volum: caracteristici

Fibrele scad absorbția digestivă a diferiților compuși

Lipide (au activitate hipocolesterolemiantă,

hipotrigliceridemică)

Minerale (de exemplu, absoluția fierului) - nerecomandat în

cazul deficitului de fier

Medicamente (nu trebuie administrate în același timp cu

medicamentele)

Săruri biliare (creșterea eliminării fecale a sărurilor biliare)


Compoziție:
Bogat în mucilagii (7-
12%), AG omega-3, lignani,
glicozide cianogene ( 1 %).
1 lingură (7 grame) de
semințe de in rășnițe conține:
2 grame PUFA (includes the
omega 3s), 2 grams fibre
SEMINȚE DE IN
(Linum usitatissimum, Linaceae)
ADMINISTRARE:
Sămânța trebuie să fie măcinată sau, de preferință,
crăpată, astfel încât să poată absorbi lichidul și să se
umfle rapid.
Sursă potențială de HCN ?!
Datorită conținutului său de linamarină, o glicozidă
cianogenă (100 grame de semințe de in conține
aproximativ 30 mg de HCN) Doza letală de HCN
pentru om este de aproximativ 50-100 mg.
Glicozida cianogenică
↓ linamarază vegetală ← inhibată de HCl gastric
HCN (TOXIC)
↓ rodanaza umană
Tiocianat (SCN-) (non-TOXIC)

Într-un studiu controlat, 20 de subiecți sănătoși au ingerat 30 sau 100 g de semințe de in

zdrobite (doza unică), urmate de 45 g zilnic pe o perioadă de 4 săptămâni. Niciunul dintre
subiecți nu a prezentat o creștere semnificativă a nivelului sanguin HCN (Schulz și ai.,
1983).
 IV.2. Laxative stimulente

INDICAȚII: Atunci când utilizarea laxativelor de volum

nu are succes, se recomandă recurgerea la laxative
stimulante.

Caracteristici
Acțiune mai rapidă, într-un anumit grad agresivă →
riscuri în administrarea cronică
Recomandate în administrare ocazională DOAR (maxim
7-14 zile)
 IV.2. Laxative stimulente
Mecanism de actiune:
 Acțiune iritativă locală, care induce o motilitate intestinală
nefiziologică, unde persitaltice frecvente și scaune moi
(Gysling, 1976).
 motilitate colonică propulsivă crescută
 scurtat timpul de tranzit
 scăderea absorbției de apă și electroliți (acțiune antiabsorptivă
prin inhibarea sodiu-potasiu-ATPaza)
 acțiune secretagogică (clorură)
 Desfacerea complexelor joncționale între celulele endoteliale
ale intestinului gros (H2O reabsorbită scapă înapoi în lumenul
intestinal)
 IV.2. Laxative stimulente

▪ Plante cu anthranoide (glicozide antranoide – pro-drug):

▪ senna- Frunze, păstăi (0.5-2g)- senozide
▪ Crușin- scoarță, fructe (Rhamnus frangula) 1g/doză- glucofranguline
▪ cascara (Rhamnus purshiana/Cascara sagrada)
▪ aloe (Aloe barbadensis, A. ferox) 0.25 extract- aloin (cel mai puternic ef.)
▪ rhubarba- rhizomes (Rhei palmatum) 0.5-2g,
▪ haritaki (Terminalia chebula)- prokinetic gastrointestinal

ATENTIE! Doza zilnică nu trebuei să depășească 20-30 mg anthranoide.

SENNA- frunze, flori, păstăi, rădăcină
(Cassia angustifolia, fam. Fabaceae )
Plante înrudite:
Medicina Traditională Chineză
 Romania: siminichie (Cassia (Fan Xie Ye)
acutifolia) Meridian Intestin Gros
 India: aragvadha (Cassia fistula)
Elimină Q din intestine

Principii active:
Reacții adverse: colici, agravarea
 senozide
metroragiilor

Pentru a preveni colicele se

combină cu coajă de protocală
amară, fenicul, laxative aromatice
și saline

INDICAȚIE:
Constipație atonă
 Metabolismul senozidelor

Ca glicozide sunt farmacologic inerte.

În principal polimerizate în tractul digestiv și nu se absorb!
Acestea sunt modificate metabolic de către bacteriile intestinale, generand
agliconul liber, antrona.
Numai agliconul liber este biologic activ, parțial absorbabil și excretabil în urină.
 I.2. Laxative stimulente
Metabolismul senozidelor
• nu trec în lapte (nu au efect laxativ la copii)

Efecte
• Efect RAPID (6-12 ore după ingestie), LOCAL, nu sistemic:
• 1. doze mici: stimulare rapidă a peristaltismului, prin intermediul
prostaglandinelor (efect inhibat de indometacină)
• 2. doze mari: acumularea de lichid în lumenul intestinal, prin ↑
secreția de Cl- în lumen, inh. Na-K ATPaza (inhiba absorbtia de
Na+)

• OBS. In administrare cronica poate sa apara fenomenul de

obisnuinta și scadere a efectului laxativ (piedere Na prin scaun
→ hiposodemie → hiperaldosteronism secundar → creste
absorbtia de Na si H2O din TD)
HARITAKI- fructe
(Terminalia chebula, fam. Combretaceae )
Compoziţie:
 Taninuri (32%-34%)
 Antraquinone
 Acizi fenolici
 Glicozide triterpenoide Activități
 Aminoacizi, AG  Laxativ bland
 Laxativ stimulent al
peristaltismului ( prokinetic GI,
Administrare: accelerează golirea stomacului)
 Pulbere 2-5 g/zi, +/- cu ghee  Antispastic
 Se poate administra cronic
(exceptie: laxativ stimulent, dar Indicații
bland!)  Constipație atonă
 Constipație spastică
 Diaree cronică (taninuri)!
 Hemoroizi (taninuri)
 IV.3. Laxative osmotice
Plante bogate în monozaharide neabsorbabile (manoza)
și polioli (manitol și sorbitol)
Mecanisme de acțiune:
- principal: molecule mici neresorbabile, active din punct de
vedere osmotic, rețin apa în intestin prin acțiunea lor
osmotică → conținut crescut de H2O al scaunului
- secundar: zaharurile neabsorbite pătrund neschimbat în
colon, unde sunt descompuse în acizi grași cu lanț scurt
(acizi acetic, lactic și butiric) care stimulează peristaltismul
și promovează retenția osmotică a apei, proliferarea florei
intestinale normale
- nu modifică timpul de tranzit!
 IV.3. Laxative osmotice
Surse bogate în monozaharide
neabsorbabile (manoză)
Alge marine (până la 20%),
Mană-seva uscată a mojdreanului/
frasinului de munte (Fraxinus ornus) 13%

Plante bogate în polioli neresorbabili

(manitol și sorbitol)
Sorbitol: mere, pere, prune, caise, cireșe și
în special fructe de scoruș de munte
(Sorbus aucuparia)
Manitol: alge marine (până la 20%), mană,
seva uscată a mojdreanului (Fraxinus
ornus) 13%

Laxative
Contraindicații (mai ales pt
cele cu anthranoide)
 obstrucție parțială sau completă
a intestinului
 Copii mici, vârstnici, sarcină,
alăptare
 emaciere, debilitate, slăbiciune
 Diaree cronică
 hemoragie
 În timpul și după menstruație
 prolaps de stomac, prolaps uterin
 Imediat după clismă
Reacții adverse
Laxative cu anthranoide
 pierdere electroliți → hiposodemie
→ hiperaldosteronism secundar
 golire excesivă a colonului (fără
defecare în a 2-a zi și cerc vicios)
 colici abdominale
 congestia hemoroizilor
 ∆ culoarea urinei
 congestia reflexă a vaselor de sânge
abdominale în tot pelvisul, cu o
creștere substanțială a fluxului
sanguin către diferite organe / uter
(aloe)
 Melanosis coli (pigment întunecat
depus în lamina propria a intestinului
gros)
 +/- risc crescut de cancer de colon?
(În caz de abuz laxative stimulente)
V. Antidiareice
Antidiareice: Plante pe bază de taninuri

Taninuri
NEHIDROLIZABILE/CONDENSATE:
proanthocianidine, taninuri
poliflavonoidice, taninuri tip catechol)
HIDROLIZABILE: Gallotaninuri și
ellagitaninnuri (acidul tanic)
Hidrolizate în partea sup a IS (fără
astringență colonică)

proteine pp și depozitate pe suprafața epiteliu

FILM PROTECTOR tapetează lumenul intestinal

împiedică absorpția Blochează acțiunea Reduce

toxinelor factorilor iritanți locali hiperperistaltismul
Antidiareice
Plante pe bază de taninuri

CEAI VERDE/NEGRU

AFINE-fructe

Coada racului
Scoarta stejar

(Volker S et al: Rational Phytotherapy. A Physicians' Guide to Herbal Medicine,

2004, 5th edition, Publisher Springer-Verlag Berlin Heidelberg)
 STEJAR- scoarță
(Quercus robur, fam. Fagaceae )

Activități
 Antidiareică
 Extradigestive: antinflamator,
antiviral

Indicații
Compoziție:  Diaree acută nespecifică
 Taninuri (1%-20%), conținut mare  Aplicații locale: stomatită,
de galotaninuri inflamații ușoare perianale
 Extradigestive:
 Boli cutanate inflamatorii
Administrare:
 Iinflamații ușoară în gît, genitalea
 Max 3-4 zile pt diarea acută
nonspecifică
VI. Demulcente
 VI. Plante demulcente

DEFINIȚIE: un agent demulcent este capabil să reducă iritația

locală a mucoasei (de exemplu, în gastrita acută)
Demulcent: protecție a mucoasei (mucilagiile formeaza un film
protector la suprafata mucoasei)

Pectine: mere, pulbere de banană uscată, tamarind

Alte mucilagii: Symphitum radix (rădăcină de tătăneasă),
Chamomilae flores (flori de mușețel), Althaea radix /nalbă mare,
Ceratonia siliqua / roșcove (studii H la copii)
Altele: Glycyrrhiza glabra / lemn dulce, Robinia pseudacacia /
salcam, cortex Ulmus rubra / scoarță de ulm roșu, Calendula off /
gălbenele
Curcumina (+ antiacid)
 Exemplu de planta demulcenta
Mușețel- flori
(Chamomila recutita, fam. Asteraceae )

Activități
 Demulcent
 antispasmodic
 Extradigestive: antiinflamator

Indicații
Compoziţie:  Acutizări ale bolii ulceroase
 5-10% mucilagii pectin-like cronice
 gastrită acută

Administrare:
 infuzie apoasă
Exemple de mecanisme de acţiune
ale plantelor tonice
 Aport de vitamine si minerale/CITOPROTECTIE si SUPORT
FUNCTIONAL/METABOLIC
 Reducerea nivelului de stres oxidativ în acel organ/celulă și
protecția antioxidantă locală crescută/CITOPROTECTIE
 Menținerea stabilităţii structurale a celulei/ țesutului/
organului respectiv /CITOPROTECTIE
 Efect modulator metabolic: anabolic/catabolic
 Sustinerea functiilor excretoare celulare/organice şi a
eliminărilor de compuși reziduali, cu potenţial toxic asupra
organului sau celulelor respective
 Blocarea pătrunderii compuşilor toxici în celula sau organul
respectiv
 Modularea nivelului de de citokine anti-/pro- inflamatoare
Indicaţiile plantelor tonice
 boală cronică degenerativă
 disfuncţie (hipo- sau hiper-)
 agresiune toxică sau de altă natură asupra unui anumit
organ
 convalescenţa după o boală acută sau severă
 stări de slăbiciune, epuizare intelectuală sau fizică
 boli legate de stres
 în timpul perioadelor stresante din viață
 copilărie, bătrânețe
AGENTI VEGETALI ARMURARIU TONICE
(Silybum marianum) HEPATICE
HEPATO- silimarina
PROTECTORI

REHMANIA LEMN DULCE

(Rehmannia glutinosa) (Glyczrrhiza glabra)
iridoide glicirizina

KATUKI
(Picrorhiza kurroa) DRACILA
Iridoide (Berberis vulgaris)
apocinina berberina
 Silimarina- complex de flavonolignani
(Silybum marianum, fam. Asteraceae)

 Silimarina- un complex format din 4 categorii de flavono-lignani:

1) silibinina sau silibina (silibina A, silibina B), izosilibina A,
izosilibina B; 2) silicristina; 3) silidianina; 4) taxifolin

FLAVONA

LIGNANI:
polifenoli vegetali
Mecanismele de actiune ale silimarinei

 suprimarea penetrării toxinelor în celulele hepatice

 creșterea protecției antioxidante, inhibarea leziunilor
oxidative
 creşterea sintezei hepatice a proteinelor
 stimularea regenerării celulelor hepatice
 stabilizarea membranei celulare a hepatocitelor
 inhibarea producerii de leucotriene (activitate
antiinflamatorie și antifibrotica)
 reduce riscul dezvoltării calculilor biliari (fluidifica și
elimina bila).
 Silimarina- principalele beneficii in boli hepatice cronice
FICAT GRAS NON-ALCOOLIC
HEPATITA VIRALA

FIBROZA HEPATICA
si CANCER HEPATIC
HEPATOPATII
ALCOOLICE

Federico et al. Silymarin/Silybin and Chronic Liver Disease: A

Marriage of Many Years, Molecules 2017, 22(2), 191
 Parti folosite:
radacina

Activitati biologic:
ARMURARIU
(Silybum - protector antioxidant
marianum) (inhibarea peroxidării
lipidelor indusă de diverse
hepatotoxice)
REHMANIA LEMN DULCE
(Rehmannia (Glyczrrhiza
glutinosa) glabra)
- stim. glucuronidare
hepatică

- activitate antivirală
KATUKI DRACILA împotriva virusurilor
(Picrorhiza (Berberis hepatitice
kurroa) vulgaris)
- activitate imunostimulantă
HEPATOPROTECTOARE/ (stimuleaza sinteza de INF)

TONICE HEPATICE
 Dracila
(Berberis vulgaris, fam. Berberidaceae)

Parti folosite: scoarta

Activitati biologice:
 Hepatoprotector: creşterea
transcrierii genelor şi activ. enz.
antioxidante hepatice , conc.
glutation hepatic
 efect anti- Echinococus
granulosus (chistul hidatic
hepatic)
 antiproliferare celule canceroase
hepatice in vitro.
Dracila
(Berberis vulgaris, fam. Berberidaceae)
BERBERINA- principalul fitocompus activ

 prevenire a infiltrării grase a ficatului în

cazul ingestiei de etanol
 supresie a procesului de metastazare în
plămâni în cazul cancerului hepatic (studii
animale)

Q: Din ce clasa chimica face parte berberina? Berberina

Raspuns: alcaloizi (contin

heterociclu cu azot), subclasa
alcaloizi izochinolinici
PLANTE TONICE NEFRO-
COLŢII BABEI
RENALE PROTECTOARE
(Tribulus terrestris)
harman, protodioscin

URZICA PUNARNAVA
(Boerhaavia diffusa)
(Urtica dioica)
Punarnavine,
vitamine, minerale boeravinone

MESTEACAN
(Betula verrucosa)
acid betulinic
MESTEACĂN
(Betula verrucosa, fam. Betulaceae)
Fitoterapie raţională
- Imunomodulator
- Anti-inflamator
- Antimicrobian
- Antiviral, anti-HIV
- Antimalarial, antihelmintic
- Antioxidant
- Antidiabetic
- Gastroprotective
- Hepatoprotective
- Antiarthritic
- Anticancer
Parti folosite:
frunze, scoarta, seva
Compus activ:
acid betulinic
Indicaţii
 Artrite
 Cancer, Keratoza actinică
EFECTUL NEFROPROTECTOR
PUŢIN SAU DELOC STUDIAT
PE SUBIECTI UMANI!
 Acidul betulinic (C30H48O3)
Din ce clasa face parte?

Activitati biologice (studii animale)

 Nefroprotector in intoxicatia cu Cd (Fan, 2018)
 Atenueaza fibroza renala (Sharma, 2018)
 Amelioreaza proteinuria din nefropatia membranoasa
(Sutariya, 2017)
 Atenueaza inflamatia renala din nefropatia diabetica
(Wang, 2016)
 Atenueaza stresul oxidativ renal (Lingaraju, 2015)
REFERINTE
Fan R et al, Toxicol Lett. 2018;299:56-66
Sharma A et al. Biomed Pharmacother. 2017;89:796-804.
Sutariya B et al. Chem Biol Interact. 2017;274:124-137
Wang S et al. Mol Cell Endocrinol. 2016 ;434:135-43.
Lingaraju MC et al.Eur J Pharm Sci. 2015;70:12-21.
CARDIO- PLANTE TONICE
PROTECTOARE CARDIACE

PADUCELUL
(Crataegus
oxyacantha)
oligoprocianidine

TALPA GASTEI ARJUNA

(Leonorus (Terminalia
cardiaca) arjuna)
Ulei esential acid arjunolic
 Oligoprocianidinele din păducel- acţiuni biologice
Clasa: tanin Clasa: tanin
Subclasa: Polifenoli cu Subclasa: Polifenoli cu
flavonol ca monomer flavan-3-ol ca monomer

creste flux
cardioprotector
coronarian

Zorniak M et al. J Physiol Pharmacol. 2017 Aug;68(4):521-526.Crataegus special extract WS

1442: up-to-date review of experimental and clinical experiences.
 protector anti-apoptoza
cardiomiocite cronotrop
mitocondrial negativ

Inotrop
PĂDUCEL antiagregant
pozitiv

hipolipemiant

Crataegus
oxyacantha,
CARDIO- fam. Rosaceae
PROTECTOARE
PĂDUCELUL
(Crataegus oxyacantha, fam. Rosaceae)
Interactiuni medicamentoase/ contraindicatii

 Potenteaza actiunea vasodilatatoare a unor med ( teofilina,

papaverina, cafeina, nitrat de sodiu, adenozina)

 Poate potenta actiunea digoxinei, necesitand o posibila

reducere a dozei de digoxin

 Poate interfera cu antiaritmice, anticoagulante

 Contraindicatii: gravide, copii sub 12 ani

Talpa gâştei
Parti folosite: partea aeriana
Compozitie: ulei esential bogat in epi-cedrol, α-humulene

Efect bradicardic
NEURO- BUSUIOC PLANTE TONICE
(Ocimum
PROTECTOARE officinalis) NERVOASE
Ulei esential

OBLIGEANA ASHWAGANDHA
(Acorus calamus) (Whitania somnifera
Ulei esential whitanolide
BUSUIOC
(Ocimum officinalis, fam.Labiatae)

 Parti folosite: partea aeriana

 Compozitie:
 ulei esential:
 estragol (metil chavicol) (22–88%)

Clasa: Eteri
Subclasa: metilfenil eteri/anisoli

 linalool (1.1–46%): C10H18O

Clasa: terpenoide
Subclasa:Monoterpenoide
BUSUIOC
(Ocimum officinalis, fam.Labiatae)

 Neuroprotector/antioxidant
 Amelioreaza coordonarea neuromusculara, invatarea,
recunoasterea obiectelor, comportament explorator
 Anxiolitic
 Antitrombotic
 Analgezic in dureri non-inflamatorii
 Scade latenta si frecventa convulsiilor
 OBLIGEANA
(Acorus calamus, fam. Araceae)
STIINTA MODERNA
Compozitie: ulei esential bogat in acorenona si asarona
Actiuni pe sistem nervos:
sedativ, depresant al SNC,
anticonvulsivant,
antispasmodic,
modulator pozitiv al receptorilor GABA

Alte actiuni:
bronhodilatator
protector cardiovascular, hipolipidemic
anti-inflamator
crioprotectiv
antimicrobian
anticancer
.
ASHWAGANDHA
(Whitania somnifera, fam. Solanaceae)
Clasa: steroizi
Subclasa: steroid
ergostanic
STIINTA MODERNA
Fitocompusi biologic activi:
whitanolide

Studii in vitro, animale:

- prevenire moartea neuronală (mecanism antioxidant şi
antiapoptotic)
- fav. diferenţierea celulelor de neuroblastom şi gliom
- reversează modificari specifice bolii Alzheimer şi Parkinson
- protejează împotriva neurotoxinelor din mediu
- ameliorează memoria via activarea receptorilor GABA A
 Messages to take home
 Plantele tonice au in general proprietati protectoare tisulare,
sustin structura si functia celulara/tisulara/organica
 Hepatoprotectoare: armurariu (silimarina), lemn dulce
(glicirizina)
 Cardioprotectoare: paducel (oligoprocianidine), arjuna (acid
arjunolic)
 Nefroprotectoare: urzica (vitamine minerale), coltii babei
(protodioscina), mesteacan (acid betulinic)
 Neuroprotectoare: obligeana (acorenona, asarona), busuioc
(ergastrol, linalool), ashwagandha (whitanolide)
MECANISMELE
IMPLICATE
IN Inhibitori
ACTIUNEA COX, LO
ANTIINFLAMATOARE

Modulare
sinteza
Actiune
antihistaminica
citokine
anti/pro-
Actiune anti- inflamatorii
inflamatoare

Actiune
Antioxidant
cortizon-like
 Exemple de clase de fitocompusi
antiinflamatori
• Salicilati- amar, inh COX, inh citokine
• Saponozide steroidice- actiune
– Salicis cortex (scoarta de salcie)
cortizon-like
– Populi gemmae (muguri de plop)
- Tami rhizoma (untul pamantului) – nu
– Ulmariae/ Spiraeae flores (herba) (flori de
se foloseste intern
cretusca)
• Saponozide triterpenice- actiune
• Iridoids- amar, inh COX
cortizon-like , + ax HT-H-SR
– Harpagophyti tuber (iarba diavolului)
– Liquiritiae/ Glycyrrhizae radix (lemn
– Euphrasiae herba (silur)
dulce) –dulce, inh COX, inh complement
– Hippocastani semen (castane)
• Terpene-amar, antiox, ax HT-H-SR
– Calendulae flores (galbenele, flori)
Cetone terpenice
– Hyperici herba (sunatoare)
• Flavonoide-amar, antioxidanta
Lactone sesquiterpene- antihistaminic
– Ginkgo biloba
– Chamomillae flores (musetel, flori)
– Millefolii flores (coada soricelului flori)
Aldehide monoterpenice-
- Coriandri fructus et aetheroleum
(coriandru)
- Menthae folium et aetheroleum (menta)
Principii antiinflamatoare - salicilaţi
• Salicina din Salix alba (glucozida alcoolului
salicilic).

• Populina (benzoil salicină) din Populus spp.

• Spireina (glicozidă a aldehidei salicilice) din

Filipendula/ Spiraea ulmaria
 Principii antiinflamatoare – saponozide steroidice

• Gracilina in Tamus communis

 Principii antiinflamatoare –
saponozide triterpenoidice

Glycyrrhiza glabra, Fabaceae,

lemn dulce
Parti folosite: radacina,
rizomi
(Liquiritiae/ Glycyrrhizae radix)
Acid gliciretic in Glycyrrhiza glabra
 Principii antiinflamatoare –
saponozide triterpenoidice

Escin in Aesculus hippocastanum

Hippocastanaceae fam. ,
castan
seminte si pericarp (Hippocastani semen)
Principii antiinflamatoare – saponozide triterpenoidice

Calendulozide (B, D, F) Calendula officinalis, Asteraceae,

in Calendula officinalis galbenele - flori (Calendulae flores
 Principii antiinflamatoare – derivaţi de cetone terpenice
floroglucinol

• Hiperforina (derivat prenilat de floroglucinol)

din Hypericum perforatum
Principii antiinflamatoare –
lactone sesquiterpenice
Matricina in
Matricaria chamomilla/
Matricaria recutita/
Chamomilla recutita,
Asteraceae fam.,
musetel
Parti folosite:
flori (Chamomillae flores)

Achilicina in
Achillea millefolium,
Asteraceae,
coada soricelului
Parti folosite:
Varfurile inflorite
(Millefolii flores)
 Principii antiinflamatorii – iridoide
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3873812/ - for mechanism

Harpagosida in Harpagophytum
procumbens , Verbascum spp.
Lamiosida in Lamium album

Aucubosida in Scrophularia nodosa,

Euphrasia rostokowiana/ E.officinalis,
Ajuga reptans, Plantago spp,
Verbascum spp, Asperulozida in Galium spp, Plantago spp
 Iridoide: definitie

• Iridoide grup larg de

monoterpenoide,
caracterizate de un
scheletin care un ciclu
de 6 atomi, continind un
atom de O este
condensat cu un ciclu
ciclopentanic (schelet
iridan)
• Au o structura inrudita
cu iridodial-ul
 Remedii antiinflamatoare
• Inflamaţie → efect analgezic-antiinflamator → salicilaţi: Salicis cortex (salcie), Populi gemmae
(plop), Ulmariae/ Spiraeae flores/ herba (creţuşcă).

• Nevralgie, mai ales dacă este asociată cu depresie, reacţie excesivă la durere – Hyperici herba
(sunătoare).

• Aparat locomotor (tendoane/ ligamente/ articulaţii/ muşchi) –Tami rhizoma (untul

pământului) sau Harpagophyti tuber (gheara diavolului) în aplicaţii externe.

• Asociere cu oboseală, scădere în greutate, depresie, stres cronic – Liquiritiae radix (lemn
dulce).

• Asociere cu afecţiuni venoase – Hippocastani semen (castan).

• Leziuni inflamatoare/ ulcerative digestive sau cutanate – Calendulae flores (gălbenele) intern
şi/sau extern, Plantaginis folium (pătlagină), Chamomillae flores (muşeţel).

• Afecţiuni oculare – Euphrasiae herba (silur).

 Interacțiunea
fitocompuși –
medicamente de
sinteză
Tipuri de interactiuni medicamente- fitocompusi
▪ Farmacodinamice
▪ Farmacochinetice
Interactiuni
Medicamente-fitocompusi
Efecte:
➢Aditive
➢Sinergice
➢Antagonice

Exemple
▪ Medicamente si plante cu efecte
anticoagulante (warfarina și ginkgo biloba)
▪ cafeină+ sedative
Interacțiuni farmacocinetice

Compușii biologic activi din plante pot modifica:

 1.absorbția
 2.distribuția
 3.transportul (legarea la proteine)
 4.eliminarea medicamentelor

Farmacocinetica mai poate fi influențată de :

- Factori genetici (Low metaboliser/ high metaboliser)

- Sex + sarcină
- Fumat
- Condiții patologice (intestin, rinichi, ficat)
Concentrația medicamentului în circulaţia sistemică
depinde de:

1.calitatea absorbţiei acestuia

2 .de gradul lui de metabolizare presistemic.

Atât intestinul, cât și ficatul sunt responsabile de metabolismul

presistemic al xenobioticelor la oameni.
Absorbția medicamentelor la nivelul tractului gastro-intestinal
si la nivel hepatic este dependentă de:

1.afinitatea lor pentru transportorii membranari

2. de caracterul lor lipofil

Transportorii hepatici si intestinali sunt proteine membranare care

facilitează transportul nutrienților și substratelor endogene spre interiorul
celulei sau care protejează celula prin pomparea în exterior a
compușilor toxici.
Transportorii membranari aparțin superfamiliilor
SLC - superfamily of solute carriers și ATP-binding cassette (ABC) superfamily

Familia SLC :
- Implicata in captarea moleculelor mici in cellule
- Exemplu: organic anion transporter 1 (OAT1; also known as SLC22A6

Familia ABC
- Implicata in efluxul moleculelor din celule (cu consum ATP)
- exemple
- P-glicoproteina-Pgp (sau MDRP1- MDRP-multidrug resistance protein sau ABCB1)
- pompa de export a sărurilor biliare (BSEP sau ABCB11)
- proteina care conferă rezistență la tratamentul cancerului de sân (BCRP- breast
cancer resistance protein sau ABCG2)
 Faza I Faza II
(Citocrom P450) (Căi de conjugare) Derivați
Metaboliți
Xenobiotice Excretati
intermediari
(reactivi) (polari)
Reacții:
Reacții: - Sulfatare
(oarecum polari)
- Oxidare - Glucuronidare Bilă Ser
- Reducere - Acetilare
- Hidroliză - Conjugarea cu
- Hidratare glutation Fecale Rinichi
- dehalogenare - Conjugare cu
amino acizi
- metilare
Urină

specii reactive de Leziuni tisulare

oxigen secundare
( ex.: superoxid) (ADN, ARN,
Proteine,lipide)
Prin reacţiile care au loc în faza I pot avea loc următoarele procese:

- convertirea unui compus inactiv farmacologic (un promedicament) la un

compus farmacologic activ-frecvent
- degradarea unui produs farmacologic activ la un metabolit farmacologic
inactiv
- convertirea unui compus activ având o anumită activitate farmacologică
într-un compus activ cu o activitate farmacologică complet diferită (ex.
iproniazida- antidepresiv în izoniazidă-antituberculos)
- transformarea unei molecule toxice într-una netoxică- frecvent
- transformarea unei molecule netoxice într-o molecula toxică (ex.
acetonitril este convertit la hidroxiacetonitril HO-CH2-CN, care disociază
rapid în formaldehidă și acid cianhidric, ambele fiind toxice)- rar.
 Enzimele de detoxifiere de fază II

Exemple de enzime ale fazei II de detoxifiere sunt:

➢ UDP-glucuroniltransferaze,

➢ sulfotransferaze,

➢ N-acetiltransferaze,

➢ glutation S-transferaza şi metiltransferaze (în specila tio purină S-metil

transferaza şi catecol O-metil transferaza).
 Fitoactivatori (+) sau fitoinhibitori (-) ai enzimelor de detoxifiere

Plantă medicinală Enzime de fază I Enzime de fază II

Aloe vera[14] - (cyt P450) + (GST)
Urtica dioica[15] - (cyt P450) + (GST)
Brassica compestris[16], + (GST, DTD)
Isotiocianaţi din vegetale
crucifere[17]
Rodie (GE +A)[18] - (cyt P450 total, CYP1A2 şi
CYP3A)
Usturoi (sulfură de dialil, dialil - (CYP2E1, CYP3A4) + (GST, QOR, UDPGT, ST în aproape toate organele
sulfoxid, dialil sulfonă)[19] testate), inducţie lentă şi slabă
- sulfotransferaza în rinichi şi inimă
Vâsc [20] -(CYP3A4)
Păpădie (A)[21] -(CYP1A2, CYP2E) + UDPGT, 0 (GST)
Muşeţel (A)[21] -(CYP1A2) 0 (GST)
Mentă (A)[21] -(CYP1A2, CYP2E) 0 (GST)
Ceai verde [20] -(CYP3A4) (one of the most potent
inhibitors)
Flavonoide (fisetina, galangina, -(CYP)
quercetina,
kaempferol,genisteina)[23]
Cofeina [21] + (CYP1A2) 0 (GST)
Curcumina [24] - (CYP1A2) + enzime de fază II
Citrus triterpenoide[25] + (GST, QR)
Exemple de interacţiuni farmacocinetice fitocompus-medicamente de sinteză

1. REGLARE CANTITATIVA: Un fitocompus poate să inducă expresia uneia sau mai

multor izoforme ale citocromului P450 sau ale proteinelor de eflux ducând la
scăderea concentrației plasmatice a xenobioticului datorită metabolizării rapide
sau eliminării rapide. Acest tip de interacțiune poate conduce la scăderea
concentrației terapeutice în plasmă a unui medicament
2. 2. REGLARE CALITATIVA: Un fitocompus poate să fie modulator pozitiv sau
negativ al CYP450 sau MDR (ex. inhibitor pentru CYP450 – asta determinând
scăderea activității acestor enzime, rezultatul de obicei fiind o crestere a
concentratiei xenobioticului in plasma. Dacă compusul este inhibitor al sistemelor
de eflux asta va determina scăderea efluxului și creșterea absorbției)
Printre cele mai consumate suplimente nutritive
care conţin compuşi biologic activi care interferă
cu metabolismul medicamentelor de sinteză se
regăsesc:

1. echinaceea
2. ginseng
3. ginkgo biloba
4. usturoiul
1.Echinaceea

• Nu există interacţiuni documentate între echinacea şi medicamente

specifice.

• Datorită potenţialului imunostimulator unele surse consideră utilizarea sa

alături de imunosupresoare ca fiind contraindicată, dar aceasta
contraindicaţie este speculativă neexistând date experimentale care să o
susţină.

• Studii efectuate in vitro şi in vivo sugerează potenţiale interacţiuni ale

substratului cu citocrom P450 3A4 (CYP3A) (inducţie) sau CYP1A2
(inhibiţie) .

• Nu există încă studii clinice care să ateste aceste interacţiuni

Ginsegul chinezesc
• produce efecte adverse în
combinaţie cu fenelzina (inh MAO-
antidepresiv), warfarina şi alcool.
• Studii clinice preliminare arată o
interacţiune cu medicamentele
anti-diabetice şi creşterea riscului
de hipoglicemie.
• Exista o interacţiune neevaluată cu
diureticele de ansă (furosemid,
cliclosporina) ducând la edeme şi
hipertensiune.
• De asemenea există o interacţiune
posibilă cu digoxina şi digitoxina
3. Ginkgo biloba

• Ginkgo biloba este utilizat pentru îmbunătăţirea memoriei,

ameliorarea simptomatică a disfuncţiilor cerebrale, claudicaţiilor
intermitente, vertijului şi tinitusului.
• Extractul conţine diverse flavonoide (quercetina, isorhamnetina,
acid p-cumaric), biflavonoide si proantocianidine.

• Interacţiuni documentate ştiinţific:

➢ Produce sângerare spontană la pacienţi trataţi cu aspirina,
acetaminofen, warfarina si ibuprofen.
➢ Creşterea tensiunii la utilizarea cu diuretice tiazide;
➢ Posibil antagonist al acţiunii GABA în situsurile de legare a
benzodiazepinelor.
➢ Poate produce convulsii când este administrat alături de valproat.
➢ Există date, contradictorii însă, privind interacţiunea cu CYP450,
CYP2C19, CYP3A4.
➢ Amplificarea activităţii haloperidolului
4.Sunătoarea

• Sunătoarea scade concentraţiile plasmatice de

indinavir, alterând terapiile anti-HIV probabil prin
inducerea expresiei P-gp si CYP3A4.

• Produce o creştere de 4 până la 7 ori a expresiei P-gp

în celulele de carcinom intestinal.
• Studii in vivo au arătat ca expunerea prelungită (14
zile) duce la o expresie crescută a MDR1 în intestinul
de şobolan
• Alt studiu clinic arăta o creştere de 4,2 ori a expresiei
P-gp în limfocitele umane periferice după 16 zile de
tratament cu sunatoare.

• Administrarea concomitentă cu eritromicina poate

duce la creşterea absorbţiei orale a eritromicinei.
1.Echinaceea

• Nu există interacţiuni documentate între echinacea şi medicamente

specifice.

• Datorită potenţialului imunostimulator unele surse consideră utilizarea sa

alături de imunosupresoare ca fiind contraindicată, dar aceasta
contraindicaţie este speculativă neexistând date experimentale care să o
susţină.

• Studii efectuate in vitro şi in vivo sugerează potenţiale interacţiuni ale

substratului cu citocrom P450 3A4 (CYP3A) (inducţie) sau CYP1A2
(inhibiţie) .

• Nu există încă studii clinice care să ateste aceste interacţiuni

 Strategia fitoterapeutică in boli endocrine

Etiopato- Starea Starea

Nivelul de
genia bolii ficatului, tubului
stress
endocrine rinichilor digestiv
Microbiota –
In ficat si
Conc. hh sursa de hh Afectare ax
rinichi:
anormala vs (ex. convertire hipotalamus-
degradarea hh
glucocorticoizi hipofiza-
sensibilitatea si excretia
in androgeni, glande
celulei tinta cataboliti hh
met. fitosteroli) periferice
anormala

PLANTE PLANTE
TONICE DIGESTIVE
PLANTE
PLANTE HEPATICE SI ANTIINFECTIOASE ADAPTOGENE
RENALE
FITOCRINE PROBIOTICE si FITOCRINE
 Strategia fitoterapeutică in boli endocrine (2/2)

Etiopato- +/-Trat.
Simptoma- +/- Boli
genia bolii alopat
tologie asociate
endocrine asociat

Interactiuni
+/-Auto- Organele Organe plante-
imunitate afectate afectate medica-
mente

PLANTE
SELECTIE
IMUNO- FITOTERAPIE FITOTERAPIE
PLANTE
MODULATOARE SIMPTOMATICA SPECIFICA
ANTIINFLAM. OPTIME
 Plante reglatoare ale Plante care conţin Plante reglatoare ale
secreţiei endocrine fitohormoni senzitivităţii celulei ţintă

GLANDĂ
ENDOCRINĂ
Antagonist Agonist

Circulaţie
sangvină + Efect
biologic

RECEPTOR

FICAT HORMON CELULA TARGET RĂSPUNS CELULAR

Plante reglatoare ale

BIOLOGICAL
EFFECT
Agenti fitocrini:
degradării hormonale mecanisme de actiune
 Hipotalamus
Lemnul lui Avram Ginseng american
(Vitex agnus castus) (Panax quinquefolium)
• Coltii babei
(Tribulis terestris)
ef. pro-ovulator
GnRH

- - Prolactina
Hipofiză
• Ginseng Prolactina

++ FSH FSH +
LH • Maca

Ovare

Agenti fitocrini:
OVULAŢIE
I. Plante/fitocompusi
reglatori ai secretiei
Estrogeni Progesteron endocrine: unitatea HT-H
 Hipotalamus

Lemnul dulce
Yam
• Coltii babei
(Tribulus terrestris) GnRH
ef. pro-ovulator

Hipofiză

• Lemnul dulce
(Glycyrhriza glabra)
FSH LH Indicatii posibile?

Stari hiperandrogenice la
• Yam
Ovare femeie (PCOS, hirsutism)
(Dioscoreea spp)
Agenti fitocrini:
OVULAŢIE
I. Plante/fitocompusi
reglatori ai secretiei
++
Estrogeni Progesteron endocrine: gonade
 Hipotalamus

• Lemnul lui Avram

(Vitex agnus)
GnRH

Hipofiză
• Schinduf
(Trigonela foenugrecum)
FSH LH

Ovare
• Alga marină brună
Agenti fitocrini: (Fucus vesiculosus)

I. Plante/fitocompusi
OVULAŢIE
reglatori ai secretiei ++
Estrogeni Progesteron
endocrine: gonade
 PLANTE STIMULATOARE
ALE TIROIDEI

Nirbrahmi (Bacopa monieri)

Ashwagandha (Withania somnifera),
-Cresc [T4] la animale

Scoarta orhidee (Bauhinia purpurea),

fenicul
-cresc [T3] si [T4]
Cresc conversia T4 la T3
-Ashwagandha Ajwan
-Hameiul Creste [T3]
-Guggulul
-Rosmarinul
 FITOCOMPUSI STIMULATORI
AI TIROIDEI

forskolin din Coleus forskolii

-cresc [T3] si [T4]

guggulsterona din Comiphora

guggul; cresc [T3]
 PLANTE/FITOCOMPUSI REGLATORI
AI CAPTARII IODULUI
DE CATRE TIROIDA

CRESC CAPTARE IOD

guggulsterona din Comiphora guggul

xantohumolul din hamei (Humulus lupulus)

SURSE DE IOD
-Alga marina bruna, kelpul, pestele oceanic,
fructele de mare, spanacul, ciupercile, nucile
PLANTE INHIBITOARE
ALE TIROIDEI

Cervană (Lycopus europaeus)

- amel clinica in hipertiroidism

Cinci degete (Potentilla alba)

- scade anticorpi anti-R pt TSH

Aloe (Aloe vera)

Bel (Aegle marmelos)
-scad [T3] +/- [T4]sg/model
animal
-Plante „reci” (Parvinroo, 2014)
Agenti fitocrini:
I. Plante/fitocompusi
reglatori ai secretiei
endocrine: tiroida
 PLANTE/FITOCOMPUŞI
CU ACTIV. IMUNOMODULATOARE
LA NIVELUL TIROIDEI

Negrilica/Chimen negru (Nigella sativa)

genisteina din soia (Glycine max)

Cinci degete (Potentila alba)

-
 Colţii babei
(-) CRH, (-)cortisol
Ginseng- tonic Qi
? Bupleurum falcatum
Maca (+) ACTH
Kali Musali
(Curculigo orchioides) ?
(-) ACTH, (-) cortisol

Ashwagandha
Tulsi
Colţii babei
Schinduf
Rhodiola rosea
Rehmania glutinosa
Ginseng siberian
Ginseng chinezesc
Phellodendron sc.
Lemn dulce chinezesc
Valeriana officinalis - + Mac comun
(Papaver rhoeas)
Magnolia sc. Previn crestere cortisol
 GINSENG (Panax ginseng)
GINSENG SIBERIAN (Eleutherococus senticosus)

GLANDĂ
ENDOCRINĂ
Agonist

HORMON
Circulaţie
sangvină + Efect
biologic

RECEPTORI
pentru
progesteron CELULA RĂSPUNS CELULAR
mineralocorticoizi TARGET -rezistenta la stres
glucocorticoizi -antiinflamator
BIOLOGICAL Agenti fitocrini:
EFFECT
II. Plante care conţin fitohormoni
 Exemple de plante care contin fitohormoni
Numele plantei Fitohormoni
yam sălbatic, schinduf, trifoi roşu, hamei, lemnul lui progesteron-
Avram, Enterlobium contortisiliquim like
pelin chinezesc, lemn dulce chinezesc, angelica anti-
chinezească, gura lupului chinezească progesteronic
soia, trifoi roşu, Pueraria spp, hamei, lemn dulce, estrogen-like
rhubarbă, yam, lemnul lui Avram, shatavari, lemn
dulce chinezesc, ghimbir, turmeric sălbatic,
Polygonum multiflorum, fasole adzuki, fasole mung,
germeni de alfalfa
yam sălbatic, angelica chinezească, piper de Java antiestrogenic
(Piper cubeb), scorţişoară chinezească
Pinus spp. (polen), shatavari, Curculigo orchioides androgen-like
angelica chinezească, trifoi roşu, măceşe, Vitex antiandrogenic
negundo
 Principalele clase de fitoestrogeni
LEMN DULCE SOIA, LEGUME HAMEI

TRIFOI ROSU SEM. DE IN

SOIA
 Estrogeni „buni” versus estrogeni „răi”
Metabolizare normala prin 2 –hidroxilare (via cyp1A1)
Metabolizare anormala prin 16 si 4-hidroxilare (via cyp1B1)

Ameliorează proportia
E buni/E rai:
Prune uscate
Resveratrolul
Di-indolil metanul
(DIM) din Brassica spp.

Scad nivelul estrogenilor:

- Fibrele
- Alge brune Alaria
 Indol-3-carbinolul:
precursor al DIM- di indolil metanul
sursa: legumele crucifere (broccoli, varza de Bruxelles, varza)

Proteoliza
ERalpha
Conversia
androgenilor
in estrogeni

Creste E”buni”/E”rai”
 GLANDĂ
ENDOCRINĂ

HORMON
Circulaţie
sangvină + Efect
biologic

RECEPTOR

FICAT CELULA TARGET RĂSPUNS CELULAR

BIOLOGICAL
Agenti fitocrini:
Plante reglatoare ale III.EFFECT
Plante/fitohormoni
care interfera cu
degradării hormonale
metabolismul/degradarea hormonilor
 capsaicina

lemn dulce

- +
Efecte
estrogenice
Quercitina
Kaempferol
Genisteina
-
Daidzeina
Equolul

Ef. antiestrogenic
Usturoi +
Trifoi rosu
Agenti fitocrini:
III. Plante/fitohormoni care interfera cu
metabolismul/degradarea hormonilor sexuali feminini
 Ce posibile
indicatii ar
avea ?

Palmierul pitic
Cine ar - (Serenoa repens)
beneficia?
Urzica, sem.
(Urtica dioica)
Rozmarin
kaempferol Ceai verde

Agenti fitocrini:
III. Plante/fitohormoni care interfera cu
metabolismul/degradarea hormonilor sexuali masculini
 Plante reglatoare ale
senzitivităţii celulei ţintă
GLANDĂ
ENDOCRINĂ

Circulaţie
sangvină + Efect
biologic

RECEPTOR

HORMON CELULA TARGET RĂSPUNS CELULAR

BIOLOGICAL
Agenti fitocrini:
IV. Plante reglatoare
EFFECT ale sensibilitătii celulei tinta
(mimetice functionale)
 Sensibilitatea la estrogeni
Sa ne reamintim: interactiuni receptor estrogenic-ADN (ER –ADN)

• Mecanism clasic
ER ER
E2-ER se leaga direct de ERE (estrogen receptor element) in
promotorul genei target. ERE

• Non-Direct DNA Binding —ERE independent Genomic Action ER

X
Interactiune proteina-proteina cu alti TF ( transcription factors). TF

• Ligand-Independent Genomic Action P P

Activarea cascadelor protein kinazelor care conduc la fosforilarea ER ER
ER si legarea de ERE a ER liber (indusa de GF, fitocompusi SERM)

• Mecanism non-Genomic P
TF
via ER asociati membranei!
SERMs (selective estrogen receptor modulators)
o neobisnuita activitate farmacologica tisulara
selectiva

• SERMs sunt liganzi ai ER sau intervin prin fosforilarea ER.

• In anumite tesuturi (i.e. os, sistem CV) actioneaza ca estrogeni,
in alte tesuturi blocheaza functia estrogenilor (creier, san) si
in uter actioneaza combinat agonist/antagonist

• SERMs induc modificari confomationale distincte in receptor care

influenteaza capacitatea lui de a interactiona cu proteine
coreglatoare, esentiale pentru reglarea transcrierii genelor target .
Angelica chinezeasca (Angelica sinensis)
fito-SERM
?

Cascade kinaze

ER ER P P
fosforilare ER ER
receptori
ERE ERE
dimerizare

P P
ER ER Transcriere gene target
ERE

Efecte estrogen-like
 Plante reglatoare ale sensibilitatii la insulina

• Scorţişoara (Hajimonfarednejad et al, Phytother Res. 2018 Feb;32(2):276-283)-H

• Momordica charantia (Wang et al. Food Funct. 2017;8(5):1749-1762)

• Ulei de seminte de in (Mirmasoumi et al. Exp Clin Endocrinol Diabetes.

2018;126(4):222-228)-H

• Curcumin (Demmers et al. Diabetes Res Clin Pract. 2017 Sep;131:91-106)-H

• Ashwagandha (Samadi Noshahr et al. Rep Biochem Mol Biol. 2015;3(2):62-7.)-A

• Schinduf (Demmers et al. Diabetes Res Clin Pract. 2017 Sep;131:91-106)-H