Nicolae Zărnescu

FOTOGRAFIA DIGITALĂ
(DSLR, DSLT, MILC, LSCC)

Editura Hoffman
2021

1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ZĂRNESCU, NICOLAE
Fotografia digitală/ Nicolae Zărnescu. – Caracal: Editura Hoffman,
2021
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-615-710-0

77

www.EdituraHoffman.com
Tel./fax: 0249 460 218
0740 984 910

Coperta, tehnorodactare și fotografii: Nicolae Zărnescu

2
 Cuprins
Cui i se adresează acest ghid? – 5
Noțiuni generale de fotografie digitală – 7
Triunghiul expunerii – 8
Clasificarea camerelor foto digitale – 9
Clasificarea obiectivelor – 11
Tipuri de monturi ale obiectivelor – 12
Sufixe utilizate în descrierea obiectivelor – 13
Principalele moduri de expunere – 14
Camera digitală potrivită – 15
Criterii de alegere a unei camere foto digitale – 16
Parametrii expunerii – 18
Tipuri de carduri de memorie – 22
DSRL (Digital Single-Lens Reflex) – 23
DSLT (Digital Single-Lens Translucent) – 25
MILC (Mirrorless Interchangeable-Lens Camera) – 26
Facilități introduse de mirrorless-uri – 30
Reguli de compoziție – 33
Fotografia macro – 35
Parametrii expunerii – 35
Accesorii – 35
Recomandări – 36
Fotografia portret –37
Parametrii expunerii – 37
Planuri de încadrare a personajelor - 38
Accesorii – 38
Recomandări – 39
Fotografia de eveniment – 42
Parametrii expunerii – 42
Accesorii – 42
Recomandări – 42
Nunți și botezuri – 42
Lansări de cărți și vernisaje de expoziții – 43
Fotografia sportivă – 44
Parametrii expunerii – 44
Accesorii – 44
Recomandări – 44
Fotografia peisagistică – 46
Parametrii expunerii – 46
Accesorii – 46
Recomandări – 47
Fotografia panoramică – 48
Parametrii expunerii – 48
Accesorii – 48
Recomandări – 48
Fotografia crepusculară – 50
Parametrii expunerii – 50
Accesorii – 50
Recomandări – 51

3
Fotografia nocturnă – 52
Parametrii expunerii – 52
Accesorii – 52
Recomandări – 52
Fotografia din călătorie – 54
Parametrii expunerii – 54
Recomandări – 54
Fotografia wildlife – 56
Parametrii expunerii – 56
Accesorii – 56
Recomandări – 56
Fotografia alb-negru – 57
Alb-negru sau color? – 57
Accesorii – 57
Recomandări – 58
Fotografia cu smartphone-ul – 59
Parametrii expunerii – 59
Considerente generale – 60
Încadrarea – 60
Modul video – 61
Distanță focală – 61
Planuri de filmare – 61
Recomandări – 61
Biografie – 63
Bibliografie – 64
Conceptual photo – 65
Child portrait – 67
Teenager protrait – 68
Femail portrait – 69
Mail portrait – 71
Couple – 73
Dayscape – 75
Panorama – 76
Nightscape – 77
Urban landscape – 79
Still life – 81
Motion – 83
Quillig art – 85
Sunset – 87
Park – 88
Children's park – 89
Flowers – 91
Saline –93
Puppets – 95
Smartphone – 97
Black & white – 99

4
 Cui i se adreseasă acest ghid?

Odată cu apariția camerelor digitale compacte și a smartphone-urilor cu cameră

foto încorporată, aproape toți posesorii acestora au devenit „fotografi” peste noapte.
Paginile de Facebook sunt pline de fotografii mișcate, prost încadrate sau neclare,
de selfie-uri deformate, de filmări efectuate cu aparatul în poziție verticală ș.a.m.d.
Toată lumea este în goană după megapixeli, fiecare lăudându-și camera digitală
sau smartphone-ul după acest criteriu, neștiind că aceasta e doar o tehnică de
marketing, pentru a cere mai mulți bani cumpărătorilor neavizați.
Principalul criteriu de alegere a unei camere digitale este dimensiunea senzorului.
Este foarte ușor de înțeles că senzorul full-frame (36x24mm) al unei camere digitale
mirrorless este mult mai sensibil decât senzorul unei camere digitale compacte
(5,76x4,29mm), amplificând mai bine semnalul luminos la un ISO ridicat (1200–6400),
împiedicând astfel apariția zgomotului de imagine. De aceea camerele compacte cu
senzor mic nu se descurcă deloc bine în lumina slabă de interior, când ISO-ul ridicat,
calculat în mod automat de aparat, introduce un zgomot de imagine accentuat.
De asemenea, un megapixel dintr-un mirrorless de 20 megapixeli este de 5–7 ori
mai mare decât un megapixel dintr-un smartphone cu același număr de megapixeli,
redând mult mai bine nuanțele culorilor și saturația acestora.
Mai mult, dacă nu imprimați fotografii mai mari de A3, 8 megapixeli sunt suficienți.
Un număr mare de megapixeli este absolut necesar doar pentru realizarea afișelor,
posterelor și panoramelor.
Probabil că posesorii smartphone-urilor „performante”, de 16-20 de megapixeli,
vor fi foarte dezamăgiți citind aceste rânduri, mai ales dacă le atrag atenția că un
smartphone nu va face niciodată fotografii mai reușite decât o cameră digitală cu
senzor mare, indiferent de numărul de megapixeli cu care este dotat.
Citind cu atenție ghidul, aceștia își vor da seama că, totuși, vor putea face
fotografii reușite și cu smartphone-ul, ținând cont de regulile elementare de încadrare
și de lumina ambientală.
Cui i se adresează, de fapt, acest ghid? Dacă doriți să faceți fotografii setând
aparatul pe modul AUTO, atunci acest ghid vă poate ajuta doar în ceea ce privește
regulile de compoziție. Dacă aveți o cameră compactă megazoom cu mod M (manual)
de fotografiere, cu modurile T/Tv (prioritate de timp de expunere) și A/Av (prioritate
de diafragmă), atunci acest ghid vă este foarte util pentru a vă ușura trecerea la
camerele digitale profesionale (DSLR-uri, DSLT-uri, MILC-uri sau LSCC-uri).
Posesorii smartphone-urilor care au modul SCENE (portret, peisaj, apus, răsărit,
zăpadă, macro, sport, etc.) pot utiliza poziția care este adecvată situației respective.
Cu timpul, stăpânind foarte bine tehnicile de fotografiere expuse în acest ghid,
veți putea trece la fotografia artistică, cumpărând o cameră digitală semiprofesională
5
sau profesională (mirorless, DSRL, DSLT sau LSCC) și unul până la cinci obiective
suplimentare față de cel standard (macro, wide, fish-eye, prime și tele). Ulterior puteți
achiziționa filtre, blițuri și declanșatoare externe, blende, umbrele foto etc.
Ghidul nu este exhaustiv, așa că fotografii cu experiență pot contribui la
îmbunătățirea acestuia, trimițând sugestiile lor pe adresa de e-mail
niczarnescu@yahoo.com. Tot pe această adresă aștept și întrebările utilizatorilor
neexperimentați, cărora nu le sunt clare anumite pasaje din ghid.
Le urez cititorilor lectură plăcută, lumină prielnică și multă inspirație.

ing. informatician
Nicolae Zărnescu

Nic Zărnescu (Facebook)

6
 Noțiuni generale de fotografie digitală
Obturatorul este un dispozitiv aflat
între obiectiv şi senzor, a cărui durată de
deschidere stabileşte durata expunerii.
Timpul de expunere (shutter speed)
reprezintă, în secunde (1/250, 1/60,
1/4,1, 15 etc.), durata pătrunderii luminii
pe senzorul aparatului.
Diafragma / apertura (exprimată în
f/stop: f/1.8, f/2.5, f/11, f/16 etc) este
alcătuită dintr-un anumit număr de
lamele a căror mişcare controlează
cantitatea de lumină ce pătrunde pe
senzor. Valoarea diafragmei reprezintă
raportul dintre diametrul diafragmei și
distanța focală.
Profunzimea de câmp (DOF, Depth
Of Field) reprezintă zona de focus, în
care subiectul este foarte clar,
distingându-se foarte bine de fundal.
Diafragma deschisă (ex. f/1.8– f/3.5)
implică un timp de expunere mai scurt și
o profunzime de câmp mai mică (în
special la fotografia portret).
Diafragma închisă (ex. f/11–f/22)
implică un timp de expunere mai lung și
o profunzime de câmp mai mare (în
special la fotografia peisagistică).
Profunzimea de câmp este
influenţată şi de filtre, distanţa până la
subiect şi distanţa focală.
Profunzimea de câmp scade când vă
apropiați de subiect și crește când vă
îndepărtați de acesta.
Sensibilitatea ISO (ex. 100 – 25600)
reprezintă sensibilitatea senzorului la
7
lumină. Dacă sensibilitatea ISO este mai
mare (peste 3200) trece mai mult curent
prin senzor, rezultând o imagine mai
luminoasă și timp mai scurt de expunere,
dar și zgomot de imagine (la fotografiile
în lumină slabă).
Zgomotul de imagine (image noise)
reprezintă granulaţia care, în funcţie de
aparat, poate fi colorată sau monocromă.
Temperatura de culoare (white
balance – balans de alb) este un
parametru care indică dominanta de
culoare provenită de la sursa de
lumină. Ilustrează nuanţa luminii la
momentul fotografierii (grade Kelvin).
Există valori presetate pentru diferite
situaţii (ex. apus, bec incandescent, bliţ,
cer noros etc.) În funcţie de temperatura
de culoare a luminii, o fotografie poate
avea nuanţele culorilor mai reci (ex.
2500°K) sau mai calde (ex. 6500°K).
Distanţa focală reprezintă distanţa
în milimetri de la centrul optic al
obiectivului până la planul de focalizare,
această distanţă definind unghiul de
cuprindere, câmpul de profunzime și
magnificarea.
Compensarea expunerii (de
exemplu între –3EV și +3EV, în trepte de
1/3EV) se foloseşte în cazul utilizării
modurilor automate şi semiautomate.
Compensând expunerea fie cu două
trepte în plus, fie în minus, aparatul va
modifica timpul de expunere necesar
pentru obţinerea valorii cerute.
 Triunghiul expunerii
Observație:
O expunere corectă se poate obține
modificând cei trei parametri: durata
expunerii (shutter speed), diafragma
(aperture) și sensibilitatea (ISO).
Aceștia sunt strâns legați între ei,
astfel încât modificarea unuia dintre
parametri impune și modificarea
8
celorlalți doi parametri sau cel puțin a
unuia dintre aceștia. Astfel, dacă s-a
obținut o expunere corectă cu 1/15 – f/16
– ISO200, o altă expunere corectă poate
fi obținută cu 1/30 – f/11 – ISO200 sau
cu 1/30 – f/16 – ISO400, dar efectele
obținute sunt total diferite.
 Clasificarea camerelor foto digitale
1. Smartphone-uri: Se adresează
utilizatorilor fără experiență. Caracteristici
principale: senzor mic (1/1,7 inci – 1/2,5 inci),
obiectiv încorporat, zoom digital, reglaje
automate, performanțe reduse în lumină
slabă.
2. Compacte point-and-shoot: Se
adresează utilizatorilor fără experiență.
Caracteristici principale: senzor mic (1/1,7
inci – 1/2,5 inci), obiectiv încorporat, zoom
optic 5 – 15x, reglaje automate, perfor-
manțe reduse în lumină slabă.
3. Compacte megazoom (bridge): Se
adresează utilizatorilor cu pretenții, care vor
să descopere secretele fotografiei digitale.
Caracteristici principale: senzor mic (1/1,7
inci – 1/2,5 inci), obiectiv încorporat, zoom
optic 10–30x, reglaje automate și manuale,
performanțe reduse în lumină slabă.
4. Compacte cu senzor mare (LSCC -
Large Sensor Compact Camera): Se
adresează utilizatorilor cu pretenții, pentru
care calitatea imaginii este foarte importantă,
dar nu vor să poarte cu ei mai multe
obiective. Sunt foarte potrivite pentru
fotografiile din călătorii. Caracteristici
principale: senzor mare (Nikon 1 –
13,2x8,8mm, 4/3 – 17,3x13mm, APS-C –
23,6x15,7mm, Full-frame – 36x24mm),
obiectiv încorporat prime lens (focală fixă)
sau zoom (focală variabilă), reglaje
automate și manuale, performanțe
excelente în orice condiții.
5. Compacte hibride cu senzor
mare: Au aceleași caracteristici ca și
compactele cu senzor mare, dar, în plus,
îndeplinesc și funcția de smartphone
(Panasonic Lumix DMC-CM1). Aici ar
putea fi încadrate și camerele-obiectiv
din seria Sony QX, atașabile la smart-
phone și comandate prin Wi-Fi sau NFC.
9
6. DSLR-uri (Digital Single-Lens
Reflex): Se adresează fotografilor avansați
sau profesioniști. Caracteristici principale:
oglindă rabatabilă, pentaprismă, vizor optic,
senzor mare (APS-C – 23,6x15,7mm, Full-
frame – 36x24mm, Medium-format –
50,7x39mm), obiectiv detașabil prime lens
(focală fixă) sau zoom (focală variabilă),
reglaje automate și manuale, autofocus
prin detecție de fază sau hibrid (contrast
+ fază), performanțe excelente în orice
condiții.
7. DSLT-uri (Digital Single-Lens
Translucent): Se adresează fotografilor
avansați sau profesioniști. Caracteristici
principale: oglindă fixă, pentaprismă, vizor
electronic, senzor mare (APS-C –
23,6x15,7mm, Full-frame – 36x24mm),
obiectiv detașabil prime lens (focală fixă)
sau zoom (focală variabilă), reglaje
automate și manuale, autofocus prin
detecție de fază, performanțe excelente în
orice condiții.
8. Mirrorless-uri (MILC – Mirrorless
Interchangeable–Lens Camera): Se
adresează fotografilor avansați sau
profesioniști. Caracteristici principale:
fără oglindă și pentaprismă, vizor
electronic sau hibrid (optic + electronic),
senzor mare (Nikon 1 – 13,2x8,8mm,
4/3 – 17,3x13mm, APS-C –
23,6x15,7mm, Full-frame – 36x24mm),
Medium-format – 50,7x39mm), obiectiv
detașabil prime lens (focală fixă) sau
zoom (focală variabilă), reglaje auto-
mate și manuale, autofocus prin detecție
de contrast sau hibrid (contrast + fază),
performanțe excelente în orice
condiții.
Point and shoot (mici, obiectiv încorporat, Megazoom (medii, obiectiv încorporat, zoom 15–60x,
zoom 5–15x, senzor foarte mic) senzor foarte mic, mod manual)

LSCC(mici, obiectiv încorporat, zoom Mirrorless (mici, obiectiv atașabil, fără oglindă,
redus, senzor mare, mod manual) senzor mare, mod manual, detecție de contrast sau
hibridă)

DSLT (mari, obiectiv atașabil, oglindă nerabatabilă și vizor electronic, senzor mare,
mod manual, butoane dedicate pentru reglaje, detecție hibridă - contrast + fază)

DSRL (mari, obiectiv atașabil, pentaprismă, oglindă rabatabilă și vizor optic TTL, senzor mare,
mod manual, butoane dedicate pentru reglaje, detecție de fază sau hibridă)

10
 Clasificarea obiectivelor

Superangulare (grandangulare, Profunzimea este slabă și apare

ultra-wide, 8‒24mm) și angulare (wide,
16‒35mm). Au unghiul de câmp foarte
mare (47‒120o), o mare claritate în
profunzime și măresc efectul de
adâncime. Sunt ideale pentru peisaje,
arhitectură și spații interioare înguste.
Standard (normal, de kit). Au
distanţa focală de 27‒82 mm și „văd” ca
un ochi uman (65-28o). Sunt cele mai
uzuale, deoarece se comercializează
împreună cu corpul camerei digitale, dar
sunt și cele mai slabe din punct de
vedere calitativ.
Prime lens (obiective cu distanță
focală fixă, de exemplu la 50mm).
Acestea sunt de cea mai bună calitate,
au o luminozitate foarte bună, datorită
diafragmei foarte deschise (f/1.8 sau mai
mult), sunt de dimensiuni reduse și pot
avea distanțe focale diverse, pentru
orice tip de fotografie (14mm, 24mm,
50mm, 70mm, 100mm, 200mm etc.)
Teleobiective (80‒300mm), super-
teleobiective (300‒1200mm). Au un
unghi foarte îngust de cuprindere (2‒ 8o).
fenomenul de aplatizare a imaginii. Sunt
utile pentru fotografia sportivă, wildlife sau
pentru instantanee de la distanță, fără a
deranja subiectele.
Superzoom (27‒300mm). Sunt obi-
ective cu distanță focală variabilă,
cuprinzând toate caracteristicile
celorlalte categorii (7 ‒28o), fiind cele
mai potrivite pentru călătorii, deoarece
se pot realiza toate tipurile de fotografii
cu un singur obiectiv.
Macro (50‒65mm, 90‒105mm și
180‒200mm). Sunt optimizate pentru
fotografierea de la distanțe mici a
insectelor, fluturilor sau a anumitor
obiecte de dimensiuni reduse.
Speciale (fish-eye, tilt&shift, lens-
baby). Se folosesc pentru obținerea unor
efecte speciale sau pentru corectarea
unor erori de perspectivă.
Observație: Distanțele focale ante-
rioare sunt exprimate în echivalent
35mm (senzor full-frame). Pentru a
obține distanțele focale echivalente în
35mm, se înmulțesc distanțele focale
înscrise pe obiectiv cu factorul de crop
(0,62; 1,5; 2; 2,7).

Distanțele focale echivalente în funcție de factorul de crop

Tip
Medium-format Full-frame APS-C 4/3 Nikon-1
obiectiv
0,62x 1x 1,5x 2x 2,7x
Superangular 13-39mm 8-24mm 5-17mm 4-12mm 3-9mm
Angular 26-56mm 16-35mm 11-23mm 8-18mm 6-13mm
Standard 43-132mm 27-82mm 18-55mm 14-41mm 10-30mm
Tele 132-484mm 82-300mm 55-200mm 41-150mm 30-111mm
Supertele 484-1936mm 300-1200mm 200-800mm 150-600mm 111-444mm
Superzoom 43-484mm 27-300mm 18-200mm 14-150mm 10-111mm
Macro 81,145,323mm 50,90,200mm 33,60,133mm 25,45,100mm 19,33,74mm

11
 Tipuri de monturi ale obiectivelor

DSLR + DSLT
Canon EF-S (APS-C) Canon EF (full-frame)
Leica L (medium-format)
Nikon DX (APS-CDX) Nikon FX (full-frame)
Pentax DA (APS-C) Pentax FA, DFA (medium-format)
Sigma DC (APS-C) Sigma DG (full-frame)
Sony DT (DSLT – APS-C) Sony A (DSLT – full-frame)
Tamron Di-II (APS-C) Tamron Di (full-frame)
Tokina DX (APS-C) Tokina FX (full-frame)

MILC + LSCC
Canon EF-M (APS-C) Canon RF (full-frame)
Fujifilm X (APS-C) Fujifilm G (medium-format)
Leica M (rangefinder – APS-C) Leica M (rangefinder – full-frame)
Nikon 1 (1 inch) Nikon Z (full-frame)
Olympus Micro 4/3 (4/3) -
Panasonic Micro 4/3 (4/3) Panasonic L (full-frame)
Pentax K (APS-C) -
Samsung NX (APS-C) -
Sigma X3 (Foveon X3) Leica M (full-frame)
Sony E (APS-C) Sony FE (full-frame)
Tamron Di-III (APS-C) -

Angular (16‒35mm) Prime lens (50mm)

Superzoom (27‒300mm) Macro (100mm)

12
 Sufixe utilizate în descrierea obiectivelor
Canon: DO (Diffractive Optics), EF
(Electro Focus), EF-S (Electro Focus
Short), FE (Fisheye), IS (Image
Stabilization), L (Luxury), SF (Softfocus),
STM (Stepping Mottor), TS-E (Tilt-Shift
Electronic), UD (Ultra-low Dispersion),
USM (Ultrasonic Motor).
Fujifilm (Fujinon): APD (Apodization filter),
LM (Linear Motor), OIS (Optical Image
Stabilization), WR (Weather Resistant).
Hasselblad: FLE (Floating Lens Element).
Leika: DG (Digital); EX (Expensive).
Nikon (Nikkor): AW (Waterproof and
shockproof), AF-DC (Defocus), AF-S
(Autofocus Silent), CRC (Close Range
Correction), D (Distance info), DX (APS-C),
FX (APS-C + Full-frame), G (Without an
aperture ring), N (Nano Crystal Coating),
RF (Rear Focusing), SIC (Super
Integrated Coating), SWM (Silent Wave
Motor), VR (Vibration Reduction).
Olympus: SWD (Supersonic Wave Drive).
Panasonic: ASPH (Aspherical), PZ
(Power Zoom).
Pentax: DA (Digital Auto), DA* (DA +
weatherproofing), DFA (APS-C +
Medium-format), FA (Medium-format),
HD (High Definition), SDM (Supersonic
Drive Motor), WR (Weather Resistant).
Samyang: USM (Ultrasonic Motor).
Sigma: APO (Apochromatic), ASP (Asphe-
rical), DC (APS-C), DG (Full-frame), DF (Dual
13
focus), DN (Mirrorless), ELD (Extraordinary
Low Dispersion), EX (Excellent), HF (Helical
Focusing), HSM (Hyper Sonic Motor), OS
(Optical Stabilization), RF (Rear Focusing),
SLD (Super Low Dispersion).
Sony: DT (APS-C), G (Gold), OSS
(Optical Steady-Shot), SAM (Smooth
Autofocus Motor), SSM (Supersonic
Motor), ZA (Zeiss Alpha).
Tamron: ASL (Aspherical), AD
(Anomalous Dispersion), Di (Digitally
Integrated – APS-C + Full-frame), Di II
(APS-C ), Di III (APS-C mirrorless), HID
(High Index Dispersion), LD (Low
Dispersion), PZD (Piezo Drive), SP
(Super Performance), SHM (Super
Hybrid Mount), USD (Ultrasonic Silent
Drive), VC (Vibration Compensation),
XLD (Extra Low Dispersion), XR (Extra
Refractive), ZL (Zoom Lock)
Tokina: AT-X (Advanced Technology
Extra), DX (APS-C), FC (Focus Clutch
Mechanism), FE (Floating Element), FO
(Focus One-touch), HLD (Low
Dispersion), IRF (Internal Rear
Focusing), PRO (Professional), SD
(Super Low Dispersion), VCM-S
(Vibration Correction Module)
Generale: ED (Extra-low Dispersion), IF
(Internal Focusing), OIS (Optical Image
Stabilization), M-OIS (Mega Optical
Image Stabilization), Power OIS (Power
Optical Image Stabilization), RF (Rear
Focus).
 Principalele moduri de expunere
Moduri de bază
Auto – automat (timpul de expunere,
ISO, diafragma și temperatura de culoare
sunt stabilite de aparat în mod automat).
Scene – scenă (se alege o scenă de
fotografiere – portret, zăpadă, apus,
sport etc. – iar aparatul stabilește timpul
de expunere, ISO, diafragma și
temperatura de culoare pentru acel tip
de scenă).
Moduri creative
M – manual (se regleză manual
timpul de expunere, ISO, diafragma şi
temperatura de culoare).
A/Av – prioritate de diafragmă (se
regleză diafragma, ISO şi temperatura
14
de culoare). Timpul de expunere se
stabilește în mod automat.
S/Tv – prioritate de timp de expunere
(setat de fotograf). Aparatul va regla
valoarea diafragmei și a celorlalți
parametri.
P – combină modurile A şi S,
calculând timpul de expunere necesar
şi valoarea diafragmei pentru
obţinerea unei fotografii bine expuse şi a
unei profunzimi de câmp corecte, în
funcţie de situaţie. Toți ceilalți parametri
pot fi modificați de utilizator.
Custom – utilizator (parametrii
expunerii au fost memorați anterior).
B – bulb (timpul de expunere depinde
de durata apăsării declanșatorului).
 Camera digitală potrivită
Dacă doriți doar să faceți fotografii în
concediu sau să surprindeți instantanee,
o cameră digitală compactă este cea
mai potrivită.
Dacă sunteți un fotograf amator cu
pretenții și vreți să faceți fotografii
deosebite, dar nu dispuneți de un buget
consistent, atunci un megazoom este
cel mai potrivit, deoarece are reglaje
manuale și acoperă toată plaja de
fotografiere (macro, wide, normal, tele).
Avantajele camerelor digitale
compacte și megazoom:
• au dimensiuni foarte mici și sunt
foarte ușoare;
• reglajele automate recunosc scena
respectivă și stabilesc parametrii de
fotografiere, fiind suficientă
apăsarea declanșatorului;
• modul video oferă o calitate bună a
imaginii.
Dezavantaje:
• dimensiunea mică a senzorului (lipsa
detaliilor și creșterea zgomotului de
imagine în condiții de iluminare slabă);
• timp de pornire și de focalizare
destul de lung (se pot pierde
oportunitățile de fotografiere);
• interval redus de deschidere a
diafragmei.
Dacă vreți să deveniți fotograf
profesionist și să realizați fotografii artistice,
atunci trebuie să achiziționați un LSCC,
MILC, DSLT sau DSRL.
Principalele avantaje ale acestor
tipuri de camere digitale:
• sezorul de dimensiune mare oferă
o calitate excepțională a imaginii, chiar și
în condiții de iluminare slabă.;
• pornesc foarte rapid, focalizează la
fel de rapid, permit efectuarea mai multor
fotografii pe secundă și au mini LCD care
afișează parametrii expunerii;
• bateriile puternice asigură o
utilizare îndelungată;
• permit atașarea unui bliț și a unui
declanșator prin fir sau wireless;
• au butoane dedicate de reglaj
doar manual al parametrilor (timp de expunere,
diafragmă, ISO, blocarea focalizării etc.),
permițând setarea foarte rapidă a acestora.
Dezavantajele ar fi următoarele:
• sunt mari și greu de transportat sau
de ținut în mână (excepție făcând
mirrorless-urile și LSCC-urile);
• sunt foarte scumpe;
• necesită obiective separate pentru
fiecare tip de fotografie (macro, wide,
normal sau tele), care și acestea sunt la
fel de scumpe;
• senzorul poate fi murdărit sau
distrus din neatenție.
15
 Criterii de alegere a unei camere foto digitale
1. Dimensiunea senzorului: (adică
dimensiunea fizică a acestuia; nu are
legătură cu numărul total de megapixeli).
Cu cât un senzor este mai mare (4/3,
APS-C, Full-frame, Medium-format), cu
atât pixelii sunt mai mari. Un pixel mai
mare captează mai multă lumină,
aceasta însemnând zgomot de fond mai
mic pe imagine și culori vii în condiții de
iluminare slabă.
2. Tipul senzorului: Senzorul CMOS
(complementary metal oxide
semiconductor) este mai bun ca senzorul
CCD (charge-coupled devices), iar
senzorul de tip BSI (backside illuminated)
este mai bun ca cel FSI (frontside
illuminated). Un senzor aparte este
Foveon X3, din DSLR-urile Sigma, care
are trei straturi, spre deosebire de CMOS
și CCD, care au doar un strat.
3. Formatul RAW: (NEF la Nikon;
CRW, CR2 la Canon; RAW, RW2 la
Panasonic; PEF, PTX la Pentax; ORF la
Olympus; ARW, SRF, SR2 la Sony și DNG
la Adobe): Imaginea este memorată fără a
interveni în nici un fel asupra informațiilor
înregistrate, spre deosebire de formatul
JPEG, obținut în urma unor algoritmi de
compresie executați de software-ul
aparatului, ceea ce duce la timpi mari de
memorare și pierderi de calitate. Formatul
RAW permite editări ulterioare, fără pierderi
de calitate a imaginii.
4. Calitatea stabilizării (IS–Image
Stabilization, VR – Vibration Reduction):
Stabilizarea optică se realizează prin
mișcarea lentilelor pentru a compensa
tremuratul mâinii. Dacă aparatul are și
16
stabilizare internă (IBIS - In Body Image
Stabilization) pe 3 sau 5 axe (obținută prin
deplasarea senzorului), atunci gradul
general de stabilizare este cumulat
(stabilizare internă + stabilizare optică).
5. Calitatea LCD-ului: Acesta tre-
buie să aibă cel puțin 3 inchi și peste 1
milion de puncte (dots), eventual să fie și
rabatabil, pentru a-l putea vizualiza și în
poziții incomode.
6. ISO: Cu cât un senzor are un ISO
mai mare, cu atât este mai sensibil la
lumină. Granulaţia apărută în fotografii
face diferenţa între o cameră profesională
şi una pentru amatori. ISO 51200 este
deja un standard obligatoriu.
Modurile P, A, S, M: Sunt modurile
în care parametrii camerei digitale se pot
stabili în mod semiautomat sau manual,
fiind preferate de fotografii avansați și de
profesioniști.
Numărul de megapixeli: Dacă nu
printați la dimensiuni mai mari de A3, 8
megapixeli sunt suficienți. Un număr
mare de megapixeli pe un senzor de
dimensiune mică înseamnă o calitate
îndoielnică a imaginii.
Zoom-ul optic: Acesta este zoom-ul
real, obținut prin intermediul lentilelor.
Nu aveți nevoie de mai mult de 20x zoom
optic. Zoom-ul digital este un zoom de
proastă calitate, care nu face altceva
decât să mărească imaginea, în loc să
apropie subiectul. Este mai indicat să-l
dezactivați.
Observație: Cele mai corecte teste
și clasamente ale camerelor digitale le
puteți găsi pe dpreview.com.
 Dimesiunile senzorilor

Factor de crop (crop factor) = obiectivului aparatului cu factorul de crop,

diagonala senzorului Full-frame (43,3mm)
/ diagonala senzorului aparatului. De
exemplu: Full-frame/APS-C (Sony) = 1,5.
Dacă se înmulțește distanța focală a
17
se obține distanța focală echivalentă în
format Full-frame (35mm). De exemplu,
distanța focală 18–55mm APS-C este
echivalentă cu 27–82,5mm Full-frame.
 Parametrii expunerii
Diafragmă (f/1.4 ‒ f/2 ‒ f/2.8 ‒ f/4 ‒
f/5.6 ‒ f/8 ‒ f/11 ‒ f/16 ‒ f/22 ‒ f/36 ‒ f/45)
Regulă: închiderea diafragmei cu 2
trepte față de deschiderea maximă este
optimă pentru obținerea unei imagini
clare (ex. f/4 ‒ f/5.6 ‒ f/8).
Portret: f/4 sau mai deschisă și
distanță focală lungă (profunzime de
câmp mică și fundal neclar).
Fotografia de produs, mâncare,
compoziție abstractă: f/16 sau mai
închisă (profunzime de câmp mare și
claritate a imaginii).
Peisaje: grandangular + f/8 (unghi
mare de cuprindere și claritate).
Timp de expunere (1/8000 ‒1/4000
‒1/2000 ‒1/1000 ‒ 1/500 ‒ 1/250 ‒ 1/125
‒ 1/60 ‒ 1/30 ‒ 1/15 ‒ 1 ‒ 2 ‒ 5 ‒ 10 ‒ 15
‒ 30sec ‒ Bulb)
Instantanee: timp de expunere cât
mai mic + fotografiere în rafală.
Copil jucându-se: 1/250 – f/5.6
(imagine clară, profunzime de câmp mai
mică, evidențierea subiectului).
Panoramare (pan ‒ urmărire subiect
în mișcare): 1/60 ‒ 1/8 (fundal neclar, dar
plin de dinamism).
Sport: timp de expunere mic (1/1000 ‒
1/500) + f/8 + mod rafală.
Timp maxim de expunere, în funcție de
obiectiv, pentru a obține o imagine nemișcată:
a) fără stabilizator de imagine
(1/distanța focală): 1/60 la 50mm, 1/250
la 200mm;
b) cu stabilizator (3/distanța focală):
1/15 la 50mm, 1/60 la 200mm.
ISO (50 – 100 – 200 – 400 – 800 -
1600 – 25600 – 51200 – 409600 sau
chiar mai mare)
18
18
ISO100 – 400 (vreme frumoasă),
ISO400 – 800 (cer noros, apus),
ISO800 – 6400 (lumină slabă).
O treaptă de ISO este echivalentul
unui f/stop.
Compacte: recomandat max. 400
(senzor mic, apare zgomotul de imagine
la amplificare);
DSRL, DSLT și MILC: recomandat max.
6400 (senzorul mare amplifică mai corect).
Zgomot de imagine: apare la timp de
expunere mare sau ISO mare. Eliminare:
dezactivare ISO automat + activare
Long exposure noise reduction.
Observație: o cameră digitală cu ISO
maxim 6400 va produce imagini decente
doar până la ISO 800 (ISO real maxim este
de 1,5‒2 ori mai mic decât cel afișat).
Distanță focală
Macro (60mm) – insecte sau produse;
Grandangular (8–24mm) – clădiri cu
flori în prim-plan;
Normal (50mm) – perspectivă cla-
sică de ansamblu;
Teleobiectiv (100mm) – subiect
foarte clar, pe fundal puternic blurat.
Observație:
a) pe obiectivele aparatelor este
inscripționată distanța focală în funcție
de diagonala senzorului. Pentru a
calcula distanța echivalentă pentru
senzorul Full-frame (35mm), se
înmulțesc cu factorul de crop extremele
distanței focale inscripționate.
b) Dacă lângă distanța focală apar
inscripționate pe obiectiv și două valori
ale diafragmei, acestea reprezintă
deschiderile diafragmei la extremele
distanței focale (de exemplu 18–55mm
f/3.5–5.6).
 Metode de măsurare a luminozi-
tății cadrului
Matrix sau evaluative (întreg cadrul –
instantanee și peisaje), partial (o zonă
din cadru), center (pe centru – portrete),
spot (pe un anumit obiect mic).
Balans de alb
Auto, Day Light (lumina zilei), Cloudy
(noros), Tungsten (bec cu
incandescență), Fluorescent (tub de
neon), Custom (manual, fotografierea
unei coli albe sau a unui card gri), Shift
(modificarea balansului în incremente
mici). O setare „incorectă” se poate
utiliza ca efect fotografic (culori calde
sau reci).
Presetări de culoare (exemple)
Off (normal), Vivid (evidențiază
contrastul și saturează culorile), Neutral
(scade contrastul și desaturează culorile),
Sepia (tonuri de sepia), B/W (alb/negru),
Positive Film (simulează culorile de pe film),
Lighter Skin Tone (tonuri luminoase ale
pielii), Darker Skin Tone (tonuri întunecate
ale pielii), Vivid Blue (evidențiază cerul și
marea), Vivid Green (evidențiază iarba și
frunzișul copacilor), Vivid Red (evidențiază
florile de culoare roșie), Custom (reglare
manuală contrast, claritate, saturație,
canale RGB de culoare).
Efecte speciale (exemple)
High key (predomină zonele
supraexpuse), Low Key (predomină
zonele subexpuse), Fish-eye (ochi de
pește), Toy Camera (cameră jucărie),
Zoom Blur (se focalizează, apoi se face
brusc zoom și se declanșează), Lens
Flare (reflexii și refracții aberante).
19
Bliț
a) Tipul blițului: normal, fill-in (de
umplere), slow-synchro (potret nocturn),
rear-syncro (picturi cu lumină);
b) Modul blițului: Auto (se auto-
activează la lumină slabă), On (activat
permanent), Red Eye (activat, reducere
efect ochi roșii), Off (dezactivat);
c) Puterea blițului: minimă, medie,
maximă.
Formate foto
a) Portrait (portret) – tensiune și
dinamism, Landscape (peisaj) – liniște și
spațialitate;
b)3:2 – corespunde Secțiunii de Aur,
efect foarte armonios (portrete și
structuri înalte), 4:3 – similar ecran
televizor normal, 16:9 – similar ecran
cinematografic sau ecran televizor HD,
1:1 – fotografii de produs;
c) JPEG (comprimat), TIFF sau RAW
(necomprimate).
Formate video
a) SD (720x576) – raport 4:3, HD
(1280x720), Full HD (1920x1080),
4K/Ultra HD (3840x2160), – toate cu
raport 16:9, Cinema 4K/C4K (4096x2160)
– raport 18,5:10;
b) Tip de fișier: AVI, MOV, MP4,
AVCHD sau XAVC S.
Histogramă
Dacă histograma e deplasată spre
dreapta, există zone supraexpuse, iar
dacă e deplasată spre stânga, există
zone subexpuse. Aparatele performante
afișează histograma în timp real, în
timpul fotografierii, simplă sau în trei
culori (RGB – Red, Green, Blue).
 Expunere corectă
a) Peisaj/oraș + cer: 1. Filtru gradual
pentru cer (atașat pe obiectiv); 2. Expu-
nere dublă (cer expus corect + peisaj/oraș
expus corect + suprapunere în Photoshop);
3. Imagini HDR (3–5 imagini cu expuneri
diferite + combinare cu HDR Photomatix).
b) Obiect pe fundal luminat: restrân-
gere cadru + metoda spot de evaluare.
c) Persoane în contralumină: bliț de
umplere pentru eliminare umbre pe fețe
(dacă fețele sunt asudate: bliț=off +
blende, cearșaf alb sau coală mare albă).
Remedii pentru efectul de blooming
(luminozitate excesivă):
a) Filtru gri (diminuare cantitate de
lumină).
b) Filtru de polarizare (blocarea lu-
minii pe o anumită direcție).
Recomandări:
a) Mai bine subexpuneți ușor o
imagine și o prelucrați ulterior într-un
editor foto, decât să pierdeți detaliile prin
supraexpunere.
b) Cele mai bune imagini sunt
surprinse în momentele de tranziție între
două faze diferite ale vremii („înainte și
după furtună”).
c) Utilizați setarea RAW + JPEG pentru
a permite prelucrări ulterioare complexe
asupra imaginii cu formatul RAW.
d) Dacă soarele intră în cadru,
utilizați un grandangular și o diafragmă
foarte închisă (f/16 sau mai mult).
e) Profitați de umbrele lungi lăsate de
obiecte și personaje la răsărit și la apus
(imaginile devin tridimensionale).
f) Focalizarea continuă, deși vă ajută
să nu pierdeți oportunitățile de
20
fotografiere, consumă cel mai rapid
bateriile, deci este mai bine să o
dezactivați (focalizare doar la apăsarea
declanșatorului până la jumătate).
g) Dacă la vizualizarea imaginii cap-
tate există zone care clipesc, înseamnă
că în acele zone nu au fost surprinse
detaliile (subexpuse sau supraexpuse).
h) În cazul în care camera digitală nu
dispune de modurile Manual, A/Av sau
S/Tv, utilizați scena cea mai potrivită din
modul SCENE.
Moduri de fotografiere
Single (o singură fotografie), Conti-
nuous/Burst/Rafală (mai multe fotografii,
declanșatorul e ținut apăsat – fotografia
sportivă), Continuous AF (mai multe
imagini, focalizare blocată pe subiect),
Continuous MF (mai multe imagini,
focalizare într-o zonă stabilită manual).
Autodeclanșatorul (Self Timer)
Off (inactiv), 2 (2 secunde), 5 (5
secunde), 10 (10 secunde), Custom
(număr imagini sau/și număr secunde).
Bracketing
Realizarea unui număr de 3–5–7
fotografii (de obicei automată), cu
parametri diferiți ai expunerii (diafragmă,
timp de expunere, claritate, balans de
alb, bliț), pentru a obține cel puțin o
fotografie de calitate sau pentru
combinare ulterioară cu un editor HDR
(Photomerge în Photoshop sau HDR
Photomatix). Cel mai recent tip de
bracketing este acela al efectelor
aplicate asupra imaginilor (sepia,
chrome, toy-camera etc.)
 Vizor
Este de trei tipuri:
1. Scena este vizualizată direct, nu
prin lentilele obiectivului (rangefinder);
2. Scena este vizualizată prin lentilele
obiectivului (TTL – through-the-lens).
Este cel mai bun tip de vizor;
3. Vizor electronic (EVF – electronic
viewfinder), care este, de fapt, un
microdisplay de rezoluție excepțională.
Pe unele vizoare este specificat
procentul de acoperire (100% este cel
mai bun) sau magnificarea, alte vizoare
oferă o reglare a dioptriilor, pentru
purtătorii de ochelari.
Autofocus
a) Tipuri de autofocus: Phase-
Detection AF (autofocus prin detecție de
fază – se calculează distanța până la
subiect), Contrast-Detection AF
(autofocus prin detecție de contrast – se
focalizează pe subiectul cu contrast mai
ridicat); Hybrid AF (detecție de fază +
detecție de contrast), Face-Detection AF
(autofocus prin detecția fețelor), Smile-
Detection AF (autofocus prin detecția
zâmbetelor), Touchscreen AF
(autofocus prin atingerea ecranului tactil),
Trap AF (autofocus când subiectul se
află la o anumită distanță).
Abrevieri utilizate pentru autofocus
Brand/Autofocus Single-shot AF
Canon One Shot
Nikon AF-S
Olympus S-AF
Pentax AF.S
Sony AF-S
21
b) Moduri de autofocus: Single-
shot AF (autofocus pe subiect staționar
– util pentru portrete și arhitectură),
Continuous AF (autofocus pe subiect în
mișcare – util pentru sport și wildlife),
Intelligent AF (modul de autofocus se
schimbă automat, în funcție de
deplasarea subiectului – util pentru
instantanee și copii în mișcare), DMF
(autofocus obișnuit + focalizare manuală
de precizie), Manual (ultimele două fiind
utile pentru scenele cu lumină slabă sau
cu contrast scăzut și pentru fotografia
macro).
c) Zone de autofocus: Single-point
AF (autofocus pe o zingură zonă, de
obicei centrală), Multi-point AF
(autofocus pe mai multe zone).
Dotări moderne:
– Monitor LCD rabatabil și tactil;
– buton dedicat pentru bracketing (BRK);
–Wi-Fi (transmiterea wireless a
fotografiilor pe smartphone sau în computer);
–NFC (Near Field Communication:
comunicare între două dispozitive prin
simpla atingere a acestora);
–GPS (înregistrarea locației în
metadatele fotografiei);
–PictBridge (imprimare directă).
Continuous AF Intelligent AF
AI Servo AI Focus
AF-C AF-A
C-AF A-AF
AF.C AF.A
AF-C AF-A
 Tipuri de carduri de memorie
SD (Secure Digital): Cel mai popular
card, fiind utilizat de marea majoritate a
camerelor digitale.
SDHC (Secure Digital High
Capacity): Aceste carduri arată la fel ca
cele SD, dar permit o capacitate de
stocare mai mare. Deși puteți utiliza
carduri SD în camerele digitale care
suportă SDHC, reciproca nu este
întotdeauna adevărată. De asemenea,
dacă vreți să descărcați imaginile în
computer utilizând un cititor de carduri
(card reader), acesta trebuie să fie
compatibil și cu SDHC, nu doar cu SD.
SDXC (Secure Digital Extra
Capacity): Permit o capacitate de
memorare foarte mare (până la 1TB).
MMC (MultiMediaCard): Diferă de SD
ca dimensiuni, dar poate fi citit într-un slot
SD. Reciproca nu este adevărată.
22
MicroSD, MicroSDHC, MicroSDXC:
Dimensiunea este pe sfertul cardurilor
SD, fiind utilizate în camerele digitale de
dimensiuni foarte mici. Dacă cititorul de
carduri nu suportă Micro SD, se poate
utiliza un adaptor special de mărimea
cardului SD, în care se introduce cardul
Micro SD.
CompactFlash: Sunt mari și au
formă pătrată, având capacități diverse,
fiind utilizate în camerele digitale de
dimensiuni mari.
xD-Picture Card: Proiectate de
Fujifilm și Olympus. Sunt mai mici decât
un timbru poștal, dar au capacități de
memorare remarcabile.
Sony Memory Stick: De formă
dreptunghiulară (ca lama gumei de
mestecat), sunt utilizate în camerele
digitale produse de Sony.
 DSLR (Digital Single-Lens Reflex)
DSLR-urile reflectă semnalul ajunge și la un senzor de detectare a
luminos printr-o oglindă rabatabilă și o fazei, aflat sub oglindă. Producătorii
pentaprismă, acesta ajungând la vizorul importanți sunt Canon, Nikon, Pentax,
optic, apoi la senzor, după ridicarea Leica (Germania), Phase One (Dane-
oglinzii. O parte din semnalul luminos marca) și Hasselblad (Suedia).

DSLR-uri
APS-C
2014 Canon EOS 7D II 2014 Nikon D3300
2014 Nikon D5300 2014 Pentax K-S1
2015 Canon EOS 760D (Rebel T6s) 2015 Canon EOS 750D (Rebel T6i)
2015 Nikon D5500 2015 Nikon D7200
2015 Pentax K-3 II 2015 Pentax K-S2
2016 Canon EOS 80D 2016 Nikon D3400
2016 Nikon D5600 2016 Nikon D500
2016 Pentax K-70 2017 Canon EOS 800D
2017 Canon EOS 200D (Rebel SL2) 2017 Canon EOS 77D
2017 Nikon D7500 2017 Pentax KP
2018 Canon EOS 2000D (Rebel T7) 2018 Nikon D3500
2019 Canon EOS 90D 2020 Canon EOS 850D (Rebel T8i)
2021 Pentax K-3 III
Full-Frame
2014 Nikon D750 2014 Nikon D810
2014 Nikon D4S 2015 Canon EOS 5Ds
2015 Canon EOS 5Ds R 2015 Nikon D810A
2016 Canon EOS 5D IV 2016 Canon EOS 1D X II
2016 Nikon D5 2016 Pentax K-1
2017 Canon EOS 6D II 2017 Nikon D850
2018 Pentax K-1 II 2018 Canon EOS R
2019 Canon EOS RP 2019 Canon EOS Ra
2019 Nikon D6 2020 Canon EOS 6D III
2020 Nikon D780 2020 Canon EOS 1D X III
Medium-Format
2014 Hasselblad H5D 50c 2014 Hasselblad H5D 200c
2014 Leica S (Typ 007) 2014 Pentax 645Z
2016 Leica S-E (Typ 006) 2016 Phase One XF 100MP
2016 Hasselblad H6D 50c 2016 Hasselblad H6D 100c
2016 Phase One IQ3 ALPA 100MP 2017 Hasselblad A6D 100c
2018 Hasselblad H6D 400c MS 2018 Phase One iXM 100MP
2018 Phase One iXM 50MP 2020 Leica S3

23
 Pentax KP Canon EOS 6D Mark II

Nikon D850 Pentax K1

Phase One IQ3 ALPA 100MP Hasselblad H6D 400c MS

24
 DSLT (Digital Single-Lens Translucent)
Sony a întrerupt, în 2010, producția de
DSLR-uri în favoarea camerelor DSLT
(Digital Single-Lens Translucent), care au o
oglindă semitransparentă fixă, ce transmite
către senzorul de imagine 70/% din lumina
primită prin obiectiv, iar restul de 30% o
reflectă către un senzor de detectare a fazei,
pentaprisma fiind eliminată. Vizorul este
electronic (EVF).
DSLT-urile dispun de autofocus prin
detectarea fazei full-time, în timpul
înregistrării video, precum și de fotografiere
continuă de până la 12 cadre/s.
Aparatele oferă un stabilizator de
imagine shift-sensor (deplasarea
senzorului) și montură AF. DSLT-urile au
fost înlocuite de mirrorless-uri.

DSLT-uri
APS-C
2015 Sony SLT-A68 2015 Sony SLT-A77 II
Full-Frame
2012 Sony Alpha A99 2016 Sony Alpha A99 II

Sony Alpha 68
Sony Alpha 77 II

Sony Alpha 99 Sony Alpha 99 II

25
 MILC (Mirrorless Interchangeable-Lens Cameras)
Camerele digitale MILC (Mirrorless
Interchangeable-Lens Camera) au
eliminat oglinda și prisma, aducând mai
aproape obiectivul de senzor, eliminând
lag-urile (întârzierele) produse de
mișcarea oglinzii, crescând astfel viteza
de declanșare până la peste 15 cadre/s.
Vizorul este electronic, la fel ca în cazul
DSLT-urilor.
Mirrorless-urile au, față de DSLR-uri,
avantajul dimensiunilor și a greutății
reduse, al manevrabilității și al
zgomotului mecanic minimal, egalându-
le și chiar depășindu-le în performanțe
pe acestea din urmă, constituind viitorul
fotografiei digitale. Este foarte probabil
ca, cu timpul, DSLR-urile să dispară.
MILC-urile au fost, inițial, incluse
greșit în categoria camerelor digitale
compacte, datorită miniaturizării. Și
denumirea a fost disputată în diverse
publicații de specialitate: MILC
(Mirrorless Interchangeable-Lens
Camera), EVIL (Electronic Viewfinder
Interchangeable-Lens), Mirrorless CSC
(Compact System Camera) sau, mai
simplu, mirrorless, care, se pare că a
devenit denumirea tradițională. Mirror-
less-urile cu obiectiv fix se numesc
LSCC (Large Senzor Compact Camera).

MILC-uri
1 CX
2014 Nikon 1 J4 2014 Nikon 1 S2
2014 Nikon 1 V3 2014 Samsung NX Mini
2015 Nikon 1 J5
4/3
2014 Olympus OM-D E-M10 2014 Olympus PEN E-PL7
2014 Panasonic Lumix GM5 2014 Panasonic Lumix GH4
2015 Olympus OM-D E-M5 II 2015 Olympus OM-D E-M10 II
2015 Panasonic Lumix GF7 2015 Panasonic Lumix G7
2015 Panasonic Lumix GX8 2016 Olympus PEN E-PL8
2016 Olympus PEN F* 2016 Olympus OM-D E-M1 II
2016 Panasonic Lumix GX85 2016 Panasonic Lumix GF8
2016 Panasonic Lumix G85 2017 Olympus OM-D E-M10 III
2017 Panasonic Lumix GH5 2017 Panasonic Lumix G9
2017 Panasonic Lumix G850 (GF9) 2017 Panasonic Lumix G800
2018 Panasonic Lumix GH5S 2018 Olympus PEN E-PL9
2018 Panasonic Lumix GX9 2019 Olympus OM-D E-M1X
2019 Panasonic Lumix G85 2019 Olympus OM-D E-M5 III
2019 Olympus OM-D E-M1 III 2020 Panasonic Lumix G100
2020 Olympus OM-D E-M10 IV 2020 Panasonic Lumix DC-BGH1
2021 Panasonic Lumix GH5 II 2021 Olympus PEN E-P7

26
 Nikon 1 J5
Samsung NX Mini

Olympus OM-D E-M1 II Panasonic Lumix GH5S

APS-C
2014 Fujifilm X-T1 2014 Leica T (Typ 701)
2014 Samsung NX3000 2014 Samsung NX30
2014 Samsung NX1 2014 Sony A 5000
2014 Sony A 5100 2014 Sony A 6000
2015 Canon EOS M3 2015 Canon EOS M10
2015 Fujifilm X-A2 2015 Fujifilm X-T1 IR
2015 Fujifilm X-T10 2015 Samsung NX500
2016 Canon EOS M5 2016 Fujifilm X-A3
2016 Fujifilm X-A10 2016 Fujifilm X-T2
2016 Fujifilm X-E2S 2016 Fujifilm X-Pro2
2016 Leica TL 2016 Sony A 6300
2016 Sony A 6500 2017 Canon EOS M6
2017 Canon EOS M100 2017 Fujifilm X-E3
2017 Fujifilm X-T20 2017 Leica CL
2017 Leica TL2 2018 Fujifilm X-A5
2018 Fujifilm X-H1 2018 Canon EOS M50
2018 Fujifilm X-T100 2018 Fujifilm X-T3
2019 Sony A 6400 2019 Fujifilm X-T30
2019 Canon EOS M6 II 2019 Sony A 6100
2019 Sony A 6600 2019 Fujifilm X-A7
2019 Canon EOS M200 2019 Fujifilm X-Pro3
2020 Fujifilm X-T200 2020 Fujifilm X-T4
2020 Canon EOS M50 Mark II 2021 Fujifilm X-E4
2021 Nikon Z fc

27
 Canon EOS M6 Leica TL2

Samsung NX1 Sony Alpha 6500

Full-Frame
2014 Sony A7 II 2014 Sony A7S
2015 Leica M (Typ 262) 2015 Leica SL (Typ 601)
2015 Sony A7R II 2015 Sony A7S II
2016 Leica M-D (Typ 262) 2017 Leica M10
2017 Sony A7R III 2017 Sony A9
2018 Sony A7 III 2018 Leica M10-P
2018 Nikon Z6 2018 Nikon Z7
2018 Canon EOS R 2018 Leica M10-D
2019 Panasonic Lumix DC-S1 2019 Panasonic Lumix DC-S1R
2019 Canon EOS RP 2019 Panasonic S1H
2019 Sigma fp 2019 Sony A9 II
2019 Leica SL2 2019 Sony A7R IV
2020 Canon EOS R5 2020 Canon EOS R6
2020 Nikon Z5 2020 Leica M10-R
2020 Sony A7S III 2020 Panasonic Lumix DC-S5
2020 Sony A7C 2020 Nikon Z6 II
2020 Nikon Z7 II 2020 LEICA SL2-S
2021 Sony A1 2021 Sigma fp L
2021 Sony A7R III A 2021 Sony A7R IV A
2021 Canon EOS R3 2021 Nikon Z9
Medium-Format
2016 Fujifilm GFX 50S 2016 Hasselblad X1D
2018 Fujifilm GFX 50R 2019 Fujifilm GFX 100
2019 Hasselblad X1D II 50C 2021 Fujifilm GFX 100S

Sony Alpha 9 II Hasselblad X1D

28
 LSCC-uri
1in
2014 Canon Powershot G7x 2014 Panasonic FZ1000
2014 Sony DSC-RX100 III 2015 Canon Powershot G3x
2015 Canon Powershot G5x 2015 Canon Powershot G9x
2015 Sony DSC-RX10 II 2015 Sony DSC-RX100 IV
2015 Canon XC10 2016 Canon Powershot G7x II
2016 Nikon DL18-50 2016 Nikon DL24-85
2016 Nikon DL24-500 2016 Panasonic ZS100
2016 Panasonic LX10 2016 Panasonic FZ2500
2016 Sony DSC-RX10 III 2017 Canon Powershot G9x II
2017 Sony DSC-RX10 IV 2018 Panasonic ZS200/TZ200
2018 Sony DSC-RX100 VI 2018 Leica C-Lux
2019 Canon Powershot G7x III 2019 Leica V-Lux 5
2019 Sony DSC-RX100 VII 2020 Sony ZV-1
1.5in
2014 Canon Powershot G1x II
4/3
2014 Leica D-LUX (Typ 109) 2014 Panasonic LX100
2018 Panasonic LX100II (LX100M2) 2018 Leica D-LUX 7
APS-C
2014 Fujifilm X100T 2014 Sigma DP2 Quattro
2015 Ricoh GR II 2016 Fujifilm X70
2016 Leica X-U (Type 113) 2017 Canon Powershot G1x III
2018 Fujifilm XF10 2019 Ricoh GR III
2020 Fujifilm X100V
Full-Frame
2015 Leica Q (Typ 116) 2015 Sony DSC-RX1R II
2018 Zeis ZX1 2018 Leica Q-P
2019 Leica Q2 2020 Leica Q2 Monochrom

Leica Q (Typ 116) Sony DSC-RX1R II

29
 Facilități introduse de mirrorless-uri
Mai multe reviste de specialitate au
declarat anul 2014 ca fiind anul decesului
DSLR-urilor. Mirrorless-urile au introdus o
multitudine de facilități, cu care DSLR-urile
nu mai pot ține pasul. Iată care sunt cele mai
importante dintre acestea:
• Filmarea 4K (3840x2160) a devenit
deja un standard, unele mirrorles-uri fiind
capabile să filmeze cinema 4K (4096x2160)
sau chiar 8K (7680x4320). Există
mirrorless-uri care permit atât fotografierea,
cât și filmarea 3D.
• Majoritatea mirrorless-urilor sunt dotate
cu Wi-Fi, putând transfera rapid date către
un smartphone sau o tabletă, iar, prin
intermediul unor softuri specializate, există
posibilitatea de a fi comandate de la distanță
cu ajutorul acestor dispozitive. Prin NFC
(Near Field Communication), două
echipamente pot comunica prin simplă
atingere între ele. Aparatele cu GPS
încorporat permit introducerea locației de
fotografiere în EXIF-ul imaginii.
• Vizorul electronic (electronic
viewfinder - EVF) are o rată de refresh de
sute de cadre pe secundă și o rezoluție de
2 până la 9 milioane de puncte, egalând în
claritate vizorul optic al DSLR-urilor. În plus,
permite afișarea histogramei în timp real,
avertizarea la subexpunere și supra-
expunere, precum și a celorlalți
Panasonic Lumix DMC-GH4 filmează 4K
30
parametri (diafragmă, timp de expunere,
ISO etc.). Mirrorless-urile de ultimă
generație activează vizorul electronic
doar la apropierea ochiului de acesta,
oprind, în același timp, afișarea pe
monitor, prelungind astfel durata de
funcționare a bateriei.
• Fujifilm X100T utilizează un vizor
hibrid (electronic rangefinder – OVF + EVF).
Vizorul electronic corectează eroarea de
paralaxă a vizorului optic și afișează în colțul
din dreapta jos o imagine mărită a zonei
focalizate.
• Tehnologia LCD (Liquid Crystal Display)
a monitoarelor începe să fie înlocuită cu
OLED (Organic Light-Emitting Diode) sau
AMOLED (Activ-Matrix Organic Light-
Emitting Diode), permițând rezoluții
excepționale (peste 2 milioane de puncte),
iar rabatibilitatea acestora permite
fotografierea și filmarea din poziții greu
accesibile. În plus, unele monitoare sunt
tactile (touchscreens), permițând accesarea
funcțiilor direct de pe monitor (la mirroless-
urile miniaturizate) sau foca-lizarea
instantanee pe o anumită zonă din cadru.
Panasonic Lumix GM5 permite chiar
observarea efectelor focalizării prin vizorul
electronic, în timp ce degetul atinge ecranul
tactil.
Samsung NX300 fotografiază 3D
 • Unele mirrorless-uri au introdus
funcționarea în silent mode (mod silențios),
în care obturatorul mecanic este complet
dezactivat, utilizând doar senzorul pentru
reglarea timpului de expunere.
• Mirrorless-urile de top au atins viteze
de 10-15 fps (frames-per-second), în
condiții de focalizare continuă și chiar de
60fps, dacă focalizarea se realizează
doar pe primul cadru.
• Prin introducerea unor adaptoare
speciale, mirrorless-urile pot utiliza
obiectivele dedicate anterior DSLR-urilor.
În același timp, numărul obiectivelor
dedicate mirrorless-urilor a crescut în
mod exploziv.
• Deși, la început, mirrorless-urile
realizau focalizarea prin contrast detection
(detecția contrastului), care era mai lentă,
din ce în ce mai multe mirrorless-uri de top
Nikon 1 J3 fotografiază cu 60fps
• Sensibilitatea ISO 51200 a devenit
deja un standard, Sony A7S II atingând o
sensibilitate nativă incredibilă de 102400,
permiţând fotografierea sub lună plină la
fel ca sub lumina solară.
• Multe mirrrorless-uri cu sensibilitate
ridicată nu mai au bliţ integrat, deoarece
nu mai este necesară prezenţa acestuia.
• Unele mirrorless-uri au aspect
profesional (DSLR-like), iar altele au un
design retro, pentru nostalgici, ca pe
31
au introdus focalizarea hibridă contrast
detection + phase detection (detecția
contrastului + detecția fazei), realizând o
focalizare aproape instantanee în orice
condiții. Numărul punctelor de focalizare
este impresionant. Sony Alpha 6500 are
425 de puncte de focalizare prin phase-
detection.
• Focalizarea automată poate fi
combinată cu focalizarea manuală,
prin mărirea zonei focalizate, într-un
cadru separat, peste cadrul general,
permițând o punere la punct de cea mai
mare precizie.
• Senzorii mirrorless-urilor au
dimensiuni diverse, de la Nikon 1
(13,2x8,8mm), 4/3 (17,3x13mm), Foveon
(20,7x13,8mm), APS-C (23,6x15,7mm),
până la full-frame (36x24mm) și
medium-format (50,7 x 39mm).
Sony A7 are senzor full-frame
vremea aparatelor cu film fotografic, dar
dimensiunile și greutatea acestora
sunt mult sub ale DSLR-urilor cu
aceleași performanțe, oferind o mai
mare portabilitate.
• Există mirrorless-uri weather-
resistant (rezistente la praf și precipitații)
și chiar submersibile (Nikon 1 AW1
permite utilizarea aparatului până la 15m
adâncime).
 Sony A7S II are un ISO maxim de 409600
• Multe mirrorless-uri au eliminat
filtrele anti-aliasing și low-pass,
permițând obținerea unor imagini de o
claritate excepțională și cu detalii extrem
de fine.
• Pe mirrorless-urile profesionale
există comutatoare rotative pentru
reglarea manuală a diafragmei, timpului
de expunere, sensibilității ISO și
compensării expunerii sau chiar butoane
de tip Fn (Function name) sau Cn
(Custom), care pot fi programate să
îndeplinească anumite funcții.
• Unele obiective permit reglarea
diafragmei printr-un inel rotativ, oferind
un mod de lucru foarte intuitiv. În plus,
efectele profunzimii de câmp pot fi
vizualizate instantaneu în viewfinder sau
pe monitor.
• Filtrele speciale, ca Partial Colour,
permit obținerea unor efecte
impresionante direct din cameră, fără a
mai fi necesară editarea ulterioară a
imaginilor. De asemenea, controlul
zonelor supraexpuse sau subexpuse
se poate realiza în aceeași manieră.
32
Sony A3000 – primul mirrorless DSLR-like
• Unele mirrorless-uri permit realizarea
expunerii multiple și a fotografiei HDR
direct din cameră, eliminând necesitatea
unor softuri specializate de prelucrare.
Mirrorless-urile de la Olympus permit
modurile Live Bulb și Live Composite,
iar Canon Powershot G7x modurile Star
și Star Portrait (două fotografii ale
subiectului, combinate cu o fotografie
a cerului).
• Modul Panorama permite obținerea
panoramelor în mod automat, fiind
suficientă deplasarea camerei, cu o
anumită viteză, în direcția dorită.
• Există mirrorless-uri cu stabilizare
internă pe 5 axe (Olympus OM-M E-M1,
EM5 și E-M5II sau Sony A7 II – primul
full-frame din lume cu astfel de
stabilizare). Stabilizarea se realizează
prin deplasarea senzorului, spre
deosebire de stabilizarea optică, obținută
prin deplasarea lentilelor din obiectiv.
• Pentru mirrorless-urile care nu au
vizor electronic încorporat, se poate atașa
un vizor electronic extern, pe patina
blițului.
 Reguli de compoziție
Regula treimilor vă ajută să evitaţi Spirala lui Fibonacci Imaginea captează
încadrarea subiectului în centrul cadrului, atenția observatorului, dacă are curbe largi
obţinând astfel fotografii cu o care plimbă privirea prin cadru.
perspectivă mult mai interesantă.
Folosind regula treimilor puteţi împărţi
cadrul în 9 casete de dimensiuni egale,
încadrând subiectul chiar la intersecţiile
liniilor.
Liniile de ghidare pot fi afișate pe
display-ul DSLR-ului cu ajutorul funcției
Live View sau, prin selectarea unei
simple opțiuni, pe display-ul majorității
aparatelor digitale. Spațiul liber în direcția mișcării face
ca imaginea să capete dinamism (un

Regula treimilor este o variantă

simplificată a secțiunii de aur, care a
fost utilizată, încă din antichitate, în artă
și arhitectură. Pentru a obține secțiunea
de aur, raportul dintre dreptunghiul cel
mai mic și dreptunghiul cel mai mare
trebuie să fie egal cu raportul dintre
dreptunghiul cel mai mare și întreaga
imagine, subiectele de interes fiind
plasate în cele patru puncte. Raportul
este de aproximativ 1/1,618.
copil care aleargă spre dreapta va fi
încadrat pe linia verticală din stânga a
caroiajului, cele două treimi din dreapta
rămânând libere).
Liniile drepte sau curbe (scări,
balustrade, străzi, tuneluri etc.) trebuie
poziționate pe diagonala ascendentă.

33
 Detaliile realizate prin apropierea de Structurile și formele pot fi evidențiate
subiect (fizică sau optică) pot oferi schimbând perspectiva și distanța focală
rezultate impresionante (zâmbetul (de exemplu pentru o clădire mare se
bunicii, roua de pe flori etc.). utilizează o focală mai scurtă).
Ramele naturale (crengi, uși, ferestre, Simetria devine uneori singurul
oglinzi etc.) accentuează subiectul instrument de explicare a scenei (de
principal. exemplu fotografiile de arhitectură).
Prezența mai multor subiecte în cadru
nu este de dorit. La portretele în natură se
utilizează diafragma deschisă, pentru ca
fundalul să fie neclar, iar la fotografiile
macro se poate plasa subiectul în colțul
din stânga jos pe fundalul cerului.
Cadrele verticale au un impact vizual

Nivelul punctului de stație poate

oferi perspective inedite (la mare
înălțime, în genunchi, la nivelul solului,
culcat cu fața în sus etc.)
Obiectele în prim-plan fac ca
imaginea să capete adâncime (pietre,
plante, flori, bușteni, oameni, care vor
părea mai mari dacă se folosește o
focală scurtă și se închide diafragma).

mai mare (portrete), iar cele orizontale

subliniază adâncimea și spațialitatea
(peisaje), dar această regulă poate fi
încălcată de un fotograf profesionist.

Nic Zărnescu (Facebook)

34
 Fotografia macro
Timp de expunere
Insecte: maxim 1/250 (insectele se
mişcă foarte rapid).
Obiecte (în spațiu închis): orice timp de
expunere, ISO ‒ valori cât mai mici.
Diafragmă
Flori, fructe, insecte: f/1.4 ‒ f/2.8 ‒ f/4
(câmp de profunzime redus, fundal
neclar).
Obiecte: f/11 ‒ f/16 ‒ f/32 (încadrare
subiect întreg în zona de focus, detalii
foarte clare, lărgirea profunzimii de
câmp, timp de expunere mai mare,
mărire ISO pentru timp de expunere
mai mic și imagini clare).
ISO
Se modifică în funcţie de lumina
disponibilă (de preferat ISO100‒400).
Accesorii
• Minitrepied sau săculeț neelastic
umplut cu fasole sau orez (pentru a
obține fotografii nemișcate);
• Obiectiv macro (50‒60mm, 90‒
105mm sau 150‒200mm) cu sistem de
focalizare internă (ajută autofocusul
aparatului);
• Burduf macro (mărește distanţa de la
senzor la obiectiv, scăzând distanţa de
focalizare; se pune între aparat și obiectiv);
• Filtre de densitate neutră (reduc
cantitatea de lumină ajunsă la senzor);
• Lentile close-up (apropiere de
subiect ‒ scumpe; se înșurubează pe
obiectiv; unitatea de măsură este
dioptria ‒ de la +1 la +4 dioptrii);
• Bliț extern, eventual circular temporizată (2sec, 5 sec sau10 sec);
(compensează lumina soarelui sau
luminile din studio);
• Inele pentru blițuri (lumină uniformă);
35
Distanță focală
Obiectiv cu focală lungă (peste
55mm): subiect clar, fundal neclar,
raport de mărire scăzut.
Obiectiv cu focala scurtă (18‒35mm):
subiect și fundal clare, raport de mărire
ridicat.
Distanță de focalizare
Observație: Modul Macro apare pe
camerele digitale simbolizat cu o floare,
permițând o distanță de focalizare
foarte redusă.
Balans de alb
Se reglează în funcție de tipul luminii
ambientale, dar se poate utiliza un
balans de alb diferit pentru a intensifica
anumite elemente de culoare.
• Cutie fotografică (pusă în direcţia
luminii soarelui);
• Spațiu cu fundal monocolor;
• Surse de lumină (lanterne, veioze,
reflectoare de putere redusă, lămpi cu
halogen sau cu led-uri etc.);
• Surse de difuzie (externe sau
montate în jurul obiectivului);
• Reflectoare solare (albe sau argintii)
sau absorbante ale luminii („negre”);
• Filtre de polarizare (reduc reflexiile și
saturează culorile când lumina solară e
prea puternică);
• Declanșator extern (cablu, wireless,
smartphone) sau declanșare
• Obiectiv întors + inel inversor
(focalizare manuală prin ajustarea
distanței față de subiect, sistemul de
autofocus este indisponibil);
 Recomandări
• Lumină naturală: Verificați expunerea
vizual şi nu în funcţie de exponometru, din
cauza faptului că uneori umbrele şi razele
puternice vor determina o subex-
punere/supraexpunere a fotografiilor. Dacă
doriţi să supraexpuneţi, histograma vă
poate ajuta foarte mult. Expunerea poate fi
mărită până în momentul în care tonurile
încep a se deplasa spre dreapta axei.
• O putere de mărire (magnificare)
mare implică utilizarea trepiedului,
pentru a evita fotografiile mișcate.
• Plasați subiectul după regula
treimilor, pentru a nu obține o fotografie
monotonă.
• Efectele luminoase se pot obține cu
ajutorul blendelor sau „negru”-lui, dar și
ulterior, în Photoshop.
• La DSLR-uri utilizați funcția de
ridicare preliminară a oglinzii, pentru ca
bascularea acesteia să nu influențeze
claritatea imaginii.
• Dacă fotografiați o floare în aer liber,
cu diafragmă închisă, țineți cont și de
influența vântului, deoarece un timp de
expunere mare poate duce la obținerea
unei fotografii mișcate. O soluție ar fi să
creșteți valoarea ISO.
• Verificați claritatea imaginii imediat
după obținerea acesteia. Dacă
autofocusul vă creează probleme, utilizați
focalizarea manuală.
• Pentru a evita úmbrele prea puternice,
faceți fotografiile macro dimineața sau
după-amiaza. Dacă fotografiați la ora
prânzului, utilizați blende pentru a reflecta
lumina și a elimina umbrele.
• Fotografierea bijuteriilor se face prin
iluminare direcționată și punctuală,
pentru redarea realistă a culorilor.
• Evitați utilizarea blițului încorporat
(iluminare neuniformă la distanțe mici)
sau utilizați un bliț circular special pentru
macro.
36
TRUC
Se pot utiliza și obiective standard
(35‒70mm) sau teleobiective cu
funcție macro (135‒200mm), folosind
o diafragmă deschisă, subiectul fiind
evidențiat, iar fundalul neclar.
Utilizați un fundal negru pentru flori,
fructe și insecte și unul alb sau de culoare
deschisă pentru obiecte. Întindeți cremă
de mâini pe frunze și pulverizați câteva
picături de apă pe flori și pe fundal pentru
a spori efectul. Focalizați pe picătura cea
mai mare și înclinați aparatul pentru
efecte deosebite.
• Faceți zoom pe floarea, fructul sau
felia de fruct până când subiectul iese
din cadru, pentru a surprinde detalii
neobișnuite (artă abstractă). Iluminați
subiectul pe sub acesta, pentru a
spori efectele.
TRUC
Pentru a improviza un mic studio,
utilizând lumina naturală, procedați în
felul următor. Plasați o masă în fața
ușii deschise și acoperiți-o cu o coală
albă, arcuită la 90o, pentru a asigura și
fundalul.
Este bine ca lumina să vină dinspre
nord, fundalul fiind plasat în partea de
sud a mesei. Poziționați obiectul în
centrul mesei. Fixați camera pe
trepied și utilizați o bucată mare de
carton alb sau o bucată de carton gros
acoperit cu o folie de aluminiu pentru
a compensa úmbrele nedorite.
Setați balansul pe cloudy (noros), iar
declanșarea temporizată la 5 sau 10
secunde și așteptați captarea cadrului.
 Fotografia portret
Timp de expunere
1/250 (sportivi și copii în mișcare),
1/60‒ 1/80 (portrete cu bliț de umplere),
1/30 (portrete cu bliț slow-synchro),
1/4 (portrete de interior cu lumină
naturală).
Diafragmă
F/1.4‒f/1.7 (portrete normale, asi-
gură fundal neclar), f/4 (copii în
mișcare și portrete cu bliț de
umplere), f/5.6‒f/8 (sportivi, cupluri),
f/11 (fotografii de grup).
ISO
50‒80, maxim 200 (se evită apariția
zgomotului de imagine).
Distanță focală
Planuri generale: obiective angulare
(28‒35 mm), cu axa de fotografiere
orizontală, pentru a nu produce
deformări accentuate. Vizarea se face
de la mijlocul înălțimii personajelor.
Efectele utilizării distanțelor focale
scurte: dispunerea în adâncime a
planurilor subiectului, micșorarea
accentuată a elementelor subiectului pe
măsura situării lor în adâncime și
micșorarea înălțimilor pe măsura
dispunerii în lateral.
Planul întreg și planul american:
obiective cu distanța focală de 50‒
85mm. Odată cu mărirea distanței
focale,
37
deformările de imagine se diminuează
și se pot încerca unghiuri „subiective”,
fără a se obține imagini grotești.
Planul bust: axa ușor în racursi,
pentru a se sublinia importanța
subiectului (obiectiv 85‒105 mm). În
același scop, poziția subiectului va fi „pe
trei sferturi”, cu privirea îndreptată ușor
deasupra aparatului. Pentru izolarea
subiectului față de fundal, se deschide
diafragma, micșorându-se câmpul de
claritate.
Portret-cap: obiectiv cu unghiul de
cuprindere de max. 200 (distanțe focale
de 50‒135 mm), pentru a nu deforma
profilul feței personajului. Vizarea se
face la nivelul ochilor subiectului,
claritatea fiind stabilită pentru acest
element al imaginii. Se va evidenția
expresia feței prin claritate (cu
obiectivul complet deschis), conturul
figurii rezultând ușor neclar.
Distanța de focalizare
Se modifică în funcție de tipul de portret.
Balans de alb
Automat: în exterior sau dacă se
memorează imaginea în format RAW.
Manual: se fotografiază o coală de
hârtie albă pe care cade lumina
ambientală (portrete de interior sau dacă
se memorează imaginea în format JPEG).
 Planuri de încadrare a personajelor
Plan general: persoana este redată Plan detaliu: reprezintă numai o
împreună cu decorul în care se află. parte a capului, cea mai expresivă și cea
Plan întreg (plan ansamblu): mai reprezentativă.
persoana este redată în întregime, Portret din față: subiectul este în
restrângând la minim elementele de decor. relație directă cu observatorul-fotograf,
Plan american: persoana este față în față, adresându-i-se prin expresie
redată de la jumătatea gambei (puțin mai și privire.
jos de genunchi), cu foarte puțin spațiu Portret pe trei sferturi: subiectul,
liber deasupra capului. care deși nu ignoră existența
Plan bust: subiectul apare în observatorului-fotograf, are pentru
imagine de la limita de jos a pieptului moment atenția ațintită în altă parte (30o
până deasupra capului, elementele de față de axa aparat-subiect).
fundal fiind neclare. Portret din profil: subiectul este
Portret-cap (plan apropiat): apare prezentat cu fața și privirea îndreptate pe
numai capul persoanei (umerii mai rar), o direcție perpendiculară față de axa
elementele de fundal fiind neclare. aparatului de fotografiat.

Accesorii
• Trepied și reflectoare (portrete de principală (30‒45o stânga față de axul
interior executate într-o cameră obișnuită, subiect-cameră), lumina de modelare
dar și pentru portrete în exterior). (75‒90o dreapta față de lumina
• În studiourile improvizate se pot principală), lumina de contur (în
utiliza blende reflectoare aurii (lumină spatele subiectului, în opoziție cu lumina
foarte caldă), difuzoare de lumină și principală) și lumina de fundal
umbrele foto. (îndreptată spre fundalul din spatele
• Beauty Dish (redă o lumină moale, subiectului, aproximativ pe aceeași
care se mulează foarte bine pe direcție cu lumina principală). Direcțiile
trăsăturile faciale. celor patru surse de lumină se schimbă
• Soft Screen (lumină cât mai pentru portretul semiprofil (ușor stânga
uniformă). sau dreapta) și pentru potretul profil
• Exponometru (pentru a măsura (subiectul privește spre stânga,
lumina ambientală sau a blițului). simbolizând trecutul ‒ pentru persoa-
• Pentru portretul din față, în nele vârstnice sau spre dreapta,
studiourile profesionale se utilizează simbolizând viitorul ‒ pentru persoanele
patru surse de lumină: lumina tinere).

38
 Recomandări
• Dacă faceți un portret în exterior,
poziționați modelul cu soarele în spate,
pentru a crea efecte luminoase în jurul
părului și umerilor. Utilizați blițul de
umplere, pentru ca subiectul să nu
apară subexpus (1/60 cu f/4). Nu stați
prea departe de model, pentru ca blițul
de umplere să aibă efectul dorit.
Subiectul poate fi poziționat și la umbra
unui copac.
• Rugați modelul să se întoarcă
jumătate spre dreapta sau spre stânga și
fotografiați mai multe cadre, pentru a-l
alege mai târziu pe cel mai reușit.
• Încercați și unghiuri de fotografiere
ușor superioare sau ușor inferioare.
Dacă exagerați cu aceste unghiuri, veți
obține portrete caricaturizate.
• Dacă fotografiați un sportiv care duce
flacăra olimpică, utilizați un unghi inferior, eliminarea acestora activați blițul de
utilizând cerul drept fundal și blițul de
umplere (1/250 cu f/5.6).
TRUC
Dacă faceți un portret în interior,
evitați utilizarea blițului, folosindu-vă
doar de lumina naturală (o fereastră
sau o ușă deschise și două reflectoare
ale luminii, poziționate în ambele părți
ale subiectului), de un timp de
expunere lung (1/4 cu f/2.5, ISO 50-80
sau maxim 200) și de un trepied.
Puteți utiliza și o ușoară
supraexpunere (+1EV) sau puteți
ajusta balansul de alb. Fundalul
trebuie să fie monocolor, de preferat
negru. Experimentați până obțineți
rezultatul dorit. Dacă totuși lumina
naturală este slabă și sunteți forțați să
utilizați blițul, alegeți modul slow-
syncro al acestuia și 1/30 cu f/2.5,
pentru a păstra ambianța camerei.
39
TRUC
Dacă vreți să fotografiați, de exemplu,
o mamă cu cei doi copii ai săi, utilizați
compoziția triunghiulară (mama în mijloc
și copiii în lateral), plasându-i în fața unui
copac cu frunziș bogat și utilizând blițul
de umplere (1/80 cu f/5.6). Aranjați-le
mai întâi ținuta vestimentară, apoi faceți
cel puțin cinci cadre, deoarece copiii pot
întoarce capetele, pot clipi din ochi sau
pot zâmbi forțat, stricând fotografiile.
• Evitați umbrele laterale pe fețele
modelului, mai ales în cazul persoanelor
de sex feminin, deoarece accentuează
imperfecțiunile feței. Utilizați-le doar
pentru efecte speciale. Pentru
umplere.
• Deși regulile clasice de fotografiere
spun că trebuie să aveți tot timpul
soarele în spate, evitați să țineți prea
mult modelul cu ochii în soare, datorită
grimaselor nedorite ale acestuia, care
pot strica fotografia.
• Evitați fundalurile aglomerate (culori
deschise, modele lineare sau peisaje
haotice), deoarece distrag atenția de la
subiectul principal. Fundalurile trebuie
să fie neclare (focalizare exact pe
subiect), pentru a-l pune și mai mult în
evidență. Îndepărtați subiectul de fundal,
pentru a-l evidenția mai pronunțat.
• Utilizați blițul (1/60 cu f/2.5) la inten-
sitate maximă doar pentru petreceri sau
alte activități de interior. Modurile
automate ale camerelor automate aleg,
de obicei, în aceste situații, un ISO mare
(peste 400), care duce, implicit, la un
zgomot de imagine la fel de mare.
 TRUC
Dacă veți utiliza blițul, portretul va fi
aspru, cu contraste puternice și umbre
nedorite, deoarece fundalul este slab
luminat, ceea ce nu avantajează deloc
persoanele de sex feminin.
O intensitate mai redusă a bilțului și
îndepărtarea subiectului de fundal vă
pot ajuta să eliminați umbrele, să
obțineți un fundal neclar și să evitați
efectul de ochi roșii. Puteți atenua
efectele blițului și cu o coală albă de
hârtie, plasată în fața acestuia.
Fotografiați cu aparatul în poziție
orizontală, pentru a evita apariția
umbrelor laterale neplăcute. Dacă
utilizați un bliț extern, orientați-l spre
tavan, obținând astfel o lumină mai
moale.
• Portretele de noapte se execută
utilizând un timp lung de expunere
(trepied) și modul slow synchro al blițului
(fundal luminos și evitarea efectului de
ochi roșii).
• Pentru a fotografia copiii, care sunt
foarte dinamici, îngenunchiați, cobo-
rându-vă la nivelul acestora. Utilizați un
timp scurt de expunere (1/250 cu f/4) și
blocarea focalizării (focus lock).
Înarmați-vă cu foarte multă răbdare și,
până la urmă, veți obține rezultatul dorit.
Portretul întreg al unui copil pe stradă,
așezat pe caldarâm, după ploaie, poate
constitui o imagine deosebită.
• Un portret-cap, aflat în fața geamului
ud, este, de asemenea, impresionant.
Puteți seta și balansul de alb pe cloudy
(noros), pentru a obține tonuri mai
naturale ale pielii.
• Pentru portretele de călătorie, mai
întâi fotografiați subiectul în fața clădirii
care vă interesează (1/500 cu f/4.7), apoi
subiectul împreună cu un element de
arhitectură semnificativ al acesteia.
40
TRUC
Nu se recomandă îmbrăcămin-
tea cu mult alb sau negru, cu
dungi, pătrățele sau culori diverse
și țipătoare.
Culoarea roșie atrage cel mai mult
atenția, dar nu utilizată în exces.
Puteți fotografia modelul cu
hainele fluturând în vânt.
• Dacă fotografiați pe lumină puternică,
ar trebui să setați parametrii Sharpness
și Contrast pe valori neutre.
• Efectele de vignetare se pot evita
lăsând mai mult spațiu în jurul
subiectului și decupând ulterior marginile
vignetate. Dacă se dorește obținerea
TRUC
Înainte de a face un portret în studio,
efectuați machiajul persoanei respective
(rimel, luciu de buze, pudră etc.) Fiți atenți
la detalii (coafură, îmbrăcăminte, poziția
corectă, fundal etc.)
Colaborați în permanență cu
fotomodelul și creați o atmosferă
destinsă, relaxantă.
Poziționați modelul cu umerii ușor
într-o parte și cu privirea relaxată
îndreptată în sus spre cameră (se evită
bărbia dublă, iar ochii par mai mari), la
2-3 metri de fundal, pentru a evita
reflexiile nedorite.
Nu încadrați sau nu decupați imaginea
în dreptul coatelor, a genunchilor sau a
încheieturilor de la mână.
Pentru planul bust poziția aparatului
foto este la nivelul pieptului, iar pentru
portretul-cap la nivelul ochilor.
Focalizați întotdeauna pe ochii
personajului. Dacă ochii sunt clari,
neclaritatea din restul portretului este
normală.

TRUC
Dacă fotografiați grupuri, evitați
plasarea capetelor în linie dreaptă,
utilizând scăunele, băncuțe sau
bazându-vă pe înălțimile diferite ale
membrilor grupului.
Aceștia trebuie să stea cât mai
aproape unul de celălalt. Fiți atenți la
detalii (cravate, păr, gulere).
Eventual urcați-vă pe un scaun sau
ridicați camera deasupra capului
pentru o fotografie ușor în plonjeu.
Diafragma f/8 este cea mai indicată,
deoarece asigură și o ușoară
neclaritate a fundalului.
Fotografiați mai multe cadre,
deoarece membrii grupului se pot
mișca sau pot avea expresii nedorite
ale feței.
Puteți utiliza fotografierea în rafală
(burst) și funcția de detectare a clipirii
(blink detection), pentru a obține mai
multe cadre, din care să-l puteți alege
pe cel mai reușit.
Nic Zărnescu (Facebook)
41
efectului de vignetare (mai ales la
fotografiile alb-negru), acesta se poate
adăuga ulterior în Photoshop.
• Un efect deosebit se poate obține
plasând subiectul în cadrul unei uși
deschise și expunând în funcție de
lumina din exterior (persoana va apărea
subexpusă, doar conturată).
• Pentru fotografiile bebelușilor utilizați
lumina naturală și asigurați o
temperatură acceptabilă, o lenjerie de
pat neagră sau albă, perne sau o blăniță
moale și confortabilă. Nu uitați să
includeți și părinții în fotografii. Utilizați
focale lungi (mai mari de 70mm) pentru
a evita distorsiunile.
• Fotografii de efect:
–bebelușul ținut în palmă,
–comparație între pumnul tatălui și al
bebelușului,
–comparație între palmele tatălui și
picioarele bebelușului.
TRUC
Transformarea fotografiilor color în
alb-negru se face utilizând Desaturate
în Photoshop, conservându-se astfel
detaliile. Evitați funcția B/W (alb-
negru) a aparatului.
 Fotografia de eveniment
Timp de expunere
1/250–1/60), în aer liber; 1/60–1/15)
în interior.
Diafragmă
Deschisă (f/1.4–f/4) – portrete cu
fundal neclar; închisă (f/11) – cununie
civilă sau ceremonie religioasă.
Balans de alb
Automat – exterior, manual – interior.
Accesorii
• Bliț extern (pivotat pe verticală și pe bateria aparatului, deoarece are
orizontală – lumină moale, indirectă).
• Lampă cu 64–128 de leduri, cu lumină
continuă, având intensitatea reglabilă
(scade ISO de 4 ori, nu consumă din
Recomandări
• Utilizați mirrorless, DSLT sau DSRL,
chiar Entry Level (sensibilitate sporită la
lumina din interior).
• Dacă sunteți constrânși să utilizați
blițul, utilizați unul extern sau evitați ca
persoanele să privească direct spre
bliț, deoarece la lumină slabă pupilele
se dilată și apare ochii roșii.
• Ceremonia religioasă: focală scurtă
(28–35mm, unghi de cuprindere mare),
diafragmă închisă (f/8 – f/16), combi-
nație bliț și lumină naturală, timp de
expunere mai lung.
Nunți și
Fotografii de efect în interior
• Mireasa în stânga, mirele în
dreapta, obiect de separare între ei.
• Pahar, ceașcă sau flori în prim-plan
neclar, mireasa sau mirele în planul
secundar focalizat corect (diafragmă
f/5.6 sau mai deschisă).
Distanță focală
Lungă (50–135mm) – portrete, scurtă
(28–35mm) – ceremonii.
Distanța de focalizare
Variază în funcție de cadrul respectiv.
ISO
100–200 în exterior; 400–800 în
interior (funcția de reducere a
zgomotului de imagine activată).
acumulatori proprii și elimină efectul de
ochi roșii).
TRUC
Cele mai reușite fotografii în exterior
se obțin când cerul este înnorat,
deoarece nu mai sunt necesare
blițurile sau reflectorii, iar tonurile pielii
sunt mai naturale. Nu uitați să setați
balansul de alb pe cloudy (înnorat).
• Schimbul de verighete: fotografiere
de la distanță, focală lungă, diafragmă
deschisă, flori neclare în prim-plan.
botezuri
Fotografii de efect în aer liber
• Expunere pe centru, distanță focală
lungă și diafragmă deschisă – fundal
neclar, evidențierea mirilor, împreună sau
individual (regula treimilor).
• Mirii îmbrățișându-se sau săru-
tându-se, poziționați în treimea infe-
42
 • Mireasa aranjându-se în fața rioară, pe centru; cer în celelalte două
oglinzii, cu imaginea reflectată. treimi.

• Mireasă cu voal în contralumină, • Mirele vesel o trage pe mireasă de

cadrată stânga, voal pe dreapta
(blende sau bliț de umplere).
• Cadre spontane, în rafală – mirii se
comportă mai natural.
• Trena foarte lungă pe diagonala
dreapta jos–stânga sus (fotografie
din spate sau din lateral, îngenun-
chiat, semiperspectivă a broaștei –
dinamism).
• Portret cu jumătăți – mirele în dreapta
cu jumătatea stângă, mireasa în stânga
cu jumătatea din dreapta.
voal sau mireasa îl trage de cravată
(mâinile care săvâșesc acțiunea se
văd, format landscape).
• Mirele râzând se trage singur de
cravată în lateral sau mireasa își
înfoaie vălul în lateral.
• Mireasa își acoperă fața cu voalul,
încrucișând mâinile în X.
• Mireasa își descoperă fața și râde,
ducând mâinile în lateral.
• Mireasa stă în semiprofil, face cu
ochiul și își arată umărul gol.

Lansări de cărți și vernisaje de expoziții

• Fotografiați masa pe care sunt obținerea unei imagini perfect
aranjate cărțile și, separat, coperta I a dreptunghiulare.
cărții care urmează să fie lansată. • Dacă reflexiile sunt foarte puternice
• Faceți portrete ale autorului și a și fără bliț, fotografiați tabloul cu axa
celor care vorbesc despre carte, obiectivului la 45o.
eventual și ale unor persoane din • Imaginile reflectate în vitrine pot fi
public care au figuri deosebite, apoi evitate fotografiind de deasupra
executați fotografii de ansamblu cu cei acestora, cu axa obiectivului
care prezintă cartea și cu publicul. perpediculară pe geam sau din lateral,
• Evitați fotografierea cu blițul a cu axa obiectivului la 45o.
tablourilor, deoarece veți obține reflexii • La partea de protocol toți cei
nedorite. Axul obiectivului va fi per- prezenți sunt mai relaxați și puteți
pendicular pe centrul tabloului, pentru obține instantanee interesante.

Nic Zărnescu (Facebook)

43
 Fotografia sportivă
Timp de expunere ISO
Jogging: 1/250 sec ‒ 1/60 sec; sprint, Cer senin: 100‒250
fotbal, ciclism, mașină la 70 km/h: 1/500 Cer noros: 500‒800
sec ‒ 1/125 sec; curse de cai, tenis de Nocturnă: 2500‒3200
câmp, mașină la 100 km/h: 1/1000 sec ‒
1/250sec; formula 1, tren: 1/2000 sec ‒ Distanță focală
1/500 sec Tele și supertele: 70‒1000mm

Diafragmă Balans de alb

Ziua: f/8‒ f/16 Ziua: Daylight sau Auto.
Nocturnă: f/2.8‒ f/5.6 Nocturnă: Manual

Accesorii
• Parasolar (se evită pătrunderea • Trepied solid (obiectivele tele și
luminii direct în obiectiv). supertele sunt mult mai grele decât
• Obiectiv tele (70‒300mm) sau camera foto, de aceea se fixează direct
supertele (300‒1000mm). pe trepied).

Recomandări
• Se poate lucra cu modul S/Tv
(prioritate de timp de expunere) și cu
modul de fotografiere în rafală
(continuous sau burst)), pentru a fi siguri fotografiile landscape. În anumite
că obțineți cel puțin o imagine reușită,
evitându-se și timpul de întârziere între
apăsarea declanșatorului și captarea
imaginii (shutter lag). În nici un caz nu
utilizați blițul.
TRUC
Invalidați afișarea automată a
fotografiei pe LCD-ul camerei digi-
tale, pentru a putea obține mai
multe imagini pe secundă.
• Regula cea mai importantă este
lăsarea spațiului de mișcare în fața
subiectului, în sensul de deplasare, la
sporturi este de preferat încadrarea
portrait, deoarece dă o senzație mai
puternică de dinamică, fiind un cadru
ceva mai instabil decât cel landscape
(fotbal, tenis, baschet etc.)
• Pentru a întări senzația de mișcare,
mai ales atunci când subiectul se
deplasează de-a lungul cadrului, se poate
folosi efectul de panning, care se obține
prin urmărirea subiectului și menținerea lui
în cadrul fotografic, în așa fel încât, în
momentul declanșării, subiectul va apărea
clar, iar fundalului i se va imprima senzația
de mișcare dată de mișcarea obiectivului
prin urmărirea subiectului.

44
• Este indicat să știți exact unde vă
așezați pentru a fotografia subiectul și
traseul pe care-l va urma, pentru a ști ce
modalitate de focalizare veți folosi.
• Dacă subiectul se mișcă spre cameră,
va fi nevoie de un timp de expunere mai
mic decât în cazul în care traversează
cadrul. De asemenea veți avea nevoie
de un timp mult mai scurt de expunere în
cazul în care subiectul umple tot cadrul,
decât dacă subiectul ar apărea mai mic
în cadru.
TRUC
La schimbări relativ bruște de
intensitate a luminii, este recomandat
să lucrați cu aparatul setat în prioritate
timp de expunere (Tv – Time value
sau S – Shutter priority).
Nic Zărnescu (Facebook)
45
TRUC
În cazul subiectelor ce se depla-
sează transversal, se poate folosi
focalizarea automată.
În cazul în care subiectul traver-
sează cadrul, înaintând spre fotograf
sau depărtându-se de acesta, este
bine să folosiți focalizarea manuală pe
un obiect aflat imediat în apropierea
zonei pe unde va trece subiectul.
• În fotografia sportivă de fotbal se va
ține seama de încadrarea subiectului în
acțiune cu mingea.
• Se pot obține imagini bune și din reacții
ale jucătorilor, portrete și fotografii
distractive ale mimicii subiectelor.
 Fotografia peisagistică
Timp de expunere În timpul zilei se poate fotografia cu f/8,
Expunere matrix: se evită subex- expunere matrix, balans de alb automat,
punerea / supraexpunerea dramatică ISO automat.
de care suferă fotografiile realizate cu
expunerea pe centru. ISO
Fără trepied: maxim 1/60 (se evită Fără trepied: ISO mare (400 ‒ 800),
fotografiile mişcate) +mărire ISO. zgomot de imagine.
Cu trepied: orice timp de expunere și o Cu trepied: ISO mic (100 ‒ 200),
imagini clare.
valoare cât mai mică a sensibilității ISO.
Efecte deosebite: prelungirea timpului
Distanță focală
de expunere ‒ mişcări ale unor ele-
Obiectiv wide (unghi de cuprindere
mente din cadru (nori), apă mătăsoasă mare). Alternative: ultra-wide sau
(f/22, 1/60 ‒ 1/15, ISO mic). fish-eye (peisaj mai larg),
teleobiectiv (peisaj îndepărtat),
Diafragmă tilt&shift (efect de miniatură).
Închisă (f/8 ‒ f/11 ‒ f/16 ‒ f/22):
profunzime de câmp mult mai largă, mai Balans de alb
puţine reflexii, în cazul în care soarele Manual (nu foarte cald, însă nici
este în cadru (rotund, nu oval) şi imagini foarte rece, pentru a crea o perspectivă
mult mai clare, mai bine definite. cât mai reală).

Accesorii
• Trepied (imagini nemișcate, utili-
zarea unui timp de expunere mai lung,
efecte interesante).
• Filtrul gradual (neutru, colorat) ‒
lumină uniformă în tot cadrul, evitând
zonele subexpuse/supraexpuse din
cauza diferenţelor mari de lumină.
Majoritatea filtrelor graduale au
suprafaţa superioară mai întunecată
decât cea inferioară, deci puteţi întuneca
cerul şi menţine expunerea pe partea declanșare temporizată, din setările
prim-planului. aparatului (2sec sau 10sec).
• Telecomandă sau cablu declanșator • Declanșare cu ajutorul smartphone-
(acționarea aparatului de la distanță) sau ului (la camerele digitale mai recente).

46
 Recomandări
• Utilizați filtrele graduale. Cu ajutorul
acestor filtre veţi putea obţine o lumină
uniformă în tot cadrul, expunând bine
atât planul terestru, cât şi pe cel al
cerului. Un truc interesant este utilizarea
lentilelor ochelarilor de soare ca filtru.
• Respectați regula treimilor: două
treimi cer (punem în evidență cerul) sau
o treime cer (punem în evidență peisajul).
Această regulă presupune şi separarea
fotografiei în trei planuri, în caz că acest (sharpness).
lucru este posibil. Puteţi astfel să aveţi
un prim plan cu un câmp apropiat, o
stâncă, un gard etc., un plan secundar
cu un peisaj din fundal şi un al treilea
plan cu cerul.
• Un alt aspect privind compoziţia este
redat de obţinerea unor linii care vor da
adâncime cadrului. Însă trebuie să fiţi
foarte atenţi la linii, deoarece pot, de
asemenea, să şi strice un cadru. Dacă
liniile sunt orientate într-o direcţie opusă
faţă de liniile cerului, de exemplu, nu se
va găsi un punct în care să se orienteze
privirea, iar cadrul nu va fi reușit.
TRUC
Puteţi obţine compoziţii interesante
cu cerul în două treimi din cadru
folosindu-vă de orele de aur pentru
fotografie (30 min înainte și 60 min
după răsăritul soarelui, 30 min
înainte și după apusul soarelui).
Lumina este caldă și blândă, iar
umbrele sunt estompate. Puteți
încadra soarele în cadru fără nici o
problemă. Veţi obţine astfel peisaje
reuşite şi fără vreun filtru special.
• Dacă fotografiați pe ceață,
supraexpuneți cadrul cu o treaptă,
obținând astfel o lumină blândă și
misterioasă.
• Încercați să găsiți alternanțe de
tonuri luminoase și întunecate (obiecte
strălucitoare și umbre).
• Utilizați cea mai mare rezoluție
posibilă și cea mai mare claritate
• Fotografiați și în infraroșu, dacă
setările camerei vă permit acest lucru,
pentru a obține efecte foarte interesante.
• Profitați de culorile deosebite ale
curcubeului, ale plantelor și florilor după
oprirea ploii.
• Aduceți obiecte în prim-plan pentru
ca fotografia să capete adâncime
TRUC
Pentru a evita diferenţele de lumină
dintre planul cerului şi cel terestru
creați fotografii HDR (high dynamic
range). Este necesar să fotografiaţi
peisajul de trei, cinci sau mai multe ori.
În fiecare cadru trebuie să aveţi un
timp de expunere diferit, expunând, pe
rând, corect atât planul terestru cât şi
pe cel al cerului.
Un exemplu de serie de cadre este
următorul: ‒2 EV, ‒1 EV, 0, +1 EV,
+2 EV.
Veţi obţine o serie de 3 sau 5
fotografii pe care le uniţi cu aplicația
HDR Photomatix sau direct în aparat,
în mod automat.
47
 Fotografia panoramică
Timp de expunere Distanță focală
În funcție de diafragma și ISO alese Uzual: medie (35 ‒ 70mm) – nu apar
(vezi și fotografia peisagistică). deformări de tip butoi sau pernă.
Alternativă: Superangular (10 ‒
Diafragmă 22mm) + înaltă rezoluție (32 megapixeli
Închisă: f/15 ‒ f/22 (câmp de profun- sau mai mult) și se decupează părțile
zime foarte mare). superioare și inferioare.

ISO Balans de alb

Cât mai mic (50 ‒ 200). Automat sau manual (Daylight).

Accesorii
• Trepied cu cap panoramic înlătură eventuale distorsiuni create
(deplasarea uniformă a camerei în urma rotaţiei).

Recomandări
Mențineți aceeași înălțime a aparatului
TRUC pe toată durata fotografierii sau utilizați
un trepied cu cap panoramic pentru ca
Valorile timpului de expunere, rotația aparatului să fie uniformă.
diafragmei, ISO și balansului de alb • Dacă există diferențe mari de
trebuie să fie aceleaşi în fiecare luminozitate în cadru, utilizați funcția de
fotografie, pentru a obţine o lumină bracketing (câte 3‒5 imagini pentru
uniformă în cadrul final. același cadru, cu expuneri diferite) și
Acest lucru se poate realiza prin creați o panoramă HDR cu programe
apăsarea butonului de blocare a speciale (Photomatix sau PTGui).
expunerii sau prin realizarea • Camerele digitale performante cre-
fotografiei pe modul manual. ează în mod automat o panoramă prin
softul intern sau asistă fotograful la
• Chiar dacă valorile expunerii sunt realizarea panoramei, prin suprapunerea
aceleași pentru toate cadrele, asigurați-vă treimii din dreapta a cadrului precedent cu
că aveți soarele în spate, altfel vor exista prima treime a cadrului următor.
zone supraexpuse sau subexpuse.

TRUC

Efect special: persoană care apare

de mai multe ori în panoramă, în
picioare sau așezată.

48

TRUC
În cazul în care camera digitală nu
oferă asistență la panoramă, utilizați
grila pentru regula treimilor, încadrând
treimea din dreapta a fotografiei
precedente în prima treime a
fotografiei următoare, ajutând astfel și
softul la realizarea panoramei finale.
• Unghiul maxim de cuprindere va fi
120o, deoarece apar distorsiuni la
extremitățile panoramei.
• Raportul de aspect cel mai des folosit
este 3:2. Puteți fotografia cu aparatul în
poziție verticală, dar vor fi necesare mai
multe cadre pentru a obține panorama.
Nic Zărnescu (Facebook)
49
• Panoramele verticale sunt realizate
prin fotografierea de jos în sus (cascade
sau clădiri foarte înalte). Pot apărea linii
curbate, dar acestea pot fi îndreptate
ulterior în Photoshop.
• Panoramele cilindrice la 360 de grade
sunt obținute prin rotire în jurul axei,
prelucrare cu Panorama Maker sau cu
alt soft și vizualizare cu QuickTime
(Apple), PTViewer (Java) sau
panoSalado (Flash). Pot fi realizate, de
asemenea, panorame sferice.
• Pentru realizarea panoramelor pot
fi utilizate următoarele softuri:
Panorama Maker, Autopano Pro,
Photomerge (Photoshop), Image
Composite Editor (ICE), PTGui sau
Hugin.
 Fotografia crepusculară
Timp de expunere
Apus:
a) Expunere în funcţie de soare:
siluetă a tuturor subiectelor ce se află
înaintea acestuia, timp de expunere
foarte scurt (în jurul valorii 1/1000);
b) Expunere corectă cer, soare şi prim
plan: absolut necesar filtrul gradual sau
bracketing de timp de expunere pentru
obținerea de imagini HDR.
Răsărit: timp de expunere mai lung,
f/8 – f/11, format RAW.
Diafragmă
F/11–f /16, pentru a nu obţine raze
solare puternice în toată fotografia și un
soare cât mai „real”, nu oval. Dacă
soarele nu este prea puternic, puteți
încerca și cu f/5.6 – f/8 (se scurtează
timpul de expunere și se poate
fotografia fără trepied).
ISO
100 – 400 (compacte), 100 – 1200
(DSRL, mirrorless). Exemplu de
combinație imediat după apusul
soarelui („ora albastră”): 36mm – f/4 –
1/40 – ISO400.
Distanță focală
Obiective ultra-wide sau
teleobiective (se surprinde atât un plan
mai larg al întregului peisaj, cât şi unul
îndepărtat). Peisajele din zori arată cel
mai bine cu superangular.
Varierea distanţei focale: cadre mai
largi ale peisajului sau prim-plan
spectaculos.
Balans de alb
În funcție de efectul dorit (recomandat
Daylight – lumina zilei – pentru obține-
rea culorilor saturate).

Accesorii
• Trepied (pentru evitarea fotografiilor cerul şi menţine expunerea pe partea
mișcate). prim-planului.
• Filtrul gradual (neutru, colorat) ‒ • Telecomandă, cablu declanșator sau
lumină uniformă în tot cadrul, evitând (acționarea aparatului de la distanță).
zonele subexpuse / supraexpuse din • Declanșare temporizată (din setările
cauza diferenţelor mari de lumină. aparatului – 2sec, 5 sec sau 10sec).
Majoritatea filtrelor graduale au • Declanșare cu ajutorul smartphone-
suprafaţa superioară mai întunecată ului (la camerele digitale dotate cu Wi-Fi
decât cea inferioară, deci puteţi întuneca și/sau NFC).

50
 TRUC TRUC

Evitați balansul de alb automat. Dacă apusul are soarele în cadru,

Acesta tinde să atenueze culorile roșu
și galben, adică exact ce doriți să
evidențiați într-o fotografie crepusculară.
Este mai indicat să setați balansul
de alb pe daylight (lumina zilei) pentru
a obține culori naturale.
focalizați mai întâi pe un punct de pe
cer, apoi încadrați soarele în poziția
dorită. Dacă focalizați pe soare,
timpul de expunere trebuie redus, iar
personajele și obiectele din cadru
apar ca niște siluete.

Recomandări
• La apus, începeți să fotografiați atunci • Puteți utiliza blițul dacă doriți ca
când vă puteți uita la soare fără aceste elemente să apară în mod clar.
probleme. Dacă fotografiați mai devreme, • Efectuați mai multe expuneri
contralumina va fi prea puternică pentru (bracketing), apoi realizați o imagine
obținerea unor culori saturate. HDR prin combinarea acestora.
• Respectați regula treimilor, în care • Pentru a obține siluete negre în
fie cerul, fie planul terestru sunt contralumină, utilizați un timp scurt de
încadrate la o treime, respectiv două expunere, ISO mic și diafragma închisă
treimi unul de celelălalt, iar soarele este (de exemplu silueta unei ambarcațiuni, la
încadrat pe liniile treimii din stânga sau apus, poate fi obținută cu combinația:
din dreapta. 60mm – f/10 – 1/250 – ISO100).
• Adăugați elemente interesante (siluete, • Aranjați umbrele lungi pe diagonala
arbori, ramuri) în prim-planul fotografiei. ascendentă (stânga-jos – dreapta-sus).

Nic Zărnescu (Facebook)

51
 Fotografia nocturnă
Timp de expunere
Manual: 15 ‒ 30 secunde.
Bulb: atâta timp cât este ținut apăsat
butonul declanșator.
Diafragmă
F/4 ‒ f/8 ‒ f/16 (f/5.6 e suficientă,
deoarece noaptea nu e nevoie de
câmp mare de profunzime).
ISO
Cea mai mică valoare posibilă (50 ‒
200). Timpul de expunere lung introduce
deja zgomot de imagine, iar un ISO mare
îl amplifică. Exemplu de combinație:
18mm ‒ f/10 ‒ 30s ‒ ISO200.
Distanță focală
Grandangular (8‒35mm).
Distanța de focalizare
Se vor utiliza terasele clădirilor înalte,
pentru a obține perspective interesante.
Balans de alb
Automat.

Accesorii
• Trepied (fotografii stabile); • Declanșator de la distanță, declan-
• Obiect de sprijin (ex. balustradă); șare întârziată sau de pe smartphone;
• Săculeț cu nisip, boabe de fasole sau • Lanternă (pentru luminarea butoa-
linte (înlocuitorul trepiedului); nelor aparatului).

Recomandări
• Utilizați formatul RAW, care permite • Utilizați modul slow-synchro al
prelucrări ulterioare, fără pierderea blițului pentru a efectua un portret cu
detaliilor. orașul ca fundal.
• Captați mai multe cadre de siguranță • Plasați linia orizontului în așa fel
(modificați timpul de expunere și încât să nu trunchiați eventualele reflexii
diafragma pentru a obține efecte diferite, în apă ale clădirilor (20mm – f/11 – 6sec
eventual utilizați funcția Exposure – ISO100).
Bracketing).
• Dezactivați sistemul de reducere a
TRUC
zgomotului de imagine pentru a păstra
claritatea imaginilor, eventual faceți Dacă vreți să fotografiați luna, aveți
fotografii atât cu sistemul activat, cât și grijă să n-o supraexpuneți. Utilizați un
dezactivat, comparându-le ulterior. obiectiv tele pentru a o aduce cât mai
• Folosiți utilitare speciale de reducere aproape în cadru (exemplu de combi-
a zgomotului de imagine: Dfine sau nație: 200mm – f/11 – 1/15 – ISO100).
Noise Ninja.

52
 • Apa fântânilor arteziene iluminate
capătă un aspect mătăsos, iar urmele de
lumină ale mașinilor sunt înregistrate sub
forma unor dâre luminoase.
• Dacă fotografiați fulgere, utilizați modul
Bulb și un declanșator de la distanță, pe care
îl apăsați imediat după un fulger și îl eliberați
imediat după următorul.
• Pentru a fotografia artificii, puneți camera
pe trepied, setați balansul de alb pe
fluorescent (redare mai caldă a culorilor),
diafragma la f/5.6 – f/8, timpul de expunere la
3 – 10 sec, faceți zoom la maxim, focalizați
pe zona unde apar artificiile, apăsând
declanșatorul până la jumătate, iar când
încep să apară artificiile, apăsați declan-
șatorul până la capăt, apoi așteptați
scurgerea timpului de expunere și memo-
rarea fotografiei. Puteți prelungi timpul de
expunere, obținând astfel un montaj cromatic
de mare efect. Se poate utiliza și modul
automat Fireworks.
TRUC
Pentru a fotografia corpuri cerești,
utilizați următoarele combinații (în
toate cazurile zoom-ul este maxim):
• lună plină: ISO100 – f/8 – 1/500sec
sau 1/250sec;
• luna pătrar: ISO100 – f/5.6 –
1/250sec sau 1/125sec;
• eclipsă totală de lună: ISO200 –
f/2.8 – 2sec;
• semieclipsă de lună: ISO200 – f/4
– 1sec;
• constelații: ISO400 – f/22 – 15sec;
• auroră boreală: ISO200 – f/2.8 –
30sec;
• urmele stelor: ISO100 – f/4 – 10 min sau
mai mult (obiectivul spre Steaua Polară).

Nic Zărnescu (Facebook)

53
 Fotografia din călătorie
Timp de expunere
Uzual: 1/125 sec (instantanee), 1/8
sec (efecte speciale), lung (fotografii
nocturne).
Diafragmă
Minim f/8 sau mai închisă (f/11 – f/16
– f/22, profunzime de câmp mare).
Recomandări
• Folosiți-vă de lumina curată a
dimineților și serilor („ora albastră”), care
cade frumos pe clădiri, iar cerul este de
un albastru profund. La amiază apar
umbre și contraste inestetice (filtrele gri
sau de polarizare reduc lumina
excesivă).
• Respectați regula treimilor: timp de expunere cât mai scurt, pentru a
încadrarea subiectului fotografiat sau a
prim-planului la una, respectiv două
treimi din cadru, evitându-se astfel
fotografiile centrate, clasice.
• Evitați efectele linilor convergente
date de muchile clădirilor, îndepăr-
tându-vă de acestea sau fotografiind de
la o anumită înălțime. Se pot utiliza
obiective tilt & shift, pentru a minimiza
aceste efecte.
• Notați informaţiile despre locurile
fotografiate sau simplul nume al obiec-
tivului turistic (ex. Notre Dame de Paris.jpg).
Scrieți numele localității pe nisip și
fotografiați-l, dacă vă aflați la mare.
• Utilizați cadrul în cadru (framing):
încadrarea subiectului principal prin alt
subiect (ex. fereastră, toc de uşă, poartă,
boltă etc.).
54
Distanță focală
Focală scurtă (18–35mm – fotografii
de ansamblu), focală lungă (100 –
300mm – detalii arhitectonice).
ISO
ISO100 – 400 (cameră compactă),
ISO100 – 1200 (DSRL, mirrorless).
• În fața clădirilor foarte mari, găsiţi un
unghi deosebit, o perspectivă care o
avantajează şi care scoate în evidenţă
elemente ale acesteia. Nu este obligatoriu
să aveţi toată clădirea în cadru.
• În muzee sau acvarii acordaţi mare
atenţie detaliilor tehnice şi obţineţi un
evita fotografiile mişcate. Evitaţi
utilizarea bliţului (apar reflexii şi umbre
foarte neplăcute).
• Transpuneți atmosfera regăsită
într-o anumită zonă (portrete ale
localnicilor, costume populare,
mâncăruri, pancarte descriptive ale
statuilor, taxiuri, clădiri cu o arhitectură
specifică, panorame ale întregii
localități).
TRUC
Aduceți în prim-plan o floare
frumoasă sau alt detaliu care să
scoată fotografia din banalitate.
• Utilizați luminile și reflexiile în zilele
ploioase și mohorâte, crescând puțin
saturația culorilor (funcția Vivid Color
sau ulterior cu Photoshop).
• Imaginile nocturne captate după
ploaie sunt impresionante.
• Fotografiați stând la umbră. Astfel
imaginile capătă un contrast mai
puternic.
• Pentru a putea avea idee despre
dimensiunile unei clădiri, ale unui copac
sau ale unui obiect foarte mare, plasați în
cadru un automobil sau un personaj.
• Dacă fotografiați o șosea din mijlocul
acesteia, plasați marginile exact în
colțurile imaginii, cu punctul de fugă spre
centru.
• Pe plajă evitați pătrunderea
granulelor fine de nisip în obiectiv.
• Pentru fotografiile subacvatice
utilizați camere compacte speciale sau
introduceți aparatul foto într-o husă
transparentă de plastic bine etanșată.
• Clădirile arată mai bine dacă le
fotografiați din semiprofil (perspectivă la
2 puncte de fugă).
Nic Zărnescu (Facebook)
55
TRUC
Dacă fotografiați în muzee sau
acvarii, nu veți putea utiliza blițul și
trepiedul, iar timpul de expunere este
destul de mare.
Sprijiniți coatele pe corp, pentru a
evita fotografiile mișcate sau măriți
ISO, dar nu mai mult de 400, pentru
a evita apariția zgomotului de
imagine.
Realizați imagini HDR prin activarea
bracketing-ului expunerii (de exemplu:
1sec, 1/4, 1/15), pe care le combinați
ulterior cu Photoshop.
Pentru a evita reflexiile nedorite în
vitrine, fotografiați-le de deasupra
acestora, ținând obiectivul orientat
spre podea.
• Dacă vreți să apăreți în cadru, puneți
aparatul pe trepied și stați printre trecători.
• Dacă vă aflați pe stradă, utilizați
prioritatea de timp de expunere (1/125),
pentru a putea obține instantanee cât
mai clare în orice condiții.
 Fotografia wildlife
Timp de expunere ISO100 – 200.
1/250sec sau mai mic (animalele se
pot mișca rapid), 1/125sec sau mai Distanță focală
mare (efecte speciale). Supertele:200 – 1000mm (se păs-
trează distanța față de subiect).
Diafragmă Distanță de focalizare
Deschisă (f/1.4 – f/4, se detașează Cât mai departe de subiect, pentru a
subiectul de fundal). nu-l deranja.
Închisă (f/8 sau mai închisă, profun-
zime de câmp mare, evidențierea Balans de alb
detaliilor, cum ar fi fața și ochii). Uzual Auto.

Accesorii
• Parasolar (se evită pătrunderea • Trepied solid (obiectivele tele și
luminii direct în obiectiv). supertele sunt mult mai grele decât
• Obiectiv tele (70 – 300mm) sau camera foto, de aceea se fixează direct
supertele (300 – 1000mm). pe trepied).

Recomandări
• La grădina zoologică utilizați o focală
TRUC lungă (100 – 200mmm) și o diafragmă
Dacă fotografiați animale mici, deschisă (f/5.6) pentru eliminarea gratiilor
evitați gratiile cuștilor. Așezați din cadru. Timpul de expunere nu trebuie
animalul pe o masă și folosiți un să fie mai lung decât inversul focalei (1/125
carton colorat arcuit pentru masă și sau 1/250sec).
fundal. Nu fotografiați cu blițul spre • Profitați de clipele de odihnă ale
ochii animalului, pentru că speriați
animalele și apare efectul de ochi roșii animalelor pentru a obține fotografii cât
(poate fi înlăturat ulterior cu mai clare. Faceți zoom pe fața animalului
Photoshop). Este mai recomandată și surprindeți-i reacțiile.
lumina naturală venită printr-o perdea • Animalele și păsările fotografiate în
transparentă și deschisă la culoare.
contralumină capătă contururi lumi-
Includeți și copii în fotografiile cu
animale mici. noase foarte interesante, dar setările
automate duc la o expunere incorectă.

56
 Fotografia alb-negru
Alb-negru sau color?
A alege între alb-negru şi color puternic, grafic, cu contraste şi
înseamnă o alegere între o formă de suprafeţe întunecoase.
redare mai abstractă şi una mai naturală.
Dacă iluminarea este slabă, dacă
Dacă culoarea subiectului nu este atât
de semnificativă sau dacă conturul şi contrastele subiectului sunt excesive
forma sunt mai importante decât sau dacă culorile subiectului nu sunt
culoarea pentru caracterizarea saturate, adică predomină culori pale şi
subiectului, atunci, desigur, fotografia nuanţe pastelate, atunci este de preferat
alb-negru va produce o impresie mai fotografia alb-negru.
puternică, deoarece calitatea ei mai
abstractă îi dă posibilitatea fotografului Dacă subiectul este cunoscut
să creeze efecte deosebite din punct de privitorului, chiar şi devierile mici de la
vedere artistic. culoarea naturală vor fi descoperite, iar
De asemenea, dacă interpretarea este fotografia va părea nenaturală (portrete,
mai importantă decât ilustrarea, se frunzişul verde, câmpurile şi livezile verzi,
preferă, în general, fotografia alb-negru cerul albastru senin şi subiectele de
celei color. Aceasta îi oferă fotografului o culoare albă sau cenuşie). Și în acest caz
mai mare libertate în alegerea este mai potrivită o fotografie alb-negru.
simbolurilor artistice, pentru acele Dacă culoarea este una dintre cele
caracteristici ale subiectului care trebuie mai însemnate însuşiri ale subiectului
interpretate, nefiind posibilă o descriere (floare multicoloră, fluture cu pete
directă a lor: putere, forţă, tristeţe, colorate, păsări cu colorit viu, cer
tragism – caracteristici care pot fi cel mai incandescent la apusul soarelui), atunci,
bine sugerate cu ajutorul unui alb-negru desigur, se va alege fotografia color.

Accesorii
• Trepied, obiect de sprijin (ex. (reduce roșul și diferitele pete – portrete
balustradă) sau săculeț cu nisip, boabe și cărămizi ale clădirilor), galben
de fasole sau linte; (îmbunătățirea aspectului final al imaginii
• Declanșator de la distanță, declan- – orice tip de fotografie), verde
șare întârziată sau smartphone; (separarea verdelui de alte culori
• Filtre colorate (permit trecerea stridente – plante și peisaje), albastru
propriei culori, blocându-le pe celelalte, (întunecă cele mai multe dintre culori și
în diferite grade): roșu (efect puternic și reduce contrastul unei imagini –
contrast sporit – peisaje), portocaliu atmosferă calmă și liniștitoare).

57
 Recomandări
• Folosiți un filtru de polarizare
TRUC pentru a reduce reflexiile cauzate de
soare.
Fotografiați color, în format RAW, • Extindeți modelele repetitive (forme,
apoi convertiți imaginea în alb-negru, culori, structuri, elemente) și în afara
utilizând funcția Desaturate din
cadrului, oferind și mai multă forță
Photoshop.
tiparului respectiv.
• Aveți grijă ca histograma să fie • Uneori, expunerile lungi oferă
distribuită și la extremitățile axei rezultate surprinzătoare în alb-negru.
orizontale (zone întunecate – stânga, • Zilele înnorate pot fi excelente, de
zone luminoase – dreapta), pentru a asemenea, contrastul sporit conferind
obține contraste puternice. dramatism și o stare melancolică.
• Acordați o atenție sporită liniilor, • Faceți fotografii nocturne alb-negru
umbrelor și formelor. pentru a scăpa de luminile galbene și de
• Puteți obține o gamă mai largă de poluarea luminoasă.
nuanțe și cu ajutorul unui bliț, pentru a • Utilizați Silver Effex Pro 2 (plugin
arunca lumini și umbre pe anumite zone pentru Adobe Photoshop și/sau
ale fotografiei. Lightroom), care vă poate ajuta să
• Puneți accent pe contraste de lumină, obțineți imagini alb-negru incredibile.
de culoare, de texturi, de stare etc. • Eliminați zgomotul de imagine cu
• Evidențiați texturile, atunci când lumina ajutorul softurilor de editare, atunci când
este intensă și cade oblic pe subiect. acesta devine deranjant.

Nic Zărnescu (Facebook)

58
 Fotografia cu smartphone-ul
Diafragma
La smartphone-uri, diafragma are o
singură valoare, deci rămâne fixă și nu
o putem controla. În cazul smartphone-
urilor cu camere duale sau triple
diafragmele sunt diferite ca deschidere,
dar rămân tot fixe.
Timpul de expunere
La fel ca în cazul diafragmei, camera
smartphone-ului nu permite setarea
timpului de expunere, aparatul făcând
automat acest lucru, în funcție de
lumina ambientală.
ISO
Poate fi setat la anumite valori. De
exemplu, valorile pot fi: ISO 100, ISO
200, ISO 400, ISO 800 și ISO 1600. Cu
cât valoarea ISO este mai mică, cu atât
imaginile vor fi mai clare, însă vom avea
nevoie de mai multă lumină. Atunci
când valoarea ISO ajunge la 1600,
imaginile capătă „zgomot de imagine”
(image noise). Acesta este deranjant
pentru că se pierde din informație și
apar puncte nedorite, care seamănă
cu „puricii” de la TV.
Balansul de alb
Cele mai frecvent întâlnite setări sunt ur-
TRUC
Deși nu au un număr impresionant
de megapixeli, iPhone-urile au cele
mai performante camere foto
((iPhone XR - 12MP; iPhone 8 Plus,
iPhone X, iPhone XS, iPhone XS Max
- 2 x 12MP)
59
mătoarele: auto, lumina zilei, înnorat,
incandescent, fluorescent. Lumina
incandescentă de la becuri, fiind mai
caldă, are o tentă portocalie. Lumina
fluorescentă de la neoane, fiind mai
rece, are o tentă albăstruie. Este indicat
să se facă setări manuale ale balansului
de alb, în funcție de lumina ambientală.
Expunerea
Sistemul de măsurare a expunerii la
smartphone-urile moderne permite
compensarea expunerii în mai multe
trepte (-3, -2, -1, 0, +1, +2, +3).
Blițul
Se utilizează atunci când nu există
lumină suficientă. Dacă blițul
smartphone-ului are o intensitate
redusă, acesta cauzează umbre
nedorite. Utilizați o veioză mai puternică
sau o lampă cu leduri.
Efecte speciale
Puteți experimenta și utiliza aceste
efecte, dar este mai indicat să
fotografiați fără efecte și să le obțineți
prin postprocesare, cu diverse softuri.
Previzualizarea pe ecranul smartphone-
ului poate să vă inducă în eroare.
TRUC
Smartphone-urile cu trei camere pe
spate (Huawei Mate 20, Huawei P20
Pro: 40MP + 20MP + 8MP sau Huawei
Mate 20: 16MP + 12MP + 8MP) și
camere pentru selfie de 24 MP, nu
constituie o garanție a calității.
 Considerente generale
Un smartphone nu va egala
niciodată în performanțe o cameră
digitală, în primul rând datorită faptului
că senzorul este foarte mic (1/2.4 – 2/3
inci), iar zoom-ul este digital. În 2019
vor apărea primele smartphone-uri cu
zoom optic 10x.
Excepție fac doar acele camere
digitale care îndeplinesc și funcția de
smartphone sau smartphone-urile
care au obiective externe atașate.
Lumix DMC-CM1 este primul
smartphone cu senzor de imagine de 1
inch și 20 de megapixeli. Acesta este
completat de obiectivul Leica, cu o
diafragmă luminoasă (f/2.8), cu ajutorul
căruia se pot realiza fotografii la o
calitate foarte bună și se pot înregistra Minicamera dispune și de un minibliț
videoclipuri în format 4k. Ecranul LCD
are 4,7 inchi, iar procesorul de 2.3GHz
este Qualcomm Snapdragon S801.
Memoria RAM de 2GB și memoria
Panasonic Lumix DMC-CM1
Încadrarea
Camerele foto ale smartphone-urilor,
au un obiectiv wide și, eventual, un
obiectiv ultra-wide, plus altul tele.
Obiectivele (ultra)-wide prezintă distor-
internă de 16 GB pot fi majorate, până la
128GB, cu un card microSD.
Sony QX1 este o minicameră digitală,
care se poate atașa la un smartphone, cu
care comunică prin Wi-Fi sau NFC (Near
Field Communication), transformându-l
într-o cameră digitală performantă,
comenzile putând fi efectuate de pe
ecranul tactil al acestuia. Senzorul este
de tip APS-C și are 20 de megapixeli.
Minicamera are montură de tip E, la care
se pot atașa diverse obiective Sony.
Procesorul este de tip Bionz X, numărul
de puncte de autofocus prin contrast
detection este de 25, iar ISO este
accesibil în intervalul 100–16000.
încorporat, poate înregistra Full HD
AVCHD 30p, fotografiază RAW + JPEG
și are slot pentru card SD. Asemănător lui
QX1 este DxO One (senzor de 1 inch).
Smartphone cu Sony QX1
siuni în formă de pernă (pincushion) ale
imaginii, mai vizibile în colțurile cadrului,
deci nu poziționați persoanele la
extremitățile cadrului.
60
 Modul video

Distanță focală
În loc să ajustați cadrul din zoom, este Distanțele ultra-wide sau tele dau
mai indicată utilizarea unei distanțe senzația de lipsă de naturalețe, iar la
focale fixe și a unui trepied pe rotile, apropierea de subiect se activează
mișcând trepiedul înainte sau înapoi, în focalizarea automată și imaginea
funcție de cadrul dorit. Alegeți o distanță devine neclară. Puteți seta de la început
focală medie pentru planurile generale distanța focală la maxim și dezactivați
sau o distanță ușor tele pentru portrete. autofocusul.

Planuri de filmare
Plan de ansamblu: persoana este Prim-plan (close-up): subiectul
foarte îndepărtată, decorul fiind majoritar. apare în imagine de la limita de jos a
Plan general: persoana este redată pieptului până deasupra capului,
împreună cu decorul în care se află, dar elementele de fundal fiind minoritare.
se găsește într-un plan mai apropiat. Plan detaliu: se evidențiază un
Plan larg (mediu): persoana este detaliu uman (grimasă, mâna pe
redată în întregime, restrângând la clapele pianului) sau un obiect (tablou,
minim elementele de decor. vază cu flori, insectă, floare etc).

Recomandări
• Evitați monotonia în filmare. Începeți cu
cadru foarte strâns de detaliu (5–10 secunde), TRUC
lărgiți cadrul utilizând celelalte planuri, iar la final
încheiați cu un plan de ansamblu. Deplasați Dacă aveți experiență în filmări,
camera cât mai lent posibil. renunțați la trepied și utilizați unghiuri
• Se pot efectua și mișcări pe verticală inedite de filmare, cum ar fi filmarea
(tilt), utilizând trepiede de calitate cu cap
de jos (perspectiva broaștei sau
mobil, care asigură deplasări foarte fine
racursi – supunere) și filmarea de
ale aparatului.
• În cazul unui interviu, filmați ușor de sus (perspectiva păsării sau plonjeu
sus și puțin din lateral, creând astfel – dominație).
spațialitate.
• Utilizați surse de lumină externe (lămpi cu
leduri) în interior (încăperi slab iluminate) sau TRUC
în exterior (când apar umbre nedorite pe
fețele personajelor). Mișcarea aparatului pe orizontală
• Ca și în cazul fotografiilor, cele mai (pan), de la stânga spre dreapta este
spectaculoase filmări se obțin în „orele de aur” similară scrisului, fiind comună ochiului,
(30min înainte și 60min după răsăritul soarelui, dar poate deveni plictisitoare. Încercați
30min înainte și după apusul soarelui), mai ales să filmați și invers, de la dreapta spre
în „ora albastră” (20 de minute după ce soarele stânga, pentru a rupe monotonia și a
trece de linia orizonului), când cerul este de un crea efecte interesante.
albastru închis.

61
 • Este mai indicat să utilizați un microfon
extern sau să luați semnalul audio direct
de la stația de amplificare, pentru a evita
zgomotul de fond. La terminarea unei
anumite secvențe din spectacol, filmați
sala și aplauzele publicului.
• Un film de vacanță nu trebuie să
depășească 45 de minute, iar în cazul
evenimentelor familiale acesta trebuie
să aibă maxim 15 minute. Eliminați la
montaj părțile lipsite de interes, altfel
filmul devine plictisitor.
• Nu exagerați cu efectele la tranzițiile
dintre secvențele video. În televiziune se
utilizează efectul de tăiere (cut) și
estompare către un fond negru, către o
imagine sau către primele cadre ale
secvenței următoare (fade).
Formate video
(Quad HD = Ultra HD = 4k, iar 4K/2K = Cinema 4K = C4K)
TRUC
Pentru a realiza o editare rapidă,
instalați aplicația Free video cutter-
joiner. Decupați (cut) videoclipuri
individuale, stabilind secundele de
început și sfârșit, apoi reuniți-le (join).
62
• Copiii trebuie filmați de la înălțimea
acestora. Îngenuncheați sau utilizați un
minitrepied pentru a obține înălțimea
corepunzătoare a aparatului. Același
lucru este valabil și pentru animale.
• La montaj, alternați prim-planurile cu
planurile de ansamblu și cu cadrele negre.
Utilizați pasaje derulate invers, pentru a
obține efecte surprinzătoare. Imaginile
tremurate pot fi stabilizate cu aplicația
SteadyHand (www.dynapel.com).
• Pentru montarea imaginilor puteți
utiliza una din următoarele aplicații:
Pinnacle Studio, Magix Movie Edit Pro
Adobe Premier Pro sau Final Cut Pro X.
Ultimele două aplicații sunt utilizate și în
producția de filme. Avatar (2009) este
realizat cu Adobe Premier Pro.
TRUC
Dacă nu vreți să instalați Free video
cutter-joiner, puteți realiza online cut-
urile și join-urile online, dacă materi-
alul filmat are sub 500MB (online-
video-cutter și mergevideo).
 Biografie
Nicolae Zărnescu

Date biografice:
• Născut la 02.06.1960, în comuna Lădești, județul Vâlcea;
• Inginer în automatizări și calculatoare (Liceul de Informatică, Fac. Automatică și
calculatoare, ambele în București);
• Poet, epigramist, cosmolog, ezoterist, fotograf și videograf.

Activitate fotografică:
• Miniexpoziție personală, cu ocazia lansării cărții Ghid practic de fotografie
digitală (2014), premiată și sponsorizată de F64;
• Locul 1 la concursul Slatina – magie prin fotografie (2015);
• Expoziție personală Parfumul femeii, Drăgășani, 08.03.2016
• Fotografii acceptate la Salonul internațional de artă fotografică: Four brothers și
Composition, Arad, 2017;
• Participant la Saloanele anuale al membrilor Asociației Artiștilor Fotografi din
România, cu fotografiile Prayer (Craiova, 2017) și Dream women (Craiova, 2018);
• Selectat cu 21 fotografii la concursul 35Awards 2018 (Rusia): Symmetry (Star,
Peacock, Lonely Swing); Urban lansdcape (Nightscape, Golden Light, Clouds Army);
Conceptual photo (Illusion, Composition, Sister & Brother; Street photo (Fluid City,
Man & Dog, Water Star); Portrait (Emperor, Dream Woman, Pink Childhood); Still life
(Chess Table, Painted Bottle, Justice Chair); Black and white (Opposition, Water
Sisters, Sanctuary);
• Evidențiat la concursul 35Awards 2019 (Rusia): Cluj-Napoca Nightscape
entered the TOP 32% best photos of the contest. A total of 3151 people from 108
countries and 1010 cities took part. In total, 7586 photographs were submitted for the
competition. Jury: Kok Tien Sang (Malaysia), Adolfo Enriquez (Spain), Jan K.Tyrel
(Germany).
• Regizor, operator video și editor al filmului documentar Constantin Nițu –
demiurgul artei populare românești, realizat împreună cu jurnalistul Dumitru Sârghie;
• Proprietar al canalului video FotoNic (Youtube). Videoclipuri muzicale realizate
pentru naistul George Iordache, folkistul Viorel Ștefănescu, interpreta Luiza
Otincelescu și compozitorul DJ Lucian, videoclipuri de prezentare pentru trupele de
teatru ale regizorului Nicu Ioan Popa – PIN, precum și alte videoclipuri artistice.
• Fotograf și videograf oficial al Asociației Culturale Arena Artelor (Slatina) și al
Muzeului Județean Olt;
• Articole de specialitate despre mirrorless-uri, publicate pe f64.ro;
• Administrator al grupului FotoNic (Facebook), în care publică cele mai recente
știri din domeniul aparaturii foto digitale, smartphone-uri și computere.

63
 Bibliografie

• Digital Camera World – THE COMPLETE DICTIONARY OF PHOTOGRAPHY (2014)

• Jaime de Diego – DOMINA TU CÁMARA (2013)
• Amateur Photographer – COMPLETE GUIDE TO PHOTOGRAPHY (2014)
• MagBook – GETTING STARTED IN DIGITAL PHOTOGRAPHY (2014)
• John Greengo – FUNDAMENTALS OF DIGITAL PHOTOGRAPHY (2014)
• Penguin Random House – DIGITAL PHOTOGRAPHY COMPLETE COURSE (2015)
• Revista DIGITAL CAMERA WORLD (ianuarie 2014 – martie 2020)
• Revista PHOTO LIFE BUYER’S GUIDE (2015 – 2020)
• Digital Camera World – HOW TO SHOOT JUST ABOUT ANYTHING (2014)
• Chip Kompact – FOTOGRAFIA DIGITALĂ – TEHNICĂ ȘI COMPOZIȚIE (2010)
• Chip Kompact – 500 DE SFATURI DE FOTOGRAFIERE (2010)
• Chip Kompact – FOTOGRAFIA DE PORTRET (2010)
• Cristina Țintă – TOP 15 SFATURI PENTRU FOTOGRAFII ALB-NEGRU (2014)

Reviste de fotografie digitală:

• http://emagazinepdf.com/photo/

Glosar de fotografie digitală:

• http://www.dpreview.com/glossary

Nic Zărnescu (Facebook)

64
 Conceptual photo

Illusion

Fluid city Alien

65
Circles over the waves

Blue stain

66
 Child portrait

Hammer boy Nephew

Pink childhood Innocence

67
 Teenager portrait

Orange girl White girl

Prince Princess
68
 Female portrait

Dream woman Soprano

Look to the future

69
Actress Teacher

Russian sisters

70
 Male portrait

Emperor Instruments singer

Ballads singer Actor

71
Painter Video operator

Speaker Thinker

72
 Couple

Stan & Ollie

Holmes & Watson

73
Happiness Speech & nose

Clowns & mouses

74
 Dayscape

Decebalus rex

Church over the water

75
 Panorama

Clouds army

Danubius

Mountain park
76
 Nightscape

City nightscape

Night reflections

77
 Christmas night

Crossroad Cityhall

78
 Urban landscape

Tower bulding Blue villa

Saluti et laetitiae

79
Church tower Hotel tower

Twin towers

80
 Still life

Exhibition

Catholic church
81
Flowers cage Painted bottle

Stairs
82
 Motion

Action and reaction Dancing children

Lost in the street

83
Children in motion

Strange dance

84
 Quilling art

Paper star Paper bowl

Paper peacock

85
Paper flowers Christmas tree

Happy couple

86
 Sunset

Sun waves Golden light

Lonely sun
87
 Park

A man & his dog

Lonely chalet

88
Children’s park

RGB

Lonely swing

89
Little bear

Yin-Yang

90
 Flowers

Plum tree flowers

Magnolias
91
Orange rose

Red roses

92
 Saline

Lighted fountain Salt reflections

Chess pieces
93
 Prayer

Salt church

94
 Puppets

Big nose Napoleon

Girl’s rabbit
95
Happy family

Sad family

96
 Smartphone

Sultan Brother & sister

Knights of the princess

97
 Green lake

Spanish park (1)

Spanish park (2)

98
Black & white

Symmetry (1)

Symmetry (2)
99
Long way home Water sisters

Hello, my old shadow!

100