UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

Lucrare de seminar

Tema: Indiferentismul religios

Student:Hacina Anastasia

Coordonator:Asist.Univ.dr Croitoru Florin

Alba Iulia

2020
Contents

1 Introducere................................................................................................................................3

2 Religia si societatea..................................................................................................................4

3 Indiferentismul.........................................................................................................................4

3.1 Tinerii si indiferentismul...................................................................................................5

4 Secularizarea............................................................................................................................6

5 Concluzii..................................................................................................................................7

6 Bibliography.............................................................................................................................8
1 Introducere
În toate etapele dezvoltării civilizației umane, unul din factorii cei mai importanți, ce
influențează din adâncuri viziunea omului asupra lumii și modului sau de viată, precum și
relațiile din societate în ansamblu, este religia. Fiecare religie se bazează pe credința în forțele
supranaturale, venerarea lui Dumnezeu sau a zeilor și necesitatea respectării unui anumit set de
reguli și reglementări prescrise de credincioși .

Poziția religiei în societatea modernă este contradictorie și pentru a evalua rolul ei,
oportunitățile și perspectivele într-un mod clar este greu. Modernizarea a venit cu schimbări
semnificative in mentalitatea omului, astfel inevitabil atitudinea fata de religie s-a schimbat.
Putem spune ferm ca modernizarea a distanțat omul de religie, si a a dus la excluderea treptata a
religiei din viata omului.

Secolul XXI, cu un ritm de viață mereu accelerat, dominația culturii urbane, determină viziunea
asupra lumii a unei persoane moderne, ceea ce duce la transformări serioase în manifestarea
religiosului: de la nerespectarea ritualurilor la inconștiența în „ alegerea credinței”. [ CITATION
АСТ12 \l 1033 ]

Indiferentismul religios prezinta o atitudine umana ce este lipsita de interes fata de divinitati sau
simboluri religioase.

Intrebari

1. De ce omul se indeparteaza de valorile religioase?

2. Cum secularizarea a distantat individul de religie ?
3. Care sunt cauzele aparitiei indiferentismului religios?
2 Religia si societatea

Istoria culturii spirituale ne spune faptul că religia nu a condus niciodată complet mintea și inima
oamenilor. În cultura spirituală a societății, se poate distinge o parte care atât la nivel teoretic,
cât și la nivelul conștiinței cotidiene - care se opune religiei si conceptelor sale individuale.
Odată cu cunoașterea reală a lumii naturale și sociale, opunerea umana față de religie ca formă
de dezvoltare iluzorie a lumii s-a manifestat în ideologia anumitor mișcări sociale, în diferite
sfere ale culturii, în filozofie. Libertatea gândirii a constituit unul dintre dezideratele principale
ale emancipării omului modern. Principiul liberei cugetări a fost susținut încă din Renaștere.
Umanismul renascentist a fost prima manifestare a tendinței de emancipare spirituală a omului
după o perioadă îndelungată de încătușare a gândirii. Epoca medievală nu îngăduia rațiunii decât
libertatea de a căuta noi dovezi în sprijinul dogmei teologice. Termenii care denotă opoziția față
de religie sau ideile sale, răspândiți în literatura științifică: „critică a religiei”, „gândire liberă”,
„ateism”, „scepticism anti-religios”, „anticlericalism”, „indiferență religioasă” „nihilismul
religios”, „lupta împotriva lui Dumnezeu” etc. O reevaluare a ideilor religioase dominante în
mod tradițional, indiferența față de credințele religioase, critica religiei din punctul de vedere al
bunului simț, practica socială, știința, analiza critică-cunoașterea religiei de către materialismul
filosofic - toate acestea au dus la îndepărtarea omului de biserica .

3 Indiferentismul

Indiferentismul religios se caracterizează printr-o atitudine de ignoranță si dezinteres fata de o

religie anumita. O persoană indiferenta religios își trăiește viată într-o manieră laică, fără nici un
impuls lăuntric de a se justifica într-un oarecare mod cu religia.
Liderii religioși au considerat întotdeauna că indiferența în materie de credință este un fenomen
extrem de nedorit. În Roma antică, neparticiparea la ceremonii dedicate zeilor romani era
considerată o crimă. Mai marii bisericilor încearcă să oprească creșterea indiferenței dintre
adepții lor, deoarece aceasta poate contribui la tranziția lor către materialism și ateism.

Forme de indiferenta religioasa

1)Nu se pune problema opoziției fata de dumnezeu si revelație. Aceasta indiferenta vizează
legătura dintre religios si non religios. Individul nu pune problema pentru sau împotriva lui
Dumnezeu, el este total dezinteresat.

2) Indiferenta fata de diferite opțiuni religioase. Exista prea multe forme de religii care sunt la fel
de valabile, astfel importanta ei scade.
3)Indiferenta fata de valorile si principiile religioase.
Problema indiferentismului a început sa fie analizata cu precădere in ultimul timp, din cauza ca
toata atenția a fost luata de cercetarea secularizării, deci putem privi acest fenomen prin prisma
conceptului de secularizare si ateizare. Indiferenta religioasa este diferita de ateism, și anume
prin faptul ca ateii operează cu anumite concepte si referințe la dumnezeu. Încearcă sa-i nege
existenta ,pe când indiferentismul religios nici măcar nu-si pune problema existentei lui
Dumnezeu.

3.1 Tinerii si indiferentismul

Între copilărie și maturitate, au loc schimbări importante și în viața religioasă a individului. Cei
mai mulți adolescenți și tineri își consolidează modul de trăire a sacrului, format în primii ani ai
copilăriei și în perioada școlarității. Unii însă, în această perioadă de căutări şi inconsecvenţe, se
îndreaptă spre indiferenţa religioasă ori se convertesc la altă modalitate de relaţii cu sacrul. Dacă
observăm criteriul frecventării lăcaşurilor de cult, constatăm o curbă consecventă, care
diferenţiază procentual fiecare perioadă de vârstă.[ CITATION CON02 \l 1048 ]

După vârsta de 15 ani, tanarul începe însă sa dezvolte o gandire critica în legătură cu
religiozitatea formată în copilărie. Religia este observată mai obiectiv, nu pentru a fi abandonată
ci pentru justificarea existenţei sale şi precizarea statutului ei în viaţa individului şi societăţii.
Până atunci, tânărul a asimilat modelul religios al comunităţii. Apoi începe explicarea,
raţionalizarea şi justificarea acestuia. În aceste împrejurări cei mai mulţi îşi consolidează
adeziunea confesională. Unii însă migrează, alegând un alt cult din variantele cunoscute, sau
indiferenţa religioasă. [ CITATION CON02 \l 1048 ]
4 Secularizarea
În contextul secularizării, noțiunea de indiferență religioasă marchează relevanța declinului
aparent al religiei în lumea modernă1. Secularizarea reprezinta procesul scaderii de influență a
religiei și a bisericii si slabirii influentei acestora in toate domeniile vietii. Afirmarea stilului de
viață laic afectează și sfera religioasă, implică secularizarea religiei, transformarea conștiinței
religioase, intensificarea formelor seculare de activitate (în politică, finanțe etc.) ale
organizațiilor religioase. Limbajul religiei devine din ce în ce mai străin nu numai limbajului
științei, ci și vieții de zi cu zi. Seculare, adică libere de determinarea religioasă, neintegrate în
structura semantică religioasă-simbolică. Cele mai importante domenii ale vieții și instituțiile
societății moderne indepartate de religie: stat și legislație, economia cu mecanismele sale de
piață, științe și tehnologie naturală, științe sociale și umanitare, artă . Deși religia interacționează
cu oamenii, nu îi mai definește pe deplin. În economie și politică, religia este prezenta în cel mai
bun caz ca o motivație pentru participanți – dar nu isi mai are rolul decisiv. În artă, tradiția
religioasă este păstrată în principal ca parte integrantă a patrimoniului cultural din trecut. În ceea
ce privește cunoștințele despre lume obținute cu ajutorul metodelor științifice, acestea privează
tabloul religios al lumii de sensul său anterior ca explicație a realității. Acum ideile care ghidează
conștiința modernă în diverse domenii sunt sisteme autonome, independente în raport cu religia.
Conștiința descrisă cu ajutorul conceptului de secularizare este prezentată în diferite variante și
are diferite grade de intensitate în funcție de circumstanțe specifice și de premisele culturale și
istorice. Această diferențiere este evidențiată de date privind nivelul de secularizare în diferite
societăți, straturi sociale și medii. Secularizarea nu este un proces unidimensional de „depășire a
1
http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_5/calinsaplacan%20-articol.htm
religiei”. Spre deosebire de evaluările simpliste, în principal în gândirea pozitivistă, secularizarea
este un proces complex, contradictoriu intern și ambiguu în consecințele sale.
Religia are o influență mai mică asupra politicii, educației, economiei, culturii. Dar, întrucât o
persoană poate alege în mod independent credința fără constrângerea bisericii, religia are o
semnificație mare pentru individ.

Trasaturi:

 Transformarea culturii. A început să se îndepărteze de religie și să devină mai

independentă, mai independentă.
 Învățăturile și normele religioase sunt reformate până la respingerea lor.
 Există încercări de a înlocui credința cu rațiunea, de a abandona autoritatea bisericii și
temeliile ei.
 Apare o criză de personalitate. Oamenii sunt privați de un sistem de valori stabil, își pierd
sentimentul de autoidentificare.

5 Concluzii
În pofida faptului că, vreme de secole, societatea a favorizat trăirea valorilor creştine,omul
contemporan trăieşte astăzio stare profundă de criză religioasă.Majoritatea cred ca religia ar fi
inutila,punand accent mai mult pe viata materiala. Datorita tehnologiilor societatea din sec XXI,
omul impreuna cu valorile,principiile si moralitatile sale se schimba cu o viteza marcanta,astfel
legile religioase se contrazic cu normele societatii moderne.
6 Bibliography
Cultura-aici si acum. (2018, 03 24). Preluat de pe velikaya kultura:
http://velikayakultura.ru/pravoslavniy-ugolok/krizis-religii-ili-religioznoe-vozrozhdenie

Drumea, C. (2002). Religii,biserici,secte,privite din perspectiva catolica. Iasi: SAPIENTIA.

Gheorhe, D. (2002). Ortodoxie si globalizare. Bucuresti: Medro.

Тimosciuc, А. (2012). Istoria gandirii libere. Vladimir: МИНИСТЕРСТВО ОБРАЗОВАНИЯ

И НАУКИ РФ.