Sunteți pe pagina 1din 664

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 1

PREDAREA - PRIMIREA AMPLASAMENTULUI

1. PTE – Predarea – Primirea amplasamentului

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-01 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de
predare - primire a amplasamentului .
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică la predarea – primirea amplasamenrului tuturor lucrarilor ce se executa de catre Organizatie.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor.
3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de
încercări şi etalonări.
3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor
SR EN ISO 9001:2008.
3.6. LEGEA 10/1995 - Legea calitatii in constructii
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie

455 / 1400
1384
4.1.1. Amplasament – zona de teren delimitata pe care se va realiza constructia.
4.2. Abrevieri
4.2.1. DG - Director General
4.2.2. DT - Director tehnic
5. MĂSURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Formularul Proces verbal predare-primire amplasament 4-2-3 si a bornelor de reper -se utilizeaza
pentru predare si primirea amplasamentului lucrarii de constructie.
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces-Director Tehnic, Şef Compartiment Topo, Sef santier
6.2. Resurse:
• personal instruit corespunzător;
• proiect de executie
• alocarea materialelor consumabile necesare;
• alocarea aparaturii specifice lucrarilor topografice
• alocarea timpului necesar.
6.3. PREDAREA-PRIMIREA AMPLASAMENTULUI
Cu ocazia semnarii Contractului de executie a lucrarii se stabileste data si ora intilnirii intre reprezentantii
Benificiarului, Proiectantului si Constructorului pentru predarea-primirea amplasamentului.
Dupa deplasarea si intalnirea pe teren se procedeaza la identificarea amplasamentului si a bornelor de reper in
raport cu care se va face trasarea constructiei.
Se constata daca pe amplasament sau in subsol exista constructii sau instalatii, se stabileste termenul de eliberare
si executantul lucrarilor necesare.
Dupa predarea amplasamentului se verifica concordanta dintre situatia din teren si proiectul de executie si in cazul
neconcordantelor se instiinteaza Proiectantul.
6.4. RESPONSABILITĂŢI
6.4.1. DG
- aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului;
6.4.2. DT
- participa ca reprezentant al Constructorului, impreuna cu Seful Compartimentului Topo si Seful de santier la
activitatea de predare-primire a amplasamentului ;
- verifica in teren daca amplasamentul este liber de orice sarcina si consemnarea sub semnatura in Procesul
Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper, in caz contrar stabilind impreuna cu
reprezentantii Beneficiarului si Proiectantului masurile si termenele de eliberare a amplasamentului ;
- verifica si semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper;
6.4.3. Sef Compartiment Topo

456 / 1400
1384
- primeste de la Proiectant (topometrul proiectantului) reperele de identificare a terenului si de trasare a lucrarilor
(borne de referinta cu indicativul, cota si coordonatele acestora);
- semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper;
- verifica concordanta dintre proiect si situatia din teren si comunica proiectantului eventualele neconcordante ;
- transmite topometrului de santier pozitia bornelor, indicativul, cota si coordonatele acestora;
6.4.4. Sef Santier
- ia cunostinta de existenta in teren si pozitia bornelor de reper;
- ia cunostinta, daca este cazul, de masurile si termenele pentru eliberarea amplasamentului si intreprinde
actiunile ce cad in sarcina Constructorului;
- ia cunostinta de existenta pe amplasament sau in vecinatatea acestuia a eventualelor cabluri, retele, instalatii,
cladiri si stabileste masuri pentru protejarea acestora pe parcursul executiei lucrarilor ;
- ia masuri pentru protejarea si conservarea bornelor de reper pe perioada executiei lucrarilor;
- semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper;
7. ÎNREGISTRĂRI
7.1. Formulare utilizate
7.1.1. Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper -
7.1.2. Contract de executie a lucrarilor -
7.1.3. Proiect de executie -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

457 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 2

PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

2. PTE - Planificarea executiei lucrarilor

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3

3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 3

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 3

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 3

7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4

8. Anexe...................................................................................................……………................. 5

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 6

1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-03 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de
planificare a executiei lucrarilor de constructii la Organizatie..
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică la planificarea executiei lucrarilor de constructii realizate de Organizatie..
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor.
3.4. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor
SR EN ISO 9001:2008.
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI

458 / 1400
1384
4.1. Terminologie
4.1.1. Nu este cazul.
4.2. Abrevieri
4.2.1. DG - Director General
4.2.2. DT - Director Tehnic
4.2.3. DM - Director mecanizare
4.2.4. ŞS - Şef santier
4.2.5. TEH - Tehnic
4.2.6. MEC - Mecanizare
4.2.7. COM - Comercial-Aprovizionare
4.2.8. RU - Resurse Umane
5. MĂSURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Nu este cazul.
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces -DT, DM, TEH, SS, MEC, COM, RU
6.2. Resurse:
• personal instruit corespunzător;
• alocarea materialelor consumabile necesare;
• alocarea calculatoarelor şi echipamentelor periferice necesare;
• alocarea timpului necesar.
6.3. PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
Dupa semnarea contractului se stabileste santierul care va executa lucrarea.
Pe baza prevederilor contractuale se intocmeste Graficul de executie a lucrarii, necesarul de materiale, forta de
munca, masini si utilaje
Se intocmeste Proiectul de organizare de santier conform PTE-03
Se aloca resursele necesare.
6.4. Responsabilitati
6.4.1. DG
- aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului
- aproba Graficul de executie a lucrarilor.
6.4.2. DT
- stabileste santierul caruia ii revine sarcina executiei fiecareia dintre lucrarile contractate
- verifica Graficul de executie a lucrarilor in ceea ce priveste concordanta cu termenele de realizare a lucrarii
prevazute prin contractul incheiat cu Investitorul, existenta necesarului de forta de munca, de utilaje, mijloace
de transport, scule si echipamente, materiale existente si materiale ce trebuiesc aprovizionate.
- dispune daca este cazul modificarea Graficului de executie pentru a corela realizarea lucrarilor executate de
santier cu celelalte lucrari contractate de societate astfel incit sa fie folosite eficient resursele.

459 / 1400
1384
6.4.3. ŞS
- preia pe baza de semnatura de la TEH documentatia tehnico-economica de executie a lucrarii si copia dupa
partea din contract privitoare la termenele de executie
- studiaza documentatia tehnico-economica si stabileste tehnologiile de executie ce vor fi aplicate
- intocmeste Proiectul de organizare de santier conform PTE-03
- intocmeste Graficul de executie a lucrarilor tinand cont de termenele de executie din contract, forta de munca
calificata de la nivelul santierului disponibila, masinile si utilajele existente sau necesar a fi inchiriate corelat cu
celelalte lucrari repartizate santierului
- intocmeste Referatele de necesitate pentru aprovizionarea cu materiale, Referatele pentru deschiderea de Note
de comanda catre atelierele societatii, Referatele cu necesarul de forta de munca suplimentara, pe care le
supune aprobarii DT
- modifica, la solicitarea DT, Graficul de executie propus pentru a corela executia lucrarilor cu a celorlalte lucrari
contractate de societate pentru folosirea eficienta a resurselor dar cu respectarea termenelor finale de realizare
- stabileste formatiile ce vor executa lucrarea, numeste sefii de echipa si sefii punctelor de lucru
6.3.4. TEH
- pune la dispozitia SS pe baza de semnatura un exemplar din documentatia tehnico-economica si copie dupa
partea din contract referitoare la termenul de executie
- intocmeste si pune la dispozitia SS si DT Extrasele de materiale, utilaj, transport si forta de munca

6.3.5. COM
- primeste necesarele de materiale intocmite de SS si aprobate de DT si aprovizioneaza materialele conform PS-
12
- informeaza operativ SS pe masura ce materialele din necesare au fost aprovizionate
6.3.6. MEC
- primeste necesarul de mijloace de transport si utilaje de la SS si le nominalizeaza si repartizeaza
- incheie contracte de inchiriere cu tertii atunci cind este cazul
- intocmeste Necesar de carburanti, lubrefianti si piese de schimb pentru masinile si utilajele necesare executiei
lucrarii
- comunica la RU, daca este cazul, necesarul de forta de munca calificata ce trebuie angajata
6.3.7. RU
- tine evidenta miscarilor de personal
- angajeaza daca este cazul forta de munca calificata conform cu Necesarul primit de la SS si aprobat de DT sau
de la MEC si aprobat de DM

7.ÎNREGISTRĂRI
7.1. Formulare utilizate

460 / 1400
1384
7.1.1. Grafic de executie
8. ANEXE
8.1. Grafic de executie

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

461 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 3

ORGANIZAREA SANTIERULUI

3. PTE – Organizarea santierului

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3

3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 3

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 3

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 3

7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4

8. Anexe...................................................................................................……………................. 5

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 6

1. SCOP
1.1.Prezenta procedură cod PTE-03 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea activitatilor de
organizare de santier.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică la organizarea de santier pentru executia lucrarilor contractate de catre Organizatie.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor.
3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de
încercări şi etalonări.
3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie

462 / 1400
1384
4.1.1. Nu este cazul.
4.2. Abrevieri
4.2.1. DG - Director General
4.2.2. DT - Director tehnic
4.2.3. DM - Director mecanizare
4.2.4. ŞS - Şef santier
4.2.5. PG - Procedură generală
4.2.6. PS - Procedură de sistem
4.2.7. PSP - Procedură specifică
4.2.8. PTE - Proceduri tehnice de executie
5. MĂSURI PREALABILE
5.1. Existenta Contract de executie lucrari semnat de parti;
5.2. Existenta Autorizatiei de construire;
5.3. Proces verbal de predare primire a amplasamentului
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces-DT, DM, ŞS, Sef punct lucru.
6.2. Resurse:
• personal calificat si instruit corespunzător;
• alocarea materialelor consumabile necesare;
• alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare;
• alocarea timpului necesar.
6.3. ORGANIZAREA SANTIERULUI SI PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
6.3.1. Santierul de constructii montaj – este unitatea organizatorica de baza a societatii de constructii, care se
organizeaza de obicei, pe principiul gruparii teritoriale a mai multor obiecte de investitii, astfel incat sa li se poata
asigura o conducere operativa.
Numarul de santiere se dimensioneaza functie de numarul si mai ales volumul de lucrari contractate de catre
societate
6.3.2. Punctele de lucru – compun santierele, au in sarcina executia unuia sau mai multor obiecte de constructie si
sunt conduse de catre sefii punctelor de lucru.
6.3.3. Proiectul de organizare
Pentru ca lucrarile pe santier sa se desfasoare in conditii optime acestea trebuie sa fie bine organizate. In acest
scop, SS elaboreaza iar DT verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor, care cuprind masurile
pentru asigurarea din timp a materialelor, a utilajelor si a fortei de munca, amplasarea in teritoriu a lucrarilor de
organizare de santier, racordurile rutiere si de cale ferata, retelele de drumuri, apa, energie electrica si termica, aer
comprimat, modul de asigurare a bazelor de productie, cazarea si transportul muncitorilor.
6.3.4. Graficul de executie
Ordinea in care trebuie sa se realizeze diferitele actiuni pe santier si termenele respective sunt reflectate in graficele
de executie.
In baza graficelor de executie se intocmesc Referate de necesitate pentru resurse si se deschid Comenzi catre
atelierele si bazele de productie.

463 / 1400
1384
6.3.5. Graficul de esalonare a investitiei
Coordonarea intregii investitii se asigura prin graficul de esalonare a investitiei care tine cont de finantarea investitiei
si de termenul de punere in functiune a obiectului de investitie.
6.4. RESPONSABILITATI:
6.4.1. DG
- aloca resursele necesare desfasurarii procesului;
6.4.2. DT
- repartizeaza catre santiere pentru executie, lucrararile contractate;
- verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor;
- verifica si aproba graficul de esalonare a investitiei si termenul de punere in functiune a obiectului de investitie;
- aproba graficul de executie a lucrarilor;
- aproba necesarele de materiale si repartitia pe formatii de lucru, precum si eventualele necesare de forta de
munca suplimentara ce urmeaza a se angaja;
- repartizeaza sarcinile in vederea obtinerii acordurilor pentru racordarea la retelele de utilitati necesare;
6.4.3. DM
- aproba necesarele de masini, utilaje si echipamente in conformitate cu graficul de executie a lucrarilor;
- nominalizeaza personalul deservent si programeaza aprovizionarea cu carburanti si piese de schimb;
- dispune masuri operative pentru repararea masinilor si utilajelor defecte;
6.4.4. BIROU TEHNIC
- asigura exemplarul din Documentatia si Detaliile tehnice de Executie pe care il preda pe baza de semnatura
SS;
- intocmeste graficul de esalonare a investitiei corelat cu contractele anuale semnate cu investitorii;
6.4.5. ŞS
- primeste de la Biroul Tehnic exemplarul din Documentatia si Detaliile tehnice de Executie si graficul de
esalonare a investitiei;
- intocmeste Proiectul de organizare a executiei lucrarilor si Graficul de executie;
- intocmeste Referatele de necesitate pentru aprovizionarea cu materiale si necesarele de masini, utilaje,
echipamente si scule;
- repartizeaza executia lucrarilor pe formatii de lucru si stabileste necesarul de forta de munca suplimentar;
- verifica ritmicitatea si calitatea lucrarilor de organizare de santier executate;
6.4.6. Sef punct lucru
- supravegheaza executia lucrarilor de organizare de santier de la punctul de lucru respectiv;

7.ÎNREGISTRĂRI
7.1. Formulare utilizate
7.1.1. Proces verbal verificare cota de fundare -
7.1.2. Proces verbal natura teren fundare -
7.1.3. Proces verbal de verificare calitativa a lucrarilor ce devin ascunse -
7.1.4. Fisa de betonare -
7.1.5. Proces verbal de trasare -

464 / 1400
1384
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.
EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

465 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 4

TRASAREA LUCRARILOR

4. PTE – Trasarea lucrarilor

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1. Prezenta procedura cod PTE-04 stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
trasare a lucrarilor de constructii executate de Organizatie.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplica la trasarea lucrarilor de constructii in compartimentul TOPO si santierele Organizatie.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calitatii.
Principii fundamentale si vocabular.
3.2. LEGEA 10/1995 -Legea calitatii in constructii
3.3. PG-01 -Elaborarea si gestionarea procedurilor
SR EN ISO 9001:2008.
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie
4.1.1. Proiect de executie – totalitatea documentatiei scrisa si desenata, necesara executantului pentru a putea
realiza constructia asa cum a fost gindita de proiectant.

466 / 1400
1384
4.1.2. Documentatie scrisa – contine: memoriul, devizul, analizele speciale de preturi, antemasuratoarea, extrasul
de materiale.
4.1.3. Documentatia desenata sau plansele – contine desenele care reprezinta constructia sau anumite parti ale
ei.
4.1.4. Plan de situatie – este cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia constructiilor proiectate fata de alte
constructii vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren. Acestea se deseneaza de obicei la o scara
redusa si cuprind o zona mai mare de teren decit cea necesara constructiilor.
4.1.5. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care determina conturul
si(sau) axele principale ale constructiei.
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS -Sef santier
4.2.2. RTOPO -Responsabil TOPO
4.2.3. SPL -Sef punct lucru
5. MASURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Formularul Proces Verbal de trasare a lucrarilor – se utilizeaza pentru trasarea lucrarilor.
6. REGULI DE PROCEDURA SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces - SS, RTOPO, SPL
6.2. Resurse:
• personal instruit corespunzator;
• alocarea materialelor consumabile necesare;
• alocarea echipamentelor si instrumentelor necesare;
• alocarea timpului necesar.
6.3. Obiective si indicatori de performanta:
Obiectiv Indicator Masurare
Nr. Descriere Nr. Descriere Documente
1. Trasarea corecta a amplasamentului si a 1.1 Numar de neconformitati Rapoarte de
bornelor de reper pentru lucrarile de identificate/lucrari trasate/ neconformitate
constructii semestru/an Rapoarte de audit

6.4. Pentru realizarea procesului de trasare se parcurg etapele prezentate in continuare.


6.5. Trasarea pe teren
Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea fiecarei
constructii conform proiectului.
Reperii de trasare se predau pe teren de catre delegatii proiectantului in prezenta beneficiarului incheindu-se
Proces Verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper a obiectului.
Pe baza Planului de trasare si a bornelor de reper RTOPO fixeaza pozitia bornelor reper proprii iar SS dispune si
SPL materializeaza pe teren aceste borne. Bornele reper vor fi din beton bine ingropate in pamint si protejate astfel

467 / 1400
1384
incit pozitia lor sa nu se modifice pe toata durata de executie a lucrarii. Bornele vor fi situate in afara lucrarii si a
zonelor de circulatie de santier, la o distanta de constructie de 2/3 din inaltimea acesteia, pentru ca acestea sa
serveasca – in conditii de precizie corespunzatoare – atit pentru ridicarea pe verticala a cotelor plane, cit si la
verificarea verticalitatii constructiei.
Avind ca baza bornele de reper proprii a caror cote si coordonate sint stabilite si verificate in raport cu cele predate
de Proiectant se traseaza dupa caz ampriza lucrarii, axele, pozitia profilelor transversale, conturul lucrarii
materializindu-se in teren dupa caz cu tarusi, cite doi tarusi uniti cu o scindura (capra) pe care se bate un cui pentru
materializarea axului, capre insirate pe tot conturul formind o imprejmuire, etc.
Axele constructiei sint linii drepte fata de care se coteaza pozitia elementelor de constructie, fiind desenate pe
planurile constructiei de la fundatii pina la ultimul nivel. Axele constructiei pot fi: axe principale si axe de detaliu.
Axele principale sint, de obicei in numar de patru (doua in lungul cladirii si doua transversal cladirii) si se traseaza
intotdeauna de RTOPO. Axele de detaliu sint axele diverselor elemente de constructie si se traseaza pe teren
pornind de la pozitia axelor principale. Axele sint reprezentate pe teren prin linie punct si sint notate la capete cu
litere sau cifre, iar punctele de intersectie dintre ele sint notate cu litera, si respectiv numarul celor doua axe.
Materializarea pe teren a axelor se face prin sirme intinse intre doua suporturi (capre).
6.6. Trasarea fundatiilor
Pentru trasarea perimetrului lucrarilor de suprafata se poate utiliza imprejmuirea folosita la trasarea axelor
principale ale constructiei, daca aceasta a fost deja executata. In caz contrar, se executa in mod special o
imprejmuire, discontinua sau continua, utilizindu-se caprele amplasate la intersectiile laturilor perimetrului, si caprele
auxiliare amplasate de-a lungul laturilor intre caprele de colt.
Caprele de colt si auxiliare se vor amplasa la 2-3 m in exteriorul perimetrului real al suprafetei ce urmeaza a se
excava.
Este necesar ca acestea sa fie realizate din elemente de inventar sau in lipsa acestora din lemn.
Nivelul superior al fiecarei capre trebuie sa fie acelasi si sa fie notat pe fiecare in parte.
Pentru usurinta operatiilor de masuratori de-a lungul laturilor perimetrului suprafetei, se va urmari ca pozitionarea
caprelor auxiliare sa se faca astfel, incit distanta intre acestea sa fie mai mica decit lungimea maxima a
instrumentului de masurat (de obicei ruleta).
Cotele de nivel ale suprafetei finite de excavare se transmit, in raport cu cota de nivel a caprelor cu ajutorul
jaloanelor de referinta si a jaloanelor mobile in forma de T.
Jaloanele de referinta se amplaseaza de obicei de-a lungul perimetrului real al suprafetei de excavare, in interiorul
acesteia si pe ele se materializeaza o cota de nivel unica, ce este in general, cu 1 m mai mare decit cota finala a
suprafetei de excavatie. Aceasta cota reprezinta cota de reperare si transmiterea acesteia de la cota de nivel a
caprelor se executa cu furtunul de nivel sau al instrumentelor optice.
Trasarea lucrarilor de sapatura liniara (pentru fundatii continue) se executa dupa aceleasi principii aratate la
trasarea lucrarilor de suprafata, utilizindu-se pentru materializarea punctelor de schimbare a directiei, profile de colt.
Liniile de baza ale perimetrului real al suprafetei, precum si alte linii care trebuie sa fie trasate in interiorul
suprafetei, se materializeaza, la nivelul superior al caprelor (de colt sau auxiliare), prin sirme de hotel intinse intre
reperele corespunzatoare marcate pe elementele profilelor.
Transmiterea pe verticala a liniilor de baza ale perimetrului real de excavat al fundatiilor se executa in raport cu
sirmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb.
Inainte de a incepe executia peretilor se verifica trasarea pentru a corecta eventualele erori produse prin deplasarea
cofrajelor in timpul betonarii.

468 / 1400
1384
6.7. Trasarea peretilor
Trasarea, pentru partea de constructie aflata sub cota zero se executa de catre TOPO astfel incit punctele si axele
materializate pe teren sa poata fi folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe plansee.
Trasarea lucrarilor peste cota zero se repeta pe fiecare planseu, folosindu-se de asemenea instrumente
topografice. Aceste lucrari trebuie executate cu foarte mare atentie, deoarece orice greseala poate duce la
deficiente greu de remediat. Astfel latimea de rezemare pe pereti a panourilor de planseu fiind mica, orice abatere
la trasare, de la pozitia din proiect a peretilor poate duce la reducerea latimii de rezemare a planseelor sau chiar la
imposibilitatea rezemarii lor si la necesitatea executarii unor lucrari de refacere. De asemenea, daca axele verticale
ale peretilor suprapusi nu se gasesc in continuare pe aceiasi verticala, se produc incarcari excentrice care
influenteaza negativ stabilitatea cladirii.
Trasarea pe planseu se desfasoara in urmatoarea ordine:
- trasarea axelor de referinta ale cladirii;
- trasarea axelor peretilor;
- determinarea nivelului de rezemare a peretilor;
- determinarea nivelului de rezemare a planseului superior;
Axele de referinta ale cladirii se transpun cu ajutorul aparatelor topografice pe planseul respectiv. Daca aceste axe
au fost marcate pe soclul cladirii, transpunerea se poate face si cu ajutorul firului cu plumb. Axele se traseaza vizibil
pe planseu prin intinderea unei sirme. Pornind de la ele, se masoara cu ruleta distantele pina la axele diferitilor
pereti si se traseaza axele peretilor.
6.8. Trasarea nivelurilor
Trasarea cotei de nivel a oricarui element de constructie se face in raport cu cota + 0.00 sau o alta cota
conventionala. Acest reper trebuie sa fie accesibil spre exteriorul constructiei constituind punctul de verificare in
ceea cepriveste cota de nivel a constructiei in raport cu cota de nivel a reperelor de referinta exterioare.In interiorul
cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1.00 m deasupra pardoselii finite. Aceasta linie se numeste
nivel orizontal sau vagris, fata de care se fixeaza celelalte cote necesare la executarea lucrarilor. Linia vagris se
traseaza cu furtunul de nivel. In timpul trasarii, furtunul nu trebuie sa prezinte indoituri. La fiecare capat furtunul
trebuie tinut de catre un muncitor, unul din ei tine tubul de sticla linga reperul dat, in timp ce celalalt muncitor se
deplaseaza la punctul unde urmeaza a se trasa nivelul respectiv. In timpul deplasarii gurile tuburilor se tin astupate.
La locul respectiv, tubul este ridicat sau coborit pina ce muncitorul de la reperul fix dat, semnaleaza ca nivelul apei
colorate coincide cu acest reper. In acest moment, potrivit principiului vaselor comunicante, apa se afla in ambele
tuburi se afla la acelasi nivel – nivelul reperului fixat. Pe perete se traseaza un semn, iar prin unirea cu dreptarul a
semnelor succesive determinate astfel rezulta linia vagris.Atunci cind linia vagris este bine trasata ea se inchide in
punctul din care s-a inceput trasarea.
6.9. Responsabilitati
6.9.1. DG
- aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului
6.9.2. SS
- dispune masuri operative dupa caz pentru defrisare, indepartare iarba si buruieni, decoperta, nivelarea
amplasamentului
- anunta RTOPO pentru efectuarea trasarii lucrarilor
- asigura materializarea pe teren prin borne, reperi, picheti
- verifica trasarea si semneaza Procesul Verbal de trasare

469 / 1400
1384
- asigura echipamentele si instrumentele necesare trasarii de detaliu a lucrarilor (ruleta, dreptar, echer, fir cu
plumb, nivela, furtun de nivel)
- dispune masuri operative de remediere in cazul constatarii de abateri de la pozitie sau nerespectarii cotelor din
proiect
6.9.3. RTOPO
- preia de la reprezentantii proiectantului bornele de reper si inventarul de coordonate si cote
- executa trasarea in teren a pozitiei bornelor proprii, a axelor, profilelor, elementelor de constructii, etc.
- verifica pe faze de executie realizarea elementelor de constructii si anunta SS in cazul constatarii unor abateri
fata de pozitia sau cotele din proiect
- asigura masuri pentru verificarea periodica a aparaturii topografice si remedierea eventualelor defectiuni
6.9.4. SPL
- preia de la RTOPO, pe baza de Proces Verbal de trasare pe care il semneaza, reperii de trasare
- asigura protectia bornelor, pichetilor, caprelor de trasare
- supravegheaza lucrarile de trasare de detaliu avind grija ca acestea sa fie executate de muncitor topo calificat
sau de catre maistru
- semneaza pentru conformitate cu proiectul, din punct de vedere topografic, Fisa de betonare, Fisa de zidarie,
Fisa de montaj prefabricate.
7. INREGISTRARI
7.1. Formulare utilizate
7.1.1. Proces Verbal de trasare a lucrarilor
7.1.2. Proces Verbal de predare-primire a amplasamentului
si a bornelor de reper la obiectul......
7.1.3. Fisa de betonare
7.1.4. Fisa de zidarie
7.1.5. Fisa de montaj prefabricate
7.2. Dosare utilizate
7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrare
8. ANEXE
8.1. Proces Verbal de trasare a lucrarilor

470 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 5

EXECUTAREA SAPATURILOR

5. PTE – Executarea sapaturilor

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3

3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 3

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 3

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 3

7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4

8. Anexe...................................................................................................……………................. 5

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 6

1. SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor
necesare pentru executarea sapaturilor in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica la executia sapaturilor mecanice si manuale aferente lucrarilor de constructii.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1. DS - Dispozitie de santier.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.


4.2 Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.

471 / 1400
1384
4.3 Proiecte tehnologice de sprijiniri la lucrarile de sapaturi mai dificile din cauza naturii terenului, apropierii de
constructii existente, lucrul sub circulatie si existentei unor instalatii subterane care nu se dezafecteaza.
4.4 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169-83.4.5 Normativ pentru executarea trasarii de
detaliu in constructii C83-75.

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri


➢ Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului, liber de instalatii subterane.
➢ Existenta procesului verbal de predare - primire a reperelor de trasare si de nivel.
➢ Existenta proiectelor tehnologice pentru excavatiile in zonele in care trebuie protejate instalatiile subterane in
functiune pe amplasament.
➢ Existenta utilitatilor.
➢ Instalatia de aer comprimat.
➢ Instalatia de forta si iluminat.
➢ Existenta utilajelor mecanice de sapat in buna stare de functionare.
➢ Existenta de drumuri de acces la locul de depozitare a pamintului.
➢ Existenta unui numar suficient de mijloace de transport al pamintului, in buna stare de functionare.
➢ Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice pentru sapaturi manuale.
➢ Existenta avizului de incepere a lucrarilor (AIL).
➢ Existenta aprobarii autorizatiei de circulatie pe traseul stabilit pe drumurile publice, cind este cazul.
➢ Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI
specifice activitatilor desfasurate.
➢ Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific:salopeta, casca, cizme cauciuc, etc.

ACTIUNI IMPLICATE

➢ Pregatirea suprafetei terenului dupa sapatura pentru a permite realizarea stratului de fundatie urmator sau a
betonului de egalizare.
➢ Saparea, incarcarea, transportul si descarcarea pamintului.
➢ Sprijinirea peretilor sapaturilor.
➢ Executarea epuismentelor apelor subterane, cind este cazul.
➢ Intreruperi neplanificate.
➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate.

PROCEDURA – EXECUTAREA SAPATURILOR

➢ Pregatirea terenului pentru sapatura.


➢ Defrisarea terenului pe suprafata ce urmeaza a se sapa.
➢ Demolarea constructiilor de pe amplasament, daca este cazul, dar numai pe baza documentatiilor aprobate
pentru aceasta, dupa ce in prealabil au fost separate si izolate toate retelele de instalatii.
➢ Curatirea completa a terenului, prin incarcarea mecanizata si evacuarea materialelor rezultate de la punctele
8.1.1 si 8.1.2.
➢ Saparea stratului vegetal (daca este cazul), incarcarea si transportul la depozite separate pentru a putea fi
refolosit.
➢ Asigurarea scurgerii si colectarii generale a apelor din precipitatii de pe platforma pe care se vor executa
sapaturile.
➢ Executare de santuri de garda sau rigole.

472 / 1400
1384
➢ Executare de gropi de colectare.
➢ Executare de puturi de descarcare in cazul platformelor de mari suprafete.
➢ Trasarea constructiilor sau a conturului sapaturilor.
➢ Executarea balizelor de trasare din lemn la capetele axelor prin planurile proiectelor (in exteriorul conturului
sapaturilor) pentru a fi conservate pina la terminarea sapaturilor. Ele servind si la verificarile necesare in timpul
sapaturilor si la receptia lucrarilor de sapatura la terminarea acestora.
➢ Executarea reperelor de cota de nivel si retransmiterea cotei de nivel in interiorul gropii sapate, pe masura ce
adincimea acesteia creste.
➢ Saparea, manipularea, transportul pamintului.
➢ Saparea, manipularea si transportul manual.
➢ Sapaturi manuale obisnuite. Din cauza productivitatii lor foarte reduse nu sint in general recomandate
decit la:
• lucrari de volum mic.
• consolidarea unor constructii existente.
• unde utilajele nu pot avea loc la manevra.
• lucrari de finisarea taluzelor sau a fundurilor unor sapaturi executate
mecanizat.
• lucrari in zona retelelor subterane existente, indeosebi cabluri electrice de
joasa sau inalta tensiune.
Ele se executa cu scule obisnuite: cazmaua, lopata, tirnacopul, spitul, ranga,
ciocanul de abataj.
8.2.1.2 Transportul se recomanda cu: roaba, tomberonul, bena, banda rulanta.
➢ Pentru ca terenul de fundare sa nu sufere degradari pina la inceperea betonarii fundatiilor, sapaturile se opresc
deasupra cotei finale astfel:
• in nisipuri fine, cu 20-30 cm.
• in paminturi argiloase contactile cu 15-25 cm.
• inpaminturi sensibile la inmuiere cu 40-50 cm.
Saparea acestui ultim strat se executa numai in momentul premergator
pregatirii betonarii sau a urmatorului strat de fundatie.
➢ Sapaturile cu pereti verticali sprijiniti se pot executa pina la adincimea de:
• 0,75 m in terenuri necoezive si slab corozive
• 1,25 m in terenuri cu coeziune mijlocie
• 2,00 m in terenuri cu coeziune mare.
➢ Sub aceste adincimi sapaturile se executa obligatoriu fie cu taluz, fie cu sprijinire.

-Sapaturile in taluz se executa in terenurile cu umiditate naturala de


12-18 % si cu o tangenta a unghiului de inclinare a taluzului natural, functie de natura terenului astfel:
• nisip balast 1/1
• nisip argilos 1/1,25
• argila nisipoasa 2/3
• argila 1/2
• loes 4/3
• roca friabila 2/1 - 4/1
• stinca 4/1 - 7/1
-Sapaturile cu sprijiniri se impun in general la adincimi care depasesc
pe cele de la punctul 8.2.4 sau cind saparea la panta taluzului
natural ca la punctul 8.2.5.1 nu este posibila din cauzele:

473 / 1400
1384
• existenta unor constructii in inediata apropiere
• din motive de organizare a teritoriului
• din motive economice - volumul de sapatura auxiliara conducind la costuri
prea ridicate
➢ Sprijinirile se pot clasifica in patru grupe principale:

- Sprijiniri obisnuite executate din elemente de inventar


- Sprijiniri din palplanse
- Sprijiniri din pereti ingropati sau piloti secanti
- Ecrane de impermeabilizare

➢ Sprijinirile se vor executa dupa proiecte tehnologice ale proiectantului, in afara celor de la punctul 8.2.6.1.

➢ Saparea, manipularea si transportul mecanizat.


- Saparea mecanizata se executa cu utilaj de sapat care esteutilajul
principal care prin parametri si performantele sale determina alegerea ca tip,
minuire si numar a celorlalte utilaje, astfel ca lantul format de succesiunea
operatiilor sa asigure realizarea productivitatii maxime a utilajului principal.
- In functie de performantele utilajelor, de cantitatile de executat si de
conditiile locale, se intocmesc proiecte tehnologice de catre
proiectant.
Pentru detalierea succesiunii operatiilor si variante de executie se
intocmesc fise tehnologice, unde este cazul.

➢ Executarea epuismentelor apelor subterane,cind este cazul, in functie de afluxul de apa si de permeabilitatea
terenului se executa astfel:
➢ Epuisment intermitent la aflux mic de apa se face cu pompa tip EPET, montata direct pe fundul sapaturii.
➢ Epuisment direct intermitent la aflux moderat de apa se face cu drenuri cu pereti de colectare si sorb montat in
put cu pompa EPET sau pompa centrifuga.
➢ Epuisment direct continuu la aflux mijlociu de apa, se face cu drenuri filtre cu puturi de colectare si pompe
multiple, daca nu se produc afuieri.
- Sau cu incinta de filtre acciculare pe o treapta.

➢ Epuisment direct continuu la aflux puternic de apa, se face ca la punctul anterior, numai daca nu se produc
afuieri.
- Sau cu doua incinte de filtre aciculare pe doua trepte.
- Sau cu puturi filtre forate, echipate cu pompe submersibile HEBE
sau pompe MAMUTH cu aer comprimat.

➢ Solutii deosebite la aflux foarte puternic, cind pentru denivelarea pinzei de apa sint necesare:
• crearea incintei de palplanse nepermeabila
• incinta din pereti mulati
• batardou
• cheson deschis
• cheson cu aer comprimat
In aceste cazuri sapatura cu epuisment se face numai dupa proiecte tehnologice,
intocmite de proiectant.

474 / 1400
1384
➢ Intreruperi neplanificate
➢ Se vor opri lucrarile de sapaturi numai in cazurile de accese puternice de ploaie si numai pe durata acestora.
➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate.
➢ Se fac ultimele verificari topo ale cotei finale.
➢ Receptia finala a suprafetei (P V de lucrari ascunse) sau de faza determinate.

6. RESPONSABILITATI

6.1 Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si
de intocmirea inregistrarilor de calitate.
6.2 Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de
executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
6.3 Inginerul sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor (excavatoare,
buldozere, autoincarcatoare, autocamioane, ciocane de abataj, benzi transportoare, pompe de
epuisment, etc).

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1 Proces verbal de predare-primire a amplasamentului si bornelor de reper.


7.2 Proces verbal de trasare a lucrarilor.
7.3 Proces verbal de receptie calitativa pe faze.

8 . ANEXE – Nu este cazul

475 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 6

COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

6. PTE – Cofrarea structurilor din beton si beton armat

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea


confectionarii si montarii cofrajelor structurilor de rezistenta cit si a cofrajelor de rost ale fazelor de
turnare individuale, aferente structurilor din beton si beton armat.
2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura se va utiliza la executia structurilor din beton si beton armat la lucrarile de constructii civile,
industriale ,poduri, podete, ziduri de sprijin etc.
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
- CQ- Controlul calitatii

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. Proiecte de executie, plansa Nr. aferente fazelor respective de betonare


4.2. Proiecte tehnologice de executie
4.3. Normativ NE 012-1999

476 / 1400
1384
4.4. Caiet de sarcini al proiectantului

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

1. Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarii, precum si a prezentei prevederi.


2. Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de cofraje in scopul insusirii proiectelor de
executie, caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor care se refera la faza respectiva de lucru.
3. Asigurarea pe santier, dupa caz, a panourilor de cofraje metalice sau/si a materialului lemnos ( panouri
sau/si foi tego,cherestea ), a profilelor metalice si a materialelor de imbinare ( cuie, prezoane, piulite
tronconice, buloane, piulite normale, saibe, blocaje, sirma neagra de 3-4 mm, etc. ), receptionate si
depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare.
4. Dotarea formatiilor de dulgheri de la atelierele de confectie a cofrajelor de lemn cu masini unelte, scule,
echipamente si aparate de masura sau control precum masina de taiat la grosime, masina de geluit,
circulare, masina de faltuit, rindele, boloboc, furtune de nivel, metru si ruleta de masurat lungimi,
echere, tipare, sabloane, fire cu plumb, etc., precum si dotarea cu platforma-poligon de masurare,
trasare si asamblare a cofrajelor cu simpla sau dubla curbura, inclusiv a sustinerilor acestora ( cintre,
romanate,rame, etc. ).
5. Dotarea cu unelte de lucru specifice echipelor precum: ciocane, tesle, fierastraie de mina, fire cu
plumb, metre si rulete de masura, furtune de nivel, boloboc, etc..
6. Asigurarea utilitatilor la locul de montare a cofrajelor:
6.1. Alimentarea cu energie electrica de forta si iluminat.
6.2. Racordarea la instalatiile de apa si aer comprimat.
6.3. Destinarea macaralelor care vor deservi executia cofrajelor.
6.4. Asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale.
7. Verificarea conditiilor legate de suprafata betonata anterior, pe care urmeaza a se monta noile cofraje
si anume; gradul de finisare si curatire, cote de nivel si dimensiuni in plan conform proiect.
8. Materializarea axelor principale si a bornelor de control cherneruite la cota si in locuri usor accesibile,
pentru fiecare faza de lucru.
9. Existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice inglobate, conform
planurilor de executie.

MASURI PREVENTIVE

Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si


PSI corespunzatoare activitatilor desfasurate.

ACTIUNI IMPLICATE

1 Confectionarea cofrajelor
2. Depozitarea si receptia cofrajelor
3. Pregatirea lucrarii
4. Cofrarea
5. Decofrarea
6. Pregatirea cofrajelor pentru un nou ciclu

PROCEDURA DE COFRARE A STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

477 / 1400
1384
1. Confectionarea cofrajelor.

1.1. Cofrajele se pot confectiona din lemn sau din produse pe baza de lemn, metal, produse pe baza de
polimeri.
Materialele utilizate, vor fi avizate de proiectant si ele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in
vigoare, pentru a asigura realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare tipului de finisaj
specificat prin proiect.
1.2. Confectionarea cofrajelor se va face pe baza unui proiect tehnologic si cuprinde doua parti distincte:
- confectionarea sau a cofrajului propriu-zis;
- confectionarea elementelor de sustinere si sprijin ale cofrajelor.
1.3. Pentru confectionarea acestor componente ale cofrajului se intocmesc schite de detaliu pentru fiecare
piesa componenta in cazul in care proiectul nu este suficient de detaliat, care va sta la baza confectiilor
din ateliere.
1.4. Pe baza schitelor se confectioneaza tipare sau sabloane care se asambleaza pe poligonul din atelier
format dintr-o platforma plana ( beton, lemn sau metal confectionat ).
In acelasi mod se procedeaza pentru ansamblurile sau elementele de sustinere in cazul ca acestea nu
sint dintre cele tipizate.
1.5. In cazul cofrajelor plane, sau cofrajul propriu-zis este format din panouri de lemn sau metalice tipizate
ca dimensiuni.
1.6. In cazul cofrajelor curbe, astereala consta numai din foi de placaj decupate cu ajutorul sabloanelor
confectionate pe baza detaliilor din proiectele tehnologice de executie.
1.7. Abaterile limita admise la confectionarea panourilor vor fi de: ± 4mm la lungimea panourilor, ± 3mm la
latimea panourilor
1.8. In cazul cofrajelor cu grad mare de complexitate, se va face o preasamblare a acestora pe portiuni
specifice din suprafata ce urmeaza a se cofra, pentru a se verifica gradul de precizie al alinierii
panourilor intre ele si al contactului cu elementele si sustinerile.
Preasamblarea se poate face in cadrul atelierelor de confectii sau pe platforme din vecinatatea fazei de
betonare care urmeaza a se cofra.
1.9. Cofrajele fine care se confectioneaza la locul de montare vor fi in general cele de completare pe
conturul suprafetei plane, care nu sint multiplu de panouri tipizate, precum si suprafetele cu dubla
curbura.
1.10 Elementele metalice de prindere si legare a cofrajelor cum sint: tiranti, ancora, buloane, piulite
tronconice, se vor confectiona in ateliere conform proiectelor de executie/tehnologice.

2. Depozitarea si receptia cofrajelor.

2.1. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incit sa se evite deformarea si
degradarea lor : umezire, murdarire, ruginire, putrezire, etc..
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamint sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraje.
Depozitarea se va face pe grinzi din beton prefabricate sau profile metalice.
2.2. Pentru a se reduce aderenta dintre cofraje si beton , acestea se ung cu agenti de decofrare avizati de
proiectant ( ex.: DECOFROL ) pe fata care vine in contact cu betonul, dupa o curatire prealabila si
inainte de fiecare folosire.
2.3. La receptia cofrajelor si sustinerilor se vor avea in vedere urmatoarele criterii cu caracter general:
a) sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiecte;
b) sa fie etanse astfel incit sa nu permita pierderea laptelui de ciment in timpul vibrarii betonului;
c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care vor apare in procesul de executie;

478 / 1400
1384
d) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate
sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
e) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.

3. Pregatirea lucrarii.

3.1. Inainte de a incepe operatia de montare a cofrajelor se vor curata si pregati suprafetele de beton si se va
verifica si corecta pozitia barelor de armatura, precum si pozitia benzilor de etansare a rosturilor de
constructie.
De asemenea piesele metalice inglobate vor fi montate si verificate conform pozitiei indicate in proiect,
acolo unde este cazul ( pereti, stilpi ).
3.2. Pe baza elementelor topo de la pct.8. se face trasarea cofrajelor prin marcare cu vopsea sau sabloane,
pe suprafata de beton pregatita ca la pct.3.1..
3.3. In urma analizarii detaliilor de executie si a conditiilor specifice de lucru, santierul va elabora schite si
fise tehnologice de detaliu la nivel de maistru necesare realizarii lucrarilor de cofraje, care vor cuprinde
precizari privind:
- lucrari pregatitoare;
- fazele de montaj;
- pozitia eventualelor ferestre de betonare;
- resursele necesare la fata locului: echipamente de cofrare si sustinere, utilaje, scule si unelte de lucru
si masurare, forte de munca;
- organizarea rationala a muncii.

4. Montarea cofrajelor.

4.1. Montarea cofrajelor va cuprinde in general urmatoarele operatii importante:


- transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitii;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Pentru cofrajele cu grad mare de dificultate se elaboreaza proiecte tehnologice de executie detaliate,
astfel incit prezenta procedura se refera cu precadere la cofrajele de tip clasic.
Caracterul si continutul general al prezentei proceduri se pastreaza insa pentru toate structurile din
beton si beton armat.
4.2. In cazurile in care elementele de sustinere ale cofrajelor care urmeaza a se monta reazema pe teren
se va asigura repartizarea solicitarilor tinind seama de gradul de compactare si posibilatile de inmuiere,
astfel incit sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel
incit sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
In ambele cazuri se vor solicita de catre executant detalii de sustinere proiectantului.
4.3. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru pereti si diafragme (in cazul in care prin proiecte nu se
specifica altfel) vor decurge in urmatoarea
succesiune:

4.3.1.Se traseaza fata de axele peretelui marcate prin sirma, conturul acestuia si deci pozitia panourilor de
cofraje.
4.3.2.Se prind in betonul fazei anterioare, de o parte si alta a conturului peretelui, doua siruri de scinduri de
trasare pe care se monteaza apoi panourile de cofraj din rindul interior.

479 / 1400
1384
Distanta dintre scindurile de trasare este egala cu grosimea peretelui, iar panourile se aseaza cu fata
exact la muchia interioara a scindurilor.
4.3.3.Se monteaza primul rind de panouri de cofrag cu latura mai mare pe verticala, fixarea la pozitie fiind
asigurata cu sprijiniri provizorii.
Solidarizarea panourilor se face cu clesti orizontali dispusi in lungul peretelui confectionati din rigle de
lemn sau profile metalice.
Clestii sint asezati de o parte si de alta a peretelui, fata in fata, la distanta pe verticala de 0,7-1,0 m.
Rigidizarea in ansamblu a cofrajului la pozitia verticala se realizeaza cu distantieri si ancore din sirma,
asezati in dreptul clestilor, sau cu tiranti filetati cu buloane si piulite tronconice care indeplinesc si rolul
de distantieri.
4.3.4.In cazul peretilor inalti de 2,5-3 m cind se aseaza doua sau mai multe rinduri de panouri pe verticala,
sustinerea si rigidizarea la pozitie a panourilor de cofraj se realizeaza cu grinzi cu zabrele ( ferme ),
dispuse in planuri verticale perpendiculare pe fata peretelui. Executia acestui tip de sustinere a
cofrajelor are loc pe baza de proiecte tehnologice de executie, care cuprind si procesul tehnologic de
realizare a cofrajului in intreg ansamblul sau.
4.3.5.La baza peretilor se vor prevedea ferestre pentru verificarea curateniei, care se vor inchide inaintea
inceperii betonarii.

4.4. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru stilpi, cuprinde in principal urmatoarele operatii
tehnologice:

4.4.1.Se traseaza axele stilpilor cu ajutorul sirmei, a carei pozitie se marcheaza pe suprafata betonului din
faza anterioara, cu vopsea sau creion dulgheresc.
4.4.2.Dupa ce s-a corectat pozitia mustatilor din otel beton conform cu proiectul, se fixeaza ramele de montaj
de la baza stilpilor, marcate cu vopsea sau creion.
Se verifica orizontalitatea ramei cu bolobocul si dupa aceea se impaneaza si fixeaza la pozitie perfect
orizontala.
Se trece apoi la montarea armaturii din stilpi.
4.4.3.Se trece la montarea panourilor de cofraj ale stilpilor pozitionati in interiorul ramelor de montaj de la baza
acestora.
In caz ca armatura nu este grea si complicata, doua sau trei din laturile stilpilor se pot completa cu
panouri prinse provizoriu cu sipci si proptele pentru a le tine in pozitie verticala.
4.4.4.Dupa completarea armaturii se verifica verticalitatea cofrajului la semnul care asigura pozitia verticala.
4.4.5.Calotarea cofrajului stilpilor cu caloti de lemn sau metalici se face dupa montarea cofrajului planseului si
grinzilor acestuia, in cazul cind este prevazuta betonarea simultana. Distanta intre caloti va fi de circa
50 cm.
4.4.6.Ferestrele de curatire de la baza stilpilor, prevazute pe una din laturi, se inchid ultimile, inainte de
turnarea betonului.
Ferestrele de betonare se prevad pe inaltime la aproximativ 2 m distanta intre ele.

4.5. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru grinzile, nervurile si placile planseelor, se realizeaza in
urmatoarea succesiune:
4.5.1.Se verifica cu furtunul de nivel pozitia locasului grinzii sau nervurii in cofrajul stilpilor, decupind din
cofrajul acestora pina la cota ceruta.
4.5.2.Daca cofrajul grinzii nu este asamblat complet ( incheiat jos ), se aseaza panoul de fund al grinzii cu un
capat in taietura din cofrajul unuia din stilpi, dupa care un dulgher ridica cu fringhia al doilea capat al
panoului si il introduce in taietura celuilalt stilp.

480 / 1400
1384
In cazul in care cofrajul grinzii este asamblat jos, el este ridicat dintr-o data, se aseaza in locasurile din
cofrajul stilpilor si se verifica orizontalitatea.
4.5.3.Se aseaza popii pentru sustinerea grinzii, se verifica verticalitatea lor cu firul cu plumb si se caleaza
acestia pina cind panoul de fund al grinzii este perfect orizontal.
Verificarea orizontalitatii se face cu bolobocul asezat pe un dreptar atit longitudinal cit si transversal.
4.5.4.Se monteaza panourile laterale fixindu-se cu cuie de panoul de fund, solidarizarea provizorie facindu-se
cu sipci prinse in cuie la partea superioara a panourilor laterale.
In cazul grinzilor mai inalte de 65 cm, panourile laterale se solidarizeaza cu tiranti distantieri filetati,
care leaga clestii longitudinali fixati de chingile panourilor laterale.
4.5.5.Se monteaza apoi cofrajul placilor dintre grinzi format din traverse si scinduri de sustinere peste care se
fixeaza astereala din panouri sau scinduri fixate pe loc.

4.6. In situatia cofrajelor din panouri si sustineri metalice, acestea se fac pe baza de proiecte tehnologice
care vor contine si instructiunile tehnologice care vor contine si instructiunile tehnologice de asamblare
si montare a acestora.
In acest caz se vor completa cu cofraje din lemn confectionate pe loc, zonele din pereti, diafragme si
plansee care nu se pot modula functie de dimensiunea panourilor confectionate in atelier.

4.7. In cazul executiei cofrajelor de orice tip, se va face o verificare topo a pozitionarii in raport cu trasarea si
modul de fixare al elementelor cofrajelor.
4.8. Se interzice legarea cofrajului cu tiranti din otel beton tip PC sudati de moaze si legarea cofrajului de
barele de armaturi.
4. 9 Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incit sa nu permita deplasari sau deformari ale cofrajului in
timpul turnarii betonului.

5. Decofrarea.

5.1. Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi cele din tabelul
urmator :

Termenul minim de decofrare in


Nr. Operatiunea de zile pentru temperatura mediului de:
crt. decofrare (+5¸+9)oC (+10¸+15)o C peste+15oC

1. Decofrarea partilor 4 3 2
laterale.
2. Decofrarea fetelor 20 16 12
inferioare ale co-
frajelor cu menti-
nerea popilor de
siguranta
3. Indepartarea popi- 42 32 21
lor de siguranta.

481 / 1400
1384
NOTA: Temperatura minima pe intervalul de mentinere a cofrajului se masoara la ora 8 dimineata.

5.2. In cursul operatiilor de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:


a) Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de seful de lucrare. In cazul in care se constata
defecte de turnare ( caverne, zone segregate ) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va
sista demontarea elementelor de sustinere pina la aplicarea masurilor de remediere sau de
consolidare.
b) Sustinerile cofrajelor se vor desface incepind din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuind simetric catre reazeme.
c) Slabirea pieselor de descintrare ( pene, vinciuri, etc. ) se va face treptat,
fara socuri.
d) Decofrarea se va face astfel incit sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce
se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea cofrajelor si sustinerilor.
5.3. In cazul constructiilor etajate avind deschideri mai mari de 3 m la decofrare se vor lasa sau remonta
popi de siguranta care vor fi mentinuti conform prevederilor din tabelul 9.5.1., iar pozitia acestora se
recomanda a se stabili astfel:
a) La grinzi avind pina la 6m deschidere, se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestuia.
La deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incit distanta dintre popi sau de la popi la reazem
sa nu depaseasca 3 m.
b) La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 m2 de placa.
c) Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cit posibil unul sub altul.
5.4. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta la un planseu aflat sub altul care se cofreaza sau
betoneaza.
5.5. Pentru decofrarea elementelor de constructii cu deschideri mai mari de 12 m, precum si pentru
desciutrarea esafodajelor care sustin ciutrele boltilor, arcelor, placilor subtiri, proiectul va contine
precizari in legatura cu executarea acestor operatii: numarul reprizelor de descintrare, inaltimile de
coborire, etc..
In aceste cazuri se vor elabora tehnologii de desciutrare si demontare, insusite de maistri pe baza de
procese verbale de instruire.
5.6. Dupa decofrare, toate panourile de cofraj, sustinerile, esafodajele, se vor depozita si stivui in vederea
refolosirii lor.
5.7 Toate golurile sau gaurile din panourile de cofraj rezultate in procesul tehnologic de la cuie, buloane,
tiranti, vor fi umplute, matate, reparate in vederea refolosirii lor.
5.8 Panourile de cofraj si elementele de sustinere deformate vor fi remediate pentru a se incadra in
tolerantele de la pct.9.1.7..
5.9. Dupa reconditionare panourile de cofraj si elementele de sustinere se vor depozita conform pct.9.2..

CRITERII DE ACCEPTARE

Activitatea de cofrare se considera terminata si acceptata daca a fost realizata conform procedurii si
documentatiei de executie si daca au fost intocmite inregistrarile de calitate.

6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri si de
intocmirea inregistrarilor de calitate.
6.2. Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei
proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.

482 / 1400
1384
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Fisa de betonare, rubrica " Cofrare " sau procesul verbal de lucrari ascunse.
7.2. Fisa chestionar de control FCC

8. ANEXE Nu este cazul.

483 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 7

ARMAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

7. PTE – Armarea structurilor din beton si beton armat

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

1.1 Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si utilajelor, necesare in
vederea fasonarii si montarii armaturilor din otel beton in structurile de rezistenta din beton armat in
conformitate cu cerintele de calitate prevazute.

2. DOMENIUL DE APLICARE

2.1 Procedura se utilizeaza pentru toate structurile din beton armat la lucrarile de constructii civile ,poduri,
podete, ziduri de sprijin, etc..

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1 OB37 - otel beton rotund neted
3.2 PC52( 60 ) - otel beton periodic profilat la cald

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.
4.2 Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.

484 / 1400
1384
4.3 Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa.
4.4. Normativul NE 012/1999.

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE


➢ Existenta certificatelor de calitate pentru otel beton ( inclusiv al tablitelor cu numarul sarjei si lotului
atasate fiecarui balot sau legatura de otel beton ).
➢ Instruirea personalului de executie pe baza prezentei proceduri si a documentatiei de executie.
➢ Existenta pe santier a intregii cantitati de otel beton pe marci si diametre, necesara realizarii lucrarii.
➢ Existenta unei platforme apropiate structurilor din beton armat in vederea depozitarii in conditii
corespunzatoare a barelor fasonate.
➢ Existenta in dotarea atelierului de fasonare a masinilor echipamentelor si instalatiilor de fasonat otel
beton conform cu cerintele impuse de lungimea si diametrul barelor de otel beton PC.
➢ Existenta in atelierele de fasonare a spatiului de depozitare utilat cu rastele, a unor mijloace de ridicat
si transportat ( sufe, macarale, trailere, etc. ).
➢ Existenta pe santier a tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armatura privind fasonarea
barelor.
➢ Verificarea pozitiei si lungimii de ancoraj a mustatilor lasate anterior acestei etape de constructii,
precum si starea fizica si a gradului de curatenie a acestora.

MASURI PREVENTIVE

➢ Instruirea personalului de executie pe linie de NTS si PSI conform Normelor Republicane in vigoare si
completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj.
➢ Existenta si folosirea echipamentelor specifice de protectia muncii, - salopete, casca, palmare, centuri
de siguranta - .

ACTIUNI IMPLICATE

➢ Pregatirea lucrarii.
➢ Fasonarea barelor.
➢ Transport, manipulare, depozitare.
➢ Montare si tolerante.
➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate.

PROCEDURA DE ARMARE A STRUCTURILOR DIN BETON

Pregatirea lucrarii
• Se va proceda la curatirea barelor din otel beton inainte de a fi montate prin indepartarea ruginei
aderente,beton uscat,noroi, grasimi si ulei prin frecare cu peria de sirma, spalare cu solventi in afara
zonei de lucru.
• Se vor curata mustatile de legatura lasate din etapele de constructie anterioare.
• Se va trasa pozitia barelor de armatura precum si a cotelor de nivel pe cofraj in cazul placilor si boltilor.

Fasonarea barelor
• Fasonarea poate incepe numai pe baza comenzii de fasonare emisa de seful de lucrare.
• Toate barele ce urmeaza a fi fasonate trebuie sa aiba certificate de calitate de la furnizor, inclusiv
tablitele de inscriptionare cu sarje si lotul de fabricatie, atasate fiecarei legaturi de otel beton.

485 / 1400
1384
• Taierea barelor de otel beton se face cu stante manuale sau electrice functie de diametrul barelor
sau cu fierastraie circulare electrice de mare turatie ( flexuri ).
Taierea si indoirea barelor va fi facuta pe platforma de fasonare, folosind masini si echipamente,
functie de lungimea si diametrul barelor.
• Indoirea barelor PC se face la masina de fasonat, folosind bolturi de diametre
corespunzatoare diametrelor barelor de armatura.
• Indoirea barelor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.
• La masina de fasonat cu doua viteze nu se admite indoirea barelor cu profil periodic la viteza mare a
masinii.
• In cazul cind la indoire barele au tendinta de fisurare sau rupere va fi anuntat furnizorul si consultantul.
• Se interzice indoirea barelor de otel beton incalzite cu flacara acetilenica sau electric.
• Toate barele fasonate vor fi depozitate ( si identificate prin etichete ) pe platforma de fasonare, dupa
numarul marcii, si numarul de bucati, indicativul elementului, numarul comenzii de fasonare.

Transportul, manipularea si depozitarea.


• Toate barele fasonate vor fi transportate pe platforme adiacente zonei de lucru cu mijloace de transport
adecvate,functie de lungimea si forma barelor.
• Incarcarea si descarcarea barelor fasonate se face cu macaraua folosindu-se echipamente de
manipulare corespunzatoare.
• Depozitarea barelor fasonate pe platforma zonei de lucru se va face in asa fel incit sa se evite
corodarea si murdarirea lor. Ele vor fi depozitate pe loturi, identificabile si usor accesibile.
• Se vor lua in evidenta certificatele de calitate insotitoare ce se vor anexa dosarului lucrarii.

Montare si tolerante.
• Toate barele vor fi sprijinite pe distantieri din mortar sau plastic, agrafe, distantieri sau capse de otel
pentru a asigura stratul de acoperire cu beton si pozitia data in detaliile de armare.
• Se va asigura distanta dintre bare si lungimea de petrecere (ancorare) conform cu proiectul; se
calculeaza functie de diametrul barelor, conform normativului NE 012/99.
• Inadirea barelor se face fie prin suprapunere fie prin inbinari sudate, acolo unde se specifica in proiect.
• Zonele de inadire ale barelor vor fi sudate orizontal si pe inaltime.
• Daca proiectul nu da detalii de sustinere armaturilor se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri la fiecare m2 de placi sau perete;
- cel putin 1 distantier la fiecare m de grinda sau stilp;
- cel putin 1 distantier intre rindurile de armatura la fiecare 2 m liniari de grinda in zonele cu
doua sau mai multe rinduri de armatura;
- capre din otel beton sprijinite pe cofraj, dispuse intre ele la maxim 1m ( sau o bucata/m2 )
pentru mentinerea la pozitie a armaturilor de la parte superioara a placilor.
• Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton pentru a asigura stratul de acoperire cu beton.
• Barele si armatura indoite, deja fasonate nu vor fi taiate, indreptate, reindoite, cu exceptia celor pentru
care proiectantul a dat dispozitii din mai multe motive.
• Se interzice sudura pieselor inglobate de armatura, sau sudarea barelor de armatura una de alta, cu
exceptia inadirilor sudate, acolo unde este specificat.
• La fasonarea si montarea barelor de armatura se vor respecta urmatoarele tolerante ( daca nu sunt
specificate in proiect ):
- la lungime si taiere: +/-25 mm pentru bare mai lungi de 10m si +/-20 mm pentru bare mai
scurte de 10 m;
- la lungimea de petrecere a barelor la inadire: +/-3 diametre;

486 / 1400
1384
- la distanta dintre bare: +/-5 mm la pereti si placi si +/-3 mm la stipi si grinzi.
• Legarea barelor se face cu doua fire de sirma neagra de 1,25 mm
( conf.STAS 889/76 ) in modul urmator:
- retelele de armaturi, pereti si placi se vor lega obligatoriu la toate incrucisarile daca latura
retelei este mai mare de 30 cm. In caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doua rinduri de
incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul de incrucisari din 2 in 2 pe ambele sensuri (
in sah );
- la stilpi si grinzi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu
ciocurile lor.
• Intocmirea inregistrarilor de calitate se face conform procedurii tehnice descrise mai sus.

CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de fasonare si montare a armaturii la un element se considera terminata si acceptata daca au
fost respectate prescriptiile din procedura si documentatia de executie si daca au fost intocmite
inregistrarile de calitate.
6. RESPONSABILITATI
6.1 Seful de atelier fasonare si seful de lucrare raspund de aplicarea intocmai a documentatiei de executie
si a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate.
6.2 Responsabilul CQ de la atelierul de fasonare otel beton si cel de la punctul de lucru verifica
respectarea prescriptiilor din procedura si a proiectului de executie, precum si intocmirea corecta a
inregistrarilor de calitate.
6.3 Seful de lucrare completeaza si emite comanda de fasonare otel beton, conform planului de executie.
6.4 Seful atelierului de fasonare completeaza formularul ........ de identificare a otelului beton fasonat
precum si etichetele de identificare care se aplica legaturilor de otel fasonat.
6.5 Seful de lucrare verifica conformitatea formularului ............ de identificare a otelului beton fasonat cu
marfa primita ( semnind aceasta inregistrare ) si ia masura de pastrarea legaturilor de otel fasonat,
pana la punerea in opera.
6.6. Dupa montarea armaturii in lucrare, seful de lucrare va convoca reprezentantul beneficiarului
(consultantul) si dupa caz, proiectantul, pentru efectuarea receptiei acestei faze, incheindu-se
procesul verbal respectiv .
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1 Identificarea otelului beton
7.2 Comanda fasonare otel beton
7.3 Eticheta identificare armatura fasonata

ANEXE Nu este cazul

487 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 8

PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

8. PTE – Prepararea si transportul betonului

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fiselor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor necesare pentru
prepararea si transportul betonului.

2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura se aplica la prepararea si transportul betonului.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

MQ – Manualul Calitatii
PV – Proces-Verbal de faza
RQ – Responsabilul calitatii
RCQ –Responsabilul Controlul calitatii

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

488 / 1400
1384
4.1. Proiectele de executie specifice obiectului care se executa;
4.2. Caietul de sarcini pentru executia prepararii si transportului betonului;
4.3. Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat – indicativ
NE 012-99 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri;


➢ Existenta utilajelor mecanice de preparat si transport in perfecta stare de functionare atestata de
RMEC;
➢ Obtinerea atestatului eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISC
conform punctului 9.2.4. din Ordinul 59/N din 1999;
➢ Certificarea conformitatii produsului este obligatorie si se executa de un organism independent
autorizat.

ACTIUNI IMPLICATE IN CONTROLUL PRODUCTIEI

➢ Aprovizionarea statiilor de betoane cu:


▪ agregate sortate si concasate conform STAS 662-2002 si SR 667-2008 si STAS 4606-80;
▪ ciment de calitate conform anexa VI.1. pct. A 1 din Ordinul 59/N 1999, respectandu-se
standardele SR EN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 195-5, 196-6, 196-7, 196-21;
▪ controlul aditivilor conform Anexa VI.1. pct.A4 si B3;
▪ controlul apei conform STAS 790/84.
➢ Inspectiile in etape diferite ale producerii betonului privind echipamentul, materialele,
componente, consemnate sub forma unor procese verbale.
➢ Asigurarea unui sistem de calitate conceput si realizat prin personal propriu.
➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate, certificate de calitate pentru marfa livrata.

PROCEDURA DE PREPARARE SI TRANSPORT BETON

Statia de betoane inainteaza unui laborator autorizat materialele necesare pentru obtinerea retetelor cadru care
vor fi insusite de beneficiar.

Alegerea tipului de ciment si a clasei de rezistenta utilizat se face tinand cont de:
▪ rezistenta caracteristica necesara betonului;
▪ viteza de dezvoltare a rezistentei
▪ conditii de executie si tehnologie adoptata;
▪ conditii de serviciu si expunere a structurii.
Daca se urmareste obtinerea unor clase superioare pentru beton se recomanda folosirea cimenturilor de clasa
superioara si a aditivilor reducatori de apa.
Cimenturile Portland, tip I sau alte tipuri de cimenturi cu continut ridicat de clincher si in particular cimenturile cu
rezistenta initiala mare ( R ) dezvolta o viteza de intarire mult mai rapida decat a cimenturilor avand un continut
ridicat de componente.

Livrare si transport ciment

489 / 1400
1384
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata,
insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac transportul se face in vehicule cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata
speciale de tip ZVC cu descarcare pneumatica.

In cazul in care se procura cimentul de la un depozit, livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de


conformitate in care se va mentiona:
▪ tipul de ciment si fabrica producatoare;
▪ data sosirii in depozit;
▪ numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
▪ garantia respectarii conditiilor de pastrare;
▪ numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele
continute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul
de garantie a expirat.

Depozitarea cimentului

Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului, prin constatarea
existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si capacitatii libere de depozitare in silozurile
destinate tipului respectiv de ciment.

Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz marcate prin inscrierea vizibila a tipului de ciment.

Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate pe fiecare
siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor.

Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se face:


▪ la aprovizionare prin verificarea certificatului de calitate garantie emis de producator sau la
baza de livrare (depozit – vezi livrare si transport ciment);
▪ inainte de utilizare de catre un laborator autorizat.

Agregate – Transportul si depozitarea

Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuarea apelor.

Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru
evitarea amestecarii cu alte sorturi.

Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Controlul calitatii agregatelor se face la aprovizionare conform Anexa VI.1, pct. A2 si inainte de utilizare conform
Anexa VI.1 pct.B2 din Ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.

Apa

490 / 1400
1384
Apa poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 790/84.

Aditivi

Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata
fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii proprietatilor betonului in stare proaspata sau intarita.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:


▪ imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese,
sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare;
▪ punerea in opera a betoanelor prin pompare;
▪ imbunatatirea gradului de impermeabilitate in cazul recipientilor sau a elementelor expuse la
intemperii sau situate in medii agresive;
▪ imbunatatirea compactarii la inghet-dezghet;
▪ realizarea de betoane de clasa superioara;
▪ reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele
tehnologice;
▪ cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.

Amestecul de beton proiectat

Date privind compozitia betonului:


▪ clasa de rezistenta;
▪ dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
▪ consistenta betonului proaspat;
▪ date privind compozitia betonului (raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment), functie
de modul de utilizare a betonului (simplu si armat), conditiilor de expunere.

Notarea betonului
Exemplu: C16/20 – T3 – I 32,5/0 – 31
▪ clasa de beton C16/20
▪ consistenta T3
▪ ciment I 32,5
▪ agregate 0-31 mm.

Pe baza retetei cadru realizata intr-un laborator autorizat statia de betoane poate efectua corectia retetei cadru
astfel:
▪ umiditatea agregatelor;
▪ granulozitatea sorturilor;
▪ densitatea aparenta a betonului proaspat;
▪ consistenta betonului.

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in
care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului, programul si ritmul de livrare precum si
obiectul ( parti din structura ).

Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare – transport beton.

491 / 1400
1384
In cazul in care se modifica sursa de aprovizionare cu agregate, ciment si aditivi se vor reface retetele cadru de
catre un laborator atestat.

Prepararea betonului

Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele si experienta


necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.

Conducerea statiei de beton este asigurata de un sef de statie atestat ISC prin inspectoratele teritoriale, statia
de betoane fiind atestata de o comisie interna in prezenta unui reprezentant ISC.

Personalul de deservire al statiei se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare al


calitatii.

Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile trebuie sa fie atestate de RMEC .

Statia de betoane trebuie sa fie deservita de un laborator autorizat ISC care va emite dupa 30 de zile certificatul
de calitate al betonului produs si livrat.

Pentru obtinerea atestarii, statiile de betoane trebuie sa aiba:


a) un sistem propriu de asigurare a calitatii care sa fie cunoscut, implementat, sa functioneze si
sa asigure calitatea produsului livrat;
b) depozite de agregate de rezerva si consum avand compartimente separate si marcate pentru
sorturile necesare;
c) silozuri marcate cu tipul de ciment care sa permita depozitarea a minimum 2 tipuri de ciment si
cu capacitate de productie de 3 zile;
d) sisteme de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din
documentatia tehnica a acestora;
e) instalatie de preparare; rezervoare si dozatoare pentru aditivi;
f) dotari de spalare a betonierelor, buncarelor si mijloacelor de transport;
g) dotari care sa permita incalzirea apei si a agregatelor, daca se prevede functionarea statiei pe
timp friguros;
h) personal de deservire;
i) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane care se vor produce la fiecare instalatie si
inregistrari de calitate;
j) laborator autorizat de ISC amenajat cu spatii si personal tehnic atestat;
k) nomenclatorul si frecventa operatiilor si incercarilor pe care le efectueaza laboratorul.

Dozarea

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:


▪ agregate +/- 3%;
▪ ciment si apa +/- 2%
▪ adaosuri +/- 3%
▪ aditivi +/- 5%.

492 / 1400
1384
Mijloacele de dozare se supun verificarilor periodice cel putin o data pe saptamana sau la 50 de ore de
functionare.
Statiile trebuie sa fie dotate cu greutati etalon.

Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera care vor
obtine o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta.

Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu


granulele cele mai mari.

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 50C si 300C.

Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de maxim
20 minute.

Producatorul de beton prin bonul de livrare trebuie sa furnizeze urmatoarele date:


▪ clasa de rezistenta;
▪ clasa de consistenta;
▪ tipul, clasa si dozajul cimentului;
▪ tipul de agregate si granulozitatea maxima;
▪ tipurile de aditivi si adaosuri;
▪ caracteristici speciale ale betonului ( gradul de impermeabilitate, gelivitate ).

In cazul in care beneficiarul solicita, se mai pot da urmatoarele date:


▪ denumirea statiei producatoare de beton;
▪ denumirea organismului care efectueaza certificarea de conformitate, actul doveditor al
atestarii statiei;
▪ data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea;
▪ numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
▪ cantitatea de beton ( m3 ).

Dupa maxim 30 de zile de la livrarea betonului producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate
pentru betonul marfa.

Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor si contaminarea betonului.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu pierde laptele de ciment.

Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoarele, iar a betoanelor cu tasare
de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.

Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi si tomberoane.

493 / 1400
1384
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe o distanta mai mare de 3 km,
suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului
urmare a modificarii continutului de apa.

Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia
si nu poate depasi valorile de mai jos:

Temperatura amestecului de beton Durata maxima de transport (min)


(0C) Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa  42,5)
10 C  t  300C
0 50 35
t < 100C 70 50

In cazul transportului cu autobasculantele durata maxima se micsoreaza cu 15 minute.

Dupa descarcare, bana sau autoagitatorul se vor spala cu apa, iar la statie, inainte de umplere se va malaxa 1
m3 de apa care apoi se va goli complet.

6 RESPONSABILITATI

➢ Seful de statie raspunde de respectarea retetei cadru intocmit de un laborator autorizat in


conformitate cu comanda inaintata ;
➢ Seful de laborator este obligat sa atesteze calitatea betonului, eliberand certificat de calitate;
➢ Seful de statie va expedia betonul insotit de un bon de transport in care se specifica ora livrarii,
cantitatea, distanta de transport si datele importante despre clasa de rezistenta a betonului,
cantitatea de ciment, aditiv, agregate;
➢ Responsabilul CQ si responsabilul tehnic cu executia vor verifica aplicarea prezentei proceduri pe
santier;
➢ Antreprenorul va pune la dispozitia beneficiarului urmatoarele acte:
▪ condica de betoane
▪ bon de transport beton
▪ certificat de calitate beton
▪ reteta cadru
▪ certificat de conformitate
▪ atestare statie si laborator.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

Proces verbal de receptie calitativa a materialelor ;


Registru pentru receptia calitativa a materialelor si a elementelor de constructii inainte de introducerea in
opera ;
Nota de refuz la receptia calitativa a materialelor ;
Registru de evidenta a temperaturilor;
Fisa de evidenta a materialelor intrate in statia de betoane;
Certificat de atestare a statiei de betoane ;

494 / 1400
1384
Bon comanda beton ;
Bon livrare – primire beton ;
Reteta cadru de preparare beton ;
Registru pentru evidenta si corectia retetelor de beton ;
Retete de preparare beton corectate (de lucru) ;
Registru unic de beton ;
Buletin de incercari epruvete beton ( Rc si Rti ) ;
Certificat de calitate pentru beton.

8 ANEXE Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 9

REALIZAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

495 / 1400
1384
9. PTE – Realizarea structurilor din beton armat

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1 Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si utilajelor, necesare in vederea
realizarii structurilor de rezistenta din beton armat in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.

2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1 Procedura se utilizeaza pentru toate structurile din beton armat la lucrarile de constructii civile ,poduri, podete,
ziduri de sprijin, etc..

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1 OB37 - otel beton rotund neted
3.2 PC52( 60 ) - otel beton periodic profilat la cald
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.
4.2 Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.
4.3 Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa.
4.4. Normativul NE 012/1999.

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

Conditii prealabile

• Existenţa la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri.

496 / 1400
1384
• Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI specifice activităţilor
desfăşurate
• Existenţa mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si echipamente specifice activităţilor desfăşurate
• Existenţa înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton )
• Existenţa înregistrărilor de calitate pentru suprafaţa de betonat (teren de fundare sau element de beton
turnat anterior ), armare, piese metalice înglobate si cofrare ( rubricile corespunzătoare din Fisa de
betonare sau PV de lucrări ascunse sa fie încheiate ).
• Existenţa utilităţilor:
o instalaţie de apa
o instalaţie de forţă si iluminat
o instalaţie de aer comprimat
o condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului, daca betonarea se va desfăşura
atunci când temperaturile sunt mai mici de +5 °C sau mai mari de + 21 °C (rogojini, prelate,
saltele, aeroterme, etc. )

• Existenţa drumului de acces la locul de turnare


• Existenţa unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător

• Echiparea formaţiilor de betonişti cu scule si echipamente specifice


• Existenţa avizului de începere a lucrării (AIL ) si fisa de betonare ( FB )
• Echipele vor fi dotate cu echipament de protecţie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de
siguranţa.

Atributii si responsabilitati

• Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri si a documentaţiei de execuţie si de


întocmirea înregistrărilor de calitate.
• Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuţie si întocmirea
corecta a înregistrărilor de calitate
• Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton,
vibratoare, macarale )
• Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiţiile de prelevare si păstrare
probe de beton in condiţii STAS

Procedura

• Pregătirea terenului de fundare


o verificarea cotei de fundare cu aparate topo
o decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafeţei
o geotehnicianul decide investigaţii suplimentare sub cota de fundare
o curăţirea suprafeţei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se îndepărtează
pârtile desprinse, noroiul sau apa
o cartarea geologica a suprafeţei ‘
o verificări topo a cotei finale
o recepţia finala a suprafeţei si întocmirea înregistrărilor de calitate ( PV lucrări ascunse sub
incidenţa LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica ” Pregătirea suprafeţei”

• Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior

497 / 1400
1384
o înainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele înglobate, bande de etanşare
si betonul turnat anterior, vor fi in întregime curate de toate materialele străine din zona aferenta
betonării prin batere, buciardare, spălare cu apa, suflare cu aer comprimat, după caz
o înaintea turnării betonului, timp de 24 ore, suprafaţa betonului turnat anterior si cofrajele vor fi
udate cu apa pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt turnat; apa rămasa in denivelări
va fi îndepărtata
o toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grija sa nu se deterioreze sau deranjeze
elementele sau pârtile componente ale fazei respective de betonare
o se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare

• Transport, manipulare si punere in opera a betonului


o betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera
o in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregării. Durata de
transport care se considera din momentul terminării încărcării, nu va depăşi:
▪ 45 min. când temperatura mediului este mai > 30°C
▪ 60 min. când temperatura mediului este 15 – 30°C
▪ 90 min. când temperatura mediului este mai < 15°C
o betonul din autobetoniera se va descarcă direct in benele macaralelor, in buncărele pompelor sau
jgheaburile de turnare directa
o punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu benă , cu pompa de beton, cu jgheabul
sau combinaţie intre acestea; după posibilităţi
o atunci când înclinaţia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevăzut cu şicane sau cu praguri
menite sa schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului, pentru a micşora viteza de scurgere
înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa nu depăşească 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m
la turnarea cu pompa
o betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,5
m (prin lopătare sau vibrare) pentru a evita segregarea
o betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depăşi 30 cm grosime
o rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuţie
o in cazul defectării pompei, betonul rămas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta spălata
o orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului, sau scăpări de ulei, motorina ,etc. apărute in timpul
betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului următor
o tunarea betonului, se va face evitând dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau
piesele înglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora
o orice beton vărsat accidental va fi îndepărtat de pe platformele de lucru ale cofrajului
o se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel beton in
timpul turnării betonului
o platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta pe măsura ce operaţia de
tunare progresează si acestea nu mai sunt necesare
o se va preveni căderea de materiale străine in betonul proaspăt

• Compactarea betonului
o fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcţie de lucrabilitatea
betonului, dimensiunile elementului şi densitatea armaturii
o vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa
o se va asigura un număr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la îndemâna muncitorului

498 / 1400
1384
o un strat de beton nu va fi tunat pana când betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat.
Stratul de beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra in priza astfel încât stratul de
jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.
o vibratorul se introduce in beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5 – 15cm in stratul
compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafaţa
stratului
o durata de vibrare optima va fi de 5 – 30 secunde in funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul
vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de influenta sa se suprapună in
plan.
o vibrarea încetează in momentul in care suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa, nu
mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai tasează si apare apa sau lapte de
ciment la îmbinarea cofrajelor .
o se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, cu benzile de etanşare, tecile
sistemului de precomprimare. etc.
o in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a
betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a
betonului.
o zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct
de vedere al umplerii cu beton prin ciocănirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul
de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in cazul stâlpilor si
diafragmelor

• Finisarea suprafeţelor de beton


o Finisarea suprafeţelor de beton se va efectua pentru a obţine gradul de prelucrare specificat in
proiect. Aceasta operaţie consta în îndepărtarea neregularităţilor locale ( coarne, rizuri sau alte
denivelări de la suprafaţa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaţa teoretica, aşa
cum este definita pe planuri, măsurate cu şabloane de 3.00 m lungime ).
o Finisarea suprafeţelor cofrate verticale – beton neaparent.
o Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 12 mm – - 6 mm
o Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc + 16 mm – 10 mm
o Finisarea suprafeţelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :
o Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 6 mm
o Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc +10 mm
o Toate operaţiile de finisare se vor executa de muncitori calificaţi in acest gen de lucrări ( betonişti,
zidari, mozaicari, etc. )

• Protecţia betonului
o Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile de contracţie, se va
asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare. protejând suprafeţele libere prin :
▪ acoperirea cu materiale de protecţie;
▪ stropirea periodica cu apa;
▪ aplicarea de pelicule de protecţie.
o Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.Aceasta
operaţie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistentă pentru ca materialul sa nu
adere la suprafaţa acoperita. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent in stare umeda.
o Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare, in funcţie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta
operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

499 / 1400
1384
o Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aşa fel încât suprafaţa betonului sa se menţină
permanent umeda.
o Peliculele de protecţie se aplica in conformitate cu prescripţiile speciale.
o Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena;
atât timp cat prin căderea precipitaţiilor exista pericolul antrenării pastei de ciment.
o Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C
o Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scăderilor de temperatura pana la – 10 C,
luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. După punerea betonului in opera se va asigura
elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la
compresiune a betonului de 50 daN/cm2.
o Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru
lucrările ce se vor executa.
o Soluţiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:
▪ metoda conservării căldurii betonului, care consta in acumularea de căldura prin încălzirea
materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu
învelişuri termoizolante.
▪ metoda încălzirii betonului după punerea in opera se foloseşte atunci când nu se poate
realiza rezistenta minima necesara a betonului înainte de îngheţ. Acesta metoda consta în
asigurarea betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea termica a acestuia cu
abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu învelişuri termoizolante.

• Repararea defectelor de calitate la beton


o În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare, responsabilul CQ va
deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluţia de remediere.
o Reparaţiile se executa conform procedurii de lucru specifice, după caz:
▪ zone de separare, caverne in beton ;
▪ fisuri in elemente de beton .
▪ Întreruperi neplanificate
o Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite din următoarele motive : incendii, defectarea
fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri şantierul
va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru
formarea rosturilor, de poziţionare a benzilor de etanşare in betonul proaspăt turnat si se vor stria
suprafeţele. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce
forţat benzile de etanşare la suprafaţa betonului proaspăt in vederea formarii unui rost de îmbinare.
o In cazul averselor de ploaie se va reduce conţinutului de apa din amestec si se vor prevedea
mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuării apelor strânse in / pe cofrajul
elementelor structurale, evitându-se formarea pungilor de apa pe suprafaţa betonului pus în operă.
o Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi laptele de ciment
şi se va trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu un conţinut de ciment mai
mare, după care începe operaţia de punere in opera a betonului.

6. RESPONSABILITATI

6.1 Seful de atelier fasonare si seful de lucrare raspund de aplicarea intocmai a documentatiei de executie
si a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate.
6.2 Responsabilul CQ de la atelierul de fasonare otel beton si cel de la punctul de lucru verifica
respectarea prescriptiilor din procedura si a proiectului de executie, precum si intocmirea corecta a
inregistrarilor de calitate.

500 / 1400
1384
6.3 Seful de lucrare completeaza si emite comanda de fasonare otel beton, conform planului de executie.
6.4 Seful atelierului de fasonare completeaza formularul ........ de identificare a otelului beton fasonat
precum si etichetele de identificare care se aplica legaturilor de otel fasonat.
6.5 Seful de lucrare verifica conformitatea formularului ............ de identificare a otelului beton fasonat cu
marfa primita ( semnind aceasta inregistrare ) si ia masura de pastrarea legaturilor de otel fasonat,
pana la punerea in opera.
a. Dupa montarea armaturii in lucrare, seful de lucrare va convoca reprezentantul beneficiarului
(consultantul) si dupa caz, proiectantul, pentru efectuarea receptiei acestei faze, incheindu-se
procesul verbal respectiv .
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1 Identificarea otelului beton
7.2 Comanda fasonare otel beton
7.3 Eticheta identificare armatura fasonata

ANEXE Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 10

501 / 1400
1384
REALIZAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII LA
CONSTRUCTII

10. PTE – Realizarea lucrarilor de hidroizolatii la constructii

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

Prezenta procedura tehnica se refera la executarea cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor si lucrarilor aferente
lor, aplicate ca structuri de protectie la elemente de constructii.

2. DOMENIU DE APLICARE

Procedura se va utiliza la executia hidroizolatiilor la elemente de constructii cum sint: pardoseli, fundatii, pereti,
plansee, radiere, etc. situate peste sau sub nivelul terenului si supuse actiunii umiditatii.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

CQ - control de calitate
BA - beton armat
PTE - procedura tehnica de executie

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. Proiect tehnic de executie


4.2. Normativ C112-86 cu completarile din Bul. Constr. 4/1987 si 3/1989
4.3. Caiet de sarcini al proiectantului

502 / 1400
1384
5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

➢ Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarii, precum si a prezentei


proceduri.
➢ Hidroizolatiile trebuie sa se execute da catre echipe de specialitate.
➢ Sa fie verificata calitatea materialelor si depozitarea lor corespunzatoare.
➢ Sa se asigure cai de acces scurte si libere pentru transportul si manipularea materialelor.
➢ Lucrarile de hidroizolare se vor executa in mod normal pe timp frumos, pina la temperatura minima
de +5oC prin procedeul la cald si de +8oC prin procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz
la caz, se vor stabili masurile necesare pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
➢ Executarea dupa proiect si o coordonare stricta intre toate unitatile sau formatiile de executie pe
tot timpul realizarii obiectivului.
➢ Se vor verifica suprafetele suport ale elementelor din beton armat monolit sau prefabricat. La
acoperisurile calde, peste stratul termoizolant din placi de beton celular se va executa o sapa din
mortar M100.

MASURI PREVENTIVE

Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI
corespunzatoare activitatilor desfasurate.

ACTIUNI IMPLICATE

➢ Depozitarea materialelor
➢ Pregatirea lucrarii
➢ Executarea hidroizolatiei

PROCEDURA DE EXECUTIE A HIDROIZOLATIILOR

Depozitarea materialelor

Manipularea, transportul si depozitarea materialelor in magazii, soproane sau la punctele de lucru se vor
face conform PTE specifica acestor operatii cu urmatoarele precizari:
• Sulurile de carton bitumat si de impislitura din fibre de sticla bitumata vor fi depozitate in magazii
curate, pe sorturi, in stive strinse, in pozitie verticala, pe un rind sau doua despartite cu panouri.
• Celelalte suluri de foi bitumate vor fi depozitate in stive strinse in pozitie verticala numai pe un rind.
• Bitumul va putea fi depozitat in soproane daca are punctul de inmuiere coborit sau pe platfome
curate daca are punctul de inmuiere peste 80oC, separat pe tipuri.
• Butoaiele cu emulsie sau suspensie bituminoasa se depoziteaza pe sorturi in soproane curate,
ferite de soare.
• Ambalajele cu solutii inflamabile trebuie sa fie depozitate separat.

Materialele bituminoase pentru hidroizolatii se vor feri de foc.

Pregatirea lucrarii

503 / 1400
1384
La primirea materialelor de constructie pentru hidroizolatii se vor verifica de catre organele beneficiarului,
executantului de constructii, instalatii si hidroizolatii, urmatoarele:
• calitatea stratului suport (planeitatea si curatirea suprafetelor);
• tratarea rosturilor in cazul suportului din elemente prefabricate de beton armat;
• daca s-au realizat la acoperisuri pantele versantilor si doliilor, scafele si muchiile rotunjite cu raza
3...5 cm, elementele in relief (aticuri, cosuri), montarea corecta a gurilor de scurgere, strapungerilor,
driblurilor de prindere, etc.;
• daca s-au realizat corect la peretii camerelor ude sau a elementelor subterane, amplasarea si
modul de fixare a pieselor metalice de armare, inzidirea pieselor necesare pentru strapungeri si
rosturi, nivelarea intrandurilor si iesindurilor pentru asigurarea pasuirii hidroizolatiei.

Executarea hidroizolatiei

Hidroizolarea acoperisurilor.
Pentru realizarea alcatuirii structurale proiectate a unui acoperis trebuie sa se execute: amenajarea stratului
suport al elementului de rezistenta, amorsajul, straturile de difuzie, bariera contra vaporilor, stratul
termoizolant, straturi de separare sau protectie peste termoizolatie, hidroizolatia, stratul de protectie al
hidroizolatiei.

Acoperisurile prevazute cu hidroizolatii bituminoase se grupeaza dupa urmatoarele alcatuiri de principiu:


• acoperisuri reci, la care hidroizolatia se aplica direct peste elementul de rezistenta din B.A.;
• acoperisuri calde la care hidroizolatia se aplica direct peste termoizolatia din placi de polistiren
celular;
• acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica pe sape din mortare sau betoane executate peste
straturile de termoizolatie;
• acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica direct pe panouri din beton celular autoportant.

Stratul de amorsaj
Se aplica pe suprafata suporturilor din beton armat monolit sau prefabricat, cu sau fara sape, inainte de executarea
straturilor de difuzie, barierei contra vaporilor sau hidroizolatiei. Acesta poate fi din emulsie bituminoasa, suspensie
de bitum filerizat sau bitum taiat.

Straturi de difuzie
Se realizeaza dintr-un strat de carton bitumat sau impislitura din fibre de sticla bitumata.
Aceste foi bitumate perforate se aseaza liber, cu petrecere de 4...5 cm intre ele si cu fata presarata cu nisip uscat 0-
3mm pe suport.

Bariera contra vaporilor


Se realizeaza cu un strat din carton bitumat CA 400, impislitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, folie de aluminiu
bitumata ALB2.
Aplicarea se face cu mastic de bitum pe elementul de rezistenta amorsat sau peste stratul de difuzie, cu petreceri
de 7...10 cm intre foi.

Hidroizolatia

504 / 1400
1384
Se aplica pe suporturi cu suprafata amorsata sau termoizolatia din placi de polistiren celular cu protectia respectiva
si neamorsata.
Sulurile de carton se deruleaza pe suprafata suport si se curata prin periere energica, dupa care se lasa un timp
suficient pentru relaxare si indreptarea foilor. Se matura suprafata suport, se pozeaza si se croiesc foile la lungimea
necesara pe locul de aplicare. Se ruleaza din nou sulurile si se lipesc prin derulare succesiva peste stratul de
mastic de bitum cald turnat cu canciocul pe toata latimea sulului.
Petrecerile de 7...10 cm dintre foile bitumate se preseaza cu canciocul cald.
Al doilea si al treilea strat se aplica in mod asemanator cu realizarea unei decalari intre petrecerile primului strat.
Aplicarea se face incepind de la streasini sau gura de scurgere astfel ca petrecerile sa fie realizate in sensul pantei.
Hidroizolatiile la pante mari se asigura impotriva alunecarii prin fixarea petrecerilor in cuie de otel prevazute cu
saibe sau platbande, cu ancore si cleme fixate in placa de rezistenta a acoperisului pentru ancorarea structurii
termo-hidroizolante.

Protectia hidroizolatiei
Se executa in functie de panta conform prescriptiilor de la pct.4..
Hidroizolarea celorlalte elemente de constructiiHidroizolatii contra umiditatii pamintului
Hidroizolatia orizontala a peretilor.
Se realizeaza din doua straturi de carton bitumat CA 400 sau impislituri bitumate IA 900 lipite cu mastic de bitum cu
petreceri de 10...15 cm.

• Un strat de carton bitumat CA 400 sau impletituri bitumate lipite cu mastic de bitum, cu petreceri de
10...15 cm, la constructii de importanta redusa.
Suprafata fundatiilor se netezeste prin driscuire si dupa uscare se amorseaza inainte de
hidroizolare. Foile bitumate, dupa relaxare si curatare, se croiesc la dimensiunile necesare,
aplicindu-se cu mastic de bitum. Suprapunerile la innadiri trebuie sa fie de 7...10 cm, iar decalarea
innadirilor straturilor la minim 50 cm.

• Hidroizolatia verticala a peretilor.


In mod curent se executa cu una din alcatuirile urmatoare:
- doua straturi de carton bitumat CA 400 lipite cu min.1,5 kg/m2 mastic de bitum;
- doua straturi de impislitura bitumata tip IA900 sau IA 1100 lipite cu min. 1,5 kg/m2 mastic de bitum;
- hidroizolatia pardoselilor.

In cazul incaperilor a caror functionalitate este influentata de actiunea umiditatii hidroizolatia se executa din: doua
straturi de impislitura bitumata tip IA 900, IA 1100, sau carton bitumat lipite si acoperite cu cite un strat de min. 1,5
kg/m2 mastic de bitum, se racordeaza pe 15-20 cm la baza peretilor si se aplica pe beton de egalizare.

Hidroizolatii contra apelor fara presiune


In terernuri slab coezive, hidroizolatia radierului si peretilor va avea una din urmatoarele alcatuiri aplicate intre 4
straturi de mastic de bitum:
• o panza A 45 si doua cartoane bitumate tip CA 400;
• o tesatura tip TSA 2000 si doua impislituri bitumate tip IA 1100.

In terenuri coezive si foarte coezive, hidroizolatia radierului si peretilor va avea una din urmatoarele alcatuiri aplicate
intre 4 straturi de mastic de bitum:

505 / 1400
1384
• doua pinze tip A 45 si un carton bitumat tip CA 400;
• doua tesaturi tip TSA 2000 si o impislitura bitumata tip IA 1100.

La constructiile subterane hidroizolatia se proiecteaza cu:


• trei pinze tip A 45 si un carton bitumat tip CA 300;
• sau trei tesaturi tip TSA 2000 si o impislitura bitumata tip IA 900.

Hidroizolatii contra apelor cu presiune hidrostatica


Se proiecteaza din 3...6 straturi de pinza bitumata tip A 45, protejate cu un ultim strat de carton bitumat tip CA 300
sau din tesaturi bitumate TSA 2000 protejate cu un strat de impislitura bitumata IA 900 ( IA 1100 ) lipite cu mastic
de bitum.
Numarul de straturi se stabileste in functie de presiunea hidrostatica si sarcinile din constructie care actioneaza
asupra hidroizolatiei.
• In elementele de constructii situate in zona apelor freatice sau de acumulare, hidroizolatia se aplica
de regula la exterior, pe peretele de rezistenta.
• La bazine si rezervoare subterane fara presiunea apelor freatice, hidroizolatia aplicata la interior se
protejeaza prin pereti de protectie neancorati.

Hidroizolatia elementelor de constructii situate in incaperi ude


La incaperi cu exploatare redusa se prevede o hidroizolatie la pardoseli si pereti cu una din alcatuirile urmatoare:
• hidroizolatie bituminoasa din doua foi bitumate intre trei straturi de mastic de bitum cu punctul de
inmuiere peste 65oC la pardoseli si peste 75oC la pereti;
• straturi rigide din materiale cu permeabilitate redusa ( mortare de ciment, mozaic turnat ).

La incaperi cu exploatare intensa se va executa hidroizolatia bituminoasa dublindu-se numarul straturilor de pinza
sau tesatura bitumata prevazute la incaperile cu exploatare redusa.

Hidroizolatii aplicate la exteriorul constructiei


Acest sistem de hidroizolare se foloseste numai la constructii noi.
Hidroizolatia orizontala se aplica peste stratul din beton de egalizare.
Hidroizolatia verticala a peretilor se va executa astfel:
• aplicata pe peretele de rezistenta cu suprafata driscuita si amorsata in prealabil, legatura cu
hidroizolatia orizontala realizindu-se prin racordarea exterioara;
• aplicata pe peretele de protectie cu suprafata driscuita si amorsata in prealabil, legatura cu
hidroizolatia orizontala facindu-se prin racordare interioara.

Hidroizolatii aplicate la interiorul constructiei


Acest sistem de hidroizolare se foloseste atit la constructii noi cit si la constructii existente: pentru etansarea
subsolului unei constructii contra actiunii apelor subterane pentru etansarea rezervoarelor si bazinelor contra
pierderilor de apa inmagazinata, precum si contra patrunderii apelor din exterior.
Se utilizeaza betoane cu permeabilitate redusa sau mortare de ciment aditiv si hidroizolatii metalice, sau
bituminoase cu straturi de protectie din B.A. ancorat de peretii de rezistenta, in cazul in care exista posibilitatea
fisurarilor.

506 / 1400
1384
CRITERII DE ACCEPTARE

Executarea hidroizolatiilor se considera terminata si acceptata daca a fost realizata conform procedurii si
documentatiei de executie.
Pentru lucrarile terminate se va proceda si verifica daca:
• s-a realizat corect lipirea straturilor de hidroizolatie in cimp, la racordari, atice, pereti, prinderea la
partea superioara, constatari efectuate inainte de executarea straturilor de protectie a
hidroizolatiilor, vizual si prin ciocanire;
• s-au amplasat si executat corespunzator gurile de scurgere;
• s-au asigurat toate piesele si sint desfundate si racordate la canalizare;
• conditiile de inundare pentru probe de etanseitate si modul de evacuare a apelor uzate sint
asigurate atit pentru acoperisuri si camere ude cit si pentru elementele de constructie subterane;
• la camerele ude, pardoselile sint executate plane si cu pantele corecte, racordarea este corecta la
usa, guri de scurgere, scafe;
• protectia cu materiale placate cu folii de aluminiu este lipita, curata, la aceeasi linie cu scafa, fara
exfolieri.
6. RESPONSABILITATI

Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri si de intocmirea
inregistrarilor de calitate.
Responsabilul CQ va urmari aplicarea proiectului de executie si intocmirea inregistrarilor de calitate conform
planului de control verificari si incercari (P.C.C.V.I.) anexa la manualul calitatii.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1. Proces verbal de receptie calitativa a materialelor


7.2. Proces verbal de receptie pe faze de lucrari

8. ANEXE Nu este cazul.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 11

507 / 1400
1384
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

11. PTE – Executarea lucrarilor de terasamente

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-05 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea lucrarilor de
terasamente şi îmbunătăţire continuă a eficacităţii sistemului integrat de management al calităţii SR EN ISO
9001:2008 – SR EN ISO/CEI 17025:2008.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică la executia lucrarilor de terasamente executate de santierele Organizatiei
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor.
3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de
încercări şi etalonări.
3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie

508 / 1400
1384
4.1.1. Nu este cazul.
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS -Sef santier
4.2.2. SPL -Sef punct lucru
4.2.3. RCQ -Responsabil controlul calitatii
4.2.4. IS -Inspector santier (reprezentant investitor)
4.2.5. ISC -Inspectoratul de stat in constructii
5. MĂSURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Buletin de verificare grad de compactare
5.1.2. Fisa de cubaj
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces- ŞS, Sef punct lucru.
6.2. Resurse:
* personal calificat si instruit corespunzător;
* alocarea materialelor consumabile necesare;
* alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare;
* alocarea timpului necesar.
6.3. Prevederi generale
6.3.1. Prezenta procedura conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constând din săparea,
incărcarea în mijlocul de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului pentru realizarea
fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din interiorul constructiilor hidrotehnice şi a zonei aferente din jurul lor, care
influenţează condiţiile de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii.
În cazul lucrărilor ce comportă volume importante de pământ, soluţia de executare a terasamentelor se va stabili pe
baza unui calcul de optimizare, prin luarea în considerare a unor variante corespunzătoare, criteriile de bază fiind
consumul de energie, costul, durata de execuţie a acestor lucrări, de regulă cu asigurarea compensării volumelor
de săpături de pământ cu cele de umpluturi, în vederea eliminării transportului pentru excedentul de pământ.
Executarea lucrărilor menţionate se va face de regulă mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere tehnico-economic şi de
organizare.
În cazul adoptării unor metode mixte, volumele executate manual vor fi stabilite prin proiect ţinând seama de
condiţiile specifice ale executantului.
6.3.2. Lucrările de terasamente nu se vor incepe inaintea executării lucrărilor pregătitoare, prevăzute în capitolul
6.4.
6.3.3. Beneficiarul are obligaţia să asigure studiile geotehnice necesare.
Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pământ ca urmare a influenţei executării
lucrărilor de terasamente prevăzute în proiect, sau acţiunii utilajelor de nivelare, săpare şi compactare, precum şi
stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor invecinate etc.

509 / 1400
1384
6.3.4. Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face numai cu luarea măsurilor
corespunzătoare pentru ca vibraţiile produse de acestea să nu afecteze construcţiile, instalaţiile şi lucrările
învecinate.
6.3.5. Pentru sprijinirea săpăturilor se vor folosi de regulă elemente de inventar modulate, concepute pentru un
domeniu mare de utilizare şi cu posibilităţi de refolosire.
6.3.6. Faţă de varietatea situaţiilor de teren şi a soluţiilor posibile, prevederile prezentei proceduri nu au un caracter
limitativ, putându-se folosi şi alte procedee de execuţie verificate în practică şi care prezintă eficienţă din punct de
vedere tehnico-economic şi securitatea muncii.
6.3.7. La executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile construcţiilor hidrotehnice realizate
în pământuri sensibile la umezire sau pământuri cu umflături şi contracţii mari se vor respecta şi prevederile
"Normativului privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire" indicativ P
7-92 (vezi anexa 3 din prezenta lucrare) şi respectiv "instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea
construcţiilor fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari (PUCM)" indicativ P 70-79.
6.3.8. În cazul în care pe amplasamentele pe care urmează a se executa lucrări de terasamente sunt informaţii
asupra posibilităţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în prealabil concursul organelor de specialitate,
iar dacă în timpul executării săpăturilor se intâlnesc astfel de corpuri explozibile se vor opri imediat lucrările,
anunţându-se de urgenţă beneficiarul şi proiectantul lucrării pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare.
6.3.9. Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect, dar pe parcursul executării
lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se va anunţa beneficiarul lucrărilor. Se
va prospecta terenul utilizând procedee adecvate şi se va anunţa proiectantul şi organele de exploatare a reţelelor.
Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul şi sub supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare,
de la caz la caz.
6.4. Lucrări pregătitoare
Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise, sunt, în principal, cele de
defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru.
Defrisarea terenului constă în tăierea arborilor şi tufişurilor sau, atunci când este posibil, smulgerea lor din rădăcină,
scoaterea buturugilor şi rădăcinilor izolate, precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren pe
care se vor executa terasamentele.
Gropile ce rămân după scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pământ compactat. Suprafeţele de teren ce urmează
a fi defrişate se vor stabili prin proiect.
Inainte de începerea lucrărilor de demolări, se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze,
canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor respective. Prin proiect se vor stabili măsurile speciale ce trebuie
luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stânjenite în executarea lor de eventualele distrugeri accidentale ale
acestora şi a se evita accidentele sau incendiile.
Materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentru a nu stânjeni lucrările de terasamente.
Dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic, lucrările se vor opri şi
se vor anunta organele competente.
În cazul descoperirii după demolare a unor gropi sau hrube ale căror limite se extind sub nivelul cotei de fundare,
executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii corespunzătoare din punct de vedere
tehnic şi economic.
Întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută terasamentele va fi curăţată de frunze, crengi, buruieni şi când
este cazul, de zăpadă.

510 / 1400
1384
Excavarea stratului vegetal se va face de regulă mecanizat. Pământul vegetal rezultat din săpare va fi depozitat în
afara perimetrului construit, în vederea redării în circuitul agricol a unei suprafeţe echivalente cu cea dezafectată
sau în centrul de greutate al zonelor prevăzute prin proiect a fi amenajate cu spaţii verzi.
Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje efectuate pe amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului
geotehnic.
Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie, va fi oprită prin executarea
de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru.
Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele de scurgere şi modul de protejare a talazurilor vor fi prevăzute în proiect.
Pământul rezultat din săparea şanturilor se va depune între şanţurile de gardă şi săpăturile pe care le apără.
În cazul în care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea şanţurilor nefiind
economică, se vor amenaja rigole.
În nisipuri argiloase, argile şi pământuri sensibile la umezire, în care apa ce se infiltrează local dăunează stabilităţii
terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi în aceste porţiuni.
Lucrările de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor prevedea prin proiect şi se va începe execuţia lor
numai după ce sunt aprovizionate toate materialele, echipamentele şi uneltele necesare executării lor.
6.5. Trasarea pe teren
Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi marcarea fiecărei
construcţii conform proiectului.
Întocmirea planului de executare a lucrărilor de trasare necesare fixării poziţiei construcţiilor pe amplasamentele
proiectate şi abaterile admisibile la trasare sunt date în "Îndrumătorul privind executarea trasării de detaliu în
construcţii" indicativ C 83-75.
Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe
baza planului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat.
Trasarea pe teren se face după executarea curăţirii şi nivelării terenului.
6.6. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor
La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:
- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă
suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate;
- când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la
acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală pentru a împiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.
Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinând seama de adâncimea săpăturii, natura,
omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor
subterane, condiţiile meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de
execuţie adoptată etc.
În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel incât
să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu
influenţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări
învecinate (fundaţii de maşini etc.).

511 / 1400
1384
Săpăturile de lungimi mari pentru fundaţii se vor organiza astfel incât, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie
înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor în timpul execuţiei.
Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări ale stabilităţii masivelor de pământ din
zona lor de influenţă, sau daune datorită afluierilor de sub instalaţiile, construcţiile şi elementele de construcţie
învecinate.
Nu se vor amplasa puţurile de colectare, în vederea drenării terenului, sub talpa fundaţiilor construcţiilor sau a unor
maşini sau instalaţii grele.
Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii. În
acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se cu alte
utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile
tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.), lucrările de săpătură se execută
de la început până la cota prevăzută în proiect.
În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior cotei prevăzute în
proiect, astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;
- pentru pământurile argiloase 0,15...0,25 m;
- pentru pământurile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.
Săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei.
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili
de către proiectant.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie
lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este
puternică se va îndepărta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în timpul execuţiei, se poate face numai cu acordul proiectantului,
având în vedere următoarele:
a) Ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se face dacă se constată, în cursul executării săpăturilor pentru
fundaţii, existenţa unui teren bun de fundaţie la o cotă superioară celei menţionate în proiect.
b) Coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în proiect se face dacă se constată o
neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.
Orice modificari de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va
fi semnat de constructor, beneficiar şi de geotehnician.
În cazul executării de săpături lângă construcţii existente sau în curs de execuţie, se vor prevedea prin proiect
măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora (sprijinirea fundaţiilor sau construcţiilor existente, subzidiri în
cazul unor săpături mai adânci etc.).
Dacă aceste lucrări au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obligaţia de a cerceta fundaţiile
existente şi a lua imediat măsuri pentru a asigura stabilitatea acestor construcţii, sesizând de îndată beneficiarul şi
proiectantul lucrării în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare.
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din proiect sau a
unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.

512 / 1400
1384
Pe parcursul executării lucrărilor executantul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe
şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe între prevederile studiului
geotehnic şi dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane.
Rezultatele cercetărilor efectuate în timpul execuţiei lucrărilor de către proiectant, modificările stabilite, precum şi
concluziile asupra acurateţei privind modul de executare a soluţiilor de fundare preconizate de proiectant se vor
ataşa la cartea construcţiei şi la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.
Pentru lucrările de terasamente cu volume mari, de importanţă sau tehnicitate ridicată, în cazul aplicarii unor
tehnologii noi, a unor utilaje noi de săpare sau transport sau pentru lucrări ce solicită precizie mare privind
amplasarea şi adâncimea de fundare, atacarea lucrărilor se va face numai cu condiţia executării lor pe baza unui
caiet de sarcini, fişe tehnologice sau proiect tehnologic.
Aceste documentaţii tehnice vor conţine toate datele necesare referitoare la operaţiile ce urmează a se executa
pentru a asigura controlul calităţii lucrărilor, cât şi verificările şi încercările care trebuie făcute la fiecare fază de
execuţie.
EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE
Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi
Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
În cazul săpăturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii
malurilor:
- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii;
- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de
fundaţie; pentru săpături până la 1,00 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii;
- se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;
- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectueaza imediat după săpare şi se observă fenomene
care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a
lor în pereţi cu taluz.
Constructorul este obligat să urmăreasca apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea
săpăturii care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.
Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi
Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează în următoarele cazuri:
- adâncimea săpăturii depăşeşte condiţiile indicate la pct.6.4.16;
- nu este posibilă desfăşurarea taluzului;
- când din calcul economic rezultă eficienţa sprijinirilor faţă de săpătura executata în taluz.
Alegerea sistemului de sprijinire trebuie făcută de proiectant, pe baza datelor cuprinse în studiile geotehnice şi a
observaţiilor de pe şantier.
După executarea mecanizată a săpăturilor, în cazul când este necesara sprijinirea pereţilor, suprafeţele acestora
vor fi rectificate manual.
Dimensiunile în plan ale săpăturii trebuie sporite corespunzător cu grosimea sprijinirii şi cu spaţiul necesar
executării lucrărilor propriu-zise de fundaţii.
Tipul de sprijinire se va stabili funcţie de natura terenului şi dimensiunile săpăturii.

513 / 1400
1384
Pentru sprijinirea săpăturilor cu adâncimi peste 3,50 m dimensiunile şi elementele necesare executării sprijinirilor
vor fi stabilite prin proiectul de execuţie.
Săpăturile de fundaţii cu pereţi parţial sprijiniţi pe o anumită adâncime a părţii inferioare a gropii, iar partea
superioară executată în taluz se pot utiliza în cazul în care condiţiile locale nu permit săparea în taluz pe toată
adâncimea sau din considerentele economice, în care caz adâncimea de sprijinire se va stabili printr-un calcul
tehnico-economic.
În cazul sprijinirii parţiale a pereţilor fiecărei porţiuni i se aplică prescripţii tehnice specifice ei.
Între partea superioară cu pereţii în taluz şi partea sprijinită, trebuie lăsată o banchetă orizontala de 0,50...1,00 m
lăţime, în funcţie de înălţimea porţiunii în taluz.
Executantul împreună cu beneficiarul şi proiectantul lucrării vor stabili necesitatea renunţării la recuperarea
elementelor de rezistenţă ale sprijinirilor în cazul în care demontarea acestora prezintă pericol pentru securitatea
muncitorilor ce execută această operaţie sau pentru stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate.
În documentaţia întocmită în acest scop, proiectantul va prevede măsurile speciale (compactări, amenajări etc.) ce
trebuie luate pentru asigurarea unor condiţii de comportare corespunzătoare în timp.
Săpături cu pereţi în taluz
Aceste săpaturi se pot executa în orice fel de teren cu respectarea următoarelor conditii:
- pământul are o umiditate naturală de 12-18% şi se asigură condiţiile ca aceasta să nu crească;
- săpătura de fundaţie nu stă deschisă mult timp;
- panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiului de înclinare faţă de orizontală (tg B = h/b) să nu
depăşească valorile maxime admise pentru diverse categorii de pământuri date în tabelul 1:

Tabelul 1
Adâncimea săpăturii
Natura terenului până la 3 m mai mare de 3 m
tg B = h/b tg B = h/b
nisip,pietriş 1/1,25 1/1,50
nisip argilos 1/0,67 1/1
argilă nisipoasă 1/0,67 1/0,75
argilă 1/0,50 1/0,67
loess 1/0,50 1/0,75

Săpăturile nesprijinite, cu pereţii în taluz, elimină sprijinirile, însă volumul de săpătură este mult mai mare decât în
cazul săpăturii cu pereţi verticali sprijiniţi sau nesprijiniţi, ceea ce face ca adoptarea soluţiei de săpătură cu pereţii în
taluz să se facă numai pe baza unui calcul tehnico - economic comparativ.

SĂPĂTURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE


În cazul săpăturilor adânci situate sub nivelul apelor subterane, îndepărtarea apei se poate efectua prin una din
metodele recomandate în anexa 1 (la prezentul normativ); sprijinirea pereţilor săpăturii de fundaţie se face cu

514 / 1400
1384
palplanşe metalice de inventar (cu sau fără ancoraje), ecrane de impermeabilitate şi pereţi adânci turnaţi în teren
(cu sau fără ancoraje).
Sistemul de sprijinire adoptat va fi prevăzut în proiect pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ pe variante.
Pereţii adânci turnaţi în teren se vor utiliza numai în cazul când fac parte din lucrarea definitivă, iar necesitatea lor
rezultă din calculul de dimensionare.
Pentru lucrări deosebite, executarea săpăturilor în terenuri cu apă subterană se poate realiza în incinte etanşe
închise, utilizând ecrane de etanşare realizate prin tehnologia pereţilor mulaţi în teren.
Ecranele de etanşare se încastrează într-un strat de bază cu permeabilitate redusă.
Dacă nu este pericol de refulare a pământului în groapa de fundaţii sau de antrenare a particulelor fine de nisip de
către curentul apei, adâncimea de batere a palplanşelor sub nivelul săpăturii (fişa) trebuie să fie de 0,50-0,75 m. În
caz contrar fişa palplanşei va fi stabilită în mod corespunzător prin calcul.
În cazul sprijinirilor cu palplanşe, se vor lua următoarele măsuri:
- ghidarea palplanşelor în tot timpul înfigerii;
- palplanşele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus adâncimea de înfigere în teren a fişei; în cazuri
excepţionale, când aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face în două etaje; între aceste etaje se va intercala o
banchetă orizontală de circa 0,5 m.
Înfigerea palplanşelor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indicată pentru înfigerea palplanşelor în
pământuri necoezive, iar baterea în pământuri coezive.
După terminarea lucrării palplanşele folosite se vor recupera, extragerea lor făcându-se cu ajutorul troliilor şi
vinciurilor sau cu extractoare vibratoare, după care vor fi curăţate şi depozitate corespunzător în vederea
reîntrebuinţării.
6.7. Executarea umpluturilor compactate
Executarea umpluturilor compactate pentru construcţiile hidrotehnice în conformitate cu prezenta procedura se
referă la realizarea de umpluturi pentru fundaţii din zona aferentă construcţiei, umpluturi între fundaţii şi la exteriorul
constructiilor
Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de săpătură.
Se vor putea utiliza, de asemenea, zguri, reziduuri din exploatări minerale etc., cu condiţia ca înainte de punerea în
operă acestea să fie studiate din punct de vedere al posibilităţilor de compactare şi al acţiunii chimice asupra
elementelor de construcţie din teren, precum şi al mediului înconjurător. Umpluturile de acest gen se vor executa
numai în baza unei fişe tehnologice care va prevede condiţiile de execuţie şi de verificare a calităţii acestora.
Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi, cu conţinut de
materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.
Umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul greu şi pământuri necoezive
compactate prin vibrare se vor executa conform "Normativului privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe
prin procedee mecanice" indicativ C 29-85.
Înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului de pământ vegetal, iar suprafaţa rezultată
va fi amenajată cu pante de 1,0-1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaţii.
Când înclinarea terenului este mai mare de 1 : 3 se vor executa trepte de înfrăţire a umpluturii cu stratul de bază.
Umpluturile executate sub fundaţiile construcţiilor se vor face pe bază de caiete de sarcini sau proiecte speciale.

515 / 1400
1384
Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare, admiţându-se
variaţii de ±2 %.
Umpluturile din pământuri coezive compactate prin cilindrare se vor efectua în straturi nivelate, având grosimi
uniforme stabilite iniţial prin compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris, pe
întreaga grosime şi suprafaţă, printr-un număr corespunzător de treceri succesive.
Compactarea de probă se execută pe poligoane de încercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de
compactare, cu care urmează a se lucra, grosimea optimă a stratului şi numărul minim de treceri prin care se
realizează gradul de compactare prescris.
Determinările pe sectoare de probă se efectuează în prezenţa proiectantului.
Având stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea stratului şi umiditatea optimă, se va trece la
compactarea efectivă a stratelor până la realizarea grosimii umpluturii.
Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în proiect se vor executa după decofrarea
fundaţiilor.
Pământul folosit la aceste umpluturi va îndeplini condiţiile prevăzute la pct. 6.5.2 şi 6.5.3.
Umpluturile între fundaţii în exteriorul clădirilor şi sub pardoseli se vor realiza pe baza unei fişe tehnologice sau a
unui caiet de sarcini întocmit de proiectant.
Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor de sarcini, a proiectelor speciale sau
fişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente" indicativ C 56-85 şi a "Normativului C 29-85".
Unitatea executantă a lucrărilor de umpluturi va organiza verificarea compactării acestora cu personal calificat,
laboratoarele trebuind să respecte prevederile "Nomenclatorului încercărilor de laborator" şi instrucţiunile de
aplicare a acestuia în conformitate cu ord. IGSIC nr. 8 din 7 noiembrie 1981.
Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în care se constată
că umplutura nu este corespunzătoare.
6.8. Executarea umpluturilor pentru digurile canalului
Materialele pentru umpluturi se vor extrage din excavatiile pentru canal, dupa indepartarea completa a decopertei,
alcatuita din resturi vegetale, pamant vegetal si resturi organice;
Exploatarea materialului se va face astfel incat prin compensarea terasamentelor sa rezulte distante minime de
transport si sa nu ramana zone in care sa nu se poata amenaja acces;
In cazul in care frontul de exploatare este inundat de o viitura, extragerea materialului in continuare se va face
numai dupa indepartarea malului depus;
Lentilele de nisip si nisip argilos cu grosimea sub 1m se vor excava impreuna cu stratele de balast alaturate, in
vederea obtinerii unui amestec al materialelor. In cazul lentilelor mai mari de 1m, functie de extinderea lor,
proiectantul si geologul vor aviza asupra posibilitatii utilizarii in amestec cu material macrogranulat in raport de pana
1:1;
Materialul folosit in terasamente, trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii generale:
- curba granulometrica sa se inscrie in limitele stabilite pe fiecare traseu;
- granula maxima admisa sa nu aiba diametrul mai mare de 200mm;
- continutul de materii organice sa fie mai mic de 5% conform STAS-urilor in vigoare;
Punerea in opera a umpluturilor se va face dupa receptionarea fundatiei

516 / 1400
1384
Umpluturilese vor executa pe fasii paralele cu axa longitudinala a digului;
Operatiunile de descarcare,imprastiere si compactare se vor executa pe tronsoane distincte ,iar trecerea intre
diversele tronsoane se va face lent,pentru a realiza continuitatea digului prin trepte de infratire. Decalajele intre
strate nu vor fi mai mari decat grosimea unui strat. Stratele de argilasi prafuri argiloase sau nisipoase se vor realiza
prin intinderea cu buldozerul a gramezilor de pamant rezultate din basculare.Grosimea acestora va fi de 30-40 cm.
Stratele de balast se vor asterne in grosime de 60cm, avand o inclinatie de 2-3% catre exteriorul digului pentru a
asigura scurgerea apelor pluviale.
Compactarea stratelor din materiale argiloase,argiloase prafoase si argilo-nisipoase se va realiza combinat cu
compactorul TPO si compactorul pe pneuri CT prin 8 treceri succesive,astfel:
- primele trei treceri cu compactorul TPO pentru a asigura infratirea cu stratul inferior;
- urmatoarele doua treceri cu compactorul pe pneuri CP;
- ultimele trei treceri cu compactorul TPO pentru a se crea pe suprafata stratului denivelarile necesare infratirii cu
stratul urmator;
Compactarea stratelor din balast se va realiza cu compactorul vibrator.Numarul de treceri ale compactoruluipeste
aceleasi fasii va fi de minim 8 treceri ;
In zonele in care compactoarele nu au acces (langa constructiile de beton) se vor folosi compactoarele manuale;
Lucrarile de umpluturi se vor intrerupe in urmatoarele cazuri:
- ploaie excesiva sau de lunga durata.Reluarea lucrului se va face numai dupa determinarea umiditatii in stratul
respectivsi daca aceasta este foarte mare ,se indeparteaza stratul;
- timp friguros ,incepand cu temperatura de +2o, sub aceasta temperatura se admite executarea corpului digului atat
timp cat temperatura nu determina inghetarea stratului de pamant pe grosime mai mare de 5cm.
Pentru intreruperi ale depunerii umpluturilor pe perioade mai mari,ultimul strat se va compacta cu compactorul pe
pneuri, fara a se sacrifica, astfel incat suprafata stratului sa ramana neteda asigurand in felul acesta scurgerea
rapida a apelor din precipitatii.

6.9. Executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros


La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale şi a celor
specifice lucrărilor de pământ, prevazute în " Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii
şi a instalaţiilor aferente", indicativ C 16-84.
La executia digurilor pe timp de iarna se vor lua urmatoarele masuri:
- nu se va introduce in corpul digului ;pamant inghetat,gheata sau zapada
- nu se va depune pamant pe stratul anterior inghetat.

6.10. Recepţionarea lucrărilor de terasamente


Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face în conformitate cu prevederile
"Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente" şi a
Normativului C 56-85.
La recepţionarea terasamentelor executate în pământuri sensibile la umezire se va mai controla dacă s-au
respectat şi s-au consemnat, în procesele verbale de lucrări ascunse, prevederile din Normativelor P 7-92 şi P 70-
79.
Ca operaţiuni specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţiile hidrotehnice, se vor controla
şi procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documentaţia de şantier privind:

517 / 1400
1384
a) amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare pentru drenarea terenului;
b) în cazul săpăturilor executate în pământuri situate sub nivelul apelor subterane se va preciza cota la care s-a
reuşit a se coborî nivelul apelor subterane, care urmează a se menţine şi după terminarea lucrărilor de fundaţii;
c) măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau, atunci cand e cazul, pentru ridicarea sau
coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la
executarea acestor lucrări;
d) măsurile speciale de siguranţă luate în legatură cu executarea de săpături lângă fundaţiile unor construcţii
existente.
Recepţionarea lucrărilor de evacuare a apei (drenuri, puţuri colectoare şi cămine de vizitare) ce rămân să
funcţioneze pentru îndepărtarea apelor şi după terminarea lucrărilor, se va face pe baza proceselor verbale de
lucrări ascunse, iar atunci când acestea nu sunt concludente, corespondenţa cu proiectul se va verifica prin
sondaje, urmărindu-se totodata şi modul cum funcţionează aceste lucrări.

6.11. Măsuri de tehnica securităţii muncii


La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din "Normele republicane de protecţia muncii",
aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi "Normele de protecţia
muncii în activitatea de construcţii montaj" aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.

6.12. Măsuri de pază contra incendiilor


Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, fie pentru dezgheţarea pământului, fie pentru
încălzirea muncitorilor, deoarece la distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da naştere la surparea pereţilor şi la
accidente grave.
Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantierele unde se execută lucrări de
terasamente se vor respecta prevederile normelor în vigoare.

7. ÎNREGISTRĂRI

7.1. Formulare utilizate


7.1.1. Proces Verbal de receptie a terenului de fundare -
7.1.2. Fisa de strat -
7.1.3. Buletin Verificare a gradului de compactare -
7.1.4. Fisa de cubaj -

7.2. Dosare utilizate


7.2.1. Dosar Acte calitate pentru lucrare -

8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.

518 / 1400
1384
EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 12

COFRAREA – DECOFRAREA ELEMENTELOR DIN BETON

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

519 / 1400
1384
6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-06 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de
cofrare si decofrare a elementelor de constructii din beton.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică la executia lucrarilor de cofrare si decofrare a elementelor de beton realizate de santierele
Organizatiei.:
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor..
3.4. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
3.5. NE 012-99 -Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si
beton precomprimat
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie
4.1.1. Nu este cazul
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS – Sef santier
4.2.2. SPL – Sef punct lucru
4.2.3. TOPO – Sef compartiment topo
5. MĂSURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Proces Verbal pentru receptia lucrarilor ce devin ascunse
5.1.2. Fisa de betonare
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces- ŞS, Sef punct lucru.
6.2. Resurse:

520 / 1400
1384
• personal calificat si instruit corespunzător;
• alocarea materialelor consumabile necesare;
• alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare.

6.3. ALCATUIREA, EXECUTAREA SI FOLOSIREA COFRAJELOR METALICE PLANE PENTRU PERETI DIN
BETON MONOLIT LA CLADIRI
6.3.1. Generalitati
Prezenta procedura are ca obiect principal stabilirea regulilor privind: concepţia de alcătuire a cofrajelor metalice
plane de dimensiuni mari pentru pereţi din beton monolit, dispoziţiile constructive necesare pentru folosirea
cofrajelor, precum şi tehnologia de montare şi de demontare a acestora.
Procedura de faţă completează cu prevederi specifice în acest domeniu, prescripţiile tehnice în vigoare şi în special:
“Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat”, indicativ C 140-71 şi “Instrucţiunile tehnice pentru
proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de beton” indicativ N-66.
Domeniul de aplicare
Prevederile prezentului privesc folosirea cofrajelor metalice plane de dimensiuni mari, care se manipulează cu
ajutorul unor utilaje de ridicat, la execuţia unor pereţi plani din beton monolit la clădiri de locuit, social-culturale şi
administrative, precum şi la unele clădiri industriale şi inginereşti.
Pereţii din beton turnaţi cu astfel de cofraje rezultă cu suprafeţe plane, netede, care în mod obişnuit nu necesită
tencuieli, ci numai rectificări.
Pereţii din beton turnaţi cu cofraje metalice plane pot fi:
- interiori, portanţi sau neportanţi;
- exteriori, portanţi sau neportanţi.
Clădirile în alcătuirea structurii cărora intră pereţi din beton monolit turnat în cofraje metalice plane pot avea:
- planşee şi scări din beton armat monolit sau prefabricat;
- pereţi exteriori neportanţi sau autoportanţi din: zidărie de cărămidă sau blocuri mici din agregate uşoare ori beton
celular autoclavizat, panouri prefabricate din beton termoizolate, sau panouri cortină, precum şi blocuri mari, fâşii
sau panouri armate, din beton celular autoclavizat.
Clasificarea cofrajelor metalice plane
Cofrajele metalice plane la care se referă prezentul normativ se clasifică astfel:
a) Din punct de vedere al posibilităţilor de rezolvare a execuţiei diferitelor dispoziţii în plan ale pereţilor:
- “Cofraje universale”, care permit realizarea unei game largi de dispoziţii în plan ale pereţilor, atât prin modul de
alcătuire a cofrajelor, cât şi prin execuţia succesivă a pereţilor care se intersectează;
- “Cofraje specifice unor construcţii”, cu care se realizează o anumită dispoziţie în plan a pereţilor, prin turnarea
concomitentă a pereţilor care alcătuiesc o celulă a structurii, zonele de întrerupere la turnarea betonului fiind
convenabil alese (în cazul unor alcătuiri corespunzătoare a cofrajelor, acestea pot fi utilizate şi drept “cofraje
universale”).
b) Din punct de vedere al modului de alcătuire a panourilor mari de cofraj, manipulate cu utilaje de ridicat:
- cofraje realizate din elemente modulate, solidarizate între ele pentru a forma un panou de dimensiuni mari;
- cofraje realizate dintr-un singur element de dimensiuni mari.
c) Din punct de vedere al posibilităţilor de tratare termică a betonului:
- cofraje încălzitoare, care sunt prevăzute cu mijloace speciale de încălzire a suprafeţei cofrate;
- cofraje neîncălzitoare, care nu sunt prevăzute cu astfel de mijloace de încălzire.

521 / 1400
1384
d) Din punct de vedere al posibilităţilor de cofrare a unor pereţi cu înălţimi diferite, într-o singură etapă de turnare a
betonului:
- cofraje cu înălţime fixă, care prin modul de alcătuire şi dimensionare, permit realizarea unor pereţi cu o anumită
înălţime;
- cofraje cu pusibilităţi de supraînălţare, care prin modul de alcătuire şi dimensionare, permit adăugarea unor
elemente de completare pe înălţime, solidarizate cu cofrajele de bază, în vederea realizării unor pereţi cu înălţimi
diferite.
6.3.2. Dispozitii constructive privind alcatuirea peretilor din beton monolit, turnat cu cofraje metalice plane
La proiectarea structurii de rezistenţă a clădirilor cu pereţi din beton monolit, executaţi cu ajutorul cofrajelor metalice
plane, în afara indicaţiilor din normativele privind calculul şi alcătuirea elementelor din beton armat, se vor avea în
vedere în mod special şi următoarele:
- indicaţiile specifice tehnologiei de execuţie în care se încadrează tipul de cofraje metalice plane ce urmează a se
folosi;
- dotarea cu cofraje a executantului;
- cerinţele proiectului de organizare tehnologică a execuţiei clădirii.
Principii de conformare a pereţilor
La alcătuirea pereţilor turnaţi în cofraje metalice plane, în general, se vor avea în vedere următoarele:
a) Grosimea pereţilor să fie de cel puţin 10 cm, iar înălţimea de turnare să nu depăşească 3,50 m.
b) Capetele pereţilor pot avea îngroşări trunate concomitent cu peretele, sau ulterior
c) Pereţii din aceeaşi intersecţie se pot realiza prin turnare concomitentă, sau în etape succesive .
d) Legătura dintre elementele de beton monolit turnate în etape succesive se va asigura fie prin amprente,
practicate în peretele turnat în prima etapă şi bare de armătură, care traversează suprafaţa de contact dintre
elemente, fie prin trecerea unor tronsoane de continuitate ale fiecăruia dintre pereţii care se intersectează, de
preferinţă jumătatea inferioară a peretelui turnat în prima etapă şi jumătatea superioară a peretelui turnat în etapă
ulterioară.
e) Realizarea succesivă sau concomitentă a pereţilor care se intersectează, precum şi a îngroşărilor la capetele
pereţilor (bulbi) se adoptă de la caz la caz, în funcţie de gradul de seismicitate al zonei în care este amplasată
clădirea, de numărul de niveluri al clădirii, de mărimea eforturilor, de importanţa diafragmei în alcătuirea structurii
etc.
Principii de armare
La armarea pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice plane se vor respecta prevederile normativelor
privind calculul şi alcătuirea elementelor de beton armat, avându-se în vedere următoarele:
a) Pentru reducerea manoperei şi a timpului de montaj, se recomandă ca armăturile să fie realizate, ori de câte ori
este posibil, sub formă de plase sudate sau carcase prefabricate.
b) Pentru realizarea acoperirii cu beton a armăturilor este indicată folosirea distanţierilor din mase plastice.
c) Pentru asigurarea posibilitpţilor de compactare a betonului cu vibratoare de adâncime, este necesară verificarea
existenţei spaţiilor dintre armături pentru pătrunderea capului vibrator în toate zonele peretelui.
d) Dispunerea armăturilor se va corele cu:
- poziţia şi mărimea golurilor de uşi şi ferestre;
- mărimea şi poziţia elementelor înglobate (piese pentru instalaţii electrice, piese de legătură cu elementele
prefabricate ce se montează ulterior etc.);

522 / 1400
1384
- golurile de trecere a unor instalaţii;
- locaşuri pentru rezemarea unor elemente prefabricate.
e) Pentru realizarea legăturilor între elementele turnate în etape succesive, în soluţia “cu amprente” se recomandă
utilizarea unor bare de armătură, îndoite pe lângă faţa cofrată la turnarea pereţilor din prima etapă şi, după
decofrare, rabătute şi fasonate pentru a fi înglobate în peretele turnat în etapa ulterioară; iar în soluţia cu “tronsoane
de continuitate”, barele de armătură sub formă de etrieri se trec prin golurile lăsate în pereţii turnaţi în prima etapă.
Compoziţia betonului
Stabilirea compoziţiei betonului se va face pe baza încercărilor preliminare prevăzute în “Normativul pentru execuţia
lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71 anexa IX Cap. I, ţinând seama şi de caracteristicile pereţilor ce se vor
executa (dimensiunea minimă a secţiunilor, desimea armăturilor), de modul de vibrare şi în mod special de faptul că
pereţii trebuie să prezinte la decofrare feţe plane, netede, fără goluri şi segregări.
De regulă se utilizează betoane plastice, cu un conţinut mai mare de părţi fine (ciment şi agregate sub 0,2 mm). În
scopul reducerii raportului apă-ciment se pot folosi – pe bază de încercări prealabile – şi aditivi plastifianţi.
Instalaţii şi piese înglobate
Întrucât suprafaţa pereţilor turnaţi în cofraje metalice rezultă plană şi netedă, şi pentru a se evita spargerile
ulterioare, este necesar ca – ori de câte ori este posibil – să se cuprindă în beton, la turnare, următoarele elemente:
- conductori, tuburi şi doze pentru instalaţii electrice;
- manşoane pentru trecerea unor conducte de instalaţii;
- piese metalice înglobate pentru prinderea ulterioară a unor elemente de structuri sau de instalaţii;
- dibluri diverse etc.
Tuburile sau conductorii electrici înglobaţi în beton la turnare trebuie să urmeze trasee care să nu împiedice
turnarea şi compactarea betonului şi să aibă o astfel de alcătuire, încât să nu fie deterioraţi la vibrare.
6.3.3. Principii pentru alcatuirea cofrajelor metalice plane
Proiectele cofrajelor metalice se vor întocmi de către unităţi de proiectare, cercetare sau execuţie în construcţii, prin
specialişti cu pregătire în acest domeniu.Pentru fiecare tip de cofraj metalic proiectul ca conţine, în fază de proiect
de execuţie următoarele:
a) desene de execuţie pentru elementele componente şi accesoriile acestora (elemente de strângere pentru
asamblarea cofrajelor, elemente de reglare a verticalităţii cofrajelor, elemente de completare la îmbinările cofrajelor
în unghi sai în prelungire, elemente de închidere la capetele pereţilor, podini de lucru la partea superioară a
cofrajelor şi pentru susţinerea cofrajelor montate în zonele fără planşee de la pereţii de fronton şi cei de la casa
scării, elemente de realizare a amprentelor sau a golurilor la intersecţia pereţilor turnaţi în etape succesive etc.), cu
indicarea obligatorie a materialului şi a toleranţelor de execuţie;
b) scheme din care să rezulte modul cum se asamblează între ele elementele componente ale cofrajelor şi
accesoriile acestora;
c) scheme tehnologice de organizare a folosirii cofrajelor la execuţia uneia sau mai multor construcţii, din care să
rezulte componenţa setului de cofraje, gradul de utilizare a fiecărui tip de cofraj şi al macaralei, ritmul de execuţie
etc;
d) caiet de sarcini pentru execuţia şi recepţionarea cofrajelor;
e) indicaţii pentru folosirea cofrajelor metalice plane la execuţia clădirilor, cu referire la eşalonarea lucrărilor,
exploatarea, întreţinerea, transportul şi depozitarea cofrajelor, ritmul de execuţie, modul de asigurarea a numărului
eficient de reutilizări, posibilităţi de adaptare la execuţia mai multor tipuri de clădiri, interdependenţa dintre lucrările
de cofraje şi celelalte faze tehnologice care concură la realizarea construcţiilor în ansamblu.

523 / 1400
1384
Dispoziţii constructive privind alcătuirea cofrajelor metalice plane
Cofrajele metalice plane sunt alcătuite în general din următoarele elemente principale:
a) O faţă cofrantă, realizată dintr-un singur element sau mai multe elemente modulate. În cazul cofrajelor
încălzitoare, faţa cofrantă va fi prevăzută şi cu o instalaţie de încălzire pentru tratarea termică a betonului.
b) Un schelet de rigidizare, cu rol de menţinere a planeităţii feţei cofrante la manipulare, transport şi montaj, precum
şi de preluare a eforturilor din împingerea betonului pe zonele dintre elementele de legătură între cofraje. Scheletul
de rigidizare se asamblază cu faţa cofrantă prin sudură sau cu şuruburi.
c) Elemente de strângere şi preluare a împingerii betonului, care realizează legătura între cofrajele montate pe
feţele opuse ale aceluiaşi perete. Strângerea se va realiza cu pene sau şuruburi.
d) Elemente de reglare a verticalităţii panourilor (cel puţin două elemente la fiecare panou).
e) Elemente speciale, demontabile, pentru completarea spaţiilor cofrate la îmbinările cofrajelor metalice plane,
montate în prelungire sau în unghi.
f) Podini de lucru pentru muncitorii care toarnă betonul în cofraje.
g) Elemente demontabile pentru supraînălţarea cofrajelor, în cazul execuţiei unor pereţi cu înălţimea mai mare.
Toate aceste elemente vor fi proiectate, realizate şi folosite ca un set complet, evitându-se astfel improvizaţiile care
reduc eficienţa tehnico-economică şi sporesc riscul accidentelor de muncă.
Pentru obţinerea unor pereţi de beton plani şi netezi, la alcătuirea cofrajului se va ţine seama de următoarele:
a) Sistemele şi echipamentele de prindere între elementele ce se asamblează, pentru a forma un panou plan,
trebuie concepute în aşa fel încât la îmbinările de pe faţa în contact cu betonul, denivelările fiind mai mici decât 1
mm.
b) Pentru a se evita deplasările între panourile mari de cofraj, montate în prelungire, se vor adopta: fie echipamente
speciale de aliniere şi strângere, prin care să se asigure denivelări mai mici de 1 mm ale feţei betonului; fie
elemente speciale de îmbinare, care să producă, într-o zonă de lăţime limitată, o adâncitură de 4...6 mm pe faţa
betonului, permiţând racordarea, prin tencuială a celor două suprafeţe.
c) La îmbinările panourilor mari de cofraj, montate în unghi, se recomandă folosirea unor elemente de completare,
de colţ, care să producă o adâncitură în beton, în scopul eliminării pericolului apariţiei unor zone în exces, care ar
trebui îndepărtate prin cioplire.
d) Abaterile maxime de planeitate, măsurate pe oricare direcţie, obţinute prin sumarea posibilă a abaterilor de la
execuţia cofrajelor, cu deformaţiile elastice din împingerea betonului proaspăt, nu vor depăşi 1/800 din lungimea
peretelui de beton.
Pentru a se compensa deformaţiile elastice din împingerea betonului, se recomandă execuţia cofrajelor cu o
contrasăgeată egală cu deformaţia elastică stabilită prin calcul. Contrasăgeata se va putea realiza fie la asamblarea
prin sudură a elementelor de rigidizare ale cofrajului (folosind şabloane concepute special în acest scop), fie cu
ajutorul unor tiranţi montaţi la exteriorul cofrajului, pe partea opusă feţei cofrante, prin acţionarea cărora să se
obţină o deformaţie de încovoiere a cofrajului în sensul dorit.
În scopul reducerii consumului de manoperă la montarea şi demontarea cofrajelor metalice şi a accesoriilor
acestora, se va ţine seama de următoarele:
a) Numărul elementelor de strângere şi preluare a împingerii betonului proaspăt să fie cât mai mic, dar nu mai puţin
de 4 bucăţi la o pereche de cofraje.

524 / 1400
1384
Locurile de trecere a elementelor de strângere, la asamblarea panourilor de cofraj faţă în faţă, vor fi amplasate fie în
afara peretelui de beton, fie în zonele în care acesta nu este vizibil (de exemplu în grosimea pardoselii).
b) Pentru asamblările curente, care se demontează la fiecare ciclu de turnare, se va evita folosirea şuruburilor
obişnuite. Se recomandă utilizarea îmbinărilor cu pană sau şuruburi cu filet special, greu de deteriorat sau blocat cu
beton.
c) În vederea asigurării unui nivel corect al feţei superioare a pereţilor, cel puţin unul dintre panourile de cofraj,
montate faţă în faţă pentru turnarea unui perete din beton monolit, va avea înălţimea egală cu înălţimea peretelui.
d) În cazul turnării concomitente a mai multor pereţi, cofrajele pereţilor limitaţi la capete de alţii dispuşi în unghi, vor
avea lungimea feţei cofrante cu cel puţin 5 cm mai mică decât lungimea peretelui, pentru a nu se fixa la decofrare în
betonul pereţilor la capete.
e) Elementele de completare la îmbinările cofrajelor vor fi astfel concepute, încât să asigure şi compensarea
abaterilor curente de la poziţia longitudinală a panourilor de cofraj aşezate cu ajutorul macaralei.
De asemenea, asamblarea elementelor de completare cu cofrajele metalice va fi realizată cu piese uşor de montat
şi fixat; se vor evita şuruburile, ori de câte ori va fi posibil.
f) Alcătuirea cofrajelor trebuie să permită aşezarea corectă a acestora, fără şocuri şi fără a necesita ripări; iar la
decofrare, ridicare, transport şi depozitare să nu se producă dezechilibrări ale cofrajelor sau lovirea pereţilor turnaţi.
g) Prin concepţia de alcătuire a panourilor de cofraj se va asigura desprinderea treptată a acestora de pe suprafaţa
pereţilor turnaţi (deslipire în pană), prin acţiunea greutăţii proprii cofrajelor.
Pentru asigurarea unei folosiri eficiente a cofrajelor metalice plane se va ţine seama de următoarele:
a) Alcătuirea cofrajelor şi a elementelor componente ale acestora trebuie concepută în aşa fel încât să permită un
mare număr de refolosiri, atât sub aspectul durabilităţii cofrajelor, cât şi prin asigurarea posibilităţilor de utilizare la
execuţia unui număr cât mai mare de tipuri de clădiri.
b) Toate elementele componente ale structurii de rezistenţă a panourilor de cofraj vor fi bine contravântuite, în două
planuri perpendiculare.
c) La dimensionarea cofrajelor şi în special a accesoriilor şi elementelor de completare la îmbinări, este necesar să
fie avute în vedere condiţiile de folosire. Elementele trebuie să fie robuste, pentru a rezista solicitărilor la montare,
demontare şi transport.
d) La alcătuirea setului de cofraje vor fi prevăzute rezerve pentru piesele mărunte şi pentru cele care se pot
deteriora mai uşor.
e) Distanţierii dintre feţele cofrante ale cofrajelor metalice să fie recuperaţi ori de câte ori este posibil.
Se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii cofrajelor la solicitări accidentale (acţiunea vântului, lovirea
cofrajului de un obiect în mişcare etc.), în toate fazele de utilizare, prin prevederea de echipamente
corespunzătoare tipului de cofraj şi al lucrărilor executate (asigurarea unei baze de sprijin de lăţime
corespunzătoare, fixarea la sol, asigurarea unor proptele provizorii pe faţa cofrantă etc.)
Pentru ridicarea cofrajelor cu macarale, în proiectul de tehnologie vor fi prevăzute punctele de agăţare şi
echipamentele de ridicare necesare, în aşa fel încât să nu se producă solicitări dezavantajoase ale cofrajelor, în
timpul acestor operaţiuni.
Calculul cofrajelor
La dimensionarea cofrajelor şi elementelor componente ale acestora se vor lua în considerare încărcările indicate în
anexa III a normativului C 140-71. Calculul de rezistenţă se va efectua numai în domeniul elastic. Nu se admit
deformări remanente.

525 / 1400
1384
Dimensionarea cofrajelor şi a elementelor componente se va face în aşa fel încât săgeata maximă din împingerea
betonului proaspăt, turnat între cofraje, să fie mai mică decât 1/1500 din distanţa maximă dintre elementele de
strângere şi preluare a împingerii betonului, dar nu mai mult de 3 mm.
Verificarea stabilităţii cofrajelor la acţiunea vântului este obligatorie, indiferent de înălţimea acestora. Ipotezele de
calcul pentru acţiunea vântului vor fi următoarele:
a) pentru fazele de scurtă durată, la montare sau depozitare, când unul singur dintre cele două panouri de cofraj ale
unei perechi este expus acţiunii vântului, se va considera o presiune dinamică a vântului de 50 daN/m 2.
b) pentru fazele de lungă durată, în timpul depozitării la sol, sau după montarea şi solidarizarea cofrajelor în
vederea turnării betonului etc., se va considera o presiune dinamică a vântului de 90 daN/m2.
6.3.4. Conditii de executie si receptie a cofrajelor
Cofrajele metalice plane şi accesoriile acestora vor fi executate în ateliere de confecţii metalice, dotate
corespunzător pentru execuţia acestei categorii de lucrări la toleranţele precizate în proiect.
Panourile de cofraj şi accesoriile lor vor fi confecţionate cu ajutorul unor şabloane şi echipamente, care să asigure
exactitatea dimensiunilor, formelor şi poziţiilor din proiect.
Pe parcursul execuţiei se va verifica înscrierea ansamblurilor şi reperelor cofrajelor în toleranţele dimensionale şi
calitative. Principala condiţie impusă cofrajelor este planeitatea feţelor cofrante.
La constatarea abaterilor de planeitate sub forma unei convexităţi a suprafeţei cofrante între punctele de strângere,
se va ţine seama că aceasta va fi redusă prin deformarea elastică din împingerea betonului.
La execuţia se va acorda o atenţie deosebită următoarelor aspecte:
a) realizarea unei concordanţe perfecte a panourilor de cofraj două câte două, în ceea ce priveşte dimensiunile feţei
cofrante (abateri maxime ±1/2000), precum şi poziţia locaşurilor pentru elementele de strângere la asamblarea în
atelier a panourilor, conform planului de montaj, pentru a se remedia eventualele nepotriviri);
b) asigurarea unghiurilor drepte la colţurile feţei cofrante (diagonalele feţei cofrante în ansamblu, ca şi diagonalele
fiecărui panou, în cazul cofrajelor realizate din elemente modulate, nu vor diferi între ele cu mai mult de 1/2000 din
lungimea acestora);
c) asigurarea etanşeităţii instalaţiei de încălzire, în cazul cofrajelor încălzitoare (verificarea se va face conform
prevederilor proiectului, corelate cu cele ale normativelor privind instalaţiile sub presiune).
Părţile metalice ale cofrajelor, cu excepţia feţei cofrante şi a filetelor (care se vor unge), se vor proteja prin vopsire
cu două straturi de miniu de plumb şi unul de vopsea de ulei (se recomandă culoarea gri deschis).
Scările de acces, balustradele de protecţie, echipamentele de reglare a verticalităţii cofrajelor, echipamentele de
asamblare acţionate la fiecare ciclu de turnare etc. se vor vopsi cu o culoare vie (se recomandă culorile galben sau
protocaliu).
În cazurile în care, prin planurile de montaj, se precizează funcţiuni şi adaptări distincte fiecărui panou de cofraj, în
aşa fel încât acestea nu vor putea fi înlocuite între ele, panourile vor fi marcate cu cifre şi litere, în concordanţă cu
planurile de montaj. Marcarea se va face în locuri vizibile, iar cifrele şi literele vor avea 60...100 mm înălţime.
La recepţia cofrajelor se vor controla:
a) respectarea prevederilor proiectului, în special în ceea ce priveşte cotele de gabarit, planeitatea feţelor cofrante,
cordoanele de sudură etc.;
b) existenţa şi funcţionarea tuturor elementelor de completare la îmbinări şi a echipamentelor de asamblare a
acestora cu panourile de cofraj;

526 / 1400
1384
c) asamblarea corectă a panourilor, conform planului de montaj şi proba de presiune a instalaţiei de încălzire (dacă
este cazul);
d) calitatea protecţiei prin vopsire a suprafeţei cofrajelor şi existenţa marcării acestora conform proiectului etc.
Panourile de cofraj vor fi livrate în ansambluri gabaritice, asigurându-se stabilitatea pe timpul transportului, prin
ancorare de platforma mijlocului de transport. Elementele care pot provoca loviri sau zgârieri ale feţei cofrante în
timpul manipulărilor şi transportului se vor demonta de pe cofraje.
Elementele anexe vor fi transportate separat de panourile de cofraj, fiind ambalate, legate şi asigurate în mod
corespunzător. Piesele mărunte se vor transporta în lăzi.
Întreprinderea care a confecţionat cofrajele metalice va garanta calitatea acestora timp de 6 luni, în cazul unei
folosiri corecte şi va efectua în această perioadă remedierile care vor fi necesare.
6.3.5. Lucrari pregatitoare, la obiect în vederea folosirii cofrajelor
Înainte de începerea lucrărilor de execuţie a pereţilor din beton monolit cu ajutorul cofrajelor metalice, se vor
asigura următoarele:
a) Proiectul de organizare tehnologică a lucrărilor de execuţie la obiect, din care să rezulte:
- setul complet de cofraje (număr de cofraje metalice plane, accesorii, piese de rezervă etc.);
- eşalonarea folosirii zilnice a cofrajelor şi accesoriilor;
- utilajele necesare (macarale, bene pentru beton, vibratoare etc.), număr, tipuri, caracteristici;
- formaţiile de lucru necesare şi gradul de calificare al acestora;
- graficul de livrare a betonului pentru pereţii tunaţi în cofraje metalice şi graficul de livrare sau de execuţie pe
şantier a elementelor prefabricate ale structurii (se va avea în vedere ca distanţele de la punctele de preparare şi
mijloacele de transport să fie alese în aşa fel încât să asigure punerea în operă a betonului înainte de începerea
prizei);
- modul de asigurare a încălzirii cofrajelor (dacă este necesar), inclusiv rezolvarea problemelor privind: producerea,
transportul, distribuţia la cofraje şi colectarea agentului încălzitor;
- organizarea punctului de lucru şi în mod special stabilirea locurilor de depozitare intermediară a cofrajelor, pentru
curăţire, ungere şi întreţinere.
b) Transportul la obiect al cofrajelor, cu mijloace adecvate de transport, de încărcare şi de descărcare.
c) Amenajarea platformelor de depozitare a cofrajelor, conform proiectului de organizare tehnologică.
d) Verificarea stării de funcţionare a cofrajelor şi a accesoriilor, în vederea începerii execuţiei pereţilor. Se va urmări
cu atenţie în special calitatea feţei cofrante şi existenţa tuturor echipamentelor de asamblare. Faţa cofrantă şi
filetele echipamentelor cu şurub vor fi unse corespunzător.
e) Realizarea la cotele de proiect, a părţii de construcţie pe care începe montarea cofrajelor.
f) Formaţiile de lucru având calificarea şi numărul de muncitori conform proiectului de organizare tehnologică.
Muncitorii vor fi instruiţi special pentru acest gen de lucrări.
6.3.6. Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor se va face în conformitate cu proiectul de organizare tehnologică pentru obiectul respectiv,
întocmit fie de către proiectantul cofrajului, fie de către compartimentul tehnologic al unităţii executante.
Cofrajele se vor putea monta în tot timpul anului, cu excepţia perioadelor cu temperaturi exterioare sub –100 C.
Pentru lucrul în timpul nopţii se va sigura iluminarea corespunzătoare a punctelor de lucru.
La montarea cofrajelor se vor avea în vedere următoarele:

527 / 1400
1384
a) Înaintea fiecărei etape de montaj se va asigura curăţirea zonei pe care se vor aşeza cofrajele şi în special a
zonei peste care se toarnă beton.
b) La pereţii de capăt, la cei de la casa scării, sau la cei din apropierea unor goluri funcţionale în planşeu, se vor
monta în prealabil podini de susţinere, special concepute în acest scop.
c) Se va acorda o atenţie deosebită trasării pe fundaţii sau planşee a poziţiei în plan a pereţilor (abateri limită 5
mm faţă de linia teoretică), precum şi verificării cotelor de nivel ale suprafeţei de rezemare la montaj a cofrajelor
(abateri limită ±5 mm faţă de cota din proiect)
d) Se va urmări ca partea superioară a cofrajelor să aibă nivelul din proiect (abateri limită ±5 mm), deoarece acest
nivel condiţionează pozarea corectă a planşeelor şi a faţadelor prefabricate.
e) La montarea panourilor de cofraj pe prima dintre feţele fiecărui perete, abaterile faţă de poziţia trasată nu vor fi
mai mari de ±5 mm.
f) Abaterea limită a poziţiei cofrajului faţă de planul vertical ce trece prin linia de bază va fi ±1/600 din înălţimea
cofrajului , dar nu mai mult de ±5 mm.
g) Primelor dintre panourile de cofraj care se montează în cadrul fiecărui perete, li se va asigura stabilitatea la vânt
conform prevederilor din proiectul de cofraje şi din indicaţiile de folosire a acestora.
h) Pentru prinderea elementelor de instalaţii, a pieselor înglobate, a ramelor pentru goluri în pereţi, pot fi practicate
găuri în faţa cofrantă, cu diametrul maxim de 5 mm, prin care să se facă fixarea cu şuruburi sau legături cu sârmă.
La cofrajele încălzitoare se va urmări ca aceste găuri să nu perforeze registrele de încălzire.
i) La închiderea cofrajelor, efectuată după montarea armăturilor şi a tuturor elementelor înglobate, se va da o
atenţie deosebită următoarelor:
- menţinerea poziţiei din proiect, în ceea ce priveşte alinierea şi verticalitatea;
- verificarea existenţei şi fixării corespunzătoare a tuturor elementelor de legătură ale cofrajelor montate faţă în faţă
(numărul, poziţia, starea de uzură, distanţa de strângere etc.);
- verificarea etanşeităţii suprafeţei cofrate (între panourile modulare, între cofraje şi elementele de completare sau
de închidere etc.).
j) În scopul evitării cumulării abaterilor, în cadrul fiecărei etape de montaj a cofrajelor, se vor face verificări ale
poziţiei reciproce a acestora (atât la partea inferioară cât şi la partea superioară a cofrajelor). Abaterile limită la
dimensiunea liberă (lumina) între cofrajele pereţilor pe care va rezema aceeaşi placă sau grindă prefabricată vor fi
de ±10 mm. Pentru restul dimensiunilor, abaterile şi toleranţele se vor înscrie în prevederile “Normativului pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71, anexa XXI.
Montarea armăturilor
La montarea armăturilor din pereţii realizaţi în cofraje plane metalice se va ţine seama şi de următoarele cerinţe
specifice:
- pentru scurtarea ciclului tehnologic armăturile vor fi preasamblate sub formă de plase sudate sau carcase
prefabricate;
- înălţimea barelor verticale va fi corespunzătoare unui nivel de turnare;
- se recomandă ca montarea armăturilor să se realizeze având cofrajul peretelui montat pe o parte;
- barele de armătură ce se vor rabate din planul peretelui după decofrare se vor menţine în poziţia din proiect la
turnarea betonului, prin folosirea accesoriilor speciale indicate în proiectul cofrajelor.
6.3.7. Punerea în opera a betonului
Pentru punerea în operă a betonului turnat în pereţi se vor respecta prevederile “Normativului pentru executarea
lucrărilor de beton şi beton armat” indicativ C 140-71, capitolul 5.

528 / 1400
1384
Înainte de începerea turnării, se va verifica realizarea următoarelor prevederi ale instrucţiunilor de folosire a
cofrajelor respective şi ale proiectului de organizare tehnologică:
a) Amenajarea unor podini de lucru având dimensiuni şi poziţie corespunzătoare pentru muncitorii betonişti.
Lăţimea minimă va fi de 60 cm în cazul podinelor montate pe o singură parte a peretelui şi de 2x50=100 cm, în
cazul podinilor montate pe ambele părţi ale peretelui, la partea superioară a cofrajelor (cu condiţia ca armăturile ce
ies din peretele turnat să nu depăşească nivelul superior al cofrajelor cu mai mult de 80 cm).
Podinile de lucru vor fi prevăzute cu parapet de protecţie şi apărătoare la partea inferioară.
b) Asigurarea numărului necesar şi a stării de funcţionare a mijloacelor pentru transportul betonului (autoagitatoare,
autobasculante cu bene speciale), care să asigure păstrarea caracteristicilor betonului.
c) Asigurarea numărului necesar şi verificarea stării de funcţionare a mijloacelor corespunzătoare de turnare
(pompe de beton, bene speciale etc.) şi de compactare a betonului (vibratoare).
Înainte de începerea turnării betonului şi în timpul acesteia se vor verifica atent cofrajele, pentru a nu se produce
deformaţii peste cele admisibile, cedarea elementelor de strângere etc. Atunci când se observă defecţiuni se
opreşte turnarea.
Regimul de turnare şi vibrare a betonului va fi stabilit ţinându-se seama de următoarele:
- eventualele prevederi în acest sens ale instrucţiunilor de folosire a cofrajelor (viteza limită de turnare
corespunzătoare presiunii betonului proaspăt luată în considerare la calculul cofrajuelor);
- caracteristicile pereţilor turnaţi (grosimea peretelui, desimea armăturilor, poziţia şi mărilmea elementelor înglobate
şi a golurilor în pereţi etc.);
- caracteristicile betonului folosit (lucrabilitate, natura agregatelor, conţinutul de adaosuri plastifiate etc.)
- caracteristicile vibratoarelor folosite (raza de acţiune, diametrul buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor etc.).
Se recomandă şi efectuarea unor verificări prealabile pe modele la scară naturală. Se interzice compactarea
betonului prin baterea în cofraje, întrucât aceasta provoacă deformări remanente ale cofrajelor, greu de remediat.
Pentru temperaturi medii mai mari de +10oC, durata de menţinere în cofraj a betonului va fi de cel puţin 12 ore,
condiţionată de obţinerea unei rezistenţe minime de 15 daN/cm2. Se recomandă ca această rezistenţă să fie
verificată prin încercări prealabile, pe probe de beton realizate în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi materiale ca şi cele
care vor fi utilizate în lucrare.
În perioadele cu temperaturi medii sub + 10oC, în afara măsurilor prescrise în anexa XIV-A a normativului C 140-71,
se vor lua următoarele măsuri specifice:
- izolarea termică a cofrajelor faţă de exterior, pentru a nu permite pierderea căldurii betonului;
- încălzirea betonului astfel încât temperatura acestuia la introducerea în cofraj să fie 40...50 oC;
- tratarea termică a betonului, prin utilizarea unor cofraje încălzitoare, sau încălzirea cu alte mijloace a spaţiului
dintre faţa cofrantă şi izolaţia termică, montată în exteriorul cofrajului.
- decofrarea se va face numai atunci când betonul a atins rezistenţa de 50 daN/cm 2, în aşa fel încât acesta să nu
mai fie periclitat de îngheţ (respectarea acestei prevederi se va determina prin încercări);
- în cazul în care temperaturile ating –10oC, cu tendinţă de scădere, lucrările de betonare nu se vor începe.
Executantul va putea aplica numai unele dintre aceste măsuri specifice în cazurile când temperatura exterioară este
cuprinsă în intervalul 0oC şi 10oC şi este evidentă tendinţa de încălzire a mediului exterior.
Rosturile de lucru tehnologice la turnarea betonului vor fi prevăzute în proiectul de organizare tehnologică al
obiectului. La stabilirea poziţiei rosturilor tehnologice de lucru se va ţine seama de următoarele:
- tipul de cofraje folosit (cofraje “universale” sau cofraje “specifice” pentru o anumită construcţie);
- mărimea setului de cofraje;
- mărimea solicitărilor pereţilor în zona de întrerupere;

529 / 1400
1384
- poziţia golurilor de uşi şi ferestre;
- volumul de beton ce poate fi turnat pe durata unei etape de lucru.
Pentru întreruperile de turnare accidentale datorate unor cauze neprevăzute în proiectul de organizare tehnologică
(întreruperi în livrarea betonului, în funcţionarea macaralei, condiţii meteorologice improprii lucrului etc.), se vor
respecta prevedrile din “Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71 privind rosturile
de lucru. Se recomandă ca rosturile de lucru să fie plasate în zonele cu secţiune minimă ale pereţilor, pentru a
uşura operaţiile de întrerupere şi tratarea feţei betonului la reluarea turnării.
6.3.8. Demontarea cofrajelor
Demontarea panourilor se va face în general în ordinea inversă a operaţiunilor de la montare, respectându-se
întocmaiindicaţiile proiectului de organizare tehnologică, pentru obiectul respectiv.
La decofrare se vor avea în vedere, în mod special, următoarele aspecte:
a) Desfacerea elementelor de legătură dintre cofrajele montate faţă în faţă, se va face numai după degajarea
cofrajelor. prin demontarea tuturor pieselor de fixare a elementelor înglobate în beton şi a elementelor de
completare, din zonele de îmbinare a cofrajelor.
b) Desprinderea cofrajelor de suprafaţa de beton turnată, se va produce prin “deslipire în pană”, datorită acţiunii
greutăţii cofrajului la desfacerea elementelor de legătură între panourile montate faţă în faţă şi acţionarea
echipamentelor de reglare a verticalităţii panourilor.
Operaţiunea va fi supravegheată îndeaproape, pentru a se evita deformările cofrajelor, sau ruperi ale betonului,
datorită desfacerii elementelor de strângere înaintea degajării totale a cofrajelor.
Se va evita forţarea deslipirii cofrajelor de peretele din beton cu echipamente care pot să afecteze calitatea
peretelui, sau să producă deformaţii ale cofrajelor.
c) La demontarea panourilor de cofraj aşezate pe podini speciale la pereţii de capăt, cei de la casa scării, sau din
apropierea unor goluri funcţionale în planşeu, panoul de cofraj va fi prins în cârligul macaralei înainte de desfacerea
elementelor de strângere şi se va menţine astfel până la transportul şi depozitarea în zona de curăţire şi ungere.
d) În timpul ridicării panourilor de cofraj va trebui ca macaraua să lucreze cu viteză mică şi să se asigure ghidarea
cofrajelor, cu mijloace corespunzătoare, în aşa fel încât să nu lovească pereţii turnaţi.
6.3.9. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor
Cofrajele vor fi manipulate numai cu ajutorul echipamentelor de ridicare adecvate, prevăzute în proiect.
De asemenea, locurile de agăţare vor fi cele indicate în proiect.
Starea de funcţionare a echipamentelor de ridicare şi a pieselor de agăţare ale cofrajelor va fi verificată perioadic,
de către un cadru tehnic competent.
Tipul şi caracteristicile macaralelor utilizate, precum şi amenajarea căilor de rulare, vor corespunde indicaţiilor din
proiect.
Înaintea fiecărei operaţii de ridicare, se va verifica degajarea cofrajelor de obiectelor înconjurătoare.
În cazul lucrului pe timp friguros, se va verifica dacă nu s-a format un strat de gheaţă între cofraj şi obiectele
înconjurătoare, în aşa fel încât, la ridicare să fie depăşită capacitatea macaralei.
Se recomandă ca, pe timpul transportului cofrajelor între zonele de montaj şi cele de curăţire şi ungere, elementele
auxiliare mărunte (şuruburi, pene, elemente de legătură etc.) să fie transportate în lăzi.
Elementele de completare de la îmbinările cofrajelor metalice se vor manipula conform indicaţiilor din proiectul de
organizare tehnologică. Se recomandă manipularea cu macaraua a mai multor elemente deodată.

530 / 1400
1384
Transportul cofrajelor de la un obiect la altul se va asigura cu mijloace adecvate, respectându-se aceleaşi indicaţii
ca şi la pct. 4.6.
Depozitarea cofrajelor se va face numai pe suprafeţe orizontale (pantă maximă 5%) şi rigide. Cofrajele vor fi
asigurate împotriva răsturnării (datorită acţiunii vântului, înclinării suportului, lovire etc.) prin mijloace adecvate
prevăzute în instrucţiunile de folosire.
6.3.10. Intretinerea si refolosirea cofrajelor
Pentru o bună întreţinere a cofrajelor se vor asigura, în mod deosebit, următoarele:
a) Se vor respecta instrucţiunile privind folosirea corectă a cofrajelor.
b) Imediat după fiecare folosire atât faţa cofrantă cât şi celelalte părţi ale cofrajelor vor fi curăţate de resturile de
beton.
c) Faţa cofrantă se va unge după fiecare folosire cu emulsie parafinoasă, sau alte soluţii similare, care vor trebui să
asigure următoarele:
- reducerea aderenţei dintre beton şi cofraje, în aşa fel încât desprinderea cofrajelor de pe suprafeţele de beton
turnate să se realizeze cu uşurinţă;
- să nu producă pătarea pereţilor de beton;
- să permită o bună aderenţă a finisajelor pe pereţi.
Când se folosesc soluţii speciale, frecvenţa ungerii va fi cea indicată pentru aceste produse.
d) Filetele şuruburilor care sunt acţionate la fiecare ciclu de turnare, se vor unge cu vaselină la fiecare trei folosiri şi
cel puţin o dată pe săptămână.
e) Orice defecţiune care a fost observată la cofraje (deformări, ruperi de cordoane de sudură etc.) va fi remediată
imediat.
f) Revizuirile periodice ale cofrajelor se vor efectua la termenele prevăzute în instrucţiunile de folosire pentru tipurile
respective de cofraje. Se recomandă ca revizuirile să fie făcute, pe cât posibil, în perioadele din an în care cofrajele
sunt mai puţin solicitate (iarna). Setul de cofraje va fi examinat cu atenţie, piesă cu piesă şi în special cele mai
solicitate (urechi de agăţare, echipamente de reglare a verticalităţii, elemente de strângere, feţele cofrante ale
panourilor de cofraj etc.).
Refolosirea cofrajelor
Ritmul de reutilizare al cofrajelor metalice este unul dintre principalele elemente care asigură folosirea eficientă a
acestora. Se recomandă în mod special ca lucrările să fie organizate în aşa fel încât să se asigure o refolosire la
fiecare 24 ore.
Numărul total de refolosiri este funcţie de modul de alcătuire, de robusteţea şi rigiditatea cofrajului. În scopul unei
folosiri raţionale şi eficiente a cofrajelor este necesar să li se asigure cofrajelor metalice între 200...100 refolosiri,
astfel încât prin numărul de refolosiri prevăzut şi realizat consumul (pierderea) de metal să rezulte de cel puţin
0,400 kg/m2 de suprafaţă cofrată.
6.3.11. Tratarea ulterioara a peretilor cofrati
Toate operaţiunile de corectare şi remediere a micilor defecţiuni ale pereţilor se vor efectua imediat după decofrare.
Conducătorul tehnic al lucrării va examina cu atenţie pereţii decofraţi şi va dispune realizarea cu maximă urgenţă a
următoarelor operaţiuni:
- îndepărtarea bavurilor;
- degajarea pieselor înglobate;
- extragerea cofrajelor pentru goluri în pereţi şi eventual a distanţierilor;
- corectarea defecţiunilor de turnare, prin metode şi mijloace corespunzătoare;

531 / 1400
1384
- corectarea suprafeţelor de rezemare a elementelor prefabricate;
- rabaterea şi fasonarea, conform proiectului, a barelor de armătură de la îmbinările pereţilor turnaţi în etape
succesive.
La realizarea ulterioară a celorlalte elemente ale structurii se vor evita: lovirea, stropirea cu mortar de ciment, sau
pătarea cu diverse substanţe a pereţilor turnaţi.
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi pentru a se reduce deformaţiile pereţilor, având în vedere şi
decofrarea timpurie a acestora, se va asigura menţinerea umidităţii betonului în primele zile după turnare, prin
stropirea periodică cu apă a suprafeţelor libere, mai ales în perioadele călduroase uscate.
Stropirea cu apă se va efectua în conformitate cu prevederile normativului C 140-71, paragraful 5.55.
Condiţii de încărcare ulterioară a pereţilor
Încărcarea pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice, cu sarcinile provenite din planşee şi alte elemente
ale structurii, este permisă numai atunci când betonul din pereţi a atins rezistenţa indicată prin proiect pentru
începerea încărcării, dar nu mai puţin de 50 daN/cm2; această rezistenţă va fi verificată prin încercări prealabile pe
cuburi de control.
6.1.12. Tehnica securitatii muncii
La execuţia pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice plane, se vor respecta cu stricteţe prevederile din
“Norme republicane de protecţie a muncii” aprobate cu ordinul MSPS şi MSPS nr. 182/1966-702/1966.
În afara măsurilor de protecţia muncii, caracteristice lucrului pe şantierele de construcţii, la executarea lucrărilor de
montare şi demontare a cofrajelor metalice şi turnare a betonului, se vor respecta şi următoarele dispoziţii specifice
procesului de lucru.:
a) Toate mecanismele şi echipamentele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la verificări periodice.
b) Toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin placarde.
c) Pentru lucrul în timpul nopţii se va asigura iluminarea întregului loc de muncă cu lumină artificială de 50...100
lucşi, astfel încât muncitorii să nu execute lucrări, sau să se deplaseze în zone întunecate.
d) După realizarea primului nivel (al parterului), pe conturul clădirii şi al golurilor de la casa scării se vor monta
parapete de protecţie, de inventar.
e) În acelaşi sector de lucru, executarea diferitelor categorii de lucrări, concomitent cu lucrările de montare a
cofrajelor metalice se va admite sub protecţia a două planşee.
f) Pentru montarea panourilor vor fi admişi numai muncitorii care au calificarea necesară şi care au urmat
instructajul respectiv.
g) Se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor.
h) Montarea cofrajelor va fi permisă numai în prezenţa şefului formaţiei de lucru, sau a înlocuitorului acestuia, care
este obligat să observe ca lucrătorii în subordine să folosească scule în bună stare şi echipamente de siguranţă.
i) Muncitorii vor fi echipaţi individual cu mănuşi, căşti, centuri de siguranţă şi cu toate sculele necesare funcţiei
deţinute în formaţia de lucru.
j) Pentru montarea cofrajelor pereţilor de la capetele clădirii, de la casa scării şi din dreptul unor goluri funcţionale
din planşee se vor folosi, în mod, podini de susţinere proiectate special pentru acest scop.
k) Toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din dulapi de lemn, cu grosimea
de minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.

532 / 1400
1384
l) Se interzice prezenţa personalului pe cofraje, sau sub acestea, în timpul manevrelor de ridicare, transport şi
aşezare, precum şi în timpul operaţiei de desprindere a cofrajelormetalice de peretele de beton, la decofrare.
m) Depozitarea panourilor se va face numai pe platforme rigide şi cu o înclinare de maximum 5%.
n) Lucrările de montare a cofrajelor de vor întrerupe pe timp cu vânt puternic (continuu, sau în rafale), viscol, sau
ceaţă deasă.
o) Panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea cofrajului de pe cea de a doua faţă
a peretelui , vor fi asigurate împotriva răsturnării, prin mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale
fiecărui tip de cofraje.
6.3.13. Dispozitii finale
Respectarea prevederilor prezentului normativ referitoare la măsurile de tehnica securităţii muncii şi la sigurarea
stabilităţii la vânt este obligatorie şi pentru cofrajele realizate anterior intrării în vigoare a normativului.
În acest scop, toate cofrajele plane de dimensiuni mari pentru pereţi de beton, se vor verifica, înainte de folosire, din
punct de vedere al respectării prevederilor de la punctele 3.7; 3.9; 7.2 şi 12.2 ale normativului, modificându-se
corespunzător cofrajele care nu respectă aceste prevederi.
6.4. ALCATUIREA SI FOLOSIREA ÎN CONSTRUCTII A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE
6.2.1. Prevederi generale
Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea, confecţionarea şi folosirea în construcţii a panourilor pentru
cofraje din placaj pe schelet din cherestea. Panourile tipizate (modulate) sunt cele cuprinse în NID-MEFMC 1442-
72.
Prevederile cuprinse în prezentele instrucţiuni au un caracter universal, obligatoriu şi general. Rezolvările de detaliu
urmează a face obiectul unor fişe tehnologice.
Prezentele instrucţiuni completează cu prevederi specifice în acest domeniu prescripţiile tehnice în vigoare şi
anume:
"Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", indicativ C.140-71,
"Îndrumător pentru modularea dimensională a construcţiilor industriale în vederea folosirii raţionale a cofrajelor
unificate de inventar", indicativ P. 69-73,
"Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din betoane aparente cu parament
brut", indicativ C. 122-70.
Domeniul de aplicare
Panourile de cofraj se vor întrebuinţa la cofrarea elementelor de construcţii (fundaţii, ziduri de sprijin, pereţi, stâlpi,
grinzi, plăci etc.) din beton, beton armat şi beton precomprimat, monolit sau prefabricat-preturnat, în scopul
reducerii consumului de cherestea prin realizarea unui număr mai mare de folosiri.
În cazul executării unor betoane aparente, proiectantul lucrării va indica dacă şi cum anume se pot folosi panouri de
utilizare generală sau dacă trebuie prevăzute cofraje speciale.
Panourile tipizate de folosinţă generală vor fi confecţionate de preferinţă în cadrul unor unităţi industriale pentru
prelucrarea lemnului, ele putând fi executate şi în atelierele unităţilor de construcţii.
Panourile de completare şi speciale vor fi confecţionate în general în atelierele unităţilor de construcţii, ele putând fi
executate şi pe şantiere, dacă acestea sunt utilate în mod corespunzător, în baza unor desene de execuţie
întocmite în conformitate cu prevederile capitolului 2.

533 / 1400
1384
În toate cazurile, la confecţionarea lor se impune respectarea cu stricteţe a desenelor de execuţie (dimensiuni,
detalii, calitatea materialelor) nedepăşindu-se abaterile dimensionale limită.
Cofrajele care se execută cu panouri, vor face obiectul unor proiecte tehnologice prin care se indică panotarea
suprafeţelor de cofrat precum şi detaliile specifice cazului concret privind asamblarea, îmbinarea, completarea,
sprijinirea şi susţinerea panourilor.
Clasificarea panourilor de cofraj şi numărul lor de folosiri
Din punctul de vedere al ariei de utilizare, panourile de cofraj pot fi:
- panouri tipizate (modulate) de folosinţă generală, care trebuie utilizate cu preferinţă;
- panouri de completare de formă plană, însă de alte dimensiuni decât cele modulate şi
- panouri speciale pentru cofrarea colţurilor (în L) a ieşindurilor (în Z), a racordărilor curbe precum şi rame pentru
goluri de uşi, ferestre etc.
Modul de alcătuire al panourilor de completare şi speciale trebuie să fie justificat prin numărul de folosiri ce li se
poate asigura.
Din punctul de vedere al calităţii suprafeţei de beton care se cofrează, panourile de cofraj pot fi:
- pentru betoane aparente ornamentale, ce nu fac obiectul instrucţiunilor de faţă;
- pentru betoane aparente lise, obişnuite, de genul celor folosite în mod curent la construcţii industriale,
agrozootehnice, hidrotehnice etc., pentru a căror realizare exigentă pot fi utilizate panouri de cofraj de natura celor
la care se referă instrucţiunile de faţă;
- pentru betoane aparente brute la care se admit neregularităţi reduse, precum şi pentru betoane tencuite ale căror
neregularităţi nu trebuie să ducă la îngroşarea stratului de tencuială şi
- pentru betoane brute ascunse (la fundaţii, subsoluri, canale tehnice etc.) la care apariţia unor abateri mai mari nu
deranjează funcţional.
Numărul de folosiri ale panourilor de cofraj depinde de concepţia lor, de calitatea execuţiei şi de modul de
exploatare, şi determină consumul de material lemnos şi costul pe unitatea de suprafaţă cofrată. Astfel, panourile
de concepţie mai robustă şi cu execuţie îngrijită, pot fi folosite de un număr mai mare de ori. Eficienţa economică a
acestora este în general mai mare, dar există cazuri în care este raţională adoptarea voită a unor alcătuiri de
panouri cu durata de viaţă mai scurtă. De asemenea, decofrarea rapidă şi reutilizarea imediată a panourilor asigură
acestora un mai mare număr de folosiri, uşurând decofrarea şi respectiv evitând deteriorarea în perioadele de
nefolosire.
Panourile de cofraj alcătuite conform normei interne 1442-72 li se pot asigura, în cazul unei exploatări
corespunzătoare, 20...25 de folosiri, cu menţiunea că:
- betoanele aparente lise se pot realiza cu primele cca 5 folosiri;
- betoanele aparente brute se pot realiza cu primele cca 15 folosiri, iar
- betoanele brute ascunse la orice număr de folosiri, panourile de cofraj trebuind a fi scoase din uz atunci când se
ajunge în situaţia ca faţa betonului obţinut să deranjeze funcţional sau când rezultă un consum suplimentar
important de beton.
6.4.2. Conditii de proiectare si confectionare a panourilor de cofraj
Dimensiunile panourilor se vor alege în aşa fel, încât:
- suprafeţele de cofrat să poată fi acoperite în proporţie cât mai mare cu tipuri de panouri de folosinţă generală;
- la confecţionare, materialele să se poată debita cu minim de pierderi, iar
- greutatea panourilor să permită uşoara lor manipulare (max. 50 kg). În cazul în care o suprafaţă de completare
prezintă un caracter de repetitivitate care justifică adoptarea unui panou special "de completare", acesta se va
proiecta şi executa corespunzător scopului şi locului unde este folosit; în caz contrar, completarea se va face la faţa
locului cu material lemnos.

534 / 1400
1384
În scopul de a se uşura asamblarea, se recomandă ca toate panourile de cofraj folosite la cofrarea unei construcţii
să fie de aceeaşi grosime, stabilită prin calcul pentru solicitările maxime.
Abaterile admisibile de la dimensiuni sunt cele date în tabelul 1, col. 2 al anexei XXI la "Normativul pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat" (C. 140-71) completate sub forma alăturatului tabel 1.
Tabel 1
Toleranţe (abateri limită) admise pentru elementele cofrajelor folosite la executarea elementelor din beton
monolit
Abateri limită la dimensiunile panourilor:
- la lungimi 4 mm
- la lăţimi 3 mm
- la grosimi 1 mm
Diferenţa maximă între diagonalele unui panou 5 mm
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiilor
- pe m 1 mm
- pe toată lungimea muchiei 2 mm
Toleranţe la paralelismul sau înclinarea prescrisă
între muchii
- pe m 2 mm
- pe toată lungimea muchiilor 3 mm
Toleranţe la planeitatea suprafeţei 1)
- pe m2 2 mm
- pe toată suprafaţa 4 mm
___________________
1) se verifică cu dreptarul de (1 m lungime) aşezat oricum pe suprafaţa panoului

Materiale
La confecţionarea panourilor de cofraj făcând obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice se folosesc următoarele
materiale lemnoase şi auxiliare:
- cherestea de răşinoase STAS 1949-74, calitatea C; cu acordul părţilor, scheletul poate fi executat şi din cherestea
de diverse alte specii;
- placaj pentru lucrări de exterior STAS 7004-72, tip A, calitatea I de 8 sau 15 mm grosime sau placaj pentru
vagoane de marfă STAS 8841-72;
- şuruburi cu cap înecat pentru lemn STAS 1452 sau cuie filetate STAS 2111-71 (cuie cu cap cilindric tip B);
- cuie din sârmă de oţel STAS 2111-71 (cuie cu cap conic tip D).
Umiditatea cherestelei va fi de (25±3%). Pentru a se împiedica deformarea panourilor datorită variaţiilor de
umiditate, ele se vor unge imediat după confecţionarea pe toate feţele cu emulsia parafinoasă indicată la pct. 5.5.
Alcătuire şi calcul
Alcătuirea panourilor de cofraj trebuie să pornească de la stabilirea unei direcţii principale de rezistenţă a
scheletului (în general: cea longitudinală) materializată printr-un număr corespunzător de rigle paralele (coaste),
peste care placajul se dispune astfel, încât să lucreze pe direcţie transversală coastelor. În sens transversal,
scheletul se completează prin rigle de capăt. Îmbinarea acestora cu riglele longitudinale (de rezistenţă) se face în
jumătatea lemnului sau, mai bine, prin chertare în treimea lemnului, avându-se grijă ca rigla longitudinală să prindă
în cleşte rigla transversală şi nu invers.

535 / 1400
1384
În general, panourile sunt placate pe o singură faţă şi au scheletul rigidizat prin distanţieri dispuşi între riglele
longitudinale, la intervale de cca 60 cm. Aceştia vor avea înălţimea redusă cu cca 5 mm faţă de înălţimea riglelor,
pentru a fi ferite de lovire. Fixarea distanţierilor se recomandă a se prevedea cu câte două cuie la fiecare capăt, în
care scop ei vor putea fi decalaţi de la un interspaţiu la altul, îmbinarea prin chertare fiind neindicată. Decalajul
distanţierilor poate fi evitat dacă se folosesc colţare din lemn (pct. 2.12 şi). Această soluţie este în special indicată la
distanţierii de sub rosturile de înnădire ale placajului (pct. 2.9).
Calculul panourilor de cofraj din placaj se va face conform STAS 856-67 ţinând seama de următoarele caracteristici
de materiale şi deformaţii elastice admisibile:

- rezistenţa admisibilă la încovoiere a


scheletului de răşinoase = 120 daN(kgf)/cm2

- rezistenţa admisibilă la încovoiere a placajului:


* paralel cu direcţia fibrei furnirelor exterioare = 130 daN/cm2

* perpendicular pe direcţia fibrei furnirelor


exterioare = 50 daN/cm2

- modulul de elasticitate al cherestelei de


răşinoase =100000 daN/cm2

- modulul de elasticitate al placajului =70000 daN/cm2

- săgeata admisibilă între punctele de reazem ale elementului respectiv (pentru placaj)
- interaxul riglelor scheletului; pentru riglele scheletului - interaxul moazelor resp. al grinzilor de
susţinere:

* dacă se dimensionează pe baza


condiţiilor de deformaţie (în cazul
betoanelor aparente) f / l 1/300

* dacă se dimensionează pe baza


condiţiilor de rezistenţă (în cazul
betoanelor brute şi ascunse) se verifică f / l 1/200

În calculele statice se va ţine seama de încărcările verticale şi orizontale cuprinse în anexa III la "Normativul pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71, unde diagrama simplificată pentru împingerea laterală a
betonului indică o presiune triunghiulară (hidrostatică), până la adâncime h = 1,50 m şi în continuare o presiune
constantă p = pmax = 3,6 t / m2
În cazul în care se folosesc pompe de beton, astfel ajungându-se la turnarea aproape concomitentă a unor înălţimi
mari (de pildă a unui etaj), presiunea hidrostatică triunghiulară se va considera ca acţionând pe toată înălţimea de
turnare prescrisă prin proiectul tehnologic. De asemenea se vor putea utiliza diferite diagrame care indică presiunea
la diferite adâncimi sau doar presiunea maximă, pentru diferite viteze de betonare considerate pe verticală.
Pentru dimensionarea placajului este utilă folosirea abacei.

536 / 1400
1384
Execuţia panourilor
Scheletul panoului alcătuit în condiţiile punctului 2.6 va fi încleiat cu un adeziv rezistent la umiditate şi asamblat cu
ajutorul cuielor.
Placajul va fi prins de schelet în cuie filetate sau şuruburi. Acestea se vor dispune:
- la distanţe de max. 200 mm pe tot conturul panoului (pe riglele longitudinale marginale şi cele transversale de
capăt);
- la distanţe de max. 300 mm pe riglele longitudinale intermediare şi
- câte două pe fiecare distanţier.
Astereala din placaj va fi în general dintr-o bucată, în cazuri speciale admiţându-se o singură înnădire.
Pentru trecerea tiranţilor necesari cofrării pereţilor şi grinzilor se recomandă realizarea din atelier a unor găuri sau
chertări marginale prin care se evită practicarea lor necontrolată la faţa locului.
Pentru uşurarea decofrării, coastele panourilor pot avea găuri transversale, de cca 20 mm diametru, în apropierea
capetelor de care pot fi trase, prin introducerea unui cârlig din oţel-beton anume confecţionat.
Prin înţelegerea între părţi, panourile mai pot avea:
- colţare din lemn între riglele longitudinale şi cele transversale resp. distanţieri;
- colţari metalici îngropatţi (vincluri din fier lat) la colţurile exterioare;
- corniere din tablă pentru protejarea marginii placajului fixate prin cuie pentru tablă dispuse la cca 5 cm distanţă
etc.
6.4.3. Alcatuirea cofrajelor din panouri
Calculul cofrajelor din panouri şi a sprijinirilor şi susţinerilor acestora se va face conform anexei a III-a la "Normativul
pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C 140-71, cu respectarea prescripţiilor de proiectare cuprinse
în STAS 856-67 pentru elementele din lemn, STAS 763/1-71 şi STAS 763/3-72 pentru elementele metalice. În afară
de precizările adiţionale cuprinse la pct. 2.8, este necesară şi o verificare la răsturnare dată de presiunea vântului,
pentru toate cofrajele de suprafaţă din panouri, care au o masă totală mai mare de 250 kg.
De asemenea se va verifica presiunea locală pe suprafaţa de contact între riglele panourilor şi elementelor de
susţinere ale cofrajului (grinzi, montanţi, moaze etc.).
Elementele de susţinere ale cofrajelor trebuie să fie bine contravântuite pe toate trei direcţiile.
Susţinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor tălpi individuale sau continue pe pământ sau elemente de
construcţii care să nu permită tasări mari sau neuniforme. Ele vor fi prevăzute cu pene, vinciuri sau alte
echipamente, prin care să fie posibilă decofrarea, după întărirea betonului. În cazul popilor telescopici, funcţia
acestor echipamente poate fi preluată de filetul popului.
În cazul în care terenul pe care reazemă susţinerile cofrajelor este format din umpluturi insuficient consolidate sau
compactate, este înmuiat sau expus înmuierii, mocirlos, îngheţat sau expus îngheţului, se vor da soluţionări
speciale, prin care să se evite rezemarea directă a acestora pe asemenea terenuri, prevenindu-se astfel
producerea tasărilor sau ridicărilor.
În cazul aşezării popilor deasupra unor goluri în teren (gropi naturale, şanţuri, săpături) sau în planşeele inferioare,
rezemarea popilor respectivi se va face pe grinzi-jug verificate prin calcul, din punct de vedere al rezistenţei şi al
deformaţiilor.
Popii ce susţin cofrajele construcţiilor etajate de beton şi dispuşi pe mai multe niveluri, trebuie să fie aşezaţi
suprapus pe aceeaşi verticală. La alcătuirea şi montarea cofrajelor, susţinerilor şi reazemelor acestora se va urmări
ca deformaţiile lor să fie compensate prin supraînălţări sau contrasăgeţi.

537 / 1400
1384
Cofrajul propriu-zis, alcătuit în cât mai mare parte din panouri de inventar, trebuie astfel conceput încât să facă
posibilă scoaterea (decofrarea) lui cât mai uşoară şi fără producerea unor deteriorări. Pentru a se evita scurgerea
laptelui de ciment rosturile din panouri se vor etanşa cu benzi autoadezive cu forme similare.
Abaterile cofrajului gata montat vor fi cele indicate în cadrul anexei XXI la "Normativul pentru executarea lucrărilor
de beton şi beton armat", indicativ C. 140-71. completate sub forma alăturatului tabel 2:
Tabel 2
Toleranţe (abateri limită) admise pentru cofraje gata montate folosite la executarea elementelor din beton
armat
Abateri limită la dimensiuni reprezentând deschideri:
- pentru grinzi şi plăci fără grinzi

* când deschiderea este 3,00 m 10 mm

* când deschiderea este 3,00 m 12,5 mm

- pentru plăcile planşeelor cu grinzi

* când deschiderea este 3,00 m 6 mm

* când deschiderea este 3,00 m 8 mm

- pentru pereţi

* când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m 10 mm

* când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m 12,5 mm

Abateri limită la dimensiunile secţiunilor transversale:


- la stâlpi şi grinzi ±3 mm
- la grosimea pereţilor şi plăcilor ±2 mm
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiiilor:

* pe m 3 mm

* pe toată lungimea muchiei 4 mm

Toleranţe la planeitatea suprafeţei:


Deformaţiile pe care le suferă cofrajul în timpul turnării şi compactării betonului nu vor depăşi limitele admisibile
cuprinse în acelaşi tabel 1 al anexei XXI la normativul C.140-71 la col. 4.
Condiţii privind cofrarea diferitelor elemente de construcţie
Pentru cofrarea fundaţiilor (continue sau izolate) o înălţime mică, panourile se dispun cu latura lungă orizontală iar
pentru cele cu înălţime mare cu latura lungă verticală. Pentru solidarizarea şi sprijinirea panourilor se folosesc
montanţi, cleşti, distanţieri, ţăruşi, dulapi de aliniere, proptele etc.

538 / 1400
1384
Pentru cofrarea pereţilor, panourile pot fi dispuse pe latura lungă fie orizontal, în care caz panourile sunt susţinute
de montanţi verticali, aliniaţi pe orizontală cu rigle, fie vertical, în caz sunt susţinute şi aliniate prin moaze orizontale
dispuse la minimum două niveluri. Prima soluţie se adoptă în general dacă se urmăreşte obţinerea unor elemente
de cofraj având o suprafaţă mai mare, manevrabile cu macaraua, iar cea de-a doua, dacă montarea şi demontarea
panourilor se face manual la fiecare cofrare.
În ambele cazuri, panotajul (împărţirea pe panouri a suprafeţei de cofrat) va fi identic pentru ambele feţe ale
peretelui rosturile dintre panouri trebuind să fie faţă în faţă. În acest fel, tiranţii se montează cu uşurinţă în lăcaşurile
(găuri sau chertări marginale) din panouri anume practicate la confecţionare (pct. 2.10).
Panotarea va trebui să înceapă de la intersecţiile pereţilor spre mijloc. Pentru a se putea prelua abaterile inerente
atât la trasarea peretelui cât şi la dimensiunile efective ale panourilor rezultate la confecţionarea sau în urma
repetatelor folosiri, panotarea va trebui să prevadă în timp un interspaţiu de minimum 5 cm lăţime.
Acoperirea acestui interspaţiu se va putea face fie cu o furură din lemn, care se poate realiza din doi dulapi având
secţiunea în formă de pană, fie cu o piesă din tablă. Spaţiul de compensare realizat permite o scoatere uşoară a
panourilor adiacente (pct. 4.18 şi 4.19).
Pentru obţinerea unei suprafeţe plane, panourile de cofraj pentru pereţi se vor alinia riguros la montare, atât la
rosturile dintre ele cât şi, dacă este cazul, în zona de contact cu panourile de cofraj pentru placă. La partea
inferioară, alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi se vor menţine feţele la distanţa
corespunzătoare grosimii peretelui, cu ajutorul unor distanţieri, care pot fi din ţeavă PVC prevăzută la capete cu
conuri de protecţie tot din PVC. Menţinerea alinierii panourilor asamblate se obţine cu ajutorul montanţilor şi al
riglelor de aliniere respectiv al moazelor, şi cu ajutorul tiranţilor trecuţi prin distanţieri. Asigurarea verticalităţii se face
prin proptele, de preferinţă reglabile.
Împingerea betonului proaspăt care acţionează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele de sprijinire ale
panourilor - montanţi respectiv moaze - şi prin tiranţii de legătură realizaţi în general din oţel beton şi blocaţi cu
zăvoare cu excentric sau pană. În cadrul proiectului de cofraj (pct. 1.6) se vor verifica prin calcul elementele de
sprijinire şi legătură din punct de vedere al rezistenţei şi al deformaţiilor.
Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Panourile vor putea fi aşezate în plan:
- fie simetric, în care caz o latură a stâlpului (în general cea mică) de regulă se cofrează cu un panou special de
lăţimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloţi drepţi pe două laturi paralele legaţi cu tiranţi din buloane sau din
oţel-beton;
- fie decalate "în morişcă" în care caz calotarea, de regulă, se face cu caloţi triunghiulari, strânşi, de preferinţă, prin
piese speciale cu pană.
Pentru ieşirea muchiilor stâlpului, se folosesc elemente triunghiulare din şipci de lemn sau PVC. - Trasarea bazei se
face de regulă printr-o ramă din scândură.
Pentru a se putea controla şi curăţa baza stâpului, se prevede o fereastră de vizitare, care poate fi realizată în cazul
folosirii panourilor de inventar, prin montarea decalat pe verticală, a uneia din panouri. Atunci când cofrajul se
montează asamblat peste armătura gata montată iar placa nu se montează concomitent, se poate renunţa la
fereastra de vizitare.
La cofrarea grinzilor şi nervurilor, pentru feţele laterale panourile se dispun, în general, cu latura lungă pe orizontală.
Se recomandă ca panoul special pentru fundul grinzii să fie cuprins între panourile de cofraj ale feţelor laterale şi să
fie susţinut aparte, pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de cofraj ale
grinzilor se face cu ajutorul unor juguri, legate în cazul grinzilor înalte la partea superioară prin tiranţi din oţel-beton
trecând prin distanţieri tubulari din PVC.

539 / 1400
1384
La cofrarea plăcilor, panotarea va urmări o raţională dispunere a elementelor de susţinere (popi, grinzi, eşafodaje
etc.) precum şi acoperirea unei suprafeţe maxime cu panouri de inventar. Pentru uşurarea decofrării este necesar
să se prevadă pe ambele direcţii câte o fâşie de compensare de 5-10 cm lăţime .
În cazul cofrării concomitente a elementelor verticale (pereţi, stâlpi) cu cele orizontale (grinzi, nervuri, plăci) în
scopul turnării betonului într-o singură fază, îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel încât panourile de cofraj
pentru elementele orizontale să se suprapună peste cele verticale, pentru a permite decofrarea pereţilor şi a
stâlpilor înaintea grinzilor şi plăcilor. Cofrarea concomitentă trebuie însă evitată ori de câte ori este posibil, întrucât:
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, făcând dificilă recuperarea mai rapidă a
panourilor verticale;
- realizarea ferestrelor de vizitare (pct. 3.8) devine obligatorie; în orice caz curăţirea bazei stâlpilor se va face după
executarea întregului cofraj;
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înălţime exactă, nefiind posibilă depăşirea înălţimii elementelor
de beton, ceea ce, de regulă, face imposibilă folosirea panourilor de inventar fără completări pe verticală.
Susţinerea cofrajelor
Eşafodajele de susţinere a cofrajelor de planşee (grinzi, nervuri, plăci) sunt formate, în general, din grinzi de
preferinţă extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravântuiţi.
Elementele eşafodajului trebuie să prezinte suficientă rezistenţă şi stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile
provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspăt, a sculelor şi echipamentelor de lucru şi a echipelor de
muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua şi solicitări orizontale din vânt şi împingerea betonului.
Contravântuirile de pe cele două direcţii perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri nedeformabile, iar prinderile
să nu dea excentricităţi importante în noduri .
Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravântuire tălpile continue de rezemare şi grinzile de susţinere, cu
condiţia ca prin detaliile de prindere adoptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi şi aceste tălpi
respectiv rigle.
6.4.4. Tehnologia lucrarilor de cofrare cu panouri
Pentru orice element de construcţie operaţiile de montare a panourilor de cofraj se succed în principiu în
următoarea ordine:
- curăţirea şi nivelarea locului de montaj;
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar, în apropierea locului de montaj;
- curăţirea şi ungerea panourilor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora;
- verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în plan cât şi pe verticală şi fixare lor în
poziţie corectă;
- încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul echipamentelor de montare
(caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, proptele, contravântuiri etc.) şi
- etanşarea rosturilor.
La folosirea panourilor de cofraj, se vor evita, pe cât posibil, practicarea găurilor în astereală şi baterea cuielor în
schelet. Se interzice cu desăvârşire tăierea sau cioplirea panourilor, în scopul adaptării lor dimensionale sau de
detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate asemenea cazuri fiind necesară adoptarea unor completări la faţa
locului sau a unor panouri speciale.
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru găuri de trecere, şipcile pentru şanţuri ale traseelor de instalaţii etc., vor fi
folosite cu aceeaşi destinaţie la fiecare refolosire. Cutiile şi şipcile se vor fixa de panouri în cuie având grosimea

540 / 1400
1384
minimă de 1,8 mm. Pentru a se uşura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese în relief, acestea vor fi
curăţate şi unse cu deosebită atenţie.
Contravântuirile eşafodajelor vor fi bine strânse cu echipamentele lor de asamblare, verificarea fiind obligatorie.
Termenele la care se va face decofrarea elementelor de construcţii sunt cele din "Normativul pentru executarea
lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71.
Imediat după decofrare se vor îndepărta bavurile de pe suprafaţa betonului, folosind raşchete, dălţi sau polizoare, şi
se vor remedia eventualele defecte ale suprafeţei betonului în condiţiile articolului 5.67 al "Normativului pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71.
Cofrarea diferitelor elemente de construcţii
La fundaţiile continue, se trasează mai întâi axul longitudinal pe fundul şanţului (săpăturii), faţă de care apoi se va
trasa poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
La fundaţiile izolate, pe fundul săpăturii se trasează cele două axe perpendiculare ale fiecărei fundaţii în parte, în
raport cu care se trasează apoi poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
Fixarea cofrajelor la fundaţii (continue sau izolate) se va face cu montanţi, proptele, ţăruşi, distanţieri etc., după ce
în prealabil s-a verificat poziţia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului.
Cofrarea pereţilor cu panouri se execută în următoarea ordine:
- se trasează axele pereţilor şi conturul lor;
- se fixează tălpile de rezemare şi aliniere;
- se montează panourile de cofraj pentru una din feţele peretelui începând cu panoul de intersecţie şi pe măsură ce
se execută montarea, fiecare panou de cofraj se asamblează de cel montat anterior cu ajutorul unor cleme din oţel
beton, se introduc şi piesele ce asigură coplaneitatea panourilor şi se sprijină provizoriu cu proptele;
- se montează armătura peretelui;
- se fixează cutiile şi ramele pentru goluri;
- se montează panourile de cofraj pe cea de-a doua faţă a peretelui;
- concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de-a doua faţă a peretelui se montează distanţierii prin
care se introduc tiranţii;
- se montează scheletul de susţinere (montanţi, rigle, moaze) şi se fixează cu tiranţii;
- se verifică verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului de plumb şi se face proptirea în poziţie definitivă.
Montarea cofrajelor din panouri pentru stâlpi se execută în următoarea ordine:
- se trasează axele perpendiculare şi conturul stâlpului, fixându-se rama de trasaj;
- se montează armătura;
- se curăţă baza stâlpului;
- se montează cofrajul gata asamblat şi prevăzut cu şipcile triunghiulare de teşire a colţurilor;
- se sprijină provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor;
- după verificarea poziţiei şi verticalităţii se strâng definitiv caloţii şi se fixează definitiv proptelele.
În cazul prevederii ferestrelor de vizitare, curăţirea bazei stâlpului se face ca ultimă operaţie. În cazul asamblării la
faţa locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se montează înaintea armăturii, sprijinindu-se provizoriu, iar după
montarea armăturii cofrajul se încheie cu cea de-a patra latură.
Montarea eşafodajelor de susţinere a cofrajelor pentru planşee (grinzi, nervuri, plăci) se face în următoarea ordine:
- se trasează poziţia elementelor verticale de susţinere (popi, palei etc.);
- se amplasează elementele verticale de susţinere şi se contravântuiesc provizoriu;
- se montează şi se fixează elementele orizontale ale eşafodajului (rigle, grinzi extensibile etc.);
- se verifică poziţia şi dimensiunile, operându-se corecturile necesare.

541 / 1400
1384
Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează după montarea cofrajelor.
Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi şi nervuri se face în următoarea ordine:
- pe eşafodajul stabilit de proiectant (pct. 1.6) şi executat conf. pct. 4.10, se fixează pe traverse cofrajul pentru
fundul grinzii sau nervurii, verificându-se cu atenţie cota, rectiliniaritatea sau orizontalitatea;
- se montează panourile feţelor laterale;
- în cazul unor grinzi înalte, după cofrarea unei feţe laterale se montează armătura;
- se consolidează cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la partea superioară tiranţi de
strângere trecuţi prin distanţieri.
Montarea cofrajelor din panouri pentru plăci se face în următoarea ordine:
- se montează panourile de inventar şi eventualele panouri de completare pe eşafodajul pregătit conf. pct. 4.10,
corespunzător planului de panotaj, luând măsuri menite să împiedice deplasarea orizontală a panourilor în timpul
betonului;
- se completează conform aceluiaşi plan de panotaj cu fururile de compensare necesare decofrării;
- se verifică cotele intradosului plăcii şi orizontalitatea acestuia.
Pregătirea betonării şi turnarea betonului
Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armăturilor în scopul de a se facilita operaţia de decofrare
şi a se mări prin aceasta numărul de folosiri ale panourilor.
Ungerea se face imediat după montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui (la pereţi, stâlpi, grinzi înalte).
Pentru ungere se folosesc substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul de gardă aplicat după
decofrare (pct. 5.5), fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradează materialele
lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului să se facă prin pulverizare.
La operaţiile de armare se va avea grijă de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe carcasele de armături. La aceasta
servesc şi distanţierii montaţi să asigure acoperirea cu beton a armăturilor şi care în acest scop se vor pune
înaintea aşezării în cofraj a carcasei.
Înainte de începerea turnării se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi stâlpi, podinele de lucru pentru muncitorii
betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi prevăzute cu parapete de protecţie, precum şi punţi de
circulaţie deasupra armăturilor la planşee.
De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în operă şi compactarea
betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare etc.).
Atât înaintea turnării betonului cât şi în timpul desfăşurării operaţiilor de betonare se vor verifica respectiv se vor ţine
sub supraveghere în mod continuu cofrajele, observându-se în special comportarea tiranţilor şi a eşafodajelor. La
apariţia unor deformaţii de mărime inadmisibilă sau a cedării unor elemente de strângere sau de susţinere se
opreşte betonarea, luându-se imediat măsuri de consolidare sau chiar trecând la refacerea elementului respectiv.
Regimul de turnare şi în special viteza de înaintare a betonului (la elementele verticale) şi poziţia rosturilor de
turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin proiectul tehnologic, în funcţie de caracteristicile geometrice, de
armare şi de tipul de cofraj ale elementelor respective, precum şi de caracteristicile betonului (lucrabilitate, natura
agregatelor şi a cimentului, conţinutul de adaosuri plastifiante etc.) şi ale vibratoarelor folosite (raza de acţiune,
diametrul buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor, etc.).
Decofrarea elementelor de construcţii
La decofrarea elementelor verticale (pereţi, stâlpi), ordinea operaţiilor este, în general, inversă celei indicate la
montarea cofrajelor respectiv (pct. 4.8. resp. 4.9), anume:
- desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor,

542 / 1400
1384
- scoaterea elementelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi),
- scoaterea fururilor de compensare, la pereţi,
- scoatarea panourilor, la pereţi începând de la fururi,
- demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Totodată se poate efectua în mod asemănător şi decofrarea laterală a grinzilor prin desfacerea şi scoaterea
tiranţilor, demontarea jugurilor şi îndepărtarea panourilor.
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor este, în general, următoarea:
- slăbirea contravânturilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu,
- coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra echipamentelor amintite la
pct. 3.3 (pene, filete etc.);
- scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;
- demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor.
6.4.5. Receptia, transportul, manipularea si depozitarea panourilor de cofraj si întretinerea lor
Recepţia panourilor de cofraj se va face pe loturi, la furnizor. Verificarea calităţii la recepţie se face prin examinarea
unei probe reprezentând 5% din lot; dacă din această probă o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se
recepţionează panou cu panou.
Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind şabloanele care au servit la confecţionarea panourilor, după o
prealabilă verificare atentă a acestora.
Pentru fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existenţa certificatului de calitate emis de furnizor.
Transportul panourilor atât de la furnizor la şantier (după efectuarea recepţiei) cât şi de pe un şantier la altul se va
face de preferinţă în pachete de cel mult 500 kg cuprinzând 10...16 panouri de acelaşi tip, asamblate prin balotare.
La formarea pachetelor se vor respecta prevederile de la pct. 5.3, pentru ca fierul balot respectiv sârma cu care
pachetele sunt legate să nu se imprime pe suprafaţa de contact cu betonul a panoului sau pe muchiile laterale.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzătoare, folosind echipamente de
manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor.
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporţi de 15-20 cm înălţime, chiar şi pentru o
perioadă scurtă de neutilizare. Stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel împerecheate încât
suprafeţele lor de contact cu betonul să se afle faţă în faţă. Dacă depozitarea urmează a se face pe o perioadă mai
îndelungată, stivele se vor acoperi cu o prelată sau cu o folie de polietilenă.
De asemenea se vor depozita în ordine şi pe sorturi, şi celelalte materiale auxiliare şi elemente de inventar. Piesele
mici (tiranţi, buloane, cleme, zăvoare, bolţuri etc.) se vor păstra în lăzi.
Atât panourile de cofraj cât şi celelalte materiale şi elemente de inventar formând setul de cofrare se vor manipula
cu atenţie, pentru a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta.
După recuperare prin decofrare a panourilor de cofraj şi a celorlalte piese componente ale setului de cofraj, ele se
curăţă de resturile de beton şi se ung pentru o mai bună conservare până la următoarea folosire. Pentru curăţirea
panourilor se pot folosi maşini de curăţat cofraje, raşchete cu lame metalice sau din PVC, perii, cârpe etc.
Pentru ungerea de gardă, imediat după curăţire, se recomandă folosirea "emulsiei parafinoase SIN" având
următoarea compoziţie:
parafină 20...25%
săpun 1,5...2%
apă 78,5...73%

543 / 1400
1384
Tratarea se va face la rece într-un strat subţire.
Dacă panourile nu sunt refolosite imediat, ele se vor stivui conform pct. 5.3.
Recondiţionarea panourilor care au suferit stricăciuni se va face imediat după constatarea acestora, în cadrul unui
atelier specializat al şantierului sau la baza întreprinderii.
Panourile de cofraj vor avea marcate încă de la confecţionare pe marginea unuia din capete indicativele de
recunoaştere stabilite prin proiect sau normă internă. Marcarea se poate face cu vopsea de ulei sau, mai bine, prin
pirogravare.
Trecerea panourilor de cofraj de la o categorie de betoane la alta (pct. 1.8) şi stabilirea necesităţii recondiţionării lor,
se face printr-o examinare atentă, panou cu panou, marcându-se printr-un semn distinctiv cu vopsea pe panourile
respective şi stivuindu-le separat. Rezultatele acestei acţiuni de clasare se vor consemna într-un proces verbal în
prezenţa maestrului şef de lot, a şefului echipei de dulgheri şi a gestionarului cofrajelor, menţionându-se numeric
panourile respective.
6.4.6. Tehnica securitatii muncii
La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile "Normelor republicane de tehnica securităţii
muncii în sectoarele M.C. Ind." aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 566/30.12.1968.
În afara măsurilor de protecţia muncii caracteristice lucrului pe şantierele de construcţii, la executarea lucrărilor de
cofrare cu panouri din lemn cu placaj se vor respecta şi următoarele dispoziţii specifice procesului de lucru:
- la operaţiile de cofrare şi decofrare vor fi admişi numai muncitori care au calificarea necesară şi care au urmat
instructajul respectiv;
- se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor;
- toate mecanismele şi echipamentele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la verificări periodice;
- toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin placarde;
- la toate operaţiile de lucru descrise în cap. 4 şi în special de cele de decofrare, purtarea căştii de protecţie este
obligatorie;
- muncitorii vor echipaţi individual cu mănuşi, căşti şi centuri de siguranţă precum şi cu toate sculele necesare
funcţiei deţinute în formaţia de lucru, asigurate împotriva căderii;
- pentru montarea cofrajelor pereţilor de la marginea clădirii, de la casa scării şi din dreptul unor goluri funcţionale
din planşee se vor folosi în mod obligatoriu podini de susţinere special proiectate în acest scop;
- pe timpul montării, panourile de cofraj se vor susţine provizoriu, iar pe vânt puternic se vor întrerupe lucrările de
cofrare şi de cofrare şi se vor lua măsuri suplimentare de ancorare a panourilor în curs de montare;
- la montarea cofrajelor pentru pereţi, montanţii, riglele şi moazele vor fi manipulate cu atenţie, iar piesele de
solidarizare a moazelor (tiranţii) vor fi imediat introduşi prin distanţieri blocându-se cu zăvoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea cofrajului de pe cea de-a doua faţă a
peretelui, vor fi asigurate împotriva răsturnării prin mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale
fiecărui tip de cofraje;
- la demontarea montanţilor, riglelor sau moazelor, scoaterea pieselor de solidarizare se va face numai după ce s-a
verificat că fiecare dintre acestea este susţinută;
- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe măsura demontării panourilor;
- la decofrarea plăcilor, este interzis muncitorului să stea sub panoul în curs de decofrare;
- circulaţia pe cofrajul de placă se va face cu atenţie, deoarece prin ungere suprafaţa panourilor devine foarte
alunecoasă;
- toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din dulapi de lemn cu grosimea de
minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.

544 / 1400
1384
În timpul montajului şi la depozitarea panourilor de cofraj din materiale lemnoase şi a celorlalte elemente din
materiale combustibile, se vor respecta prescripţiile din "Normativul republican pentru proiectarea şi executarea
construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor", precum şi cele cuprinse în instrucţiunile pentru prevenirea
incendiilor pe ramuri de producţie, Nr. 39/N-1969, ale M.C. Ind.

6.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE COFRARE


La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etansietatii acestora;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor ce urmeaza a se betona;
- pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;
- pozitionarea corecta a golurilor

6.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DUPA DECOFRARE


La decofrarea oricarei parti din constructie se va verifica:
- aspectul elementelor, semnalindu-se daca se intilnesc zone de beton necorespunzator (beton necompactat,
segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);
- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
- distantele dintre diferitele elemente;
- pozitia elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelele
inferioare;
- pozitia golurilor;
- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior;

6.7. RESPONSABILITATI
6.7.1. SS
- asigura documentatia tehnica necesara executiei
- asigura materialele de inventar si consumabile necesare executiei lucrarilor de cofrare
- repartizeaza executia lucrarilor de cofrare pe formatii de lucru
- repartizeaza daca este cazul utilajele de ridicat
- anunta TOPO pentru a efectua trasarea si a verifica inaintea betonarii lucrarile de cofrare
- verifica calitatea executiei lucrarilor de cofrare si dispune masuri operative pentru remedierea deficientelor
constatate
- verifica respectarea Graficului de executie si dispune masuri operative pentru incadrarea in termene
- convoaca participantii la receptie inaintea betonarii
- participa la receptia lucrarilor inaintea betonarii si semneaza Fisa de betonare
- verifica ca decofrarea sa nu se faca inainte de atingerea virstei prescrise a betonului

6.7.2. SPL
- supravegheaza in permanenta executia lucrarilor avind grija sa fie respectate conditiile de pozitie, etansietate,
rezistenta si stabilitate
- dispune si supravegheaza curatirea panourilor de cofraj si ungerea acestora cu solutii decofrante

545 / 1400
1384
- participa la receptia lucrarilor inaintea betonarii si semneaza Fisa de betonare

6.7.3. TOPO
- traseaza daca este solicitat elementul de constructie
- participa la receptie inaintea betonarii, verifica pozitia, dimensiunile, marcheaza cota fetei superioare a fazei de
betonare si semneaza (daca nu s-au constatat abateri de la proiect sau dupa ce deficientele au fost remediate)
Fisa de betonare

7. ÎNREGISTRĂRI

7.1. Formulare utilizate


7.1.1. Proces Verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse -
7.1.2. Fisa de betonare -
7.2. Dosare utilizate
7.2.1. Dosar acte calitate -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 13

REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN BETON

546 / 1400
1384
CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

Procedura are ca scop precizarea masurilor tehnico - organizatorice si a actiunilor necesare pentru
asigurarea conditiilor de calitate ale lucrarilor de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la
infrastructuri si suprastructuri de poduri.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la operatiile de reabilitare a elementelor de infrastructura
( elevatii, pile si culei ) si a tablierelor din beton armat si beton precomprimat ale podurilor de sosea.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1. PTE = Procedura tehnica de executie


3.2. PCCVI = Plan Control Calitate, Verificari si Incercari
3.3. PC = Planul calitatii
3.4. RCQ = Responsabilul Control calitate
3.5. RQ = Responsabilul calitatii

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. Proiect de executie

547 / 1400
1384
4.2. Caiet de sarcini
4.3. “Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de
beton si beton armat” – indicativ C149-87
4.4. “Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor” – indicativ
C130-78

5. PROCEDURA
CONDITII PREALABILE

➢ Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice de executie ( proiect, caiet de


sarcini );
➢ Existenta prezentei proceduri si a planului calitatii
( PC ) care completeaza procedura de baza cu elemente
concrete legate de un anumit pod;
➢ Existenta la sediul ORGANIZATIE
si la punctul de lucru a PCCVI pentru reabilitarea fiecarui
pod in parte;

➢ Existenta formularelor pentru intocmirea documentelor de control al calitatii pe tot parcursul


executiei lucrarilor;
➢ Asigurarea bazei materiale, a mijloacelor de executie mecanice si manuale, a fortei de
munca si a supravegherii tehnice in conformitate cu precizarile din PC aferent lucrarii;
➢ Existenta normelor de protectia muncii si PSI si efectuarea instructajului specific operatiilor
ce urmeaza a fi efectuate;
➢ Aprobare de la politia Rutiera pentru inchiderea temporara a circulatiei pe cate o parte a
drumului cu asigurarea corespunzatoare a semnalizarii rutiere.

DESCRIEREA PROCEDURII

Lucrari de reparatii cu aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor

Procedura descrie explicit actiunile, fazele tehnologice, sculele, utilajele si materialele folosite pentru
lucrarile de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la infrastructuri si suprastructuri de poduri
rutiere.

Materialele folosite

• Cimentul

La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se folosesc cimenturi
Portland.

548 / 1400
1384
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va face conform prevederilor Cod de practica -
NE 012/99.

• Agregatele

 La prepararea amestecurilor pentru mortare si betoane aplicate prin torcretare, se utilizeaza


agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor.
Necesitatea folosirii agregatelor concasate se analizeaza si stabileste de la caz la caz, in functie de
caracteristicile lucrarii.

 Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice conform STAS 1667-76 si cele
indicate in Cod de practica NE 012/99.

 La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip de rau
cu sort granular pana la 5 mm.

 La prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip de rau cu sort
granular 0….3 mm si agregate cu granula maxima 7, 10 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse
torcretului si de posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit.

 Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6-8%.

• Apa

 Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice din STAS 790-84.

• Aditivi

 Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire se va face conform indicatiilor specifice ale furnizorului si
conform retetei pentru prepararea mortarelor si betoanelor pentru torcret, stabilita de un laborator
autorizat.

Echipa de lucru

• Lucrarile de torcretare se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu
experienta in acest domeniu.
• Muncitorii din echipe sunt instruiti si verificati in prealabil asupra competentei lor in ceea ce priveste
executarea lucrarilor de torcretare, avandu-se in vedere indemanarea si constiinciozitatea
acestora.

549 / 1400
1384
• Echipa de torcretare se compune din:
 seful de chipa
 muncitorul de la duza
 muncitorul ajutator la conducta de cauciuc
 muncitorul de la instalatia de torcretare
 muncitorul ajutator la instalatie.
• Membrii echipei de torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de Normativul C130-78,
pct.4.4., pct.4.5., pct.4.6..
• Indatoririle echipei de torcretare sunt cele prezentate in Normativul C130-78, Anexa 1.

Instalatii folosite la torcretarea mortarelor si betoanelor

• Se folosesc numai aparate de torcretare omologate si se respecta intocmai prevederile din cartea
tehnica a utilajului respectiv.
• Instalatia trebuie sa asigure un jet uniform de torcret, la presiune constanta, fara pulsatii.
• Instalatia folosita la torcretare trebuie sa satisfaca cerintele Normativului C130-78, cap.3..

Prepararea si transportul amestecului uscat de torcret

• Pentru prepararea amestecului uscat de torcret se vor folosi mijloace mecanice.


• Prepararea amestecului se face de regula la fata locului in malaxoare mobile.
• Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se stabileste tinand seama de :
 clasa betonului si mortarului prescrisa prin proiect;
 destinatia torcretului (protectia armaturilor, complectarea sectiunilor, etc.);
 marca cimentului;
 granulozitatea agregatelor.

• Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea se adauga in mortar sau beton la iesirea amestecului
uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport.
• Dozarea componentelor se recomanda sa se faca gravimetric.
• De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in
lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa
fie ferita de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului.
• Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare se face in timp
minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului.

Pregatirea suprafetei suport

550 / 1400
1384
• Pentru lucrarile de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se face numai dupa completa
indepartare prin cioplire a partilor degradate. Dupa indepartarea acestora pana se ajunge la o
suprafata de beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer
comprimat.
• Suprafata suport din beton se curata de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment,
realizandu-se o suprafata rugoasa pronuntata.
• Curatirea suprafetei se face prin sablare, buceardare sau periere cu perii de sarma, urmate de o
spalare cu apa sub presiune si suflare cu jet de aer comprimat.
• Operatia de torcretare se incepe numai dupa indepartarea peliculei de apa si svantarea suprafetei
suport.

Tehnologia de aplicare a torcretului

• Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi:

 Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a
materialului ricosat.
 Amorsa este constituita din ciment si nisip 0….1 mm sau 0….3 mm, in parti egale, in greutate (
0….1 mm cand se torcreteaza mortar, 0….3 mm cand se torcreteaza beton ).
 Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executiei amorsei.
 In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe
straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport.
 Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1….3 cm, iar a celor de beton 2….5 cm, in functie de
indemanarea torcretistului si conditiile tehnologice locale ( existenta plaselor de armare, numarul
barelor, diametrul lor ).
 Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
 In cazul in care s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata
conform prevederilor de la pct. 7.15..
 Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute echipamente care sa permite
torcretarea pana la nivelul respectiv si se vor folosi martori rigizi.
 Armarea stratului de torcret se face cu plase flotante ( ce se aplica in timpul torcretarii, pe masura
executarii lucrarilor ). In cazul in care sunt prevazute mai multe plase de armatura, se recomanda ca
primul strat de torcret sa acopere in intregime plasa de armare cea mai apropiata de stratul suport.
 Le executarea torcretarii pe suprafete verticale sensul de torcretare este recomandabil de jos in
sus.
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca
netorcretate.
 Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se face prin reglarea consistentei amestecului prin

551 / 1400
1384
manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla
suprafata pregatita pentru torcretare. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta
duza aparatului spre suprafata de torcretat.
 In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport.
In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca 15 0 fata de
perpendiculara la suprafata, pntru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii.
 Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm in
functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau
indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului.
 Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax
perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si
repartizat uniform.
 La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare
proaspata.
 Materialul rezultat din ricosare se va inlatura; nu este permisa utilizarea lui la prepararea unui nou
amestec uscat pentru torcretare.

Prelucrarea suprafetei torcretului. Tratarea ulterioara.

• Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport, la mortarele sau


betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara.
• In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o
suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei astfel:
 dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida, duza de
torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare ( cieca 150 cm );
 dupa circa 30 min. de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare
cerut, se face nivelarea suprafetei cu un dreptar;
 acoperirea denivelarilor rezultate la torcretare se poate face si prin aplicarea manuala a unui strat
de mortar ciment – nisip fin, de 3….4 mm grosime driscuit. Aplicarea acestui mortar se va face dupa
minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat torcretat.
• In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile de
intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului
in conditii de umiditate corespunzatoare. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda
conditiilor din STAS 790-73.
• In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5 0C, trebuie
luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperire, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat
temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +50C timp de min.7 zile.

552 / 1400
1384
Controlul calitatii lucrarilor de torcretare
• Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calitatii in
timpul executiei sunt:
 sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
 sa verifice manevrele echipei de torcretare;
 sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile caietelor de
sarcini, Normativul C130-78 si prezenta procedura.
• Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces-verbal de lucrari
ascunse:
 starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc.;
 starea armaturilor si corespondenta cu proiectul de executie.
• Verificarea aderentei mortarelor si betoanelor torcretate la suprafata suport se va face dupa intarire
prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un sunet dogit se vor
indeparta si repara prin retorcretare.
• Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase
din lucrare.

Lucrari de remediere a fisurilor, defectelor de suprafata, si deteriorarilor in stratul de acoperire a


armaturilor

Remedieri pe baza de ciment

Materiale

Cimentul
De preferinta se utilizeaza tipul de ciment folosit uzual la executarea betonului din lucrare.
In cazul elementelor la care tipul de ciment a fost adoptat datorita conditiilor de agresivitate, remedierea se
va executa obligatoriu cu tipul respectiv de ciment.

Agregatele
Agregate de balastiera sortate care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 1667-76.

Apa
Apa de la retea sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in STAS 790-84.

Poliacetat de vinil

553 / 1400
1384
Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastifiat denumita comercial D50 I, conform STAS 7058-86.
Aditivii
La prepararea amestecurilor pe baza de ciment pot fi utilizati si aditivi conform indicatiilor specifice ale
furnizorului si conform retetei pentru prepararea amestecului pe baza de ciment stabilita de un laborator
autorizat.
Aditivii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.
Tuburi PVC pentru injectare
 tub PVC cu diametrul interior 8,5 mm pentru injectarea manuala;
 tub PVC cu diametrul interior 20 mm pentru injectarea cu pompa.

Mijloace de executie

• Pentru remedierea prin completare cu mortar este necesara betoniera cu amestecare fortata sau
cu cadere libera.
• Pentru lucrarile de injectare cu pasta de ciment sunt necesare:
 unealta electrica rotopercutanta;
 pompa pentru injectat mortar;
 stut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului;
 agitator vertical pentru mortar;
 seringa pentru injectat lapte de ciment.

Remedieri cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice

Materiale

Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din:


 rasina epoxidica
 intaritori
Liantii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.

Componenta solida pentru chitul epoxidic:


 ciment sau filer de cuart ( uscat in prealabil ).

Agregate de balastiera
 Agregatele de balastiera trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667-76 si vor fi uscate in
prealabil.
 Granulozitatea agregatelor de balastiera trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul 2.1. ( Anexa 2
din “instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si
beton armat” – indicativ C149-87.
Alte materiale
 acetona tehnica
 plastilina

554 / 1400
1384
 dop de cauciuc
 manusi de protectie

Mijloace de executie
• Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:
 masuri emailate de 250, 500 sau 1000 cm3 sau cantar;
 cilindri de sticla gradati de :50, 100 sau 250 cm3 ;
 capsule metalice emailate ( patentule 24 cm ) sau vase metalice de 10 litri ( pentru mortare sau
betoane );
 mistrii;
 termometru de camera.
• Mijloace necesare pentru aplicarea chitului epoxidic:
 perii de sarma;
 pensule;
 spaclu.
• Mijloace necesare pentru injectare cu rasini epoxidice sau chit:
 pistol manual de injectat rasini;
 pistol de injectat rasini actionat cu aer comprimat;
 bormasina electrica;
 compresor de 6 atm;
 lupa micrometrica de masurat fisuri.

Echipa de lucru

• Lucrarile de remediere se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu
experienta in domeniu.
• Lucrarile de remediere se executa cu personal instruit in prealabil in scopul respectarii cu strictete a
prevederilor fisei tehnologice.

Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de ciment


Procedurile de remediere pe baza de ciment se aplica la:
• defecte de suprafata – DS ( segregari sau pori la suprafata elementului – adancime max.1 cm );
• deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor –DSA ( ruperea muchiilor – adancime max.4 cm );
• fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ).

Defecte de suprafata – DS

• Lucrari pregatitoare:
 perierea zonei cu defecte cu o perie de sarma;

555 / 1400
1384
 curatirea cu jet de aer;
 umezirea zonei astfel incat sa fie saturata cu apa cu 10-15 min. inainte de inceperea lucrului.

• Prepararea pastei de ciment

Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 poliacetat de vinil D 50……0,3 parti;
 apa 0,3…0,4 parti.

In situatia in care nu se foloseste poliacetat de vinil se admite utilizarea compozitiei:


 ciment…….1 parte;
 apa 0,4….0,5 parti.

Prepararea pastei de ciment:

In cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat apa, amestecand pana se obtine un
amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare.
In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si se omogenizeaza
pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se introduce cimentul si se continua amestecarea.
Se adauga in continuare apa pana la obtinerea consistentei necesare.

• Punerea in lucrare
Se aplica pe zona cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria sau spaclul.

Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA


• Lucrari pregatitoare
 Desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar.
 Curatirea cu jet de aer.
 Umezirea betonului cu apa cu 10 – 15 min. inainte de inceperea lucrului.

• Prepararea mortarului
Compozitia mortarului pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 nisip 0-3 mm…….2 parti;
 apa in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului aplicat sa-si
mentina pozitia.
In compozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti poliacetat de vinil D50.
Se amesteca cantitatile de nisip si de ciment, se adauga apa treptat, amestecandu-se in continuare pana
se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare.

556 / 1400
1384
In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50% din apa, dupa care
se vor introduce cantitatile de nisip si ciment. Se continua amestecarea ca mai sus, completandu-se apa
pana la consistenta necesara.

• Punerea in lucrare
Se aplica mortarul in straturi de max. 15 mm grosime prin aruncarea cu mistria si presare.

Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )

• Lucrari pregatitoare
 se perie suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma;
 se indeparteaza praful rezultat cu un jet de aer comprimat;
 se umezeste betonul cu apa pana la saturare cu 10-15 min inainte de inceperea lucrului.
• Prepararea pastei de ciment
Pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se prepara conform pct. 7.2.4.a. din prezenta procedura.

• Punerea in lucrare
Aplicarea pe fisura a pastei de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se face astfel:
 se aplica pasta cu spaclul pe traseul fisurii;
 se urmareste ca materialul sa patrunda in fisura pana la obturarea completa a acesteia.
Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice

Procedurile de remediere pe baza de rasini epoxidice se aplica la:


• deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA ( ruperea muchiilor – adancime max.4 cm )
• fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )
• fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )
• fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )

Conditii tehnice generale


Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton si beton armat se poate face numai
in urmatoarele conditii:
• temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie de minimum +150C si umiditatea relativa a
aerului de max. 60%, in perioada executiei remedierii si minimum 7 zile dupa executarea acesteia;
• suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie sa fie umede;
• temperatura maxima in cursul exploatarii nu trebuie sa depaseasca +50 0C;
• fisurile sa fie stabilizate ( in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor );
• temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de min. +150C si max. +300C.

Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA

• Lucrari pregatitoare

557 / 1400
1384
 desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar;
 curatirea cu jet de aer;
 uscarea suprafetelor de beton.

• Prepararea mortarului epoxidic

 Compozitia mortarului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii utilizati de


catre un laborator autorizat.
 Mortarul epoxidic se prepara manual in modul urmator: intr-un vas de 5…10 litri capacitate, se
amesteca cu mistria componenta epoxidica si de intarire in proportiile corespunzatoare, timp de
2…3 minute, pana la obtinerea unei culori omogene si apoi se adauga treptat agregatul,
continuandu-se amestecarea inca trei minute, pana la completa omogenizare a amestecului.
 Agregatele si uneltele de lucru trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare.
• Punerea in lucrare

Mortarul epoxidic se aplica in straturi cu mistria si spaclu si se urmareste cu atentie ca fiecare strat sa fie
bine compactat.

Imediat dupa terminarea prepararii si aplicarii mortarului, vasele si celelalte unelte de lucru se vor spala cu
acetona tehnica.

. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )

• Lucrari pregatitoare
 perierea suprafetei betonului fisurat cu perie de sarma;
 indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat;
 uscarea suprafetelor de beton.

• Prepararea chitului epoxidic


 Compozitia chitului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii utilizati, de catre
un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduce intr-o capsula emailata rasina epoxidica si
intaritorul, cantarite sau masurate volumetric, si se amesteca timp de minim 2 minute cu o mistrie,
dupa care se adauga treptat filerul sau cimentul cantarit in prealabil si se continua amestecarea
pana la omogenizarea completa a componentilor.
Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu-se scoaterea mistriei din rasina in toata
perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec.
Uneltele de lucru si componenta solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de
preparare.
• Punerea in lucrare

558 / 1400
1384
 Se aplica cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o latime de 2…3 cm doua straturi de acoperire din chit
epoxidic, asigurandu-se intre cele doua aplicari succesive un interval de timp care sa permita
aplicarea celui de-al doilea strat fara antrenarea stratului anterior.
Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1,5 mm.
 Dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului epoxidic, vasele si celelalte unelte se vor spala cu
acetona tehnica.

Fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )


• Lucrari pregatitoare
 Perierea zonei fisurii pe o latime de 5…7 cm ( minim 2,5 cm de o parte si de alta a fisurii ) pentru a
indeparta laptele de ciment de pe suprafata de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer
comprimat.
 Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor pe traseul fisurii.
In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura fata a elementului,
iar distanta dintre ele este de 1,2…1,5 x grosimea elementului, cu conditia ca pe lungimea unei
fisuri neintrerupte sa existe cel putin doua stuturi.
In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseaza pe ambele fete ale
elementului si distanta dintre ele este de 0,5…0,7 x grosimea elementului. Punctele de aplicare de
pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele.
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati ( cea de sus in cazul fisurilor verticale ), un orificiu de
1 cm pentru refularea aerului.
 Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dupa cum urmeaza:
a. suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona de beton
fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se face simetric
fata de fisura;
b. fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina sau ipsos.
 Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1…2 mm
grosime, pe o latime de circa 3 cm.
Compozitia si modul de preparare a chitului epoxidic sunt prezentate la pct.7.2.5.c..
Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile metalice. Aplicarea chitului se face cu spaclul sau cu
mistria, prin apasare puternica.
In cazul injectarii pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii, lasandu-se
intreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una pe fisura.
Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de verificari prealabile.
 Dupa intarirea chitului ( la circa 6 ore de la aplicare ) se verifica comunicarea dintre stuturile
metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut metalic si se urmareste refularea
aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu refuleaza aerul indica o intrerupere a
fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimentare pentru asigurarea
comunicarii.
• Punerea in lucrare

559 / 1400
1384
 Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare, daca
temperatura mediului ambiant este mai mare de +20 0C si respectiv dupa min.12 ore daca
temperatura mediului ambiant este sub +200C.
 Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii.
La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de la capatul inferior.
In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri
de plastilina sau cauciuc.
 In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta nu este accesibila,
injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un orificiu suplimentar intre doua orificii de
injectare, in care se introduce cate un tub PVC; refularea rasinei pana la 2/3 din inaltimea placii.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului manual consta in urmatoarele
operatiuni:
a. incarcarea pistolului cu rasina epoxidica;
b. fixarea capului pistolului in stutul metalic si insurubarea incet a pistolului pana la aparitia rasinei
in stutul invecinat, dupa care se muta pistolul in acesta;
c. astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si desfundarea celui de-al treilea stut de
injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii
stuturile trebuie sa fie astupate;
d. dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa injectarea chitului, prin spalare cu
acetona sau prin ardere.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer comprimat se face cu
pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in legatura cu o sursa de aer comprimat pana la 6
atm..
Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al pistolului si
se mentine pistolul in aceasta pozitie pana ce se observa aparitia rasinei in stutul invecinat. Se
inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza si se muta pistolul in stutul invecinat, se
astupa primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se destupa al treilea stut de injectare. Se
procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile trebuie
sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile.
Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin spalarea lor cu acetona sau
prin ardere.
 Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face dupa 24….36 ore de la injectare si se
executa astfel:
a. la fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe o lungime de circa 15 cm, cu dalta si
ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea la
care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul injectarii pe o fata a elementului, se desprinde
chitul de pe fata opusa injectarii;
b. in cazul unei injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura;
c. in cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea nu a fost

560 / 1400
1384
executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea completa a
elementului si se stabilesc zonele neinjectate.
In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit epoxidic, lasandu-se
cate o intrerupere de control de 2…3 mm, la extremitatea zonei de injectat si se executa
reinjectare.
Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii celorlalte fisuri,
injectate anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a.

Fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )

• Lucrari pregatitoare
Lucrarile pregatitoare sunt cele de la pct. 7.2.5.f.

• Prepararea chitului de injectare

 Remedierea fisurilor cu deschidere de 2…5 mm se face prin injectare cu chit epoxidic.


 Compozitia chitului epoxidic pentru injectare se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii
utilizati , de catre un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic pentru injectare se face conform pct. 7.2.5.c..
• Punerea in lucrare

Punerea in lucrare a chitului epoxidic se face conform pct. 7.2.5.d..


Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face conform pct. 7.2.5.d.

Controlul calitatii lucrarilor de remediere a defectelor de suprafata, a deteriorarilor in stratul de acoperire a


armaturilor si a fisurilor
• Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul intocmeste fisa tehnologica de executie
pentru procedeele adoptate, tinand seama de prevederile “ Instructiunilor tehnice ” – indicativ C149-
87 si, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de proiectant;
• Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face numai dupa verificarea si consemnarea de
catre delegatul CQ a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare;
• Delegatii beneficiarului si a compartimentului CQ vor urmari modul de executare a remedierilor si
vor consemna corecta realizare a lor.
6. RESPONSABILITATI

• Seful de santier raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie, a


inregistrarilor de calitate ,precum si de buna functionare a utilajelor, sculelor si echipamentelor necesare.
• Responsabilul CQ , numit prin decizie de conducerea firmei si atestat ISC, urmareste aplicarea intocmai a
prezentei proceduri, a proiectului de executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate pentru lucrarile

561 / 1400
1384
executate.
• Responsabilul tehnic cu executia atestat de MTCT pentru executia lucrarilor la poduri raspunde de aplicarea
intocmai a prezentei proceduri, a documentatiei de executie si a inregistrarilor de calitate.
• Seful mecanizarii raspunde de buna functionare a utilajelor principale si auxiliare, precum si de respectarea
intocmai a prevederilor din instructiunile de exploatare si intretinere a utilajelor folosite.

7. INREGISTRARI DE CALITATE

Inregistrarile de calitate se intocmesc si se pastreaza conform PCCVI aferent fiecarei lucrari ( contract )
intocmite pe formulare tipizate .

8.ANEXE Nu este cazul .

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 14

EXECUTIA LUCRARILOR DE CONFECTII METALICE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

562 / 1400
1384
3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

Procedura este necesară pentru execuţia pe baza reglementărilor în vigoare şi a proiectului de execuţie a

lucrărilor de pregătire, confecţionare şi transport a diferitelor confecţii metalice necesare instalaţiilor

2. DOMENIU

Procedura se aplică pentru toate confecţiile metalice necesare execuţiei lucrărilor de instalaţii şi a lucrărilor de
construcţii aferente, executate.
- confecţii suporţi de susţinere
- rezervoare de volume reduse
- armături din oţel pentru elemente din beton armat
- tuburi pentru răsuflători gaz metan
- confecţii pentru staţii de reglare – măsurare pentru gaz metan
- diferite flanşe pentru asamblare
- piese de trecere
- confecţii diverse

3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

Sunt aplicabile definiţiile din SR EN ISO 9000/2008, completate cu definiţiile din anexa DEFINIŢII.
Sunt aplicabile abrevierile din anexa ABREVIERI

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

4.1. Proiectul de execuţie în faza D.D.E. şi caietul de sarcini.


4.2. H.G.R. nr. 766 / 1997 – anexa 7 – privind certificarea calităţii produselor
4.3. Normativ C 56 – 85 – verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
4.4. Catalog de detalii şi subansambluri prefabricate de instalaţii pentru construcţii – Detalii comune DC,
vol. 3 grupa DC 3 – 72 din 1991 şi DC vol. 1A dc1 - 70

563 / 1400
1384
4.5. Legea 10 / 1995- Privind calitatea în construcţii
4.6. C 150 – 84 – Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel, ale construcţiilor civile, industriale
şi agricole
4.7. STAS 767 / 0 – Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Construcţii din oţel.
4.8. STAS 8941 – 87 – Confecţii pentru rezervoare
4.9. STAS 54 – 80 şi 240 – 80 – Rezervoare de zi pentru produse petroliere fluide
4.10. STAS 8012 – 84 – Confecţii flanşe
4.11. STAS 477 – 84 şi 5560 – 81 – Opritori flăcări
4.12. STAS 5200 – 80; 922 – 87; 920 – 87 – Piese de trecere

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Coordonator tehnic verifică documentaţia tehnică de execuţie şi dispune şefului compartimentului
producţie –urmărire producţie emiterea comenzii de execuţie către compartimentul S.U.T.C.M.
5.2. Sef p lucru verifică documentaţia şi repartizează comanda
5.3. Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ ) urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei
proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi întocmirea corectă a
înregistrărilor calităţii
5.4. Maistrul de atelier
- răspunde direct şi nemijlocit de cantitatea şi calitatea produselor / lucrărilor realizate sub
conducerea sa şi de respectarea termenelor impuse
- răspunde de instruirea tehnică a şefilor de echipă şi a personalului muncitor de respectarea în
execuţia produselor / lucrărilor a prevederilor documentaţiei de execuţie, prezentei proceduri ,
instrucţiunilor de lucru, reglementărilor tehnice în vigoare
- nu începe execuţia produselor / lucrărilor decât dacă este în posesia comenzii de execuţie
- răspunde de utilizarea numai de personal cu calificarea şi pregătirea tehnică necesară realizării
produselor / lucrărilor
- se îngrijeşte de asigurarea mijloacelor de producţie necesare desfăşurării normale a activităţii de
producţie precum şi de utilizarea lor judicioasă
- răspunde de folosirea în realizarea produselor / lucrărilor numai a materialelor carecorespund
cerinţelor de calitate conform documentaţiei de execuţie şi numai după ce acestea au fost
recepţionate
- controlează direct calitatea execuţiei şi semnează documentele de certificare a calităţii produselor
/ lucrărilor realizate
5.5. Muncitorii
- răspund de calitatea lucrărilor executate,respectând întocmai tehnologia de execuţie, în care sens
au următoarele obligaţii:
■ verificarea prin autocontrol a calităţii lucrărilor executate
■ gospodărirea judicioasă a materialelor

6. PROCEDURA

6.1. Prevederi generale


Execuţia produselor şi lucrărilor de confecţii se face în conformitate cu documentul de execuţie şi utilizând
catalogul de detalii de elemente şi subansamblri prefabricate de instalaţii pentru construcţii, respectându-se
reglementările tehnice în vigoare.

564 / 1400
1384
Operaţiunile ce se execută în general pentru fiecare confecţie sunt:
■ trasarea, tăierea şi îndreptarea materialelor
- în funcţie de natura confecţiei se procedează la însemnarea şi trasarea materialelor în
conformitate cu dimensiunile confecţiei şi apoi se procedează la tăierea acestuia cu foarfeca
ghilotina, cu ştanţa, cu disc abraziv sau cu flacăra oxiacetilenică
Se îndreaptă materialele pe banc sau pe prese
■ găurirea
- se execută pe maşini electrice de găurit fixe, prin poansonare cu ştanţa mecanică sau în cazuri
speciale cu flacăra oxiacetilenică
■ îndoirile
- se execută cu valţ mecanic, abkant, pe diverse matriţe de îndoit sau la prese
■ polizarea
- se face pe polizoare electrice fixe şi cu polizoare portative
■ curăţirea, pilirea, filetarea ( înşurubarea ), nituirea, stenuirea, se execută în special manual,
folosind scule şi echipamente specifice fiecărei operaţii
■ sudarea normală cu arc electric şi sudura cu flacără oxiacetilenică. Se utilizează la majoritatea
confecţiilor
■ îmbinarea confecţiilor diverse cu armături diferite prin intermediul flanşelor de îmbinare. Pentru
prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare pentru gaz metan se vor utiliza numai ţevi şi armături
prevăzute de normativul 16 – 1998.
6.2. Pentru realizarea prefabricatelor şi confecţiilor pentru instalaţii în principal se utilizează ţevi conform
următoarelor standarde
■ STAS 404/1 – 87
■ STAS 8183 – 80
■ STAS 530/1 – 87
■ STAS 6898/2 – 80
■ STAS 500/2 – 80
■ STAS 715/2 – 88
■STAS 11082 - 80
6.3. Capace pentru diferite confecţii ( distribuitoare) – pot fi cu funduri elipsoidale conformSTAS 7949 –
81, conform STAS 8811 – 84 sau capace plane
6.4. Flanşe folosite – vor fi confecţionate din platbandă de oţel conform STAS 2881 – 87, 2883/3 – 88,
8183 – 80, 8184 – 87, 9858 – 88, 791 – 88, 500/2 – 80, 880 – 88
6.5. Din punct de vedere dimensional şi constructiv îmbinările cu flanşe vor fi în conformitate cu STAS
1156 – 82 şi standardele dimensionale corespunzătoare presiunilor respective ( specifice )
6.6. Îmbinarea cu flanşe, în cadrul subansamblului se face prin intermediul a patru şuruburi mecanice
STAS 920 – 87, cu piuliţe, STAS 922 – 87 cu garnitura din plăci de azbest cu cauciuc STAS 3498 –
87 ( la baterii de încălzire )
6.7. Confecţionarea reducţiilor de diferite bdiametre se execută conform STAS 8810 – 84
6.8. La executarea sudurilor se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile tehnice ISCIR – C15 – 83 privind
materialele de adaos, tehnologia de execuţie, metodologia de verificare la presiune
6.9. Garniturile de etanşare în funcţie de parametrii agentului care circulă prin prefabricat ( confecţie ) vor
fi prevăzute prin proiect şi vor avea dimensiuni conform standardelor sau normelor interne
departamentale în vigoare
6.10. Şuruburile, prezoanele şi piuliţele folosite la îmbinările prin flanşe se vor executa din oţel conform
STAS 500/1 – 85 şi vor corespunde dimensional şi constructiv standardelor în vigoare
6.11. Armăturile din oţel şi fontă vor fi executate din oţel conform STAS 600 – 82 şi STAS 6855 – 86,
respectiv din fontă conform STAS 568 – 82, STAS 569 – 79, STAS 6071 – 82 şi STAS 6706 – 79

565 / 1400
1384
6.12. Distribuitoarele şi colectoarele se vor încerca la presiune la rece timp de 10 min. la următoarele
valori:
Pі = 1,25 Pc x fap/fa bar, în care:
Pc = presiunea de calcul ( bar )
fap = tensiunea admisibilă la temperatura de încercare ( daN/cm² )
fa = tensiunea admisibilă la temperatura de calcul ( daN/cm² )
Valoarea presiunii de încercare nu trebuie să depăşească valoarea presiunii de încercare hidraulică a
organele de închidere
6.13. Suporturile pentru distribuire – colectare, boilere, rezervoare, se execută din profile, din bandă de
oţel formate la rece, asamblate prin sudură cu grosimea d = 0,70 S ( în care „ S „ reprezintă grosimea
tablei celei mai subţiri )
6.14. Suporturile se execută din profile uşoare cu pereţi subţiri, benzi şi table de oţel a căror calitate este
prescrisă pe desenele de execuţie, asamblarea reperelor componente făcându-se prin sudura,
deasemeni conform indicaţiilor de pe desene
6.15. Pentru suduri, procedeele de sudare şi electrozii de sudură se stabilesc de executant funcţie de
calitatea materialelor ce se sudează şi posibilităţile tehnice de care dispune, astfel încât să se obţină
sudura de cea mai bună calitate
6.16. Sudurile se vor executa conform STAS 735/1,2 – 87 şi STAS 6662 – 87 cu grosimea cordonului de
sudură de 0,7 din grosimea piesei celei mai subţiri din îmbinare şi pe toată periferia de contact
6.17. După execuţia reperelor şi asamblarea suporţilor, muchiile ascuţite se vor teşi spre a evita rănile
din timpul manipulării, transportului şi exploatării
6.18. Suporturile şi celelalte confecţii, se vor proteja împotriva mediilor agresive prin grunduire şi vopsire.
După caz, grunduirea şi vopsirea se va executa cu substanţe anticorozive corespunzătoare mediilor
corozive din exploatare
6.19. Prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare gaz se execută ca prefabricat în conformitate cu
proiectele de execuţie şi a schemelor de principiu descrise în normativul de gaz I6 – 1998
6.20. Caracteristicile tehnice de definiţie ale regulatoarelor automate, cu o acţionareindirectă ( STAS
7134 ) din fabricaţia curentă sunt cele mai jos:
■ Presiuni nominale
6,10,16,25,40,64,100,160 bar
■ Diametre nominale
15,20,25,40,50,80,100,150,200,250,300,400,500 mm.
6.21. Reglarea presiunii se va face, după caz, fie cu regulatoare cu acţionare indirectă ( pilotate ), fie
cu regulatoare cu acţionare directă ( de debit mic ). După presiunea la ieşire din staţie, regulatoarele
care se utilizează sunt:
■ de presiune joasă – sub 0,05 bar
■ de presiune redusă – 0,05 – 2 bar
■ de presiune medie – 2 – 6 bar
Fiecare treaptă de reglare a staţiei va fi prevăzută cu un singur panou în cazul în care variaţia debitelor în
cursul anului ( maxim iarna şi minim vara ) se încadrează în plaja de reglare a regulatorului. Dacă
caracteristicile regulatoarelor disponibile nu permit această soluţionare, se vor prevedea câte 2 panouri de
reglare
6.22. Măsurarea debitelor în staţii se va face cu contoare diferenţiale, volumetrice, de viteză sau de
masă. Se recomandă montarea panourilor de măsurare în aer liber, ori de câte ori este posibil.
Xcontoarele se vor monta numai în clădirea sau cabina staţiei, respectiv postului de reglare –
măsurare. Diafragmele şi ajutajele contoarelor diferenţiale se vor confecţiona şi monta în
conformitate cu STAS 7347. Pentru panourile de măsurare se vor folosi numai ţevi din oţel tare.

566 / 1400
1384
6.23. În reţele şi instalaţii de gaze se vor folosi, după caz, robinete cu cap, cu sertar sau cu ventil,
standardizate sau omologate. Aceste robinete utilizate la prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare
gaz sunt în conformitate cu următoarele standarde:
■ STAS 1055 – 85
■ STAS 1180 – 80
■ STAS 1601 – 80
■ STAS 7076 – 82
■ STAS 9526 - 80

7. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Verificarea calităţii materialelor introduse în operă:


■ se verifică corelarea între calitatea materialelor prevăzute prin documentaţie, certificatul de calitate existent
şi materialul propriuzis
■ verificarea dimensională, a aspectului şi a presiunii nominale ( pentru armături şi flanşe )
- diametru
- grosimea peretelui
- ovalitatea
- lovituri
- striviri
- starea suprafeţelor de etanşare
- starea filetelor
■ verificarea protecţiei anticorozive se face conform procedurii specifice
■ diferitele confecţii de noduri, rezervoare, distribuitoare şi colectare, staţii de reglare – măsurare gaz metan,
etc., vor fi verificate la presiune, cu apă sau aer, la presiune de 1,5 ori presiunea de regim a confecţiei respective,
înscriindu-se aceasta în procesul verbal de recepţie tehnică ( proba de presiune ) care va fi semnat şi de proiectant

8. ÎNREGISTRĂRI ALE CALITĂŢII

Rapoarte de neconformitate R.N.C.,


Raport de acţiuni corective şi preventive,
Registru de evidenţă a acţiunilor corective şi preventive,
Proces verbal de recepţie tehnică ( probă presiune )
Lista cu sudorii care au executat operaţiile de sudare

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

567 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 15

PREPARAREA BETONULUI LA FATA LOCULUI IN BETONIERE


MOBILE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

568 / 1400
1384
1. SCOP
1.1. Prezenta procedura cod PTE-16, stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
preparare a betonului pe santiere, la fata locului, in betoniere mobile, astfel incat acesta sa indeplineasca criteriile
de performanta.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplica la prepararea betonului in betoniere mobile, in cadrul santierelor Organizatiei.
, acolo unde se impune acest lucru.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calitatii.
Principii fundamentale si vocabular.
3.2. LEGEA 10/1995 -Legea calitatii in constructii
3.3. PG-01 -Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SMC
SR EN ISO 9001:2008.
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie
4.1.1. Ciment – liant hidraulic, sub forma de material anorganic, fin macinat si care in amestec cu apa formeaza o
pasta care face priza si se intareste in urma reactiilor si proceselor de hidratare, dupa intarire mentinandu-si
rezistenta si stabilitatea chiar si sub apa.
4.1.2. Agregate – materiale granulare naturale (de balastiera sau concasate) sau artificiale cu forma si marimea
granulelor adecvate realizarii betonului. Ele nu participa la reactiile care au loc intre ciment si apa, fiind materiale
inerte.
4.1.3. Aditiv – produs chimic care se adauga in beton, in cantitati mici fata de masa cimentului, inainte sau in timpul
amestecarii betonului in scopul modificarii dupa necesitati a propietatilor in stare oproaspata si/sau intarita a
betonului.
4.1.4. Adaos – material anorganic fin ce se adauga in beton pentru a imbunatati anumite propietati sau pentru a
obtine propietati speciale.
4.1.5. Beton – material compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment, agregate si apa, format prin
intarirea pastei de ciment, in compozitia acestuia putand intra si adausuri si/sau aditivi.
4.1.6. Pasta de ciment – amestec de ciment si apa, care la inceput se gaseste in stare proaspata iar dupa intarirea
cimentului obtinandu-se piatra de ciment.
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS - Sef santier ;
4.2.2. SL - Sef laborator ;
4.2.3. SPL - Sef punct lucru ;
4.1.4. SF - Sef formatie muncitori ;
4.1.5. DS - Diriginte de santier ;
4.1.6. DT - Director Tehnic
4.1.7. RB - Reteta de beton
4.1.8. FB - Fisa de betonare
5. MASURI PREALABILE

569 / 1400
1384
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Nu este cazul.
6. REGULI DE PROCEDURA SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces – DT, SS, SL, SPL, DS ;
6.2. Resurse:
• reteta de beton ;
• personal instruit corespunzator ;
• alocarea materialelor necesare procesului de productie ;
• alocarea utilajului necesar pentru fabricarea betonului, respectiv a betonierei ;
• alocarea timpului necesar.
6.3. Obiective si indicatori de performanta:
Obiectiv Indicator Masurare
Nr. Descriere Nr. Descriere Documente
1. Atingerea clasei (marcii) betonului 1.1 Numar de neconformitati Rapoarte de
preparat la fata locului, astfel incat identificate/faze de incercari neconformitate
acesta sa indeplineasca criteriile de ale probelor de beton/lucrare
performanta impuse prin caietul de luata in ansamblul ei.
sarcini a lucrarii.
6.4. Prepararea betoanelor la fata locului in betoniere mobile, se aplica pe santiere, la lucrari de betoane,
prezentand avantaje atat tehnice cat si economice fata de prepararea manuala a acestuia, modul de preparare a
betonului desfasurandu-se conform logigramei anexate prezentei proceduri.
Metoda se foloseste la :
➢ fabricarea betoanelor de clasa C12/15 maxim ;
➢ lucrari de importanta redusa, dar numai cu acceptul scris al investitorului ;
➢ in locuri izolate si greu accesibile ;
In vederea realizarii betoanelor la fata locului in betoniere mobile se parcurg urmatoarele etape :
6.5. Lansarea lucrarii de constructie in executie
Se realizeaza conform procedurii cod PS-09 ;
6.6. Obtinerea tuturor avizelor necesare in vederea prepararii betonului la fata locului
In cazul in care prin proiectul de executie nu este stipulata prepararea betonului la fata locului in betoniere mobile,
iar conditiile din teren impun acest lucru, este necesara obtinerea aprobarii in vederea aplicarii prezentei tehnologii,
aprobare care va fi data de catre proiectantul lucrarii si reprezentantul clientului, ocazie cu care se va intocmi
Dispozitia de santier.
6.7. Instruirea personalului
Se realizeaza conform procedurii cod PS-06 ;
6.8. Organizarea santierului (punctului de lucru)
Se realizeaza conform procedurii cod PTE-02 ;

570 / 1400
1384
Pentru a se putea prepara betonul pe santier la fata locului, se impune luarea unor masuri de organizare a punctului
de lucru in asa fel incat procesul sa se desfasoare in bune conditiuni.
Cimentul va fi aprovizionat in saci si pastrat intr-o magazie langa betoniera. Se vor lua masuri ca acesta sa nu intre
in contact cu umezeala, in acest scop sacii depozitati in stive vor fi acoperiti cu folie PVC, stivuirea facandu-se in
asa fel incat sa se evite contactul direct cu pamantul. Cimentul va fi transportat cu autocamioane acoperite.
Apa folosita la prepararea betoanelor se va lua din reteaua de alimentare a localitatii acolo unde este cazul,
putandu-se folosi si alte surse cum ar fi apa din rauri, dar numai dupa efectuarea unor analize chimice care sa
dovedeasca indeplinirea conditiilor prescrise.
Agregatele se dispun pe sorturi in depozite, la o distanta de cel mult 10m de betoniera. Pentru ca acestea sa nu se
murdareasca sau sa se amestece cu pamant, depozitarea lor se va face pe platforme din beton sau dulapi,
despartite cu pereti de 1,2…1,5m inaltime. Transportul lor la cupa betonierei se va face cu roaba in cazul santierelor
mici si cu tomberoane, vagonete si lopeti mecanice in cazul santierelor mari.
Este indicat ca betoniera si spatiul pana la depozitul de ciment sa fie acoperite.
Se vor lua masuri pentru a se asigura dozarea corecta a componentilor betonului, astfel :
➢ pentru dozarea apei de amestec si a aditivilor se vor folosi cilindri gradati ;
➢ dozarea cimentului si a agregatelor se va face folosind metoda gravimetrica ( prin cantarire ), luindu-se masuri
pentru aprovizionarea cu toate cele necesare pentru a se realiza cantarirea lor.
SS prezinta un plan de organizare a santierului catre DT, care il va analiza, dupa care va fi transmis pentru ducerea
la indeplinire SPL.
6.9. Lansarea Notei de Comanda Beton
SS studiaza proiectul tehnic de executie si caietul de sarcini aferent lucrarii, din care scoate caracteristicile
principale ale materialelor folosite la prepararea betoanelor, astfel :
➢ pentru cimenturi tipul indicat pentru utilizare, precum si cel utilizabil in locul celui indicat, si transmite biroului
Comercial necesarul pentru aprovizionare semnat de catre DT ;
➢ pentru betoane clasa betonului folosit, lucrabilitatea (T) si rezistentele minime ce trebuiesc asigurate pentru
beton, precum si limitele optime ale granulozitatii agregatelor, toate aceste informatii fiind transmise apoi SL, in
vederea obtinerii Retetei pentru beton.
Dupa transmiterea acestor date in cadrul laboratorului se va trece la elaborarea Retetei de beton, ce va fi inaintata
SS, care o va inmana SPL, in vederea folosirii pe teren la prepararea betonului.
6.10. Organizarea si asigurarea resurselor necesare
SS, pe baza documentatiei tehnice de executie, va analiza necesarul de forta de munca, de utilaje, intocmind
Referat de necesitate cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de echipamente cod PS-09-F2 si Necesar de forta de
munca cod PS-09-F1, pe care le inainteaza DT, in vederea aprobarii.
6.11. Prepararea betonului la fata locului
SPL, dupa luarea la cunostinta a celor inscrise in RB, va instrui SF in vederea folosirii corecte a acesteia, luand
toate masurile ca toate operatiunile care au drept scop prepararea betonului sa fie executate corect, inscriindu-se in
tolerantele admisibile la compozitia betoanelor, care sunt urmatoarele :
➢ pentru ansamblul de agregate + 2 % ;
➢ pentru ciment +2%;
➢ pentru apa totala +5%;

571 / 1400
1384
SPL va instrui atat SF cat si muncitorii care participa la operatiunea de preparare a betonului, pentru cunoasterea
de catre acestia a factorilor in legatura cu malaxarea care influenteaza calitatea betonului. Acesti factori sunt
specifici celor 3 faze principale ale malaxarii si anume :
➢ alimentarea tobei betonierei – calitatea betonului este influentata de ordinea de introducere a componentilor
si de durata acestei operatii, in principiu fiind bine ca in cazul in care componentii sunt incarcati pe rand, acestia
sa se introduca in urmatoarea ordine : intai apa, apoi cimentul, nisipul si pietrisul.
➢ malaxarea amestecului – durata de amestecare va respecta prevederile tehnice ale instalatiei dar va fi de
minim 45 sec. de la introducerea ultimului component.
➢ descarcarea tobei betonierei – descarcarea betonului din toba betonierei trebuie facuta rapid pentru a se
evita inceputuri de segregare ale acestuia.
In ceea ce priveste alimentarea tobei betonierei, prescriptiile noastre prevad urmatoarele :
- in toba se introduce la inceput circa 15 % din cantitatea de apa necesara pentru intreg amestecul ;
- dupa introducerea cantitatii de apa mai sus mentionate, se va introduce simultan agregatele si cimentul, dupa
care se va debita apa pana la cantitatea totala necesara amestecului ;
Referitor la malaxarea (amestecarea) componentilor betonului, prescriptiile noastre recomanda ca acestea sa fie :
- la betoniere cu cadere libera minim 120 sec. pentru betoane cu tasarea conului pana la 2 cm si minimum 90
sec. la cele cu tasarea mai mare de 2 cm. ;
- la betoniere cu amestecare fortata minim 50 sec. pentru betoane cu tasarea conului pana la 2 cm. si
minimum 40 sec. pentru cele cu tasarea conului mai mare de 2 cm. ;
Duratele minime ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de ture de malaxare :
➢ malaxor cu axa verticala 10 ture ;
➢ malaxor cu axa orizontala 20 ture ;
➢ betoniera cu axa orizontala 20 ture ;
➢ betoniera cu axa inclinata 30 ture ;
Duratele maximale ale malaxarii nu trebuie sa depaseasca mai mult de 3 ori duratele minime.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru :
➢ perioada de timp friguros ;
➢ utilizarea de agregate cu granula mai mare de 31 mm. ;
Toate cele prezentate mai sus vor fi corelate cu incercari facute in cadrul laboratorului, atunci cand se lucreaza la
reteta betonului, unde se vor prevala probe, care ulterior vor fi supuse la incercarile prevazute in caietul de sarcini,
pentru a se verifica atingerea clasei prevazute prin proiectul tehnic al lucrarii.
6.12. Punerea in opera a betonului
SPL va intocmi FB a elementului ce urmeaza a fi betonat, va obtine toate semnaturile si acordurile necesare in
vederea inceperii betonarii, dupa care va trece efectiv la betonarea elementului.
Pe distante mici transportul betonului se va face cu roaba, luandu-se toate masurile ca in timpul transportului sa nu
se piarda laptele de ciment, iar betonul sa nu segrege.
6.13. Controale, verificari si inspectii
Se realizeaza conform procedurilor cod PTE-18 si PTE-xy aplicabile.
Nu se va trece la punerea in opera a betonului pana cand probele de laborator vor corespunde cerintelor
mentionate in caietul de sarcini.
6.14. Responsabilitati
6.14.1. DG
− aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului

572 / 1400
1384
6.14.2. DT
− verifica si aproba planul de organizare a punctului de lucru in vederea asigurarii tuturor conditiilor, pentru ca
procesul tehnologic sa se desfasoare in bune contitii ;
− verifica si aproba necesarele de materiale intocmite in acest sens ;
− verifica respectarea intocmai a celor inscrise in prezenta procedura ;
6.14.3. SS
− prezinta planul de organizare a punctului de lucru, pentru asigurarea tuturor conditiilor necesare prepararii
betonului la fata locului in betoniere mobile ;
− dupa obtinerea acordului instruieste SPL cu privire la masurile ce trebuiesc luate pentru a organizarea punctului
de lucru ;
− intocmeste necesarul de materiale, iar dupa obtinerea aprobarilor, il inainteaza compartimentului Comert, in
vederea aprovizionarii acestora ;
− ia legatura cu laboratorul unitatii transmitand toate datele necesare in vederea elaborarii retetei de beton ;
− ia masuri de aprovizionare cu toate cele necesare la punctul de lucru, cum ar fi : agregate, ciment, betoniera
necesara, aditivi si adaosuri daca este cazul, echipamente de masurat componentele betonului, etc. ;
− transmite reteta de beton elaborata de catre laborator SPL ;
− verifica daca cele inscrisa in RB sunt aduse la cunostinta SF si muncitorilor care participa efectiv la prepararea
betonului ;
6.14.4. SL
− primeste NC in vederea stabilirii RB ;
− ia toate masurile pentru ca toate cele inscrise in RB sa conduca la realizarea clasei impusa betonului prin
proiectul tehnic de executie ;
− transmite SS reteta de beton ;
− urmareste luarea si trimiterea probelor de beton prelevate la punctul de lucru, conform caietului de sarcini, catre
laborator ;
− verifica pe santier respecterea intocmai a celor mentionate in RB ;
6.14.5. SPL

Datele de intrare ale procesului


DG  Lansarea lucrarii de Decizie (h)
constructie si verificarea proiectului Conform procedurii cod PS-09

DT  Predarea-primirea PV de predare-primire
Proiectant  amplasamentului amplasament (h)
Beneficiar  lucrarii Conf. procedurii cod PTE-01

Sef Santier  Instruirea Conf. procedurii cod PS-06


personalului

Sef Santier  Organizarea Conf. procedurii cod PTE-02


DT  santierului
DS 

Muncitori  Trasarea lucrarii Conf. procedurii cod PTE-04


Sef Santier  de constructie Plan de trasare (h)

573 / 1400
1384
DT 
RCC 
DS 
Referat de necesitate
cod PS-12-F6(h)
Adjunct SS  Organizarea si Necesar de forta de munca
Sef Santier  Asigurarea cod PS-09-F1 (h)
DT  resurselor necesare Necesar de echipamente
cod PS-09-F2 (h)
Grafic de lucru (h)
Conf. procedurii cod PTE-03

Muncitori  Executia lucrarii Conf.procedurilor cod.PSP-01 


Sef Santier de constructie si receptia cod PSP-04, cod PTE-xy si
DT calitativa pe faze determinante Cod ITE-xy aplicabile

Comisie de receptie  Receptia PV de receptie la terminarea


la terminarea lucrarilor (h)
lucrarii de constructie

Comisie de receptie Receptia PV de receptie finala a


Finala  finala a lucrarilor (h)
lucrarii de constructie
Datele de iesire ale procesului
Legenda:  - executie;  - verificare; · - avizare;  - aprobare.

− ia masurile la punctul de lucru, in vederea organizarii acestuia, asigurand toate conditiile pentru buna
desfasurare a procesului ;
− primeste RB ;
− transmite RB catre SF si muncitorii care vor lucra efectiv la prepararea betonului ;
− verifica in permanenta respectarea dozarii componentilor betonului, conform RB ;
− ia masuri pentru prelevarea de probe de beton si trimiterea lor catre laboratorul unitatii ;
− anunta SS de toate problemele aparute in zona punctului de lucru, care ar putea influenta calitatea prepararii
betonului ;
− intocmeste FB a elementului care urmeaza a fi betonat ;
7. INREGISTRARI
7.1. Formulare utilizate
7.1.1. Nota comanda beton -
7.1.2. Reteta de beton. -
7.1.3. Fisa de betonare -
7.1.4. Dispozitie de santier -
7.2. Dosare utilizate
7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrare -
8. ANEXE

574 / 1400
1384
8.1. Nu este cazul.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 16

575 / 1400
1384
EXECUTIA ZIDARIILOR DIN ELEMENTE ARTIFICIALE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1. Prezentul capitol stabileste prevederile generale de asigurare a calitatii constructiilor alcatuite din
zidarie portanta precum si a zidariilor neportante din caramizi pline, caramizi si blocuri ceramice cu
goluri.

2. DOMENIU

2.1 Prevederile se aplica si la zidariile din blocuri mici din beton cu


agregate usoare si la cele din blocuri mici si placi din beton celular
autoclavizat, inlocuitoare a zidariilor din materiale ceramice.
2.2. Prevederile se refera in principal la constructiile de locuinte si social - culturale, precum si la
constructiile industriale si agro-zootehnice cu alcatuire asemanatoare.
2.3 Prevederile nu se refera la constructiile tehnologice din zidarie cum
sunt: cosurile de fum independente, cuptoarele industriale, canalele
de fum precum si zidariile cu camasuieli armate a caror executie se
realizeaza in conditii speciale de lucru.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1 Zidaria din piatra artificiala de orice forma sau provenienta asezata

576 / 1400
1384
dupa anumite reguli legata cu mortar, se simbolizeaza cu:
“ZC” - zidarie din corpuri artificiale
3.1 Prescurtare: CQ-ZC, controlul calitatii pentru zidarie din corpuri
artificiale.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1 Proiect de executie alcatuit din piese scrise si desenate.


4.2 Caietul de sarcini al proiectantului.
4.3. Normative si instructiuni
“Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala “ indicativ
C17-82
”Normativ pentru folosirea blocurilor mici de beton cu agregate usoare la lucrari de zidarie “ indicativ
C14-82
”Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din
BCA” indicativ P 104-83
Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie” indicativ P2-85

5. PROCEDURA

CONDITII PREALABILE
➢ Asigurarea pe santier a documentatiei prevazuta la paragraful precedent precum si a prezentelor
prevederi.
➢ Organizarea formatiilor de lucru pe specific de lucrari, alcatuite din muncitori calificati conform
normelor de munca in vigoare, pentru realizarea in bune conditiuni a graficului de executie.
➢ Instruirea formatiilor la obiect din punct de vedere tehnic si de protectie a muncii si verificarea
insusirii de catre personal a informatiilor primite.
➢ Asigurarea locurilor de munca cu dotarile necesare; schele, instalatii de ridicat, mijloace de transport
manual, apa, energie electrica, instrumente de masura si trasaj, scule si echipament de protectie.
➢ Depozitarea cit mai aproape de locul punerii in opera a corpurilor de zidarie care vor corespunde din
punct de vedere calitativ cu cele indicate de proiectant.
➢ Asigurarea ritmicitatii alimentarii cu mortar conform marcii prevazuta, pe toata durata timpului de
lucru.
➢ Trasarea si materializarea reperelor pe teren conform desenelor de executie.

MASURI PREVENTIVE
➢ Instruirea periodica si la inceputul fiecarui schimb a personalului din punct de vedere a protectiei
muncii.
➢ Verificarea schelelor, scarilor de acces si a parapetilor.
➢ Verificarea starii de sanatate a muncitorilor si a utilizarii echipamentului de protectie.

ACTIUNI IMPLICATE
➢ Aprovizionarea cu materiale
➢ Asigurarea dotarilor
➢ Trasarea
➢ Executarea zidariei
➢ Verificarea tehnica si calitativa
➢ Evacuarea materialelor neutilizate si pregatirea altor faze de lucrari; cofrare, armare, betonare, etc.

577 / 1400
1384
PROCEDURA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR ARTIFICIALE

Zidarii din: caramida, caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale, fisii ceramice cu goluri
orizontale

➢ Materiale
Piesele scrise si desenate ale proiectului de executie trebuie sa cuprinda caracteristicele materialelor
prevazute pentru executarea zidariei:
• tipul, calitatea si marca caramizilor sau blocurilor
• tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza
• tipul si marca betoanelor folosite pentru turnarea elementelor din beton executate
concomitent cu zidaria.
Caramizile si blocurile ceramice care se utilizeaza la zidarii sunt prevazute in tabelul 1 si trebuie sa
indeplineasca conditii prevazute in standardele respective, domeniul de utilizare fiind obligatoriu
pentru fiecare tip.

Tabel 1
Nr. Material Format Domeniul de utilizare
Crt. STAS Grad Inalt. Observatii
seismic cladire
m
1. Caramizi pline 240x115x63 - se utilizeaza pentru ziduri anti-foc
STAS 457-80 si anti-explozive, cosuri de fum,
camine de vizitare, protectia
hidroizolatiilor verticale
2. Caramizi si 290x140x88 Fara restrictii - se utilizeaza la pereti portanti
blocuri 290x240x138
ceramice cu 365x180x138
goluri verticale 240x115x88 6,7  15 - nu se admit la executarea
STAS 5185/2 – 290x240x188 9  6 peretilor rezistenti la explozie, la
80 8  9 executarea fundatiilor si zidariei
soclului sub nivelul hidroizolatiei,
6 12 precum si la executarea
240x115x138 7  9 caminelor de vizitare
8  6
3. Caramizi si 290x240x138 - se utilizeaza la pereti neportanti
blocuri ceramice 290x290x138 - nu se utilizeaza la aceleasi
cu goluri orizont. tipuri de pereti ca la nr.crt.2
STAS 8560-80
4. Fisii ceramice 300x75x300 - se utilizeaza numai pentru
cu goluri pereti despartitori
orizontale NTR
9059 – 80

➢ Nu vor fi utilizate caramizile, blocurile si fisiile ceramice care prezinta crapaturi sau stirbituri ale
muchiilor mai mari de 3 mm pentru cele din clasa A si 5 mm pentru celelalte calitati.

578 / 1400
1384
➢ Mortarele folosite la executarea zidariei trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
1030-85 “ Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice” si “ Instructiunile
tehnice C17-82”
➢ Dozajul mortarelor pentru zidarie preparate pe santier in functie de marca prevazuta in proiect este
cel mentionat in tabelul 2

Tabel 2
Marca Felul Dozaj in parti de volum
Mortarului Ciment marca 300 Var gras pasta Nisip
Greutatea specifica in 1,2 1,3 1,3
gramada t/m3
M 4 –z Var - 1 3...4
M10-z Var-ciment 1 1 10
M25-z Ciment-var 1 0,7 7
M50-z Ciment-var 1 0,4 5
M100-z Ciment 1 - 4

➢ Mortarul gata preparat in instalatii centralizate sau pe santier trebuie sa fie omogen, lucrabil
si sa nu se segrege in timpul transportului sau punerii in opera.
➢ Apa pentru preparare sau adaos la mortare va fi potabila
➢ Perioada de punere in lucrare a mortarelor este de:
pina la 12 ore pentru mortarele de var
pina la 1 ora pentru mortarele, de ciment si ciment-var
➢ Nu este permisa folosirea mortarelor vechi care au inceput sa se intareasca si nu se admite
amestecarea lor cu mortare proaspat preparate.
➢ Domeniul de utilizare al mortarelor de zidarie dupa felul constructiei este prevazut in tabelul
3
Tabel 3
Felul Felul constructiei Categoria Marca minima a
Lucrarii mortarelor mortarelor
A. De caramida din argila arsa plina
cu grosimea de 24...36,5 cm si cu
mai putin de 2 etaje pline var 4
var-ciment 10
ciment-var 50; 25
cu grosimea de 24...36,5 cm si cu var-ciment 10
mai mult de 2 etaje ciment-var 50; 25
cu grosimea mai mare ca 36,5 cm var 4
var-ciment 10
ciment-var 50; 25
B. Din blocuri de beton greu sau var 4
piatra var-ciment 10
ciment-var 50; 25
C. Din blocuri de beton usor var 4
var-ciment 10
ciment-var 25

579 / 1400
1384
D. Zidarie cu goluri, armata var-ciment 10
complexa ciment-var 50; 25
ciment 100
E. Buiandrugi din zidarie de ciment-var 50; 25
caramida ciment 100
F. Stilpi, bolti in locuinta ciment-var 25
G. Bolti sub plansee carosabile la ciment - var 50
subsoluri, cladiri industriale
H. Zidarie la subsoluri, socluri si
fundatii
in pamint uscat var-ciment 25; 10
in pamint umed ciment-var 50; 25
in pamint saturat cu apa ciment-var 50
ciment 100
I. De caramida din argila arsa cu ciment-var 25
grosimea sub 24 mm
J. Ziduri de umplutura din caramizi var 4
pline si caramizi gaurite sau var-ciment 10
celulare ciment-var 25
K. Ziduri de umplutura din elemente var 4
prefabricate pe baza de ipsos - ipsos-var 10
umiditate sub 60 % ipsos (cu 25; 10
intirzietor)
L. Cosuri deasupra planseelor - pod ciment - var 50
ciment 100
M. Cornise, frontoane, solbancuri, ciment-var 50
briie ciment 100

➢ Marcile minime de caramida sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structurile de


zidarie portanta pentru diferitele grade de protectie antiseismica in functie de inaltimea
cladirilor sunt date in tabelul 4.

Tabel 4
Nr. Marci minime de caramizi si mortar in functie de gradul de
Nr. Inaltmea max. protectie antiseismica a constr.
Crt. cladirii de 6 7 8 9
m niveluri Marca Marca Marca Marca
Cara- mortar cara- mortar cara- mortar cara- mortar
mida mida mida mida
1. Sub 4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
2. 4…9 3 75 25 75 25 75 50 100 50
3. 9…12 4 75 25 100 25 100 50 - -
4. 12…15 5 100 25 100 50 - - - -

580 / 1400
1384
➢ Tabelele 1;3 si 4 servesc pentru alegerea si locul utilizarii corpurilor de zidarie si a mortarelor
in scop orientativ. In toate cazurile, chiar si pentru constructii cu caracter provizoriu
caracteristicile tehnice ale materialelor se vor stabili prin proiecte.

Pregatirea lucrarii
➢ Indeplinirea tuturor conditiilor prealabile
➢ Curatirea suprafetelor peste care urmeaza sa se aseze primele rinduri de caramida.
➢ Trasarea axelor constructiei pentru nivelul respectiv conform desenelor de executie.
➢ Trasarea laturilor zidului fata de axele constructiei.
➢ Verificarea lucrarilor de trasaj si fixarea reperelor pe elementele existente ale constructiei;
plansee; stilpi, cadre,etc.

Tehnologia de executie
➢ Inainte de punerea in lucrare, caramizile se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea
trebuie sa fie mai abundenta.
Deasemeni se vor uda si suprafetele peste care urmeaza sa se aseze primele rinduri de
caramida.
➢ Zidaria se alcatuieste din caramizi si blocuri ceramice asezate pe lot, in rinduri orizontale.
La capete, intersectii, colturi si margini de goluri se prevad fractiuni de caramizi sau
blocuri de dimensiuni mai mici decit cele curente, pentru realizarea teserii si fetelor
verticale frontale.
La peretii despartitori corpurile de zidarie se pot aseza si pe cant.
➢ La zidaria de caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm
iar a celor verticale de 10 mm, iar la zidaria din blocuri mici si placi din beton celular
autoclavizat, rosturile orizontale si verticale au grosimea de 10 mm.
Abaterea limita pentru grosimile ambelor rosturi este de + 5 mm la - 3 mm. La stilpii
portanti abaterea limita se reduce cu 50 %.
➢ Rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin
10…15 mm la fiecare fata a zidului, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii, in afara
de cazul cind se prescrie altfel prin proiect.
La caramizile si blocurile ceramice cu goluri orizontale mortarul din rosturile verticale
transversale se va aplica numai pe portiunile marginale cu goluri inguste, iar portiunea
centrala cu goluri mari va ramine cu rosturile verticale neumplute cu mortar
➢ Zidaria aparenta se executa cu caramida sortata de calitatea A, avind culoare uniforma,
format regulat si muchii drepte nestirbite.
Se va acorda o atentie deosebita in ceea ce priveste liniaritatea, paralelismul si grosimea
lor.
Rosturile ramin neumplute la zidarie pe circa 20 mm la fata aparenta si se trateaza apoi
prin fuguire cu mortar de ciment M100-T rezultind in final o adincime de rost de circa 10
mm.
➢ Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de lemn sau metal
gradate la intervale egale cu inaltimea rindurilor de zidarie (grosimea caramizii + inaltimea
rostului).
Riglele se fixeaza la colturile zidariei perpendicular,
verificarea orizontalitatii facindu-se cu o sfoara de trasat bine
intinsa intre acestea.
In locul sforilor nu se vor utiliza sirme.

581 / 1400
1384
➢ Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu strepi.
➢ Zidaria se tese astfel ca rosturile orizontale (transversale si longitudinale) sa fie decalate de
la un rind la celalalt, rosturile unui rind situindu-se deasupra plinurilor din rindul inferior.
Decalarea va fi de minimum:
1/ 4 din lungime la caramizi
1/ 2 din lungime sau 10 cm la blocuri
➢ Legaturile intre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ functie de tipul de
caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continu la unul
din ziduri si se intrerupe la cel de al doilea in dreptul intersectiei, urmind ca la rindul urmator
sa se procedeze invers, aceasta in cazul utilizarii elementelor de aceeasi inaltime care
permit legare prin tesere.
In cazul peretilor portanti interiori si exteriori din caramizi sau blocuri cu inaltimi de
dimensiuni diferite legarea peretilor se asigura prin intercalarea unor stilpi de beton armat
si prin prevederea de armaturi de legatura intre acestia si zidurile adiacente, la intervale
de maximum 3 rinduri de caramida. Stilpisorii se plaseaza in capatul zidurilor transversale
la interior tangent la zidurile exterioare si interioare longitudinale.
➢ Taierea caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la
colturi, intersectii si ramificatii se va face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta
electrica cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, se folosesc jumatati de
blocuri care se livreaza cu cele intregi sau caramizi cu goluri verticale de aceiasi inaltime. Se
interzice taierea blocurilor cu ciocanul.
➢ Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se aseze elemente prefabricate, se va executa
cu caramizi asezate in lung.
➢ Zidaria de umplutura la cladirile cu structura din beton armat va fi bine impanata la partea
superioara si ancorata de elementele portante ale constructiei (stilpi, diafragme) dupa cum
urmeaza:
a) Zidaria plina ( fara goluri de usi sau ferestre) se va ancora la cladiri cu gradul de protectie
antiseismica peste 7 de o parte si de alta a stilpului sau diafragmei la circa 60…80 cm
distanta pe verticala, prin mustati din otel beton  6 mm avind lungimea de 50 cm.
In cazul stilpilor mustatile se monteaza odata cu armatura. In cazul elementelor din beton
armat turnate in cofraje metalice, ancorarea zidariei se face cu bare fixate de stilpi sau
diafragme cu ajutorul bolturilor impuscate C 10 x 50 x 16 E precum si cu saibe si piulite.
b) Portiunile de zidarie situate de o parte sau alta a golului de usi sau ferestre avind
lungimea de peste 1 m se vor ancora ca la punctul “a” de mai sus numai pentru gradul de
protectie antiseismica peste 7.
Portiunile de zidarie avind lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora pentru
toate gradele de seismicitate.
c) In traveiele alcatuite din parapet si gol de fereastra neincadrat in zidarie, ancorarea
zidariei se va face de o parte si alta a stilpilor sau diafragmelor cu cite doua bare la
distanta de cite 20 cm pe verticala, de la partea inferioara a golului ferestrei si de planseu
in cazul asizelor de 10 sau 20 cm. In cazul asizelor de 7,5 si 15 cm distanta este de 30
cm.
➢ Peretii despartitori executati din zidarie se vor fixa la partea inferioara in pardoseala, prin
executarea pardoselilor dupa executia peretilor si la cea superioara prin impanarea cu mortar
de ciment.
➢ Peretii despartitori se vor rigidiza prin:

582 / 1400
1384
-solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere sau ancorare cu bare de otel beton  6 x
60 cm pe inaltime in toate rosturile orizontale.
-prevederea de elemente de beton armat, stilpisori legati de zidurile respective cu bare
din otel beton  6 x 60 cm plasate in rosturi.
-solidarizarea prin tesere cu peretii despartitori perpendiculari ce vor avea lungimea pina
la primul gol minimum 1/5 din inaltimea peretelui respectiv.
-Sporirea rigidizarii peretilor despartitori se poate obtine prin armarea lor cu bare de otel
beton  6 mm, sau sirma  4-5 mm plasate in rosturile orizontale la distante de 4.
➢ Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50
➢ La zidaria armata caramida si mortarul folosite vor fi cel putin de marca 50 pentru constructii
cu umiditate relativa interioara 60% si cel putin de marca 100 in cele cu umiditate relativa
permanenta.
➢ Armaturile la zidaria armata se dispun la maximum 5 rinduri de caramida, respectiv 40 cm.
Distantele intre armaturi si marginea zidariei vor fi de
minimum 2 cm.
➢ Rosturile in care se prevad armaturi in forma de gratar vor avea grosimea egala cu
diametrele barelor care se incruciseaza plus 4 mm.
➢ In cazul zidariilor complexe alcatuite din zidarie de caramida intarita cu elemente de beton
armat monolit (stilpisori si centuri) executate concomitent, conlucrarea dintre acestea este
asigurata prin aplicarea masurilor indicate mai sus privind montarea corecta a armaturilor si
respectarea marcilor de beton, mortar si caramida.
Stilpisorii se toarna avind cofraj de zidarie pe laturile care vin in contact cu acestea.
Dimensiunea minima a stilpisorilor trebuie sa fie de 25 cm, iar armarea minima 4  12
pentru OB37 si 4  10 pentru PC 52 cu la 20 cm.
➢ Cosurile de fum se vor executa din caramizi pline presate pe cale umeda sau caramizi cu
goluri verticale. In cazul utilizarii caramizilor cu goluri verticale, canalele de fum se vor
captusi cu olane sau tuburi prefabricate din beton.
Zidaria cosurilor de fum se va alcatui numai din caramizi intregi legate cu mortar marca
50 in interiorul podurilor si mortar marca 100 peste invelitoare. Grosimea minima a
peretilor la interior va fi de 1/2 caramida.
Nu se admite inglobarea canalelor de fum in grosimea peretilor portanti.
➢ Zidariile pentru placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice sau
BCA se executa intre centurile din beton armat scoase in consola in dreptul planseelor.
Zidaria se va impana ca la zidaria de umplutura. Spatiul dintre zidarie si diafragma va fi de
1…2 cm si se va umple bine cu mortar odata cu executarea zidariei.
In zonele seismice de grad 7, 8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare din otel
beton inglobate in rosturile orizontale.
Ancorarea se face cu mustati  6 mm avind lungimea 30 cm, scoase din diafragme sau
fixate cu ajutorul bolturilor impuscate (vezi punctul “a” de la paragraful 8.1.3.12.)
Mustatile se vor monta la intervale de cite 90 cm pe orizontala si 60 cm pe verticala.
Armarea rosturilor orizontale ale zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de otel
beton  6 ... 8 mm , la intervale de cite 60 cm pe inaltime ancorate de mustatile scoase
din diafragme sau stilpi.
➢ In vederea montarii timplariei, in zidarie se vor monta la fiecare gol de usa cite 3 ghermele de
o parte si alta a golului, iar la fiecare gol de fereastra cel putin cite doua. Ghermelele vor fi
confectionate din lemn si impregnate sau cufundate intr-o baie de bitum.

583 / 1400
1384
Zidarie din blocuri de beton cu agregate usoare

Domeniul de folosire
➢ Blocurile mici din beton cu agregate usoare se pot folosi la executarea peretilor exteriori si
interiori portanti si neportanti.
➢ Nu se admite folosirea lor in urmatoarele conditii:
- la executarea zidurilor subterane, fundatiilor, soclurilor, sub nivelul stratului
hidroizolant precum si canalelor de fum si cosurilor la executarea zidariilor in medii
care contin agenti chimici

Materiale
➢ Blocurile mici din beton cu agregate usoare au dimensiunile si greutatile aratate in tabelul 5

Tabel 5
Nr. Dimensiuni Clasa Masa maxima a blocului, in Kg la densitatea aparenta a
crt. mm bet. cuprinsa:
1350-1500 1500-1650 1650-1700 1750-1800
1. 290x240x138 C1 9,9-11.0 11.0-11.7 11.7-12,5 12,5-13.2
2. 290x240x213 C1 13,5-15.0 15.0-16,5 16.5-17,5 17,5-18.0
3. 365x240x138 C2 12,5-13.5 13.5-15.0 15.0-16.0 16.0-16.5

➢ Dupa rezistenta medie la compresiune sunt de 4 marci: M35,M50,M75 si M100.


➢ Mortarele folosite pentru aceste zidarii sunt cele prevazute in tabelul 2, domeniul de utilizare
dupa felul constructiei din tabelul 3.
PREGATIREA LUCRARII
Se face la fel ca pentru zidariile de caramida

Tehnologia de executie
➢ Tehnologia de executie este identica cu cea practicata pentru zidariile de caramida cu
precizarile care urmeaza:
➢ Zidaria se executa din blocuri intregi si fractiuni de blocuri, care se obtin prin taierea celor
intregi cu ciocanul de zidar bine ascutit.
➢ Teserea zidariei se face la fiecare rind, rosturile verticale ale unui rind vor fi decalate cu 1 / 3
pina la 1 / 2 bloc, dar cel putin 10 cm, fata de rosturile rindului anterior.
➢ Inaltimea zidului trebuie sa fie un multiplu a inaltimii rindului de blocuri. In cazul cind acest
lucru nu este posibil se executa completari din zidarie de caramida

Zidarie din blocuri si placi din beton celular autoclavizat + Gaz beton

Domeniul de folosire
Produsele din beton celular autoclavizat se prezinta sub forma de blocuri, fisii si placi.
• Blocurile se folosesc la zidarii de inchidere exterioare si interioare si placare a
elementelor de beton armat (diafragme, stilpi, terase, etc.)
• Fisiile se folosesc pentru executarea peretilor portati interiori si exteriori la cladirile cu
structuri din beton armat pe cadre si diafragme sau pentru delimitarea unor spatii
anexe ale apartamentelor.

584 / 1400
1384
• Placile sunt folosite in principal ca placaje la elementele din beton si beton armat
pentru asigurarea izolarii termice precum si pentru mascarea instalatiilor montate
aparent.
Nu se folosesc elemente din beton celular - autoclavizat la zidarii portante, in medii cu umiditate mai
mare de 70 % sau agresive precum si la executarea unor zidarii aparente.

Materiale
➢ Blocurile mici din b.c.a. au dimensiuni modulate cu lungimi de 490...600 mm, latimi de 240
mm si grosimi de 12,5...25 cm
➢ Fisiile din b.c.a. armat, au deasemeni dimensiuni modulate, cu lungimi de 200,300,450,480
si 600 cm, latime de 60 cm si grosimi de 7,5; 10; 12,5; 17,5; 20 si 25 cm.
➢ Placile din b.c.a. au dimensiuni in plan variabile si grosimi pina la 12,5 cm. Nu sunt armate.
➢ In functie de rezistenta la compresiune betonul celular autoclavizat se produce in trei
sortimente aratate in tabelul 6.
Tabel 6
Nr.c Simbolizare Rezistenta la compresiune Agreate
rt. daN/cm2
1. GBCT 25 Cenusa de termocentrala
2. GBN 35 35 Nisip
3. GBN 50 50 Nisip

➢ Mortarele utilizate pentru zidarii si placi sunt prevazute in tabelul 2


La imbinarea fisiilor se foloseste un mortar cu adeziv iar
pentru umplerea golurilor cu un mortar fluid de ciment marca
M 100

Tehnologia de executie
➢ Zidaria ca si placajele se executa din elemente intregi si fractiuni de elemente taiate cu
fierastraie din otel special.
Teserea zidariei se face la fiecare rind, rosturile verticale fiind decolate cu 1/2, 1/3, 1/4 din
lungimea blocului.
➢ Peretii din b.c.a. se impaneaza si se ancoreaza de structura de rezistenta cu bare din otel -
beton  6 ca si la zidariile de caramida.
➢ In peretii din b.c.a. nu se pot executa slituri pentru instalatii.
➢ Fisiile din b.c.a. se monteaza in pozitie orizontala sau verticala prin fixare cu suruburi
mecanice, lipire cu mortar adeziv si impanare.
➢ La capatul superior al fisiilor montate vertical pentru preluarea deformatiilor transmise pe
plansee acestea pot fi prevazute la turnare cu benzi elastice.
➢ Intersectiile se prevad suplimentar cu corniere din impislitura din fibra de sticla lipite.
➢ Fisiile se pot monta si pe rame metalice formind panouri de inchidere mari.
➢ Nu se vor pune in lucrare elementele din b.c.a. care prezinta crapaturi sau convexitati in
cazul fisiilor.

REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

➢ La realizarea lucrarilor de zidarie se va respecta documentatia tehnica de executie prescriptiile legale


in vigoare specifice acestora, precum si prezentele prevederi.

585 / 1400
1384
➢ Atit in timpul executiei cit si la terminarea lucrarilor se vor efectua verificari privind corespondenta lor
cu documentatia tehnica care a stat la baza executiei precum si asupra calitatii lor.
➢ Verificarea dimensiunilor si a calitatii materialelor se va face conform conditiilor din standarde si alte
prevederi legale in vigoare, pentru fiecare material utilizat.
Materialele folosite in lucrari pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta
indoieli in aceasta privinta, trebuie sa fie supuse la incercari de laborator.
➢ Verificarea cantitatii procentuale de fractiuni de caramida, se face prin examinare vizuala in timpul
executiei, astfel ca procentul de fractiuni de caramida sa nu depaseasca 15 % din numarul de
caramizi pe ansamblul lucrarii.
➢ Verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite, luindu-se media a trei masuratori, cu
precizie de 1 mm, efectuate intre doua dreptare asezate pe fetele zidurilor.
➢ Verificarea grosimii rosturilor verticale si orizontale se face prin stabilirea unei grosimi medii de rost
pentru o portiune de zidarie de 1 m lungime, masurata pe orizontala, respectiv pe verticala.
Verificarea se face cu o rigla sau ruleta metalica cu gradatie milimetrica.
➢ Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuala.
➢ Verificarea teserii corecte a zidariei si legaturilor la colturi, ramificatii si incrucisari de ziduri, se face in
cursul executiei, prin examinare vizuala.
➢ Verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare a rindurilor de caramizi sau blocuri se face cu
ajutorul nivelei si a dreptarului.
La cladiri cu lungimea peste 30 m, verificarea se face cu aparate de nivel.
Verificarea planeitatii suprafetelor si a rectilinitatii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafata zidului
sau in lungul muchiilor, a unui dreptar de minimum 2 m lungime si prin masurarea intervalului dintre
acest dreptar si suprafata zidului sau muchie, cu o precizie de 1 mm.
➢ Verificarea verticalitatii suprafetei si muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate cu o lungime de
minim 2 m si a firului cu plumb cu lungimea corespunzatoare inaltimii nivelului.
➢ Verificarea dimensiunilor incaperilor, a cladirii in ansamblu si a marimii deschiderilor pentru goluri,
se face prin masuratori directe efectuate cu metrul sau ruleta.
Verificarea:
-coaxialitatii stilpilor si zidurilor
-legaturii zidurilor prin intermediul planseelor, centurilor, ancorelor de otel, etc.
-legaturii dintre peretii de umplutura si elementele de rezistenta
-legaturii dintre straturile componente ale zidariilor mixte
-rezemarii grinzilor si placilor
-stabilitatii corniselor
-lucrarilor de izolatie legate de executarea lucrarilor de zidarie
-se vor face dupa caz, vizual sau prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele lor
consemnindu-se in cazul lucrarilor ascunse in documentele de santier.
➢ Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiecte sau prin prescriptiile legale in vigoare sunt
cele prevazute in tabelul 7.

Tabel 7
Nr.crt. Denumirea caracteristicilor Abateri Observatii
limita
mm
1. I. - LA DIMENSIUNILE ZIDURILOR

586 / 1400
1384
La grosimea de executie a zidurilor:
a). din caramida si blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea sub 63 mm +3
-3
+4
- ziduri cu grosimea de 90 mm -4
+4
- ziduri cu grosimea de 115...140 mm -6
+6 La zidurile provenite din
- ziduri cu grosimea de 240 mm -8 demolari
+ 10 abaterile limita se
- ziduri cu grosimea peste 240 mm - 10 majoreaza cu 50%
b). din blocuri mici de beton cu agregate
usoare:
- ziduri cu grosimea sub 240 mm +4
-4
+5
- ziduri cu grosimea de 290 mm -5
+ 10
- ziduri cu grosimea peste 365 mm - 10
c). din blocuri mici si din placi de beton
celular autoclavizat
- ziduri cu grosimea sub 125 mm +4
-4
+5 -
- ziduri cu grosimea de 190 mm -5
+8
- ziduri cu grosimea de 240 mm -8
2. La goluri:
a). pentru ziduri din caramizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton cu
agregate usoare: -
- pentru dimensiunea golului sub 100 cm + 10
- 10
+ 20
- pentru dimensiunea golului peste 100 cm - 10
b). pentru ziduri din blocuri mici si din placi + 20
de b.c.a. - 20

Nr. Denumirea caracteristicilor Abateri Observatii


Crt limita
mm
3. La dimensiunile in plan ale incaperilor
+ 15
- cu latura incaperii sub 300 cm - 15 -
+ 20
- cu latura incaperii peste 300 cm - 20

587 / 1400
1384
4. La dimensiunile partiale in plan (nise, + 10
spaleti, etc.) - 10
5. La dimensiunile in plan ale intregii + 50
cladiri - 50 -
6. La dimensiunile verticale:
a). pentru ziduri din caramizi, blocuri
ceramice si blocuri mici din beton cu Cu conditia ca denivelarile
agregate usoare + 20 unui planseu sa nu
- pentru un etaj - 20 depaseasca 15 mm
- pentru intreaga cladire - max 5 niveluri + 50
- 50
b). pentru ziduri din blocuri mici si din
placi din b.c.a.: + 20
- pentru un etaj - 20
- pentru intreaga cladire (cu 2 niveluri + 30
executata din blocuri mici) - 30
7. II. LA DIMENSIUNILE ROSTURILOR
DINTRE CARAMIZI, BLOCURI SAU La stilpi portanti cu
PLACI: +5 sectiunea sub 0,1 mp
- rosturi orizontale -2 abaterile limita se
micsoreaza cu 50 %
- rosturi verticale +5
-2
- rosturi la ziduri +2
-2
8. III. LA SUPRAFETE SI MUCHII -
a). La planietatea suprafetelor
- pentru ziduri portante 3mm/m
- pentru ziduri neportante 5mm/m
- pentru zidarie aparenta in general 2mm/m
b). La rectiliniaritatea muchiilor Cel mult 20 mm pe lung,
- pentru ziduri portante 2mm neintrerupta a
- pentru ziduri neportante 4mm muchiei zidului
- pentru zidarie in general 1mm Cel mult 10 mm pe lung.
neintrerupta a muchiei
zidului

Nr.crt Denumirea caracteristicilor Abateri Observatii


limita
mm
c). La verticalitatea suprafetelor si Cel mult 6 mm pe etaj si 30 mm pe
muchiilor intreaga inaltime a cladirii
- pentru ziduri portante 3mm/m
- pentru ziduri neportante 6mm/m Cel mult 10 mm pe etaj
- pentru zidarie in general 2mm/m Cel mult 5 mm pe etaj si 20 mm pe
intreaga inaltime a cladirii

588 / 1400
1384
9. IV. - ABATERI FATA DE Cel mult 15 mm pe toata lungimea
ORIZONTALA A SUPRAFETELOR neintrerupta a zidului
SUPERIOARE ALE FIECARUI
RIND DE CARAMIZI SAU
BLOCURI
a). pentru ziduri din caramizi, blocuri 2mm/m
ceramice si blocuri mici din beton cu
agregate usoare:
- pentru ziduri portante
- pentru ziduri neportante 3mm/m Cel mult 20 mm pe lung.
neintrerupta a zidului
b). pentru ziduri din blocuri mici si Cel mult 15 mm pe toata lung.
din placi de b.c.a.: neintrerupta a zidului
- pentru ziduri portante 4mm/m
- pentru ziduri neportante 6mm/m Cel mult 20 mm pe toata lung.
neintrerupta a zidului
10. V. LA COAXILITATEA ZIDURILOR Cel mult 30 mm dezaxare maxima
SUPRAPUSE: cumulata pe mai multe niveluri
- dezaxarea de la un nivel la 10
urmatorul
11. VI. LA ROSTURILE DE DILATATIE,
DE TASARE SI ANTISEISMICE: +20
- la latimea rostului -10 -
- la verticalitatea muchiilor rostului 2mm/m Cel mult 20 mm pentru intreaga
inaltime a cladirii

➢ La incheierea fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia
de receptie incheie un proces-verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele
obtinute si concluziile cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor.

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII


La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din:
Normele republicane, departamentale sau speciale de protectia muncii, in vigoare.

6 RESPONSABILITATI
➢ Responsabilitatea, privind calitatea lucrarilor revine tuturor persoanelor care conduc si participa la
executie, dupa cum urmeaza:
• Sefului de santier privind ansamblul lucrarilor
• Sefului de lucrare privind aplicarea intocmai a proiectului de executie si dispozitiunilor mentionate in
carnetul de santier, precum si a prezentelor instructiuni
• Sefilor de formatii si muncitorilor care executa lucrarile, privind modul de alcatuire a zidariei precum
si respectarea geometriei volumelor fara abateri.

7 RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Receptia materialelor la primirea pe santier
7.2. Nota de refuz la receptia materialelor (produselor)
7.3. Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari

589 / 1400
1384
7.4 Raport de nonconformitate
7.5 Raport de actiuni corective
7.6. Registru Nr.... de evidenta a verificarilor si incercarilor de laborator pentru lucrari de (zidarie)

8. ANEXE Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 17

590 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE ZIDARII

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.SCOP
Procedura are ca scop descrierea conditiilor si a cerintelor necesare la executarea zidariilor

2.DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la zidăriile pereţilor ce intră in componenţa obiectelor şi care se execută din cărămizi
pline şi blocuri ceramice cu goluri verticale şi orizontale, blocuri din beton cu agregate uşoare, blocuri şi plăci din
beton celular autoclavizat, cărămizi presate din sticlă.

3.DOCUMENTE DE REFERINTA

STAS 10199 /1-82 Lucrări de zidărie, calculul si alcătuirea elementelor;


STAS 1030 / - 85 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli;
STAS 438 / 1 - 80 Oţel beton laminat la cald, mărci şi condiţii generale de calitate;

591 / 1400
1384
STAS 6472 / 3- 80 Fizica construcţiilor termotehnica, calculul termotehnic al elementelor de
inchidere al clădirilor;
STAS 6793 / - 82 Construcţii civile industriale şi agrozootehnice, coşuri, canale de fum pentru
focare obişnuite la construcţii civile;
STAS 457 / - 80 Cărămizi pline;

STAS 6187 / 2 - 80 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale;


STAS 8560 / - 80 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale;
STAS 6029 / - 80 Blocuri mici de beton cu agregate uşoare;
STAS 7344 / - 70 Beton celular autoclavizat . Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice;
STAS 10832 / - 76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate;
STAS 10832 / - 80 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;
STAS 2634 / - 80 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare;
STAS 11554 / - 80 Profile U din sticlă;
STAS 10690 / - 80 Cărămizi presate din sticlă cu goluri;
STAS 2863 / 1,2 - 76 Piese presate din sticlă pentru construcţii;
STAS 5185 / 1 - 85 Cărămizi si blocuri ceramice verticale. Condiţii tehnice de calitate;
STAS 130 / - 76 Produse refractare. Clasificare;
STAS 131 / - 78 Cărămizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni;
STAS 6250 / - 74 Produse refractare. Umeri pentru boltă. Forme şi dimensiuni;
STAS 137 / - 74 Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Condiţii tehnice de
calitate;
P 2 - 80 Normativ privind alcătuirea calculului si execuţia structurii din zidarie;
P 104 – 83 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor si
acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat;
C 14 - 82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la
lucrari de zidărie;
P 100 – 81 Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinţe, social-
culturale, agrozootenhnice si industriale;
C 17 – 82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi
tencuială
C 140 – 79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton şi beton armat

592 / 1400
1384
P 118 – 83 Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia
la acţiunea focului
Normativ pentru verificarea calităţii lucrarilor de construcţii şi instalatii
C 56 – 85
afereante
NTR 9059 – 80 Fâşii ceramice cu goluri orizontale

materiale

• Cărămizi pline STAS 45557 – 80 pentru execuţia zidurilor antifoc, coşuri de fum şi realizarea protecţiei
hidroizolaţiei verticale;
• Căramizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 – 80;
• Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale la pereţii importanţi;
• Mortare pentru executarea zidăriei marca M 25Z, M 10Z, pentru zidărie obişnuita din cărămidă sau
inlocuitori BCA M 100Z pentru zidării speciale la coşuri de fum izolate şi zidării traforate pentru parapete
STAS 1030 – 85;
• Blocuri mici din beton cu agregate uşoare STAS 6029 – 80;
• Blocuri pentru zidărie din beton celular autoclavizat GBN35, GBN 50, STAS 10832 – 80;
• Armături de rezistenţa la zidării armate, OB 37 si PC 52- STAS 438 / 1 – 80;
• Armături constructive ( care nu rezulta printr-un calcul de rezistenţă); OB 37, OB 30, STAS 438 / 1., STNB,
STAS 438 / 2 – 80;
• Beton marca minimă B 150 in elementele din beton armat în zidării ( centuri, buiandrugi, stălpişori ) STAS
3622 – 79.

4.RESPONSABILITATI
Administrator = raspunde de executia lucrariii in termenii contractulali
Sef punct lucru = raspunde de executia de calitate si la termen al lucrarilor
Sef echipa =raspunde de calitatea lucrarilor executate

5.PROCEDURA
5.1.LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

593 / 1400
1384
Elementele de zidărie se livrează în pachete balotate sau în pachete paletizate . Elementele armate din
BCA se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil, care nu pătează, balotate şi cu muchiile protejate
cu colţare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10832 - 76.
Elementele nearmate se livrează în pachete paletizate sau în pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi
acoperite cu un material impermeabil care nu pătează, vor fi balotate şi vor avea muchiile protejate cu colţare de
carton sau material plastic în conformitate cu STAS 10833-80.
Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil cu care se livrează pachetele din fabrică până
in momentul punerii in operă a materialului.
Descărcarea şi încărcarea elementelor din şi în mijloacele de transport auto si cale ferată şi alte manipulari
se fac cu macarale echipate cu echipamente corespunzatoare.
Descărcarea şi încărcarea elementelor din şi în mijloacele auto se poate face şi cu motostivuitoare echipate
cu furca.
Manipularea, încărcarea şi descărcarea prin basculare este interzisă.
Depozitarea elementelor se face la obiect în cadrul fiecarui travei, în care materialul urmează a fi pus în
operă, pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice.
Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o înalţime mai mare de 2,4 m .
Se interzice depozitarea suprapusă a pachetelor paletizate .
În depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite depozitarea pachetelor pe o
înalţime maximă de 3,5 m .
Depozitarea cărămizilor şi a blocurilor mici din beton cu agregate uşoare se va face in stiva de cel mult 1,50
m înaltime.
Depozitarea pe planseu se va stabili de constructor în raport cu capacitatea portanta a acestuia in
momentul depozitarii.
Se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse.
Transportul elementelor pe şantier se va face cu remorci tractate, trailere şi alte mijloace de transport
corespunzător.
Transportul mortarelor se face cu utilaje în funcţie de gradul de mecanizare a şantierelor, de locul de
amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care urmează a se face transportul.
Transportul pe orizontală, pe distanţe mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau
pompe, iar pe distanţele mari de la staţia de preparare a mortarului până la punctul de punere în lucrare, transportul
se face cu autocamione, bene speciale si autoagitatoare.
Transportul pe verticală se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trole instalate pe sol.

594 / 1400
1384
Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport sunt următoarele:
- să fie etanşe;
- să fie curate ( fără mortar vechi aderent ) ;
- să permită, fără eforturi, golirea totală şi rapidă.
Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spalate :
- la sfârşitul schimbului de lucru;
- la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
Descărcarea mortarului din autobasculantă sau autoagitatoare se face în :
a. Echipamente aşezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in :
• buncărul de transfer, din care la rândul său prin basculare se încarcă in pompe,
bene speciale pentru transportul pe verticală sau în tomberoane basculante;
• lăzi de primire de unde se împarte în găleţi ce urmează a fi transportate cu
echipamente speciale de agaţare, tip – candelabru.
b. Echipamente aşezate sub nivelul solului sau autocamionului ( ex. Bene speciale, aşezate in
gropi prevăzute cu ramă de ghidaj a mortarului sau în bene speciale la nivelul solului cu
rampe pe care vin autobasculantele).
Este interzisă descărcarea mortarelor direct pe pământ.
Durata maximă de transport va fi apreciată, încât transportul şi punerea în lucru a mortarelor să se facă:
- în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment-var fără întârzietor.
- in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu întârzietor.
Punerea în operă a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare
pentru executarea zidăriilor şi tencuielilor.

5.2.EXECUTIA LUCRARILOR
5.2.1.OPERATIUNI PREGATITOARE

Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor, precum şi marca mortarului de zidărie, vor fi obligatoriu cele
prevăzute în proiect . Compoziţia mortarului va fi cea arătată în STAS 1030-85 şi în instrucţiuniale tehnice C 17-82.
Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi pline va fi de 8…13 cm, iar
pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7-8 cm.
Cărămizile, înainte de punerea lor în lucrare, se vor uda bine cu apă . Pe timp de arşiţă udarea trebuie
făcută mai abundent .

595 / 1400
1384
Inainte de începerea lucrărilor, personalul de execuţie va fi instruit, pt. cunoaşterea particularităţilor,
elementelor, a sculelor şi echipamentelor de lucru, a materialelor auxiliare şi a condiţiilor specifice lucrărilor
respective.
Se interzice punerea în operă a elementelor fără scule, echipamentele şi materialele auxiliare specifice
prezentate în Instrucţiunile tehnice.
Inainte de punerea în operă constructorul este obligat a verifica prin sondaj, calitatea elementelor, în ceea
ce priveşte aspectul, dimensiunile şi capacitatea portantă, în conformitate cu regulile de verificare prevăzute în
STAS 10832-76; STAS 10833-80.
Se vor verifica certificatele de calitate şi marcarea pachetelor de elemente în vederea respectării proiectului
de execuţie a lucrărilor .
In cazul elementelor de B.C.A aduse pe şantier cu degradări, constructorul este obligat să ceară verificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat în conformitate cu regulile de verificare şi condiţiile
de calitate din STAS 7344-78; STAS 8036-81 de către un laborator de încercări. Se interzice montarea elementelor
care au dat rezultate necorespunzătoare la aceste verificări.
Montarea elementelor de zidărie, se va începe după hidroizolarea soclului şi după montarea elementelor
structurii de rezistenţă şi executarea îmbinărilor elementelor de structură, acolo unde este cazul.

5.2.2.CONDITII CLIMATICE

In cazul executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în “ Normativul pentru realizarea
pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente “ Indicativ C16-84 .
Se interzice montarea şi repararea elementelor din B.C.A pe timp de ploaie, zăpadă sau temperaturi sub +
5 o C, în cazul folosirii mortarelor adezive cu aracet D.P.25 sau C.P.M.B. şi la temperaturi sub – 5 o C în cazul
folosirii mortarelor cu aracet CIC.
Lucrările de zidărie refractară trebuie să se execute la temperatura mediului înconjurător pt. a fi ferite de
acţiunea îngheţului.

5.2.3.DESCRIEREA LUCRARILOR
La zidăria din cărămizi pline şi cu goluri verticale, rosturile orizontale şi verticale vor fi umplute cu mortar dar
lăsându-se neumplute pe o adâncime de 1…1,5 cm de la faţa exterioară a zidului. La zidăria în blocuri cu goluri
orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar ca şi la zidăria din cărămizi pline sau cu goluri verticale.

596 / 1400
1384
Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe porţiunile marginale ale blocurilor cu
goluri orizontale înguste.
Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obţine utilizând rigle de lemn sau metal gravate la
intervale egale cu înalţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei . Verificarea orizontalităţii se
va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle.
Intreruperea execuţiei în zidărie se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu strepi .
Legaturile între ziduri la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se face alternativ, funcţie de tipul de cărămizi şi
blocuri ceramice utilizate şi anume : primul rând de cărămizi se face continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel
de-al doilea în dreptul intersecţiei. Rândul al doilea de la cel de-al doilea zid se face continuu, întrerupând pe cel de
la primul zid, s.a.m.d. Tăierea cărămizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la
colţuri, intersecţii, ramificaţii, etc. se va face cu ciocanul de zidărie bine acuţit sau cu o unealtă electrică sau cu disc
abraziv. La zidăria din blocuri cu goluri ozizontale se folosesc jumătăţi de blocuri care se livrează odată cu cele
întregi sau cărămizi cu goluri verticale. Se interzice tăierea blocurilor cu ciocanul.
Ultimul rînd al zidăriei, peste care urmează să se monteze elementele prefabricate, se va executa cu
cărămizi ate în lung.
Ancorarea zidăriei de umplutura de structura clădirii ( stâlpi sau diafragme de beton armat ) se face
fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe fixate pe bolţuri împuşcate cu pistolul conform prevederilor mai
sus arătate. Inainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau diafragmelor se
va aplica un spit de mortar de ciment iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de structură va fi umplut complet
cu mortar.
La executarea zidăriei armate se va acorda o atenţie deosebită poziţionarii corecte a barelor de armătură şi
realizării grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armăturii în rosturile orizontale.
La executarea zidăriei complexe, în cazul în care armătura stâlpişorilor se realizeză din carcase
prefabricate ( cazul curent ) acestea se vor monta înainte de începerea zidăriei legându-le de mustăţile nivelului
inferior. Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu
stâlpişorii, înglobându-le în mortar marca 50, obţinut când este cazul prin îmbogăţirea locală a dozajului de ciment.
Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cca. 2 cm. Pentru
realizarea unei legaturi cât mai bune cu stâlpişorii. Turnarea betonului se face în straturi cu înalţimea de cca. 1 m
după udarea prealabilă a zidăriei şi cofrajului . Indesarea betonului se face cu vergele . Se interzice în acest scop
utilizarea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul .

597 / 1400
1384
La zidurile cu o grosime de cel puţin o cărămidă, se vor zidi de o parte şi de alta a golului câte 3 ghermele
la fiecare gol de uşă şi câte 2 ghermele la fiecare gol de ferestră. Ghlermelele din lemn vor fi impregnate cu
carbonileum sau cufundate de 2..3 ori într-o baie de bitum fierbinte.
Rosturile zidăriei coşurilor se vor ţese la fiecare rând şi vor fi complet umplute folosindu-se mortar de
aceeaşi marcă ca la zidăria pereţilor . Se vor monta numai olane şi tuburi de beton care nu prezintă defecte.
Execuţia va fi îngrijită, astfel că suprafaţa interioară a coşului să fie netedă. Şurile pe porţiunea din podul clădirilor
se vor tencui şi se vor spoi cu var. La executarea coşurilor se va ţine seama şi de prevederile STAS 6793 – 82, “
Construcţii civile industriale şi agrozootehnice. Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuitela construcţii civile “.
Prescripţii generale “, precum şi de prevederile mai sus arătate.
Zidăria aparentă se va executa cu cărămizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele şi de grosime
egală. In acest scop se va utiliza o rigla de oţel de grosimea rostului, care se aşează pe marginea rândului de
zidărie imediat inferior, celui care se execută. Rostuirea se face cu mortarul prevăzut in proiect şi se va fugui cu
fierul de rostuit. Mortarul scurs pe faţadă şi petele lăsate de acesta se vor îndeparta cu acizi diluaţi şi se vor spăla
bine cu apă.
Placarea diafragmelor de beton armat cu cărămizi sau blocuri ceramice, se va executa Intre centurile de
beton armat scoase în consolă în dreptul planşeelor. Spaţiul dintre zidărie şi diafragmă ( de 1…2 cm ) se va umple
bine cu mortar odatăcu executarea zidăriei. In zone seismice de grad 7,8 şi 9 placajul va fi ancorat de diafragma de
bare de oţel beton ( înglobate in rosturi orizontale ). Ancorarea se face cu mustăţi ø 6 mm având lungimea de cca.
30 cm, scoase din diafragmă sau fixate cu ajutorul bolţurilor împuşcate. Mustăţile se vor prevedea la intervale de
câte 90 cm pe orizontală şi 60 cm pe verticală şi se vor îndoi în dreptul rosturilor orizontale, înglobându-se în
mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidăriei se va face pe toată lungimea lor cu bare de oţel beton ø 6-8 mm, la
intervale de câte 60 cm pe înalţime. Barele se vor ancora la intervale de cca. 90 cm de mustăţile scoase în acest
scop din diafragmă precum şi de mustaţile scoase din diafragmele transversale sau din stâlp .
Obiectele sanitare care se montează pe zidărie din căridă şi blocuri cu goluri orizontale se vor fixa în
dibluri de lemn care se prevăd în goluri executate cu ajutorul unei freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine
ascuţită.
Fixarea tâmplăriei, a obiectelor şi conductelor instalaţiilor sanitare şi a conductorilor electric se va face după
întărirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementelr din b.c.a.
Tâmplaria şi obiectele sanitare care se prind de pereţi se vor fixa cu şuruburi pentru lemn prevăzute cu
dibluri din material plastic.

Elemente nearmate din b.c.a.

598 / 1400
1384
Executarea zidăriilor din blocuri şi placi din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum şi prevederilor din
STAS 10509 / 1-82, “ Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor “.
La zidăriile din blocuri şi placi din b.c.a se va ţine seama şi de prevederile STAS 10109 – 82. Zidăria se
execută din blocuri sau plăci întregi şi fractiuni şi blocuri sau plăci, care se obţine prin tăierea celor întregi cu
fierăstrăul special din trusa pentru lucrări de zidărie. Se interzice înlocuirea parţială a blocurilor din b.c.a. cu
cărămizi la pereţi exteriori.
Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile verticale vor fi decalate cu
½ până la ¼ din bloc.
Colturile şi ramificaţiile pereţilor din blocuri se vor realiza obligatoriu prin ţesere, în trepte.
Succesiunea etapelor în care se execută zidăria pe înălţimea unui nivel se va stabili astfel ca să se asigure
posibilitatea realizării ţeserii în trepte.
Îmbinarea pereţilor cu înălţime de asize diferite se va face conform prevederilor instrucţiunilor tehnice C
126 – 75. Zidăria neportantă de umplutură se va ancora de structură. Ancorarea se va face cu ancore din tabla de 1
mm grosime sau din oţel beton ø 6 mm.

6. ABATERI ,TOLERANTE , VERIFICARI


Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor cap.4 din “
NORMATIVUL C56 – 85 “ de către şeful de echipă şi maistrul, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de
brigadă şi reprezentntul beneficiarului.
Pentru elemente de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică prevederile cap. 5 din “
Normativul C56-80”. Rezultatul tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care
au rol de izolare termică sau fonică, se înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse.
Verificările se fac vizual şi prin măsurători .
Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă :
1) Zidării
• Se va examina starea suprafetelor cărămizilor, blocurilor, cărămizilor de sticlă, interzicându-se
folosirea celor acopeite de praf, impurităti sau gheaţă;
• Se va verifica, în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punerea în operă;
• Pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de
cele întregi nu depaşesc limita maximă de 15 %;

599 / 1400
1384
• Se va examina starea suprafeţelor cărămizilor şi blocurilor refractare, interzicându-se folosirea
celor cu ştirbituri sau colţuri rupte;
• Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice ( foarte hidroscopice
interzicându-se utilizarea acelor cărămizi care au devenit friabile prin depozitare
necorespunzătoare;
• Prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare sarja de
mortar cât mai frecvent dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele prevăzute
de normativele P2 –85; C14 – 82 şi în instrucţiunile tehnice P104 – 83;
- 8…13 cm la zidărie din cărămizi pline şi blocuri din beton cu agregate grele sau uşoare;
- 7…8 cm la zidaria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale şi orizontale;
- 10…11 cm la zidăria din blocuri mici şi laci de beton celular autoclavizat;
- 4…5 cm la zidăria din cărămizi de sticlă.
• Ghermelele se vor examina bucată cu bucată, verificându-se forma, dimensiunile lor, protecţia
împotriva umidităţii, conform preverilor din normativul P 2 – 85.
2. Pereţi
• Se va examina starea suprafeţelor fâşiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U din sticla,
interzicându-se folosirea celor fisurate şi acoperite cu praf sau alte impurităţi;
• La profilele U din sticlă se va verifica dacă lungimea acestora coresounde proiectului de
execiţie;
• Ghermelele se vor verifica bucată sau bucată, verificându-se borna, dimensiunile lor şi
protecţia împotriva umidităţii;
• Executarea zidăriilor şi pereţilor nu va putea începe decât numai dupa ce vor fi verificate
existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste că suportul peste care se
execută zidăria corespunde prevederilor proiectului şi prescripţiilor tehnice respective.
Verificarea calităţii execuţiei zidurilor consta din urmatoarele :
• prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând, astfel ca
suprapunerea cărămizilor din doua râbduri succesive pe înălţime să se facă pe minimum ¼ cărămidă în
lungul zidului şi ½ cărămidă pe grosime : la blourile ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton
celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rănd ca suprapunerea
blocurilor să se facă pe ½ bloc;
• la zidăria executată la plăci din beton celular autoclavizat se va verifica dacă ţeserea verticala s-a
facut la fiecare rând, iar suprapunerea plăcilor s-a făcut pe ½ cărămidă pe grosime: la blocurile

600 / 1400
1384
ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile
verticale sunt ţesute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor să se facă pq ½ bloc;
• la zidăria executată la plăci din beton celular autoclavizat se va verifica dacă ţeserea verticală s-a făcut
la fiecare rănd, iar suprapunerea plăcilor s-a făcut pe ½ placă.
• la cărămizile presate din sticlă se va verifica poziţionarea armăturilor verticale şi orizontale astfel încât
grosimea rosturilkor să nu depăşească 8…10 mm; rosturile verticale la zidărie din cărămizi de sticlă nu
sunt ţesute ca în cazul zidăriilor obişnuite;
• se vor verifica grosimile rosturilor orizontale şi verticale ale zidăriei prin măsurarea a 5…20 rosturi la
fiecare zid; media artitmetică a măsuratorilor făcute cu precizie de 1 mm trebuie să se inscrie în limitele
abaterilor admisibile;
• vizual se va verifica în toate zidurile dacă rosturile verticale şi orizontale sunt umplute complet cu
mortar cu excepţia adâncimii de 1…15 cm de la feţele văzute ale zidăriei, nu se admit rosturi
neumplute;
• orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarului la toate
zidurile;
• modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile,
asigurându-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2 – 85 şi instrucţiunile tehnice
C190-79 şi C 198 – 79;
• grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidăriei se va face prin
măsurarea cu precizie de 1 mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele feţe
ale zidului. Măsurarea grosimii se face la 3 înăltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetică a
rezultatelor se compară cu grosimea prevăzută în proiect;
• verticalitatea zidăriei ( suprafetelor şi muchiilor ) se vor verifica cu ajutorul firului de plumb şi dreptului
cu lungimea de cca. 2,5 m. Verificarea se face în câte 3 puncte pe înalţime la iecare zid;
• planeitatea suprafeţelor şi rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaţa sau muchia
respectivă. Verificarea se face pe tote zidurile. Lungimea şi înalţimea tuturor zidurilor, dimensiunile
golurilor şi ale plinurilor dintre golurilor se verifică prin măsurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media
a trei măsurători se compară cu dimensiunile din proiect.
La zidăria armată se mai verifică următoarele:
• dacă armarea zidăriei sau plsei sudate prin puncte se facve în sectiunile

601 / 1400
1384
prevăzute în proiect;prin măsuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale ţinând seama
că aceasta trebuie să fie egala cel puţin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mm; totodata se va controla dacă
stratul de mortar de acoperire a armăturii în dreptul rosturilor este de ciment şi are cel putin 2 cm grosime.
La zidăria complexă, definită conform normativului C126-75 se va verifica la fiecare stâlpişor de beton armat
următoarele :
• trasarea poziţiei stâlpişorilor;
• sortimentul şi diametrele armăturilor;
• dimensiunile şi intervalele dintre strepii de zidărie (atunci când acestia sunt prevăzuţi în proiect );
• poziţionarea corectă pe înălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se realizează
legătura dintre stâlpişori şi zidărie;
• cofrarea şi betonarea stâlpişorilor.
La zidăria mixtă definită conform normativului P2 – 85 pe lângă cele arătate se va acorda o atenţie deosebită
realizării tuturor legăturilor dintre zidul de cărămidă şi cele de beton; în acest scop se va verifica dacă la fiecare al
patrulea rând se aşează câte o cărămidă la intervale de maximum 1 mm în lungul zidului, cu alternarea cărămizilor
pe înalţimea acestuia, totodată se va controla dacă cel puţin 1 m pe înălţime se execută un rând continuu de
legături în cărămizi aşezate transversal.
La zidăria de umplutură şi la lucrările de placare a faţadelor cu plăci de b.c.a. verificările constau din următoarele :
• se va verifica dacă ancorarea zidăriei şi a placajelor de stâlpi şi diafragme se execută conform prevederilor
proiectului iin ceea ce priveşte diametrele şi numărul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor în
secţiunile în care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat;
• să se verifice vizual dacqria a fost bine împănată între planşee iar rosturile verticale dintre zidărie şi stâlpi
sau diafragme, sunt umplute comnplet cu mortar; se va controla dacă suprafetele stâlpilor sau diafragmele
de beton care vine în contact cu zidăria ser ancorează cu mortar de ciment.
La zidăria refractară, pe lângă cele arătate se vor verifica urmoartele :
• modul de realizare a cheilor de la bolţi ( nu este indicat ă folosirea cheilor cu grosimi prea mici în partea
inferioară );
• executarea rosturilor de dilatare în zidăria cuptoarelor şi a canalelor de fum;
• împănarea căptuşelii coşurilor de fum în structura de rezistenţă, tronsonarea izolaţiei termice către
căptuşeala şi coş precuym şi etanşarea rosturilor cu snr de azbest în dreptul consolelor;
• modul de realizare a zidăriei canalelor de fum independent cu căptuşeala coşurilor, etanşarea făcându-se
cu snur de azbest;

602 / 1400
1384
Rezultatele tuturor verificărilor prevăzute în acest capitol şi care se referă la zidării portante, ce urmează a
se tencui se înscriu în procese verbale de lucrăriu ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de
lucrări ascunse, rezultatele verificărilor care au rol de izolare termică sau fonică.

ABATERI LIMITA
Abaterile limită faţă de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripţiile legale în vigoare sunt
conform tabelului.

Nr. Caracteristicile zidăriilor şi pereţilor Abateri Observaţii


crt. limita
mm
1. La dimensiunile zidurilor la grosimea de execuţie a zidurilor La zidurile cu materiale
provenite din demolări
abaterile limită se pot majora
cu 50%
a) din cărămizi şi blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea 63 mm ±3
- ziduri cu grosimea 90 mm ±4
- ziduri cu grosimea 115 mm +4; -6
- ziduri cu grosimea 140 mm +4; -6
- ziduri cu grosimea 240 mm +6; -8
- ziduri cu grosimea 240 mm ± 10
b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare
- ziduri cu grosimea 240 mm ±4
- ziduri cu grosimea 290 mm ±5
- ziduri cu grosimea 365 mm ± 10
c) din blocuri mici, fâşii şi plăci de beton celular
autoclavizat
- ziduri cu grosimea 126 mm 4
- ziduri cu grosimea 190 mm 5

603 / 1400
1384
- ziduri cu grosimea 240 mm 8
d) din cărămizi presate de sticlă
- ziduri cu grosimea 80 mm ±2
- ziduri cu grosimea 40 mm ±2
e) din profile de sticlă U închis şi deschis
- ziduri cu grosimea 40 mm ±5
2. La goluri
a) pentru ziduri din cărămizi, blocuri ceramice şi din blocuri
mici de beton cu agregate uşoare
- cu dimensiunea golului 100 cm ± 10
- cu dimensiunea golului peste 10 ±20;-10
b) pentru ziduri din blocuri mici, din plăci şi fâşii de beton ± 20
celular autoclavizat plăci
c) din cărămizi presate din sticlă ± 20
d) din profile de sticlă U inchis şi deschis ± 20
3. La dimensiunile în plan ale încăperilor
- cu latura încăperii 300 cm ± 15
- cu latura încăperii peste 300 cm ± 20

4. La dimensiunile parţiale în plan ( nişe, spaleţi, etc) ± 20


5. La dimensiunile în plan ale întregii clădiri ± 50 Cu condiţia ca denivelarea
unui planşeu să nu
depăşească 15 mm
6. La dimensiunile verticale :
a) pentru ziduri din cărămizi, din blocuri ceramice şi din
blocuri mici de beton cu agregate uşoare
- pentru un etaj ± 20
- pentru întreaga clădire ( cu maximum 5 niveluri +50; -20
b) pentru ziduri din blocuri mici şi din plăci de beton celular
autoclavizat
- pentru un etaj ± 20

604 / 1400
1384
- pentru întreaga clădire ( cu doua niveluri ) executată din ± 30
blocuri mici
c) din cărămizi presate din sticlă
- pentru un etaj ± 20
- pentru întreaga cladire ± 30
d) din profile de sticlă U închis şi deschis
- pentru un etaj ± 20
- pentru întreaga cladire ± 30
7. La dimensiunea rosturilor dintre cărămizi, blocuri sau plăci +5 La stâlpi portanţi cu secţiunea
0,1 m2 abaterile limită se
micşorează cu 50 %
- rosturi orizontale -2
- rosturi verticale + 5; -2
- pentru ziduri aparente ±2
8. La suprafeţe şi muchii Maxim 10 mm pentru o
cameră
- pentru ziduri portante 3 mm/m
- pentru ziduri neportante 5 mm/m
- pentru ziduri aparente, portante şi neportante 2mm/ m
b) la rectilinitatea muchiilor Cel puţin 20 mm pe lungimea
neîntreruptă a zidului
- pentru ziduri portante 2 mm/m
- pentru ziduri neportante 4 mm/m

- pentru ziduri aparente, portante şi neportante 1 mm/m Cel mult 10 mm pe lungimea


neîntreruptă a zidului

Verificarea rosturilor zidăriei refractare se efectuează cu lampa de control, dimensiunile fiind variabile în
raport cu calitatea zidăriei cerută prin proiect :
- zidărie deosebit de îngrijită, cu rosturi până 1 mm;
- zidărie îngrijită, cu rosturi de 1-2 mm;
- zidărie izolatoare de cărămidă din diatomit, cu rosturi de ¾ mm.

605 / 1400
1384
La executarea pereţilor despărţitori din beton celular autoclavizat, verificarea calităţii execuţiei constă în
următoarele:
- piesele metalice folosite la montaj, să fie protejate contra coroziunii;
- se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fâşiilor pe care urmează să se aplice pasta de isos sau mortarul
adeziv, executarea corectă a rosturilor, dacă acestea sunt bine umplute.
La executarea pereţilor din profile U din sticlă, verificarea calităţii execuţiei constă din următoarele :
• se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor, montanţilor şi alte elemente metalice, după care
se va începe montajul pereţilor;
• nu se vor monta profile sparte, crăpate sau care nu îndeplinesc condiţiile tehnice din STAS 11554 – 80;
• se va verifica ca tăierea profilelor să se facă numai cu scule adecvate;
• se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanşarea rosturilor, mărimea rosturilor necesare
pentru realizarea unei bune etanşeităţi;
• umplerea rosturilor verticale cu chit Altuchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau
pneumatic, neadmitându-se folosirea altor mijloace.
Comisia de recepţie preliminară a obiectivului prin membrii săi de specialitate sau specialisti în afara ei,
procedează la verificarea scriptică şi verificări directe prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea
zidăriilor şi pereţilor şi dimensiunile golurilor.
În caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare, se va dubla numărul lor; dacă şi în acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare comisia va proceda conform prevederilor normativului C 56 –85.

7.INREGISTRARI
Procese verbale de trasare.
Procese verbale de lucrari ascunse.
Procese verbale de receptie calitativa.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

606 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 18

EXECUTIA LUCRARILOR DE CANALIZARE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

607 / 1400
1384
1. SCOP
1.1. Prezenta procedura cod PSP – 17 stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
realizare a lucrarilor de canalizare
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplica la executarea lucrarilor de canalizare ce se executa in cadrul Organizatiei.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. PG-01 - Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
3.2. LEGEA 10/1995 - Legea calitatii in constructii.
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie
4.1.1. Amplasament – zona de teren delimitata pe care se va realiza constructia.
4.1.2. Proiect de executie – partea tehnico – economica a unei lucrari de constructii.
4.1.3. Plan de situatie – e cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia lucrarii proiectate fata de alte lucrari
vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren.
4.1.4. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care determina conturul
si axele principale ale lucrarii..
4.1.5. Ape de canalizare – totalitatea restitutiilor folosintelor de apa sau a obiectelor care compun folosintele de
apa, precum si a altor ape sau substante care necesita a fi indepartate prin canalizare.
4.1.6. Ape uzate menajere – rezultate din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor populate,
precum si ale nevoilor gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale diferitelor unitati
industriale, agrozootehnice, etc.
4.1.7. Sistem de canalizare – totalitatea constructiilor si instalatiilor care colecteaza, transporta, epureaza si
evacueaza in emisar apele de canalizare.
4.1.8. Camine de canalizare – constructii din beton amplasate in diferite puncte ale retelei de canalizare, pentru
intretinerea si mai buna functionare a acesteia (camine de vizitare, de rupere de panta, de intersectie, de
spalare, de schimbare a dimensiunilor)
4.2. Abrevieri
4.2.1. DG - Director general ;
4.2.2. DT - Director tehnic ;
4.2.3. SS - Sef santier ;
4.2.4. RC - Responsabil cu calitatea in santier ;
4.2.5. RTE - Responsabil tehnic cu executia ;
4.2.6. DS - Diriginte santier ;
4.2.7. RTOPO - Responsabil TOPO ;
4.2.8. SPL - Sef punct lucru ;
5. MASURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Nu este cazul
6. REGULI DE PROCEDURA SI RESPONSABILITATI

608 / 1400
1384
6.1. Responsabili de proces -.DT, SS, RTE, DS, SPL ;
6.2. Resurse:
• personal instruit corespunzator ;
• proiect de executie ;
• alocarea materialelor consumabile necesare ;
• alocarea aparaturii specifice lucrarilor topografice ;
• alocarea timpului necesar ;
• alocarea masinilor si utilajelor necesare. ;
6.3. Obiective si indicatori de performanta:
Obiectiv Indicator de performanta Masurare
Nr. Descriere Nr. Descriere Document
1. Realizarea lucrarilor de 1.1 Numar de
canalizare conforme cu neconformitati/lucrare / Acte de calitate pentru lucrare
documentatia tehnica de semestru/an
executie si reglementarile legale
in vigoare

6.4. Executarea retelei de canalizare reprezinta una din operatiile dificile din cadrul constructiilor edilitare,
necesitand volume mari de lucrari, a caror realizare angajeaza importante cantitati de materiale si forta de munca
cu calificare deosebita. Canalele se executa din aval spre amonte, deoarece in acest fel orice tronson terminat
poate fi dat imediat in functiune si folosit in acelasi timp si in cadrul retelei, indeosebi pentru evacuarea apelor
subterane.
Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea etapelor
prezentate in continuare, conform logigramei de la pagina 5
6.5. Lansarea lucrarii de constructie in executie si verificarea proiectului
Se realizeaza conform procedurii cod PS-09.
6.6. Predarea – primirea amplasamentului lucrarii
Se realizeaza conform procedurii cod PTE-01.
6.7. Instruirea personalului
Se realizeaza conform procedurii cod PS-06.
6.8. Organizarea santierului
Se realizeaza conform procedurii cod PTE-02.
6.9. Trasarea lucrarii de constructi
Se executa de constructor pe baza reperilor de trasare, conform planului de trasaj intocmit de proiectant. Reperii de
trasare se predau pe teren constructorului de catre proiectant in prezenta beneficiarului si pe baza de proces verbal
de trasare.

Datele de intrare ale procesului


DG  Lansarea lucrarii de Decizie (h)

609 / 1400
1384
canalizare si verificarea proiectului Conform procedurii cod PS-09

DT  Predarea-primirea PV de predare-primire
Proiectant  amplasamentului Amplasament (h)
Beneficiar  lucrarii Conf. procedurii cod PTE-01

Sef Santier  Instruirea Conf. procedurii cod PS-06


personalului

Sef Santier  Organizarea Conf. procedurii cod PTE-02


DT  santierului
DS 

Muncitori  Trasarea lucrarii Conf. procedurii cod PTE-04


Sef Santier  de canalizare Plan de trasare (h)
DT 
RCC 
DS 
Referat de necesitate
cod PS-12-F6(h)
Adjunct SS  Organizarea si Necesar de forta de munca
Sef Santier  asigurarea cod PS-09-F1 (h)
DT  resurselor necesare Necesar de echipamente
cod PS-09-F2 (h)
Grafic de lucru (h)
Conf. procedurii cod PTE-03

Muncitori  Executia lucrarii Conf.procedurilor cod.PSP-01 


Sef Santier de canalizare si receptia cod PSP-04, cod PTE-xy si
DT calitativa pe faze determinante Cod ITE-xy aplicabile

Comisie de receptie  Receptia PV de receptie la terminarea


la terminarea lucrarilor (h)
lucrarii de canalizare

Comisie de receptie Receptia PV de receptie finala a


finala  finala a lucrarilor (h)
lucrarii de canalizare
Datele de iesire ale procesului
Legenda:  - executie;  - verificare; · - avizare;  - aprobare.

Reperii de trasare folositi in cazul lucrarilor de canalizare sunt :


• reperi de planimetrie ;
• reperi de nivelment ;
Trasarea lucrarii se va face prin pichetarea axei canalului si a punctelor caracteristice ale acestuia.
Se realizeaza conform procedurii cod PTE-04.

610 / 1400
1384
6.10. Organizarea si asigurarea resurselor necesare
SS si Adjunct SS intocmeste necesarul de materiale, de forta de munca, de utilaje si mijloace auto si le solicita prin
Referat de necesitate, cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de forta de munca, cod PS-09-F1, Necesar de
echipamente, cod PS-09-F2. Aceste referate sunt inaintate spre analiza si aprobare conducerii unitatii, respectiv
DT.
6.11. Executia lucrarii de constructie si receptia calitativa pe faze determinante
Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea etapelor
prezentate in continuare :
6.11.1. Executarea lucrarilor preliminare
Se va face o recunoastere a traseului canalizarii, verificandu-se existenta pe teren a reperilor de trasare.
6.11.2. Executarea sapaturilor
Sapaturile pot fi :
• sapaturi mecanizate ;
• sapaturi semimecanizate ;
• sapaturi manuale ;
6.11.3. Executarea sprijinirilor transeelor
6.11.4. Executarea de epuismente
6.11.5. Montarea tuburilor de canalizare si executarea caminelor de canalizare
Se vor parcurge urmatoarele etape
• turnarea fundatiei la camine cu respectarea dimensiunilor din proiect ;
• executarea rigolei de pe radierul caminuli ;
• montarea tuburilor de canalizare ce patrund in camine ;
• montarea in continuare a canalizarii in paralel cu montarea peretilor caminelor ;
• montarea scarilor si a capacelor de la camine ;
6.11.6. Efectuarea umpluturilor in transee
Se executa cu indepartarea totala sau partiala a sprijinirilor, functie de natura terenului si a pericolului de degradare
a malurilor transeei.
6.11.7. Controale, verificari si inspectii
Se realizeaza conform procedurilor cod PTE-18 si PTE-xy aplicabile.
Nu se trece de la o faza de executie la alta fara a se desfasura receptia calitativa pe faze determinante, conform
programului convenit cu proiectantul si inspectia in constructii.
6.12. Receptia la terminarea lucrarii de canalizare
La finalizarea lucrarilor de canalizare se realizeaza receptia lucrarii prin verificarea lucrarii si prin semnarea PV de
receptie la terminarea lucrarilor de catre Comisia de receptie.
6.13. Receptia finala a lucrarii de constructie
Dupa trecerea perioadei legale, lucrarea de constructie se receptioneaza final prin semnarea PV de receptie finala
a lucrarilor de catre Comisia de receptie finala.
6.14. RESPONSABILITATI

611 / 1400
1384
6.14.1. DG
− aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului ;
6.14.2. DT
− analizeaza, respinge sau aproba referatele inaintate spre solutionare de catre SS ;
− participa ca reprezentant al Constructorului, impreuna cu RTOPO si Seful de santier la activitatea de predare-
primire a amplasamentului lucrarii.
− verifica in teren daca amplasamentul este liber de orice sarcina si consemnaza sub semnatura in Procesul
Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper , in caz contrar stabilind impreuna cu
reprezentantii Clientului si Proiectantului masurile si termenele de eliberare ale acestuia ;
− participa la receptia pe faze determinante impreuna cu comisia desemnata pentru acest lucru, conform
Programilui pentru controlul calitatii lucrarilor pe perioada executiei.
− participa la receptia partiala si finala la terminarea executiei lucrarii, semnand pe PV de receptie ;
6.14.3. RTOPO
− primeste de la Proiectant reperele de identificare a terenului si de trasare a lucrarilor (borne de referinta cu
indicativul, cota si coordonatele acestora) ;
− semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
− verifica concordanta dintre proiect si situatia din teren si comunica proiectantului eventualele neconcordante ;
− transmite topometrului de santier pozitia bornelor, indicativul, cota si coordonatele acestora ;
− participa la efectuarea de masuratori ori de cate ori este convocat de catre DT al unitatii, SS, iar in lipsa
acestuia de catre SPL ;
− verifica trasarile efectuate pe teren in cazul in care acestea au fost efectuate de catre muncitorul topo din cadrul
punctului de lucru ;
6.14.4. SS.
− intocmeste referatele mentionate anterior in vederea aprobarii ;
− ia cunostinta de existenta in teren si pozitia bornelor de reper ;
− ia cunostinta, daca este cazul, de masurile si termenele pentru eliberarea amplasamentului si intreprinde
actiunile ce cad in sarcina Constructorului ;
− ia cunostinta de existenta pe amplasament sau in vecinatatea acestuia a eventualelor cabluri, retele, instalatii,
cladiri si stabileste masuri pentru protejarea acestora pe parcursul executiei lucrarilor ;
− ia masuri pentru protejarea si conservarea bornelor de reper pe perioada executiei lucrarilor ;
− semneaza Procesul-verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
− urmareste si ia masuri pentru buna desfasurare a procesului de organizare a santierului, in vederea inceperii
activitatii de constructie ;
− anunta DT in vederea convocarii comisiei de receptie pe faze determinante, conform caietului de sarcini a
lucrarii ;
− participa la receptia pe faze determinante si semneaza pe PVFD ;
− participa si semneaza pe PV de receptie calitativa partiala si finala a lucrarii ;
− convoaca RTOPO pentru masuratori de cate ori este nevoie ;
− anunta neconformitatile aparute in procesul de constructie conform procedurii cod PS-17 ;
− ia masuri de remediere a acestora in conformitate cu cele stabilite ;
− aduce la cunostinta SPL a tuturor modificarilor aparute la proiectul de executie prin punerea la dispozitie a
Dispozitiei de santier intocmita de catre proiectantul lucrarii ;
6.14.5. SPL
− urmareste intreg procesul tehnologic de la primirea amplasamentului pana la finalizarea lucrarii ;

612 / 1400
1384
− urmareste si comunica SS. toate neconcordantele dintre teren si detaliile de executie ;
− efectueaza instructajul la locul de munca ;
− completeaza raportul de productie zilnic si lunar ;
− confirma activitatea utilajelor si autovehicolelor ;
− intocmeste inainte de receptia calitativa a lucrarilor actele de calitate, mai putin PVFD si PV de receptie
calitativa partiala sau finala a lucrarii .
6.14.6. RTE
− verifica concordanta dintre lucrarile executate si documentatie ;
7. ÎNREGISTRARI
7.1. Formulare utilizate
7.1.1. Procesul-verbal de primire amplasament -
7.1.2. Procesul-verbal de lucrari ascunse -
7.1.3. Condica de betoane -
7.1.4. F.C -
7.1.5. Nota comanda beton -
7.1.6. Fisa de betonare -
7.1.7. Fisa strat -
7.1.8. Bonuri de transport -
7.1.9 . Referat de necesitate -cod PS-12-F6
7.1.10. Necesar de forta de munca -cod PS-09-F1
7.1.11. Necesar de echipamente -cod PS-09-F2.
7.1.12. PV pentru efectuarea receptiilor partiale si finale ale lucrarii -
7.1.13. Proces verbal pentru faza determinanta -
7.2. Dosare utilizate
7.2.1. Dosarul lucrarii de constructie -

8. ANEXE
8.1. Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

613 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 19

EXECUTIA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

Identificarea operaţiunilor, a documentelor şi responsabilităţilor implicate în realizarea izolatiilor cu


membrane termosudabile, realizate din bitumuri aditivate cu insusiri mult superioare materialelor traditionale.

2. DOMENIU

614 / 1400
1384
Procedura se aplică in baza documentatiei de executie la lucrări noi, pentru realizarea de invelitori de
acoperis monostat, precum si la lucrari de reparatii, atat in cazul acoperisurilor terasă cat si celor inclinate.
Membranele pot fi folosite cu succes si la suprafete verticale, izolatii la rezervoare subterane si la lucrări de
fundatii.

3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

Avem la dispozitie o gamă foarte largă de materiale termosudabile – bituline, alkaline, robipol mineral,
sigmaplast mineral, etc. / atat pe piata internă cat si pe piata externă, din care vom folosi termenul de membrana
termosudabilă ‘ TES’ .

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

- Ghid montaj producători agrementati tehnic INCERC 3/94-51


- Normativ C 246/93, C 112/86, pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor lucrarile de 80
constructii
- C 56/95 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor, la proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor –
aprobate cu Decret 290/16.07.1977 si completate cu Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
aprobate cu ordin MLPAT 1219/EC/03.03.1994
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – aprobat cu Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993
- C 300/1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii
aprobat de MLPAT nr.20/N/11.07.1994
- Legea nr.10/1995 – Legea privind calitatea in constructii
- MCC Izopa SA cu procedurile functiilor de sistem
- H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
- Legea 319/2006 Legea sanatatii si securitatii in munca
- Hotararea 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006
- ISO 9001/2005; ISO 14001/2004 SI OHSAS 18001/2004

5. CONDIŢII PREALABILE – ÎNAINTEA EXECUŢIEI

5.1. La punctul de lucru (santier) înainte de începerea lucrarilor trebuie sa existe urmatoarele
documente:

- Documentaţia tehnică de execuţie;


- Instructiuni PTE si PCC aplicabile, aprobate ;
- Fiusa tehnico-economica, avizata;
- Certificari de calitate pentru materiale aprovizionate ce urmeaza a fi puse in opera
- Inregistrari doveditoare ca materialele neconforme sunt tinute sub control

5.2. Asigurarea la punctul de lucru, prin grija sefului de santier si a responsabilului pe lucrare, a
materialelor necesare executiei precum si SDV-urilor, utilajelor si utilitatilor aferente executiei
5.3. Asigurarea cu personal executant instruit si testat privind prevederile din prezenta procedura,
detaliile de executie si instructiunile aplicabile
5.4. Preluarea frontului de lucru. Cerinţe de calitate

615 / 1400
1384
5.4.1 Preluarea frontului de lucru pentru lucrarile de hidroizolatii se face dupa ce s-au terminat
toate lucrarile pregatitoare, in cinditii corespunzatoare, si anume :
- suprafata support trebuie sa corespunda prevederilor STAS 2355/3-75 ;
- suprafata trebuie sa fie plana, sa nu prezinte denivelari mai mari de 5 mm la verificarea cu dreptarul de
3 m lungime in toate directiile ;
- in cazul desfacerii hidroizolatiei partiale, corectarea denivelarilor se va efectua cu sapa de egalizare ;
- toate intersectiile dintre planurile orizontale si verticale trebuie sa fie realizate cu scafe ;
- gurile de scurgere sa fie la nivelul suprafetei support si sa nu fie infundate ;
- aticele si rebordurile pentru rosturi, luminatoare, ventilatii etc. sa fie executate la cotele prevazute in
proiect, iar panta portiunii superioare trebuie sa fie spre interiorul acoperisului ;
- strapungerile necesare trecerii unor conducte prin acoperis sa fie montate definitiv
5.4.2 Indeplinirea conditiilor mentionate la pct.5.4.1 se consemneaza in procesul-verbal de
predare-primire a frontului de l ;ucru, de catre maistrul instalator impreuna cu beneficiarul, cu aceasta
ocazie se vor stabili zonele de depozitare a materialelor, drumurile de acces la lucrare, alimentarea cu
energie electrica.

6. RESPONSABILITĂŢI

6.1 Şef Santier

- studiază si analizeaza documentaţia de execuţie,instructiunile tehnice, detaliile de executie, PTE si


PCC aplicabile asupra executiei
- numeşte responsabilul lucrarii si ii transmite acestuia spre analiza si pregatirea executiei
- elaborează graficul de executie al lucrarii, functie de cerintele din contract
- verifică si urmareste ca executia lucrarilor sa se desfasoare in conformitate cu graficul aprobat si la
parametrii de calitate ceruti in documentatia de executie

6.2 Responsabil lucrare (Şef punct de lucru)

- aprofundaza documentatia de executie pe lucrare, detaliile de executie, cerintele PTE si PCC


aplicabile, a instructiunilor si standardelor aplicabile
- participa la preluarea frontului de lucru
- elaboreaza graficele de executie pe faze de lucrari
- asigura organizarea punctului de lucru astfel ca executia sa se desfasoare continuu si la nivelul de
calitate solicitat
- conduce si raspunde de realizarea lucrarilor in conformitate cu graficul de executie si la nivelul de
calitate cerut conform contractului incheiat cu beneficiarul
- intocmeste inregistrarile de calitate privind executia, verificarea executiei conform PSAC, PTE SI PCC
- asigura interfetele cu reprezentantul beneficiarului privind urmarirea, controlul si confirmarea executiei
la nivelul de calitate solicitat
- asigura cerintele NTSM si PSI

6.3 C.T.C.

- verifica, confirma si gestioneaza toate inregistrarile de calitate pe parcursul lucrarii


- isi desfasoara activitatea planificat conform PSAC si PCC pe lucrare pentru confirmarea lucrarilor
executate

616 / 1400
1384
- tine sub control neconformitatile depistate si gestioneaza RNC-urile emise cat si cele solutionate
inchise conform PSAC 10 – controlul neconformitatilor
- asigura la solicitarea executantului, prin laboratoare autorizate analizele si retestarile necesare
incheierii unor litigii privind calitatea materialelor
- raspunde impreuna cu comisia de receptiela receptionarea materialelor

7. PROCEDURA

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII

Art. 1. Pe santierele de constructii-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI (casca de protectie e
obligatorie).
Art. 2. Muncitorii care lucreaza la executarea reparatiilor acoperisurilor vor purta in mod obligatoriu centuri de
siguranta.
Art. 3. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor ve verifica rezistenta astrelei si sarpantei
iar in caz de constatare a unor stricaciuni se vor lua masuri de reparare si intarire.

7.1 Date generale

Izolarea hidrofuga a teraselor are drept scop :


a. de a proteja constructiile impotriva unor agenti naturali ca: apa, frigul si caldura
b. de a proteja constructiile impotriva unor agenti provocati de procesele tehnologice ce se desfasoara in
constructia si instalatia respectiva, solutii acide si alcaline sau trepidatii produse la functionarea
utilajelor sau motoarelor
Izolatiile hidrofuge se executa la :
- acoperisuri cu rol de protectie impotriva patrunderii apelor din intemperii, in constructie
- fundatii si la peretii de subsol cu rol de protectie impotriva actiunii apelor provenite din infiltratii sau din
panzele de apa subterane freatice
- constructii speciale (rezervoare, bazine, castele de apa) avand rolul de a impiedica pierderile de lichide
inmagazinate in acestea

7.2. Materiale utilizate . Pregatirea materialelor

a. Bitumurile folosite pentru amorsarea suprafetelor, vor indeplini conditiile prezentate la PTH-01
b. Materialele bituminoase in suluri folosite pentru caserarea stratului termoizolator sunt prezentate in
procedura PTH-01
c. Membranele TES sunt realizate din bitumuri aditivate cu adaosuri de polimeri avand pe suprafata
superioara o folie de polietilena sau material mineral presarat – ardezie – pe suprafata inferioara o
membrana de aparare cu silicon care impiedica lipirea membranei in sul la infasurare

Rolele de membrane TES se transporta cate una ambalata in hartie asezate pe paleti de transport
acoperite cu folie de material plastic.
Rolele in pozitie verticala asezate pe capete se asigura contra rasturnarii se depoziteaza si se
transporta in pachete. Rolele TES trebuie ferite de umiditate, de efectul de radiatie termica. Se pot depozita numai
de un singur strat, nu se pot suprapune pe mai multe straturi
Ambalajul de desfacere in apropierea locului de izolare si inainte de intrebuintare. Mare atentie trebuie
acordata la protejarea capetelor rolelor TES, trebuie ferite de deteriorari.

617 / 1400
1384
Necesar de material la izolarea acoperisului pe mp de suprafata acoperis este de 1.16 – 1.18 mp

7.3 Formatia optima de lucru la lucrarile de izolare :


4 persoane din care : - 1 muncitor calificat

- 1 muncitor specialist
- 2 muncitori necalificati
Activitatile pentru care s-a determinat formatia optima de lucru se desfasoara:

1. la sol – pregatirea amorsajului si deservirea utilajului de ridicat materiale TES


2. activitate de deser vire pe acoperis – preluarea materialelor respectiv dotarilor (butelii, arzator)
si transportul la locul de punere in opera
3. activitate de baza, pe acoeris – derularea, croirea, pozarea si lipirea
7.4 Utilaje, scule, echipamente folosite
- utilaj de ridicat pe verticala
- arzator cu gaz
- butelie de gaz
- spaclu metalic cu varf rotunjit
- cutit
- boloboc
- ruleta
- dreptar de lemn
- matura de paie
Echipament de protectie :

- cizme
- manusi de piele sau textile
- casca de protectie
- centura de siguranta
- ochelari de protectie
Echipament de lucru :

- salopeta doc
- costum vatuit
Pentru interventii pe intemperii :

618 / 1400
1384
- pelerina de ploaie
7.5 Executia operatiunilor din structura hidroizolatiei
7.5.1 Specificatiile tehnice pentru suprafetele support si aplicarea amorsajului sunt valabile din PTH-01 si
se vor consulta impreună cele două proceduri
NOTĂ : Este foarte important si se recomandă la lucrările de reparatii depistarea si corectarea tuturor

deficientelor, erorilor de executie inainte de efectuarea unei noi structuri hidroizolatoare

7.5.2 Tehnologia de punere in operă a membranelor TES


Sulurile vor fi derulate de-a lungul celei mai mari pante a acoperisului, desfasurate conform planului

de montare, se vor poza si croi cu suprapuneri de 10 cm in lungime si 15 cm la capete dupa care

membrana va fi rebobinata pe un cilindru de carton de diametru 6 cm

Este indicata folosirea unor jumatati de rulouri, pe siruri alternative pentru a obtine imbinari

suprapuse in scara.

ATENTIE : Pe latime se va indeparta stratul de ardezie pentru suprapunere (15 cm) de cate ori este

necesar

Se va pregati arzatorul si se va aprinde flacara, care se va regla pentru a actiona pe linia de contact a

surafetei sulului si support.

619 / 1400
1384
Flacara se aplica in mod egal de la un cap la altul al ruloului concomitent cu derularea sului TES. Pe masura

ce bitumul se topeste ruloul este impins inainte usor, dar ferm asigurand o incalzie uniforma, optima evitand

incalzirea in exces a materialului. Presarea se va realiza prin greutatea proprie a sulului.

Racordarea la detaliile aferente acoperisurilor (atic, strapungeri, de scurgere, etc.( se va executa cu o

flacara cu presiune mai mica, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.

La atice cu inaltimea de pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, min.12

cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la 30 cm si se va ancora sau se va

prinde cu platbanda si bolturi impuscate, protejate cu streasina independenta.

Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere, se va asigura cu guler de plumb amorsat sau cu palnii din

material plastic, folosind gurile de scurgere tip si parafrunzare tip (vezi anexe)

Hidroizolatia in camp se va suda deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturi in

mufa, conform figurii de mai jos, dupa care seva monta parafrunzarul.

Colturile de 90 vor fi imblanzite cu piese de lemn de racordare (sau alte materiale, placi de vata minerala

taiate) cu o panta de 1:3.

620 / 1400
1384
Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa cu strat suplimentar si cu bucle in deschiderea rostului.

In urma sudarii la marginea membranelor, unde sunt scurgeri de bitum inainte de intarire trebuie presat cu

ardezie (suprlusul trebuie adunat cu matura, dupa intarire)

8. VERIFICAREA ŞI CONFIRMAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CRITERII DE ACCEPTARE

Verificarea calităţii lucrărilor se desfăşoară pe tot parcursul execuţiei urmărind fişa de control calitate pe lucrare
şi punctele de control calitate din PCC cod HT-01.
Condiţiile de calitate cerute lucrării au la bază prevederile din “Normativ pentru verificarea lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente” C.56/85, C.112/86, Legea nr.10/1995
Verificarea executiei lucrarilor se efectueaza de executant (responsabil lucrare, sef echipa), iar confirmarea
calitatii lucrarilor se face de cate CTC, prin examinari, incercari, determinari, confectionare prescriptii tehnice.

621 / 1400
1384
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii care ulterior se acopera (ex.
straturile succesive ale hidroizolatiei propriu zise, racordarile, piesele înglobate etc) se inscriu in procese verbale de
lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi introduse in lucrare
decat daca in prealabil:
- s-a verificat daca materialele au fost livrate cu certificat de calitate, inlocuiri de materiale nu sunt
permise decat cu acordul scris al investitorului şi al proiectantului
- s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii de păstrare a calităţii

9.1 Verificări efectuate la primirea elementelor de construcţii

- calitatea stratului, sapelor -suport, planeitatea şi rosturilor


- suprafaţa suportului din elemente prefabricate din beton; dacă rosturile sunt matate cu mortar de
ciment; dacă denivelările dintre elemente sunt de +,- 10 mm şi corectate la panta 1:5 sau dacă s-a executat
egalizarea generală cu mortar de ciment
- asperităţile suportului pentru care se admit abateri max. de +,- 2 mm, precum şi denivelările de
planeitate (abaterea admisibilă +,- 5 mm la un dreptare de 2 m, aşezat în orice direcţie).

9.2 Verificări efectuate pe parcursul execuţiei


- se vor verifica suprapunerile realizate pe lungime şi lăţime; atenţie la suprapunerile la capete
unde decapararea ardeziei, înainte de lipire trebuie efectuată
- verificarea diferitelor racordări, guri, străpungeri, conform detalii - anexe;
- verificarea aticelor - conform detalii anexe;
- lucrări de tinichigerie, cârlige, agrafe, dacă sunt bine fixate, la cotele stabilite şi operaţiile de
prindere;
- verificări prin ciocănire sau sondaje în punctele dubioase
În cazurile speciale, la cererea investitorului şi cu acordul proiectantului structurii de rezinstenţă se va face
verificarea etanşeităţii prin inundare cu apă, conform Normativului C 112/86 în vigoare.

10. DESCRIEREA PCC

10.1 Scop

PCC stabileşte controalele de calitate, verificări şi încercări pe faze de lucrări şi finală, la realizarea
lucrărilor de izolaţii hidrofuge şi reparaţii hidroizolaţii la terase.

10.2 Domeniu

PCC se aplică de către IZOPA SA la controlul lucrărilor de izolaţii hidrofuge

10.3 Definiţii şi prescurtări

- Conform MCC IZOPA SA şi HT - 03

10.4 Documente de referinţă


- Normativ C 112/86

622 / 1400
1384
- Tehnologia „Lucrărilor de izolaţii hidrofuge” - Ed. Didactică Bucureşti 1981
- Fişa tehnologică TLSIT Bucureşti 1985
- PCC HT - 01

10.5 Responsabilităţi:
Sunt menţionate în „Controlul în proces” capitolul 9 şi în Capitolul 6 „Responsabilităţi” din PTE
Cod HT - 03

11. CONTROLUL ÎN PROCES

Operaţia Document Verificări şi


N Cine
Operaţii necesare de control care se inspecţii
r. răspunde
documente completează E AQ CTC B
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Recepţie materiaşe verificare responsabil FCC
certificate de lucrare
calitate
X
documente de
însoţire PFS şi
PTE HT-01
2 Condiţii prealabile
a. existenta la punctul de verificare
lucru a documentelor de documente birou „ FCC X X
execuţie FPS
b. existenţa la punctul de
verificare conform
lucru a materialelor „ FCC X
PTE HT-01
necesare lucrării
c. asigurare organizare
punct de lucru, inclusiv din
control pe teren „ FCC X
punct de vedere NTSM şi
PSI
d. asigurare punct de lucru responsabil
verificare
cu personal de execuţie lucrare şi şef FCC X X
cunoştinţe
instruit de lot
e. preluare front de lucru
verificarea şi starea
FCC
acoperişului şi a control vizual,
PV predare-
scurgeriilor, betonul de măsurători PFS şi maistru iz. X X
primire front
pantă, şapa de alimentare, PTE HT-01
de lucru
scafele, aticele, recordurile
pentru rosturi, străpungerile
f. condiţii climaterice
corespunzătoare +50 C
control măsurători „ FCC X
pentru hidroizolaţii calde şi
+80C pentru hidroizolaţii reci
3 Pregătire şi preparare

623 / 1400
1384
materiale
- soluţii amorsaj
X
- materiale in suluri
X
- guri de scurgere verificări responsabil
X
- materiale de corectie înregistrări de lucrare şef FCC
X
pantă calitate echipă
X
- elemente de tinichigerie
X
- materiale auxiliare
4 Execuţie lucrări de
hidroizolaţii
responsabil
verificare vizuală,
a. execuţia amorsajului lucrare, şef FCC X
încercări
echipă
b. strat suplimentar la dolii, verificare vizuală,
„ FCC X
guri de scurgere, scafe măsurători
c. pozarea foliilor bituminate „ „ FCC X
d. pozarea foliilor bituminate
pe acoperişuri paralele cu
„ „ FCC X
coamă, perpendicular pe
coamă, după caz
e. timp de relaxare, croire
rulare din nou şi lipire prin
derulare succesivă, „ „ FCC X
verificări suprapuneri pe
orizontală
f. realizarea hidroizolaţiilor
verticale, guri de scurgere,
„ „ FCC X
străpungeri, căciuli de
protecţie
g. executare copertine,
„ „ FCC X
şorţuri, căciuli de protecţie
6 FCC
control pe teren şi şef şantier,
PV recepţie
Recepţie lucrări documentaţie responsabil X X X
preliminară
execuţie lucrări

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0

624 / 1400
1384
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 20

EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII SANITARE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1 SCOP

625 / 1400
1384
Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza la montarea instalatiilor
sanitare interioare (apa si canalizare) la constructii civile si industriale.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica la executarea instalatiilor sanitare, pentru cladiri de locuit, social - culturale, precum si
la retelele exterioare de alimentare cu apa si canalizare din ansamblurile de cladiri, pentru cladirile similare
din industrie (grupuri sanitare) care folosesc apa potabila pentru nevoi igenico - sanitare, pentru instalatiile
de apa necesare interventiilor in caz de incendiu la obietivele de mai sus. Prezentul document este o
procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata
cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc .

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

➢ STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii ,


Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze
capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare
aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului .
➢ STANDARD SR EN ISO 9000/2008 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular
care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al calitatii si specifica terminologia pentru
sistemele de management al calitatii .
➢ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2008 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru imbunatatirea
performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de management al calitatii , indrumari pentru
imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti
interesate
➢ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
➢ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea si
conducerea calitatii in constructii.
3.1. Proiecte de executie aferente fazelor respective de instalatii, proiecte tehnologice de executie, caiet de
sarcini al proiectantului.

4. DEFINITII SI PRESCURTARI
PTE = Procedura tehnica de executie
RQ= Responsabilul calitatii
RCQ= Responsabilul controlul calitatii

5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1.CONDITII PREALABILE

5.1.1.Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarilor, precum si a prezentei proceduri.


5.1.2.Instruirea personalului in vederea realizarii lucrarilor de instalatii, in scopul insusirii proiectelor de executie,
caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor referitoare la faza respectiva de lucru.
5.1.3.Asigurarea pe santier a instalatiilor si a cofrajelor metalice, necesare sprijinirii la sapaturi pentru canalizare
si apa, receptionate si depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare.
5.1.4.Dotarea cu unelte de lucru a instalatiilor specifice echipelor precum si chei de diferite dimensiuni, fierastraie
de mina, rulete de masurat, boloboc pentru montarea instalatiilor de canalizare in panta respectiva, lampa de
benzina.

626 / 1400
1384
5.1.5.Destinarea macaralelor care vor deservi executia instalatiilor.
• Asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale
5.1.6.Executarea inregistrarilor de calitate pentru montaj a instalatiilor, conform planurilor de executie.

5.1.7.Sapaturile se vor executa mecanizat sau manual in cazurile unde zonele sunt aglomerate sau nu se
cunosc traseele instalatiilor subterane.
5.1.8.In functie de adincimea sapaturilor in vederea montarii conductelor de apa si canalizare , se vor lua masuri
de consolidare a peretilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzatoare.
5.1.9.Se va crea un pat de nisip protector pe fundul santului, atunci cind prezinta proeminente provenite din
bolovani, stinci, fundatii vechi, de natura sa produca deterioararea conductelor.
5.1.10.La sapaturile care traverseaza cai de comunicatii importante, se vor lua masuri pentru evitarea tasarii
infrastructurii.
5.1.11.Umplutura de pamint se va executa numai dupa probarea instalatiilor, astfel incit sa nu fie deteriorate
conductele.

5.2.CONDITII PREVENTIVE

5.2.1.Lucrarile de izolare a conductelor vor fi facute dupa efectuarea probelor de presiune.


5.2.2.Izolatiile se vor aplica dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.
5.2.3.Izolatiile termice aplicate pe conducte vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a
elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la treceri prin elemente de constructii (ziduri,
plansee).
5.2.4.Operatiile de izolare a conductelor trebuie ferite de precipitatiile atmnosferice.

5.3.MASURI PREVENTIVE

5.3.1.Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si
P.S.I. corespunzatoare activitatilor desfasurate.

5.4.ACTIUNI IMPLICATE

5.4.1.Confectionarea cofrajelor pentru instalatii (sapaturi, sprijiniri).


5.4.2.Depozitarea si receptia instalatiilor .
5.4.3.Pregatirea lucrarii .
5.4.4.Decofrarea si pregatirea lor pentru o noua lucrare .

5.5.PROCEDURA

5.5.1.Cofrajele de obicei se pot confectiona pe baza de metal, pentru ca dureaza in timp si se pot refolosi la mai
multe lucrari.
5.5.2.Materialele utilizate vor fi avizate de proiectant si ele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in
vigoare.
5.5.3Confectionarea cofrajelor pentru instalatii trebuie sa cuprinda elementele de sustinere si de sprijin ale
cofrajelor.
5.5.4.Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face in asa fel incit sa se evite deformarea si
degradarea lor (ruginire, murdarire).

627 / 1400
1384
5.5.5.In timpul executarii lucrarilor de finisaj la constructie, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pina la
terminarea lucrarilor.
5.5.6.Inainte de inceperea executarii cofrajelor pentru montarea tuburilor de beton si a conductelor de apa si
canalizare, se vor curata si se vor verifica toate materialele de instalatii. De asemenea se vor verifica toate
piesele metalice care ajuta la sustinerea sprijinirii peretilor.
5.5.7.Se va urmari ca alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor in faza de santier sa se faca prin
executarea instalatiilor definitive de alimentare cu apa, inainte de inceperea principalelor lucrari de constructii.

5.6.MONTAREA CONDUCTELOR

5.6.1.Conductele se vor monta dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor, respectindu-se cu strictete pantele
prevazute in proiect, astfel ca sa fie asigurata aerisirea si golirea completa a conductelor.
5.6.2La derivatiile spre obiecte, golirea conductelor se va face fie la obiectele sanitare, fie la coloane.
5.6.3.Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau pungilor de aer sau de apa in caz de golire. Acolo
unde nu este posibila evitarea sacilor, se va prevedea un robinet de golire.
5.6.4.Montarea conductelor pe pereti se face prin bratari sau pe console, iar la cele montate pe tavan se
folosesc reazeme glisante in cazul montarilor in grup, sau reazeme suspendate pentru montajul separat al
fiecarei conducte.
5.6.5.Tevile sudate longitudinal se vor monta astfel ca sudura sa fie vizibila pe toata lungimea ei .
5.6.6.Coloanele din otel zincat se fixeaza pe elementele de constructie prin bratari, montate cite una pe etaj,
dar nu la mai mult de 3,50 m, una de alta.
5.6.7.Distanta maxima intre doua puncte de sustinere a conductelor este de 2m.
5.6.8.Pe traseele orizontale ale coloanelor de canalizare, se recomanda utilizarea etansarii cu plumb si fringhie
gudronata, iar pe coloane se recomanda etansarea cu ciment si fringhie alba. De asemenea se admite folosirea
pentru etansarea imbinarilor a masticului bituminos cu fringhie gudronata.
5.6.9.Montarea tuburilor si a pieselor din fonta pentru scurgere, se face cu mufele contra sensului de scurgere a
apei.
5.6.10.Capacele pieselor de curatire din fonta se vor fixa cu suruburi, asigurindu-se etansarea cu garnituri din
carton sau cauciuc.
5.6.11Montarea conductelor in galerii subterane, in lungul peretilor sau sub tavane, se face cu piese de
sustinere amplasate linga mufe sau linga flansele conductei.
5.6.12Imbinarile prin flanse se vor folosi numai in camine sau in incaperi in care conductele ramin aparente, iar
la cele ingropate in sol, se vor folosi numai tuburi cu mufa.
5.6.13La montarea conductelor din gresie ceramica anti-acida, se vor folosi tuburi si piese de legatura cu mufe
sau cu flanse din gresie ceramica antiacida. Imbinarea, etansarea si fixarea lor se face cu chituri antiacide
corespunzatoare pentru cele cu mufe, inele si garnituri speciale, pentru cele cu flanse.
5.6.14.Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de constructii se face direct prin suruburi, fie indirect prin
intermediul consolelor sau a altor echipamente de sustinere. Pentru obiectele sanitare montate in grup, lavoare,
spalatoare etc. se poate utiliza sustinerea cu stative metalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T. In
punctele de contact ale legaturilor de apa si scurgere ale obiectelor sanitare cu peretii, se recomanda sa se
monteze rozete metalice nichelate sau cromate in cazuri speciale.

5.7.VERIFICARI, INCERCARI

5.7.1.Instalatiile de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:


• incercarea de functionare la apa rece si calda;
• incercarea de etanseitate la presiune, la apa calda si rece;
• incercarea la rezistenta a conductelor de apa calda;

628 / 1400
1384
5.7.2.Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor de serviciu si a
aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate.
5.7.3.Presiunea pentru incercarea de etanseitate la rece si la cald, va fi egala cu 1,5 ori presiunea de regim, dar
nu mai mica de 6 bari.
5.7.4.Timpul de mentinere a presiunii este de 20 min.
5.7.5.Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in punctul cel mai de jos al
instalatiilor.
5.7.6.Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator simultaneitatii si
debitului de calcul.
5.7.7.Pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie, se va masura temperatura apei in conducta de
apa calda la iesirea din aparatul de preparare si din conducta de circulatie inainte de racordarea la aparat.
Scaderea de temperatura trebuie sa corespunda prevederilor din proiect.
5.7.8.Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avind aparatele si instalatiile aferente (statii de
ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe, etc.), in functie, conform proiectului.
5.7.9.Instalatiile de canalizare interioara vor fi supuse urmatoarelor incercari:
• incercarea de etanseitate;
• incercarea de functionare;
5.7.10.Incercarea de etanseitate se va face umplind cu apa instalatiile de canalizare si controlind traseele
conductelor si punctele de imbinare. Incercarea de functionare se va face prin punerea in functie a obiectelor
sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei. Cu prilejul incercarii de functionare, se vor
controla si pantele, piesele de curatire si sustinerile.
5.7.11.Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu prescriptiile privind verificarea
calitatii si receptiei lucrarilor. Se va urmarii daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu documentatia
tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare.

6 RESPONSABILITATI

6.1.Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri.


6.2.Responsabilul de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri si
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.

7 INREGISTRARI

Se vor folosi inregistrarile din PCCVI si din caietele de sarcini in conformitate cu Manualul Calitatii

8. ANEXE Nu este cazul .

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0

629 / 1400
1384
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 21

EXECUTIA TENCUIELILOR UMEDE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP

Prezentul capitol cuprinde prevederi generale de asigurare a calitatii constructiilor pentru tencuieli
obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) interioare si exterioare, aplicate manual sau
mecanizat pe suprafete din zidarie de caramida si
beton la cladiri de locuit, social culturale, constructii industriale si agrozootehnice.
2. DOMENIU

630 / 1400
1384
Domeniul de aplicare sunt constructiile civile , industriale
si agrozootehnice , constructii hidrotehnice, edilitare, la care se
doreste o fata vazuta corespunzatoare si care sa faca fata la
intemperii .
Prevederile nu se refera la tencuielile de impermeabilizare aplicate pe recipientii de beton armat si
beton precomprimat pentru lichide, tratamentele subtiri anticorozive precum si tencuielile de
marmorac.

3 DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1 Tencuielile umede obisnuite sau subtiri interioare si exterioare, se simbolizeaza cu:
“ T ” - tencuieli obisnuite
3.2 Prescurtare: CQ - T, controlul calitatii pentru tencuieli obisnuite

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. Proiectul de executie
3.2. Caietul de sarcini al proiectantului
3.3. Normative si instructiuni

• “Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala” indicativ


C17-82

• “Normativ pentru executarea tencuielilor umede” indicativ C18-83

• “Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C16- 84

• “Normativ pentru executarea de zugraveli si vopsitorii” C.3-76 completat cu caietul VII “Prepararea
si aplicarea pastei “GIPAC”

5. PROCEDURA
CONDITII PREALABILE
➢ Asigurarea pe santier a documentatiei de referinta precum si a prezentei proceduri
➢ Asigurarea locurilor de munca cu dotarile necesare: schele, instalatii de ridicat, mijloace de
transport manual, instalatii de preparare a mortarelor, instrumente de masura si trasaj, scule si
echipamente de protectie.
➢ Asigurarea ritmicitatii alimentarii cu mortar conform marcii prevazuta, pe toata durata timpului de
lucru.
➢ Organizarea formatiilor de lucru si instruirea personalului din punct de vedere tehnic.

MASURI PREVENTIVE
➢ Instruirea periodica si la inceputul fiecarui schimb a personalului din punct de vedere a protectiei
muncii.

631 / 1400
1384
➢ Verificarea schelelor, scarilor de acces si a parapetilor.
➢ Verificarea starii de sanatate a muncitorilor si a dotarii acestora cu echipament de protectie.

ACTIUNI IMPLICATE
➢ Aprovizionarea cu materiale.
➢ Asigurarea dotarilor.
➢ Executarea tencuielilor.
➢ Verificarea tehnica si calitativa.
➢ Curatirea locurilor de munca in vederea fazelor urmatoare de lucrari: instalatii, zugraveli, vopsitorii,
etc.
➢ Demontarea schelelor interioare si exterioare daca pentru fazele urmatoare de lucrari nu mai sunt
necesare.

PROCEDURA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR UMEDE


➢ Tencuielile prevazute in prezentul capitol se clasifica dupa urmatoarele criterii:
➢ Dupa pozitia lor in constructie:

• tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti sau tavane

• tencuieli exterioare sau pe fatada, care acopera suprafetele exterioare ale peretilor

Dupa natura suprafetelor pe care se aplica:

• tencuieli pe suprafete de caramida in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil).

• tencuieli pe suprefetele elementelor de beton si de beton armat (pereti, stalpi, grinzi si tavane) care
se executa din sprit, grund si strat vizibil, precum si la tavanele din beton cu suprafete plane, la
care tencuielile se pot aplica in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).

• tencuieli pe suprafete de sipci si trestie, care se executa in trei straturi (sprit, grund si tinci - strat
vizibil).

• tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabit (tavane false, scafe de racordare a peretilor cu
tavanul, etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).

Dupa modul de finisare al fetei vazute.

• tencuieli obisnuite, la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) in stare bruta,
driscuita, sclivisita sau gletuita.

• tencuielile decorative realizate prin raschetare, periere, etc. a prafului de piatra, obtinandu-se un
aspect de piatra naturala, stropite (manual sau mecanic) si driscuite mai aspru executate dintr-un

632 / 1400
1384
amestec fluid, din mortare preparate din material special (terasit, dolomit, marmure, etc.) sau
aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat a unor paste colorate.
Materiale

Piesele scrise si desenate ale proiectului de executie trbuie sa cuprinda caracteristicile materialelor
prevazute pentru executarea tencuielilor umede;

• tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza

• dozajele uzuale ale mortarelor

Pentru prepararea diferitelor tipuri de marci de mortare pentru tencuieli, se utilizeaza materialele prevazute
in Instructiunile tehnicie C17-82, precum si urmatoarele materiale:

MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA DIFERITELOR TIPURI SI MARCI DE MORTARE PENTRU


TENCUIELI

1. Pasta de var se va folosi dupa trecerea a 60 de zile de la stingerea varului, diluandu-se cu apa si
trecandu-se printr-o sita cu ochiuri de 1mm, pentru a se inlatura granulele de var nestinse.
2. Nisipul natural trebuie sa fie curat, aspru la pipait, fara amestec de materii organice, in
conformitate cu prevederile din STAS 1667-76.

Pentru diferitele straturi ale tencuielilor se va intrebuinta nisipul avand urmatoarele dimensiuni ale
granulelor:
• pentru stratul de grund, nisip cu granule pana la 3mm, dar cu 20-40% (in greutate) nisip pana la
1mm;
• pentru stratul vizibil, nisipul cu granule pana la 1mm.

Un nisip cu o buna granulozitate pentru tencuieli trebuie sa aiba un volum de goluri mai mic de 40%
din volumul total, iar partea levigabila (argila) sa fie de maximum 5%, in cazul tencuielilor obisnuite,
si maxim 1% in cazul tencuielilor decorative.

3. Agregatele speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil al tencuielilor decorative
sunt: piatra de mozaic, sticla pisata, foita de mica, granule de marmura divers colorata de 1...3mm.

Piatra de mozaic (gris si praf de piatra) trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 1134-71.

Dimensiunile granulelor de gris sunt cuprinse intre 0,3-6mm si trebuie sa aiba o coloratie uniforma; praful
de piatra are granule mai mici de 0,3mm, in general sub 0,15mm; de asemenea, se vor utiliza diferite culori
sau granit colorat cu cristale mari.

In mortarul pentru finisarea unor tencuieli decorative se va adauga, pentru a se obtine un luciu sclipitor,
sticla pisata cu granule de 1,5-2mm, foita de mica, bucatele de sidef rezultate din pisarea scoicilor, mozaic
de carbune antracit, etc.

633 / 1400
1384
4. Adaosurile plastifiante (aditiv plastifiant) care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli
sunt: varul gras, calcarul fin macinat, nisipul de cuart, etc.

Dintre plastifiantii fabricati industrial in tara noastra se poate utiliza in special Disanul (97% lignosulfonat de
calciu tehnic +3% detergent), STAS 8625-70; acest produs se poate utiliza si la prepararea pastei “GIPAC”.

5. Adaosurile hidraulice utilizate la prepararea mortarelor de tencuiala sunt materiale fin macinate
(roci sedimentare diatomitice) sau de natura vulcanica (tras, piatra ponce, cenusa vulcanica si
puzzolane), zgura granulata de furnal, praf de caramida sau tigla, etc; aceste adaosuri se vor
adauga in ciment sau var spre a-i mari caracterul hidrofob.

6. Intarzietorul de priza “Replast” care se utilizeaza la prepararea mortarelor de ciment sau ciment –
var .
Pentru mortarele de ipsos se va intrebuinta intarzietorul de priza , conform caietului de sarcini “Intarzietorul
de priza pentru ipsos”.

7. Colorantii se vor utiliza numai pentru deschiderea culorii mortarelor, sau pentru a da acestora
diverse culori; se va folosi in special praful de piatra, care se obtine prin cernerea prin sita de 900-
1600 ochiuri/cm2 a deseurilor rezultate din concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite
culori, precum si prin cernerea deseurilor ceramice.

Pentru a da mortarului diverse culori sau nuante, se vor mai intrebuinta si diferiti pigmenti artificiali.

Dozajul pigment-liant-nisip, pentru obtinerea mortarului de culoarea dorita, se va stabili prin incercari
preliminare; in nici un caz adaosul de pigment nu trebuie sa depaseasca 15% din greutatea amestecului
uscat.

8. Aracetul E50, utilizat pentru prepararea mortarelor cu aracet, va avea caracteristicile in


conformitate cu prevederile de STAS 7058-80.

Conditiile tehnice de calitate pentru mortare de tencuiala.

Perioada maxima de utilizare a mortarelor in functie de natura liantilor:

• la mortarele de var (marca M.4.T.), pana la 12 ore

• la mortarele de ipsos-var (marca M50T), pana la 15 minute

• la mortarele de ipsos-var (marca M.50T), in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru a se
evita o intarire, pana la 1 ora.

• la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 2 ore

• la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M. 50T.) cu intarzietor, pana la 6 ore

Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda urmatoarelor
tasari ale conului etalon:

634 / 1400
1384
• pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor, 12cm

• pentru sprit, in cazul aplicarii manuale 5...7cm

• pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7...8cm, iar in cazul aplicarii mecanizate (in functie de
aparatul folosit), 10...12cm

• pentru stratul vizibil, executat din mortar care contine ipsos, 9...12cm

• pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos, 7...8cm

Pentru executarea tencuielilor subtiri (5mm grosime) pe suprafetele netede de beton in medii umede se vor utiliza
mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50).

Prepararea mortarelor cu adaos de aracet E50 se va face in modul urmator:

• se va introduce in varnita, betoniera sau malaxor, cantitatea stabilita de emulsie de aracet E50,
diluata cu o parte din apa necesara si se va amesteca pina la obtinerea unei emulsii omogene.

• se vor introduce in emulsie in mod treptat componenti uscati (cimentul si nisipul).

• se vor amesteca toti componentii timp de 3...4 minute si pe parcurs se va adauga si restul de apa
necesara obtinerii consistentei dorite; in cazul prepararii manuale se va amesteca foarte energic cu
o sapa.
Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E50, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie urmatoarea:

• pentru tencuielile aplicate pe suporturi poroase, 8...11cm

• pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu), 7...8cm

Conditii tehnice pentru executarea tencuielilor

1. Controlul si pregatirea stratului suport


1.1. Se va efectua in prealabil un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport
trebuie lasate un anumit timp, pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca
fisurarea si coscovirea tencuielilor; astfel, zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce
(mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa
nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
1.2. La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana
sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
1.3. Suprefetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de
grasime, etc.; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu
mustati din sarma zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se aplica. Tencuielile nu
se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
1.4. Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi de suport, acestea
trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu
prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate in prescriptiile tehnice

635 / 1400
1384
in vigoare. Abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesiturilor si prin
acoperirea intrandurilor mari (peste 40mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei,
peste care se va executa tencuiala; rectificarea intrandurilor mai mari de 70mm pe suprafetele
exterioare ale cladirilor (profiluri decorative, cornise solbancuri, etc.) nu se va face cu plasa de rabit
ci, cu completari de caramida, sau prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma
profilurilor in care se toarna beton, eventual armat, cu o impletitura de sarma fixata in cuie.
1.5. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de
3...5mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
1.6. Rosturile de dilatare intre elementele de constructii de pe suprafata cladirilor, care au coeficientul
de dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15cm latime. De asemenea, se
vor acoperi cu plasa rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele de zidarie de
caramida (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.). Pe suprafetele de lemn acoperite cu plase de rabit,
sub plasa de rabit se va aplica fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita
umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
1.7. Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor de beton care se executa in cofraje de inventar cu fete
netede (metalice, placaje, etc.), nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doar prin chituire cu mortar de
ciment si nisip fie, eventual cu adaos de aracet E50, pentru ca ulterior sa fie finisate direct numai cu
strat vizibil alcatuit din compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete, etc.
1.8. Pe suprafetele peretilor din cladirile care au in mod permanent umiditati relative interioare peste
60% se vor lua masuri, verificate prin calcul termotehnic, pentru impiedicarea acumularii progresive
a umiditatii provenite din condensarea vaporilor, in interiorul elementelor de constructii, bariere
contra vaporilor, stratul de aerare sau de ventilare, care vor fi justificate si din punct de vedere
economic. Pentru realizarea acestora se vor avea in vedere si prevederile din “Normativ pentru
proiectarea si executarea hidroizolatiilor din metariale bituminoase la lucrarile de constructii”
indicativ C112-80.
1.9. Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite vor fi acoperite cu sipci de lemn de
22x38 mm si trestie, care se vor fixa pe grinzile de lemn ale tavanelor, la interval de circa 2 cm
intre ele. Inainte de baterea trestiei, se va verifica planeitatea intregii suprafete; defectele locale se
vor corecta prin cioplirea sipcilor de lemn in dreptul iesindurilor, iar la intranduri, prin baterea a unui
inca un rand de trestie. Abaterile mai mari de 10 mm se vor remedia prin marirea sau micsorarea
stratului de tencuiala.

2.Executarea trasarii suprafetelor de tencuit


2.1. Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite. La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe
metalice lungi sau sipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare
a acestor repere, asa incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
2.2. Pe suprafetele exterioare ale peretilor (fatade), trasarea se va face in acelas mod ca si pe
suprafetele interioare ale peretilor.
2.3. In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestea se vor executa din acelas mortar din
care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi de 8...12cm pentru mortarele de var-
ciment sau de var si 2,5cm mentru mortarele de ipsos .

636 / 1400
1384
3. Executarea amorsarii

3.1. Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va
face amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm. Compozitia spritului
pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment). In cazul
cand tencuielile se aplica in mai multe straturi si apoi se sclivisesc (camine de vizitare, rezervoare,
subsoluri), umiditatea stratului anterior, pentru aplicarea stratului urmator, se va masura cu aparatul
tip “Higromette” si va trebui sa fie cuprinsa intre 5% si 7%.
3.2. Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi
amorsate prin stropire cu mortar fluid in grosime de maximum 3mm, care va avea aceiasi
compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.
3.3. Amorsarea suprafetelor tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar
de var-ipsos, iar pe suporturile din plasa de rabit se va aplica direct smirul, un mortar din aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var si ipsos, sau din nisip, var si
ciment).
3.4. Aplicarea spritului se va face fie manual cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat cu aceleasi
aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului,.
3.5. In timpul executarii amorsarii suprafetelor, se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara
discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient
intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la
pipait cu mana.

4.Executarea grundului
4.1. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5...20mm grosime), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la
aplicarea spritului, in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida;
pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se
poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este prea uscata, sau pe timp foarte calduros,
aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.
4.2. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala
fiind de circa 15mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie si pana la 20mm pentru
restul suprafetelor.
4.3. Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraj de inventar, care sunt netede si au absorbtie de
apa redusa, stratul de finisare (circa 5mm grosime) se va executa cu un mortar cu adaos de aracet
E50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
4.4. Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campuri dintre
repere), se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil, asigurandu-se o suprafata
(front de lucru) de cel putin 2000m2.
4.5. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la
inaltimea de 3m, se va executa de pe pardoselele respective. Aplicarea manuala a spritului si

637 / 1400
1384
grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va executa de pe platforme de lucru
continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici extensibili de inventar si direct pe pardoseala
pentru partea inferioara a peretilor.
4.6. Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin
acoperirea suprafetelor respective pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
4.7. Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate, sau daca exista
pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
4.8. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in
limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si
sa rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu
prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, ciupituri, etc.
4.9. Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada, montate
la circa 50cm fata de suprafata fatadelor.
4.10. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de
grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele
tencuite.

5.Executarea stratului vizibil


5.1. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceiasi compozitie cu a
stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau,
in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
5.2. Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5mm), mortarul de “tinci” se va arunca cu
mistria la anumite intervale de timp (circa 5 minute) astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu
drisca.
5.3. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele
utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite,
decorative din materiale speciale, etc.
5.4. Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire
(circa 1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat
subtire (circa 2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin. Pentru gletul de var in pasta de
var se va adauga circa 100kg ipsos la 1m3 de var pasta, pentru a se accelera intarirea gletului.
5.5. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate (nu este
perfect uscat), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
5.6. Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos, fara straturi intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de
glet, se va folosi o [pasta speciala denumita “GIPAC” a carei reteta si mod de preparare sunt

638 / 1400
1384
indicate in Caietul VII “Prepararea si aplicarea pastei “GIPAC” din “Normativul pentru executarea
lucrarilor de zugraveli si vopsitorii”, C3-76.
5.7. Finisarea ulterioara a suprafetelor netede de beton se poate face, de la caz la caz, si cu o pasta
subtire tip INCERC pe baza de praf de piatra, ciment alb, aracet E50, oxizi coloranti. Aceasta pasta
se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si
oxizi coloranti) si o parte lichida (aracet E50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca
pe santier intr-o targa, in cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru. Modul de preparare detaliat
al acestei paste, inclusiv reteta de preparare o redam mai jos.

FINISAJ EXTERIOR DECORATIV SUBTIRE, APLICAT MECANIZAT, REALIZAT DIN PASTA TIP
INCERC

Suprafata neteda de beton realizata in special la panouri mari prefabricate, introduce posibilitatea inlocuirii
solutiilor traditionale de finisare exterioara a cladirilor, bazate pe tencuieli in trei straturi cu mortar
de ciment, avand grosimea de 2...3cm, cu paste subtiri, aplicate mecanizat in grosime de circa 3
mm.

In acest mod se realizeaza un finisaj practic impermeabil la apa, la vapori, rezistent in timp, cu aderenta la
suprafata de beton superioara tencuielilor obisnuite, solutia propusa aducand in plus un spor de
crestere a productivitatii muncii, datorita posibilitatii de aplicare mecanizata.

• Prepararea pastei de finisaj


Pentru prepararea pastei de finisaj se utilizeaza urmatoarele materiale:
- ciment alb
- aracet CIC sau aracet E50
- praf de piatra de granulatie 0...1mm
- apa
Proportia in care se amesteca aceste materiale, exprimate in parti de volum este:
- 1 parte ciment alb;
- 1 parte aracet E50 sau aracet CIC;
- 4 parti praf de piatra de la 0...1mm;
- apa pana la consistenta de 10...12cm.

Se amesteca mai intai cimentul cu praful de piatra pana la omogenizare, apoi aracetul si treptat apa, pana
la obtinerea consistentei de lucru.
Pentru obtinerea unei uniformitati in culoare, la fatada, este foarte importanta dozarea exacta a materialelor
si amestecarea lor pana la omogenizare. De asemenea, vasele in care se prepara, cat si uneltele de
amestecat trebuie sa fie foarte curate.
In scopul inlaturarii monotoniei, in acelas mortar se poate varia nuanta finisajului folosind praf de marmura
colorata in loc de praf de piatra.
Finisajul obtinut cu praf de marmura colorata are marele avantaj ca isi mentine in timp culoarea.

• Tehnologia de realizare a finisajului.

Pentru aplicarea pastei de finisaj se utilizeaza pistolul de aplicat tencuieli stropite, cu duze rotative si palnie.

639 / 1400
1384
Principalele faze de realizare a finisajului sunt:

- curatarea suprafetei de beton cu o mistrie sau cu un spaclu de eventualele urme de mortar rezultat de la
matarea rosturilor;
- inlaturarea prafului de pe suprafata betonului, cu pistol racordat la compresor;
- aplicarea cu pistolul a unei amorse de aracet: apa in proportie de 12; amorsa se toarna in recipient;
- dupa zvantarea amorsei se aplica primul strat de pasta.

Se toarna materialul in palnie la 3/4 capacitatea lui; se acopera palnia cu un capac si se strange pana la
completa etansare.
Pentru obtinerea unui strop cu bob mai mare sau mai mic, se poate utiliza o duza cu un diametru
corespunzator.
Pasta se aplica in doua sau trei straturi succesive, fiecare strat aplicandu-se dupa zvantarea celui anterior.
De subliniat faptul ca finisajul se realizeaza dupa ce a fost efectuata matarea rosturilor.
In cazul in care se urmareste obtinerea unui finisaj neted se poate reveni, peste ultimul strat de strop, cu
fierul de glet.
5.8. Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafetele interioare, respectiv exterioare,
netede, ale peretilor de beton, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet (in strat subtire sub
1mm sau un strat mai gros cand este necesar), fie cu aparatul de zugravit manual sau electric, sau
cu pistolul pulverizator (imitatie de calcio vechio); aceste paste se pot colora prin amestecrea cu
oxizi minerali frecati cu apa, obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.
5.9. Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca, in campurile mari (in special pe
fatade), tencuielile sa fie realizate din aceiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu
se produce diferente de culoare; de asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul
suprafetelor, deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare, in
campurile mari dintre golurile de pe fatade, in dreptul paletilor, etc.
5.10. De regula, nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de plus
50C). In cazul cand totusi este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua si masurile speciale
prevazute in “Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C16-84.
5.11. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, pana
la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care intarzie intarirea mortarului si-l altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita, uscare care
poate proveni din curent de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraincalzirea incaperilor;
- lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen;
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII


Prevederile prezentului capitol se aplica la toate tencuielile elementelor de constructii, avand rol de finisaj si
de protectie executate cu mortare de orice tip, inclusiv tratamentele subtiri cu grosimi incepand cu 1mm.

1.Prevederi comune

640 / 1400
1384
1.1. Tencuielile fiind lucrari destinate - in general - a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricand dupa terminarea intregului obiect; fac exceptie tencuielile
aplicate la interiorul unor recipienti in care accesul ulterior nu mai este posibil.
1.2. Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire inainte ca suportul in intregime sau
succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita , sa fi fost verificat si receptionat, conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse, precum si prezentului normativ.
1.3. Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile
admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se
repete in continuare.
1.4. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, plansee, etc.), sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie, etc.), precum si
daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.).
1.5. Toate materialele si semifabricatele (mortarele preparate centralizat) vor fi introduse in lucrare dupa
ce, in prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de
calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; de asemenea, materialele
si semifabricatele vor fi verificate si prin procedee de santier daca sunt corespunzatoare. Mortarele
provenite de la statii sau centrale de mortar, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in
lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina indicarea tuturor
caracteristicilor tehnice ale mortarului.
1.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive
in grosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie
impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
1.7. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului
tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii
este sub 75% din marca prescrisa se va anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi
acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale si se vor mentiona in
prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra
acceptarii tencuielii respective.
1.8. Receptia pe faze de lucrari se va face, in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor verificari la
fiecare tronson in parte :
a) rezistenta mortarului;
b) numarul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje in numarul stabilit de
comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 200m2);
c) aderenta la suport si intre straturi (cu aceiasi frecventa ca la litera “b”);
d) plantarea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata);
e) dimensiunile, calitatea si proportiile drumurilor decorative si anexe (solbancuri, braie, cornise, etc.),
bucata cu bucata.

Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in registrele de
procese-verbale de lucrari ascunse si pe faza de lucrari.

641 / 1400
1384
Abaterile admisibile sunt redate in tabelul nr. 2.
1.9. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac una la fiecare incapere si
cel putin una la fiecare 100m2, cu exceptia de la pct. 8.b. La receptionarea preliminara se
efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din
frecventa precedenta;
2. Verificarea aspectului general al tencuielilor
2.1. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma
muchiilor, scafele si a profilurilor. Suprafetele tencuite sa fie uniforme (ca prelucrare), sa nu aiba
denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile de
reparatii locale, etc. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatra, gris
de marmura, terasit, etc.), precum si a modului de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din
proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, stropite, buceardate, sprituite, etc.).
2.2. Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirecta se va face seara, cu ajutorul
unei lampi electrice, asezata in imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate in evidenta toate
defectele.
2.3. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor, etc., trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
2.4. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor, etc.
2.5. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu o prelucrare, culoare si nuante
neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi, etc.
2.6. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta
a lacrimarului.
2.7. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2m lungime, prin asezarea
acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala; in
tabelul 2 (9.1.8.) se indica abaterile care pot fi admise la verificarea calitativa a tencuielilor de
diferite feluri: brute, driscuite, geluite, etc.
2.8. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti inclinate, pe
cupole, etc.) si a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul de plumb. Abaterile nu
trebuie sa depasasca pe cele admisibile prevazute in tabel 2 (9.1.8.)
2.9. Gradul de netezime al suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuielile gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.
2.10. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin
sondaje speciale care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin
reparatii ulterioare.
2.11. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocanire cu un
ciocan de lemn; un sunet de “gol” arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface

642 / 1400
1384
intreaga suprafata dezlipita; in cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin
extrageri de carote din tencuiala.

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR

La executarea lucrarilor de tencuieli interioare si exterioare, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
- Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul sanatatii cu
Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975;
- Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj, volumul 3 art. 2. Executarea
tencuielilor - aprobat de M.C. Ind cu ordinul nr. 1233/D.1980;

- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, P118-
83.
Conducerea santierelor va elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrarile cu
fiecare nou tip de utilaj introdus in santier, folosind in acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv.

6. RESPONSABILITATI
Responsabilitatea privind calitatea, revine tuturor angajatilor care executa
si verifica lucrarile, astfel incat acestea sa se incadreze din punct de vedere
tehnic si estetic in limitele normale prevazute in normative si documentatie.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Receptia materialelor la primirea pe santier
7.2. Nota de refuz la receptia materialelor (produselor)
7.3. Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari
7.4 Raport de neconformitate
7.5. Raport de actiuni corective
7.6. Registrul nr. _____ de evidenta a verificarilor si incercarilor de laborator pentru lucrari de
tencuieli umede
8. ANEXE Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

643 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 22

EXECUTIA PAVAJE DIN PIATRA NATURALA, PAVELE SI


CALUPURI

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.SCOP
Obiectul acestei proceduri este de a defini actiunile, stadiile tehnologice, sculele, utilajele si materialele ce
sunt necesare la montajul pavelelor din pavele normale, autoblocante ,pavele abnorme si calupuri .

644 / 1400
1384
1. DOMENIU DE APLICARE

Aceasta procedura va fi folosita la lucrari de drumuri cu:


a) Pavaje din pavele normale si adnorme si se folosesc dupa cum urmeaza :
➢ Pe drumurile publice de clasele tehnice II…….V , strazile de categoriile II si III, precum si pe
drumurile de exploatare cand conditiile tehnico economice justifica folosirea lor .
➢ Pe strazile din localitati unde instalatiile subterane se executa intr-o etapa ulterioara .
➢ La rampele de incarcare , descarcare , la locurile de parcare si stationare de vehicule grele .
➢ Pe sectoarele de drumuri sau strazi situate pe terenuri compresibile , susceptibile la tasari
ulterioare
➢ La pasajele de nivel si pe zonele de circulatie cu tramvaie sau cai ferate , cand pe aceste zone
circula si autovehicule .
b) Pavajele de pavele normale se mai folosesc pe sectoarele de drumuri sau strazi pe care este
prevazuta circulatia unor vehicule pe senile .
c) Pavajele cu calupuri se folosesc indeosebi :
➢ Pe drumurile publice de clasele tehnice II si II si pe strazile de categoriile I…..III ;
➢ La locurile de parcare si stationare a autovehiculelor .
➢ Ca pavaje decorative.
Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs decat
dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi, normative
,standarde , etc .

DOCUMENTE DE REFERINTA SI CONEXE

3.1. N.T.S .- Norme de securitatea muncii


3.2. P.S. I. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor
3.3. C.Q. - Control calitate

3.1 DOCUMENTE DE REFERINTA


▪ STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii ,
Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa
demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si
cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului .
▪ STANDARD SR EN ISO 9000/2008 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si
vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al calitatii si specifica
terminologia pentru sistemele de management al calitatii .
▪ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2008 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de management al calitatii ,
indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum
si a altor parti interesate
▪ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
▪ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea si
conducerea calitatii in constructii.
➢ Documentele de proiectare a lucrarilor ce urmeaza a fi executate (profile transversale si longitudinale,
etc.)
➢ Desene de detaliu ale pavelelor .
➢ Specificatiile din caietele de sarcini .

645 / 1400
1384
➢ Standarde si norme tehnice romanesti .
➢ SR 6978 /septembrie 1995- Lucrari de drumuri – pavaje din piatra naturala, pavele normale, pavele
abnorme si calupuri .
➢ STAS 1598/1 -89 - Lucrari de drumuri Incadrarea imbracamintilor de constructii noi, si modernizari de
drumuri .
➢ STAS 1598/2-89 - Lucrari de drumuri . Incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si
modernizari de drumuri . Prescriptii generale de proiectare si executie .
➢ STAS 863/85 – Lucrari de drumuri . Elemente geometrice ale traseelor . Prescriptii de proiectare .
➢ SR 183 -1/95 - Lucrari de drumuri . Straturi de baza si de fundatie .conditii generale de calitate .

DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1 N.T.S .- Norme de securitatea muncii


4.2 P.S. I. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor
4.3 C.Q. - Control calitate

5. DESCRIEREA PROCEDURII

➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei instructiuni.


➢ Existenta inregistrarilor de calitate pentru pavelele ce se pune in opera (bon de transport, certificate de calitate ,
certificate de conformitate sau declaratie de conformitate ).
➢ Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare (teren de fundare , strat de nisip pilonat - rubricile
corespunzatoare din P.V. lucrari ascunse sa fie incheiate).
➢ Existenta utilitatilor.
➢ Exitenta macaralelor in buna stare de functionare pentru incarcarea si descarcarea paletilor cu pavele .
➢ Existenta de drumurilor de acces la locul de montaj .
➢ Echiparea echipelor cu roabe si scule specifice .
➢ Existenta avizului de inceperea lucrarii (AIL) , autorizatiei de constructie..
➢ Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI specifice
activitatilor desfasurate.
➢ Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, cizme cauciuc, palmare etc.

Actiuni implicate

➢ Pregatirea terenului de fundare si a stratului de nisip pilonat.


➢ Transportul de la furnizor , manipularea , depozitarea , transportul la locul de montaj .
➢ Compactarea nisipului pilonat.
➢ Finisarea la cotele din proiect a nisipului pilonat .
➢ Montarea pavajelor cu respectarea formei profilului transversal , a profilului longitudinal ,a denivelarilor si a
abaterilor .
➢ Matarea rosturilor .
➢ Incadrarea pavajelor .
➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate.

5.1. Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat anterior.

5.1.1. Pregatirea terenului de fundare.


5.1.1.1. Verificarea cotei de fundare cu aparate topo.

646 / 1400
1384
5.1.1.2. Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pana se
asigura indepartarea partilor desprinse, a noroiului sau a apei.
5.1.1.3. Receptia finala a suprafetei fundatiei si intocmirea inregistrarilor de
calitate (P.V.lucrari ascunse - pentru lucrari sub incidenta Legii 10/95
si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei" pentru lucrari sub
incidenta Legii 6/82).
5.1.1.4. Profilul transversal
➢ la drumuri la pavele va fi de 3% , iar la pavajele din calupuri de 2.5% .
➢ in piete si locuri de parcare 1%........2.5%
➢ pe strazi cu parti carosabile despartite prin banda mediana 2%.
➢ In curbe , precum si in rampele de racordare aferente , pantele transversale rezulta din
amenajarile care se executa conform STAS 863
5.1.1.5. Profil longitudinal la drumuri au declivitatile stabilite in proiect si caietele de
sarcini .
5.1.1.6. Denivelari si abateri
Se admit denivelari in lungul drumului si abateri limita la pantele
transversale , conform tabelului 2 din SR 6978/septrembrie 1995 si
anume :
Felul imbracamintii Denivelari maxime in lungul Abateri limita la pantele
drumului sub dreptar de 3 m , profilului transversal
in mm in mm/m
Pavaj din pavele normale cal 1 12 +/-P
P=pantatransversala proiectata
Pavaj din pavele normale cal 2 15 +/-P
P=pantatransversala proiectata
Pavaj din pavele abnorme 15 +/-P
P=pantatransversala proiectata
Pavaj din calupuri cal 1 8 +/-P
P=pantatransversala proiectata
Pavaj din calupuri cal 2 12 +/-P
P=pantatransversala proiectata

Nu se admit denivelari si abateri care favorizeaza stagnarea apei .

5.2. Transport, manipulare si pozare nisip pilonat,in vederea montarii pavelelor

5.2.1. Nisipul va fi livrat de la statiile de sortare in autobasculante .


5.2.2. Nisipul din autobasculanta se va descarca direct in zona de lucru .
5.2.3 Se executa nivelarea si compactarea nisipului , verificandu-se cu lata de 3 m planeitatea
suprafetelor si pantele transversale .
5.2.4. Se asterne un strat de nisip cu grosimea din tabelul 1, care se niveleaza si piloneaza ,
apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat in care se aseaza pavelele sortate,
fixandu-le prin batere cu ciocanul .

5.3. Pozarea pe mortar de ciment a pavelelor .

5.3.1. Pavajul pe mortar de ciment se executa numai pe fundatie rigida .

647 / 1400
1384
5.3.2. Pavelele si calupurile se monteaza pe mortar marca M100 inainte de inceperea prizei materialului , batandu-se
cu ciocanul pana la cota prescrisa .

5.4 Aprovizionarea pavelelor normale, autoblocante ,pavaje abnorme si calupuri destinate lucrarilor de
reabilitare a partii carosabile sau a trotuarelor , transportul si manipularea acestora .

5.4.1 Aprovizinarea de la furnizor se efectueaza dupa prezentarea certificatului de calitate ,


a declaratiei de conformitate , sau a certificatului de conformitate . In cazul pavelelor
autoblocante acestea nu se ridica decat dupa trecerea a 28 de zile de la turnare .
5.4.2. Transportul pavelelor se executa cu basculante sau autocamioane .
5.4.3. Incarcarea , descarcarea se face mecanizat pe paleti pentru a nu se deteriora in
cazul bascularii .
5.4.4. Transportul la punerea in opera de la depozit la punctul de lucru se poate face
mecanizat sau cu roaba .
5.4.4. Elementele geometrice , inclusiv grosimea stratului de nisip dupa pilonare sau mortar
de ciment trebuie sa corespunda cu datele din tabelul nr 1 din SR 6978/1995 :

Felul pavajelor Inaltimea pietrelor Grosimea stratului de nisip


cm dupa pilonare sau de mortar
cm
Pavele normale 12…14 3…5
Pavele abnorme 11…13 2…5
Calupuri 8…10 2…3

5.4.6. Pavajele decorative se executa de culori diferite conform proiectului lucrarii


respective .
5.3.7. Pavajele cu pavele abnorme se pot aseza neregulat , cu rosturi opus
incertum .

5.4. Montarea pavelelor

5.4.1. Se asterne un strat de nisip cu grosimea din tabelul 1 care se niveleaza si


piloneaza , apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat in care se
aseaza pavelele sortate fixandu-le prin batere cu ciocanul .
5.4.2. Asezarea pavelelor normale , abnorme si autoblocante se face cu cel putin
3 cm mai sus decat cota finala a pavajului si cu 2 cm mai sus in cazul
pavajului de calupuri .
5.4.3. Dupa asezarea pavelelor sau calupurilor , se face prima batere cu maiul
fara sa se stropesca cu apa , batandu-se bucata cu bucata , verificandu-se
suprafata cu dreptarul si sablonul si corectandu-se eventualele denivelari .

Se imprastie apoi nisip pe toata suprafata pavajului , se stropeste abundant


cu apa si se freaca cu peria impingandu-se nisipul in rosturi pana la
umplerea acestora .

Dupa aceasta operatie se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza


cu un cilindru compresor dupa ce s-a asternut un strat de nisip (1…1,5 cm )
grosime .

648 / 1400
1384
Neregularitatile ramase dupa acesta operatie se suprima prin scoaterea
pavelelor si revizuirea grosimii stratului de nisip , adugandu-se sau
scotandu-se material .

Baterea se executa cu un mai mecanic sau manual de circa 30 Kg , la


pavele normale sau abnorme si cu unul de 25 Kg pentru calupuri .

5.4.4. Umplerea rosturilor se executa dupa cum urmeaza :


➢ Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se executa cu nisip argilos care este periat si udat .
➢ Umplerea cu masticuri bituminoase care se face cu :
• Mastic bituminos ( conform SR 183-1 )
• Mortar cu suspensie din bitum filerizat
• Mortar cu emulsie bituminoasa

Dozajele mortarelor cu suspensie din bitum sau cu emulsie bituminoasa se


stabilesc prin incercari intr-un laborator de specialitate .
Operatia se face prin introducerea masticului sau mortarului in rosturi .
Dupa ce s-au golit rosturile pe adancimea indicate in proiect , s-au curatat
cu apa si s-au zvantat, se amorseaza si se toarna masticul sau mortarul ,
pe jumatate din adancimea lor , apoi se completeaza si cealalta jumatate .
Amorsarea se face cu bitum taiat ( 0.5 Kg /mp ) fie cu suspensie de bitum
filerizat ( 1 Kg / mp ) sau cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere
rapida ( 0.5 Kg / mp) .
Masticul bituminos se toarna atunci cand acesta are temperatura de
( 160….180 C ) prin raspandirea masticului sau mortarului , sau la
rece cu suspensie de bitum sau emulsie bituminoasa pe toata suprafata
pavajului .
Inainte de aceasta operatie , se curata rosturile si se amorseaza in
conditiile aratate mai sus .
Operatia de raspandire a mortarului cu suspensie de bitum sau emulsie
bituminoasa se face conform prevederilor reglementarilor tehnice in
vigoare .
Dupa terminarea operatiei de colmatare a rosturilor ( dupa racirea
masticului sau dupa ruperea suspensiei din bitum sau emulsiei
bituminoase ), se presara pe toata suprafata pavajului un start de nisip
grauntos curat , in grosime de 5 mm .
➢ Umplerea cu mortar de ciment
Rosturile se curata in prealabil , ca si rosturile umplute cu mastic .
Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100 ; drumul poate fi dat in circulatie numai dupa cel putin 14 zile
de la data terminarii rostuirii ; in acest timp , suprafata pavajului se uda cu apa .

VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEI


➢ Materialele se verifica pentru a corespunde conditiilor tehnice de calitate
prevazute in standarde si caiete de sarcini .
Verificarile si determinarile se executa de un laborator de specialitate atestat
pe probe luate conform prescriptiilor din standardele respective .
➢ Controlul executarii lucrarilor trebuie sa se faca in permanenta de organul de
control tehnic .

649 / 1400
1384
• Inainte de executarea pavajelor , se verifica daca fundatia indeplineste
conditiile prevazute la 3.1.1. din SR 6978 / 95.
• Se verifica profilele transversale si longitudinale ,denivelarile, abaterile,
marimea rosturilor conform procedurii .
• In profilul longitudinal verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime,
asezat pe axa drumului sau strazii si pe primul rand de pavele de langa
bordurile de incadrare sau de langa rigola .
• In profilul transversal , verificarea se face cu un sablon avand profilul drumului
sau strazii .Verificarea se face din 25 in 25 de metri.
• Pentru masurarea denivelarilor se foloseste o pana gradata avand lungimea
de 30 cm , latimea de maxim 3 cm si grosimea la capete de 1,5 cm si 9 cm .
• Verificarea cotelor in lung se face cu un aparat de nivelment topo.
• Rezultatele verificarilor se trec in evidentele de santier ( carnet de masuratori
registru de laborator) care alcatuiesc documentele de control si se cuprind
in cartea constructiei .

RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia preliminara a lucrarilor de pavaje se face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare , a
prevederilor din prezenta instructiune de lucru si a caietului de sarcini a lucrarilor .
Receptia finala se face dupa un an de verificare in exploatare de la data receptiei preliminare si se va efectua in
conformitate cu prevederile legale.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si de
intocmirea inregistrarilor de calitate.
6.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate..
7 INREGISTRARI
7.1. Carnete de masuratori
7.2. Registru de laborator
7.3. Proces verbal de faza determinanta
7.4. Proces verbal de receptie pe faze
8. ANEXE Nu este cazul .

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

650 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 23

EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARIE SI DULGHERIE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.SCOP
Procedura operationala are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de
tamplarie si dulgherie.

2.DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile acestui capitol se refera la lucrările de tâmplărie şi dulgherie cuprinzând : uşi, ferestre, vitrine şi
glasvanduri de lemn, metalice sau mixte, ferestre prefabricate de beton armat şi prefabricat, ferestre de uşi de
balcon din PVC, jaluzele PVC.

3.DOCUMENTE DE REFERINTA

STAS 465 – 80 Ferestre şi uşi de balcon din lemn pt. c-ţii civile
STAS 446 – 70 Uşi din lemn pt. c-ţii civile
STAS 5353 – 80 Ferestre şi uşi de balcon si uşi interioare din lemn pt. c-ţii civile. Formate şi
alcătuiri.
STAS 799 – 82 Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii generale de calitate.
C199 - 79 Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi
montarea în c-ţii a tâmplăriei de lemn ( Bul . Construcţii nr. 1/1980 )
C 185 - 78 Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi

651 / 1400
1384
montarea în c-ţii a ferestrelor şi uşilor din PVC ( Bul . Construcţii nr. 9/1978
)
C 186 - 78 Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi
montarea în c-ţii a jaluzelelor din PVC ( Bul . Construcţii nr. 9/1978 )
STAS 11179 – 78 Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele di policlororură de vinil.
STAS 3366 – 82 Obloane rulante. Prescripţii de proiectare şi montaj.
Ordin nr. 9 / N / 15.03. 93 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în c-ţii.

MATERIALE

Tâmplăria din lemn poate fi livrata întreprinderilor de c-ţii în stare nefinisate sau complet finisate. Prin
tâmplărie nefinisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare livrate în stare grunduita . Prin tâmplărie
finisata se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisate, cu geamul montat şi cu garnituri de
etanşare. Tâmplăria va fi echipata cu accesorii funcţionale de calitate ( balamale, broaşte, mânere, cremoane, etc.,
zincate sau nichelate ).

Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor va fi conform standardelor:

STAS 465 – 80 Ferestre şi uşi de balcon din lemn pt. c-ţii civile
STAS 446 – 78 Uşi din lemn pt. c-ţii civile “ Secţiuni “

Tocurile şi profilele din materiale plastic sau metalice la uşile interioare vor fi conform NII de producţie.
Ferestrele din lemn, clasice executate conform STAS 465-80 ( ferestre simple, duble şi cuplate ) se livrează
nefinisate protejate pe toate fetele cu un grund, iar la cerere vopsite şi cu un strat de vopsea. Ferestrele la livrare
vor fi recepţionate şi controlate conform STAS 799-82.
Ferestrele simple cu geam termoizolant ( STAS 10379 – 75 ) şi ferestrele cuplate ( STAS 10461 – 76 ) se
livrează numai în stare finisata cu geamul montat, echipate cu garnituri de etanşare şi accesorii metalice adecvate,
în condiţiile de calitate standardizate.
Uşile de lemn executate conform STAS 466-78 se livrează cu tocurile din materiale pe baza de lemn, din
profile din material plastic sau metalice, în următoarele variante :
- complet finisate: tocurile din lemn sau metal vopsite ( tocurile din PVC fara finisaj ); foile de uşile vopsite
opac, furniruite şi finisate transparent, acoperite cu folii imitaţii de furnir, texturate, emailate, melaminate din profile
de material plastic;
- finisate parţial : tocuri grunduite, foile de uşi finisate în variantele indicate mai sus;
- nefinisate : tocurile şi foile de uşi plane sau ramele şi tăbliile grunduite.
Tocurile de uşi pot fi livrate, montate, constituind un ansamblu cu foaia de uşi sau poate fi neasamblate şi
livrate separat de foile de uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu accesoriile necesare pt.
acţionare, manevrare şi blocare, având asigurata interschimbabilitatea tocurilor şi a foilor de uşi după montarea în
c-ţii.
Materiale auxiliare - ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibluri din lemn sau din material plastic, pervazuri,
şuruburi pt. lemn, cuie, pâsla sau vata minerala, carton bitumat, chit, vopsea conform normelor de deviz, precum şi
precizările din proiecte şi din prezentele instrucţiuni tehnice.
Ferestrele şi uşile de balcon din PVC sau ansambluri uşi - ferestre, se livrează la ITMPCMP – Buzău
complet echipate cu geam si garnituri de etanşare intre geam şi cercevea şi intre aceasta şi toc, complet asamblate
conform NII 774 – 75 şi Catalogul editat de PCPMC. În cazul când la ferestre este prevăzuta montarea unor jaluzele
rulante din PVC este necesar să se specifice în comanda pt. ca ferestrele şi uşile să fie prevăzute cu profile de
ghidaj pt. jaluzele.

652 / 1400
1384
Praznurile tip I şi tip II, vor fi livrate din fabrica odată cu ferestrele, protejate prin acoperire în fabrica cu
grund, pe baza de ulei şi miniu de plumb în 2 straturi.
- şuruburi pt. lemn, cu cap bombat, conform STAS 1451-71 de dimensiunile L 5 x 50 mm
- şuruburi mecanice conform STAS 7519 – 71, nichelate sau cadmiate, cu piuliţa conform STAS 4017-69
de M4 mm şi lungime 35 mm cu cap bombat crestat pt. şurubelniţa destinate praznului tip I montat în sistem I.
- şuruburi autofiletate conform STAS 9344 - 73 de 5 x 25 mm
- polistiren celular conform STAS 7461-70 ca pat pt. chit în benzi de 15 cm grosime şi 40 mm lăţime, în
lungime de 50 – 80 mm.
- Aracet D-50 conform STAS 7058-73
- Chit Romtix 1221, conform N.I. de întreprindere pt. etanşarea rostului dintre toc şi zidărie la exterior
- Chit teicol conform caietului de sarcini nr. 6/74 omologat prin proces verbal din 3. 07.94
- Ipsos, conform STAS 5411-75, necesar numai în cazul fixării praznurilor în dibluri de lemn.
5.RESPONSABILITATI
Administrator = raspunde de executia lucrarii in termenii
contractuali.
Sef punct de lucru = raspunde de executia de calitate si la termen a
lucrarilor.
Sef echipa = raspunde de calitatea lucrarilor executate.

5.PROCEDURA
5.1.OPERATIUNI PREGATITOARE
Montarea tâmplăriei în zidărie sau panouri mari se va face după terminarea executării lucrărilor cu proces
tehnologic umed şi anume :
- finisaje interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei
- paciocul şi şpăcluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc
- placaje de faianţa sau similare, la bai, bucătarii
Este interzisa înglobarea tocurilor de ferestre şi uşi de lemn în panouri în timpul turnării acestora.
Golul de zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea
tâmplăriei.
Ghermelele se fixează la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea lucrării.
Pt. o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelelor sau diblurilor va fi aparenta sau marcata.
5.2.DESCRIEREA LUCRARILOR
Înainte de a se trece la montarea tâmplăriei, se recomanda ca aceasta să fie chituita, şlefuită, şi să se
aplice primul strat de vopsea, care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede, după aceea la ferestre
şi uşi de balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebita se va acorda protecţiei părţilor din lemn care vin în
contact cu zidăria sau se înglobează în zidărie.
După uscarea vopselei, tocul ferestrelor şi al uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosind pane din lemn.
Poziţionarea corecta se va verifica cu ajutorul bulei de nivel. Tocul se va fixa în ghermele amplasate la cca. 50 cm
una de alta pe verticala, cu ajutorul şuruburilor; înainte de a se strânge complet şuruburile se va verifica din nou cu
ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau a uşilor precum şi funcţionarea cercevelelor sau
foilor, după care se vor strânge complet şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşuri ale tâmplăriei, dar nu a celor
care au suferit deformări prin absorţia de apa din mediul înconjurător sau din contactul cu zidăria umeda.
În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi
latimea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior, şi pervazurile la
interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat, lipit cu bitum. În cazul utilizării unor pervazuri din
profile de material plastic, vor fi montate în prima etapa elemente verticale care sunt tăiate la partea superioara la

653 / 1400
1384
45o, apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime, se taie la 45 o şi la al doilea cap, apoi se fixează în blocajul
din toc sau căptuşeala.
Înainte de vopsirea definitiva a tâmplăriei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie să fie mai mare
de 15 % gr. Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se va face numai când lemnul are umiditatea mai mica de
15% gr.
Ferestrele cuplate finisate, ferestrele cu geam termoizolant şi uşile finisate se vor monta în panouri
prefabricate, la fabricile de panouri înainte de expedierea acestora numai de către echipa de muncitori specializaţi
în aceste operaţiuni. În cazul creării condiţiilor necesare, aceste ferestre şi uşi pot fi montate şi la pereţi glisanţi din
beton armat sau la c-ţiile din cărămida, organizând în acest scop formaţiuni de lucru specializate.
Înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi apoi rostul
dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplica şipcile de acoperire a rosturilor .
Tâmplăria finisata va fi montata în panourile complet finisate sau la panourile decofrate şi uscate.
În vederea montării, fereastra sau uşa se va poziţiona în golul panoului şi consolida cu pane din lemn.
Tocul se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau materiale plastice ( poziţionate la cca. 50 cm una
de alta ). Înainte a strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a
cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile.
Nu trebuie admisa baterea şuruburilor ci numai fixarea lor prin înşurubare.
Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
În cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu
hârtie de asamblaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a tencuielilor, a
placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
Înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau
interioare, daca sunt echipate cu accesoriile respective şi daca sunt bine închise.
Rosturile dintre toc şi zidărie , la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic . Prin
înţelegerea între părţi , rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din material plastic.
În cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare cu vopsea de aceeaşi
calitate şi culoare.
Înainte de expedierea panourilor, geamurile vor fi curăţate de urme de vopsea, tencuiala, zugrăveala . In
cazul unor urme de grăsimi sau pete pe geamuri sau pe ramele de lemn acestea vor fi curăţate cu o cârpă moale
sau burete înmuiat în apa calda cu săpun sau detergenţi, după care se vor executa şi în cazul când ferestrele
finisate se montează direct în construcţie.
Montarea tâmplăriei metalice se va face numai de echipe specializate, dotate cu mijloace necesare.
Scule necesare: metru, nivela cu bula de aer, maşina de găurit, dalta, ciocan, şurubelniţa, bomfaier, pila,
instalaţie de sudura, cancioc, şpaclu, pistol pt. aplicarea chitului.
Materialele necesare : mortar de ciment, pene din lemn, pt. sudura, chit, vopsea.
Tâmplăria metalica la panourile mari se montează parte în fabrica, parte pe şantier .
Ferestrele se fixează la turnarea în panou . Tocurile ferestrelor sunt prevăzute cu praznuri pt. ancorare.
Înainte de turnarea panoului, se aşează fereastra pe cutie cofraj a tiparului special făcută pt. a tine fereastra în
poziţie corecta şi se aşează alt cofraj deasupra; tiparul trebuie să fie bine curatat. După turnarea betonului şi după
decofrare se curata tâmplăria de eventualele pojghiţe de beton.
Montarea portarurilor şi uşilor metalice se face pe şantier după ce panourile mari prefabricate au fost puse
în opera. Pt. fixarea acestei tâmplarii, sunt prevăzute în panouri, pe conturul golului, plăcute din otel ancorate în
beton. Portalurile şi uşile metalice se montează în golurile din panouri, înaintea executării pardoselii şi a finisajului
pe conturul golului.
Operaţiunea de montaj a tâmplăriei începe cu poziţionarea ei în golul panoului şi cu fixarea ei cu penele de
lemn. Se va verifica verticalitatea cu bula de aer, apoi se vor suda praznurile scurte cu plăcutele ancorate în panou.
După fixarea tâmplăriei se vor îndepărta penele, se matează apoi spaţiul dintre toc şi panou cu mortar de
ciment şi se executa tencuiala pe conturul golului şi apoi pardoseala.

654 / 1400
1384
După terminarea lucrărilor de finisare, se montează geamurile şi se vopseşte tâmplăria metalică.
Montarea tâmplăriei metalice în pereţi de zidărie se face înaintea executării tencuielii şi pardoselii .
Pt. fixarea tâmplăriei se lasă în dreptul praznurilor găuri în zidărie . Tâmplăria se poziţionează corect în
golul zidului şi se fixează cu pene de lemn ; se verifica verticalitatea cu nivela cu bula de aer, apoi se umplu găurile
în dreptul praznurilor cu mortar de ciment. După întărirea mortarului se pot îndepărta penele şi se montează
geamurile
După montarea geamurilor se montează spaţiul dintre toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se executa
tencuiala pe conturul golului şi pardoseala, apoi se vopseşte tâmplăria .
6.ABATERI TOLERANTE VERIFICARI
Verificarea prod. de tâmplărie se face la primirea pe şantier a tâmplăriei, în tot timpul punerii în opera (
montării ) precum şi la recepţie.
Tâmplăria din lemn şi metal care soseşte pe şantier gata confecţionata, trebuie verificata de către
conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul :
- existenta şi continutul certificatului de calitate
- corespondenta cu prevederile din proiect şi al prescripţiilor tehnice de produs
- existenta şi calitatea accesoriilor de prindere, manevrarea, etc.
Pt. orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se vor executa din
materiale aprobate.
La punerea în opera se va verifica daca în urma depozitarii sau manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorata;
ea nu se va pune în opera pana când piesa respectiva nu este reparata sau înlocuita.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul
execuţiei.
Verificarea pe faze a calitatii lucrărilor se va face conform reglementarilor în vigoare şi se refera la
corespondenta cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile admisibile prevăzute mai
jos.
Verificarea pe faze se refera la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va face pt.
fiecare tronson în parte , încheindu-se “ Proces – verbal de verificare pe faze de lucrări “ ; acestea se vor înscrie în
registrul respectiv.
La tâmplăria de lemn se va verifica :
1. existenta şi calitatea tuturor accesoriilor metalice.
2. verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1 mm / m.
3. intre foaia de uşa şi pardoseala să fie un spatiu constant de 3-8 mm.
4. încastrarea tocului să fie făcuta în zidărie prin ghermele, pene, cuie, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul
să nu aibă joc.
5. abaterea de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie să fie mi mici de 1%
din lungimea pieselor respective.
6. potrivirea ( luftul ) corecta a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri; pe toata lungimea falţului
respectiv abaterea este de 2 mm.
7. intre cercevea şi marginea spaletului tencuit trebuie să fie un spatiu de minim 3,5 cm;
8. glafurile inferioare vor fi montate cu panta către interior de 1% şi la aceeaşi inaltime fata de pardoseala
camerei.
9. existenta pieselor auxiliare ( lăcrimare, pazii de tabla la ferestre – pt. îndepărtarea apelor de ploaie ) este
obligatorie.
10. accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect.
11. balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la inaltime constanta ( pt. fiecare în parte ) de la
pardoseala.
12. lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri trebuie să fie protejate prin plăcute metalice
sau alte echipamente, bine fixate la nivelul pardoselii sau tocului.

655 / 1400
1384
13. şnaperele ( pt. ferestre duble cu deschidere interioare ) sau cârlige de vânt ( pt. ferestre cu deschidere
exterioara să fie montate în poziţie corecta ).
14. deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţa; ele nu trebuie să fie blocate de pe
urma vopsirii.
La tâmplăria metalica se va verifica :
1. corespondenta dintre proiect , detalii şi tâmplăria ce se pune în opera;
2. asamblarea elementelor componente, conform indicaţiilor din proiect ( sudura, nituire );
3. prinderea tâmplăriei de zidărie sau stâlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri sau plăci metalice ( conf. nr. şi
amplasării lor data în proiect );
4. nu se admit nituiri lipsa sau nestrânse cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de material cu găuri
produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate;
5. grunduirea cu minimum de plumb să fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv la cordoanele de sudura;
6. modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.
Pentru verificarea calitatii vopsitoriei la tâmplăria metalica se vor aplica prevederile date în caietul de sarcini
”Vopsitorii”.
La tâmplăria din P.V.C. se va verifica :
1. la livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- fereastra să se încadreze în tipo-dimensiunea prevăzuta în proiect şi tolerantele să se încadreze în standardul
11179-78;
- existenta armaturii metalice în profilele principale de toc şi cercevea;
- existenta şi fixarea corecta a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor şi la cel care se deschid în var
snaperelor;
- de asemenea se va controla existenta profilelor de etanşare atât pe conturul tocului cat şi pe conturul cercevelei;
- montarea corecta a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC şi cu garnituri de etanşare. În cazul când se
prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existenta profilului care păstrează distanta
reglementara între cele doua geamuri pe contur;
- ferestrele din PVC să fie prevăzute cu praznuri conf. instrucţiunilor tehnice publicate Indicativ C185-78 în Bul. C-
tiilor nr. 9/1978.
2. în timpul montării
- se va verifica daca praznurile au fost prinse în dibluri şi daca fereastra este centrata în golul rezervat şi se
deplasează uşor atât orizontal cat se vertical.
3. după montare
- verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşii şi aşezarea la acelaşi nivel cu alte tocuri de aceeaşi inaltime;
- funcţionarea corecta la închiderea şi deschiderea uşilor şi ferestrelor precum şi o etanşeitate buna la închidere;
- etanşarea corecta a rostului dintre tâmplărie şi cupar din polistiren celular cu chit Romtix 1221 la exterior sau chit
Altuchit C după cum a fost prevăzut în proiect.

VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI


Verificarea lucrărilor de tâmplărie sau dulgherie – la recepţia preliminară a întregului obiect – se va face de
către comisia de recepţie prin :
a. examinarea existentei conţinutului proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări ;
a. examinarea directa a lucrărilor executate prin sondaje – cate doua din fiecare tronson şi referitoare la toate
elementele şi prevederile de mai sus.
b. se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tâmplărie sau
dulgherie a îndeplinească perfect funcţionarea pt. care a fost prevăzuta în lucrare.
După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi a uşilor, verificând :
- funcţionarea cu uşurinţa a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere, deschidere şi
blocare;

656 / 1400
1384
- fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui nr. suficient de şuruburi, executarea corecta a izolaţiei de
etanşare intre toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic a tencuielilor,
acoperirea eventuala a rosturilor cu şipci şi baghete;
- aşezarea corecta a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan fara deplasări sau vibraţii la închiderea şi
deschiderea brusca;
- daca s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corecta şi echiparea cu garnituri
de etanşare a ferestrelor şi uşilor;
- daca spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lăcrimar nu este înfundat cu tencuiala sau alte
materiale care ar împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apa.
7.INREGISTRARI
Procese verbale de lucrari ascunse.
Procese verbale de receptie calitativa.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 27

EXECUTIA LUCRARILOR DE TERMOIZOLATII

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

657 / 1400
1384
3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
Procedura are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de
termoizolatii la cladiri

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul document cuprinde principii generale ce trebuiesc avute în vedere în activitatea de concepţie,
proiectare şi execuţie a izolaţiei termice la clădiri noi, prin lucrări de termoizolare a diferitelor elemente şi
subansambluri ale acestora. Principiile specifice privind calculul higrotermic al elementelor de construcţie ale
clădirilor sunt tratate în detaliu în normativele din seria C 107 (C 107/1 … 7) .

Prevederile documentului se referă la elementele de construcţie la care capacitatea de izolare termică este realizată
sau este completată printr-un strat prevăzut special în alcătuirea elementului de construcţiei – strat termoizolant –
realizat din materiale termoizolante eficiente.

1.2. În concepţia prezentului document, elementele de construcţie cărora trebuie să li se asigure o anumită
capacitate de izolare termică sunt :

• elemente ce separă mediul exterior de mediul interior, cu temperaturi diferite ;


• elemente interioare de compartimentare care delimitează spaţii închise cu temperaturi de exploatare care
diferă între ele cu mai mult de 50C.

1.3. Prin izolarea termică a clădirilor se urmăreşte :

• asigurarea unei ambianţe termice corespunzătoare în interiorul spaţiilor închise ;


• eliminarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie ;
• evitarea acumulării de apă în structura elementelor de construcţie ca urmare a condensării vaporilor de apă
în structura lor ;
• reducerea consumurilor energetice în exploatare.

NOTĂ:
1. Pentru construcţii cu condiţii de mediu interior sau exterior deosebite (spaţii cu medii agresive, construcţii

658 / 1400
1384
frigorifice, construcţii subterane, depozite pentru păstrarea produselor agricole etc.), prevederile prezentului
document se vor corobora cu reglementările tehnice specifice acestor tipuri de construcţii .
2. Pentru elementele de construcţie cu izolaţie termică repartizată (de ex.: pereţi monostrat din zidărie, betoane
uşare etc.) prevederile prezentului document se aplică numai în cazul în care îmbunătăţirea performanţelor termice
se realizează prin prevederea unui strat termoizolant .

2. REFERINŢE
Prevederile din prezentul document vor fi utilizate împreună cu reglementările in domeniu
NOTĂ:
La aplicarea reglementărilor tehnice la care nu este specificat anul de editare, se va lua în considerare ultima ediţie
în valabilitate.

3. DEFINIŢII, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ


3.1. Definiţii
Principalii termeni utilizaţi în prezentul document au următoarele semnificaţii :
material termoizolant – material sau produs uzinat, având conductivitatea termică de calcul mai mică sau egală cu
0,10 W/(mK), destinat să confere elementului de construcţie, în structura căruia se înglobează, performanţe
hidrotermice corespunzătoare nivelurilor de performanţă stabilite prin reglementări ;
suport al stratului de izolare termică – componentă a unui element de construcţie care asigură rezistenţa,
rigiditatea şi planeitatea necesară pentru a putea aplica şi susţine pe suprafaţa sa un strat de material ;
strat de protecţie a izolaţiei termice – componentă a unui element de construcţie interpusă între componenta
termoizolantă a acestuia şi mediul înconjurător (exterior sau interior) care asigură protecţia termoizolaţiei faţă de
acţiuni;le de orice natură ale agenţilor de mediu şi mecanici; poate fi aplicat direct sau distanţat, creând un strat de
aer ventilat;
barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă perpendicular pe direcţia de
migrare a vaporilor de apă, cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la
permeabilitate la vapori, având rolul de a reduse riscul de condens al vaporilor de apă în structura elementului ;
barieră antivânt – componentă a unui element de construcţie permeabilă la vapori de apă dar care împiedică
pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizolaţia alcătuită, de regulă, din materiale de natură
fibroasă (de ex.: produse din vată minerală sau din vată de sticlă) ;
strat de aer ventilat – componentă a unui element de construcţie prin care se permite circulaţia aerului prin tiraj
termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant; poate fi
realizat continuu sau sub formă de canale ;
strat de difuziune a vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, aflată înaintea unui bariere de
vapori (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi a cărui rol este de a asigura difuzia tangenţială a vaporilor de
apă şi/sau o destindere a aerului sau a vaporilor de apă sub presiune ;
deflector- element prin care se asigură :

• tirajul stratului de aer ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la acoperişuri şi alcătuiri de
şarpante cu învelitori neetanşe la vapori de apă ;
• comunicarea cu atmosfera a stratului de difuziune a vaporilor de apă ;

accesorii – elemente care asigură :

• fixarea (legătura, solidarizarea) straturilor de termoizolaţie, suport şi protecţie ;


• continuitatea izolaţiei termice ;
• admisia şi evacuarea aerului din stratul ventilat .

659 / 1400
1384
tratamente de protecţie – tratamente de ignifugare, biocizare şi hidrofobizare sau de protecţie a armăturilor
expuse la degradare (metalice, fibre de sticlă) ;
vitraj termoizolant – vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind constituit din două sau mai multe foi
transparente/translucide (din sticlă obişnuită sau cu proprietăţi speciale, din policarbonaţi etc.), dispuse distanţat,
întreg ansamblul fiind închis etanş pe margine, spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant
decât aerul ;
punte termică – zonă a unui element deconstrucţie în care rezistenţa termică specifică este sensibil mai mică
decât rezistenţa termică specifică în câmp a elementului de construcţie respectiv ;
anvelopa clădirii – totalitatea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează volumul interior (încălzit) al
unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din interiorul clădirii ;
amplitudine de oscilaţie a temperaturii aerului interior – variaţia maximă a temperaturii aerului interior faţă de
temperatura convenţională de calcul ;
coeficient de asimilare termică a materialului termoizolant (s) – densitatea fluxului maxim, corespunzătoare
amplitudinii temperaturii pe suprafaţa interioară, egală cu unitatea. Această mărime depinde de parametrii
materialului străbătut: conductivitate termică, densitate, capacitate calorică masică la presiune constantă şi de
perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic ;
coeficient global de izolare termică a unei clădiri (unităţi funcţionale) (G) – suma pierderilor de căldură
realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior
de 1 K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior,
precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece ;
coeficient de transfer termic (transmitată termică) (U) - fluxul termic, în regim staţionar, raportat la aria de
transfer termic şi la diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta ale unui
element de închidere ;
conductivitate termică ( ) – proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul
termic ce străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de
construcţie plan, când diferenţa dintre temperaturile pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea ;
densitatea aparenţa a unui material termoizolant ( ) – masa unităţii de volum a materialului în stare uscată ;
densitate a fluxului termic – fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul de căldură ;
diferenţa de temperatură pe verticală între nivelul capului şi nivelul gleznelor – diferenţa de temperatură pe
verticală, între temperatura aerului măsurată la 1,7 m şi la 0,1 m deasupra pardoselii (pentru o persoană în picioare)
sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m (pentru o persoană şezând) ;
flux termic – cantitatea de căldură transmisă în unitatea de timp, la sau de la un sistem ;
indice PMV – opţiunea medie previzibilă a unui grup important de persoane asupra senzaţiei termice produsă de
un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară cu 7 nivele cuprinse între „frig” şi „cald”; indicele PMV este bazat
pe bilanţul termic al corpului uman ;
permeabilitate la aer – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea fluxului de aer, exprimată prin
fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosime de un metru, din cadrul unui
element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele două suprafeţe este egală cu unitatea ;
permeabilitatea la vapori – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea vaporilor de apă,
exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru,
din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafeţe ale
stratului este egală cu unitatea ;
temperatură a punctului de rouă ( r) – temperatura aerului la care presiunea parţială a vaporilor de apă devine
egală cu cea de saturaţie şi de la care se produce fenomenul de condens ;
rezistenţa termică specifică (R) - diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim
staţionar ;
rezistenţă la permeabilitate la aer a elementului de construcţie plan (Ra) – suma rezistenţelor la permeabilitate
la aer straturilor elementului de construcţie plan ;

660 / 1400
1384
rezistenţă la permeabilitate la vapori a elementului de construcţie plan – suma rezistenţelor la permeabilitate la
vapori a straturilor elementului de construcţie plan ;
tasare – caracteristică mecanică privind deformabilitatea unui material termoizolant, exprimată prin variaţia relativă
a grosimii acestuia sub efectul unei încărcări statice prestabilite, funcţie de tipul materialului :
temperatură medie a suprafeţei interioare a unui element de construcţie – media temperaturilor de pe
suprafaţa interioară a elementului de construcţie, calculată pe baza câmpului de temperatură determinat prin calcul
numeric sau a rezistenţelor termice specifice determinate experimental ;
umiditate relativă a aerului ( ) – raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă din aerul umed şi presiunea
de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi presiune totală ;
umiditate a materialului (masică/volumică) ( m/ v) – masa apei evaporabile raportată la masa/volumul materialului
uscat.
3.2. Simboluri şi unităţi de măsură
Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentul document sunt conform tabelului nr.1.
Tabelul nr. 1
Unitate
Simbol Termen de
măsură

PMV opţiunea medie previzibilă -

Ti temperatura interioară de calcul 0C

Tsi temperatura pe suprafaţa interioară 0C

r temperatura punctului de rouă 0C

i umiditatea relativă a aerului interior %

Ti diferenţa dintre temperatura interioară Ti şi K


temperatura pe suprafaţa interioară Tsi

ATi amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului 0C

interior

densitatea aparentă a unui material kg/m3

conductivitatea termică de calcul a unui material W/(m3K)

s coeficientul de asimilare termică a unui material W/(m3K)

D factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori a -


unui material

mw cantitatea de vapori care poate condensa în kg/m2


elementul de construcţie în perioada rece a anului

mv cantitatea de apă care se poate evapora în kg/m2


perioada caldă a anului

661 / 1400
1384
Ra rezistenţa la permeabilitate la aer a elementului de m/s
construcţie

Ra min rezistenţa minimă necesară la permeabilitate la m/s


aer a elementului de construcţie

U coeficientul de transfer termic (transmitanţa W/(m3K)


termică)

G coeficientul global de izolare termică pentru clădiri W/(m3K)


de locuit

GN coeficientul global normat de izolare termică W/(m3K)


pentru clădiri de locuit

Gl coeficientul global de izolare termică pentru clădiri W/(m3K)


cu altă destinaţie decât cele de locuit

Gl ref coeficientul global de referinţă pentru clădiri cu W/(m3K)


altă destinaţie decât cele de locuit

A aria de transfer termic (aria anvelopei) a unei m2


clădiri

V volumul interior, încălzit, al clădirii m3

R’ rezistenţa termică specifică corectată m2K/W

Rm rezistenţa termică specifică medie a unui element m2K/W


de construcţie

Rmin rezistenţa termică specifică minimă a unui element m2K/W


de construcţie

R’nec rezistenţa termică specifică necesară m2K/W

m conţinutul de umiditate masică kg/kg

v conţinutul de umiditate volumică m3/m3

FT factorul de conversie pentru temperatură -

F factorul de conversie pentru umiditate -

fT coeficientul de conversie pentru temperatură K-1

coeficientul de conversie pentru umiditate masică kg/kg

662 / 1400
1384
coeficientul de conversie pentru umiditate m3/m3
volumică

4. CONDIŢII TEHNICE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU IZOLAŢIA TERMICĂ


Prezentul document cuprinde în special prevederi referitoare la condiţiile tehnice şi parametrii corespunzători
cerinţei D – „Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului” şi cerinţei E – „Izolaţia termică, hidrofugă
şi economie de energie”. La proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice se va avea în vedere şi
respectarea celorlalte cerinţe specificate în art. 5 din Legea nr. 10/1995 (inclusiv a condiţiilor privind siguranţa la foc
provenind atât din interiorul cât şi din exteriorul clădirilor).
În cele ce urmează sunt prezentaţi parametrii şi nivelurile de performanţă pentru condiţiile tehnice :

• mediu higrotermic – în tabelul nr. 2 ;


• izolare termică şi economie de energie – în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 2
Nr. Parametru de Metodă de
Nivel de performanţă
crt. performanţă determinare

Unitate funcţională

1 Indicele global de conform reglementărilor SR ISO


confort PMV (opţiunea tehnice specifice diferi- 7730
medie previzibilă) telor categorii de
construcţii, date în
ANEXA B

2 Temperatura interioară conform documentului C SR EN


de calcul 107/3 şi standardului SR 22726
1907-2

3 Umiditatea relativă a conform reglementărilor SR EN


aerului interior tehnice specifice diferi- 22726
telor categorii de
construcţii, date în
ANEXA B

4 Diferenţa de conform documentului C C 107/3


temperatură ( Ti max) 107/3 şi reglementărilor
între tempe-ratura tehnice specifice
interioară de calcul (Ti) diferitelor categorii de
şi temperatura medie construcţii, date în
a suprafeţelor ANEXA B
interioare ale
elementelor delimi-
tatoare (Tsi)

663 / 1400
1384
5 Amplitudinea de conform documentului C C 107/7
oscilaţie a temperaturii 107/7 şi reglementărilor
aerului interior (ATi) tehnice specifice
diferitelor categorii de
construcţii, date în
ANEXA B

6 Asimetria temperaturi conform reglementărilor SR EN


radiante faţă de un tehnice specifice 22726
element plan, în diferitelor categorii de
direcţie verticală şi construcţii, date în
orizontală ANEXA B

7 Diferenţa de conform reglementărilor SR EN


temperatură a aerului tehnice specifice 22726
pe verticală între diferitelor categorii de
nivelul capului şi construcţii, date în
nivelul gleznelor ANEXA B

8 Viteza curenţilor de conform reglementărilor SR EN


aer tehnice specifice 22726
diferitelor categorii de
construcţii, date în
ANEXA B

Elemente de închidere

9 Rezistenţa specifică conform document C C 107/3


corectată a elementelor 107/3;
de închidere R’ R’nec

10 Temperatura minimă a Tsi min > r C 107/3


suprafeţei interioare a
elementelor de cons-
trucţie (Tsi min)

11 Procentul de creştere a conform documentului C C107/6


umidităţii materialelor 107/6
componente ale
structurii elementului de
închidere, ca urmare a
condensării vaporilor de
apă

12 Cantitatea de apă nu se admite acumulare C107/6


acumulată în interiorul de apă de la un an la
elementelor de altul

664 / 1400
1384
închidere, de la un an la
altul, datorită
fenomenului de
condens

13 Rezistenţa la conform STAS 6472/7 STAS


permeabilitate la aer a 6472/7
elementelor de
închidere

14 Energia transferată de conform reglementărilor STAS


la picior spre tehnice specifice 6472/10
pardoseală (legat de diferitelor categorii de
senzaţia de rece – cald) construcţii, date în
ANEXA B

Tabelul nr. 3
Nr. Parametru de Nivel de performanţă Metodă de
crt. performanţă determinare

Clădirea în ansamblu

1 Coeficient global de - pentru clădiri de locuit: C 107/ 1


izolare termică G ≤ GN
- pentru clădiri având altă
destinaţie decât cele de
locuit: C 107/2
Gl ≤ Gl ref

Elemente de închidere

2 Rezistenţa termică R’m R’min C 107/3


corectată medie pe
clădire, a fiecărui
element de închidere

5. CONDIŢII TEHNICE DE PERFORMANŢĂ PENTRU MATERIALE TERMOIZOLANTE


5.1. Clasificare
5.1.1. După natura lor, materialele termoizolante se clasifică în :
a) materiale anorganice (ex.: produse din vată minerală sau vată de sticlă, sticlă spongioasă etc.) ;
b) materiale din polimeri sintetici (ex.: polistiren, poliuretan etc.) .
5.1.2. După rigiditate, materialele termoizolante se clasifică în :
a) materiale foarte rigide – clasa T1 – materiale care au tasarea mai mică de 1% sub sarcina de 2000 N/m2 ;
b) materiale rigide – clasa T2 – materiale care au tasarea cuprinsă între 1% şi 5% sub sarcina de 2000 N/m2 ;
c) materiale semirigide – clasa T3 - materiale care au tasarea cuprinsă între 5% şi 10% sub sarcina de 2000 N/m2 ;

665 / 1400
1384
d) materiale uşor tasabile – clasa T4 – materiale care au tasarea cuprinsă între 10% şi 20% sub sarcina de 2000
N/m2 ;
e) materiale foarte tasabile – clasa T5 – materiale care au tasarea mai mare de 20% sub sarcina de 2000 N/m2 .
5.2. Condiţii tehnice de calitate
Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prezentate în continuare.
5.2.1. Condiţii privind conductivitatea termică
Conductivitatea termică de calcul trebuie să fir mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/(mK) .
5.2.2. Condiţii privind densitatea
Densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550
kg/m3 .
5.2.3. Condiţii privind rezistenţa mecanică
Materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate dimensională şi caracteristici fizico – mecanice
corespunzătoare, în funcţie de structura elementelor de construcţie în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de
protecţie, astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din cauza solicitărilor
mecanice datorate procesului de exploatare, agenţilor atmosferici sau acţiunilor excepţionale.
5.2.4. Condiţii privind durabilitatea
Durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanţă cu durabilitatea clădirilor şi a elementelor de
construcţie în care sunt înglobate, cât şi cu gradul de accesibilitate pentru eventualele intervenţii în caz de
degradare a izolaţiei termice.
5.2.5. Condiţii privind siguranţa la foc
Comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile normate prin
reglementările tehnice privind siguranţa la foc, astfel încât să nu deprecieze rezistenţa la foc a elementelor de
construcţie pe care sunt aplicate/înglobate .
5.2.6. Condiţii din punct de vedere sanitar şi al protecţie mediului
5.2.6.1. Materialele utilizate la realizarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie nu trebuie să emane în
decursul exploatării mirosuri, substanţe toxice, radioactive sau alte substanţe dăunătoare pentru sănătatea
oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător.
5.2.6.2. În cazul utilizării izolaţiei termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă
(produse din vată minerală, vată de sticlă etc.) trebuie să se realizeze protecţia etanşă sau înglobarea în structuri
protejate a acestora.
5.2.7. Condiţii privind comportarea la umiditate
Materialele termoizolante trebuie să fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidităţii.
5.2.8. Condiţii privind comportarea la agenţi biodegradabili
Materialele termoizolante trebuie să reziste la acţiunea agenţilor biologici sau să fie tratate biocid sau protejate cu
straturi de protecţie.
5.2.9. Condiţii speciale
5.2.9.1. materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura elementelor de construcţie sau
aplicarea unor straturi de protecţie pe suprafaţa lor.
5.2.9.2. Materialele termoizolante nu trebuie să conţină sau să degaje substanţe care să degradeze elementele cu
care vin în contact (inclusiv prin coroziune).
5.2.9.3. Materialele termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene de
înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare. În caz contrat ele vor trebuie să fie prevăzute din
fabricaţie cu un strat de protecţie.
5.2.10.Condiţii privind punerea în operă
Materialele termoizolante trebuie să permită o punere în operă care să păstreze constanta caracteristicilor fizico –
mecanice şi de izolare termică în condiţii de exploatare.
5.2.11. Condiţii privind controlul de calitate

666 / 1400
1384
5.2.11.1. Materialele noi sau cele tradiţionale produse în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru
utilizarea la lucrări de izolaţii termice în construcţii.
5.2.11.2. Toate materialele termoizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind calitatea.
5.2.12. Cerinţe privind condiţiile de livrare, depozitare, transport şi manipulare
5.2.12.1. La livrare, materialele termoizolante trebuie să fie însoţite de certificate de calitate care să le confirme
caracteristicile fizico – mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau
normele de fabricaţie ale produselor respective. În certificatul de calitate trebuie să se specifice numărul normei
tehnice de fabricaţie (standard de produs, agrement tehnic, normă sau marcă de fabricaţie etc.).
5.2.12.2. Transportul, manipularea şi depozitarea materialelor termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor
măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea caracteristicilor funcţionale ale acestor materiale. Aceste măsuri
trebuie asigurate atât de producătorii cât şi de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor
standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective.
5.2.12.3. Condiţiile de depozitare, transport şi manipulare, eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la punerea
în operă precum şi eventualii factori de risc, care pot să apară în timpul depozitării, transportului, manipulării şi
punerii în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplică la cald etc.) vor fi în mod expres
precizate în normele tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediţie eliberate la fiecare livrare.
5.3. Valori de control ale caracteristicilor termotehnice de calcul ale materialelor termoizolante
În ANEXA A sunt prezentate valorile de control pentru caracteristicile termotehnice ale materialelor termoizolante
utilizate în mod curent la izolarea termică a clădirilor.
Valorile reale ale conductivităţilor termice ale materialelor vor fi precizate în normele tehnice (standarde de produs,
agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) ale produsului.
Încadrarea în valorile de control sau stabilirea conductivităţii termice de calcul pentru materialele care nu sunt
cuprinse în această listă vor fi precizate în normele de produs (normă sau marcă de fabricaţie, agrement tehnic etc.)
.

6. PRINCIPII DE CONFORMARE HIGROTERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A CLĂDIRILOR


6.1. Prevederi generale
6.1.1. Dimensionarea din punct de vedere higrotermic a elementelor de construcţie se va face în conformitate cu
prevederile din documentele C 107/3, C 107/5 şi C 107/6, iar pentru satisfacerea cerinţei de economie de energie
se vor respecta prevederile din documentele C 107/1 şi C 107/2.
Verificarea la stabilitate termică a elementelor de închidere a clădirilor se va face în conformitate cu prevederile din
documentul C 107/7.
6.1.2. Alegerea materialului termoizolant se va face în funcţie de :

• performanţele de izolare termică ;


• încărcările la care poate fi supus materialul în timpul exploatării şi punerii în operă ;
• încărcările suplimentare, datorate stratului termoizolant, asupra elementelor/clădirii pe care sunt aplicate ;
• modul de fixare a straturilor componente ale elementului de construcţie ;
• distanţele – pe verticală şi orizontală – dintre elementele de fixare ;
• cerinţele de siguranţă la foc .

6.1.3. După caz, izolarea termică pateu fi corelată şi cu alte măsuri privind satisfacerea cerinţei de izolare termică şi
economie de energie, ca de exemplu :

• asigurarea unui raport cât mai mic între suprafaţa exterioară a clădirilor şi volumul lor ;
• orientarea corespunzătoare a încăperilor, funcţie de destinaţia lor, în raport cu punctele cardinale şi cu
direcţia vânturilor dominante ;
• realizarea unui raport optim între suprafeţele pline şi suprafeţele vitrate ;

667 / 1400
1384
• utilizarea instalaţiilor de climatizare – ventilare ;
• utilizarea de instalaţii şi echipamente cu randament superior ;
• recuperarea căldurii ;
• folosirea energiilor neconvenţionale.

6.1.4. Pentru condiţiile climatice din ţara noastră, se recomandă utilizarea unor elemente de închidere cu inerţie
termică mare şi medie (definită conform document C 107/2).
Elementele de închidere cu inerţie termică mică se recomandă în cazul clădirilor cu ocupare temporară (case de
vacanţă etc.) sau în cazul clădirilor cu ocupare discontinuă.
6.1.5. Stratul termoizolant din structura unui element exterior de construcţie trebuie protejat contra :

• umidităţii din exterior şi precipitaţiilor atmosferice, prin straturi de protecţie (tencuieli, finisaje hidrofobizate la
pereţi, respectiv învelitori şi hidroizolaţii la acoperişuri) ;
• umidităţii din interior, prin straturi de protecţie (bariere contra vaporilor de apă) ;
• infiltraţiilor de aer, prin straturi de protecţie (bariere antivânt) ;
• radiaţiei solare, prin asigurarea unui stabilităţi termice corespunzătoare şi prevederea unor măsuri de
protecţie antiradiante eficiente (straturi de aerare, protecţii în culori deschise etc.) ;
• agenţilor biologici, prin tratamente speciale .

Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversate), la care stratul termoizolant trebuie să aibă el însuşi
capacitatea de a rezista la agenţii climatici menţionaţi, acesta fiind protejat printr-un strat superior geotextil şi un
strat de lest.
6.1.6. Elementele opace exterioare ale clădirilor vor avea o alcătuire şi o succesiune a straturilor componente
concepute astfel încât să nu e producă condens pe suprafaţa interioară şi să se elimine sau să se reducă, până la
limitele admise, cantităţile de vapori de apă condensaţi (în perioada rece a anului) astfel încât să nu se producă
acumulare de umiditate de la un an la altul, în interiorul lor, în conformitate cu prevederile din C 107/6. În acest scop
se recomandă amplasarea straturilor termoizolante permeabile la vapori spre exteriorul elementului de construcţie
iar parametrul exterior să permită difuzia vaporilor.
6.1.7. La clădirile care în mod permanent au umidităţi relative interioare peste 60%, pentru împiedicarea creşterii
umidităţii provenite din condensarea vaporilor de apă în interiorul elementelor de construcţie, trebuie să se prevadă
bariere contra vaporilor de apă sau straturi de aer ventilat.
Necesitatea şi dimensionarea barierei contra vaporilor se stabileşte prin calcul, conform document C 107/3 şi C
107/6, atât pentru elementele exterioare de închidere cât şi pentru elementele interioare de compartimentare care
separă încăperi cu regim de umiditate ridicată ( i > 60%) şi/sau încăperi încălzite de încăperi neîncălzite.
Bariera contra vaporilor de apă se recomandă a fi prevăzută, indiferent de umiditatea relativă a aerului din interiorul
încăperilor, la elementele multistrat alcătuite dintr-un strat interior din materiale poroase, permeabile la vapori (de
ex.: plăci din vată minerală sau de sticlă etc.) şi un strat exterior cu rezistenţă mare la difuzia vaporilor (hidroizolaţii,
foi de tablă etc.) .
De asemenea, trebuie să se prevadă bariere contra vaporilor şi la pereţii de compartimentare ai băilor şi bucătăriilor
interioare fără ventilare directă.
Bariera contra vaporilor de apă se prevede obligatoriu pe partea dinspre care vaporii pătrund în elementul de
construcţie (de obicei pe partea „caldă” a termoizolaţiei sau pe faţa interioară a elementului de construcţie), pe un
strat suport corespunzător tipului de barieră ales.
La încăperile cu procese umede, în care elementele de construcţie intră în contact cu apa, barierele contra vaporilor
lor de protecţie trebuie să fie rezistente la apă. Stratul de protecţie interior cu rol de barieră suplimentară contra
vaporilor (plăci ceramice smălţuite, de sticlă etc.) va avea rosturile etanşate. Pe tavane nu se aplică nici o protecţie
cu rol de barieră contra vaporilor. Se recomandă utilizarea de tencuieli poroase.

668 / 1400
1384
La încăperile la care umiditatea relativă a aerului interior depăşeşte numai pe perioade scurte de timp valoarea de
60% (ex.: băi şi bucătării în clădiri de locuit etc.) se va aplica pe faţa interioară a pereţilor (inclusiv la pereţii interiori)
o protecţie cu rol de barieră contra vaporilor.
6.1.8. Pe faţa exterioară a elementelor de construcţie realizate fără interspaţii de aer ventilat între stratul
termoizolant şi stratul exterior de protecţie, utilizate la încăperile cu umiditate relativă interioară peste 60%, nu este
recomandabil să se folosească straturi impermeabile la vapori de apă, sub formă de pelicule, folii sau placaje (plăci
ceramice glazurate etc.).
la pereţii încăperilor cu umiditate relativă interioară sub 60% (inclusiv la băi şi bucătării în clădiri de locuit şi altele
asimilate acestora), aceste straturi se recomandă să fie aplicate pe feţele exterioare numai pe suprafeţe reduse (nu
în câmp continuu).
6.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori
6.2.1. Generalităţi şi clasificare
6.2.1.1. Performanţele termotehnice ale pereţilor exteriori izolaţii termic sunt în funcţie de grosimea şi tipul stratului
termoizolant precum şi de poziţia acestuia în structura elementului de construcţie în care este inclus.
6.2.1.2. Din punct de vedere a comportării higrotermice, cele mai uzuale alcătuiri de pereţi exteriori izolaţi termic
sunt :

• pereţi cu alcătuire compactă ;


• pereţi cu alcătuire ventilată .

Pereţii cu alcătuire compactă sunt pereţii la care straturile componente sunt realizate din materiale omogene aflate
în contact direct între ele sau care pot fi separate prin straturi de aer închise (fără posibilitatea comunicării cu mediul
ambiant).
Pereţii cu alcătuire ventilată sunt pereţii în componenţa cărora se realizează un strat de aer care comunică cu
mediul ambiant. Această comunicare se realizează în mod curent prin fante de admisie şi de evacuare. Fantele de
admisie se amplasează la partea inferioară a peretelui, iar cele de evacuare la partea superioară şi se
dimensionează astfel încât să se asigure o circulaţie a aerului care să răspundă cerinţelor higrotermice.
6.2.1.3. Straturile de aer din componenţa pereţilor exteriori în funcţie de suprafaţa orificiilor de admisie a aerului
raportate la metru liniar de lungime orizontală a peretelui, se clasifică astfel :

• neventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este < 500 mm2m ;
• slab ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este 500 mm2m, dar ≤ 1500 mm2m ;
• puternic ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este > 1500 mm2m .

6.2.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire compactă


6.2.2.1. Din punct de vedere a comportării termohnice, pereţii exteriori cu alcătuire compactă pot fi clasificaţi în :

• pereţi cu inerţie termică mare ;


• pereţi cu inerţie termică medie ;
• pereţi cu inerţie termică mică .

Încadrarea în na din cele trei clase de inerţie termică se face în conformitate cu prevederile din documente C 107/2
.
6.2.2.2. La conformarea structurii pereţilor exteriori cu alcătuire compactă, cu inerţie termică medie sau mare se
recomandă ca stratul termoizolant să fie amplasat spre faţa exterioară a elementului de construcţie.
6.2.2.3. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie termică medie sau mare este următoarea :

• finisaj interior (după caz, acesta poate avea şi rol de barieră contra vaporilor de apă) ;

669 / 1400
1384
• strat suport al finisajului interior (ex.: tencuieli hidraulice, tencuieli uscate, glet etc.) ;
• strat masiv (perete din beton armat, zidărie etc.) ;
• barieră contra vaporilor de apă (după caz) ;
• strat termoizolant ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei ;
• finisaj exterior .

6.2.2.4. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie mică este următoarea :

• finisaj interior (după caz, acesta poate avea şi rol de barieră contra vaporilor de apă) ;
• strat suport al finisajului interior (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ;
• schelet rezistent (de regulă din elemente liniare) ;
• strat termoizolant ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ;
• finisaj exterior (după caz) .

6.2.2.5. Stratul termoizolant trebuie fixat de stratul suport. Această fixare poate fi, după caz, mecanică şi/sau prin
lipire, prin intermediul unui schelet suplimentar de rezistenţă (din lemn, profile metalice cu pereţi subţiri etc.).
Legătura între stratul suport şi stratul de protecţie se poate realiza, după caz, prin intermediul unor ancore metalice
din oţel inoxidabil sau mase plastice, sau prin intermediul unui schelet suplimentar de rezistenţă.
6.2.2.6. Dimensionarea pieselor de fixare ale stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia, de stratul
suport, se va face ţinând seama de sarcinile gravitaţionale, de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură şi de
încărcările excepţionale.
Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23 şi
document P 100.
Totodată, sisteme de fixare trebuie să fie compatibile cu deformaţiile alternative (dilatări + contracţii) ale
structurii/stratului rezistent.
6.2.2.7. La pereţii exteriori compacţi, cu inerţie termică medie sau mare, se recomandă ca stratul de protecţie a
termoizolaţiei şi finisajului exterior să fie permeabil la vapori.
6.2.3. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire ventilată
6.2.3.1. Alcătuirea de principiu a pereţilor exteriori ventilaţi este similară cu alcătuirile prezentate pentru pereţii
compacţi (pct. 6.2.2.3 şi 6.2.2.4) dar are în componenţă şi un strat de aer pus în comunicare cu mediul ambiant,
care poate fi strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat (conform pct. 6.2.1.3).
Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu echipamente de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor, păsărilor şi
insectelor (de ex.: site) .
6.2.3.2. Nivelul de ventilare a stratului de aer va fi ales în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior,
recomandabil după cum urmează :

• la umidităţi relative i ≤ 75% - strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat ;
• la umidităţi relative i > 75% - strat de aer puternic ventilat .

6.2.3.3. La alcătuirile cu strat de aer ventilat se recomandă ca, pe suprafaţa termoizolaţiei – realizată din materiale
cu permeabilitate mare la aer – aflată în contact cu stratul de aer, să se prevadă o barieră antivânt (de ex.: carton
sau ţesătură permeabilă la vapori).
6.2.3.4. Cerinţele referitoare la fixarea stratului termoizolant, prevăzute pentru pereţii cu alcătuire compactă (pct.
6.2.2.5; 6.2.2.6) sunt valabile şi pentru pereţii cu alcătuire ventilată.
Dimensionarea pieselor de fixare se va face suprapunând efectul sucţiunii exercitate de vânt pe faţa exterioară a
peretelui cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu stratul de aer ventilat.

670 / 1400
1384
6.3. Prevederi specifice acoperişurilor
6.3.1. Generalităţi şi clasificare
6.3.1.1. Performanţele termotehnice ale acoperişurilor izolate termic sunt în funcţie de grosimea şi natura stratului
termoizolant.
6.3.1.2. Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe faţa exterioară a stratului suport.
6.3.1.3. Elementele cu straturi de aer neventilat introduse în structura acoperişului (planşee cu corpuri ceramice sau
de beton cu goluri) se admit numai dacă acestea sunt plasate sub termoizolaţie şi numai la încăperi cu umiditatea
relativă a aerului interior mai mică de 60%.
6.3.1.4. Din punct de vedere al comportării higrotermice, acoperişurile clădirilor încălzite se clasifică în :

• acoperişuri cu alcătuire compactă ;


• acoperişuri cu alcătuire ventilată .

6.3.1.5. Acoperişurile cu alcătuire compactă sunt acoperişurile la care straturile componente se află în contact direct
unul cu altul.
Din categoria acoperişurilor cu alcătuire compactă fac parte acoperişurile la care stratul termoizolant nu este
prevăzut cu canale de ventilare; în structura acoperişului pot fi straturi de aer, dar care nu comunică cu atmosfera
(planşee cu goluri etc.).
Eventualele straturi de difuzie din componenţa structurii termohidroizolante a acoperişului nu schimbă încadrarea
acoperişului din grupa acoperişurilor cu alcătuire compactă.
6.3.1.6. Acoperişurile cu alcătuire ventilată sunt acoperişurile la care stratul termoizolant :

• este revăzut cu canale de ventilare (care comunică cu atmosfera), dispuse în structura sa ;


• este amplasat distanţat, fie faţă de stratul suport, fie faţă de stratul de protecţie (astereală, învelitoare,
hidroizolaţie etc.), astfel încât să formeze un strat de aer ventilat.

Din categoria acoperişurilor cu alcătuire ventilată fac parte acoperişurile terasă la care stratul termoizolant este
prevăzut cu canale sau straturi de ventilare precum şi acoperişurile cu por ventilat.
6.3.1.7. Dimensionarea pieselor de fixare a stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia de stratul
suport seva face ţinând seama şi de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură precum şi de acţiunile
excepţionale.
Verificarea acoperişurilor ventilate la acţiunea vântului se va face suprapunând efectul sucţiunii de pe faţa
superioară a structurii cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu stratul de aer
ventilat.
Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23 şi
document P 100.
De asemenea, fixarea straturilor componente trebuie să fie compatibilă cu deformaţiile alternative (dilatări +
contracţii) ale structurii/stratului rezistent.
6.3.2. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire compactă (fără spaţiu de aer ventilat)
6.3.2.1. La acoperişurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu materiale
termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate (polistiren, spumă rigidă de poliuretan, sticlă
spongioasă), astfel încât să nu fie favorizată condensarea vaporilor de apă în termoizolaţie.
6.3.2.2. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş compact este :

• finisaj interior ;
• strat suport rezistent ;
• strat de pantă şi/sau de nivelare (după caz) ;
• start de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ;

671 / 1400
1384
• barieră contra vaporilor de apă ;
• strat termoizolant ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (după caz) ;
• strat de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ;
• hidroizolaţie ;
• protecţie hidroizolaţie .

Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversare) la care alcătuirea de principiu este :

• finisaj interior ;
• strat suport rezistent ;
• strat de pantă şi/sau de nivelare (după caz) ;
• hidroizolaţie ;
• strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitatea mai mare de 30 kg/m3 ;
• protecţie termoizolaţie (strat geotextil şi lestare) .

6.3.2.3. Bariera contra vaporilor de apă se dispune pe partea dinspre interior a termoizolaţiei (faţa „caldă”) .
6.3.2.4. La clădirile cu umiditate relativă a aerului interior cuprinsă între 61 … 75% în alcătuirea acoperişului trebuie
să fie prevăzute straturi de difuziune (sub hidroizolaţie, recomandabil şi sub bariera contra vaporilor de apă) .
În cazul folosirii unor bariere contra vaporilor de apă, puternice (folii metalice lipite continuu pe întreaga suprafaţă) şi
a unor straturi termoizolante performante se poate renunţa la straturile de difuziune.
Stratul de difuziune de sub hidroizolaţie se recomandă să fie prevăzut în cazul în care peste termoizolaţie se aplică
un strat de protecţie realizat prin procedee umede.
Stratul de difuziune a vaporilor va fi dus până la limita acoperişului şi pus în legătură cu atmosfera, iar la suprafeţe
mari de acoperiş va fi aerat suplimentar prin intermediul tuburilor de ventilare (deflectoare), ţinând seama că un
deflector poate servi o suprafaţă de acoperiş de cca. 80 … 120 m2.
6.3.2.5. În cazul straturilor suport metalice (tablă cutată, tablă ondulată etc.) şi a utilizării unor materiale
termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate, se poate renunţa la bariera contra vaporilor şi
la stratul de difuziune de sub barieră contra vaporilor, dacă la îmbinarea între panourile de tablă se prevăd
cordoane de chit permanent elastic şi acoperitoare de rost din material hidroizolant lipit.
6.3.3. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire ventilată
6.3.3.1. Straturile de aer din componenţa acestor acoperişuri se clasifică, în funcţie de suprafaţa orificiilor de
admisie a aerului raportată la metru pătrat de suprafaţă de acoperiş, astfel :

• neventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este < 500 mm2/m2 ;


• slab ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este 500 mm2/m2 dar ≤ 1500 mm2/m2 ;
• puternic ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este > 1500 mm2/m2 .

6.3.3.2. Acoperişurile cu alcătuire ventilată se pot utiliza atât la clădiri cu regim normal de umiditate cât şi la clădiri
cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%). La clădirile cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%) este recomandabil să se
utilizeze acoperişuri cu strat de aer puternic ventilat.
De asemenea, acest tip de acoperiş se utilizează şi în cazul folosirii unor materiale termoizolante sensibile la
umiditate (produse din vată minerală) sau a unor straturi care se realizează prin procedee umede.
a) Acoperişuri cu canale de ventilare dispuse în grosimea termoizolaţiei
6.3.3.3. Alcătuirea de principiu a unui astfel de acoperiş este :

• finisaj interior ;
• strat suport rezistent ;

672 / 1400
1384
• strat de pantă şi/sau de nivelare (după caz) ;
• start de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ;
• barieră contra vaporilor de apă ;
• termoizolaţie cu canale de aerare ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (după caz) ;
• strat de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ;
• hidroizolaţie ;
• protecţie hidroizolaţie .

6.3.3.4. Canalele de ventilare se realizează în stratul termoizolant, fie prin dispunerea distanţată a plăcilor
termoizolante din rândul inferior (în cazul prevederii termoizolaţiei în două sau mai multe straturi), fie prin teşirea
muchiilor la partea inferioară a plăcilor termoizolante (în cazul în care termoizolaţie este prevăzută într-un singur
rând), fie prin folosirea unor plăci termoizolante cu caneluri.
Canalele de ventilare se recomandă a avea secţiune de cca. 25 cm2 şi vor fi dispuse la cca. 50 … 70 cm distanţă
unul de celălalt, în ambele sensuri ale acoperişului.
6.3.3.5. Ventilarea termoizolaţiei acoperişului se asigură prin practicarea unor orificii de ventilare, puse în legătură
cu atmosfera exterioară, dimensionate şi amplasate conform prevederilor din STAS 6472/5.
Pentru facilitarea tirajului se vor adopta următoarele măsuri constructive :

• suprafeţele orificiilor de ieşire a aerului vor fi 1,5 … 2 ori mai mari decât cele de intrare ;
• orificiile de ieşire a aerului vor fi dispuse în cel mai înalt punct al acoperişului (coame) şi se realizează cu
ajutorul deflectoarelor sau acoperitoare de coamă ;
• orificiile de intrare a aerului vor fi dispuse cât mai jos posibil, pe conturul acoperişului.

Orificiile de ventilare la acoperişurile fără pantă sau cu pantă spre interior se prevăd pe laturile construcţiei .
La acoperişurile cu o singură pantă, orificiile pentru intrarea aerului se dispun pe o latură, iar cele de ieşire pe
cealaltă latură a construcţiei (la cota cea mai ridicată),
Orificiile de ventilare pot fi dispuse şi pe conturul luminatoarelor, coşurilor, pe rebordurile rosturilor de dilataţie etc.,
în funcţie de alcătuirea şi amplasarea convenabilă a acestora pe acoperiş.
La poziţionarea gurilor de admisie şi evacuare a aerului se va avea în vedere şi direcţia vântului dominant din zona
în care se amplasează clădirea.
Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu echipamente de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor, păsărilor şi
insectelor (de ex.: site).
6.3.3.6. Bariera contra vaporilor de apă şi straturile de difuziune se prevăd în conformitate cu pct. 6.1.7 din
prezentul document.
6.3.3.7. La acest tip de acoperiş se prevăd deflectoare simple, duble sau triple, în funcţie de numărul straturilor care
trebuie să fie ventilate.
b) Acoperişuri cu spaţiu de aer ventilat
6.3.3.8. Acoperişurile cu spaţiu de aer ventilat sunt caracterizate de existenţa a două straturi portante: unul inferior,
peste care se aplică termoizolaţie, altul superior, peste care se aplică hidroizolaţia. Între acestea se află un strat de
aer ventilat.
6.3.3.9. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a acoperişurilor cu spaţiu de aer ventilat se va face în
conformitate şi cu prevederile din STAS 6472/5.
6.3.3.10. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş cu spaţiu de aer ventilat este :

• finisaj interior ;
• strat suport rezistent (de ex.: planşeu de beton sau lemn, schelet de susţinere a stratului termoizolant
autoportant etc.) ;

673 / 1400
1384
• barieră contra vaporilor de apă (după caz) ;
• strat termoizolant ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (barieră antivânt, strat de circulaţie etc.) ;
• spaţiu de aer ventilat ;
• alcătuire de învelitoare.

6.3.3.11. În funcţie de poziţia stratului termoizolant şi de funcţiunea atribuită spaţiului, aceste acoperişuri pot fi :

• acoperişuri cu poduri ventilate la care stratul termoizolant se aplică pe faţa superioară a planşeului de peste
ultimul nivel ;
• acoperişuri cu poduri mansardate, la care stratul termoizolant se aplică la partea inferioară a alcătuirii
învelitorii .

6.3.3.12. La acoperişurile cu poduri ventilate realizate cu planşee din beton armat, condiţiile privind difuzia la vaporii
de apă şi permeabilitatea la aer sunt îndeplinite de la sine (dacă se asigură ventilarea podului, de ex. prin
menţinerea fantelor de ventilare în poziţia deschis).
b.1. Termoizolarea acoperişurilor cu pod ventilat
6.3.3.13. Termoizolarea planşeelor spre pod se face, de regulă, la partea lor superioară, executându-se în general
din materiale termoizolante sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală sau vată de sticlă etc.).
6.3.3.14. În cazul izolaţiilor termice din saltele de vată minerală sau de sticlă, se recomandă să se aplice pe faţa
care vine în contact cu aerul ventilat o barieră antivânt, realizată dintr-un strat de carton, hârtie Kraft etc., permeabil
la vapori.
6.3.3.15. La podurile circulabile, stratul de protecţie a termoizolaţiei trebuie realizat astfel încât să permită circulaţia
(de ex.: şapă armată, podine de lemn etc.) .
b.2. Termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate
6.3.3.16. Termoizolaţia, de regulă sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală, vată de sticlă etc.), se
realizează prin fixarea materialului termoizolant (sub şi/sau între căpriori).
6.3.3.17. Stratul termoizolant trebuie să fie protejat pe faţa inferioară cu un strat de finisaj etanş care să asigure
protecţia utilizatorilor împotriva eventualelor pulberi ce pot fi degajate de materialele termoizolante în timpul
exploatării.
6.3.3.18. La termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate se vor avea în vedere şi prevederile din „Ghid
pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”.
6.4. Prevederi specifice planşeelor
6.4.1. Generalităţi şi clasificare
6.4.1.1. Dimensionarea izolaţiei termice a planşeelor se va face în conformitate cu prevederile din document C
107/3 sun aspectul asigurării diferenţei maxime de temperatură între temperatura aerului interior şi temperatura
medie pe suprafaţa interioară a pardoselii şi cu prevederile din document C 107/1 sau C 107/2 (după caz), sub
aspectul economiei de energie. Tipul de pardoseală se va alege ţinând seama de destinaţia încăperii în
conformitate cu reglementările tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii (date în ANEXA B) şi cu
prevederile din STAS 6472/10, sub aspectul senzaţiei de rece - cald la contactul piciorului cu pardoseala.
6.4.1.2. În funcţie de modul în care trebuie să fie tratate planşeele din punct de vedere higrotermic, acestea pot fi :

• planşee peste spaţii reci (interiore şi exterioare) ;


• planşee în contact cu solul.

6.4.2. Planşee peste spaţii reci


6.4.2.1. Prin spaţiu rece se înţelege spaţiul delimitat de planşeu care în mod curent are o temperatură a aerului cu
cel puţin 50C mai scăzută decât cea a spaţiului adiacent.

674 / 1400
1384
6.4.2.2. Planşeele peste spaţii reci se vor izolat termic, fie prin aplicarea unui strat termoizolant pe una din feţele
planşeului (recomandabil pe faţa care vine în contact cu aerul mai rece), fie prin înglobarea izolaţiei termice în
structura planşeului (cazul curent al planşeului de lemn).
6.4.2.3. La concepţia şi proiectarea peste spaţii reci se va urmări diminuarea efectelor punţilor termice de la
intersecţia planşeelor cu pereţii exteriori precum şi cele de la intersecţia cu pereţii interiori structurali.
În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut la partea inferioară a planşeului, trebuie evitate (dacă se poate,
chiar eliminate) şi punţile termice formate de grinzi.
6.4.2.4. În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut pe faţa superioară a planşeului, acesta este recomandabil
să fie realizat din materiale termoizolante rigide şi, după caz, să fie protejat cu un strat de protecţie capabil să preia
încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul exploatării, stratul de protecţie
constituind, în majoritatea cazurilor, stratul suport al pardoselii.
6.4.2.5. Prevederea stratului termoizolant la faţa inferioară a planşeului se recomandă la planşeele peste pivniţe,
pasaje sau alte spaţii reci. În acest caz, stratul termoizolant va fi prevăzut din materiale uşoare şi va fi aplicat, după
caz, prin lipire şi/sau fixare mecanică, prin spumare, direct pe suprafaţa planşeului etc.
6.4.2.6. După caz, termoizolaţia va fi protejată cu un strat care să asigure protecţia acestuia împotriva şocurilor
mecanice, precipitaţiilor, umidităţii, focului etc.
6.4.3. Prevederi specifice planşeelor în contact cu solul
6.4.3.1. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul se va face şi în
conformitate cu prevederile din document C 107/5.
6.4.3.2. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul din clădirile de producţie cu
procese tehnologice umede (care presupun udarea cu cantităţi mari de lichide a pardoselilor) se face numai sub
aspectul diferenţei de temperatură maxime admise între aerul interior şi suprafaţa pardoselii.
6.4.3.3. La clădirile de producţie şi/sau depozitare cu densitate redusă a locurilor de muncă fixe se admit măsuri
locale de izolare termică pentru satisfacerea cerinţei privind senzaţia de rece – cald.
6.4.3.4. Startul suport al termoizolaţiei planşeelor în contact cu solul va fi aşezat pe un strat filtrant de pietriş ciuruit.
6.4.3.5. În funcţie de specificul amplasamentului clădirii (nivelul pânzei de apă freatică, capilaritatea terenului,
eventualele pericole de infiltraţi de apă etc.), peste stratul de rupere a capilarităţii, din pietriş ciuruit, se va realiza un
strat hidroizolant, peste care se va amplasa stratul termoizolant.
6.5. Prevederi specifice pereţilor interiori ce separă spaţii încălzite de spaţii reci
6.5.1. Izolarea termică a pereţilor interiori se poate realiza, în general, prin aplicare pe una din feţe (recomandabil
pe faţa rece) a unui strat termoizolant, caz în care soluţiile sunt similare cu cele pentru pereţii exteriori cu structură
compactă, prezentate la pct. 6.2.2.
6.6. Prevederi specifice elementelor vitrate
6.6.1. La clădirile de locuit, elementele vitrate trebuie să prezinte rezistenţe termice medii cel puţin egale cu
rezistenţele termice minime prevăzute în ghidul C 107/4.
La clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit, elementele vitrate trebuie să aibă rezistenţe termice medii cel puţin
egale cu valoarea coeficientului de control „e” (care are semnificaţia rezistenţei termice minime a elementelor
vitrate), date în documentul C 107/2.
6.6.2. Ţinând seama de condiţiile climatice din ţara noastră, de cerinţa de izolare termică şi economie de energie,
precum şi de reglementările tehnice în vigoare, pentru clădirile de locuit este recomandabil să se folosească
ferestre cu cel puţin trei rânduri de geam (prevăzute cu măsuri de etanşare pe contur) sau ferestre duble, echipate
pe cerceveaua interioară cu un geam termoizolant realizat cu sticlă obişnuită, iar pe cerceveaua exterioară cel puţin
o foaie de geam simplu, sau ferestre cu un singur geam termoizolant, realizat cu sticle speciale, de joasă
emisivitate şi, eventual, având spaţiul dintre ele umplut cu gaze mai izolante decât aerul (Argon, Kripton etc.).
La clădirile de locuit nu se admite utilizarea de tâmplărie metalică fără întreruperea punţii termice.
6.6.3. Pe suprafeţele vitrate ale ferestrelor, supraluminilor şi luminatoarelor se poate admite condensul vaporilor de
apă. În acest scop, tâmplăria va fi prevăzută cu sisteme de colectare şi/sau evacuare a apei provenită din condens.

675 / 1400
1384
6.6.4. Înclinarea luminatoarelor va fi astfel stabilită încât să nu permită picurarea pe pardoseală a apei provenite din
condensarea vaporilor.
Aceasta se poate realiza prin :

• dirijarea fluxului de căldură spre suprafaţa tavanului sau asigurarea circulaţiei de aer uscat la suprafaţa
tavanului, cu echipamente speciale de încălzire ;
• prevederea unei pante mai pronunţate a suprafeţelor pe care se formează apa de condens asigurând
colectarea şi/sau evacuarea acesteia prin măsuri corespunzătoare ;
• luarea măsurilor speciale sub acoperiş, care să împiedice picurarea apei provenite din condensul vaporilor.

6.6.5. pentru evitarea desprinderii picăturilor de apă provenite din condensul vaporilor de apă pe suprafaţa
interioară a luminatoarelor este necesar ca înclinarea minimă, faţă de orizontală, a geamurilor, să aibă valorile din
tabelul nr. 4, în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior.
Tabelul nr. 4
Înclinarea minimă faţă de orizontală, în
funcţie de umiditatea relativă interioară
Tipul de cercevele ( i) :

≤ 60% (60…75)% (75…100)%

simple şi duble, fixe sau mobile 350 450 690

idem, cu echipamente speciale nu se 350 450


de încălzire a geamului normează
6.6.6 La proiectarea şi realizarea suprafeţelor vitrate, funcţie de orientarea acestora, se va avea în vedere
reducerea însoririi excesive a spaţiilor şi evitarea fenomenului de orbire. Acesta se poate obţine prin adoptarea unor
serii de măsuri ca: utilizarea de sticle colorate, reflectante, termoabsorbante sau cu folii reflectante aplicate pe
suprafaţa geamului, jaluzele, transperante, parasolare etc.
6.6.7. La cădirile de producţie cu procese tehnologice calde şi uscate se recomandă utilizarea ochiurilor de ventilare
reglabile, dispuse la partea superioară a pereţilor şi de admisie de aer, în apropierea pardoselilor.

7. PREVEDERI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN OPERĂ A STRATURILOR TERMOIZOLANTE ÎN


ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE
7.1. Generalităţi
7.1.1. Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de construcţie,
verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare.
7.1.2. Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a materialelor prevăzute
în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie, se va obţine în mod obligatoriu avizul
proiectantului de specialitate şi de rezistenţă.
7.2. Lucrări pregătitoare
7.2.1. Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă planeitatea necesară, în
funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant.
7.2.2. Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după caz, se va executa o racordare cu pantă de minim 1:10, un
strat de tencuială sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezistenţă.
7.2.3. Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia termică vor
fi curăţate şi amorsate.

676 / 1400
1384
7.2.4. Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de construcţie pe care urmează a
se aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor îngloba, după caz, în
straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se admite înglobarea tuburilor electrice
prin ieşirea sau tăierea plăcilor termoizolante.
7.3. Executarea lucrărilor
7.3.1. Lucrările de izolare termică se execută numai cu personal specializat. Acesta va verifica tot timpul atât
grosimea şi calitatea materialului termoizolant cât şi respectarea dimensiunilor punţilor termice din proiect.
7.3.2. Executarea lucrărilor de izolare termică se face respectându-se prevederile cuprinse în normele tehnice de
folosire specifice fiecărui material termoizolant (standarde de produs, agremente tehnice, norme tehnice de produs,
mărci de fabricaţie etc.).
7.3.3. La punerea în operă a materialelor termoizolante se vor avea în vedere măsurile de transport, manipulare şi
depozitare prevăzute în normele tehnice ale produselor respective, precum şi recomandările producătorului pentru
evitarea degradării acestora,
7.3.4. La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu spărturi, ştirbituri,
grosime necorespunzătoare şi neuniformă etc.) sau cu caracteristici fizico – mecanice inferioare celor prevăzute în
normele tehnice specifice.
7.3.5. Câmpul termoizolant cu materiale sub formă de plăci se va realiza prin aşezarea acestora cu rosturile
strânse. Eventualele spaţii dintre plăci vor fi completate cu bucăţi tăiate la dimensiunile necesare, din aceleaşi
materiale, pentru a se obţine un strat termoizolant continuu. În cazul în care izolaţia termică din plăci se realizează
în mai multe straturi, acestea se vor dispune astfel încât rosturile dintre plăcile unui strat să fie decalate
(recomandabil cu cca. 1/2 … 1/3 din dimensiunea plăcii) faţă de rosturile dintre plăci straturilor adiacente.
7.3.6. În caz de ploaie,în timpul execuţiei termoizolaţiei, suprafaţa stratului termoizolant se va acoperi provizoriu cu
folii de protecţie, asigurându-se scurgerea apelor.
7.4. Prevederi specifice pentru termoizolarea pereţilor
7.4.1. Aşezarea plăcilor termoizolante se face cu rosturi strânse, în rânduri astfel aşezate ca rosturile să fie ţesute.
7.4.2. În funcţie de tipul şi greutatea plăcilor termoizolante, fixarea lor (provizorie sau definitivă) de perete se face,
după caz, prin lipire (de ex.: mortar, pastă adezivă etc.) şi/sau prindere mecanică (de ex.: cu agrafe metalice din
oţel inoxidabil, şuruburi prevăzute cu rondele din plastic, şaibe late etc.).
7.5. Prevederi specifice pentru termoizolarea acoperişurilor
7.5.1. Materialele termoizolante trebuie să fie aşezate fără rosturi şi strâns îmbinate cu elementele de construcţie în
relief care străpung termoizolaţia (coşuri, parapete, guri de vizitare, tuburi de aerisire).
7.5.2. Aplicarea stratului termoizolant se face pe făşii, astfel încât să existe posibilitatea acoperirii lor cu straturi de
protecţie într-un interval de timp în care să nu existe riscuri de umezire a termoizolaţiei datorită precipitaţiilor
atmosferice şi fără a se călca pe plăcile termoizolante.
7.5.3. Circulaţia directă pe plăcile termoizolante este interzisă. Se admite circulaţia peste plăci doar prin intermediul
unor podini.
7.5.4. Executarea izolaţiilor termice la acoperişurile cu poduri ventilate se face prin aplicarea materialului
termoizolant pe faţa superioară a planşeului spre pod.
Stratul termoizolant va fi protejat cu un strat cu rol de barieră antivânt, în cazul podurilor necirculabile sau cu un
strat de protecţie care să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul
exploatării, în cazul podurilor circulabile.
7.5.5. Racordările suprafeţelor orizontale cu cele verticale se realizează cu scafe din mortar, ca suport al straturilor
de difuziune, barierelor contra vaporilor şi al hidroizolaţiilor.
În dreptul scafelor se asigură o rigidizare suficientă a stratului suport al hidroizolaţiei pentru a împiedica forfecarea
acestuia, iar la izolaţiile termice din materiale elastice trebuie să se prevadă prelungirea şi legarea de parapete a
şapei armate ce constituie suport al hidroizolaţiei.
7.5.6. Straturile de barieră contra vaporilor, difuziune şi hidrofuge se execută în conformitate cu prevederile din
document C 112.

677 / 1400
1384
7.5.7. Învelitorile şi lucrările de tinichigerie se execută în conformitate cu prevederile din document C 37.
7.6. Prevederi specifice pentru termoizolaţia planşeelor peste spaţii reci
7.6.1. În cazul termoizolării planşeelor la partea inferioară (pe intrados) izolaţia termică se execută, de regulă, fie
prin fixare mecanică, fie prin fixare mecanică şi lipire.
Aplicarea plăcilor termoizolante necesită în general operaţii de :

• rectificarea planeităţii suprafeţei inferioare a planşeului ;


• ancorarea de elemente de rezistenţă ale planşeului, a elementelor de prindere a stratului de izolaţie termică
şi eventual a stratului de protecţie ;
• după caz, aplicarea stratului de amorsaj pe suprafaţa inferioară a planşeului şi pe faţa plăcii termoizolante
care se lipeşte ;
• după caz, aplicarea pastei de lipire pe suprafaţa plăcilor termoizolante amorsate ;
• aplicarea plăcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin rosturile termoizolaţiei a elementelor de fixare
(ancorare) ;
• după caz, corectarea continuităţii stratului termoizolant, prin completarea cu material termoizolant de
acelaşi tip a rosturilor rezultate cu dimensiuni mai mari decât cele admise ;
• după caz, sprijinirea provizorie a stratului termoizolant în timpul prizei şi întăririi soluţiilor de lipire ;
• aplicarea straturilor de protecţie şi de finisaj .

7.6.2.În cazul termoizolării planşeului la partea superioară, plăcile termoizolante se aşează pe planşeu cu rosturi
strânse, în acelaşi mod ca la acoperişuri. Peste ele se realizează stratul de protecţie, eventual un strat de separaţie
care să protejeze plăcile termoizolante împotriva umidităţii din şapă sau, dacă este prevăzut în proiect, să realizeze
şi bariera contra vaporilor (bariera contra vaporilor se aplică numai pe faţa „caldă” a termoizolaţiei).
7.6.3. Realizarea planşeelor cu izolaţie termică înglobată necesită următoarele operaţii principale :

• execuţie feţei inferioare a planşeului, care constituie şi stratul suport al termoizolaţiei ;


• aşezarea materialului termoizolant între grinzile planşeului ;
• după caz, aplicarea barierei contra vaporilor de apă pe faţa „caldă” (pe faţa inferioară sau superioară, în
funcţie de poziţia planşeului în raport cu spaţiul mai rece) ;
• execuţia feţei superioare a planşeului .

7.7. Prevederi specifice pentru elementele vitrate


7.7.1. La realizarea elementelor vitrate se va avea în vedere asigurarea etanşeităţii acestora atât între geam şi
ramă cât şi între cercevele şi toc.
7.7.2. La montarea elementelor vitrate în golurile elementelor de construcţie se va realiza umplerea pe tot
perimetrul, a rosturilor rezultate între acestea, cu materiale izolante adecvate (şnururi din vată minerală sau vată de
sticlă, spumă de poliuretan sub formă de spray etc.), precum şi etanşarea lor pentru protecţia împotriva agenţilor
climatici (exteriori şi interiori).
7.8. Măsuri la executarea lucrărilor de izolaţii termice pe timp friguros
7.8.1. Lucrările care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai mic de +5 0C. De asemenea,
lucrările de izolaţii termice nu se vor executa la temperaturi inferioare celor prevăzute în normele tehnice ale
produselor, pe timp de ceaţă sau cu precipitaţii atmosferice.

8. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR


8.1. La execuţia lucrărilor de izolaţii termice nu se vor folosi decât materiale agrementate tehnic în vederea utilizării
în construcţii în România, cu certificate de conformitate privind îndeplinirea caracteristicilor prevăzute în normele
tehnice de produs. De asemenea, nu se vor folosi materiale pentru care furnizorul nu a emis certificate de calitate.

678 / 1400
1384
Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească, după caz, cerinţele prezentate în cadrul capitolului 5 din
prezentul document.
8.2. Recepţia materialelor se va face prin verificarea certificatelor de calitate emise de producător şi confruntarea lor
cu condiţiile tehnice prevăzute în normele tehnice de fabricaţie.
În certificatele de calitate trebuie să se menţioneze în mod expres, după caz, standardul de produs, agrementul
tehnic, norma tehnică de fabricaţie etc., precum şi eventualele măsuri speciale privind depozitarea, manipularea,
transportul, punerea în operă, protecţia muncii şi siguranţa la foc, cu indicarea, după caz, a măsurilor şi
echipamentelor de protecţie. De asemenea, în certificatele de calitate trebuie să se înscrie în mod expres numărul
lotului şi date de fabricaţie.
8.3. În caz de dubiu privind calitatea materialului, se vor dispune verificări prin sondaj, de către un laborator
autorizat, pentru stabilirea concordanţei dintre caracteristicile tehnice ale materialelor termoizolante aprovizionate,
cu cele din norma de produs.
8.4. La punerea în operă se vor utiliza produse care se încadrează în duratele limită de timp admise minime sau
maxime), în cazul în care normele tehnice ale produselor prevăd aceste termene.
8.5. Fazele determinante privind controlul lucrărilor în timpul execuţie se vor hotărî de către proiectant, în funcţie de
categoria de importanţă a construcţiilor, stabilită prin „Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiilor. Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” şi în conformitate cu „Procedura
privind controlul statului în fazele de execuţie determinate pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor” aprobate
prin Ordinul MLPAT nr. 21/N din 02.10.1995.
8.6. Controlul în timpul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice se va efectua de către executant şi de către beneficiar,
prin sistemul propriu de asigurare a calităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, verificându-se
corespondenţa dintre lucrările efectuate şi prevederile din proiect.
În cadrul controlului se vor verifica cel puţin următoarele,care vor fi consemnate în procesele verbale de lucrări
ascunse :

• dacă lucrările pregătitoare s-au executat în conformitate cu prevederile prezentului document şi ale
proiectului de execuţie ;
• dacă materialele termoizolante s-au montat în conformitate cu prevederile prezentului document şi ale
proiectului de execuţie ;
• dacă s-au respectat prevederile din proiect referitoare la realizarea izolaţiei termice în dreptul punţilor
termice (centuri, buiandrugi, stâlpi, elemente de fixare etc.) ;
• dacă stratul de protecţie a termoizolaţiei s-a executat în conformitate cu prevederile din prezentul document
;
• dacă straturile hidroizolante, de difuziune, bariera contra vaporilor, racordările la elementele care străpung
câmpul învelitorii, precum şi racordările la atic/reborduri s-au făcut în conformitate cu prevederile din
documentul C 112, respectiv lucrările de învelitori şi tinichigerie s-au executat conform prevederilor din
documentul C 37 ;
• dacă s-au executat, conform proiectului, canalele de aerare şi dacă s-au montat corect prizele de aer.

Lucrările găsite necorespunzătoare se vor reface.


8.7. La recepţia lucrărilor se vor analiza constatările consemnate în procesele verbale de lucrări ascunse şi în
caietul de dispoziţii de şantier, făcute de organele de control în timpul execuţie.
În caz de dubiu se vor executa, după caz, sondaje, încercări nedistructive (de ex.: prin termografie în infraroşu,
măsurări termotehnice „in situ” etc.) prin care să se verifice corecta aplicare a prevederilor din proiect şi din
reglementările tehnice specifice.

9. REGULI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

679 / 1400
1384
9.1. Proiectantul va pune la dispoziţia beneficiarului un caiet privind condiţiile de urmărire, exploatare şi întreţinere,
ţinând seama de durata de viaţă a materialelor precum şi de măsurile ce se pot lua în vederea menţinerii în timp a
calităţii lucrărilor de izolaţii termice.
9.2. În timpul exploatării este interzisă circulaţia curentă a oamenilor şi depozitarea oricăror materiale pe
acoperişurile necirculabile.
9.3. Pentru asigurarea eficienţei termoizolaţiei se va urmări periodic (primăvara şi toamna) starea hidroizolaţiei sau
a învelitorilor de orice fel şi se vor remedia de îndată deficienţele constatate, pentru a nu se produce infiltraţii de apă
şi deci umezirea termoizolaţiei.
9.4. În cazul constatării umezirii termoizolaţiei se va analiza gravitatea şi întinderea degradării, în vederea luării
măsurilor corespunzătoare de remediere a acesteia.

10. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI SIGURANŢĂ LA FOC


10.1. La proiectarea şi executarea lucrărilor, se vor respecta prevederile din :

• Document de siguranţă la foc a construcţiilor – indicativ P 118 -99;


• Document de prevenire şi stingerea a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor
aferente acestora – indicativ C 300-94;
• Norme generale de protecţie a muncii – ediţia 1996 ;
• Norme de medicina muncii – aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995 ;
• Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.11.1993
.

10.2. Pe timp nefavorabil (ploi, ninsoare, polei, ceaţă, vânt puternic, temperaturi sub +5 0C), lucrările exterioare se
vor întrerupe.
10.3. Pentru muncitorii care lucrează pe acoperiş se va prevedea un acces sigur prin scări prevăzute cu balustrade
de protecţie, montate anume şi verificate, fiind interzise accese improvizate.
Pe întreg conturul acoperişului unde se lucrează trebuie montată balustrada de protecţie, conform prevederilor din
normele de protecţia muncii.
10.4. La termoizolarea învelitorilor care prezintă capacităţi portante sau rezistenţele la şoc reduse, lucrările se vor
executa numai pe podine de lucru, fiind interzisă circulaţia sau staţionarea muncitorilor şi depozitarea materialelor
direct pe aceste plăci.
Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor este obligatorie, iar când acestea nu oferă suficienţă securitate sau
stânjenesc execuţia se va prevede în documentaţie amplasarea sub tronsonul de lucru a unei plase generale,
rezistente la căderea unui om.
10.5. Ridicarea materialului pe acoperiş trebuie făcută în containere. Containerele nu trebuie să agaţe în timpul
ridicării nici un elementul de construcţie şi ele trebuie să fie asigurate pentru a împiedica rotirea lor.
Utilajele de ridicat, acţionate electric, trebuie să fie legate la pământ, să fie complete şi verificate. Manipularea lor se
va face numai la către personal autorizat.
10.6. În cazul lucrului cu materiale termoizolante care pot irita pielea (de ex.: produse din vată minerală sau din vată
de sticlă), este necesar a se purta, de către manipulanţii acestora, un echipament complet, alcătuit din cizme de
cauciuc, salopetă, cască, ochelari, mănuşi de protecţie, fular şi manşete din tifon. Pentru îndepărtarea fibrelor
iritante, muncitorul se va spăla periodic cu săpun şi apă.
10.7. Materialele termoizolante vor fi protejate împotriva incendiilor şi ferite de zonele c foc deschis.
10.8. Se vor respecta şi măsurile de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specificate în normele
de produs (standarde, agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) asigurându-se echipamentul de protecţie
precizat în aceste norme.

ANEXA A

680 / 1400
1384
VALORI DE CONTROL ALE CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE DE CALCUL PENTRU UNELE
MATERIALE TERMOIZOLANTE UTILIZATE ÎN MOD CURENT
A.1. În tabelul A.1 sunt date valorile de control ale următoarelor caracteristici termotehnice pentru unele materiale
termoizolante utilizate lîn mod curent :

• Densitatea aparentă - ;
• Conductivitatea termică – ;
• Coeficient de asimilare termică – s ;
• Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori - D .

A.2. Valorile conductivităţii termice de calcul, prezentate în această anexă pentru materialele termoizolante uşoare,
sunt definite pentru condiţiile de temperatură şi umiditate considerate ca reprezentative pentru construcţiile din ţara
noastră, atunci când aceste materiale sunt montate în structura elementelor de construcţie, cu respectarea
condiţiilor din cadrul prezentului document, ferite de acţiunea apei din precipitaţii şi umidităţii rezultate din
condensarea vaporilor de apă. Aceste valori reprezintă rezultatul prelucrării statistice a unui şir de date obţinute pe
bază de măsurări pe un număr reprezentativ de probe din cadrul aceleiaşi grupe de materiale.
A.3. Conductivitatea termică de calcul este definită pentru temperatura medie de 00C, specifică condiţiilor climatice
din ţara noastră şi este dată pentru o umiditate de exploatare conform următoarelor convenţii :

• pentru materialele nehigroscopice şi care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie, conductivitatea
termică este aceea determinată pentru materialul în stare uscată ;
• pentru materialele termoizolante uşoare, conductivitatea termică de calcul este aceea corespunzătoare
umidităţii de echilibru a materialului plasat într-o atmosferă cu temperatura de 200C şi umiditatea relativă de
65% ;
• pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea termică de calcul
este aceea determinată în stare uscată, după un interval de timp de îmbătrânire, dat pentru fiecare produs.

A.4. În cazul utilizării materialelor termoizolante în alte condiţii de temperatură (T) şi umiditate ( ) decât cele date la
pct.A.3, conductivitatea termică de calcul va fi determinată prin aplicarea unor factori de conversie.
A.5. Conversia conductivităţii termice
A.5.1. Conversia conductivităţii termice de la un set de condiţii I ( ) la alt set de condiţii II ( ) se
face conform relaţiei A.1 :
(A.1)
în care :
FT este factorul de conversie pentru temperatură ;
- factorul de conversie pentru umiditate .
A.5.2. Factorul de conversie pentru temperatură se determină cu relaţia A.2 :
(A.2)
în care :
fT este coeficientul de conversie pentru temperatură, în l/K ;
T1 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii I, în K ;
T2 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii II, în K .
A.5.3. Factorul de conversie pentru umiditate se determină astfel :
a) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de masă şi este raportat la masa materialului
(conţinut de umiditate masic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.3 :

681 / 1400
1384
(A.3)
în care :
este coeficientul de conversie masic pentru umiditate, în kg/kg ;
este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii I, în kg/kg ;
este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii II, în kg/kg ;
b) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de volum şi este raportat la volumul
materialului (conţinut de umiditate volumic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.4 :
(A.4)
în care :
este coeficientul de conversie volumic pentru umiditate, în m3/m3 ;
este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii I, în m3/m3 ;
este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii II, în m3/m3 ;
A.5.4. Valorile coeficientului de conversie pentru temperatură (fT) sunt date în tabelul A.2, în funcţie de clasa de
conductivitate termică, pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod curent.
A.5.5. Valorile coeficienţilor de conversie pentru umiditate ( şi ) sunt date în tabelul A.3, în funcţie de
conţinutul de umiditate (masic sau volumic), pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod curent.
A.6. Pentru produsele injectate în panouri cu feţe impermeabile sau pentru produsele având feţele cu pori de
suprafaţă închişi din fabricaţie, valorile conductivităţii termice de calcul sunt în general mai mici decât pentru
aceleaşi produse montate în structuri clasice de zidărie sau de beton.
A.7. Pentru celelalte materiale de construcţie, necuprinse în această anexă, conductivitatea termică de calcul se va
considera conform document C 107/3 sau conform agrementelor tehnice aprobate.
A.8. Pentru produsele foarte uşoare din vată minerală sau vată de sticlă valorile conductivităţilor termice de calcul
sunt caracteristice densităţilor aparente specificate, densităţi care prezintă masa în stare uscată a unităţii de
suprafaţă a produsului, raportată la grosimea nominală indicată de fabricant.
Tabelul A.1.
Caracteristicile termotehnice ale unor materiale termoizolante utilizate în mod curent

Coeficientul
Conductivitatea
Densitatea de
termică de Factorul rezistenţei la
Nr. Tipul de aparentă asimilare
calcul permeabilitate la vapori
crt. material termică
D
kg/m3 s
W/(mK)
W/(mK)

1 Produse din vată minerală (din rocă)

1.1 Clasa A1 18≤ <25 0,046 0,23 1

1.2 Clasa A2 25≤ <35 0,040 0,26 1

1.3 Clasa A3 35≤ <60 0,038 0,31 1

1.4 Clasa A4 60≤ <100 0,037 0,40 1

682 / 1400
1384
1.5 Clasa A5 100≤ 0,038 0,51 2
<160

1.6 Clasa A6 160≤ 0,040 0,62 2


≤200

2. Produse din vată de sticlă

2.1 Clasa B1 7≤ <9,5 0,047 0,15 1

2.2 Clasa B2 9,5≤ 0,042 0,17 1


<12,5

2.3 Clasa B3 12,5≤ 0,039 0,19 1


<18

2.4 Clasa B4 18≤ <25 0,037 0,22 1

2.5 Clasa B5 25≤ <50 0,035 0,27 1

2.6 Clasa B6 50≤ <80 0,034 0,37 1

2.7 Clasa B7 80≤ ≤120 0,034 0,45 1

3 Materiale plastice celulare

3.1 Polistiren expandat

3.1.1 Clasa P1 9≤ <13 0,046 0,23 30

3.1.2 Clasa P2 13≤ <16 0,042 0,26 30

3.1.3 Clasa P3 16≤ <20 0,040 0,28 30

3.1.4 Clasa P4 20≤ <25 0,038 0,30 30

3.1.5 Clasa P5 21≤ <35 0,035 0,33 60

3.1.6 Clasa P6 35≤ ≤50 0,033 0,39 60

3.2 Polistiren extrudat

3.2.1 Plăci fără 28≤ ≤40 0,042 0,39 150


gaz inclus
altul decât
aerul

683 / 1400
1384
3.2.2 Plăci 28≤ ≤40 0,035 0,34 150
expandat
cu
hydrofluoro-
carburi
HCFC

3.3 Produse din spumă rigidă de poliuretan

3.3.1 Plăci 37≤ <65 0,041 0,46 60


debitate din
blocuri
spumate
continuu şi
expandate
cu HCFC

3.3.2 Plăci 15≤ ≤30 0,040 0,30 60


spumate
sau
debitate din
blocuri
spumate
expandate
fără gaz
inclus altul
decât aerul

3.3.3 Plăci
spumate
continuu
injec-tate
între două 37≤ ≤60 0,033 0,40 60
panouri
rigide 37≤ ≤60 0,037 0,43 60
- expandate
cu HCFC
- expandate
fără gaz
inclus altul
decât aerul

3.4 Sticlă 110≤ 0,050 0,62 20.000


celulară ≤140

Tabelul A.2.
Coeficienţi de conversie pentru temperatură

684 / 1400
1384
Coeficient de
Conductivitate
conversie pentru
termică*)
Tip de produs temperatură
fT
W/(mK)
l/K

Produse din vată minerală

0,035 0,0046

0,040 0,0056
Saltele, pâsle, vrac
0,045 0,0062

0,050 0,0069

0,032 0,0038

0,034 0,0043
Plăci
0,036 0,0048

0,038 0,0053

0,030 0,0035

Plăci rigide 0,033 0,0035

0,035 0,0031

Polistiren expandat

0,032 0,0031

0,035 0,0036
Grosime d ≤ 20 mm
0,040 0,0041

0,043 0,0044

0,032 0,0030

Grosime 20 < d ≤ 40 mm 0,035 0,0034

0,040 0,0036

685 / 1400
1384
0,032 0,0030

0,035 0,0033

Grosime 40 < d ≤ 100 mm 0,040 0,0036

0,045 0,0038

0,050 0,0041

0,032 0,0030

0,035 0,0032
Grosime d > 100 mm
0,040 0,0034

0,053 0,0037

Polistiren extrudat

0,025 0,0046
- cu porii de suprafaţă
0,030 0,0045
deschişi
0,040 0,0045

0,025 0,0040
- cu pori de suprafaţă
0,030 0,0036
închişi
0,035 0,0035

0,025 0,0030

0,030 0,0028
- cu peliculă impermeabilă
0,035 0,0027

0,040 0,0026

Spumă de poliuretan

0,025 0,0055
Toate produsele
0,030 0,0050

Spumă fenolică

686 / 1400
1384
Toate produsele toate 0,0029

Sticlă celulară

0,035 0,0043

0,040 0,0037

Toate produsele 0,045 0,0033

0,050 0,0030

0,055 0,0027
*) Pentru conductivităţi termice altele decât cele din tabel, coeficienţii de conversie se vor determina prin interpolare
liniară
NOTE :
1. Valorile conductivităţii termice sunt date doar ca parametri de identificare
2. Valorile coeficienţilor de conversie, date în tabel, sunt valabile pentru domeniul de temperatură 0 … 300C.
Tabelul A.3.
Conţinut de umiditate Coeficient de conversie

masic Volumic masic Volumic


Tip de materială
m v fm fv

kg/kg m3/m3 kg/kg m3/m3

Produse din vată < 0.15 4


minerală

Polistiren expandat < 0.10 4

Polistiren extrudat < 0.10 2.5

Spumă din poliuretan < 0.15 6

Sticlă celulară 0.0 0.0

ANEXA B
REFERINŢE
Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii

xxx Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii la construcţii – aprobat


prin HGR nr. 261/1994

xxx Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei - aprobat

687 / 1400
1384
prin HGR nr. 261/1994

xxx Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi


postutilizarea construcţiilor - aprobat prin HGR nr. 261/1994

xxx Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora


- aprobat prin HGR nr. 273/1994

xxx Regulament de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a


execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor - aprobat prin HGR nr. 925/1994

C 107/1 Document pentru calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de


locuit

C 107/2 Document pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu


altă destinaţie decât locuirea

C 107/3 Document pentru calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale


clădirilor

C 107/4 Ghid de calcul a performanţelor termotehnice pentru clădirile de locuit

C 107/5 Document privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în contact


cu solul

C 107/6 Document general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin


elementele de construcţie

C 107/7 Document pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere


a clădirilor

C 203 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a


izolaţiei termice şi de remediere a situaţiilor de condens la pereţii clădirilor
existente

C 112 Document pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale


bituminoase la lucrările de construcţii

C 37 Document pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii

GP 015 Ghid pentru expertiza şi adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei


termice şi acustice la clădirile existente unifamiliale sau cu număr redus de
apartamente

GP 058 Document privind stabilirea performanţelor termo – hdro – energetice ale


anvelopei clădirilor existente în vederea reabilitării lor termice

pr. Ghid de proiectare şi execuţie a unităţilor de producţie şi/sau depozitare,


conform cerinţelor de siguranţă în exploatare, igienă, izolaţie termică şi
protecţia împotriva zgomotului

688 / 1400
1384
NP 002 Document pentru proiectarea sălilor de audiţie. Cerinţe esenţiale

NP 006 Document de proiectare a sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerinţele


utilizatorilor

NP 015 Document departamental privind proiectarea şi verificarea construcţiilor


spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora

NP 016 Document privind proiectarea clădirilor de locuinţe. Cerinţe conform Legea nr.
10/1995

NP 009 Document privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru


case de copii

NP 010 Document privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru


şcoli şi licee

NP 011 Document privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru


grădiniţe de copii

pr. Document privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) în


clădiri de birouri

pr. Document privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare


(camere, garsoniere şi apartamente) în clădiri hoteliere

pr. Document pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit

C 56 Document pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi


instalaţii aferente

xxx Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor.


Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor – aprobat
cu Ordinul MLPAT nr. 21/N din 2.10.1995

xxx Procedură privind controlul statului în fazele determinante privind rezistenţa şi


stabilitatea construcţiilor – aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N din 2.10.1995

P 100 Document pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social –


culturale, agrozootehnice şi industriale

P 118 Document de siguranţă la foc a construcţiilor

C 300 Document de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor


de construcţii şi instalaţii aferente acestora

xxx Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI


nr. 775 din 22.07.1998

xxx Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – aprobat cu


Ordinul MLPAT nr. 9/N/1993

689 / 1400
1384
I7 Document pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice până la 1000
V

xxx Norme generale de protecţia muncii – ediţia 1996

xxx Norme de medicină a muncii – aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995

STAS 6472/2 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori

STAS 6472/5 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Principii de calcul şi de alcătuire pentru


acoperişuri ventilate

STAS 6472/7 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a


materialelor şi elementelor de construcţii

STAS 6472/10 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu


pardoseala. Clasificare şi metodă de determinare

SR 1907-2 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare


convenţionale de calcul

SR ISO 7730 Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi


specificarea condiţiilor de confort termic

STAS 10101/20 Acţiuni în construcţii. Acţiunea vântului

STAS 10101/23 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatură exterioară

SR EN 27726 Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

690 / 1400
1384
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28

EXECUTAREA LUCRARILOR DE TAMPLARIE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-10 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea lucrarilor de
tamplarie.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică la executia lucrarilor de tamplarie realizate in santierele Organizatiei.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor.

691 / 1400
1384
3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de
încercări şi etalonări.
3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
3.6. LEGEA 10/1995 - Legea calitatii in constructii
3.7. HG 766/1997 -Privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
3.8. HG 925/1995 -Privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de
calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
3.9.HG 877/1999 -Privind obligativitatea furnizorilor de materiale, elemente de constructii si
produse destinate constructiilor de a efectua incercari si analize de
laborator numai prin laboratoare autorizate
3.10. LEGEA 608/2008 -Privind evaluarea conformitatii produselor
3.11. PTE -Proceduri tehnice de executie
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie
4.1.1. Santierul de constructii montaj – este unitatea organizatorica de baza a societatii de constructii, care se
organizeaza de obicei, pe principiul gruparii teritoriale a mai multor obiecte de investitii, astfel incat sa li se poata
asigura o conducere operativa.
Numarul de santiere se dimensioneaza functie de numarul si mai ales volumul de lucrari contractate de catre
societate
4.1.2. Punctele de lucru – compun santierele, au in sarcina executia unuia sau mai multor obiecte de constructie si
sint conduse de catre sefii punctelor de lucru.
4.1.3. Proiectul de organizare
Pentru ca lucrarile pe santier sa se desfasoare in conditii optime acestea trebuie sa fie bine organizate. In acest
scop, SS elaboreaza iar DT verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor, care cuprind masurile
pentru asigurarea din timp a materialelor, a utilajelor si a fortei de munca, amplasarea in teritoriu a lucrarilor de
organizare de santier, racordurile rutiere si de cale ferata, retelele de drumuri, apa, energie electrica si termica, aer
comprimat, modul de asigurare a bazelor de productie, cazarea si transportul muncitorilor.
In cazul Organizatiei. bazele de productie pentru santiere in actuala forma de organizare se afla la Ceuasul de
Cimpie.
4.1.4. Graficul de executie
Ordinea in care trebuie sa se realizeze diferitele actiuni pe santier si termenele respective sint reflectate in graficele
de executie.
In baza graficelor de executie se intocmesc Referate de necesitate pentru resurse si se deschid Comenzi catre
atelierele si bazele de productie.
4.1.5. Graficul de esalonare a investitiei
Coordonarea intregii investitii se asigura prin graficul de esalonare a investitiei care tine cont de finantarea investitiei
si de termenul de punere in functiune a obiectului de investitie.
4.1.6. Proiect de executie
Totalitatea documentatiei scrisa si desenata, necesara executantului pentru a putea realiza constructia asa cum a
fost gindita de proiectant.

692 / 1400
1384
4.1.7. Documentatie scrisa
Contine: memoriul, devizul, analizele speciale de preturi, antemasuratoarea, extrasul de materiale.
4.1.8. Documentatia desenata sau plansele – contine desenele care reprezinta constructia sau anumite parti ale
ei.
5. MĂSURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Nu este cazul.
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces- ŞS, Sef punct lucru.
6.2. Resurse:
• personal calificat si instruit corespunzător;
• alocarea materialelor, masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare.

6.3. Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a
tâmplăriei din lemn
6.3.1. Prevederi generale
Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la livrarea, manipularea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii
a tâmplăriei din lemn: ferestre şi uşi de balcon, uşi interioare, având drept scop asigurarea menţinerii calităţii
acestora de la fabricare până la aplicarea în construcţii cu repercusiuni pozitive asupra gradului de confort şi
consumului de energie la exploatarea construcţiilor.
Tâmplăria din lemn poate fi livrată întreprinderilor de construcţii în stare nefinisată sau complet finisată.
Prin tâmplărie nefinisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare livrate în stare grunduită.
Prin tâmplărie finisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisate, cu geamul montat şi
cu garnituri de etanşare.
Tâmplăria va fi echipată cu accesorii funcţionale de calitate (balamale, broaşte, mânere, cremoane etc. zincate sau
nichelate).
Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor va fi conform standardelor:
- STAS 465-78 ˝Ferestre şi uşi de balcon din lemn pentru construcţii civile˝;
- STAS 466-78 ˝Uşi din lemn pentru contrucţii civile Secţiuni˝;
- STAS 10379-75 ˝Ferestre şi uşi de balcon din lemn, cu geam termoizolant pentru construcţii civile˝;
- STAS 10461-76 ˝Ferestre şi uşi de balcon din lemn, cuplate pentru construcţii civile˝;
- STAS 799-76 ˝Ferestre şi uşi de lemn. Condiţii tehnice generale de calitate˝;
- STAS 9322-73 ˝Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale. Terminologie˝;
- STAS 4670-74 ˝Modularea construcţiilor. Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi social-culturale˝;
- STAS 5333-78 ˝Ferestre, uşi de balcon şi uşi interioare de lemn pentru construcţii civile. Formate şi alcătuiri˝;
- STAS 1637-73 ˝Uşi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor uşilor şi ferestrelor, a sensului de rotaţie pentru
închiderea lor şi notarea lor simbolică˝;
- STAS 9317-73 ˝Tâmplăria pentru construcţii civile şi industriale. Încercări de anduranţă la solicitări fizico-mecanice
ale uşilor plane şi ferestrelor din lemn”.
Tocurile şi profilele din material plastic sau metalice la uşile interioare vor fi conform NII de producţie.

693 / 1400
1384
6.3.2. Livrarea tâmplăriei din lemn
Ferestrele din lemn, clasice, executate conform STAS 465-78 (ferestre simple, duble şi cuplate) se livrează
nefinisate protejate pe toate feţele cu un grund, iar la cerere vopsite şi cu un strat de vopsea. Ferestrele la livrare
vor fi recepţionate şi controlate conform STAS 799-76.
Ferestrele simple cu geam termoizolant (STAS 10379-75) şi ferestrele cuplate (STAS 10461-76) se livrează numai
în stare finisată, cu geamul montat, echipate cu garnituri de etanşare şi accesorii metalice adecvate, în condiţiile de
calitate standardizate.
Uşile de lemn executate conform STAS 466-78 se livrează cu tocurile din materiale pe bază de lemn, din profile din
material plastic sau metalice, în următoarele variante:
- complet finisate:
• tocurile din lemn sau metal vopsite (tocurile din PVC fără finisaj);
• foile de uşi vopsite opac, furniruite şi finisate transparent, acoperite cu folii imitaţie de furnir, texturate,
emailate, melaminate din profile de material plastic;
- finisate parţial;
• tocuri grunduite;
• foile de uşi finisate în variantele indicate mai sus;
- nefinisate:
• tocurile şi foile de uşi plane sau ramele şi tăbliile grunduite.
Tocurile de uşi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaia de uşi sau pot fi neasamblate şi livrate
separat de foile de uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru
acţionare, manevrare şi blocare, având asigurată interschimbabilitatea tocurilor şi a foilor de uşi după montarea în
construcţii.
6.3.3. Ambalarea, încărcarea, transportul şi depozitarea tâmplăriei
Tâmplăria nefinisată se transportă neambalată. Piesele mărunte din lemn ale ferestrelor şi tocurilor uşilor interioare,
livrate separat de foi, se vor ambala în colete, legate cu sârmă, luându-se măsuri ca sârma să nu producă
degradarea lemnului.
Transportul tâmplăriei nefinisate se face cu mijloacele de transport acoperite (containere, vagoane, autocamioane).
Acestea pot fi aşezate bucată cu bucată sau pachetizate. La încărcarea în mijlocul de transport, tâmplăria va fi
aşezată pe suporţi (şipci) care să le ferească de contactul cu apa, care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje.
După încărcarea ei se va asigura stabilitatea încărcăturii prin consolidare cu şipci şi tampoane aşezate între
aceasta şi pereţii vehiculelor, pentru a se evita frecarea sau lovirea.
Ambalarea şi încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de la producător la depozitul de la locul de punere în
operă, respectiv la depozitul contructorului se asigură de către producător.
Ferestrele finisate se transportă în pachete, stelaje sau containere cu mijloace auto sau vagoane. Ferestrele finisate
vor fi transportate la fabricile de panouri prefabricate pentru a putea fi înglobate îm acestea sau direct pe şantiere
unde sunt montate în goluri executate cu şabloane.
Pachetizarea, încărcarea, transportul, descărcarea şi manipularea tâmplăriei se vor face cu mijloace speciale
(electrostivuitoare) sau manual), luându-se măsuri ca produsele să-şi menţină calitatea şi integritatea lor.
Tâmplăria va fi depozitată în încăperi uscate, ferite de ploaie şi raze solare, ferite de vânt şi de degradare prin
lovire, prevăzându-se spaţii de circulaţie între stivele de ferestre. Pe tot timpul depozitării se vor lua măsurile
necesare pentru menţinerea calităţii ei (evitarea contactului cu solul, prin sprijinirea tâmplăriei pe suporţi, înlăturarea
contactului accesoriilor metalice cu suprafeţe finisate, nedepăşirea înălţimii maxime de depozitare (2-3 m) a stivelor.

694 / 1400
1384
Accesoriile metalice demontabile (şildurile şi mânerele) vor fi livrate în lădiţe bine ambalate pentru a evita frecarea
pe timpul transportului şi manipulărilor şi contactul cu mediul umed, care ar putea determina deprecierea acestora.
6.3.3.8. Elementele de rigidizare a tâmplăriei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau din profile de material plastic
şi vor fi livrate în colete (finisate sau nefinisate, ambalate sau neambalate) şi legate cu sfoară, sârmă sau fâşii din
material plastic, fără a produce degradarea produselor. Pervazurile din profile de material plastic la unul din capete
vor fi tăiate la 45°.
6.3.4. Montarea tâmplăriei în construcţii
Materiale necesare
Montarea tâmplăriei se va face numai de echipe specializate, dotate cu mijloace necesare:
- scule (ciocan, daltă, cancioc, şpaclu, metru, bulă cu nivel, şurubelniţă, maşină de găurit, pistol de aplicarea
chitului);
- materiale (ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibluri din lemn sau din material plastic, pervazuri, şuruburi pentru
lemn, cuie, pâslă sau vată minerală, carton bitumat, chit, vopsea), conform normelor de deviz precum şi
prevederilor din proiecte şi din prezentele instrucţiuni tehnice.
Montarea tâmplăriei
Montarea tâmplăriei în zidărie sau panouri mari se va face numai după terminarea executării lucrărilor cu proces
tehnologic umed şi anume:
- finisajele interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei;
- paciocul şi şpacluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc;
- placajele de faianţă sau similare, la băi, bucătării.
Este interzisă înglobarea tocurilor de ferestre şi uşi de lemn în panouri în timpul turnării acestora.
Golul din zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea tâmplăriei.
Ghermele se fixează la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea zidăriei.
Pentru o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelor sau diblurilor va fi aparentă sau marcată.
Montarea tâmplăriei nefinisate
Înainte de a se trece la montarea tâmplăriei, se recomandă ca aceasta să fie chituită, şlefuită şi să se aplice primul
strat de vopsea, care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede; după aceea la ferestre şi uşi de
balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebită se va acorda protecţiei părţilor din lemn care vin în contact cu
zidăria sau se înglobează în zidărie.
După uscarea vopselei, tocul ferestrelor şi uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosind pene din lemn.
Poziţionarea corectă se va verifica cu ajutorul bulei de nivel. Tocul se va fixa în ghermele amplasate la cca 50 cm
una de alta pe verticală, cu ajutorul şuruburilor; înainte de a se strânge complet şuruburile se va verifica din nou cu
ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau uşilor precum şi funcţionarea cercevelelor sau
foilor, după care se vor strânge complet şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşări ale tâmplăriei, dar nu a celor
care au suferit deformări prin absorbţia de apă din mediul înconjurător sau din contactul cu zidăria umedă.
În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi lăţimea
tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior, şi pervazurile la interior.
Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum.
În cazul utilizării unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi montate în prima etapă elementele verticale
care sunt tăiate la partea superioară la 45°, apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime, se taie la 45° şi la al
doilea cap, apoi se fixează în locaşul din toc sau căptuşeală.

695 / 1400
1384
Înainte de vopsirea definitivă a tâmplăriei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie să fie mai mare de 15%
(gr.).
Aplicarea celui de al doilea strat de vopsea se va face numai când lemnul are umiditatea mai mică de 15% (gr.).
Montarea tâmplăriei finisate
Ferestrele cuplate finisate, ferestrele cu geam termoizolant şi uşile se vor monta în panouri prefabricate, la fabricile
de panouri, înainte de expedierea acestora, numai de către echipa de muncitori specializaţi în aceste operaţiuni. În
cazul creerii condiţiilor necesare, aceste ferestre şi uşi pot fi montate şi la pereţii glisaţi din beton armat sau la
construcţiile din cărămidă, organizând în acest scop formaţiuni de lucru specializate.
Înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi, apoi rostul dintre
toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplică şipcile de acoperire a rosturilor.
Tâmplăria finisată va fi montată în panourile complet finisate sau la panourile decofrate şi uscate.
În vederea montării, fereastra sau uşa se vor poziţiona în golul panoului şi consolida cu pene din lemn. Tocul se va
fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau material plastic (poziţionate la cca 50 cm una de alta). Înainte
de a se strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a
cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile. Nu este admisă baterea şuruburilor ci numai fixarea lor
prin înşurubare.
Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
În cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu hârtie de
ambalaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a tencuielilor, placajelor,
zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
Înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau interioare,
dacă sunt echipate cu accesoriile respective şi dacă sunt bine închise.
Rosturile dintre toc şi zidărie, la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic. Prin înţelegere între
părţi, rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din material plastic.
În cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare, cu vopsea de aceeaşi calitate
şi culoare.
Înainte de expedierea panourilor, geamurile vor fi bine curăţate de urme de vopsea, tencuială, zugrăveală.
În cazul unor urme de grăsimi sau pete pe geamuri sau pe ramele de lemn, acestea vor fi curăţate cu o cârpă
moale sau burete înmuiat în apă caldă cu săpun sau detergenţi, după care se vor şterge cu o cârpă moale uscată.
Aceste operaţiuni se vor executa şi în cazul când ferestrele finisate se montează direct în construcţie.
Transportul panourilor prefabricate cu ferestrele şi cu uşile montate
Panourile prefabricate cu ferestrele şi uşile montate se vor transporta cu ajutorul remorcilor joase (treilerelor).
Pe timpul transportului şi manipulării, se recomandă ca ferestrele şi uşile să fie acoperite cu folie din material
plastic.
Panourile prefabricate cu ferestrele şi uşile finisate înglobate în ele se transportă şi fără a fi protejate. În acest caz
panourile vor fi manipulate cu atenţie pentru a se evita lovirea, zgârâierea sau contactul cu diferite materiale ce ar
putea deprecia tâmplăria.
Pe timpul manipulării şi montării panourilor prefabricate se va evita lovirea şi degradarea ferestrelor şi uşilor.

696 / 1400
1384
6.3.5. Controlul montajului şi recepţia lucrărilor de tâmplărie
După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor, verificând:
- funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere, deschidere şi blocare;
- fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi, executarea corectă a izolaţiei de etanşare
între toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic, racordarea tencuielilor, acoperirea
eventuală a rosturilor cu şipci şi baghete;
- aşezarea corectă a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări şi vibraţii, la închiderea şi
deschiderea bruscă;
- dacă s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corectă şi echiparea cu garnituri de etanşare
a ferestrelor şi uşilor;
- dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lacrimar nu este înfundat cu tencuială sau alte materiale, care ar
împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă.
6.3.6. Întreţinerea tâmplăriei finisate din lemn
Întreţinerea ferestrelor şi uşilor finisate din lemn se va face prin spălarea acestora cu apă caldă, cu o cârpă moale
cu săpun sau detergenţi.
Pentru mărirea duratei de funcţionare, se recomandă revopsirea ferestrelor şi uşilor la intervale de 4-5 ani. În timpul
vopsirii se va evita vopsirea accesoriilor metalice (cele care pot fi demontate, pe timpul revopsirii se demontează) şi
a garniturilor de etanşare. În cazul că lipsesc garniturile de etanşare sau în caz că unele au fost degradate, acestea
se vor înlocui şi se vor fixa cu adeziv (prenadez) peste vopseaua uscată.
6.3.7. Măsuri privind protecţia muncii
6.3.7.1. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din:
- Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975.
- Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 7N/1970.
- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor, aprobate cu Decretul nr. 290/1977.
6.4. Folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de sticlă în construcţii
6.4.1. Obiect
Prezenta procedura tehnica de executie stabileste modul de folosire şi montare a următoarelor sortimente de
geamuri şi a altor produse din sticlă în construcţii:
- geamuri trase;
- geamuri şlefuite, polizate;
- geamuri cristal;
- geamuri plane securizate;
- geamuri armate;
- geamuri ornament;
- geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate);
- geamuri temoabsorbante (trase);
- geamuri termoizolante cu chit;
- geamuri emailate securizate;
- oglinzi de geam tras;
- oglinzi de geam şlefuit;

697 / 1400
1384
- foi de geam pentru uşi din geam securizat;
- geamuri prelucrate pe margini;
- profile de sticlă;
- cărămizi presate de sticlă cu goluri.
6.4.2 Executarea lucrărilor
Executarea lucrărilor de montare a geamurilor.
Lucrări premergătoare în vederea montajului.
Montarea geamurilor se realizează după executarea lucrărilor de tencuieli, înaintea lucrărilor de vopsitorii şi
pardoseli.
Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în:
- curăţirea tâmplăriei metalice cu ajutorul periei de sârmă pentru îndepărtarea petelor de rugină;
- vopsirea cu grund pe bază de ulei a falţului, atât în cazul tâmplăriei de lemn, cât şi a celei metalice;
- aplicarea unui strat de vopsea pe întreaga tâmplărie metalică, şi două straturi de vopsea pe falţuri;
- aducerea geamurilor în zona de lucru în cazul când acestea au fost procurate la mărimi fixe. În cazul în care
geamurile nu au fost procurate la dimensiuni fixe se va proceda, în prealabil, la tăierea lor pe şantier, pe o masă de
lucru acoperită cu o pătură moale, pe baza dimensiunilor măsurate la faţa locului. În acest caz operaţia de tăiere se
va face cu diamantul, linia şi vinclul.
6.4.2.1.2. Calarea geamurilor.
Calarea geamurilor se va face astfel încât să se limiteze deformaţiile şprosurilor, asigurând buna funcţionare a
ochiurilor mobile cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.12.
6.4.2.1.3. Montarea geamurilor la uşi şi ferestre.
6.4.2.1.3.1. Montarea geamurilor pe tâmplăria de lemn se face în două variante prezentate:
a) varianta cu chit obişnuit:
- la geamurile montate cu chit se aplică pe falţul tâmplăriei patul de chit care va fi bine nivelat;
- geamul tăiat la dimensiuni se aşează pe patul de chit astfel încât să se lipească bine de acesta şi se fixează cu
ţinte bătute în falţ la distanţa de 20...30 cm una de alta;
- geamul se apasă uşor cu mâna, astfel ca după baterea ţintelor să nu joace;
- se întinde chitul de-a lungul întregului contur, acoperind complet ţintele; după aceea chitul se netezeşte cu cuţitul;
- chitul se vopseşte odată cu tâmplăria.
b) varianta cu baghete de lemn:
- la geamurile montate cu baghete din lemn se aplică un pat de chit de-a lungul falţului, după care se aşează
geamul tăiat la dimensiuni, presându-se cu mâna astfel ca să se lipească bine de chit;
- se fixează baghetele de lemn care au fost în prealabil tăiate şi potrivite;
- baghetele se aşează pe geam şi se fixează cu cuie cu cap cilindric sau cu şuruburi cu cap înecat, încât geamul să
nu aibă joc.
6.4.2.1.3.2. Montarea geamurilor pe tâmplărie metalică se face:
a) Cu agrafe şi chit cu adaos de miniu de plumb (pl. 2, 3):
- pentru montarea geamurilor cu agrafe şi chit de miniu, şprosurile vor avea prevăzute pe inima profilului agrafe
montate din atelierul de confecţionare a tâmplăriei metalice;
- dacă dimensiunile ochiului de geam sunt mai mici de 30x30 cm, agrafele vor fi montate la jumătatea fiecărei laturi
a cercevelei;

698 / 1400
1384
- dacă ochiul de geam are dimensiuni mai mari de 30x30 cm, se vor amplasa agrafe la distanţa de cca 10 cm faţă
de extremităţile fiecărei laturi, iar pentru distanţa rămasă la 25-30 cm;
- agrafele se confecţionează din tablă zincată de 0,5 mm prin tăierea acesteia la lungimea necesară:
- succesiunea operaţiilor este următoarea:
• se aplică un pat de chit de-a lungul falţurilor;
• se aşează geamul, apăsându-l cu mâna pentru a se lipi bine de patul de chit;
• se îndoaie agrafele peste geam;
• se întinde un strat de chit cu adaos de miniu de plumb de-a lungul întregului contur al ochiului de geam,
astfel încât să se acopere bine agrafele, după care chitul se netezeşte bine cu cuţitul;
• chitul se vopseşte cu miniu de plumb şi ulterior cu vopsea, odată cu tâmplăria.

b) Cu baghete metalice cu garnitură de etanşare (pl. 2, 3):


Se procedează în felul următor:
- se demontează baghetele metalice fixate pe tâmplărie;
- se aplică garnitura de etanşare din cauciuc pe muchia geamului;
- se aşează geamul la locul respectiv şi se montează baghetele în poziţie definitivă prin fixarea cu şuruburi;
- strângerea baghetei se va face astfel ca să preseze suficient garnitura de etanşare pentru ca geamul să nu aibă
joc;
- baghetele metalice vor fi vopsite odată cu tâmplăria.
c) Cu cale şi chit elastic.
Se montează în prealabil baghetele metalice pe toate laturile ramei ochiului de geam, se curăţă bine întreaga
suprafaţă şi se grunduieşte cu vopsea de miniu de plumb.
După confecţionarea, aşezarea şi fixarea calelor de rezemare, distanţare şi poziţionare într-un pat de chit elastic
aplicat pe falţuri cu pistolul special pentru chit, se montează pe acestea geamul, presându-l pe patul de chit până la
nivelul calelor.
Ulterior se aplică un al doilea pat de chit elastic cu pistolul, în care se aşează al doilea rând de cale de distanţare.
Peste al doilea rând de cale de distanţiere, după verificarea calelor de poziţionare, se fixează baghetele metalice cu
şuruburile respective în locaşurile prevăzute special pe conturul ramei metalice.
Eventualul exces de chit se curăţă cu şpaclul, astupându-se şi eventualele goluri.
Montarea geamurilor pe tâmplărie din PVC – PLASTOLZ.
În funcţie de alegerea tipurilor de profile, geamul poate fi montat de la interior sau de la exterior.
Tipuri de geamuri utilizate:
- geam tras de 3 mm grosime;
- geam termoizolant de 18 mm grosime.
În ambele cazuri montarea geamurilor cu garnituri din PVC plastifiat stabilizat se face prin împănarea în baghetă a
unui profil special.
În vederea montajului, garnitura pentru geam se introduce în locaşul special dintre toc şi baghetă, cumulând funcţia
de calare laterală cu cea de etanşare.
Montarea geamurilor armate plane pe tâmplărie de beton armat.
Operaţiile de montare a geamurilor în tâmplăria din beton armat sunt următoarele:
- se aplică de-a lungul părţii profilate a şprosului pe care se fixeaza geamul, un strat de vopsea pe bază de miniu de
plumb pentru realizarea stratului de aderenţă pentru chit;
- se întinde patul de chit cu adaos de miniu de plumb care se egalizează cu şpaclul;
- se aşează geamul în ramă, apăsându-l cu mâna pe patul de chit;
- se introduc ştifturile din sârmă de oţel de 3 mm grosime prin găurile lăsate în şprosuri;
- se aplică chitul în falţ, astfel încât să acopere în întregime ştifturile.

699 / 1400
1384
Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante la luminatoare.
Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie metalică.
Montarea geamurilor trebuie făcută astfel încât să se asigure O etanşeitate bună.
La luminatoarele cu lungimea pantei mai mare de 3,00 m este admisă suprapunerea geamurilor după sistemul
˝caplama˝. Suprapunerea se va face pe o distanţă de cel puţin 10 cm.
Pentru a evita alunecarea geamurilor suprapuse se vor folosi la fiecare foaie de geam câte două agrafe din tablă
zincată sau din tablă neagră protejată anticoroziv, îndoite în formă de cârlig, care pot fi confecţionate şi pe şantier.
În dreptul picăturii luminatoarelor se folosesc agrafe din tablă de înălţimea profilului pe care se sprijină geamul. Un
capăt al acestei agrafe este prins de ultimul bulon de fixare de pe profilul metalic, iar celălalt capăt, sub formă de
cârlig, susţine ambele geamuri care se sprijină pe elementul de susţinere respectiv.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:
- peste elementele metalice de susţinere a geamurilor prevăzute cu piese de fixare din 50 în 50 cm se montează
colectorul de picături de apă din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticorosiv;
- pe bulonul de capăt de la picătură se montează agrafele de capăt;
- se aplică pe toată lungimea elementelor metalice de susţinere a geamurilor cordonul de garnitură din bandă de
cauciuc neopren de 30x6 mm sau fâşii de pânză, de carton sau împâslitură bitumată;
- se montează plăcile de geam armat, începând de la picătură spre coamă, sprijinindu-se în cârligele agrafelor de
capăt;
- în caz de suprapunere a geamurilor în lungul pantei, se montează în dreptul suprapunerilor câte două agrafe de
înnădire la fiecare geam, după care se montează geamurile în continuare;
- după montarea celor două şiruri de geamuri armate care se sprijină pe acelaşi element metalic de susţinere, se
chituieşte spaţiul dintre marginile geamurilor cu chit permanent elastic;
- se aplică pe marginea şirurilor de geam, în lungul pantei cordonul de cauciuc sau straturile de fâşii de pânză
bitumată (cordon de cânepă gudronată);
- se montează dispozitivul de fixare ˝omega˝ din tablă zincată sau tablă neagră, protejată anticoroziv, prevăzut cu
găurile necesare fixării;
- se montează butonul cu rondelă, şaibă şi piuliţă care constituie garnitura de stângere şi etanşare;
- peste acestea se aplică un căpăcel de protecţie din polietilenă;
- la montare se va avea grijă ca distanţele de la marginea geamurilor până la bulon să fie de cca 5 mm.
Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie din beton armat.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:
- peste elementele de beton armat de susţinere a geamurilor prevăzute cu buloane încastrate din 50 în 50 cm, se
aplică o fâşie de carton bitumat (împâslitură bitumată) sau cordon de garnitură din bandă de cauciuc neopren, cu
găuri în dreptul buloanelor;
- se montează colectorul de picături de apă, din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticoroziv, prevăzut cu
găurile respective în dreptul buloanelor;
- restul operaţiilor de montare sunt identice cu cele indicate la luminatoarele metalice.
Montarea geamurilor la pereţi.
Succesiunea operaţiilor de placare a pereţilor cu geamuri ornament, termoabsorbant, mat, muslin sau givrat, este
următoarea:
- în funcţie de dimensiunile foilor de geam şi distanţele dintre golurile de fixare făcute în fabrică, se trasează pe faţa
peretului, punctele în care se vor face prinderile;
- în aceste puncte se montează diblurile;
- peste dibluri se aşează, ţinută cu mâna, foaia de geam la poziţia exactă de fixare şi se înseamnă gaura de fixare
pe dibluri;
- după îndepărtarea geamului se dau găuri cu burghiul în locurile însemnate;
- se aşează foaia de geam, verificându-se planeitatea şi făcând corecturi prin adăugiri de garnituri de cauciuc;

700 / 1400
1384
- se introduc şuruburile de lemn cu garnitura de cauciuc şi şaiba de tablă.
Montarea oglinzilor la pereţi.
Montarea oglinzilor se poate face în mai multe feluri astfel:
a) Cu cleme pe suprafeţe de lemn:
- se fixează locul de prindere al clemelor, ţinând seama de locul de montare a oglinzii; se folosesc două cleme fixe
la partea de jos şi două cleme cu ciocul mobil la partea de sus; fiecare clemă se prinde de suportul de lemn prin
două şuruburi pentru lemn;
- se fixează clemele de jos numai cu un singur şurub;
- se aşează un dreptar în ciocul clemelor şi se potrivesc astfel încât dreptarul să se sprijine uniform în ciocurile
clemelor; se fixează şi al doilea rând de şuruburi;
- se fixează clemele de la partea de sus, astfel ca să fie aşezate cele omoloage pe o linie verticală şi la distanţă
egală cu înălţimea oglinzii, cu o toleranţă de 2 mm;
- se montează oglinda pe clemele de jos cu o deosebită atenţie şi se potriveşte în poziţie definitivă;
- se potrivesc şi se fixează definitiv ciocurile clemelor de la partea de sus;
- pentru asigurarea poziţiei se poate fixa cleme şi pe muchiile laterale, aşezate simetric.
b) Cu ramă de lemn pe suprafeţele de lemn:
- pe suprafaţa de lemn se fixează locul pe care-l va ocupa oglinda, ţinând seama de dimensiunile ei; se
confecţionează o ramă de lemn cu falţ egal de grosimea oglinzii;
- se fixează cu şuruburi pentru lemn partea de jos a ramei;
- se montează oglinda pe această parte a ramei şi se potriveşte în poziţia definitivă;
- se montează şi restul ramei, care poate fi complet încheiată şi se fixează cu şuruburi pentru lemn.
c) Cu cleme peste tencuială:
- montarea cu cleme peste tencuiala pereţilor se face pe rame din lemn, prinse cu şuruburi pentru lemn în dibluri de
lemn, fixate în perete, conturul lor exterior urmărind exact conturul oglinzilor;
- rama de lemn respectivă, confecţionată din şipci de 6-7 cm lăţime şi 2,2 cm grosime, este îngropată într-un şanţ
care se face în tencuială astfel ca faţa ei să fie la nivelul finisajului;
- înainte de fixare rama este băiţuită; pentru oglinzile mari ochiurile ramelor nu trebuie să depăşească 1,00 m 2,
pentru evitarea deformaţiilor;
- diblurile sunt aşezate la o distanţă de cca 50 cm unul de altul şi în orice caz la fiecare intersecţie a şipcilor;
- tencuiala din spatele oglinzii nu are stratul de faţă văzut, ci se compune din grundul respectiv, netezit cu drişca;
- faţa acestei tencuieli se află la 5 mm de faţa ramei de lemn şi a tencuielii peretului;
- pe toată lungimea ramelor, după montarea lor, există un interspaţiu de cca 1 mm între şipcile ramelor şi tancuială;
acest luft se realizează prin introducerea în timpul execuţiei a unei fâşii duble din tablă şi foloseşte la evitarea
contactului între lemn şi tencuială;
- fiecare oglindă se fixează cu patru cleme, două jos şi două sus, în aşa fel încât distanţa între cleme să fie de cca
50 cm;
- pentru a depărta oglinda de rama din lemn şi a lăsa un spaţiu de circulaţie a aerului în spatele ei, se prind pe rama
de lemn, din loc în loc, tampoane de postav de 1 mm grosime.
d) Cu butoni peste tencuială:
- se folosesc oglinzi găurite la cele patru colţuri;
- se fixează în perete dibluri de lemn pentru locurile unde vor fi fixate şuruburile;
- se confecţionează cu ajutorul unei bucăţi de carton, un şablon, pe care se punctează locul găurilor oglinzii;
- şablonul se aşează pe perete cu locurile de gaură în dreptul diblurilor pe care se transpun;
- cu un burghiu de mână se fac locaşuri în vederea uşurării introducerii şuruburilor;
- se montează oglinda fixând mai întâi şuruburile de sus şi apoi cele de jos;
- se aşează peste şuruburi rozeta ornamentală, nichelată sau cromată, care acoperă complet locul găurilor;

701 / 1400
1384
- la montare se vor prevedea, în spatele fiecărei găuri, rondele de postav de la 1 mm grosime, care să depărteze
oglinda de perete lăsând în spate un spaţiu de circulaţie a aerului.
Montarea geamurilor în pereţi de compartimentare pentru construcţii industriale.
Pereţii de compartimentare pentru construcţii industriale parter sau etajate, se pot realiza din geamuri armate,
securizate, trase, în următoarele condiţii:
- până la înălţimea de 4,30 m se poate folosi toată gama de geamuri sus menţionată; în cazul geamurilor securit,
acestea vor putea fi folosite până la maximum 6,50 m peste cota finită a pardoselii;
- în funcţie de înălţime, pereţii interiori vitraţi se pot alcătui în următoarele soluţii:
• pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical şi fixate lateral pe montanţi metalici din profile I.M. Iaşi, cu
agrafe metalice şi chit, de max. 3 m înălţime; la partea superioară şi pe parapet, foile de geam se montează
de asemenea în profile I.M.;
• pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical, în faţa unor montanţi din beton precomprimat la 3,00 m
interax, pe rigle metalice din profile I.M.. Rostul vertical este închis cu profile cornier, iar pe contur foaia de
geam se fixează cu agrafe şi chit;
• pereţi de compartimentare cu înălţimea mai mică decât înălţimea utilă a halei la care foile de geam sunt
fixate între montanţi metalici;
- la nivelul parterului peretele se amplasează pe parapeţi realizaţi din materiale locale sau din beton armat
prefabricat, iar la etajele curente pe parapeţi din blocuri de zidărie GVP;
- pe verticală, peretele se amplasează sub grinzi longitudinale sau transversale, sub elemente secundare de
planşeu sau acoperiş, sub fâşii cu goluri pentru planşeu sau sub fâşii din b.c.a. de acoperiş (numai longitudinal);
- pereţii se pot amplasa între pereţii halei sau în câmp curent.
Fazele de realizare a pereţilor de compartimentare interioară din foi de geam, la construcţii industriale, sunt
următoarele:
a) Se montează structura proprie a pereţilor interiori formată din montanţi metalici astfel:
- pentru hale parter se montează stâlpii din beton precomprimat dispuşi la 3,00 m interax şi riglele metalice dispuse
la 1,50-2,00 m pe înălţimea stâlpului, conform detaliilor din proiect; între stâlpi se execută un parapet din zidărie din
diferite materiale locale, de 20 cm grosime şi înălţime de 0,50-1,70 m, peste care se toarnă o centură de beton
armat de 5 cm grosime şi sâmburi din beton armat în dreptul montanţilor;
- pentru hale etajate se execută mai întâi parapetul de zidărie din blocuri GVP de 12,5 cm grosime şi înălţime de
0,40-1,00 m după care se montează montanţii metalici aşezaţi pe parapet şi dispuşi la 1,735 m interax.
b) Se montează profilele orizontale inferioare, superioare şi laterale din oţel cornier, cu bolţuri împuşcate sau piese
din oţel cornier, se vopsesc falţurile cu grund pe bază de ulei şi 1-2 straturi de vopsea şi se aşează calele de
rezemare.
c) Se aduce foaia de geam cu ajutorul unui scripete montat pe schelă şi a dispozitivului de montaj; se reazemă
cantul inferior al foii de geam pe calele de rezemare.
d) Se menţine foaia de geam în poziţia anterioară de către doi muncitori şi se desprinde un inel de agăţare din cîrlig,
cel de-al doilea capăt al chingii rămânând prins în cârligul dispozitivului de montaj. Capătul liber al chingii este tras
prin rostul orizontal inferior, creat de cala de rezemare sau eventual geamul este ridicat pentru eliberarea chingii.
e) Foaia de geam este adusă în poziţie verticală de montaj prin rabaterea părţii superioare a geamului şi
împingerea geamului în partea de jos, spre aripa verticală a corniernului.
f) Se introduc calele de poziţionare între foaia de geam şi cornierele laterale.
g) Se fixează geamul cu agrafe metalice dispuse pe conturul geamului, la intervale de cca 50 cm şi se chituiesc
falţurile şi rosturile.
În cazul halelor etajate, succesiunea operaţiilor de montaj a geamurilor se păstrează (punctele b...g), cu precizarea
că ridicarea geamurilor la cota de montaj se face manual de pe podina de lucru a unei capre metalice de inventar.
Fazele şi operaţiile de montaj, cu ajutorul dispozitivului pentru montajul foilor de geam, sunt prezentate.
Executarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri.

702 / 1400
1384
Lucrările pregătitoare în vederea executării pereţilor constau din următoarele operaţii:
- trasarea peretului pe soclu sau pardoseală, precum şi pe elementele structurii (stâlpi, diafragme, planşee, grinzi),
între care se execută peretele respectiv;
- hidroizolarea soclului sau pardoselii cu un strat de carton bitumat lipit la cald pe un strat de bitum;
- tăierea la dimensiuni, conform proiectului şi fixarea profilelor metalice, conform detaliilor cu bolţuri împuşcate M 6
– 20/50, cu pistolul PIB I sau PIB II. Se vor folosi numai profile metalice, protejate anticoroziv cu sisteme de
protecţie care se vor stabili de la caz la caz în funcţie de condiţiile de exploatare date;
- în interiorul profilelor metalice sau al şliţurilor prevăzute în stâlpii sau diafragmele de beton armat, se aplică prin
lipire cu aracet sau prenadez, conform detaliilor, un strat continuu şi uniform de vată minerală tip G 80 sau G 100;
grosimea stratului de vată minerală se va lua cu cca. 5 mm mai mare decât cea indicată în detaliile menţionate.
Peste stratul de vată minerală se aşează fâşii de carton bitumat, tăiate la dimensiuni şi îndoite în prealabil, conform
detaliilor;
- se măsoară cu o ruletă metalică distanţele dintre profilele metalice verticale şi orizontale montate şi se stabileşte
numărul de cărămizi din care va fi alcătuit peretele. Eventualele abateri faţă de cotele din proiect se compensează
prin îngroşarea centurilor după conturul peretului; pe baza măsurătorilor făcute se taie barele de oţel-beton pentru
armarea centurilor şi rosturilor şi se îndoaie la capetc;
- în profilele metalice se montează, conform detaliilor din proiect, armătura longitudinală a centurilor într-una din
variantele arătate, alcătuită din una sau două bare de oţel-beton şi se fixează provizoriu, până la turnarea centurii,
în care scop se leagă de profile, cu sârmă neagră;
- pe profilele metalice se măsoară cu ruleta şi se înseamnă vizibil poziţia fiecărei cărămizi şi a rosturilor;
- în dreptul rosturilor verticale se montează armătura verticală şi se ancorează cu ciocuri de armătura centurii
inferioare şi superioare, conform detaliilor din proiect; pentru poziţionarea corectă a barelor se leagă provizoriu, cu
sârmă, de una sau două bare orizontale, la o înălţime corespunzătoare. Atunci când armarea rosturilor verticale se
face cu câte două bare, între ele se montează din loc în loc, distanţier de lemn.
Se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a armăturilor la cotele prevăzute în proiect şi realizării grosimii
de 2 cm a mortarului de acoperire;
- în lungul uneia din feţele pereţilor se montează doi-trei popi de inventar de care se fixează un dreptar (dulapi de 4-
5 cm grosime având lungimea peretelui). Dreptarul se aduce în planul feţei peretelui şi serveşte ca ghidaj pentru a
asigura planeitatea acestuia. După terminarea unei asize, dreptarul se deplasează pe verticală la nivelul celei de a
doua. În locul dreptarului, pentru verificarea planeităţii pereţilor şi orizontalităţii asizelor, se pot folosi sfori de trasat.
Zidirea pereţilor constă din următoarele:
- în profilul metalic inferior se toarnă şi se compactează bine mortar 1:3 (avînd consistenţa de 4 cm, determinată cu
contul etalon) conform detaliilor;
- pe stratul de mortar se aşează primul rând orizontal de cărămizi, între semnele trasate pe profilul metalic, astfel ca
grosimea rosturilor verticale dintre cărămizi să fie de 10 mm;
- rosturile verticale dintre cărămizi se umplu complet, cu acelaşi mortar, însă cu consistenţa 10...1 cm, urmărind ca
armătura să nu vină în contact direct cu sticla. Odată cu executarea fiecărei asize, se toarnă centurile din profilele
metalice verticale, cu mortar cu consistenţa 4;
- rândul următor de cărămizi se zideşte după ce mortarul din primul rând orizontal s-a întărit îndeajuns, pentru a se
preîntâmpina tasarea sau expulzarea lui sub greutatea cărămizilor. Peste primul rând de cărămizi se aşterne cu
mistria un strat uniform de mortar cu consistenţa 4, în care se înglobează armătura rosturilor orizontale şi se
ancorează cu ciocuri de armătura centurilor;
- după zidirea ultimei asize, pe o faţă a peretelui, în dreptul rostului dintre marginea profilului metalic superior şi
cărămizi se fixează o şipcă, apoi spaţiul dintre profil şi cărămizi se umple cu mortar având consistenţa 4. Şipca se
îndepărtează după 2-3 ore, iar rostul se netezeşte şi se racordează cu mortar;
- în timpul execuţiei pereţilor, mortarul prelins pe cărămizi se îndepărtează înainte de a se întări.

703 / 1400
1384
În vederea etanşării rosturilor cu chit, acestea se lasă neumplute cu mortar, pe o adâncime de 4...5 mm pe faţa
respectivă a peretului. Chitul se aplică cu pistolul prevăzut cu o duză de 8 mm, după întărirea şi uscarea mortarului,
sub formă de cordon uniform şi continuu, apoi se îndează în rost şi se netezeşte cu un şpaclu elastic (de exemplu
PVC) profilat după forma rosturilor.
Etanşarea rosturilor cu email sau lac perclorvinilic se face, de asemenea, după întărirea şi uscarea mortarului, prin
aplicarea cu pensula în 5 straturi, a emailului sau lacului la interval de câte 4 ore. Consumul de lac sau email este
de cca 150gr/m2 de strat. Primul strat, având rol de amorsă, va fi diluat cu diluantul D0004-70 până la vâscozitatea
de aplicare timp de scurgere 10 secunde, determinată cu cupa STAS 2096-61, 5 mm. Următoarele straturi au timp
de scurgere de cca. 20 secunde.
Montarea tâmplăriei de uşi şi ferestre se face conform detaliilor.
Executarea colţurilor, ramificaţiilor şi intersecţiilor de pereţi se face conform detaliilor, prin intermediul unor montanţi
de beton armat, ale căror dimensiuni şi armare vor fi stabilite prin proiect.
Pentru montarea instalaţiilor electrice în profilele metalice de la partea inferioară sau superioară a peretelui, precum
şi în centurile verticale, îngroşate în mod corespunzător se vor monta tuburi de PVC care se vor îngloba apoi în
mortar. Dozele electrice se vor fixa, de asemenea, în centurile verticale.
Executarea pereţilor din profile de sticlă.
Lucrările pregătitoare la montarea pereţilor din profile din sticlă constau din: verificarea poziţionării şi cotelor riglelor,
stâlpilor, parapetului etc., executarea protecţiei anticorozive a elementelor metalice, confecţionarea distanţierilor,
verificarea profilelor din sticlă care urmează a fi montate.
Montarea profilelor din sticlă la pereţi cu rigle de beton precomprimat se face astfel:
- se aşează în rigla interioară fâşia de PFL, dur fungicizat;
- se lipesc cu Romeltex 200 câte doi distanţieri din fâşie PFL produs sau deşeuri polistiren la cca 30 cm de capetele
fiecărui profil de sticlă;
- profilul din sticlă, curăţat de praf în prealabil, se introduce cu capătul superior în rigla superioară, după care se
aşează prin coborâre, pe fâşia de PFL dur din rigla inferioară;
- se montează profilele următoare, apropiindu-se de profilul montat anterior, până la realizarea unui rost de 4...5
mm, pe măsura montării profilelor din sticlă; acestea se fixează în rigle şi în montanţi cu ajutorul fâşiilor realizate din
PFL poros sau polietilenă expandată;
- înainte de montarea ultimelor două profile se măsoară spaţiul rămas până la montantul sau elementul de
structură. În raport cu acest spaţiu se taie la dimensiunea corespunzătoare ultimul profil din sticlă sau se
completează cu un profil şi o fâşie de tablă zincată de 0,75 mm sau tablă neagră protejată anticoroziv.
Rosturile verticale, dintre profilele din sticlă şi rosturile orizontale dintre profilele din sticlă şi riglele din beton armat
sau profilele metalice se realizează cu cordoane de chit ROMTIX 1502, Alutchit C sau chit Romalchid.
Montarea pereţilor în profile metalice se face similar cu montarea profilelor din sticlă în rigle de beton precomprimat,
ca în
În cazul pereţilor realizaţi din profile deschise, montate dublu, se montează mai întâi rândul dinspre exteriorul
încăperii. Pe faţa interioară a primei aripi a profilului se lipeşte câte un distanţier din fâşie de PFL poros sau deşeuri
polistiren. În rigla interioară şi superioară, în dreptul mijlocului fiecărui profil de sticlă, se fixează un distanţier din
PFL poros având lungimea de 100 mm şi lăţimea egală cu distanţa dintre cele două rânduri de profile din sticlă.
Grosimea distanţierului este de minimum 20 mm la rigla inferioară şi 60 mm la rigla superioară.
După executarea acestor operaţii se trece la montarea la interior a rândului al doilea de profile din sticlă.
6.4.3. Scule şi echipamente

704 / 1400
1384
Uneltele principale folosite la transportul, manipularea şi montarea pe şantier a geamurilor şi a celorlalte produse
din sticlă pentru construcţii sunt următoarele:
- chingi pentru transport;
- containere uşoare cu ramă şi talpă de lemn;
- metru; - vinclu;
- dispozitiv cu diamant pentru tăiat geamuri;
- cleşte de geam; - foarfecă de tăiat tablă;
- foarfecă de tăiat profile de cauciuc sau PVC;
- cuţit sau şpaclu pentru aplicat chitul;
- ciocan; - cleşte de cuie;
- şurubelniţă; - chei mecanice fixe;
- maşină de găurit; - pistol pneumatic pentru injectat chit în rosturi;
- pistol manual pentru aplicat chituri, cu capacitatea de 350...400 cm3;
- şpaclu profilat din PVC, pentru chituirea rosturilor verticale;
- dispozitiv cu diamant pentru tăierea profilelor din sticlă;
- cuţit de tăiat chitul Romtix 1502;
- mistrie; - cancioc; - fir cu plumb;
- nivelă cu bulă de aer;
- ramă fierăstrău cu pânză metalică pentru tăierea armăturilor;
- dreptar; - sfoară;
- dispozitiv pentru montajul foilor de geam în pereţi despărţitori.
6.4.4. Condiţii tehnice de calitate
Geamurile şi celelalte produse din sticlă trebuie să aibă grosimea şi calitatea prevăzută în proiect şi să nu aibă
defecte mai mari decât cele admise de standard, pentru calitatea respectivă.
Înainte de începerea montajului se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor, montanţilor şi celorlalte
elemente metalice.
Tăierea geamurilor şi a profilelor din sticlă pe şantier se va face numai cu scule adecvate.
Se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanşarea rosturilor: mărimea rosturilor necesare pentru
asigurarea unei bune etanşeităţi, prevederea tuturor tipurilor de cale, distanţieri şi garnituri elastice, umplerea cu
chit a tuturor rosturilor fără întreruperi, cu cordon de grosime uniformă şi profilarea chitului din rosturi.
Linia chitului pe locul contactului cu geamul trebuie să fie dreaptă şi paralelă cu marginea falţului.
Din masa chitului nu trebuie să iasă capetele ţintelor sau ştifturilor cu care se fixează geamul.
În cazul fixării geamurilor cu baghete din lemn sau metalice, acestea trebuie să fie bine fixate în falţuri cu cuie sau
şuruburi. Capetele cuielor sau şuruburilor de fixare a baghetelor vor fi la nivelul feţei superioare a baghetei.
Baghetele trebuie să fie vopsite în culoarea cercevelei iar vopseaua trebuie să acopere şi capetele cuielor.
Umplerea rosturilor cu chit Alutchit sau Romalchid, se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic,
neadmiţându-se folosirea altor mijloace.
La marginile luminatorelor, suprapunerea geamurilor pe şprosuri trebuie să fie de min. 26 mm. Se va controla
etanşeitatea geamurilor, aruncând apă. Nu se admite pătrunderea apei la aruncare.
Echipamentele de fixare a geamurilor armate plane la luminatoare şi baghetele pentru tâmplăria metalică vor fi
fixate cu toate elementele de prindere.
Buloanele vor fi sudate pe talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de beton, perpendicular pe
planul în care se aşează geamurile. Capetele filetate ale buloanelor, piuliţelor şi rondelelor nu vor fi vopsite.

705 / 1400
1384
Filetul bulonului nu trebuie să prezinte degradări.
Şuruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la nivelul baghetei. Baghetele
vor fi bine potrivite la colţuri şi vopsite odată cu tâmplăria.
Suprafaţa geamurilor montate trebuie să fie curată, fără urme de chit, pete de grăsime sau vopsea.
La recepţionarea lucrărilor se va controla respectarea de către constructor a documentaţiei tehnice de execuţie
privitoare la: alcătuirea elementelor vitrate, realizarea detaliilor de racordare a pereţilor la colţuri, parapet, cornişe,
rosturi de dilataţie etc.
6.4.5. Prescripţii pentru execuţie pe timp friguros
Montarea geamurilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile ˝Normativului pentru realizarea pe
timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente˝ indicativ C 16-84.
La executarea pe timp friguros a pereţilor din profile de sticlă se vor lua următoarele măsuri:
- riglele şi montanţii se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă;
- tăierea profilelor care au fost depozitate la temperaturi scăzute se va face numai după păstrarea lor în încăperi
încălzite.
La executarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie, din cărămizi de sticlă presate cu goluri, se vor lua următoarele
măsuri:
- cărămizile din sticlă, înainte de punerea lor în operă, se vor păstra în încăperi încălzite;
- se vor respecta toate măsurile pentru realizarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie din cărămizi şi blocuri
ceramice prevăzute în normativul C 16-84.
6.4.6. Tehnica securităţii muncii şi protecţia contra incendiilor
6.4.6.3. Se vor respecta prevederile din:
- Normele republicane de protecţia muncii – aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975;
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj – aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D-
1980;
- Normele generale de protecţia împotriva incendiilor – aprobate prin Decretul 290/16 august 1977;
- Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului – P 118-83;
- Normele de prevenire şi stingere a incendiilor – aprobate de M.Ind. cu ordinul nr. 742/D/1981.
În cazul manipulării lăzilor, plăcilor de geam sau profilelor de sticlă, cu macarale, se vor respecta şi prevederile
aferente instrucţiunilor nr. 68 ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor – Inspecţia de
Metrologie.
Muncitorii care manipulează foile de geam sau profilele de sticlă, vor folosi ca materiale de protecţie palmare şi
umerare, după caz, iar care lucrează la tăiat şi montare vor purta mânecuţe.
La montarea luminatoarelor metalice cu geam se vor lua următoarele măsuri:
a) elementele de rezistenţă nu se vor încărca cu sarcini (oameni, materiale) mai mari decât cele avute în vedere la
proiectarea lor;
b) nu se va circula direct pe geamuri, ci numai pe platforme, scări, podeţe fixate pe elementele de rezistenţă;
c) se va interzice circulaţia pe sub elementele la care se montează geamurile;
d) muncitorii nu vor folosi încălţăminte cu tălpi alunecoase şi dure;
e) muncitorii vor fi echipaţi cu căşti de protecţie.
În cazurile când produsele de sticlă se montează la înălţime, locul respectiv va fi semnalizat, pentru a nu intra în
raza de lucru muncitorii străini de locul respectiv de muncă.

706 / 1400
1384
Muncitorii vor lucra pe schele, corespunzătoare locului şi înălţimii de montaj; legarea cu centurile de siguranţă se va
face pe elementele indicate de conducătorul tehnic al punctului de lucru.
Pentru lucru pe timp friguros se vor respecta prevederile aferente lucrărilor de montare a produselor din sticlă din
normele în vigoare.
7. ÎNREGISTRĂRI
7.1. Formulare utilizate
7.1.1. Certificate de calitate -
7.2. Dosare utilizate
7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrarea -
8. ANEXE
8.1.. Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 30

EXECUTIA LUCRARILOR DE PARDOSELI RECI

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

707 / 1400
1384
2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.SCOP.
Procedura operationala are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de
pardoseli reci.

2.DOMENIUL DE APLICARE.
Prevederile prezentului capitol se referă la toate lucrările de pardoseli reci executate în clădiri de orice tip.
În cazul pardoselilor speciale prevederilor prezentului capitol trebuiesc completate cu prescripţii tehnice
specifice şi cu condiţiile tehnice specifice, predate de proiectant.

3.DOCUMENTE DE REFERINTA.

STAS 2560/1-75 Pardoseli din piatră artificială nearsă


Condiţii tehnice de calitate
STAS 2560/2-75 Pardoseli din piatră artificială arsă
Condiţii tehnice de calitate
STAS 2560/3-76 Pardoseli din piatră artificială arsă şi nearsă – Reguli şi
metode de verificare
C35-82. Normativ pt. executarea pardoselilor
( Buletinul construcţiilor nr.11 / 1982 )

MATERIALE

Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatră naturală să corespundă prevederilor din
următoarele standarde de stat şi norme tehnice de ramură :
➢ bazalt de Reşiţa, conform STAS 6917 – 80;
➢ granit de Iacobdeal şi Fântâna lui Manole, conform STAS 6770-80;
➢ granit de Meri, conform STAS 7499-81;
➢ granit de Serparu – Macina, conform STAS 11493-81;
➢ gresie de Urvis - conform STAS 7289-76;
➢ marmura de Alun, conform STAS 6815-78;
➢ marmura de Căprioara, conform STAS 6566-78;
➢ marmura de Moneasa, conform STAS 6531-79;
➢ marmura de Ruşchiţa, conform STAS 3415-78;

708 / 1400
1384
➢ marmura de Varanic – Gura Văii, conform STAS 8672-77;
➢ marmura policromă de Vascău, conform STAS 8343-78;
➢ plăci brute şi plăci finite din roci naturale, conform NTR 9122-80;
➢ plăci semifinite din marmură sau calcar, cu contur poligonal, conform NTR 9617-80;
➢ ciment M30, ciment Pa 35, ciment F25, conform STAS 1500-78;
➢ cimenturi portaland albe şi colorate conform STAS 7055-80;
➢ agregate naturale ( nisip, pietriş, balastru ) conform STAS 1667-76;
➢ corpuri abrazive, piatră cilindrică plană conform STAS 601/1-75;
➢ carbură de siliciu, conform STAS 5061-66;
➢ acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
➢ acid oxalic tehnic ( sare de măcriş ) conform STAS 4992-68;
➢ White – sprit rafinat tip C – conform STAS 44-67;
➢ ipsos pt. construcţii conform STAS 545/1-80;
➢ ceară pt. parchet “ Victoria ” conform NII 1564-69;
Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatră artificială trebuie să corespundă prevederilor
din următoarele standarde de stat şi norme tehnice de ramură.
➢ piatră de mozaic, conform STAS 1134 –71;
➢ plăci, plinte şi scafe din beton mozaicat, conform STAS 451-77 şi NTR 9622-80;
➢ plăci din beton, conform STAS 1137-68;
➢ plăci din gresie ceramică, conform STAS 5939-80;
➢ cărămizi pline presate, conform STAS 457-71;
➢ ciment M30, ciment Pa35 sau ciment F25, conform STAS 1500-78;
➢ cimenturi portaland albe şi colorate conform STAS 7055-80;
➢ agregate naturale ( nisip, pietriş, piatră spartă, balastru ) conform STAS 1667-76;
➢ acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
➢ acid oxalic tehnic ( sare de măcriş ) conform STAS 4992-68;
White – sprit rafinat tip C – conform STAS 44-67;
➢ corpuri abrazive – Piatră cilindrică plană conform STAS 601/1-75;
➢ apa, conform STAS 790 – 73;

4.RESPONSABILITATI.
Administrator = raspunde de executia lucrarii in termenii
contractuali.
Sef punct de lucru = raspunde de executia de calitate si la termen a
lucrarilor.
Sef echipa = raspunde de calitatea lucrarilor executate.

5.PROCEDURA

5.1.LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

La sosirea pe şantier se va verifica dacă materialele au fost transportate şi ambalate corespunzător, iar
depozitarea lor se va face conform prevederilor din STAS sau NTR în vigoare.
Plăcile de piatră naturala vor fi păstrate în depozite acoperite protejate de intemperii ( praf, ploi, etc. )
aşezate pe stalaje de lemn după înălţime pe cant, două câte două faţă în faţă cu şipci de lemn între perechile de
plăci.
Plăcile se pot transporta cu orice mijloace de transport, asigurându-le contra deteriorării .

709 / 1400
1384
Pe distanţe mari sau pe timp de ploaie ori ninsoare, transportul de va face în vehicule acoperite.
Piatra de mozaic se livrează în vrac, asigurându-se împotriva impurificării şi amestecării diferitelor forme,
sorturi şi culori.
La convenţia între părţi, piatră de mozaic se poate livra şi ambalata în saci de hârtie, cu masa netă de 50
kg.
Transportul pe distanţe mari, pe timp de ploi sau ninsoare se va face cu mijloace de transport acoperite.
Piatra de mozaic se va depozita separat în forme sorturi (dimensiuni) culoare şi natura rocii în locuri ferite
de impurificare.
Depozitarea plăcilor din beton mozaicate se va face pe dimensiuni, culori, finisare şi calităţi în locuri curate,
ferite de murdărie, aşezate pe cant în stive.
Plăcile se aşează perechi, cu feţele văzute una spre alta .
Între rânduri se vor pune şipci sau alte materiale .
Plăcile vor fi depozitate paletizate .
Plăcile din beton mozaicate se transportă în mijloace de transport descoperite sau, la cerere acoperite. Cu
acordul părţilor, plăcile vor fi livrate şi în ambalaje speciale .
În mijloacele de transport aşezarea plăcilor se va face pe cant, în perechi cu feţele văzute una spre alta,
între ele având puse şipci sau alte materiale.
Manipularea plăcilor se va face cu grijă, nefiind permisă încărcarea prin aruncare sau rostogolire.
Plăcile din gresie ceramică se vor ambala în cutii de carton, stalaje de lemn a căror masă nu vor depăşi 40
kg sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, plăcilor din gresie ceramică glazurate se vor separa prin hârtie sau
alte materiale.
Depozitarea se face în spaţii acoperite, ferite de umezeală. Transportul se va face cu mijloace de transport
acoperite.
Depozitarea plăcilor din beton se va face în stive de cel mult 1,5 m înălţime, se recomandă ca între rânduri
să se aşeze şipci.
Plăcile se vor transporta cu mijloace de transport descoperite.
Ele trebuie astfel aşezate în autovehicule, încât să nu se deterioreze în timpul transportului . Este oprită
încărcarea şi descărcarea lor prin rostogolire sau aruncare .
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea prescripţiilor în vigoare
referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Acidul clorhidric tehnic se livrează în ambalaje din sticlă şi din material plastic, care vor fi închise cu dopuri
de sticlă, respectiv material plastic. Ambalajele din sticlă vor fi etanşate cu ipsos. Ambalajele din sticlă se vor
transporta în coşuri metalice, de lemn sau de nuiele, protejate cu un strat de paie sau talaj, prevăzute cu capace de
protecţie.
Ambalajele cu Ehit – sprit se vor depozita în magazii aerisite sau în aer liber ferite de acţiunea razelor
solare . Se admite depozitarea în aer liber pt. maxim 3 zile a butoaielor aşezate pe suporturi de lemn, orificiile de
încărcare fiind închise cu dopuri şi protejate contra ploii prin jgheaburi răsturnate.
Acid – oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita în magazii uscate.

5.2.DESCRIEREA LUCRARILOR

5.2.1.OPERAŢII PREGĂTITOARE

Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din caietele
prezentului normativ.
În cazul ca proiectantul nu prevede astfel linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli care se execută
în încăperi vecine, va coincide cu protecţia de pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.

710 / 1400
1384
Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în
alta.
Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.
Pantele pardoselilor se vor realiza:
➢ la pardoseli executate direct pe pământ, prin nivelarea corespunzătoare a acestuia;
➢ la pardoselile executate pe planşee, sau pe un strat suport din beton, printr-un beton slab de pantă turnată sub
pardoseală;
➢ la pardoseli cu suprafaţa mică ( până la 20 mp ) prin variaţia stratului suport al pardoselii sau al stratului de
egalizare.
Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi
constatarea că acesta a fost bine executat.
La trecerea de al executarea unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între
straturi.
Identificarea pământului de fundaţie se va face în conformitate cu prevederile din STAS 1243-74, “ Teren
de fundaţie. Clasificarea şi identificarea pământurilor “.
Pregătirea pământului de fundaţie se va face prin îndepărtarea stratului de pământ vegetal, nivelarea şi
compactarea pământului.
În cazul când din cauza neuniformităţii pământului se produc denivelări prin compactare, acestea se vor
completa cu pământ care se va compacta local.
Pământurile nisipoase, pământurile cu pietriş etc. vor fi compactate întâi în stare uscată şi numai aceasta
se vor umezi treptat, pt. a se exclude posibilitatea înmuierii lor.
Pământurile argiloase şi cele cu conţinut mare de praf nu se vor compacta în starea uscată . Ele se vor
compacta numai după ce s-a realizat o stare de umiditate potrivită.
Executarea umpluturilor sub pardoseli, până la cota prevăzută în proiect, se vor face în straturi succesive,
bine compactate de 15…20 cm grosime, se va folosi pământ curat, scos din săpături ( gropi de fundaţie, etc. ) fără
resturi vegetale sau alte impurităţi.
Fiecare strat va fi în prealabil udat cu apa, în aşa fel ca să aibă umiditate potrivită pt. compactare.
Compactarea se va face până când pământul nu se mai tasează.
Când umplutura conţine şi bulgări de pământ, aceştia vor fi sfărâmaţi înainte de împrăştierea şi compactare
.
În umpluturile în care este posibilă ridicarea apei prin capilaritate, primul strat se va realiza din pietriş sau
agregate mărunte, fără parte fină, în grosime suficientă ca să se asigure ruperea capilarităţii.
Compactarea pământurilor şi a umpluturilor se va face prin batere manuală sau mecanică cu maiul.
În toate corpurile unde este posibil accesul compresoarelor rutiere, acestea vor fi utilizate la compactarea
pământurilor şi umpluturilor.
Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli ( canale,
fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire etc. ) şi efectuarea probelor prescrise, precum si după
terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii – montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea
deteriora pardoseala.
Atunci când stratul suport al noii pardoseli este construit din planşee de beton sau beton armat, precum şi
atunci când acesta strat îl constituie pardoseli vechi de beton, cărămidă, piatră, etc. este necesar ca aceste
suprafeţe să fie pregătite prin curăţirea şi spălarea lor cu apa de eventuale impurităţi praf sau resturi de tencuială.
Curăţirea se va face cu mături şi perii.
Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elemente prefabricate ale planşeului, adânciturile mai
mici etc. se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se va indica prin proiect la fiecare tip de pardoseală
în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.

711 / 1400
1384
Realizarea stratului suport pt. fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor din caietele
prezentului normativ.
Stratul suport rigid trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă . În zonele suprafeţei unde apar neregularităţi
care depăşesc abaterile admise, corectarea suprafeţei se va face prin spiţuirea, curăţirea şi spălarea sa după care
se va aplica un mortar de ciment având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Executarea lucrărilor pe timp friguros pt. fiecare tip de pardoseală se va face conform cu prevederile din “
Normativ pt. realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente “, Indicativ C16-79.
Executarea îmbrăcăminţilor din plăci sau dale din marmură, bazalt, gresie, granit.
Dimensiunile şi grosimea plăcilor se vor stabili de proiectant în funcţie de denivelările în plan ale plăcilor,
natură rocii şi solicitările la care este supusă pardoseala.
Montarea plăcilor sau a dalelor se face prin aşezarea lor pe un strat de mortar de ciment de 15…30 mm
grosime, cu dozaje de 400 kg ciment la m3 nisip. Rosturile dintre plăci vor fi de maxim 2 mm . Ele se pot executa şi
mai mari, atunci când proiectantul prevede acest lucru în mod special .
Înainte de a fi aşezate în mortar, plăcile se udă cu apă.
Durata umezirii depinde de capacitatea de absorţie a plăcilor.
Înainte de aşezare plăcile se scot din apă şi se lasă timp de 1…2 minute să se scurgă apa de pe ele ,
aşezându-le pe cant, în stiva lângă locul de montare.
Montarea plăcilor sau dalelor se va începe cu aşezarea de plăci sau dale reper, având faţa văzută la nivelul
pardoselii finite, între care se vor monta o serie de plăci formând rânduri reper.
Aşezarea plăcilor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se mută după fiecare rând aşezat. După
executarea a 1…2 rânduri de plăci sau dale se va verifica cu dreptarul şi nivela orizontalitatea şi planeitatea lor faţă
de rândurile repere.
Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa pe care se execută într-o zi de lucru. Apoi întreaga
suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid, pt. ca acesta să pătrundă bine în rosturi.
După 4…5 zile suprafaţa pardoselii se va freca uşor cu maşina de frecat pt. eliminarea micilor denivelări
care rezultă la aşezarea plăcilor . Denivelarea admisă după fiecare este de 1 mm / m, măsurată sub un dreptar (
riglă ) metalică de 2,00 m lungime, aşezat pe cant pe suprafaţa pardoselii. După frecare, eventualele pete care
rămân pe pardoseală se vor şterge cu o soluţie de acid clorhidric diluat ( 5% ), apoi se va spăla cu apă. După aceea
pardoseala se va lustrui cu acid oxalic ( sare de măcriş ) şi cerui. Folosirea de ulei în locul ceruirii este interzisă
pătează plăcile sau dalele. Daca pardoseala este executată din plăci sau dale de gresie, acestea nu se vor freca
sau lustrui, ci numai se vor cerui.
Când este necesară asigurarea unei rugozităţi sporite a îmbrăcăminţii din beton de ciment turnat monolit,
pe suprafaţa turnată se poate presăra un strat de cca. 1 cm grosime din agregate dure ( criblură de bazalt ), care se
îndeasă în beton cu dosul mistriei, sau, după cca. 24 de ore de la turnare suprafaţa se poate spăla cu apă şi freca
cu peria de paie până când agregatele ies parţial în relief.
Pe suprafeţele mari, betonul de ciment turnat monolit se va executa cu rosturi la distanţele prevăzute în
proiect, care nu vor depăşi 4…5 m . Rosturile vor fi astfel decalate încât în acelaşi punct să nu se întâlnească mai
mult de 3 laturi ale panourilor.
După turnarea betonului de ciment va fi protejat şi întreţinut în stare umedă timp de cca. 7 zile.
În încăperile construcţiilor cu circulaţie, uzură şi sarcini reduse, precum şi încăperile construcţiilor civile, (
magazii, etc.), îmbrăcămintea din beton de ciment turnat monolit se poate alcătui dintr-un strat unic de beton,
netezit la suprafaţă ( drişcuit ), bătut cu mistria sau vibrat cu vibratorul de suprafaţă.
Îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa cu faţa sclivisită ( netedă sau rulată cu ajutorul
unei role cu dinţi ), aplicat pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de beton armat.
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 m3, nisip. La început se va amesteca
nisipul uscat şi cimentul până la obţinerea unui amestec omogen şi de culoare uniformă. Cantitatea de apă care se
va introduce ulterior, trebuie să dea un mortar care să se întindă uşor cu mistria, fără să fie însă prea fluid. Mortarul
de ciment se va prepara în cantităţile strict necesare care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei.

712 / 1400
1384
Acest strat de mortar de ciment nu este necesar în cazul îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnate
monolit şi sclivisite imediat după turnarea lor .
Dacă în încăperile unde se execută pardoseli sunt scugeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de
1…1,5 % spre punctele care colectează aceste scurgeri .
Nu se vor utiliza îmbrăcăminţi din mortar de ciment sclivisit în locuri cu circulaţie de vehicule fără bandaje
de cauciuc sau în locuri supuse la lovituri dese.
Înainte de aplicarea îmbrăcăminţi din mortar de ciment sclivisit suprafaţa stratului suport rigid din beton sau
a planşeului de beton armat va fi curăţat de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grăsimi, uleiuri, şi se va uda
din abundenţă cu apă.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicată în proiect se va face prin turnare între şipci
de reper ( mortar ).
Îmbrăcăminţile din mozaic turnate se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatră de mozaic.
Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu granulozitate continuă sau discontinuă de aceeaşi
provenienţă şi culoare sau de provenienţă şi culori diferite. Când se va folosi piatră de mozaic de provenienţe
diferite, rezistenţa la uzură a acestora trebuie să fie egală.
Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1m3 de piatră de mozaic. Pentru colorarea stratului de mortar de
ciment cu piatră de mozaic se pot adăuga coloranţi minerali sau cimenturi colorate în proporţie de cel mult 5 % din
greutatea cimentului.
Când pt. colorare sunt necesare cantităţi mai mari de coloranţi minerali ( până la 15 % din greutatea
cimentului ) se vor face încercări prealabile, pt. a se stabili amestecul optim care să nu conducă la scăderea
rezistenţelor mortarului de ciment cu piatră de mozaic.
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecând întâi bine, în stare uscată,
cimentul şi colorantul, amestec care apoi se răstoarnă peste piatră de mozaic aşezată prealabil pe o platformă după
care se amestecă bine cu lopata pt. a se asigura răspândirea uniformă a granulelor de mozaic în masă. Apoi se va
adăuga apa necesară pt. a se obţine un mortar care să se întindă uşor fără a fi însă prea fluid.
Îmbrăcăminţile de mozaic turnate se vor executa plane şi orizontale. În încăperi prevăzute cu sifoane de
pardoseală sau cu guri de evacuare, îmbrăcăminţi din mozaic turnate se vor executa cu pante de 1…1,5 % spre
punctele de scurgere.
Îmbrăcăminţile din mozaic turnate se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de
beton armat, ca şi îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit.
Pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton armat se va întinde un strat de mortar de ciment
de poză cu dozajul de 400 kg ciment la 1 m3 nisip, în grosime de cca. 30 mm, cu suprafaţa rugoasă, pt. o mai bună
legătură cu îmbrăcămintea din mozaic turnat. Pt. asigurarea unei grosimi uniforme a acestui strat de mortar de
ciment de poză, se va întinde mortarul între şipci de reper şi se va îndesa bine cu mistria, cu cilindre metalice de
mâna sau cu vibratoare de suprafaţa. După îndesare se vor scoate şipcile, iar golurile respective se vor umple cu
acelaşi mortar de ciment.
După întinderea mortarului de ciment de poză, se va turna, tot între şipci de reper, mortarul de ciment cu
piatra de mozaic într-un strat de 10 mm grosime, independinţele clădirilor de locuit şi de 15 mm grosime, în încăperi
cu uzură mare ( holuri, magazii, depozite, etc. ) Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va întinde cu
mistria şi nivela cu dreptarul, după care se va compacta cu dosul mistriei grele până va apare laptele de ciment la
suprafaţă. Se vor scoate şipcile de reper şi spaţiile rămase libere, se vor completa cu mortar de ciment, cu piatră de
mozaic, după care stratul se va îndesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicare. La întinderea mortarului de
ciment cu piatră de mozaic se va urmări distribuţia uniformă a pietrei de mozaic ca desime şi mărire a granulelor.
Pt. stabilirea nuanţei culorii şi a mărimii şi uniformităţii mozaicului se vor efectua încercări preliminare.
Cimentul obişnuit se utilizează împreună cu coloranţii minerali pt. obţinerea culorilor : roşii, negru, şi
cenuşiu, iar cimentul alb pt. culorile : alb, galben, verde şi albastru.
La îmbrăcăminţile cu desene, acestea se vor obţine folosind şabloane din şipci sau tablă de forma
desenului cerut. În interiorul acestor şabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatră de mozaic, care se

713 / 1400
1384
lasă să se întărească o zi sau două după care se scot şabloanele şi se toarnă mortar de ciment cu piatra de mozaic
de alta culoare pe locurile din suprafaţa îmbrăcăminţii rămase neumplute cu mortar.
După turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic şi terminarea prizei pt. a se evita fisurarea
datorită uscării prea rapide din cauza curenţilor de aer sau a acţiunii soarelui ( când îmbrăcămintea din mozaic
turnat se execută la exterior – terase, balcoane, ) îmbrăcămintea din mozaic se va proteja în primele zile de la
turnare prin acoperirea cu rogojini, saci de hârtie sau rumeguş de brad ( în grosime de 20…40 mm ), care se vor
uda periodic cu apă asigurându-se la suprafaţa pardoselii o stare de umiditate care se va menţine până la frecarea
îmbrăcăminţii.
Nu se va utiliza rumeguş de stejar sau alte foioase deoarece pătează suprafaţa îmbrăcăminţii .
Bordurile se vor executa tot din mozaic cu aceeaşi compoziţie dar având o alta culoare decât câmpul
îmbrăcăminţii.
Finisarea suprafeţei îmbrăcăminţilor din mozaic turnat se va face prin frecare, şlefuire, ceruire şi eventual
lustruire sau prin buciardare, când aceasta operaţie este prevăzută în proiect.
Frecarea se va face în mod obligatoriu după 4…6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de
mozaic, după ce acesta a căpătat o rezistenţă suficientă pentru a nu se disloca piatra de mozaic la frecare.
Intervalul de timp optim, după care se va putea executa operaţia de frecare se va determina pe baza probelor care
se fac pe îmbrăcămintea de pardoseală respectivă.
Frecarea se va face cu maşina de frecat sau manual, cu piatră abrazivă prin frecare se înlătură pojghiţa de
ciment aderentă pe faţa mozaicului şi granula de mozaic devine aparentă; totodată se corectează micile denivelări,
înlăturându-se toate asperităţile de pe suprafaţa mozaicului. În tot timpul frecării, suprafaţa îmbrăcăminţii din
mozaic, turnat se menţine umedă. A doua frecare denumită şlefuire, se va face cu piatră abrazivă cu granulaţia mai
fină, până la netezirea perfectă, udându-se suprafaţa pardoselii continue cu apa.
În timpul frecării, mai ales cu maşina, se va avea în vedere ca operaţia de frecare să se facă în mod
uniform pe întreaga suprafaţa a pardoselii, astfel încât o porţiune să nu fie frecată mai mult decât cealaltă.
După ce îmbrăcămintea din mozaic turnat este şlefuită, suprafaţa se va curăţa de pasta rezultata de la
frecare ( şlam ) cu rumeguş uscat care se va matura, sau prin alte procedee apoi se va spăla suprafaţa cu apa
curata şi se va lăsa să se usuce, după care se ceruie cu ceara de parchet şi se va lustrui.
Înainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de măcriş ( oxalat acid de potasiu ), cu ajutorul unei
bucăţi de pâslă, daca aceasta operaţie s-a prevăzut în proiect, în scopul unui finisaj mai îngrijit.
În exterior se pot executa şi îmbrăcăminţi din mozaic spălat astfel :
Se va alege o granulaţie mai mare de mozaic, preferabil de diferite culori. După ce mortarul de ciment cu
piatra de mozaic a fost bine îndesat, se va lăsa să se întărească cca. 24 ore şi apoi se va freca cu peria de paie,
udându-se suprafaţa continuu cu apa, până începe să apară granula de mozaic din masa de ciment.
Aceasta îmbrăcăminte are avantajul ca nu mai necesita operaţiile de frecare, şlefuire şi ceruire, are un
aspect plăcut şi este alunecoasa, chiar atunci când este uda. În încăperi cu suprafaţa pardoselii mai mari de 9,00
mp, pt. a se preîntâmpina fisurarea, mortarul de ciment cu piatra se va turna în panouri cu suprafaţa de maxim 2
mp, despărţite fie prin rosturi de turnare fie prin benzi care se umple apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic
cu aceeaşi compoziţie, dar de culoare diferită. În locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi
baghete de sticlă aşezate pe muchie, cu faţa superioară la nivelul îmbrăcăminţii de pardoseală .
În cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparata cu ciment alb, se mai adaugă şi 15 …25%
ciment obişnuit ( în volume faţa de cimentul alb ) pt. a se evita apariţia fisurilor datorită contracţiilor.
Îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un
planşeu de beton armat.
Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton, armat,
prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…350 kg ciment la 1m 3 nisip, în
grosime de 25…30 mm.
Îmbrăcăminţile de pardoseli se pot folosi şi la încăperile la care pardoselile nu vin în contact decât
întâmplător, pe scurtă durata şi pe suprafeţe restrânse, cu acizi slabi, cu soluţii acide diluate sau cu soluţii de

714 / 1400
1384
detergenţi, cu condiţia ca solicitările mecanice la care sunt supuse pardoselile să fie reduse, de ex. : săli pt.
laboratoare de chimie, săli de spitale, grupuri sanitare, etc.
Înainte de montare, pt. evitarea absorţiei de apa din mortarul de poza, plăcile din gresie ceramica se vor
menţine în apa timp de 2…3 ore.
Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseala –
îmbrăcămintea din plăci de gresie ceramica şi mortarul de ciment, de poza cu restul structurii, stratul suport rigid din
beton sau planşeul de beton armat şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua masuri care să permită deformarea
acestora independent.
În cazul în care se aplica îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poza direct, pe planşeul
de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile geologice – sau pe planşee turnate monolit,
la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare, îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramica se poate
aplica direct după o prealabila preumezire a plăcilor de beton.
În cazul în care se aplica pardoseala pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea şi
pardoseala se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei – hârtie, folie de polietilenă etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu întărire normala de tip Pa35 şi nisip
0…3 mm ( la care partea fina sub 0,2 mm, să nu depăşească 1/3 ), în amestec de 1 parte ciment la 3,5…4 parţi
nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapida ( P40 etc. ).
Mortarul de ciment pt. montarea plăcilor din gresie ceramica se va prepara la faţa locului, în cantităţi strict
necesare şi va avea o lucrabilitate plastii-vârtoasa, factorul apa-ciment fiind de maximum 0,5.
Aşezarea plăcilor se face montându-se la început plăcile reper, ca şi în cazul îmbrăcăminţilor din beton
mozaicate.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm, între
plăcile de gresie ceramică.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţa corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului ( cca. 60 cm
lăţime ), la plăcile la care se constata denivelări se adaugă sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi
se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat după
nivelul porţiunii de pardoseala executata anterior, îndesându-se atent plăcile din mortarul de ciment de poza, prin
batere uşoara cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar şi
să se asigure planitatea suprafeţei.
Operaţia se continua în acest mod pe toata suprafaţa care se executa într-o zi de lucru. Apoi întreaga
suprafaţă se inunda cu lapte de ciment fluid pt. ca acesta să intre bine în rosturi, hidratând şi mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi data în
circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin o data la 24 ore.
Curăţirea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin
aşternere de rumeguş de lemn uscat, după 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumeguşului.
Îmbrăcămintea în plăci din gresie ceramica nu se va freca pt. finisare ci după curăţirea cu rumeguş de lemn
se va strânge cu cârpe înmuiate în apa şi apoi se va cerui.
Plăcile din gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare în conformitate cu desenele
din proiect .
La intersecţia pardoselii cu elemente verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10 mm care se
vor umple cu un material elastic.
În cazul suprafeţelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la cca. 30 m2, sau 6 m, funcţie
de modularea structurii. În cazul montării pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi lăsat şi în acest strat
suport.
Alcătuirea şi modul de executare a pardoselilor cu îmbrăcăminţi din plăci din gresie ceramica, supuse unor
condiţii deosebite de exploatare ( solicitări mecanice mijlocii sau grele, şocuri termice, agresivităţi chimice, etc. ) se
vor stabili de la caz la caz şi numai pe baza de studii şi experimentări ţinând seama de natura şi frecvenţa
solicitărilor, concentraţia substanţelor agresive, precum şi de particularităţile procesului tehnologic.

715 / 1400
1384
6.ABATERI , TOLERANTE , VERIFICARI
Materialele prevăzute în proiectul tehnic şi cele supuse în opere, vor avea caracteristicile conform
standardelor şi normelor tehnice de ramură ale unităţilor producătoare.
Înainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale la şantier se va pune la dispoziţia proiectantului spre
aprobare următoarele mostre :
- în cazul plăcilor ( gresie, granit, bazalt, marmură ) două mostre cu finisajul şi culoarea specificate;
- în cazul plintelor, două mostre cu finisajul şi culoarea specificată;
- trepte ( acolo unde este cazul ) doua mostre pt. fiecare tip de treaptă şi contratreaptă.
Prin aprobarea mostrelor se înţelege şi aprobarea cimentului şi agregatelor.

VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI


La recepţia preliminară a obiectivului se vor efectua :
- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări ;
- verificări directe şi anume : pt. aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minimum o verificare
la fiecare 200 m2, pt. cele ce comporta măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu
frecvenţa minima de ¼ din aceea prescrisa pt. închiderea fazelor de lucrări.
7.INREGISTRARI
Procese verbale de lucrari ascunse.
Procese verbale de receptie calitativa.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 31

EXECUTAREA LUCRARILOR DE FINISAJE

CUPRINS

716 / 1400
1384
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

8. Anexe...................................................................................................…………….................

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-12 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea lucrarilor de
finisare.
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică in santierele Organizatiei.
.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor.
3.4.. LEGEA 10/1995 -Legea calitatii in constructii
3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie
4.1.1. Proiect de executie
Totalitatea documentatiei scrisa si desenata, necesara executantului pentru a putea realiza constructia asa cum a
fost gindita de proiectant.
4.1.2. Documentatie scrisa
Contine: memoriul, devizul, caietele de sarcini, analizele speciale de preturi, antemasuratoarea, extrasul de
materiale.
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS -Sef santier

717 / 1400
1384
4.2.2. SPL -Sef punct lucru
5. MASURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Formularul Fisa de placare cod PTE-12-F1– se utilizeaza pentru identificarea si receptia lucrarilor de
placare.
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces-SPL, SS.
6.2. Resurse:
-personal calificat si instruit corespunzător;
-alocarea materialelor necesare;
-alocarea sculelor si echipamentelor necesare;
-alocarea timpului necesar.

6.3. Executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii


Prescripţii generale
6.3.1. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezenta procedura se aplică la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care se execută atât la clădiri de locuit şi social-
culturale cât şi la construcţii industriale şi agrozootehnice care nu sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici.
În cazul când vopsitoria trebuie să joace şi rolul de barieră de vapori, se va ţine seama de prevederile din ˝Normativ
pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea barierelor contra vaporilor˝, indicativ C.180-70.
Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii cuprinse în procedura se execută pe suprafeţe de lemn, PFL, PAL, metal, glet de
var, glet de ipsos, glet de nisip-aracet, glet de ipsos-aracet (Gipac), tencuieli cu mortar de var sau cu mortar de
ciment, drişcuite; de asemenea se pot executa zugrăveli şi vopsitorii direct pe faţa văzută a elementelor de beton
(prefabricat sau turnat monolit), elemente care rezultă din decofrare cu faţa plana şi netedă.
La lucrări de restaurări şi reparaţii de clădiri monumentale şi la monumente istorice, proiectantul va putea prevedea
condiţii şi detalii tehnologice necesare pentru asigurarea aspectului corespunzător, în funcţie de specificul clădirii.
6.3.2. Materiale
Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor şi
normelor interne specificate în caietele de sarcini respective.
6.3.3. Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea zugrăvelilor şi vopsitoriilor
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare,
electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv lustruirea.
În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor executa înaintea aplicării
îmbrăcămintei pardoselii. La executarea zugrăvelilor se vor lua măsuri pentru protejarea stratului suport al
îmbrăcămintei, pentru a-l feri de umiditate şi de murdărie, care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei, în
special în cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adezivi. În cazul pardoselilor cu strat suport din plăci fibrolemnoase
poroase bitumate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.
Tâmplăria din lemn şi cea metalică trebuie să fie montate definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie
montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată, cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după
vopsirea tâmplăriei.

718 / 1400
1384
La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi
înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire), luându-se măsuri de protejare
contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselilor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările
de la faţada construcţiei ca: jghiaburi, burlane, streşini, cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau
de gaze etc. precum şi trotuarele.
6.3.4. Pregătirea suprafeţelor
Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuială drişcuită
În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel ca urmele de drişcă să
fie cât mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.
În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede (de exemplu: panouri mari), toţi porii rămaşi de la
turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit), se vor umple
cu mortar de ciment-var, după ce în prealabil bavurile şi dungile ieşinde în reief au fost îndepărtate, astfel ca să
rezulte suprafeţe netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de
sârmă.
Suprafaţa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planitate şi netezire.
Suprafaţa se va curăţa bine de praf, pentru a se asigura aderenţa stratului de finisaj pe suprafaţa suport.
În cazul suprafeţelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curăţa cu atenţie stropii şi
resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar.
Pregătirea suprafeţelor gletuite
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede, fără
desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile.
Toate fisurile neregularităţile etc., se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpacluiesc cu pastă de aceeaşi
compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi
o parte apă (în volume). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin
amestecare rapidă (în intervalul de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în cantităţi care să
poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru şpacluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de 1 parte ipsos şi 1 parte
lapte de var (în volume). Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite în cel mult 20 minute de la
preparare.
După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit (în cazul pereţilor începând de la
partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate.
În cazul când pe suprafaţa gletului se aplică vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloză sau alte vopsele care formează
după uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie să fie de maximum 8%.
Pregătirea suprafeţelor din lemn, PFL, PAL
Tâmplăria verificată de către tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionări, şi reparată în ceea ce priveşte
degradările survenite în timpul transportului sau montajului, este luată în primire de vopsitor.
Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate, prelingerile de
răşină sau alte murdării curăţate etc.
Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15%. Verificarea umidităţii se
poate face cu aparatul electric tip ˝Hygromette˝.
Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite cu grund
anticorosiv şi vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.
Pregătirea suprafeţelor metalice

719 / 1400
1384
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheaţă,
zăpadă etc.
Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare, dălţi, piatră abrazivă sau prin
sablare sau ardere cu flacără; în cazuri speciale se vor folosi băi de spălare şi decapare acidă, în instalaţii
industriale sau paste decapante.
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane muiate în solvenţi (white-spirit, terebentină, benzină uşoară). Se interzice
folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului.
Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticorosiv corespunzător vopselei care se aplică.
Pregătirea suprafeţelor cu un finisaj
Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele se vor spăla cu apă şi săpun şi după uscare se vor
pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
Vopsitoriile vechi se vor curăţa prin ardere cu lampa de benzină, după care vor fi îndepărtate cu şpaclul înainte de
răcirea lor. Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. Pasta se întinde cu un tampon,
se lasă să se înmoaie pelicula câteva minute, după care se curăţă cu şpaclul.
Dacă gletul de vopsea este prea crăpat sau s-a cojit odată cu scoaterea cu şpaclul a vopselei, gletul se ca reface
complet. După aceasta, pregătirea pentru vopsire se face ca pentru un glet nou.
Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăţă în mod similar ca de pe suprafeţele
gletuite.
După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca în cazul unor finisaje noi.
6.3.5. Condiţii de execuţie
Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezenta
procedura.
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de
cel puţin +5gr C, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15gr C, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor
cu polimeri.
Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 8 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru
vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiţii
de temperatură care să permită uscarea suprafeţei); de asemenea, se va evita lucrul la faţade în orele de însorire
maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea peliculelor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suport au atins umiditatea de
regim (suprafeţele de beton sau zidărie tencuită 3% şi suprafeţele gletuite 8%). Aceasta se obţine în condiţii
obişnuite (umiditate relativă a aerului de 60% şi temperatură +18...20 oC), după cca. 30 de zile de la executarea
mortarelor şi după circa 2 săptămâni de la executarea gletului.
Umiditatea se verifică cu aparatul electric tip ˝Hygromette˝ (bazat pe principiul variaţiei rezistivităţii electrice a
materialelor funcţie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar (aparatul cu carbid tip C.M.).
În cazul când pe şantier nu se găsesc aparatele indicate, se poate verifica dacă stratul suport de mortar sau beton
s-a uscat suficient prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porţiune mică (cca. 2x5
cm) din suprafaţa suport o soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se
colorează în violet sau roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie mai mare de 6gr
C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
La executarea finisajelor prevăzute în prezenta procedura, se va ţine seama de indicaţiile date la fiecare capitol, în
ceea ce priveşte compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul suport pe care se aplică, precum şi
compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul.

720 / 1400
1384
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite numai pentru
verificarea şi confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor în limitele
prevăzute în standardele şi normele interne de fabricaţie.
6.3.6. Măsuri de tehnica securităţii muncii şi pci
La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:
- Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele 34/1975
şi nr. 60/1975;
- Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7 N/1970, cap. XVII. B;
- Norme PCI în vigoare.
Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic. De asemenea, vor fi instruiţi
şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.
În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate stingătoare de incendiu,
în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.
În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să fie puse afişe uşor de
citit de la distanţă, cu inscripţiile:
FUMATUL STRICT INTERZIS
NU SUDAŢI
NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLŢURI
În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în clădirea respectivă este
strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din nivele clădirii.
În cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială (cu precădere în
spaţii închise).
La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic şi
închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale, având scris pe uşă:
PERICOL DE INCENDIU
NU FUMAŢI
NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS
La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie să fie acoperite,
iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu vor fuma.
Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau alţi solvenţi inflamabili, le transvazează din
butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse
de foc.
Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces,
eşafodajelor etc.
La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de măsură şi control necesare
funcţionării acestora în condiţii de securitate.
În cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul utilizării lacurilor şi vopselelor cu
uscare rapidă care conţin solvenţi toxici, muncitorii vor purta măşti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de
protecţie (în cazul cînd se poată o semimască).
6.3.7. Condiţii tehnice de calitate şi verificarea lucrărilor
Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi
de către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezenta procedura.
Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de
lucru):
a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, conform pct. 4; în cazuri de importanţă deosebită
consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrări ascunse;

721 / 1400
1384
b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie
respective;
c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;
d) corectitudinea execuţiei, conform prevederilor prezentei proceduri.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
Zugrăveli
Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică următoarele:
a) corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi dispoziţiile ulterioare, spre a
constata concordanţa lucrărilor executate cu prevederile acestora;
b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă precum şi a celor în calcio-vecchio; ele trebuie să aibă un ton de
culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau
bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile până la o distanţă de cel mult 1 m de la suprafaţa
zugrăvită; nu se admit corecturi sau retuşuri locale care distonează cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1
m; pe suprafeţele finisate prin stropire trebuie ca stropii să fie repartizaţi uniform, exceptând cazul când prin
condiţiile speciale ale lucrării s-a prescris o repartizare neuniformă;
c) uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rolă, burete sau pânză de sac; nu sunt admise pete
sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; în cazul execuţiei desenului cu rola se admite lipsa
desenului numai la legătura a două fâşii vecine, dar pe o lăţime de cel mult
1 mm.
Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală
aderentă nu trebuie să se ia pe palmă.
Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se verifică cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele
trebuie să fie fără înnădiri şi de o lăţime uniformă pe toată lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult două niveluri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe
bază de polimeri s-a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai
multe puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de
culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite; vopseaua de
orice fel trebuie să fie aplicată până la ˝perfect curat˝ adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi,
cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului,
aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de
păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc.;
b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor de
lemn sau metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, drucăre,
cremoane, olivere etc.) să nu fie pătate de vopsea;
c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tâmplărie vopsite;
d) pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tâmplărie înaintea vopsirii (curăţirea, şlefuirea, chituirea
rosturilor etc.) se vor face verificări prin sondaje în diverse puncte, înlăturându-se cu grijă vopseaua până la stratul
suport;
e) se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în
culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensule, crăpături sau alte
defecte; cu aceeaşi atenţie se va controla dacă pregătirea feţelor laterale şi spatele acestor piese şi aparate sunt

722 / 1400
1384
vopsite pe toate elementele, fără locuri neacoperite, umflături etc; pentru verificarea suprafeţelor din spatele
conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglindă; se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe
suprafeţele corect pregătite în prealabil şi dacă este executată conform proiectului (curăţirea de rugină sau mortar,
aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect);
f) bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de aceeaşi lăţime pe toată lungimea, să nu prezinte curburi sau frânturi
pe acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanţă mai mare de 1m;
g) separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor
trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.; verificarea rectilinităţii liniilor de separaţie se va face cu un
dreptar de lungime cât mai mare; la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două
devieri izolate şi care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică în acelaşi mod ca la celelalte lucrări de
vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.
6.3.8. Transportul şi depozitarea materialelor pe şantier
Varul gros în bulgări şi huma livrate în vrac se tansportă în vagoane închise.
Ipsosul livrat în saci de hârtie se transportă în vagoane închise.
Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face în depozite închise sau acoperite şi ferite de umezeală.
Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, livrate în bidoane de tablă, cu capacitatea de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15;
25 litri sau butoaie de PVC cu saci de polietilenă la interior cu capacitate de 50 kg; vor fi depozitate separat pe
loturi, în locuri uscate şi ferite de îngheţ.
Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor. Se recomandă ca temperatura la locul
de depozitare să fie cuprinsă între +7gr C şi + 20grC.
În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau
murdărirea produselor.
6.4. Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică şi plăci ceramice smălţuite
Cesarom.

6.4.1. Obiect
Prezenta procedura stabileste:
- modul de executarea pe şantier a placajelor din faianţă majolică şi plăci ceramice smălţuite CESAROM;
6.2.2. Domeniul de folosire
Plăcile de faianţă, majolică şi plăcile ceramice smălţuite CESAROM se pot aplica pe pereţi din zidărie, din beton
monolit turnat în cofraje de inventar, din panouri mari de beton, pe pereţi din elemente prefabricate de beton celular
autoclavizat, cât şi pe pereţii din beton ai cabinelor spaţiale prefabricate pentru băi.
Placajele realizate din plăci de faianţă, majolică şi plăci ceramice CESAROM se aplică:
- la interior, în clădiri de locuit şi social-culturale în încăperi ca: băi, bucătării, grupuri sanitare, saloane de spital, săli
de operaţie, culoare, laboratoare, magazine alimentare, precum şi în încăperi cu destinaţie similară aferente
construcţiilor industriale, comerciale sau social-culturale;
- la interior, în hale industriale şi unele depozite, la care procesul tehnologic impune anumite cerinţe de igienă;
- la exterior, numai cu plăci ceramice smălţuite CESAROM, pe faţadele clădirilor de locuit, social-culturale sau
industriale; în acest caz executantul este obligat să ceară fabricii producătoare verificarea rezistenţei la îngheţ-
dezgheţ.
Plăcile smălţuite se pot folosi fără restricţii de mărime a suprafeţei, în încăperi cu umiditate relativă a aerului peste
60% cu acţiune continuă şi cu procese umede (băi publice, bucătării de locuinţe), la placararea interioară a
pereţilor.

723 / 1400
1384
De asemenea, ele se pot folosi şi la placarea exterioară a pereţilor, numai cu luarea de măsuri corespunzătoare
pentru protejarea la trecerea vaporilor, ca de exemplu:
• barieră contra vaporilor;
• interspaţii de ventilare;
• ventilarea spaţiilor interioare;
• limitarea la cel mult 25% din suprafaţa aferentă acestor încăperi etc.
Aceste măsuri se vor introduce pe bază de calcule higrotermice, în scopul îndeplinirii condiţiei evitării efectului de
acumulare în perete a apei provenite din condensul vaporilor, care poate duce la desprinderea placajelor.
Plăcile ceramice de calitatea a II-a se vor utiliza la placarea suprafeţelor ce se găsesc la distanţe la care
perceperea defectelor nu mai este posibilă, ca de exemplu la faţade începând de la etajul II şi în porţiunile care nu
pot fi văzute de aproape, din balcoane, lojii sau terase.
Pe baza acestor criterii, proiectantul va stabili în proiect porţiunile în care se pot folosi plăcile de calitatea a II-a.
Plăcile ceramice cu smalţ discontinuu, precum şi cele nesmălţuite nu se vor utiliza la executarea placajelor
exterioare, în încăperi cu umiditate relativă a aerului mai mare de 60% şi nici în cele în care pereţii pot fi frecvent
udaţi cu apă (băi, spălătorii, săli de duşuri etc.)
În cazurile când exploatarea placajelor se face în condiţii neobişnuite (agresivitate chimică, ca de exemplu în
industria laptelui, a zahărului etc., şocuri termice alternante, grad accentuat de uzură prin frecare etc.), adaptarea
placajelor se va face numai după asigurarea condiţiilor tehnice dovedite ca favorabile, pentru situaţiile speciale
respective, pe bază de încercări prealabile de laborator. Aceste condiţii vor fi prevăzute de către proiectanţi, cu
acordul beneficiarului.
Nu se recomandă folosirea placajelor ceramice interioare în încăperile industriale la care se produc trepidaţii sau
vibraţii datorită utilajelor sau maşinilor de exploatare.
Nu se admite placarea cu plăci ceramice CESAROM a bazinelor sau recipienţilor care înmagazinează apă sau alte
lichide.
De asemenea, nu se admite placarea exterioară a jardinierelor cu plăci ceramice CESAROM dacă nu s-au luat
măsuri de izolare hidrofugă a suprafeţelor interioare ale cuvei de beton.
Plăcile ceramice tip CESAROM, având o rezistenţă redusă la şocuri şi la uzura prin circulaţie (zgâriere, mătuire,
ciobirea smalţului etc.), nu se vor folosi pentru pardoseli decât în mod cu totul excepţional, în încăperi cu circulaţie
foarte restrânsă, la executarea bordurilor în afara zonelor de circulaţie, având doar un rol decorativ.
Prevederea lor în proiecte în asemenea situaţii se va face numai cu acordul beneficiarului.
Plăcile cu smalţ discontinuu şi cele nesmălţuite nu se vor folosi la executarea pardoselilor în nici unul din cazuri.

6.4.3. Materiale folosite


Plăci de faianţă
Plăci de majolică
Nisip silicios de râu sau de carieră, bine spălat, grăunţos conform STAS 1667-76; nu se va folosi nisip de mare.
Ciment Pa