Proceduri Tehnice de Executie

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 1
PREDAREA - PRIMIREA AMPLASAMENTULUI
1. PTE – Predarea – Primirea amplasamentului
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............
3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................
5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......
6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................
1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-01 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de
predare - primire a amplasamentului .
2. DOMENIU DE APLICARE
2.1. Se aplică la predarea – primirea amplasamenrului tuturor lucrarilor ce se executa de catre Organizatie.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calităţii.
Principii fundamentale şi vocabular.
3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe.
3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor.
3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de
încercări şi etalonări.
3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor
SR EN ISO 9001:2008.
3.6. LEGEA 10/1995 - Legea calitatii in constructii
4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI
4.1. Terminologie
455 / 1400
1384
4.1.1. Amplasament – zona de teren delimitata pe care se va realiza constructia.
4.2. Abrevieri
4.2.1. DG - Director General
4.2.2. DT - Director tehnic
5. MĂSURI PREALABILE
5.1. Descriere formulare
5.1.1. Formularul Proces verbal predare-primire amplasament 4-2-3 si a bornelor de reper -se utilizeaza
pentru predare si primirea amplasamentului lucrarii de constructie.
6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces-Director Tehnic, Şef Compartiment Topo, Sef santier
6.2. Resurse:
• personal instruit corespunzător;
• proiect de executie
• alocarea materialelor consumabile necesare;
• alocarea aparaturii specifice lucrarilor topografice
• alocarea timpului necesar.
6.3. PREDAREA-PRIMIREA AMPLASAMENTULUI
Cu ocazia semnarii Contractului de executie a lucrarii se stabileste data si ora intilnirii intre reprezentantii
Benificiarului, Proiectantului si Constructorului pentru predarea-primirea amplasamentului.
Dupa deplasarea si intalnirea pe teren se procedeaza la identificarea amplasamentului si a bornelor de reper in
raport cu care se va face trasarea constructiei.
Se constata daca pe amplasament sau in subsol exista constructii sau instalatii, se stabileste termenul de eliberare
si executantul lucrarilor necesare.
Dupa predarea amplasamentului se verifica concordanta dintre situatia din teren si proiectul de executie si in cazul
neconcordantelor se instiinteaza Proiectantul.
6.4. RESPONSABILITĂŢI
6.4.1. DG
- aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului;
6.4.2. DT
- participa ca reprezentant al Constructorului, impreuna cu Seful Compartimentului Topo si Seful de santier la
activitatea de predare-primire a amplasamentului ;
- verifica in teren daca amplasamentul este liber de orice sarcina si consemnarea sub semnatura in Procesul
Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper, in caz contrar stabilind impreuna cu
reprezentantii Beneficiarului si Proiectantului masurile si termenele de eliberare a amplasamentului ;
- verifica si semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper;
6.4.3. Sef Compartiment Topo
456 / 1400
1384
- primeste de la Proiectant (topometrul proiectantului) reperele de identificare a terenului si de trasare a lucrarilor
(borne de referinta cu indicativul, cota si coordonatele acestora);
- semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper;
- verifica concordanta dintre proiect si situatia din teren si comunica proiectantului eventualele neconcordante ;
- transmite topometrului de santier pozitia bornelor, indicativul, cota si coordonatele acestora;
6.4.4. Sef Santier
- ia cunostinta de existenta in teren si pozitia bornelor de reper;
- ia cunostinta, daca este cazul, de masurile si termenele pentru eliberarea amplasamentului si intreprinde
actiunile ce cad in sarcina Constructorului;
- ia cunostinta de existenta pe amplasament sau in vecinatatea acestuia a eventualelor cabluri, retele, instalatii,
cladiri si stabileste masuri pentru protejarea acestora pe parcursul executiei lucrarilor ;
- ia masuri pentru protejarea si conservarea bornelor de reper pe perioada executiei lucrarilor;
- semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper;
7. ÎNREGISTRĂRI
7.1. Formulare utilizate
7.1.1. Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper -
7.1.2. Contract de executie a lucrarilor -
7.1.3. Proiect de executie -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.
EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev. pag. rev.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
457 / 1400
1384
PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
2. PTE - Planificarea executiei lucrarilor
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3
3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 3
5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 3
6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 3
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 6
1. SCOP
planificare a executiei lucrarilor de constructii la Organizatie..
2.1. Se aplică la planificarea executiei lucrarilor de constructii realizate de Organizatie..
3.4. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor
SR EN ISO 9001:2008.
458 / 1400
1384
4.1. Terminologie
4.1.1. Nu este cazul.
4.2. Abrevieri
4.2.2. DT - Director Tehnic
4.2.3. DM - Director mecanizare
4.2.4. ŞS - Şef santier
4.2.5. TEH - Tehnic
4.2.6. MEC - Mecanizare
4.2.7. COM - Comercial-Aprovizionare
4.2.8. RU - Resurse Umane
6.1. Responsabili de proces -DT, DM, TEH, SS, MEC, COM, RU
6.2. Resurse:
• alocarea calculatoarelor şi echipamentelor periferice necesare;
6.3. PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
Dupa semnarea contractului se stabileste santierul care va executa lucrarea.
Pe baza prevederilor contractuale se intocmeste Graficul de executie a lucrarii, necesarul de materiale, forta de
munca, masini si utilaje
Se intocmeste Proiectul de organizare de santier conform PTE-03
Se aloca resursele necesare.
6.4. Responsabilitati
6.4.1. DG
- aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului
- aproba Graficul de executie a lucrarilor.
6.4.2. DT
- stabileste santierul caruia ii revine sarcina executiei fiecareia dintre lucrarile contractate
- verifica Graficul de executie a lucrarilor in ceea ce priveste concordanta cu termenele de realizare a lucrarii
prevazute prin contractul incheiat cu Investitorul, existenta necesarului de forta de munca, de utilaje, mijloace
de transport, scule si echipamente, materiale existente si materiale ce trebuiesc aprovizionate.
- dispune daca este cazul modificarea Graficului de executie pentru a corela realizarea lucrarilor executate de
santier cu celelalte lucrari contractate de societate astfel incit sa fie folosite eficient resursele.
459 / 1400
1384
6.4.3. ŞS
- preia pe baza de semnatura de la TEH documentatia tehnico-economica de executie a lucrarii si copia dupa
partea din contract privitoare la termenele de executie
- studiaza documentatia tehnico-economica si stabileste tehnologiile de executie ce vor fi aplicate
- intocmeste Proiectul de organizare de santier conform PTE-03
- intocmeste Graficul de executie a lucrarilor tinand cont de termenele de executie din contract, forta de munca
calificata de la nivelul santierului disponibila, masinile si utilajele existente sau necesar a fi inchiriate corelat cu
celelalte lucrari repartizate santierului
- intocmeste Referatele de necesitate pentru aprovizionarea cu materiale, Referatele pentru deschiderea de Note
de comanda catre atelierele societatii, Referatele cu necesarul de forta de munca suplimentara, pe care le
supune aprobarii DT
- modifica, la solicitarea DT, Graficul de executie propus pentru a corela executia lucrarilor cu a celorlalte lucrari
contractate de societate pentru folosirea eficienta a resurselor dar cu respectarea termenelor finale de realizare
- stabileste formatiile ce vor executa lucrarea, numeste sefii de echipa si sefii punctelor de lucru
6.3.4. TEH
- pune la dispozitia SS pe baza de semnatura un exemplar din documentatia tehnico-economica si copie dupa
partea din contract referitoare la termenul de executie
- intocmeste si pune la dispozitia SS si DT Extrasele de materiale, utilaj, transport si forta de munca
6.3.5. COM
- primeste necesarele de materiale intocmite de SS si aprobate de DT si aprovizioneaza materialele conform PS-
12
- informeaza operativ SS pe masura ce materialele din necesare au fost aprovizionate
6.3.6. MEC
- primeste necesarul de mijloace de transport si utilaje de la SS si le nominalizeaza si repartizeaza
- incheie contracte de inchiriere cu tertii atunci cind este cazul
- intocmeste Necesar de carburanti, lubrefianti si piese de schimb pentru masinile si utilajele necesare executiei
lucrarii
- comunica la RU, daca este cazul, necesarul de forta de munca calificata ce trebuie angajata
6.3.7. RU
- tine evidenta miscarilor de personal
- angajeaza daca este cazul forta de munca calificata conform cu Necesarul primit de la SS si aprobat de DT sau
de la MEC si aprobat de DM
7.ÎNREGISTRĂRI
460 / 1400
1384
7.1.1. Grafic de executie
8. ANEXE
8.1. Grafic de executie
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
461 / 1400
1384
ORGANIZAREA SANTIERULUI
3. PTE – Organizarea santierului
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
1. SCOP
1.1.Prezenta procedură cod PTE-03 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea activitatilor de
organizare de santier.
2.1. Se aplică la organizarea de santier pentru executia lucrarilor contractate de catre Organizatie.
3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
4.1. Terminologie
462 / 1400
1384
4.2. Abrevieri
4.2.2. DT - Director tehnic
4.2.3. DM - Director mecanizare
4.2.4. ŞS - Şef santier
4.2.5. PG - Procedură generală
4.2.6. PS - Procedură de sistem
4.2.7. PSP - Procedură specifică
4.2.8. PTE - Proceduri tehnice de executie
5.1. Existenta Contract de executie lucrari semnat de parti;
5.2. Existenta Autorizatiei de construire;
5.3. Proces verbal de predare primire a amplasamentului
6.1. Responsabili de proces-DT, DM, ŞS, Sef punct lucru.
6.2. Resurse:
• personal calificat si instruit corespunzător;
• alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare;
6.3. ORGANIZAREA SANTIERULUI SI PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
6.3.1. Santierul de constructii montaj – este unitatea organizatorica de baza a societatii de constructii, care se
organizeaza de obicei, pe principiul gruparii teritoriale a mai multor obiecte de investitii, astfel incat sa li se poata
asigura o conducere operativa.
Numarul de santiere se dimensioneaza functie de numarul si mai ales volumul de lucrari contractate de catre
societate
6.3.2. Punctele de lucru – compun santierele, au in sarcina executia unuia sau mai multor obiecte de constructie si
sunt conduse de catre sefii punctelor de lucru.
6.3.3. Proiectul de organizare
Pentru ca lucrarile pe santier sa se desfasoare in conditii optime acestea trebuie sa fie bine organizate. In acest
scop, SS elaboreaza iar DT verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor, care cuprind masurile
pentru asigurarea din timp a materialelor, a utilajelor si a fortei de munca, amplasarea in teritoriu a lucrarilor de
organizare de santier, racordurile rutiere si de cale ferata, retelele de drumuri, apa, energie electrica si termica, aer
comprimat, modul de asigurare a bazelor de productie, cazarea si transportul muncitorilor.
6.3.4. Graficul de executie
Ordinea in care trebuie sa se realizeze diferitele actiuni pe santier si termenele respective sunt reflectate in graficele
de executie.
In baza graficelor de executie se intocmesc Referate de necesitate pentru resurse si se deschid Comenzi catre
atelierele si bazele de productie.
463 / 1400
1384
6.3.5. Graficul de esalonare a investitiei
Coordonarea intregii investitii se asigura prin graficul de esalonare a investitiei care tine cont de finantarea investitiei
si de termenul de punere in functiune a obiectului de investitie.
6.4. RESPONSABILITATI:
6.4.1. DG
- aloca resursele necesare desfasurarii procesului;
6.4.2. DT
- repartizeaza catre santiere pentru executie, lucrararile contractate;
- verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor;
- verifica si aproba graficul de esalonare a investitiei si termenul de punere in functiune a obiectului de investitie;
- aproba graficul de executie a lucrarilor;
- aproba necesarele de materiale si repartitia pe formatii de lucru, precum si eventualele necesare de forta de
munca suplimentara ce urmeaza a se angaja;
- repartizeaza sarcinile in vederea obtinerii acordurilor pentru racordarea la retelele de utilitati necesare;
6.4.3. DM
- aproba necesarele de masini, utilaje si echipamente in conformitate cu graficul de executie a lucrarilor;
- nominalizeaza personalul deservent si programeaza aprovizionarea cu carburanti si piese de schimb;
- dispune masuri operative pentru repararea masinilor si utilajelor defecte;
6.4.4. BIROU TEHNIC
- asigura exemplarul din Documentatia si Detaliile tehnice de Executie pe care il preda pe baza de semnatura
SS;
- intocmeste graficul de esalonare a investitiei corelat cu contractele anuale semnate cu investitorii;
6.4.5. ŞS
- primeste de la Biroul Tehnic exemplarul din Documentatia si Detaliile tehnice de Executie si graficul de
esalonare a investitiei;
- intocmeste Proiectul de organizare a executiei lucrarilor si Graficul de executie;
- intocmeste Referatele de necesitate pentru aprovizionarea cu materiale si necesarele de masini, utilaje,
echipamente si scule;
- repartizeaza executia lucrarilor pe formatii de lucru si stabileste necesarul de forta de munca suplimentar;
- verifica ritmicitatea si calitatea lucrarilor de organizare de santier executate;
6.4.6. Sef punct lucru
- supravegheaza executia lucrarilor de organizare de santier de la punctul de lucru respectiv;
7.ÎNREGISTRĂRI
7.1.1. Proces verbal verificare cota de fundare -
7.1.2. Proces verbal natura teren fundare -
7.1.3. Proces verbal de verificare calitativa a lucrarilor ce devin ascunse -
7.1.4. Fisa de betonare -
7.1.5. Proces verbal de trasare -
464 / 1400
1384
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
465 / 1400
1384
TRASAREA LUCRARILOR
4. PTE – Trasarea lucrarilor
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................
1. SCOP
1.1. Prezenta procedura cod PTE-04 stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
trasare a lucrarilor de constructii executate de Organizatie.
2.1. Se aplica la trasarea lucrarilor de constructii in compartimentul TOPO si santierele Organizatie.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calitatii.
Principii fundamentale si vocabular.
3.2. LEGEA 10/1995 -Legea calitatii in constructii
3.3. PG-01 -Elaborarea si gestionarea procedurilor
SR EN ISO 9001:2008.
4.1. Terminologie
4.1.1. Proiect de executie – totalitatea documentatiei scrisa si desenata, necesara executantului pentru a putea
realiza constructia asa cum a fost gindita de proiectant.
466 / 1400
1384
4.1.2. Documentatie scrisa – contine: memoriul, devizul, analizele speciale de preturi, antemasuratoarea, extrasul
de materiale.
4.1.3. Documentatia desenata sau plansele – contine desenele care reprezinta constructia sau anumite parti ale
ei.
4.1.4. Plan de situatie – este cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia constructiilor proiectate fata de alte
constructii vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren. Acestea se deseneaza de obicei la o scara
redusa si cuprind o zona mai mare de teren decit cea necesara constructiilor.
4.1.5. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care determina conturul
si(sau) axele principale ale constructiei.
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS -Sef santier
4.2.2. RTOPO -Responsabil TOPO
4.2.3. SPL -Sef punct lucru
5. MASURI PREALABILE
5.1.1. Formularul Proces Verbal de trasare a lucrarilor – se utilizeaza pentru trasarea lucrarilor.
6. REGULI DE PROCEDURA SI RESPONSABILITATI
6.1. Responsabili de proces - SS, RTOPO, SPL
6.2. Resurse:
• personal instruit corespunzator;
• alocarea echipamentelor si instrumentelor necesare;
6.3. Obiective si indicatori de performanta:
Obiectiv Indicator Masurare
Nr. Descriere Nr. Descriere Documente
1. Trasarea corecta a amplasamentului si a 1.1 Numar de neconformitati Rapoarte de
bornelor de reper pentru lucrarile de identificate/lucrari trasate/ neconformitate
constructii semestru/an Rapoarte de audit
6.4. Pentru realizarea procesului de trasare se parcurg etapele prezentate in continuare.

6.5. Trasarea pe teren
Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea fiecarei
constructii conform proiectului.
Reperii de trasare se predau pe teren de catre delegatii proiectantului in prezenta beneficiarului incheindu-se
Proces Verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper a obiectului.
Pe baza Planului de trasare si a bornelor de reper RTOPO fixeaza pozitia bornelor reper proprii iar SS dispune si
SPL materializeaza pe teren aceste borne. Bornele reper vor fi din beton bine ingropate in pamint si protejate astfel
467 / 1400
1384
incit pozitia lor sa nu se modifice pe toata durata de executie a lucrarii. Bornele vor fi situate in afara lucrarii si a
zonelor de circulatie de santier, la o distanta de constructie de 2/3 din inaltimea acesteia, pentru ca acestea sa
serveasca – in conditii de precizie corespunzatoare – atit pentru ridicarea pe verticala a cotelor plane, cit si la
verificarea verticalitatii constructiei.
Avind ca baza bornele de reper proprii a caror cote si coordonate sint stabilite si verificate in raport cu cele predate
de Proiectant se traseaza dupa caz ampriza lucrarii, axele, pozitia profilelor transversale, conturul lucrarii
materializindu-se in teren dupa caz cu tarusi, cite doi tarusi uniti cu o scindura (capra) pe care se bate un cui pentru
materializarea axului, capre insirate pe tot conturul formind o imprejmuire, etc.
Axele constructiei sint linii drepte fata de care se coteaza pozitia elementelor de constructie, fiind desenate pe
planurile constructiei de la fundatii pina la ultimul nivel. Axele constructiei pot fi: axe principale si axe de detaliu.
Axele principale sint, de obicei in numar de patru (doua in lungul cladirii si doua transversal cladirii) si se traseaza
intotdeauna de RTOPO. Axele de detaliu sint axele diverselor elemente de constructie si se traseaza pe teren
pornind de la pozitia axelor principale. Axele sint reprezentate pe teren prin linie punct si sint notate la capete cu
litere sau cifre, iar punctele de intersectie dintre ele sint notate cu litera, si respectiv numarul celor doua axe.
Materializarea pe teren a axelor se face prin sirme intinse intre doua suporturi (capre).
6.6. Trasarea fundatiilor
Pentru trasarea perimetrului lucrarilor de suprafata se poate utiliza imprejmuirea folosita la trasarea axelor
principale ale constructiei, daca aceasta a fost deja executata. In caz contrar, se executa in mod special o
imprejmuire, discontinua sau continua, utilizindu-se caprele amplasate la intersectiile laturilor perimetrului, si caprele
auxiliare amplasate de-a lungul laturilor intre caprele de colt.
Caprele de colt si auxiliare se vor amplasa la 2-3 m in exteriorul perimetrului real al suprafetei ce urmeaza a se
excava.
Este necesar ca acestea sa fie realizate din elemente de inventar sau in lipsa acestora din lemn.
Nivelul superior al fiecarei capre trebuie sa fie acelasi si sa fie notat pe fiecare in parte.
Pentru usurinta operatiilor de masuratori de-a lungul laturilor perimetrului suprafetei, se va urmari ca pozitionarea
caprelor auxiliare sa se faca astfel, incit distanta intre acestea sa fie mai mica decit lungimea maxima a
instrumentului de masurat (de obicei ruleta).
Cotele de nivel ale suprafetei finite de excavare se transmit, in raport cu cota de nivel a caprelor cu ajutorul
jaloanelor de referinta si a jaloanelor mobile in forma de T.
Jaloanele de referinta se amplaseaza de obicei de-a lungul perimetrului real al suprafetei de excavare, in interiorul
acesteia si pe ele se materializeaza o cota de nivel unica, ce este in general, cu 1 m mai mare decit cota finala a
suprafetei de excavatie. Aceasta cota reprezinta cota de reperare si transmiterea acesteia de la cota de nivel a
caprelor se executa cu furtunul de nivel sau al instrumentelor optice.
Trasarea lucrarilor de sapatura liniara (pentru fundatii continue) se executa dupa aceleasi principii aratate la
trasarea lucrarilor de suprafata, utilizindu-se pentru materializarea punctelor de schimbare a directiei, profile de colt.
Liniile de baza ale perimetrului real al suprafetei, precum si alte linii care trebuie sa fie trasate in interiorul
suprafetei, se materializeaza, la nivelul superior al caprelor (de colt sau auxiliare), prin sirme de hotel intinse intre
reperele corespunzatoare marcate pe elementele profilelor.
Transmiterea pe verticala a liniilor de baza ale perimetrului real de excavat al fundatiilor se executa in raport cu
sirmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb.
Inainte de a incepe executia peretilor se verifica trasarea pentru a corecta eventualele erori produse prin deplasarea
cofrajelor in timpul betonarii.
468 / 1400
1384
6.7. Trasarea peretilor
Trasarea, pentru partea de constructie aflata sub cota zero se executa de catre TOPO astfel incit punctele si axele
materializate pe teren sa poata fi folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe plansee.
Trasarea lucrarilor peste cota zero se repeta pe fiecare planseu, folosindu-se de asemenea instrumente
topografice. Aceste lucrari trebuie executate cu foarte mare atentie, deoarece orice greseala poate duce la
deficiente greu de remediat. Astfel latimea de rezemare pe pereti a panourilor de planseu fiind mica, orice abatere
la trasare, de la pozitia din proiect a peretilor poate duce la reducerea latimii de rezemare a planseelor sau chiar la
imposibilitatea rezemarii lor si la necesitatea executarii unor lucrari de refacere. De asemenea, daca axele verticale
ale peretilor suprapusi nu se gasesc in continuare pe aceiasi verticala, se produc incarcari excentrice care
influenteaza negativ stabilitatea cladirii.
Trasarea pe planseu se desfasoara in urmatoarea ordine:
- trasarea axelor de referinta ale cladirii;
- trasarea axelor peretilor;
- determinarea nivelului de rezemare a peretilor;
- determinarea nivelului de rezemare a planseului superior;
Axele de referinta ale cladirii se transpun cu ajutorul aparatelor topografice pe planseul respectiv. Daca aceste axe
au fost marcate pe soclul cladirii, transpunerea se poate face si cu ajutorul firului cu plumb. Axele se traseaza vizibil
pe planseu prin intinderea unei sirme. Pornind de la ele, se masoara cu ruleta distantele pina la axele diferitilor
pereti si se traseaza axele peretilor.
6.8. Trasarea nivelurilor
Trasarea cotei de nivel a oricarui element de constructie se face in raport cu cota + 0.00 sau o alta cota
conventionala. Acest reper trebuie sa fie accesibil spre exteriorul constructiei constituind punctul de verificare in
ceea cepriveste cota de nivel a constructiei in raport cu cota de nivel a reperelor de referinta exterioare.In interiorul
cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1.00 m deasupra pardoselii finite. Aceasta linie se numeste
nivel orizontal sau vagris, fata de care se fixeaza celelalte cote necesare la executarea lucrarilor. Linia vagris se
traseaza cu furtunul de nivel. In timpul trasarii, furtunul nu trebuie sa prezinte indoituri. La fiecare capat furtunul
trebuie tinut de catre un muncitor, unul din ei tine tubul de sticla linga reperul dat, in timp ce celalalt muncitor se
deplaseaza la punctul unde urmeaza a se trasa nivelul respectiv. In timpul deplasarii gurile tuburilor se tin astupate.
La locul respectiv, tubul este ridicat sau coborit pina ce muncitorul de la reperul fix dat, semnaleaza ca nivelul apei
colorate coincide cu acest reper. In acest moment, potrivit principiului vaselor comunicante, apa se afla in ambele
tuburi se afla la acelasi nivel – nivelul reperului fixat. Pe perete se traseaza un semn, iar prin unirea cu dreptarul a
semnelor succesive determinate astfel rezulta linia vagris.Atunci cind linia vagris este bine trasata ea se inchide in
punctul din care s-a inceput trasarea.
6.9.1. DG
- aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului
6.9.2. SS
- dispune masuri operative dupa caz pentru defrisare, indepartare iarba si buruieni, decoperta, nivelarea
amplasamentului
- anunta RTOPO pentru efectuarea trasarii lucrarilor
- asigura materializarea pe teren prin borne, reperi, picheti
- verifica trasarea si semneaza Procesul Verbal de trasare
469 / 1400
1384
- asigura echipamentele si instrumentele necesare trasarii de detaliu a lucrarilor (ruleta, dreptar, echer, fir cu
plumb, nivela, furtun de nivel)
- dispune masuri operative de remediere in cazul constatarii de abateri de la pozitie sau nerespectarii cotelor din
proiect
6.9.3. RTOPO
- preia de la reprezentantii proiectantului bornele de reper si inventarul de coordonate si cote
- executa trasarea in teren a pozitiei bornelor proprii, a axelor, profilelor, elementelor de constructii, etc.
- verifica pe faze de executie realizarea elementelor de constructii si anunta SS in cazul constatarii unor abateri
fata de pozitia sau cotele din proiect
- asigura masuri pentru verificarea periodica a aparaturii topografice si remedierea eventualelor defectiuni
6.9.4. SPL
- preia de la RTOPO, pe baza de Proces Verbal de trasare pe care il semneaza, reperii de trasare
- asigura protectia bornelor, pichetilor, caprelor de trasare
- supravegheaza lucrarile de trasare de detaliu avind grija ca acestea sa fie executate de muncitor topo calificat
sau de catre maistru
- semneaza pentru conformitate cu proiectul, din punct de vedere topografic, Fisa de betonare, Fisa de zidarie,
Fisa de montaj prefabricate.
7. INREGISTRARI
7.1.1. Proces Verbal de trasare a lucrarilor
7.1.2. Proces Verbal de predare-primire a amplasamentului
si a bornelor de reper la obiectul......
7.1.3. Fisa de betonare
7.1.4. Fisa de zidarie
7.1.5. Fisa de montaj prefabricate
7.2. Dosare utilizate
7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrare
8. ANEXE
8.1. Proces Verbal de trasare a lucrarilor
470 / 1400
1384
EXECUTAREA SAPATURILOR
5. PTE – Executarea sapaturilor
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor
necesare pentru executarea sapaturilor in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la executia sapaturilor mecanice si manuale aferente lucrarilor de constructii.
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. DS - Dispozitie de santier.
4.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.

4.2 Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.
471 / 1400
1384
4.3 Proiecte tehnologice de sprijiniri la lucrarile de sapaturi mai dificile din cauza naturii terenului, apropierii de
constructii existente, lucrul sub circulatie si existentei unor instalatii subterane care nu se dezafecteaza.
4.4 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169-83.4.5 Normativ pentru executarea trasarii de
detaliu in constructii C83-75.
5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE
➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri

➢ Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului, liber de instalatii subterane.
➢ Existenta procesului verbal de predare - primire a reperelor de trasare si de nivel.
➢ Existenta proiectelor tehnologice pentru excavatiile in zonele in care trebuie protejate instalatiile subterane in
functiune pe amplasament.
➢ Existenta utilitatilor.
➢ Instalatia de aer comprimat.
➢ Instalatia de forta si iluminat.
➢ Existenta utilajelor mecanice de sapat in buna stare de functionare.
➢ Existenta de drumuri de acces la locul de depozitare a pamintului.
➢ Existenta unui numar suficient de mijloace de transport al pamintului, in buna stare de functionare.
➢ Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice pentru sapaturi manuale.
➢ Existenta avizului de incepere a lucrarilor (AIL).
➢ Existenta aprobarii autorizatiei de circulatie pe traseul stabilit pe drumurile publice, cind este cazul.
➢ Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI
specifice activitatilor desfasurate.
➢ Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific:salopeta, casca, cizme cauciuc, etc.
ACTIUNI IMPLICATE
➢ Pregatirea suprafetei terenului dupa sapatura pentru a permite realizarea stratului de fundatie urmator sau a
betonului de egalizare.
➢ Saparea, incarcarea, transportul si descarcarea pamintului.
➢ Sprijinirea peretilor sapaturilor.
➢ Executarea epuismentelor apelor subterane, cind este cazul.
➢ Intreruperi neplanificate.
➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate.
PROCEDURA – EXECUTAREA SAPATURILOR
➢ Pregatirea terenului pentru sapatura.

➢ Defrisarea terenului pe suprafata ce urmeaza a se sapa.
➢ Demolarea constructiilor de pe amplasament, daca este cazul, dar numai pe baza documentatiilor aprobate
pentru aceasta, dupa ce in prealabil au fost separate si izolate toate retelele de instalatii.
➢ Curatirea completa a terenului, prin incarcarea mecanizata si evacuarea materialelor rezultate de la punctele
8.1.1 si 8.1.2.
➢ Saparea stratului vegetal (daca este cazul), incarcarea si transportul la depozite separate pentru a putea fi
refolosit.
➢ Asigurarea scurgerii si colectarii generale a apelor din precipitatii de pe platforma pe care se vor executa
sapaturile.
➢ Executare de santuri de garda sau rigole.
472 / 1400
1384
➢ Executare de gropi de colectare.
➢ Executare de puturi de descarcare in cazul platformelor de mari suprafete.
➢ Trasarea constructiilor sau a conturului sapaturilor.
➢ Executarea balizelor de trasare din lemn la capetele axelor prin planurile proiectelor (in exteriorul conturului
sapaturilor) pentru a fi conservate pina la terminarea sapaturilor. Ele servind si la verificarile necesare in timpul
sapaturilor si la receptia lucrarilor de sapatura la terminarea acestora.
➢ Executarea reperelor de cota de nivel si retransmiterea cotei de nivel in interiorul gropii sapate, pe masura ce
adincimea acesteia creste.
➢ Saparea, manipularea, transportul pamintului.
➢ Saparea, manipularea si transportul manual.
➢ Sapaturi manuale obisnuite. Din cauza productivitatii lor foarte reduse nu sint in general recomandate
decit la:
• lucrari de volum mic.
• consolidarea unor constructii existente.
• unde utilajele nu pot avea loc la manevra.
• lucrari de finisarea taluzelor sau a fundurilor unor sapaturi executate
mecanizat.
• lucrari in zona retelelor subterane existente, indeosebi cabluri electrice de
joasa sau inalta tensiune.
Ele se executa cu scule obisnuite: cazmaua, lopata, tirnacopul, spitul, ranga,
ciocanul de abataj.
8.2.1.2 Transportul se recomanda cu: roaba, tomberonul, bena, banda rulanta.
➢ Pentru ca terenul de fundare sa nu sufere degradari pina la inceperea betonarii fundatiilor, sapaturile se opresc
deasupra cotei finale astfel:
• in nisipuri fine, cu 20-30 cm.
• in paminturi argiloase contactile cu 15-25 cm.
• inpaminturi sensibile la inmuiere cu 40-50 cm.
Saparea acestui ultim strat se executa numai in momentul premergator
pregatirii betonarii sau a urmatorului strat de fundatie.
➢ Sapaturile cu pereti verticali sprijiniti se pot executa pina la adincimea de:
• 0,75 m in terenuri necoezive si slab corozive
• 1,25 m in terenuri cu coeziune mijlocie
• 2,00 m in terenuri cu coeziune mare.
➢ Sub aceste adincimi sapaturile se executa obligatoriu fie cu taluz, fie cu sprijinire.
-Sapaturile in taluz se executa in terenurile cu umiditate naturala de

12-18 % si cu o tangenta a unghiului de inclinare a taluzului natural, functie de natura terenului astfel:
• nisip balast 1/1
• nisip argilos 1/1,25
• argila nisipoasa 2/3
• argila 1/2
• loes 4/3
• roca friabila 2/1 - 4/1
• stinca 4/1 - 7/1
-Sapaturile cu sprijiniri se impun in general la adincimi care depasesc
pe cele de la punctul 8.2.4 sau cind saparea la panta taluzului
natural ca la punctul 8.2.5.1 nu este posibila din cauzele:
473 / 1400
1384
• existenta unor constructii in inediata apropiere
• din motive de organizare a teritoriului
• din motive economice - volumul de sapatura auxiliara conducind la costuri
prea ridicate
➢ Sprijinirile se pot clasifica in patru grupe principale:
- Sprijiniri obisnuite executate din elemente de inventar

- Sprijiniri din palplanse
- Sprijiniri din pereti ingropati sau piloti secanti
- Ecrane de impermeabilizare
➢ Sprijinirile se vor executa dupa proiecte tehnologice ale proiectantului, in afara celor de la punctul 8.2.6.1.
➢ Saparea, manipularea si transportul mecanizat.

- Saparea mecanizata se executa cu utilaj de sapat care esteutilajul
principal care prin parametri si performantele sale determina alegerea ca tip,
minuire si numar a celorlalte utilaje, astfel ca lantul format de succesiunea
operatiilor sa asigure realizarea productivitatii maxime a utilajului principal.
- In functie de performantele utilajelor, de cantitatile de executat si de
conditiile locale, se intocmesc proiecte tehnologice de catre
proiectant.
Pentru detalierea succesiunii operatiilor si variante de executie se
intocmesc fise tehnologice, unde este cazul.
➢ Executarea epuismentelor apelor subterane,cind este cazul, in functie de afluxul de apa si de permeabilitatea
terenului se executa astfel:
➢ Epuisment intermitent la aflux mic de apa se face cu pompa tip EPET, montata direct pe fundul sapaturii.
➢ Epuisment direct intermitent la aflux moderat de apa se face cu drenuri cu pereti de colectare si sorb montat in
put cu pompa EPET sau pompa centrifuga.
➢ Epuisment direct continuu la aflux mijlociu de apa, se face cu drenuri filtre cu puturi de colectare si pompe
multiple, daca nu se produc afuieri.
- Sau cu incinta de filtre acciculare pe o treapta.
➢ Epuisment direct continuu la aflux puternic de apa, se face ca la punctul anterior, numai daca nu se produc
afuieri.
- Sau cu doua incinte de filtre aciculare pe doua trepte.
- Sau cu puturi filtre forate, echipate cu pompe submersibile HEBE
sau pompe MAMUTH cu aer comprimat.
➢ Solutii deosebite la aflux foarte puternic, cind pentru denivelarea pinzei de apa sint necesare:
• crearea incintei de palplanse nepermeabila
• incinta din pereti mulati
• batardou
• cheson deschis
• cheson cu aer comprimat
In aceste cazuri sapatura cu epuisment se face numai dupa proiecte tehnologice,
intocmite de proiectant.
474 / 1400
1384
➢ Intreruperi neplanificate
➢ Se vor opri lucrarile de sapaturi numai in cazurile de accese puternice de ploaie si numai pe durata acestora.
➢ Se fac ultimele verificari topo ale cotei finale.
➢ Receptia finala a suprafetei (P V de lucrari ascunse) sau de faza determinate.
6. RESPONSABILITATI
6.1 Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si
de intocmirea inregistrarilor de calitate.
6.2 Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de
executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
6.3 Inginerul sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor (excavatoare,
buldozere, autoincarcatoare, autocamioane, ciocane de abataj, benzi transportoare, pompe de
epuisment, etc).
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1 Proces verbal de predare-primire a amplasamentului si bornelor de reper.

7.2 Proces verbal de trasare a lucrarilor.
7.3 Proces verbal de receptie calitativa pe faze.
8 . ANEXE – Nu este cazul
475 / 1400
1384
COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT
6. PTE – Cofrarea structurilor din beton si beton armat
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea

confectionarii si montarii cofrajelor structurilor de rezistenta cit si a cofrajelor de rost ale fazelor de
turnare individuale, aferente structurilor din beton si beton armat.
Procedura se va utiliza la executia structurilor din beton si beton armat la lucrarile de constructii civile,
industriale ,poduri, podete, ziduri de sprijin etc.
- CQ- Controlul calitatii
4.1. Proiecte de executie, plansa Nr. aferente fazelor respective de betonare

4.2. Proiecte tehnologice de executie
4.3. Normativ NE 012-1999
476 / 1400
1384
4.4. Caiet de sarcini al proiectantului
1. Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarii, precum si a prezentei prevederi.

2. Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de cofraje in scopul insusirii proiectelor de
executie, caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor care se refera la faza respectiva de lucru.
3. Asigurarea pe santier, dupa caz, a panourilor de cofraje metalice sau/si a materialului lemnos ( panouri
sau/si foi tego,cherestea ), a profilelor metalice si a materialelor de imbinare ( cuie, prezoane, piulite
tronconice, buloane, piulite normale, saibe, blocaje, sirma neagra de 3-4 mm, etc. ), receptionate si
depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare.
4. Dotarea formatiilor de dulgheri de la atelierele de confectie a cofrajelor de lemn cu masini unelte, scule,
echipamente si aparate de masura sau control precum masina de taiat la grosime, masina de geluit,
circulare, masina de faltuit, rindele, boloboc, furtune de nivel, metru si ruleta de masurat lungimi,
echere, tipare, sabloane, fire cu plumb, etc., precum si dotarea cu platforma-poligon de masurare,
trasare si asamblare a cofrajelor cu simpla sau dubla curbura, inclusiv a sustinerilor acestora ( cintre,
romanate,rame, etc. ).
5. Dotarea cu unelte de lucru specifice echipelor precum: ciocane, tesle, fierastraie de mina, fire cu
plumb, metre si rulete de masura, furtune de nivel, boloboc, etc..
6. Asigurarea utilitatilor la locul de montare a cofrajelor:
6.1. Alimentarea cu energie electrica de forta si iluminat.
6.2. Racordarea la instalatiile de apa si aer comprimat.
6.3. Destinarea macaralelor care vor deservi executia cofrajelor.
6.4. Asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale.
7. Verificarea conditiilor legate de suprafata betonata anterior, pe care urmeaza a se monta noile cofraje
si anume; gradul de finisare si curatire, cote de nivel si dimensiuni in plan conform proiect.
8. Materializarea axelor principale si a bornelor de control cherneruite la cota si in locuri usor accesibile,
pentru fiecare faza de lucru.
9. Existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice inglobate, conform
planurilor de executie.
MASURI PREVENTIVE
Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si

PSI corespunzatoare activitatilor desfasurate.
ACTIUNI IMPLICATE
1 Confectionarea cofrajelor
2. Depozitarea si receptia cofrajelor
3. Pregatirea lucrarii
4. Cofrarea
5. Decofrarea
6. Pregatirea cofrajelor pentru un nou ciclu
PROCEDURA DE COFRARE A STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT
477 / 1400
1384
1. Confectionarea cofrajelor.
1.1. Cofrajele se pot confectiona din lemn sau din produse pe baza de lemn, metal, produse pe baza de
polimeri.
Materialele utilizate, vor fi avizate de proiectant si ele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in
vigoare, pentru a asigura realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare tipului de finisaj
specificat prin proiect.
1.2. Confectionarea cofrajelor se va face pe baza unui proiect tehnologic si cuprinde doua parti distincte:
- confectionarea sau a cofrajului propriu-zis;
- confectionarea elementelor de sustinere si sprijin ale cofrajelor.
1.3. Pentru confectionarea acestor componente ale cofrajului se intocmesc schite de detaliu pentru fiecare
piesa componenta in cazul in care proiectul nu este suficient de detaliat, care va sta la baza confectiilor
din ateliere.
1.4. Pe baza schitelor se confectioneaza tipare sau sabloane care se asambleaza pe poligonul din atelier
format dintr-o platforma plana ( beton, lemn sau metal confectionat ).
In acelasi mod se procedeaza pentru ansamblurile sau elementele de sustinere in cazul ca acestea nu
sint dintre cele tipizate.
1.5. In cazul cofrajelor plane, sau cofrajul propriu-zis este format din panouri de lemn sau metalice tipizate
ca dimensiuni.
1.6. In cazul cofrajelor curbe, astereala consta numai din foi de placaj decupate cu ajutorul sabloanelor
confectionate pe baza detaliilor din proiectele tehnologice de executie.
1.7. Abaterile limita admise la confectionarea panourilor vor fi de: ± 4mm la lungimea panourilor, ± 3mm la
latimea panourilor
1.8. In cazul cofrajelor cu grad mare de complexitate, se va face o preasamblare a acestora pe portiuni
specifice din suprafata ce urmeaza a se cofra, pentru a se verifica gradul de precizie al alinierii
panourilor intre ele si al contactului cu elementele si sustinerile.
Preasamblarea se poate face in cadrul atelierelor de confectii sau pe platforme din vecinatatea fazei de
betonare care urmeaza a se cofra.
1.9. Cofrajele fine care se confectioneaza la locul de montare vor fi in general cele de completare pe
conturul suprafetei plane, care nu sint multiplu de panouri tipizate, precum si suprafetele cu dubla
curbura.
1.10 Elementele metalice de prindere si legare a cofrajelor cum sint: tiranti, ancora, buloane, piulite
tronconice, se vor confectiona in ateliere conform proiectelor de executie/tehnologice.
2. Depozitarea si receptia cofrajelor.
2.1. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incit sa se evite deformarea si
degradarea lor : umezire, murdarire, ruginire, putrezire, etc..
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamint sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraje.
Depozitarea se va face pe grinzi din beton prefabricate sau profile metalice.
2.2. Pentru a se reduce aderenta dintre cofraje si beton , acestea se ung cu agenti de decofrare avizati de
proiectant ( ex.: DECOFROL ) pe fata care vine in contact cu betonul, dupa o curatire prealabila si
inainte de fiecare folosire.
2.3. La receptia cofrajelor si sustinerilor se vor avea in vedere urmatoarele criterii cu caracter general:
a) sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiecte;
b) sa fie etanse astfel incit sa nu permita pierderea laptelui de ciment in timpul vibrarii betonului;
c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care vor apare in procesul de executie;
478 / 1400
1384
d) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate
sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
e) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.
3. Pregatirea lucrarii.
3.1. Inainte de a incepe operatia de montare a cofrajelor se vor curata si pregati suprafetele de beton si se va
verifica si corecta pozitia barelor de armatura, precum si pozitia benzilor de etansare a rosturilor de
constructie.
De asemenea piesele metalice inglobate vor fi montate si verificate conform pozitiei indicate in proiect,
acolo unde este cazul ( pereti, stilpi ).
3.2. Pe baza elementelor topo de la pct.8. se face trasarea cofrajelor prin marcare cu vopsea sau sabloane,
pe suprafata de beton pregatita ca la pct.3.1..
3.3. In urma analizarii detaliilor de executie si a conditiilor specifice de lucru, santierul va elabora schite si
fise tehnologice de detaliu la nivel de maistru necesare realizarii lucrarilor de cofraje, care vor cuprinde
precizari privind:
- lucrari pregatitoare;
- fazele de montaj;
- pozitia eventualelor ferestre de betonare;
- resursele necesare la fata locului: echipamente de cofrare si sustinere, utilaje, scule si unelte de lucru
si masurare, forte de munca;
- organizarea rationala a muncii.
4. Montarea cofrajelor.
4.1. Montarea cofrajelor va cuprinde in general urmatoarele operatii importante:

- transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitii;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Pentru cofrajele cu grad mare de dificultate se elaboreaza proiecte tehnologice de executie detaliate,
astfel incit prezenta procedura se refera cu precadere la cofrajele de tip clasic.
Caracterul si continutul general al prezentei proceduri se pastreaza insa pentru toate structurile din
beton si beton armat.
4.2. In cazurile in care elementele de sustinere ale cofrajelor care urmeaza a se monta reazema pe teren
se va asigura repartizarea solicitarilor tinind seama de gradul de compactare si posibilatile de inmuiere,
astfel incit sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel
incit sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
In ambele cazuri se vor solicita de catre executant detalii de sustinere proiectantului.
4.3. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru pereti si diafragme (in cazul in care prin proiecte nu se
specifica altfel) vor decurge in urmatoarea
succesiune:
4.3.1.Se traseaza fata de axele peretelui marcate prin sirma, conturul acestuia si deci pozitia panourilor de
cofraje.
4.3.2.Se prind in betonul fazei anterioare, de o parte si alta a conturului peretelui, doua siruri de scinduri de
trasare pe care se monteaza apoi panourile de cofraj din rindul interior.
479 / 1400
1384
Distanta dintre scindurile de trasare este egala cu grosimea peretelui, iar panourile se aseaza cu fata
exact la muchia interioara a scindurilor.
4.3.3.Se monteaza primul rind de panouri de cofrag cu latura mai mare pe verticala, fixarea la pozitie fiind
asigurata cu sprijiniri provizorii.
Solidarizarea panourilor se face cu clesti orizontali dispusi in lungul peretelui confectionati din rigle de
lemn sau profile metalice.
Clestii sint asezati de o parte si de alta a peretelui, fata in fata, la distanta pe verticala de 0,7-1,0 m.
Rigidizarea in ansamblu a cofrajului la pozitia verticala se realizeaza cu distantieri si ancore din sirma,
asezati in dreptul clestilor, sau cu tiranti filetati cu buloane si piulite tronconice care indeplinesc si rolul
de distantieri.
4.3.4.In cazul peretilor inalti de 2,5-3 m cind se aseaza doua sau mai multe rinduri de panouri pe verticala,
sustinerea si rigidizarea la pozitie a panourilor de cofraj se realizeaza cu grinzi cu zabrele ( ferme ),
dispuse in planuri verticale perpendiculare pe fata peretelui. Executia acestui tip de sustinere a
cofrajelor are loc pe baza de proiecte tehnologice de executie, care cuprind si procesul tehnologic de
realizare a cofrajului in intreg ansamblul sau.
4.3.5.La baza peretilor se vor prevedea ferestre pentru verificarea curateniei, care se vor inchide inaintea
inceperii betonarii.
4.4. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru stilpi, cuprinde in principal urmatoarele operatii
tehnologice:
4.4.1.Se traseaza axele stilpilor cu ajutorul sirmei, a carei pozitie se marcheaza pe suprafata betonului din
faza anterioara, cu vopsea sau creion dulgheresc.
4.4.2.Dupa ce s-a corectat pozitia mustatilor din otel beton conform cu proiectul, se fixeaza ramele de montaj
de la baza stilpilor, marcate cu vopsea sau creion.
Se verifica orizontalitatea ramei cu bolobocul si dupa aceea se impaneaza si fixeaza la pozitie perfect
orizontala.
Se trece apoi la montarea armaturii din stilpi.
4.4.3.Se trece la montarea panourilor de cofraj ale stilpilor pozitionati in interiorul ramelor de montaj de la baza
acestora.
In caz ca armatura nu este grea si complicata, doua sau trei din laturile stilpilor se pot completa cu
panouri prinse provizoriu cu sipci si proptele pentru a le tine in pozitie verticala.
4.4.4.Dupa completarea armaturii se verifica verticalitatea cofrajului la semnul care asigura pozitia verticala.
4.4.5.Calotarea cofrajului stilpilor cu caloti de lemn sau metalici se face dupa montarea cofrajului planseului si
grinzilor acestuia, in cazul cind este prevazuta betonarea simultana. Distanta intre caloti va fi de circa
50 cm.
4.4.6.Ferestrele de curatire de la baza stilpilor, prevazute pe una din laturi, se inchid ultimile, inainte de
turnarea betonului.
Ferestrele de betonare se prevad pe inaltime la aproximativ 2 m distanta intre ele.
4.5. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru grinzile, nervurile si placile planseelor, se realizeaza in
urmatoarea succesiune:
4.5.1.Se verifica cu furtunul de nivel pozitia locasului grinzii sau nervurii in cofrajul stilpilor, decupind din
cofrajul acestora pina la cota ceruta.
4.5.2.Daca cofrajul grinzii nu este asamblat complet ( incheiat jos ), se aseaza panoul de fund al grinzii cu un
capat in taietura din cofrajul unuia din stilpi, dupa care un dulgher ridica cu fringhia al doilea capat al
panoului si il introduce in taietura celuilalt stilp.
480 / 1400
1384
In cazul in care cofrajul grinzii este asamblat jos, el este ridicat dintr-o data, se aseaza in locasurile din
cofrajul stilpilor si se verifica orizontalitatea.
4.5.3.Se aseaza popii pentru sustinerea grinzii, se verifica verticalitatea lor cu firul cu plumb si se caleaza
acestia pina cind panoul de fund al grinzii este perfect orizontal.
Verificarea orizontalitatii se face cu bolobocul asezat pe un dreptar atit longitudinal cit si transversal.
4.5.4.Se monteaza panourile laterale fixindu-se cu cuie de panoul de fund, solidarizarea provizorie facindu-se
cu sipci prinse in cuie la partea superioara a panourilor laterale.
In cazul grinzilor mai inalte de 65 cm, panourile laterale se solidarizeaza cu tiranti distantieri filetati,
care leaga clestii longitudinali fixati de chingile panourilor laterale.
4.5.5.Se monteaza apoi cofrajul placilor dintre grinzi format din traverse si scinduri de sustinere peste care se
fixeaza astereala din panouri sau scinduri fixate pe loc.
4.6. In situatia cofrajelor din panouri si sustineri metalice, acestea se fac pe baza de proiecte tehnologice
care vor contine si instructiunile tehnologice care vor contine si instructiunile tehnologice de asamblare
si montare a acestora.
In acest caz se vor completa cu cofraje din lemn confectionate pe loc, zonele din pereti, diafragme si
plansee care nu se pot modula functie de dimensiunea panourilor confectionate in atelier.
4.7. In cazul executiei cofrajelor de orice tip, se va face o verificare topo a pozitionarii in raport cu trasarea si
modul de fixare al elementelor cofrajelor.
4.8. Se interzice legarea cofrajului cu tiranti din otel beton tip PC sudati de moaze si legarea cofrajului de
barele de armaturi.
4. 9 Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incit sa nu permita deplasari sau deformari ale cofrajului in
timpul turnarii betonului.
5. Decofrarea.
5.1. Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi cele din tabelul
urmator :
Termenul minim de decofrare in

Nr. Operatiunea de zile pentru temperatura mediului de:
crt. decofrare (+5¸+9)oC (+10¸+15)o C peste+15oC
1. Decofrarea partilor 4 3 2
laterale.
2. Decofrarea fetelor 20 16 12
inferioare ale co-
frajelor cu menti-
nerea popilor de
siguranta
3. Indepartarea popi- 42 32 21
lor de siguranta.
481 / 1400
1384
NOTA: Temperatura minima pe intervalul de mentinere a cofrajului se masoara la ora 8 dimineata.
5.2. In cursul operatiilor de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:

a) Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de seful de lucrare. In cazul in care se constata
defecte de turnare ( caverne, zone segregate ) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va
sista demontarea elementelor de sustinere pina la aplicarea masurilor de remediere sau de
consolidare.
b) Sustinerile cofrajelor se vor desface incepind din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuind simetric catre reazeme.
c) Slabirea pieselor de descintrare ( pene, vinciuri, etc. ) se va face treptat,
fara socuri.
d) Decofrarea se va face astfel incit sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce
se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea cofrajelor si sustinerilor.
5.3. In cazul constructiilor etajate avind deschideri mai mari de 3 m la decofrare se vor lasa sau remonta
popi de siguranta care vor fi mentinuti conform prevederilor din tabelul 9.5.1., iar pozitia acestora se
recomanda a se stabili astfel:
a) La grinzi avind pina la 6m deschidere, se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestuia.
La deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incit distanta dintre popi sau de la popi la reazem
sa nu depaseasca 3 m.
b) La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 m2 de placa.
c) Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cit posibil unul sub altul.
5.4. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta la un planseu aflat sub altul care se cofreaza sau
betoneaza.
5.5. Pentru decofrarea elementelor de constructii cu deschideri mai mari de 12 m, precum si pentru
desciutrarea esafodajelor care sustin ciutrele boltilor, arcelor, placilor subtiri, proiectul va contine
precizari in legatura cu executarea acestor operatii: numarul reprizelor de descintrare, inaltimile de
coborire, etc..
In aceste cazuri se vor elabora tehnologii de desciutrare si demontare, insusite de maistri pe baza de
procese verbale de instruire.
5.6. Dupa decofrare, toate panourile de cofraj, sustinerile, esafodajele, se vor depozita si stivui in vederea
refolosirii lor.
5.7 Toate golurile sau gaurile din panourile de cofraj rezultate in procesul tehnologic de la cuie, buloane,
tiranti, vor fi umplute, matate, reparate in vederea refolosirii lor.
5.8 Panourile de cofraj si elementele de sustinere deformate vor fi remediate pentru a se incadra in
tolerantele de la pct.9.1.7..
5.9. Dupa reconditionare panourile de cofraj si elementele de sustinere se vor depozita conform pct.9.2..
CRITERII DE ACCEPTARE
Activitatea de cofrare se considera terminata si acceptata daca a fost realizata conform procedurii si
documentatiei de executie si daca au fost intocmite inregistrarile de calitate.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri si de
intocmirea inregistrarilor de calitate.
6.2. Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei
proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
482 / 1400
1384
7.1. Fisa de betonare, rubrica " Cofrare " sau procesul verbal de lucrari ascunse.
7.2. Fisa chestionar de control FCC
8. ANEXE Nu este cazul.
483 / 1400
1384
ARMAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT
7. PTE – Armarea structurilor din beton si beton armat
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1 Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si utilajelor, necesare in
vederea fasonarii si montarii armaturilor din otel beton in structurile de rezistenta din beton armat in
conformitate cu cerintele de calitate prevazute.
2.1 Procedura se utilizeaza pentru toate structurile din beton armat la lucrarile de constructii civile ,poduri,
podete, ziduri de sprijin, etc..
3.1 OB37 - otel beton rotund neted
3.2 PC52( 60 ) - otel beton periodic profilat la cald
484 / 1400
1384
4.3 Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa.
4.4. Normativul NE 012/1999.

➢ Existenta certificatelor de calitate pentru otel beton ( inclusiv al tablitelor cu numarul sarjei si lotului
atasate fiecarui balot sau legatura de otel beton ).
➢ Instruirea personalului de executie pe baza prezentei proceduri si a documentatiei de executie.
➢ Existenta pe santier a intregii cantitati de otel beton pe marci si diametre, necesara realizarii lucrarii.
➢ Existenta unei platforme apropiate structurilor din beton armat in vederea depozitarii in conditii
corespunzatoare a barelor fasonate.
➢ Existenta in dotarea atelierului de fasonare a masinilor echipamentelor si instalatiilor de fasonat otel
beton conform cu cerintele impuse de lungimea si diametrul barelor de otel beton PC.
➢ Existenta in atelierele de fasonare a spatiului de depozitare utilat cu rastele, a unor mijloace de ridicat
si transportat ( sufe, macarale, trailere, etc. ).
➢ Existenta pe santier a tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armatura privind fasonarea
barelor.
➢ Verificarea pozitiei si lungimii de ancoraj a mustatilor lasate anterior acestei etape de constructii,
precum si starea fizica si a gradului de curatenie a acestora.
MASURI PREVENTIVE
➢ Instruirea personalului de executie pe linie de NTS si PSI conform Normelor Republicane in vigoare si
completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj.
➢ Existenta si folosirea echipamentelor specifice de protectia muncii, - salopete, casca, palmare, centuri
de siguranta - .
ACTIUNI IMPLICATE
➢ Pregatirea lucrarii.
➢ Fasonarea barelor.
➢ Transport, manipulare, depozitare.
➢ Montare si tolerante.
PROCEDURA DE ARMARE A STRUCTURILOR DIN BETON
Pregatirea lucrarii
• Se va proceda la curatirea barelor din otel beton inainte de a fi montate prin indepartarea ruginei
aderente,beton uscat,noroi, grasimi si ulei prin frecare cu peria de sirma, spalare cu solventi in afara
zonei de lucru.
• Se vor curata mustatile de legatura lasate din etapele de constructie anterioare.
• Se va trasa pozitia barelor de armatura precum si a cotelor de nivel pe cofraj in cazul placilor si boltilor.
Fasonarea barelor
• Fasonarea poate incepe numai pe baza comenzii de fasonare emisa de seful de lucrare.
• Toate barele ce urmeaza a fi fasonate trebuie sa aiba certificate de calitate de la furnizor, inclusiv
tablitele de inscriptionare cu sarje si lotul de fabricatie, atasate fiecarei legaturi de otel beton.
485 / 1400
1384
• Taierea barelor de otel beton se face cu stante manuale sau electrice functie de diametrul barelor
sau cu fierastraie circulare electrice de mare turatie ( flexuri ).
Taierea si indoirea barelor va fi facuta pe platforma de fasonare, folosind masini si echipamente,
functie de lungimea si diametrul barelor.
• Indoirea barelor PC se face la masina de fasonat, folosind bolturi de diametre
corespunzatoare diametrelor barelor de armatura.
• Indoirea barelor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.
• La masina de fasonat cu doua viteze nu se admite indoirea barelor cu profil periodic la viteza mare a
masinii.
• In cazul cind la indoire barele au tendinta de fisurare sau rupere va fi anuntat furnizorul si consultantul.
• Se interzice indoirea barelor de otel beton incalzite cu flacara acetilenica sau electric.
• Toate barele fasonate vor fi depozitate ( si identificate prin etichete ) pe platforma de fasonare, dupa
numarul marcii, si numarul de bucati, indicativul elementului, numarul comenzii de fasonare.
Transportul, manipularea si depozitarea.

• Toate barele fasonate vor fi transportate pe platforme adiacente zonei de lucru cu mijloace de transport
adecvate,functie de lungimea si forma barelor.
• Incarcarea si descarcarea barelor fasonate se face cu macaraua folosindu-se echipamente de
manipulare corespunzatoare.
• Depozitarea barelor fasonate pe platforma zonei de lucru se va face in asa fel incit sa se evite
corodarea si murdarirea lor. Ele vor fi depozitate pe loturi, identificabile si usor accesibile.
• Se vor lua in evidenta certificatele de calitate insotitoare ce se vor anexa dosarului lucrarii.
Montare si tolerante.
• Toate barele vor fi sprijinite pe distantieri din mortar sau plastic, agrafe, distantieri sau capse de otel
pentru a asigura stratul de acoperire cu beton si pozitia data in detaliile de armare.
• Se va asigura distanta dintre bare si lungimea de petrecere (ancorare) conform cu proiectul; se
calculeaza functie de diametrul barelor, conform normativului NE 012/99.
• Inadirea barelor se face fie prin suprapunere fie prin inbinari sudate, acolo unde se specifica in proiect.
• Zonele de inadire ale barelor vor fi sudate orizontal si pe inaltime.
• Daca proiectul nu da detalii de sustinere armaturilor se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri la fiecare m2 de placi sau perete;
- cel putin 1 distantier la fiecare m de grinda sau stilp;
- cel putin 1 distantier intre rindurile de armatura la fiecare 2 m liniari de grinda in zonele cu
doua sau mai multe rinduri de armatura;
- capre din otel beton sprijinite pe cofraj, dispuse intre ele la maxim 1m ( sau o bucata/m2 )
pentru mentinerea la pozitie a armaturilor de la parte superioara a placilor.
• Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton pentru a asigura stratul de acoperire cu beton.
• Barele si armatura indoite, deja fasonate nu vor fi taiate, indreptate, reindoite, cu exceptia celor pentru
care proiectantul a dat dispozitii din mai multe motive.
• Se interzice sudura pieselor inglobate de armatura, sau sudarea barelor de armatura una de alta, cu
exceptia inadirilor sudate, acolo unde este specificat.
• La fasonarea si montarea barelor de armatura se vor respecta urmatoarele tolerante ( daca nu sunt
specificate in proiect ):
- la lungime si taiere: +/-25 mm pentru bare mai lungi de 10m si +/-20 mm pentru bare mai
scurte de 10 m;
- la lungimea de petrecere a barelor la inadire: +/-3 diametre;
486 / 1400
1384
- la distanta dintre bare: +/-5 mm la pereti si placi si +/-3 mm la stipi si grinzi.
• Legarea barelor se face cu doua fire de sirma neagra de 1,25 mm
( conf.STAS 889/76 ) in modul urmator:
- retelele de armaturi, pereti si placi se vor lega obligatoriu la toate incrucisarile daca latura
retelei este mai mare de 30 cm. In caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doua rinduri de
incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul de incrucisari din 2 in 2 pe ambele sensuri (
in sah );
- la stilpi si grinzi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu
ciocurile lor.
• Intocmirea inregistrarilor de calitate se face conform procedurii tehnice descrise mai sus.
Lucrarea de fasonare si montare a armaturii la un element se considera terminata si acceptata daca au
fost respectate prescriptiile din procedura si documentatia de executie si daca au fost intocmite
inregistrarile de calitate.
6. RESPONSABILITATI
6.1 Seful de atelier fasonare si seful de lucrare raspund de aplicarea intocmai a documentatiei de executie
si a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate.
6.2 Responsabilul CQ de la atelierul de fasonare otel beton si cel de la punctul de lucru verifica
respectarea prescriptiilor din procedura si a proiectului de executie, precum si intocmirea corecta a
inregistrarilor de calitate.
6.3 Seful de lucrare completeaza si emite comanda de fasonare otel beton, conform planului de executie.
6.4 Seful atelierului de fasonare completeaza formularul ........ de identificare a otelului beton fasonat
precum si etichetele de identificare care se aplica legaturilor de otel fasonat.
6.5 Seful de lucrare verifica conformitatea formularului ............ de identificare a otelului beton fasonat cu
marfa primita ( semnind aceasta inregistrare ) si ia masura de pastrarea legaturilor de otel fasonat,
pana la punerea in opera.
6.6. Dupa montarea armaturii in lucrare, seful de lucrare va convoca reprezentantul beneficiarului
(consultantul) si dupa caz, proiectantul, pentru efectuarea receptiei acestei faze, incheindu-se
procesul verbal respectiv .
7.1 Identificarea otelului beton
7.2 Comanda fasonare otel beton
7.3 Eticheta identificare armatura fasonata
ANEXE Nu este cazul
487 / 1400
1384
PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
8. PTE – Prepararea si transportul betonului
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fiselor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor necesare pentru
prepararea si transportul betonului.
Procedura se aplica la prepararea si transportul betonului.
MQ – Manualul Calitatii
PV – Proces-Verbal de faza
RQ – Responsabilul calitatii
RCQ –Responsabilul Controlul calitatii
488 / 1400
1384
4.1. Proiectele de executie specifice obiectului care se executa;
4.2. Caietul de sarcini pentru executia prepararii si transportului betonului;
4.3. Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat – indicativ
NE 012-99 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri;

➢ Existenta utilajelor mecanice de preparat si transport in perfecta stare de functionare atestata de
RMEC;
➢ Obtinerea atestatului eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISC
conform punctului 9.2.4. din Ordinul 59/N din 1999;
➢ Certificarea conformitatii produsului este obligatorie si se executa de un organism independent
autorizat.
ACTIUNI IMPLICATE IN CONTROLUL PRODUCTIEI
➢ Aprovizionarea statiilor de betoane cu:

▪ agregate sortate si concasate conform STAS 662-2002 si SR 667-2008 si STAS 4606-80;
▪ ciment de calitate conform anexa VI.1. pct. A 1 din Ordinul 59/N 1999, respectandu-se
standardele SR EN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 195-5, 196-6, 196-7, 196-21;
▪ controlul aditivilor conform Anexa VI.1. pct.A4 si B3;
▪ controlul apei conform STAS 790/84.
➢ Inspectiile in etape diferite ale producerii betonului privind echipamentul, materialele,
componente, consemnate sub forma unor procese verbale.
➢ Asigurarea unui sistem de calitate conceput si realizat prin personal propriu.
➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate, certificate de calitate pentru marfa livrata.
PROCEDURA DE PREPARARE SI TRANSPORT BETON
Statia de betoane inainteaza unui laborator autorizat materialele necesare pentru obtinerea retetelor cadru care
vor fi insusite de beneficiar.
Alegerea tipului de ciment si a clasei de rezistenta utilizat se face tinand cont de:
▪ rezistenta caracteristica necesara betonului;
▪ viteza de dezvoltare a rezistentei
▪ conditii de executie si tehnologie adoptata;
▪ conditii de serviciu si expunere a structurii.
Daca se urmareste obtinerea unor clase superioare pentru beton se recomanda folosirea cimenturilor de clasa
superioara si a aditivilor reducatori de apa.
Cimenturile Portland, tip I sau alte tipuri de cimenturi cu continut ridicat de clincher si in particular cimenturile cu
rezistenta initiala mare ( R ) dezvolta o viteza de intarire mult mai rapida decat a cimenturilor avand un continut
ridicat de componente.
Livrare si transport ciment
489 / 1400
1384
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata,
insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac transportul se face in vehicule cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata
speciale de tip ZVC cu descarcare pneumatica.
In cazul in care se procura cimentul de la un depozit, livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de

conformitate in care se va mentiona:
▪ tipul de ciment si fabrica producatoare;
▪ data sosirii in depozit;
▪ numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
▪ garantia respectarii conditiilor de pastrare;
▪ numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele
continute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul
de garantie a expirat.
Depozitarea cimentului
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului, prin constatarea
existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si capacitatii libere de depozitare in silozurile
destinate tipului respectiv de ciment.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz marcate prin inscrierea vizibila a tipului de ciment.
Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate pe fiecare
siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor.
Controlul calitatii cimentului
Controlul calitatii cimentului se face:

▪ la aprovizionare prin verificarea certificatului de calitate garantie emis de producator sau la
baza de livrare (depozit – vezi livrare si transport ciment);
▪ inainte de utilizare de catre un laborator autorizat.
Agregate – Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuarea apelor.
Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru
evitarea amestecarii cu alte sorturi.
Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Controlul calitatii agregatelor se face la aprovizionare conform Anexa VI.1, pct. A2 si inainte de utilizare conform
Anexa VI.1 pct.B2 din Ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
Apa
490 / 1400
1384
Apa poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 790/84.
Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata
fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii proprietatilor betonului in stare proaspata sau intarita.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:

▪ imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese,
sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare;
▪ punerea in opera a betoanelor prin pompare;
▪ imbunatatirea gradului de impermeabilitate in cazul recipientilor sau a elementelor expuse la
intemperii sau situate in medii agresive;
▪ imbunatatirea compactarii la inghet-dezghet;
▪ realizarea de betoane de clasa superioara;
▪ reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele
tehnologice;
▪ cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Amestecul de beton proiectat
Date privind compozitia betonului:

▪ clasa de rezistenta;
▪ dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
▪ consistenta betonului proaspat;
▪ date privind compozitia betonului (raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment), functie
de modul de utilizare a betonului (simplu si armat), conditiilor de expunere.
Notarea betonului
Exemplu: C16/20 – T3 – I 32,5/0 – 31
▪ clasa de beton C16/20
▪ consistenta T3
▪ ciment I 32,5
▪ agregate 0-31 mm.
Pe baza retetei cadru realizata intr-un laborator autorizat statia de betoane poate efectua corectia retetei cadru
astfel:
▪ umiditatea agregatelor;
▪ granulozitatea sorturilor;
▪ densitatea aparenta a betonului proaspat;
▪ consistenta betonului.
Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in
care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului, programul si ritmul de livrare precum si
obiectul ( parti din structura ).
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare – transport beton.
491 / 1400
1384
In cazul in care se modifica sursa de aprovizionare cu agregate, ciment si aditivi se vor reface retetele cadru de
catre un laborator atestat.
Prepararea betonului
Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele si experienta

necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Conducerea statiei de beton este asigurata de un sef de statie atestat ISC prin inspectoratele teritoriale, statia
de betoane fiind atestata de o comisie interna in prezenta unui reprezentant ISC.
Personalul de deservire al statiei se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare al

calitatii.
Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile trebuie sa fie atestate de RMEC .
Statia de betoane trebuie sa fie deservita de un laborator autorizat ISC care va emite dupa 30 de zile certificatul
de calitate al betonului produs si livrat.
Pentru obtinerea atestarii, statiile de betoane trebuie sa aiba:

a) un sistem propriu de asigurare a calitatii care sa fie cunoscut, implementat, sa functioneze si
sa asigure calitatea produsului livrat;
b) depozite de agregate de rezerva si consum avand compartimente separate si marcate pentru
sorturile necesare;
c) silozuri marcate cu tipul de ciment care sa permita depozitarea a minimum 2 tipuri de ciment si
cu capacitate de productie de 3 zile;
d) sisteme de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din
documentatia tehnica a acestora;
e) instalatie de preparare; rezervoare si dozatoare pentru aditivi;
f) dotari de spalare a betonierelor, buncarelor si mijloacelor de transport;
g) dotari care sa permita incalzirea apei si a agregatelor, daca se prevede functionarea statiei pe
timp friguros;
h) personal de deservire;
i) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane care se vor produce la fiecare instalatie si
inregistrari de calitate;
j) laborator autorizat de ISC amenajat cu spatii si personal tehnic atestat;
k) nomenclatorul si frecventa operatiilor si incercarilor pe care le efectueaza laboratorul.
Dozarea
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:

▪ agregate +/- 3%;
▪ ciment si apa +/- 2%
▪ adaosuri +/- 3%
▪ aditivi +/- 5%.
492 / 1400
1384
Mijloacele de dozare se supun verificarilor periodice cel putin o data pe saptamana sau la 50 de ore de
functionare.
Statiile trebuie sa fie dotate cu greutati etalon.
Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera care vor
obtine o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu

granulele cele mai mari.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 50C si 300C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de maxim
20 minute.
Producatorul de beton prin bonul de livrare trebuie sa furnizeze urmatoarele date:

▪ clasa de rezistenta;
▪ clasa de consistenta;
▪ tipul, clasa si dozajul cimentului;
▪ tipul de agregate si granulozitatea maxima;
▪ tipurile de aditivi si adaosuri;
▪ caracteristici speciale ale betonului ( gradul de impermeabilitate, gelivitate ).
In cazul in care beneficiarul solicita, se mai pot da urmatoarele date:

▪ denumirea statiei producatoare de beton;
▪ denumirea organismului care efectueaza certificarea de conformitate, actul doveditor al
atestarii statiei;
▪ data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea;
▪ numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
▪ cantitatea de beton ( m3 ).
Dupa maxim 30 de zile de la livrarea betonului producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate
pentru betonul marfa.
Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor si contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu pierde laptele de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoarele, iar a betoanelor cu tasare
de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.
Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi si tomberoane.
493 / 1400
1384
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe o distanta mai mare de 3 km,
suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului
urmare a modificarii continutului de apa.
Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia
si nu poate depasi valorile de mai jos:
Temperatura amestecului de beton Durata maxima de transport (min)

(0C) Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa  42,5)
10 C  t  300C
0 50 35
t < 100C 70 50
In cazul transportului cu autobasculantele durata maxima se micsoreaza cu 15 minute.
Dupa descarcare, bana sau autoagitatorul se vor spala cu apa, iar la statie, inainte de umplere se va malaxa 1
m3 de apa care apoi se va goli complet.
6 RESPONSABILITATI
➢ Seful de statie raspunde de respectarea retetei cadru intocmit de un laborator autorizat in

conformitate cu comanda inaintata ;
➢ Seful de laborator este obligat sa atesteze calitatea betonului, eliberand certificat de calitate;
➢ Seful de statie va expedia betonul insotit de un bon de transport in care se specifica ora livrarii,
cantitatea, distanta de transport si datele importante despre clasa de rezistenta a betonului,
cantitatea de ciment, aditiv, agregate;
➢ Responsabilul CQ si responsabilul tehnic cu executia vor verifica aplicarea prezentei proceduri pe
santier;
➢ Antreprenorul va pune la dispozitia beneficiarului urmatoarele acte:
▪ condica de betoane
▪ bon de transport beton
▪ certificat de calitate beton
▪ reteta cadru
▪ certificat de conformitate
▪ atestare statie si laborator.
Proces verbal de receptie calitativa a materialelor ;

Registru pentru receptia calitativa a materialelor si a elementelor de constructii inainte de introducerea in
opera ;
Nota de refuz la receptia calitativa a materialelor ;
Registru de evidenta a temperaturilor;
Fisa de evidenta a materialelor intrate in statia de betoane;
Certificat de atestare a statiei de betoane ;
494 / 1400
1384
Bon comanda beton ;
Bon livrare – primire beton ;
Reteta cadru de preparare beton ;
Registru pentru evidenta si corectia retetelor de beton ;
Retete de preparare beton corectate (de lucru) ;
Registru unic de beton ;
Buletin de incercari epruvete beton ( Rc si Rti ) ;
Certificat de calitate pentru beton.
8 ANEXE Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
REALIZAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT
495 / 1400
1384
9. PTE – Realizarea structurilor din beton armat
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1 Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si utilajelor, necesare in vederea
realizarii structurilor de rezistenta din beton armat in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.
2.1 Procedura se utilizeaza pentru toate structurile din beton armat la lucrarile de constructii civile ,poduri, podete,
ziduri de sprijin, etc..
3.1 OB37 - otel beton rotund neted
3.2 PC52( 60 ) - otel beton periodic profilat la cald
Conditii prealabile
• Existenţa la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri.
496 / 1400
1384
• Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI specifice activităţilor
desfăşurate
• Existenţa mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si echipamente specifice activităţilor desfăşurate
• Existenţa înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton )
• Existenţa înregistrărilor de calitate pentru suprafaţa de betonat (teren de fundare sau element de beton
turnat anterior ), armare, piese metalice înglobate si cofrare ( rubricile corespunzătoare din Fisa de
betonare sau PV de lucrări ascunse sa fie încheiate ).
• Existenţa utilităţilor:
o instalaţie de apa
o instalaţie de forţă si iluminat
o instalaţie de aer comprimat
o condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului, daca betonarea se va desfăşura
atunci când temperaturile sunt mai mici de +5 °C sau mai mari de + 21 °C (rogojini, prelate,
saltele, aeroterme, etc. )
• Existenţa drumului de acces la locul de turnare

• Existenţa unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător
• Echiparea formaţiilor de betonişti cu scule si echipamente specifice

• Existenţa avizului de începere a lucrării (AIL ) si fisa de betonare ( FB )
• Echipele vor fi dotate cu echipament de protecţie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de
siguranţa.
Atributii si responsabilitati
• Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri si a documentaţiei de execuţie si de

întocmirea înregistrărilor de calitate.
• Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuţie si întocmirea
corecta a înregistrărilor de calitate
• Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton,
vibratoare, macarale )
• Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiţiile de prelevare si păstrare
probe de beton in condiţii STAS
Procedura
• Pregătirea terenului de fundare

o verificarea cotei de fundare cu aparate topo
o decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafeţei
o geotehnicianul decide investigaţii suplimentare sub cota de fundare
o curăţirea suprafeţei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se îndepărtează
pârtile desprinse, noroiul sau apa
o cartarea geologica a suprafeţei ‘
o verificări topo a cotei finale
o recepţia finala a suprafeţei si întocmirea înregistrărilor de calitate ( PV lucrări ascunse sub
incidenţa LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica ” Pregătirea suprafeţei”
• Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior
497 / 1400
1384
o înainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele înglobate, bande de etanşare
si betonul turnat anterior, vor fi in întregime curate de toate materialele străine din zona aferenta
betonării prin batere, buciardare, spălare cu apa, suflare cu aer comprimat, după caz
o înaintea turnării betonului, timp de 24 ore, suprafaţa betonului turnat anterior si cofrajele vor fi
udate cu apa pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt turnat; apa rămasa in denivelări
va fi îndepărtata
o toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grija sa nu se deterioreze sau deranjeze
elementele sau pârtile componente ale fazei respective de betonare
o se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare
• Transport, manipulare si punere in opera a betonului

o betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera
o in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregării. Durata de
transport care se considera din momentul terminării încărcării, nu va depăşi:
▪ 45 min. când temperatura mediului este mai > 30°C
▪ 60 min. când temperatura mediului este 15 – 30°C
▪ 90 min. când temperatura mediului este mai < 15°C
o betonul din autobetoniera se va descarcă direct in benele macaralelor, in buncărele pompelor sau
jgheaburile de turnare directa
o punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu benă , cu pompa de beton, cu jgheabul
sau combinaţie intre acestea; după posibilităţi
o atunci când înclinaţia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevăzut cu şicane sau cu praguri
menite sa schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului, pentru a micşora viteza de scurgere
înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa nu depăşească 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m
la turnarea cu pompa
o betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,5
m (prin lopătare sau vibrare) pentru a evita segregarea
o betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depăşi 30 cm grosime
o rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuţie
o in cazul defectării pompei, betonul rămas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta spălata
o orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului, sau scăpări de ulei, motorina ,etc. apărute in timpul
betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului următor
o tunarea betonului, se va face evitând dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau
piesele înglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora
o orice beton vărsat accidental va fi îndepărtat de pe platformele de lucru ale cofrajului
o se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel beton in
timpul turnării betonului
o platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta pe măsura ce operaţia de
tunare progresează si acestea nu mai sunt necesare
o se va preveni căderea de materiale străine in betonul proaspăt
• Compactarea betonului
o fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcţie de lucrabilitatea
betonului, dimensiunile elementului şi densitatea armaturii
o vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa
o se va asigura un număr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la îndemâna muncitorului
498 / 1400
1384
o un strat de beton nu va fi tunat pana când betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat.
Stratul de beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra in priza astfel încât stratul de
jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.
o vibratorul se introduce in beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5 – 15cm in stratul
compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafaţa
stratului
o durata de vibrare optima va fi de 5 – 30 secunde in funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul
vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de influenta sa se suprapună in
plan.
o vibrarea încetează in momentul in care suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa, nu
mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai tasează si apare apa sau lapte de
ciment la îmbinarea cofrajelor .
o se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, cu benzile de etanşare, tecile
sistemului de precomprimare. etc.
o in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a
betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a
betonului.
o zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct
de vedere al umplerii cu beton prin ciocănirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul
de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in cazul stâlpilor si
diafragmelor
• Finisarea suprafeţelor de beton

o Finisarea suprafeţelor de beton se va efectua pentru a obţine gradul de prelucrare specificat in
proiect. Aceasta operaţie consta în îndepărtarea neregularităţilor locale ( coarne, rizuri sau alte
denivelări de la suprafaţa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaţa teoretica, aşa
cum este definita pe planuri, măsurate cu şabloane de 3.00 m lungime ).
o Finisarea suprafeţelor cofrate verticale – beton neaparent.
o Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 12 mm – - 6 mm
o Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc + 16 mm – 10 mm
o Finisarea suprafeţelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :
o Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 6 mm
o Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc +10 mm
o Toate operaţiile de finisare se vor executa de muncitori calificaţi in acest gen de lucrări ( betonişti,
zidari, mozaicari, etc. )
• Protecţia betonului
o Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile de contracţie, se va
asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare. protejând suprafeţele libere prin :
▪ acoperirea cu materiale de protecţie;
▪ stropirea periodica cu apa;
▪ aplicarea de pelicule de protecţie.
o Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.Aceasta
operaţie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistentă pentru ca materialul sa nu
adere la suprafaţa acoperita. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent in stare umeda.
o Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare, in funcţie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta
operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
499 / 1400
1384
o Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aşa fel încât suprafaţa betonului sa se menţină
permanent umeda.
o Peliculele de protecţie se aplica in conformitate cu prescripţiile speciale.
o Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena;
atât timp cat prin căderea precipitaţiilor exista pericolul antrenării pastei de ciment.
o Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C
o Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scăderilor de temperatura pana la – 10 C,
luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. După punerea betonului in opera se va asigura
elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la
compresiune a betonului de 50 daN/cm2.
o Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru
lucrările ce se vor executa.
o Soluţiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:
▪ metoda conservării căldurii betonului, care consta in acumularea de căldura prin încălzirea
materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu
învelişuri termoizolante.
▪ metoda încălzirii betonului după punerea in opera se foloseşte atunci când nu se poate
realiza rezistenta minima necesara a betonului înainte de îngheţ. Acesta metoda consta în
asigurarea betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea termica a acestuia cu
abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu învelişuri termoizolante.
• Repararea defectelor de calitate la beton

o În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare, responsabilul CQ va
deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluţia de remediere.
o Reparaţiile se executa conform procedurii de lucru specifice, după caz:
▪ zone de separare, caverne in beton ;
▪ fisuri in elemente de beton .
▪ Întreruperi neplanificate
o Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite din următoarele motive : incendii, defectarea
fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri şantierul
va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru
formarea rosturilor, de poziţionare a benzilor de etanşare in betonul proaspăt turnat si se vor stria
suprafeţele. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce
forţat benzile de etanşare la suprafaţa betonului proaspăt in vederea formarii unui rost de îmbinare.
o In cazul averselor de ploaie se va reduce conţinutului de apa din amestec si se vor prevedea
mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuării apelor strânse in / pe cofrajul
elementelor structurale, evitându-se formarea pungilor de apa pe suprafaţa betonului pus în operă.
o Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi laptele de ciment
şi se va trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu un conţinut de ciment mai
mare, după care începe operaţia de punere in opera a betonului.
6. RESPONSABILITATI
6.1 Seful de atelier fasonare si seful de lucrare raspund de aplicarea intocmai a documentatiei de executie
si a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate.
6.2 Responsabilul CQ de la atelierul de fasonare otel beton si cel de la punctul de lucru verifica
respectarea prescriptiilor din procedura si a proiectului de executie, precum si intocmirea corecta a
500 / 1400
1384
6.3 Seful de lucrare completeaza si emite comanda de fasonare otel beton, conform planului de executie.
6.4 Seful atelierului de fasonare completeaza formularul ........ de identificare a otelului beton fasonat
precum si etichetele de identificare care se aplica legaturilor de otel fasonat.
6.5 Seful de lucrare verifica conformitatea formularului ............ de identificare a otelului beton fasonat cu
marfa primita ( semnind aceasta inregistrare ) si ia masura de pastrarea legaturilor de otel fasonat,
pana la punerea in opera.
a. Dupa montarea armaturii in lucrare, seful de lucrare va convoca reprezentantul beneficiarului
(consultantul) si dupa caz, proiectantul, pentru efectuarea receptiei acestei faze, incheindu-se
procesul verbal respectiv .
7.1 Identificarea otelului beton
7.2 Comanda fasonare otel beton
7.3 Eticheta identificare armatura fasonata
ANEXE Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
501 / 1400
1384
REALIZAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII LA
CONSTRUCTII
10. PTE – Realizarea lucrarilor de hidroizolatii la constructii
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Prezenta procedura tehnica se refera la executarea cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor si lucrarilor aferente
lor, aplicate ca structuri de protectie la elemente de constructii.
Procedura se va utiliza la executia hidroizolatiilor la elemente de constructii cum sint: pardoseli, fundatii, pereti,
plansee, radiere, etc. situate peste sau sub nivelul terenului si supuse actiunii umiditatii.
CQ - control de calitate
BA - beton armat
PTE - procedura tehnica de executie
4.1. Proiect tehnic de executie

4.2. Normativ C112-86 cu completarile din Bul. Constr. 4/1987 si 3/1989
4.3. Caiet de sarcini al proiectantului
502 / 1400
1384
➢ Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarii, precum si a prezentei

proceduri.
➢ Hidroizolatiile trebuie sa se execute da catre echipe de specialitate.
➢ Sa fie verificata calitatea materialelor si depozitarea lor corespunzatoare.
➢ Sa se asigure cai de acces scurte si libere pentru transportul si manipularea materialelor.
➢ Lucrarile de hidroizolare se vor executa in mod normal pe timp frumos, pina la temperatura minima
de +5oC prin procedeul la cald si de +8oC prin procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz
la caz, se vor stabili masurile necesare pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
➢ Executarea dupa proiect si o coordonare stricta intre toate unitatile sau formatiile de executie pe
tot timpul realizarii obiectivului.
➢ Se vor verifica suprafetele suport ale elementelor din beton armat monolit sau prefabricat. La
acoperisurile calde, peste stratul termoizolant din placi de beton celular se va executa o sapa din
mortar M100.
MASURI PREVENTIVE
Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI
corespunzatoare activitatilor desfasurate.
ACTIUNI IMPLICATE
➢ Depozitarea materialelor
➢ Pregatirea lucrarii
➢ Executarea hidroizolatiei
PROCEDURA DE EXECUTIE A HIDROIZOLATIILOR
Depozitarea materialelor
Manipularea, transportul si depozitarea materialelor in magazii, soproane sau la punctele de lucru se vor
face conform PTE specifica acestor operatii cu urmatoarele precizari:
• Sulurile de carton bitumat si de impislitura din fibre de sticla bitumata vor fi depozitate in magazii
curate, pe sorturi, in stive strinse, in pozitie verticala, pe un rind sau doua despartite cu panouri.
• Celelalte suluri de foi bitumate vor fi depozitate in stive strinse in pozitie verticala numai pe un rind.
• Bitumul va putea fi depozitat in soproane daca are punctul de inmuiere coborit sau pe platfome
curate daca are punctul de inmuiere peste 80oC, separat pe tipuri.
• Butoaiele cu emulsie sau suspensie bituminoasa se depoziteaza pe sorturi in soproane curate,
ferite de soare.
• Ambalajele cu solutii inflamabile trebuie sa fie depozitate separat.
Materialele bituminoase pentru hidroizolatii se vor feri de foc.
Pregatirea lucrarii
503 / 1400
1384
La primirea materialelor de constructie pentru hidroizolatii se vor verifica de catre organele beneficiarului,
executantului de constructii, instalatii si hidroizolatii, urmatoarele:
• calitatea stratului suport (planeitatea si curatirea suprafetelor);
• tratarea rosturilor in cazul suportului din elemente prefabricate de beton armat;
• daca s-au realizat la acoperisuri pantele versantilor si doliilor, scafele si muchiile rotunjite cu raza
3...5 cm, elementele in relief (aticuri, cosuri), montarea corecta a gurilor de scurgere, strapungerilor,
driblurilor de prindere, etc.;
• daca s-au realizat corect la peretii camerelor ude sau a elementelor subterane, amplasarea si
modul de fixare a pieselor metalice de armare, inzidirea pieselor necesare pentru strapungeri si
rosturi, nivelarea intrandurilor si iesindurilor pentru asigurarea pasuirii hidroizolatiei.
Executarea hidroizolatiei
Hidroizolarea acoperisurilor.
Pentru realizarea alcatuirii structurale proiectate a unui acoperis trebuie sa se execute: amenajarea stratului
suport al elementului de rezistenta, amorsajul, straturile de difuzie, bariera contra vaporilor, stratul
termoizolant, straturi de separare sau protectie peste termoizolatie, hidroizolatia, stratul de protectie al
hidroizolatiei.
Acoperisurile prevazute cu hidroizolatii bituminoase se grupeaza dupa urmatoarele alcatuiri de principiu:

• acoperisuri reci, la care hidroizolatia se aplica direct peste elementul de rezistenta din B.A.;
• acoperisuri calde la care hidroizolatia se aplica direct peste termoizolatia din placi de polistiren
celular;
• acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica pe sape din mortare sau betoane executate peste
straturile de termoizolatie;
• acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica direct pe panouri din beton celular autoportant.
Stratul de amorsaj
Se aplica pe suprafata suporturilor din beton armat monolit sau prefabricat, cu sau fara sape, inainte de executarea
straturilor de difuzie, barierei contra vaporilor sau hidroizolatiei. Acesta poate fi din emulsie bituminoasa, suspensie
de bitum filerizat sau bitum taiat.
Straturi de difuzie
Se realizeaza dintr-un strat de carton bitumat sau impislitura din fibre de sticla bitumata.
Aceste foi bitumate perforate se aseaza liber, cu petrecere de 4...5 cm intre ele si cu fata presarata cu nisip uscat 0-
3mm pe suport.
Bariera contra vaporilor

Se realizeaza cu un strat din carton bitumat CA 400, impislitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, folie de aluminiu
bitumata ALB2.
Aplicarea se face cu mastic de bitum pe elementul de rezistenta amorsat sau peste stratul de difuzie, cu petreceri
de 7...10 cm intre foi.
Hidroizolatia
504 / 1400
1384
Se aplica pe suporturi cu suprafata amorsata sau termoizolatia din placi de polistiren celular cu protectia respectiva
si neamorsata.
Sulurile de carton se deruleaza pe suprafata suport si se curata prin periere energica, dupa care se lasa un timp
suficient pentru relaxare si indreptarea foilor. Se matura suprafata suport, se pozeaza si se croiesc foile la lungimea
necesara pe locul de aplicare. Se ruleaza din nou sulurile si se lipesc prin derulare succesiva peste stratul de
mastic de bitum cald turnat cu canciocul pe toata latimea sulului.
Petrecerile de 7...10 cm dintre foile bitumate se preseaza cu canciocul cald.
Al doilea si al treilea strat se aplica in mod asemanator cu realizarea unei decalari intre petrecerile primului strat.
Aplicarea se face incepind de la streasini sau gura de scurgere astfel ca petrecerile sa fie realizate in sensul pantei.
Hidroizolatiile la pante mari se asigura impotriva alunecarii prin fixarea petrecerilor in cuie de otel prevazute cu
saibe sau platbande, cu ancore si cleme fixate in placa de rezistenta a acoperisului pentru ancorarea structurii
termo-hidroizolante.
Protectia hidroizolatiei
Se executa in functie de panta conform prescriptiilor de la pct.4..
Hidroizolarea celorlalte elemente de constructiiHidroizolatii contra umiditatii pamintului
Hidroizolatia orizontala a peretilor.
Se realizeaza din doua straturi de carton bitumat CA 400 sau impislituri bitumate IA 900 lipite cu mastic de bitum cu
petreceri de 10...15 cm.
• Un strat de carton bitumat CA 400 sau impletituri bitumate lipite cu mastic de bitum, cu petreceri de
10...15 cm, la constructii de importanta redusa.
Suprafata fundatiilor se netezeste prin driscuire si dupa uscare se amorseaza inainte de
hidroizolare. Foile bitumate, dupa relaxare si curatare, se croiesc la dimensiunile necesare,
aplicindu-se cu mastic de bitum. Suprapunerile la innadiri trebuie sa fie de 7...10 cm, iar decalarea
innadirilor straturilor la minim 50 cm.
• Hidroizolatia verticala a peretilor.

In mod curent se executa cu una din alcatuirile urmatoare:
- doua straturi de carton bitumat CA 400 lipite cu min.1,5 kg/m2 mastic de bitum;
- doua straturi de impislitura bitumata tip IA900 sau IA 1100 lipite cu min. 1,5 kg/m2 mastic de bitum;
- hidroizolatia pardoselilor.
In cazul incaperilor a caror functionalitate este influentata de actiunea umiditatii hidroizolatia se executa din: doua
straturi de impislitura bitumata tip IA 900, IA 1100, sau carton bitumat lipite si acoperite cu cite un strat de min. 1,5
kg/m2 mastic de bitum, se racordeaza pe 15-20 cm la baza peretilor si se aplica pe beton de egalizare.
Hidroizolatii contra apelor fara presiune

In terernuri slab coezive, hidroizolatia radierului si peretilor va avea una din urmatoarele alcatuiri aplicate intre 4
straturi de mastic de bitum:
• o panza A 45 si doua cartoane bitumate tip CA 400;
• o tesatura tip TSA 2000 si doua impislituri bitumate tip IA 1100.
In terenuri coezive si foarte coezive, hidroizolatia radierului si peretilor va avea una din urmatoarele alcatuiri aplicate
intre 4 straturi de mastic de bitum:
505 / 1400
1384
• doua pinze tip A 45 si un carton bitumat tip CA 400;
• doua tesaturi tip TSA 2000 si o impislitura bitumata tip IA 1100.
La constructiile subterane hidroizolatia se proiecteaza cu:

• trei pinze tip A 45 si un carton bitumat tip CA 300;
• sau trei tesaturi tip TSA 2000 si o impislitura bitumata tip IA 900.
Hidroizolatii contra apelor cu presiune hidrostatica

Se proiecteaza din 3...6 straturi de pinza bitumata tip A 45, protejate cu un ultim strat de carton bitumat tip CA 300
sau din tesaturi bitumate TSA 2000 protejate cu un strat de impislitura bitumata IA 900 ( IA 1100 ) lipite cu mastic
de bitum.
Numarul de straturi se stabileste in functie de presiunea hidrostatica si sarcinile din constructie care actioneaza
asupra hidroizolatiei.
• In elementele de constructii situate in zona apelor freatice sau de acumulare, hidroizolatia se aplica
de regula la exterior, pe peretele de rezistenta.
• La bazine si rezervoare subterane fara presiunea apelor freatice, hidroizolatia aplicata la interior se
protejeaza prin pereti de protectie neancorati.
Hidroizolatia elementelor de constructii situate in incaperi ude

La incaperi cu exploatare redusa se prevede o hidroizolatie la pardoseli si pereti cu una din alcatuirile urmatoare:
• hidroizolatie bituminoasa din doua foi bitumate intre trei straturi de mastic de bitum cu punctul de
inmuiere peste 65oC la pardoseli si peste 75oC la pereti;
• straturi rigide din materiale cu permeabilitate redusa ( mortare de ciment, mozaic turnat ).
La incaperi cu exploatare intensa se va executa hidroizolatia bituminoasa dublindu-se numarul straturilor de pinza
sau tesatura bitumata prevazute la incaperile cu exploatare redusa.
Hidroizolatii aplicate la exteriorul constructiei

Acest sistem de hidroizolare se foloseste numai la constructii noi.
Hidroizolatia orizontala se aplica peste stratul din beton de egalizare.
Hidroizolatia verticala a peretilor se va executa astfel:
• aplicata pe peretele de rezistenta cu suprafata driscuita si amorsata in prealabil, legatura cu
hidroizolatia orizontala realizindu-se prin racordarea exterioara;
• aplicata pe peretele de protectie cu suprafata driscuita si amorsata in prealabil, legatura cu
hidroizolatia orizontala facindu-se prin racordare interioara.
Hidroizolatii aplicate la interiorul constructiei

Acest sistem de hidroizolare se foloseste atit la constructii noi cit si la constructii existente: pentru etansarea
subsolului unei constructii contra actiunii apelor subterane pentru etansarea rezervoarelor si bazinelor contra
pierderilor de apa inmagazinata, precum si contra patrunderii apelor din exterior.
Se utilizeaza betoane cu permeabilitate redusa sau mortare de ciment aditiv si hidroizolatii metalice, sau
bituminoase cu straturi de protectie din B.A. ancorat de peretii de rezistenta, in cazul in care exista posibilitatea
fisurarilor.
506 / 1400
1384
Executarea hidroizolatiilor se considera terminata si acceptata daca a fost realizata conform procedurii si
documentatiei de executie.
Pentru lucrarile terminate se va proceda si verifica daca:
• s-a realizat corect lipirea straturilor de hidroizolatie in cimp, la racordari, atice, pereti, prinderea la
partea superioara, constatari efectuate inainte de executarea straturilor de protectie a
hidroizolatiilor, vizual si prin ciocanire;
• s-au amplasat si executat corespunzator gurile de scurgere;
• s-au asigurat toate piesele si sint desfundate si racordate la canalizare;
• conditiile de inundare pentru probe de etanseitate si modul de evacuare a apelor uzate sint
asigurate atit pentru acoperisuri si camere ude cit si pentru elementele de constructie subterane;
• la camerele ude, pardoselile sint executate plane si cu pantele corecte, racordarea este corecta la
usa, guri de scurgere, scafe;
• protectia cu materiale placate cu folii de aluminiu este lipita, curata, la aceeasi linie cu scafa, fara
exfolieri.
6. RESPONSABILITATI
Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri si de intocmirea
Responsabilul CQ va urmari aplicarea proiectului de executie si intocmirea inregistrarilor de calitate conform
planului de control verificari si incercari (P.C.C.V.I.) anexa la manualul calitatii.
7.1. Proces verbal de receptie calitativa a materialelor

7.2. Proces verbal de receptie pe faze de lucrari
8. ANEXE Nu este cazul.
1 0 6 0
2 0
507 / 1400
1384
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
11. PTE – Executarea lucrarilor de terasamente
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-05 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea lucrarilor de
terasamente şi îmbunătăţire continuă a eficacităţii sistemului integrat de management al calităţii SR EN ISO
9001:2008 – SR EN ISO/CEI 17025:2008.
2.1. Se aplică la executia lucrarilor de terasamente executate de santierele Organizatiei
SR EN ISO 9001:2008.
4.1. Terminologie
508 / 1400
1384
4.2. Abrevieri
4.2.3. RCQ -Responsabil controlul calitatii
4.2.4. IS -Inspector santier (reprezentant investitor)
4.2.5. ISC -Inspectoratul de stat in constructii
5.1.1. Buletin de verificare grad de compactare
5.1.2. Fisa de cubaj
6.1. Responsabili de proces- ŞS, Sef punct lucru.
6.2. Resurse:
* personal calificat si instruit corespunzător;
* alocarea materialelor consumabile necesare;
* alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare;
* alocarea timpului necesar.
6.3. Prevederi generale
6.3.1. Prezenta procedura conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constând din săparea,
incărcarea în mijlocul de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului pentru realizarea
fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din interiorul constructiilor hidrotehnice şi a zonei aferente din jurul lor, care
influenţează condiţiile de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii.
În cazul lucrărilor ce comportă volume importante de pământ, soluţia de executare a terasamentelor se va stabili pe
baza unui calcul de optimizare, prin luarea în considerare a unor variante corespunzătoare, criteriile de bază fiind
consumul de energie, costul, durata de execuţie a acestor lucrări, de regulă cu asigurarea compensării volumelor
de săpături de pământ cu cele de umpluturi, în vederea eliminării transportului pentru excedentul de pământ.
Executarea lucrărilor menţionate se va face de regulă mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere tehnico-economic şi de
organizare.
În cazul adoptării unor metode mixte, volumele executate manual vor fi stabilite prin proiect ţinând seama de
condiţiile specifice ale executantului.
6.3.2. Lucrările de terasamente nu se vor incepe inaintea executării lucrărilor pregătitoare, prevăzute în capitolul
6.4.
6.3.3. Beneficiarul are obligaţia să asigure studiile geotehnice necesare.
Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pământ ca urmare a influenţei executării
lucrărilor de terasamente prevăzute în proiect, sau acţiunii utilajelor de nivelare, săpare şi compactare, precum şi
stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor invecinate etc.
509 / 1400
1384
6.3.4. Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face numai cu luarea măsurilor
corespunzătoare pentru ca vibraţiile produse de acestea să nu afecteze construcţiile, instalaţiile şi lucrările
învecinate.
6.3.5. Pentru sprijinirea săpăturilor se vor folosi de regulă elemente de inventar modulate, concepute pentru un
domeniu mare de utilizare şi cu posibilităţi de refolosire.
6.3.6. Faţă de varietatea situaţiilor de teren şi a soluţiilor posibile, prevederile prezentei proceduri nu au un caracter
limitativ, putându-se folosi şi alte procedee de execuţie verificate în practică şi care prezintă eficienţă din punct de
vedere tehnico-economic şi securitatea muncii.
6.3.7. La executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile construcţiilor hidrotehnice realizate
în pământuri sensibile la umezire sau pământuri cu umflături şi contracţii mari se vor respecta şi prevederile
"Normativului privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire" indicativ P
7-92 (vezi anexa 3 din prezenta lucrare) şi respectiv "instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea
construcţiilor fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari (PUCM)" indicativ P 70-79.
6.3.8. În cazul în care pe amplasamentele pe care urmează a se executa lucrări de terasamente sunt informaţii
asupra posibilităţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în prealabil concursul organelor de specialitate,
iar dacă în timpul executării săpăturilor se intâlnesc astfel de corpuri explozibile se vor opri imediat lucrările,
anunţându-se de urgenţă beneficiarul şi proiectantul lucrării pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare.
6.3.9. Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect, dar pe parcursul executării
lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se va anunţa beneficiarul lucrărilor. Se
va prospecta terenul utilizând procedee adecvate şi se va anunţa proiectantul şi organele de exploatare a reţelelor.
Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul şi sub supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare,
de la caz la caz.
6.4. Lucrări pregătitoare
Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise, sunt, în principal, cele de
defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru.
Defrisarea terenului constă în tăierea arborilor şi tufişurilor sau, atunci când este posibil, smulgerea lor din rădăcină,
scoaterea buturugilor şi rădăcinilor izolate, precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren pe
care se vor executa terasamentele.
Gropile ce rămân după scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pământ compactat. Suprafeţele de teren ce urmează
a fi defrişate se vor stabili prin proiect.
Inainte de începerea lucrărilor de demolări, se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze,
canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor respective. Prin proiect se vor stabili măsurile speciale ce trebuie
luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stânjenite în executarea lor de eventualele distrugeri accidentale ale
acestora şi a se evita accidentele sau incendiile.
Materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentru a nu stânjeni lucrările de terasamente.
Dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic, lucrările se vor opri şi
se vor anunta organele competente.
În cazul descoperirii după demolare a unor gropi sau hrube ale căror limite se extind sub nivelul cotei de fundare,
executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii corespunzătoare din punct de vedere
tehnic şi economic.
Întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută terasamentele va fi curăţată de frunze, crengi, buruieni şi când
este cazul, de zăpadă.
510 / 1400
1384
Excavarea stratului vegetal se va face de regulă mecanizat. Pământul vegetal rezultat din săpare va fi depozitat în
afara perimetrului construit, în vederea redării în circuitul agricol a unei suprafeţe echivalente cu cea dezafectată
sau în centrul de greutate al zonelor prevăzute prin proiect a fi amenajate cu spaţii verzi.
Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje efectuate pe amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului
geotehnic.
Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie, va fi oprită prin executarea
de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru.
Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele de scurgere şi modul de protejare a talazurilor vor fi prevăzute în proiect.
Pământul rezultat din săparea şanturilor se va depune între şanţurile de gardă şi săpăturile pe care le apără.
În cazul în care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea şanţurilor nefiind
economică, se vor amenaja rigole.
În nisipuri argiloase, argile şi pământuri sensibile la umezire, în care apa ce se infiltrează local dăunează stabilităţii
terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi în aceste porţiuni.
Lucrările de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor prevedea prin proiect şi se va începe execuţia lor
numai după ce sunt aprovizionate toate materialele, echipamentele şi uneltele necesare executării lor.
6.5. Trasarea pe teren
Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi marcarea fiecărei
construcţii conform proiectului.
Întocmirea planului de executare a lucrărilor de trasare necesare fixării poziţiei construcţiilor pe amplasamentele
proiectate şi abaterile admisibile la trasare sunt date în "Îndrumătorul privind executarea trasării de detaliu în
construcţii" indicativ C 83-75.
Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe
baza planului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat.
Trasarea pe teren se face după executarea curăţirii şi nivelării terenului.
6.6. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor
La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:
- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă
suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate;
- când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la
acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală pentru a împiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei.
Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinând seama de adâncimea săpăturii, natura,
omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor
subterane, condiţiile meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de
execuţie adoptată etc.
În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel incât
să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu
influenţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări
învecinate (fundaţii de maşini etc.).
511 / 1400
1384
Săpăturile de lungimi mari pentru fundaţii se vor organiza astfel incât, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie
înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor în timpul execuţiei.
Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări ale stabilităţii masivelor de pământ din
zona lor de influenţă, sau daune datorită afluierilor de sub instalaţiile, construcţiile şi elementele de construcţie
învecinate.
Nu se vor amplasa puţurile de colectare, în vederea drenării terenului, sub talpa fundaţiilor construcţiilor sau a unor
maşini sau instalaţii grele.
Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii. În
acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se cu alte
utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile
tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.), lucrările de săpătură se execută
de la început până la cota prevăzută în proiect.
În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior cotei prevăzute în
proiect, astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;
- pentru pământurile argiloase 0,15...0,25 m;
- pentru pământurile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.
Săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei.
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili
de către proiectant.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie
lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este
puternică se va îndepărta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în timpul execuţiei, se poate face numai cu acordul proiectantului,
având în vedere următoarele:
a) Ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se face dacă se constată, în cursul executării săpăturilor pentru
fundaţii, existenţa unui teren bun de fundaţie la o cotă superioară celei menţionate în proiect.
b) Coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în proiect se face dacă se constată o
neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.
Orice modificari de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va
fi semnat de constructor, beneficiar şi de geotehnician.
În cazul executării de săpături lângă construcţii existente sau în curs de execuţie, se vor prevedea prin proiect
măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora (sprijinirea fundaţiilor sau construcţiilor existente, subzidiri în
cazul unor săpături mai adânci etc.).
Dacă aceste lucrări au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obligaţia de a cerceta fundaţiile
existente şi a lua imediat măsuri pentru a asigura stabilitatea acestor construcţii, sesizând de îndată beneficiarul şi
proiectantul lucrării în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare.
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din proiect sau a
unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.
512 / 1400
1384
Pe parcursul executării lucrărilor executantul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe
şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe între prevederile studiului
geotehnic şi dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane.
Rezultatele cercetărilor efectuate în timpul execuţiei lucrărilor de către proiectant, modificările stabilite, precum şi
concluziile asupra acurateţei privind modul de executare a soluţiilor de fundare preconizate de proiectant se vor
ataşa la cartea construcţiei şi la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.
Pentru lucrările de terasamente cu volume mari, de importanţă sau tehnicitate ridicată, în cazul aplicarii unor
tehnologii noi, a unor utilaje noi de săpare sau transport sau pentru lucrări ce solicită precizie mare privind
amplasarea şi adâncimea de fundare, atacarea lucrărilor se va face numai cu condiţia executării lor pe baza unui
caiet de sarcini, fişe tehnologice sau proiect tehnologic.
Aceste documentaţii tehnice vor conţine toate datele necesare referitoare la operaţiile ce urmează a se executa
pentru a asigura controlul calităţii lucrărilor, cât şi verificările şi încercările care trebuie făcute la fiecare fază de
execuţie.
EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE
Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi
Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
În cazul săpăturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii
malurilor:
- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii;
- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de
fundaţie; pentru săpături până la 1,00 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii;
- se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;
- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectueaza imediat după săpare şi se observă fenomene
care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a
lor în pereţi cu taluz.
Constructorul este obligat să urmăreasca apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea
săpăturii care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.
Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi
Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează în următoarele cazuri:
- adâncimea săpăturii depăşeşte condiţiile indicate la pct.6.4.16;
- nu este posibilă desfăşurarea taluzului;
- când din calcul economic rezultă eficienţa sprijinirilor faţă de săpătura executata în taluz.
Alegerea sistemului de sprijinire trebuie făcută de proiectant, pe baza datelor cuprinse în studiile geotehnice şi a
observaţiilor de pe şantier.
După executarea mecanizată a săpăturilor, în cazul când este necesara sprijinirea pereţilor, suprafeţele acestora
vor fi rectificate manual.
Dimensiunile în plan ale săpăturii trebuie sporite corespunzător cu grosimea sprijinirii şi cu spaţiul necesar
executării lucrărilor propriu-zise de fundaţii.
Tipul de sprijinire se va stabili funcţie de natura terenului şi dimensiunile săpăturii.
513 / 1400
1384
Pentru sprijinirea săpăturilor cu adâncimi peste 3,50 m dimensiunile şi elementele necesare executării sprijinirilor
vor fi stabilite prin proiectul de execuţie.
Săpăturile de fundaţii cu pereţi parţial sprijiniţi pe o anumită adâncime a părţii inferioare a gropii, iar partea
superioară executată în taluz se pot utiliza în cazul în care condiţiile locale nu permit săparea în taluz pe toată
adâncimea sau din considerentele economice, în care caz adâncimea de sprijinire se va stabili printr-un calcul
tehnico-economic.
În cazul sprijinirii parţiale a pereţilor fiecărei porţiuni i se aplică prescripţii tehnice specifice ei.
Între partea superioară cu pereţii în taluz şi partea sprijinită, trebuie lăsată o banchetă orizontala de 0,50...1,00 m
lăţime, în funcţie de înălţimea porţiunii în taluz.
Executantul împreună cu beneficiarul şi proiectantul lucrării vor stabili necesitatea renunţării la recuperarea
elementelor de rezistenţă ale sprijinirilor în cazul în care demontarea acestora prezintă pericol pentru securitatea
muncitorilor ce execută această operaţie sau pentru stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate.
În documentaţia întocmită în acest scop, proiectantul va prevede măsurile speciale (compactări, amenajări etc.) ce
trebuie luate pentru asigurarea unor condiţii de comportare corespunzătoare în timp.
Săpături cu pereţi în taluz
Aceste săpaturi se pot executa în orice fel de teren cu respectarea următoarelor conditii:
- pământul are o umiditate naturală de 12-18% şi se asigură condiţiile ca aceasta să nu crească;
- săpătura de fundaţie nu stă deschisă mult timp;
- panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiului de înclinare faţă de orizontală (tg B = h/b) să nu
depăşească valorile maxime admise pentru diverse categorii de pământuri date în tabelul 1:
Tabelul 1
Adâncimea săpăturii
Natura terenului până la 3 m mai mare de 3 m
tg B = h/b tg B = h/b
nisip,pietriş 1/1,25 1/1,50
nisip argilos 1/0,67 1/1
argilă nisipoasă 1/0,67 1/0,75
argilă 1/0,50 1/0,67
loess 1/0,50 1/0,75
Săpăturile nesprijinite, cu pereţii în taluz, elimină sprijinirile, însă volumul de săpătură este mult mai mare decât în
cazul săpăturii cu pereţi verticali sprijiniţi sau nesprijiniţi, ceea ce face ca adoptarea soluţiei de săpătură cu pereţii în
taluz să se facă numai pe baza unui calcul tehnico - economic comparativ.
SĂPĂTURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE

În cazul săpăturilor adânci situate sub nivelul apelor subterane, îndepărtarea apei se poate efectua prin una din
metodele recomandate în anexa 1 (la prezentul normativ); sprijinirea pereţilor săpăturii de fundaţie se face cu
514 / 1400
1384
palplanşe metalice de inventar (cu sau fără ancoraje), ecrane de impermeabilitate şi pereţi adânci turnaţi în teren
(cu sau fără ancoraje).
Sistemul de sprijinire adoptat va fi prevăzut în proiect pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ pe variante.
Pereţii adânci turnaţi în teren se vor utiliza numai în cazul când fac parte din lucrarea definitivă, iar necesitatea lor
rezultă din calculul de dimensionare.
Pentru lucrări deosebite, executarea săpăturilor în terenuri cu apă subterană se poate realiza în incinte etanşe
închise, utilizând ecrane de etanşare realizate prin tehnologia pereţilor mulaţi în teren.
Ecranele de etanşare se încastrează într-un strat de bază cu permeabilitate redusă.
Dacă nu este pericol de refulare a pământului în groapa de fundaţii sau de antrenare a particulelor fine de nisip de
către curentul apei, adâncimea de batere a palplanşelor sub nivelul săpăturii (fişa) trebuie să fie de 0,50-0,75 m. În
caz contrar fişa palplanşei va fi stabilită în mod corespunzător prin calcul.
În cazul sprijinirilor cu palplanşe, se vor lua următoarele măsuri:
- ghidarea palplanşelor în tot timpul înfigerii;
- palplanşele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus adâncimea de înfigere în teren a fişei; în cazuri
excepţionale, când aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face în două etaje; între aceste etaje se va intercala o
banchetă orizontală de circa 0,5 m.
Înfigerea palplanşelor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indicată pentru înfigerea palplanşelor în
pământuri necoezive, iar baterea în pământuri coezive.
După terminarea lucrării palplanşele folosite se vor recupera, extragerea lor făcându-se cu ajutorul troliilor şi
vinciurilor sau cu extractoare vibratoare, după care vor fi curăţate şi depozitate corespunzător în vederea
reîntrebuinţării.
6.7. Executarea umpluturilor compactate
Executarea umpluturilor compactate pentru construcţiile hidrotehnice în conformitate cu prezenta procedura se
referă la realizarea de umpluturi pentru fundaţii din zona aferentă construcţiei, umpluturi între fundaţii şi la exteriorul
constructiilor
Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de săpătură.
Se vor putea utiliza, de asemenea, zguri, reziduuri din exploatări minerale etc., cu condiţia ca înainte de punerea în
operă acestea să fie studiate din punct de vedere al posibilităţilor de compactare şi al acţiunii chimice asupra
elementelor de construcţie din teren, precum şi al mediului înconjurător. Umpluturile de acest gen se vor executa
numai în baza unei fişe tehnologice care va prevede condiţiile de execuţie şi de verificare a calităţii acestora.
Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi, cu conţinut de
materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.
Umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul greu şi pământuri necoezive
compactate prin vibrare se vor executa conform "Normativului privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe
prin procedee mecanice" indicativ C 29-85.
Înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului de pământ vegetal, iar suprafaţa rezultată
va fi amenajată cu pante de 1,0-1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaţii.
Când înclinarea terenului este mai mare de 1 : 3 se vor executa trepte de înfrăţire a umpluturii cu stratul de bază.
Umpluturile executate sub fundaţiile construcţiilor se vor face pe bază de caiete de sarcini sau proiecte speciale.
515 / 1400
1384
Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare, admiţându-se
variaţii de ±2 %.
Umpluturile din pământuri coezive compactate prin cilindrare se vor efectua în straturi nivelate, având grosimi
uniforme stabilite iniţial prin compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris, pe
întreaga grosime şi suprafaţă, printr-un număr corespunzător de treceri succesive.
Compactarea de probă se execută pe poligoane de încercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de
compactare, cu care urmează a se lucra, grosimea optimă a stratului şi numărul minim de treceri prin care se
realizează gradul de compactare prescris.
Determinările pe sectoare de probă se efectuează în prezenţa proiectantului.
Având stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea stratului şi umiditatea optimă, se va trece la
compactarea efectivă a stratelor până la realizarea grosimii umpluturii.
Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în proiect se vor executa după decofrarea
fundaţiilor.
Pământul folosit la aceste umpluturi va îndeplini condiţiile prevăzute la pct. 6.5.2 şi 6.5.3.
Umpluturile între fundaţii în exteriorul clădirilor şi sub pardoseli se vor realiza pe baza unei fişe tehnologice sau a
unui caiet de sarcini întocmit de proiectant.
Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor de sarcini, a proiectelor speciale sau
fişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente" indicativ C 56-85 şi a "Normativului C 29-85".
Unitatea executantă a lucrărilor de umpluturi va organiza verificarea compactării acestora cu personal calificat,
laboratoarele trebuind să respecte prevederile "Nomenclatorului încercărilor de laborator" şi instrucţiunile de
aplicare a acestuia în conformitate cu ord. IGSIC nr. 8 din 7 noiembrie 1981.
Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în care se constată
că umplutura nu este corespunzătoare.
6.8. Executarea umpluturilor pentru digurile canalului
Materialele pentru umpluturi se vor extrage din excavatiile pentru canal, dupa indepartarea completa a decopertei,
alcatuita din resturi vegetale, pamant vegetal si resturi organice;
Exploatarea materialului se va face astfel incat prin compensarea terasamentelor sa rezulte distante minime de
transport si sa nu ramana zone in care sa nu se poata amenaja acces;
In cazul in care frontul de exploatare este inundat de o viitura, extragerea materialului in continuare se va face
numai dupa indepartarea malului depus;
Lentilele de nisip si nisip argilos cu grosimea sub 1m se vor excava impreuna cu stratele de balast alaturate, in
vederea obtinerii unui amestec al materialelor. In cazul lentilelor mai mari de 1m, functie de extinderea lor,
proiectantul si geologul vor aviza asupra posibilitatii utilizarii in amestec cu material macrogranulat in raport de pana
1:1;
Materialul folosit in terasamente, trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii generale:
- curba granulometrica sa se inscrie in limitele stabilite pe fiecare traseu;
- granula maxima admisa sa nu aiba diametrul mai mare de 200mm;
- continutul de materii organice sa fie mai mic de 5% conform STAS-urilor in vigoare;
Punerea in opera a umpluturilor se va face dupa receptionarea fundatiei
516 / 1400
1384
Umpluturilese vor executa pe fasii paralele cu axa longitudinala a digului;
Operatiunile de descarcare,imprastiere si compactare se vor executa pe tronsoane distincte ,iar trecerea intre
diversele tronsoane se va face lent,pentru a realiza continuitatea digului prin trepte de infratire. Decalajele intre
strate nu vor fi mai mari decat grosimea unui strat. Stratele de argilasi prafuri argiloase sau nisipoase se vor realiza
prin intinderea cu buldozerul a gramezilor de pamant rezultate din basculare.Grosimea acestora va fi de 30-40 cm.
Stratele de balast se vor asterne in grosime de 60cm, avand o inclinatie de 2-3% catre exteriorul digului pentru a
asigura scurgerea apelor pluviale.
Compactarea stratelor din materiale argiloase,argiloase prafoase si argilo-nisipoase se va realiza combinat cu
compactorul TPO si compactorul pe pneuri CT prin 8 treceri succesive,astfel:
- primele trei treceri cu compactorul TPO pentru a asigura infratirea cu stratul inferior;
- urmatoarele doua treceri cu compactorul pe pneuri CP;
- ultimele trei treceri cu compactorul TPO pentru a se crea pe suprafata stratului denivelarile necesare infratirii cu
stratul urmator;
Compactarea stratelor din balast se va realiza cu compactorul vibrator.Numarul de treceri ale compactoruluipeste
aceleasi fasii va fi de minim 8 treceri ;
In zonele in care compactoarele nu au acces (langa constructiile de beton) se vor folosi compactoarele manuale;
Lucrarile de umpluturi se vor intrerupe in urmatoarele cazuri:
- ploaie excesiva sau de lunga durata.Reluarea lucrului se va face numai dupa determinarea umiditatii in stratul
respectivsi daca aceasta este foarte mare ,se indeparteaza stratul;
- timp friguros ,incepand cu temperatura de +2o, sub aceasta temperatura se admite executarea corpului digului atat
timp cat temperatura nu determina inghetarea stratului de pamant pe grosime mai mare de 5cm.
Pentru intreruperi ale depunerii umpluturilor pe perioade mai mari,ultimul strat se va compacta cu compactorul pe
pneuri, fara a se sacrifica, astfel incat suprafata stratului sa ramana neteda asigurand in felul acesta scurgerea
rapida a apelor din precipitatii.
6.9. Executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros

La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale şi a celor
specifice lucrărilor de pământ, prevazute în " Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii
şi a instalaţiilor aferente", indicativ C 16-84.
La executia digurilor pe timp de iarna se vor lua urmatoarele masuri:
- nu se va introduce in corpul digului ;pamant inghetat,gheata sau zapada
- nu se va depune pamant pe stratul anterior inghetat.
6.10. Recepţionarea lucrărilor de terasamente

Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face în conformitate cu prevederile
"Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente" şi a
Normativului C 56-85.
La recepţionarea terasamentelor executate în pământuri sensibile la umezire se va mai controla dacă s-au
respectat şi s-au consemnat, în procesele verbale de lucrări ascunse, prevederile din Normativelor P 7-92 şi P 70-
79.
Ca operaţiuni specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţiile hidrotehnice, se vor controla
şi procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documentaţia de şantier privind:
517 / 1400
1384
a) amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare pentru drenarea terenului;
b) în cazul săpăturilor executate în pământuri situate sub nivelul apelor subterane se va preciza cota la care s-a
reuşit a se coborî nivelul apelor subterane, care urmează a se menţine şi după terminarea lucrărilor de fundaţii;
c) măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau, atunci cand e cazul, pentru ridicarea sau
coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la
executarea acestor lucrări;
d) măsurile speciale de siguranţă luate în legatură cu executarea de săpături lângă fundaţiile unor construcţii
existente.
Recepţionarea lucrărilor de evacuare a apei (drenuri, puţuri colectoare şi cămine de vizitare) ce rămân să
funcţioneze pentru îndepărtarea apelor şi după terminarea lucrărilor, se va face pe baza proceselor verbale de
lucrări ascunse, iar atunci când acestea nu sunt concludente, corespondenţa cu proiectul se va verifica prin
sondaje, urmărindu-se totodata şi modul cum funcţionează aceste lucrări.
6.11. Măsuri de tehnica securităţii muncii

La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din "Normele republicane de protecţia muncii",
aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi "Normele de protecţia
muncii în activitatea de construcţii montaj" aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.
6.12. Măsuri de pază contra incendiilor

Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, fie pentru dezgheţarea pământului, fie pentru
încălzirea muncitorilor, deoarece la distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da naştere la surparea pereţilor şi la
accidente grave.
Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantierele unde se execută lucrări de
terasamente se vor respecta prevederile normelor în vigoare.
7. ÎNREGISTRĂRI

7.1.1. Proces Verbal de receptie a terenului de fundare -
7.1.2. Fisa de strat -
7.1.3. Buletin Verificare a gradului de compactare -
7.1.4. Fisa de cubaj -

7.2.1. Dosar Acte calitate pentru lucrare -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.
518 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
COFRAREA – DECOFRAREA ELEMENTELOR DIN BETON
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
519 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
cofrare si decofrare a elementelor de constructii din beton.
2.1. Se aplică la executia lucrarilor de cofrare si decofrare a elementelor de beton realizate de santierele
Organizatiei.:
pentru îmbunătăţirea performanţelor..
SR EN ISO 9001:2008.
3.5. NE 012-99 -Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si
beton precomprimat
4.1. Terminologie
4.1.1. Nu este cazul
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS – Sef santier
4.2.2. SPL – Sef punct lucru
4.2.3. TOPO – Sef compartiment topo
5.1.1. Proces Verbal pentru receptia lucrarilor ce devin ascunse
5.1.2. Fisa de betonare
6.2. Resurse:
520 / 1400
1384
• alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare.
6.3. ALCATUIREA, EXECUTAREA SI FOLOSIREA COFRAJELOR METALICE PLANE PENTRU PERETI DIN
BETON MONOLIT LA CLADIRI
6.3.1. Generalitati
Prezenta procedura are ca obiect principal stabilirea regulilor privind: concepţia de alcătuire a cofrajelor metalice
plane de dimensiuni mari pentru pereţi din beton monolit, dispoziţiile constructive necesare pentru folosirea
cofrajelor, precum şi tehnologia de montare şi de demontare a acestora.
Procedura de faţă completează cu prevederi specifice în acest domeniu, prescripţiile tehnice în vigoare şi în special:
“Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat”, indicativ C 140-71 şi “Instrucţiunile tehnice pentru
proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de beton” indicativ N-66.
Domeniul de aplicare
Prevederile prezentului privesc folosirea cofrajelor metalice plane de dimensiuni mari, care se manipulează cu
ajutorul unor utilaje de ridicat, la execuţia unor pereţi plani din beton monolit la clădiri de locuit, social-culturale şi
administrative, precum şi la unele clădiri industriale şi inginereşti.
Pereţii din beton turnaţi cu astfel de cofraje rezultă cu suprafeţe plane, netede, care în mod obişnuit nu necesită
tencuieli, ci numai rectificări.
Pereţii din beton turnaţi cu cofraje metalice plane pot fi:
- interiori, portanţi sau neportanţi;
- exteriori, portanţi sau neportanţi.
Clădirile în alcătuirea structurii cărora intră pereţi din beton monolit turnat în cofraje metalice plane pot avea:
- planşee şi scări din beton armat monolit sau prefabricat;
- pereţi exteriori neportanţi sau autoportanţi din: zidărie de cărămidă sau blocuri mici din agregate uşoare ori beton
celular autoclavizat, panouri prefabricate din beton termoizolate, sau panouri cortină, precum şi blocuri mari, fâşii
sau panouri armate, din beton celular autoclavizat.
Clasificarea cofrajelor metalice plane
Cofrajele metalice plane la care se referă prezentul normativ se clasifică astfel:
a) Din punct de vedere al posibilităţilor de rezolvare a execuţiei diferitelor dispoziţii în plan ale pereţilor:
- “Cofraje universale”, care permit realizarea unei game largi de dispoziţii în plan ale pereţilor, atât prin modul de
alcătuire a cofrajelor, cât şi prin execuţia succesivă a pereţilor care se intersectează;
- “Cofraje specifice unor construcţii”, cu care se realizează o anumită dispoziţie în plan a pereţilor, prin turnarea
concomitentă a pereţilor care alcătuiesc o celulă a structurii, zonele de întrerupere la turnarea betonului fiind
convenabil alese (în cazul unor alcătuiri corespunzătoare a cofrajelor, acestea pot fi utilizate şi drept “cofraje
universale”).
b) Din punct de vedere al modului de alcătuire a panourilor mari de cofraj, manipulate cu utilaje de ridicat:
- cofraje realizate din elemente modulate, solidarizate între ele pentru a forma un panou de dimensiuni mari;
- cofraje realizate dintr-un singur element de dimensiuni mari.
c) Din punct de vedere al posibilităţilor de tratare termică a betonului:
- cofraje încălzitoare, care sunt prevăzute cu mijloace speciale de încălzire a suprafeţei cofrate;
- cofraje neîncălzitoare, care nu sunt prevăzute cu astfel de mijloace de încălzire.
521 / 1400
1384
d) Din punct de vedere al posibilităţilor de cofrare a unor pereţi cu înălţimi diferite, într-o singură etapă de turnare a
betonului:
- cofraje cu înălţime fixă, care prin modul de alcătuire şi dimensionare, permit realizarea unor pereţi cu o anumită
înălţime;
- cofraje cu pusibilităţi de supraînălţare, care prin modul de alcătuire şi dimensionare, permit adăugarea unor
elemente de completare pe înălţime, solidarizate cu cofrajele de bază, în vederea realizării unor pereţi cu înălţimi
diferite.
6.3.2. Dispozitii constructive privind alcatuirea peretilor din beton monolit, turnat cu cofraje metalice plane
La proiectarea structurii de rezistenţă a clădirilor cu pereţi din beton monolit, executaţi cu ajutorul cofrajelor metalice
plane, în afara indicaţiilor din normativele privind calculul şi alcătuirea elementelor din beton armat, se vor avea în
vedere în mod special şi următoarele:
- indicaţiile specifice tehnologiei de execuţie în care se încadrează tipul de cofraje metalice plane ce urmează a se
folosi;
- dotarea cu cofraje a executantului;
- cerinţele proiectului de organizare tehnologică a execuţiei clădirii.
Principii de conformare a pereţilor
La alcătuirea pereţilor turnaţi în cofraje metalice plane, în general, se vor avea în vedere următoarele:
a) Grosimea pereţilor să fie de cel puţin 10 cm, iar înălţimea de turnare să nu depăşească 3,50 m.
b) Capetele pereţilor pot avea îngroşări trunate concomitent cu peretele, sau ulterior
c) Pereţii din aceeaşi intersecţie se pot realiza prin turnare concomitentă, sau în etape succesive .
d) Legătura dintre elementele de beton monolit turnate în etape succesive se va asigura fie prin amprente,
practicate în peretele turnat în prima etapă şi bare de armătură, care traversează suprafaţa de contact dintre
elemente, fie prin trecerea unor tronsoane de continuitate ale fiecăruia dintre pereţii care se intersectează, de
preferinţă jumătatea inferioară a peretelui turnat în prima etapă şi jumătatea superioară a peretelui turnat în etapă
ulterioară.
e) Realizarea succesivă sau concomitentă a pereţilor care se intersectează, precum şi a îngroşărilor la capetele
pereţilor (bulbi) se adoptă de la caz la caz, în funcţie de gradul de seismicitate al zonei în care este amplasată
clădirea, de numărul de niveluri al clădirii, de mărimea eforturilor, de importanţa diafragmei în alcătuirea structurii
etc.
Principii de armare
La armarea pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice plane se vor respecta prevederile normativelor
privind calculul şi alcătuirea elementelor de beton armat, avându-se în vedere următoarele:
a) Pentru reducerea manoperei şi a timpului de montaj, se recomandă ca armăturile să fie realizate, ori de câte ori
este posibil, sub formă de plase sudate sau carcase prefabricate.
b) Pentru realizarea acoperirii cu beton a armăturilor este indicată folosirea distanţierilor din mase plastice.
c) Pentru asigurarea posibilitpţilor de compactare a betonului cu vibratoare de adâncime, este necesară verificarea
existenţei spaţiilor dintre armături pentru pătrunderea capului vibrator în toate zonele peretelui.
d) Dispunerea armăturilor se va corele cu:
- poziţia şi mărimea golurilor de uşi şi ferestre;
- mărimea şi poziţia elementelor înglobate (piese pentru instalaţii electrice, piese de legătură cu elementele
prefabricate ce se montează ulterior etc.);
522 / 1400
1384
- golurile de trecere a unor instalaţii;
- locaşuri pentru rezemarea unor elemente prefabricate.
e) Pentru realizarea legăturilor între elementele turnate în etape succesive, în soluţia “cu amprente” se recomandă
utilizarea unor bare de armătură, îndoite pe lângă faţa cofrată la turnarea pereţilor din prima etapă şi, după
decofrare, rabătute şi fasonate pentru a fi înglobate în peretele turnat în etapa ulterioară; iar în soluţia cu “tronsoane
de continuitate”, barele de armătură sub formă de etrieri se trec prin golurile lăsate în pereţii turnaţi în prima etapă.
Compoziţia betonului
Stabilirea compoziţiei betonului se va face pe baza încercărilor preliminare prevăzute în “Normativul pentru execuţia
lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71 anexa IX Cap. I, ţinând seama şi de caracteristicile pereţilor ce se vor
executa (dimensiunea minimă a secţiunilor, desimea armăturilor), de modul de vibrare şi în mod special de faptul că
pereţii trebuie să prezinte la decofrare feţe plane, netede, fără goluri şi segregări.
De regulă se utilizează betoane plastice, cu un conţinut mai mare de părţi fine (ciment şi agregate sub 0,2 mm). În
scopul reducerii raportului apă-ciment se pot folosi – pe bază de încercări prealabile – şi aditivi plastifianţi.
Instalaţii şi piese înglobate
Întrucât suprafaţa pereţilor turnaţi în cofraje metalice rezultă plană şi netedă, şi pentru a se evita spargerile
ulterioare, este necesar ca – ori de câte ori este posibil – să se cuprindă în beton, la turnare, următoarele elemente:
- conductori, tuburi şi doze pentru instalaţii electrice;
- manşoane pentru trecerea unor conducte de instalaţii;
- piese metalice înglobate pentru prinderea ulterioară a unor elemente de structuri sau de instalaţii;
- dibluri diverse etc.
Tuburile sau conductorii electrici înglobaţi în beton la turnare trebuie să urmeze trasee care să nu împiedice
turnarea şi compactarea betonului şi să aibă o astfel de alcătuire, încât să nu fie deterioraţi la vibrare.
6.3.3. Principii pentru alcatuirea cofrajelor metalice plane
Proiectele cofrajelor metalice se vor întocmi de către unităţi de proiectare, cercetare sau execuţie în construcţii, prin
specialişti cu pregătire în acest domeniu.Pentru fiecare tip de cofraj metalic proiectul ca conţine, în fază de proiect
de execuţie următoarele:
a) desene de execuţie pentru elementele componente şi accesoriile acestora (elemente de strângere pentru
asamblarea cofrajelor, elemente de reglare a verticalităţii cofrajelor, elemente de completare la îmbinările cofrajelor
în unghi sai în prelungire, elemente de închidere la capetele pereţilor, podini de lucru la partea superioară a
cofrajelor şi pentru susţinerea cofrajelor montate în zonele fără planşee de la pereţii de fronton şi cei de la casa
scării, elemente de realizare a amprentelor sau a golurilor la intersecţia pereţilor turnaţi în etape succesive etc.), cu
indicarea obligatorie a materialului şi a toleranţelor de execuţie;
b) scheme din care să rezulte modul cum se asamblează între ele elementele componente ale cofrajelor şi
accesoriile acestora;
c) scheme tehnologice de organizare a folosirii cofrajelor la execuţia uneia sau mai multor construcţii, din care să
rezulte componenţa setului de cofraje, gradul de utilizare a fiecărui tip de cofraj şi al macaralei, ritmul de execuţie
etc;
d) caiet de sarcini pentru execuţia şi recepţionarea cofrajelor;
e) indicaţii pentru folosirea cofrajelor metalice plane la execuţia clădirilor, cu referire la eşalonarea lucrărilor,
exploatarea, întreţinerea, transportul şi depozitarea cofrajelor, ritmul de execuţie, modul de asigurarea a numărului
eficient de reutilizări, posibilităţi de adaptare la execuţia mai multor tipuri de clădiri, interdependenţa dintre lucrările
de cofraje şi celelalte faze tehnologice care concură la realizarea construcţiilor în ansamblu.
523 / 1400
1384
Dispoziţii constructive privind alcătuirea cofrajelor metalice plane
Cofrajele metalice plane sunt alcătuite în general din următoarele elemente principale:
a) O faţă cofrantă, realizată dintr-un singur element sau mai multe elemente modulate. În cazul cofrajelor
încălzitoare, faţa cofrantă va fi prevăzută şi cu o instalaţie de încălzire pentru tratarea termică a betonului.
b) Un schelet de rigidizare, cu rol de menţinere a planeităţii feţei cofrante la manipulare, transport şi montaj, precum
şi de preluare a eforturilor din împingerea betonului pe zonele dintre elementele de legătură între cofraje. Scheletul
de rigidizare se asamblază cu faţa cofrantă prin sudură sau cu şuruburi.
c) Elemente de strângere şi preluare a împingerii betonului, care realizează legătura între cofrajele montate pe
feţele opuse ale aceluiaşi perete. Strângerea se va realiza cu pene sau şuruburi.
d) Elemente de reglare a verticalităţii panourilor (cel puţin două elemente la fiecare panou).
e) Elemente speciale, demontabile, pentru completarea spaţiilor cofrate la îmbinările cofrajelor metalice plane,
montate în prelungire sau în unghi.
f) Podini de lucru pentru muncitorii care toarnă betonul în cofraje.
g) Elemente demontabile pentru supraînălţarea cofrajelor, în cazul execuţiei unor pereţi cu înălţimea mai mare.
Toate aceste elemente vor fi proiectate, realizate şi folosite ca un set complet, evitându-se astfel improvizaţiile care
reduc eficienţa tehnico-economică şi sporesc riscul accidentelor de muncă.
Pentru obţinerea unor pereţi de beton plani şi netezi, la alcătuirea cofrajului se va ţine seama de următoarele:
a) Sistemele şi echipamentele de prindere între elementele ce se asamblează, pentru a forma un panou plan,
trebuie concepute în aşa fel încât la îmbinările de pe faţa în contact cu betonul, denivelările fiind mai mici decât 1
mm.
b) Pentru a se evita deplasările între panourile mari de cofraj, montate în prelungire, se vor adopta: fie echipamente
speciale de aliniere şi strângere, prin care să se asigure denivelări mai mici de 1 mm ale feţei betonului; fie
elemente speciale de îmbinare, care să producă, într-o zonă de lăţime limitată, o adâncitură de 4...6 mm pe faţa
betonului, permiţând racordarea, prin tencuială a celor două suprafeţe.
c) La îmbinările panourilor mari de cofraj, montate în unghi, se recomandă folosirea unor elemente de completare,
de colţ, care să producă o adâncitură în beton, în scopul eliminării pericolului apariţiei unor zone în exces, care ar
trebui îndepărtate prin cioplire.
d) Abaterile maxime de planeitate, măsurate pe oricare direcţie, obţinute prin sumarea posibilă a abaterilor de la
execuţia cofrajelor, cu deformaţiile elastice din împingerea betonului proaspăt, nu vor depăşi 1/800 din lungimea
peretelui de beton.
Pentru a se compensa deformaţiile elastice din împingerea betonului, se recomandă execuţia cofrajelor cu o
contrasăgeată egală cu deformaţia elastică stabilită prin calcul. Contrasăgeata se va putea realiza fie la asamblarea
prin sudură a elementelor de rigidizare ale cofrajului (folosind şabloane concepute special în acest scop), fie cu
ajutorul unor tiranţi montaţi la exteriorul cofrajului, pe partea opusă feţei cofrante, prin acţionarea cărora să se
obţină o deformaţie de încovoiere a cofrajului în sensul dorit.
În scopul reducerii consumului de manoperă la montarea şi demontarea cofrajelor metalice şi a accesoriilor
acestora, se va ţine seama de următoarele:
a) Numărul elementelor de strângere şi preluare a împingerii betonului proaspăt să fie cât mai mic, dar nu mai puţin
de 4 bucăţi la o pereche de cofraje.
524 / 1400
1384
Locurile de trecere a elementelor de strângere, la asamblarea panourilor de cofraj faţă în faţă, vor fi amplasate fie în
afara peretelui de beton, fie în zonele în care acesta nu este vizibil (de exemplu în grosimea pardoselii).
b) Pentru asamblările curente, care se demontează la fiecare ciclu de turnare, se va evita folosirea şuruburilor
obişnuite. Se recomandă utilizarea îmbinărilor cu pană sau şuruburi cu filet special, greu de deteriorat sau blocat cu
beton.
c) În vederea asigurării unui nivel corect al feţei superioare a pereţilor, cel puţin unul dintre panourile de cofraj,
montate faţă în faţă pentru turnarea unui perete din beton monolit, va avea înălţimea egală cu înălţimea peretelui.
d) În cazul turnării concomitente a mai multor pereţi, cofrajele pereţilor limitaţi la capete de alţii dispuşi în unghi, vor
avea lungimea feţei cofrante cu cel puţin 5 cm mai mică decât lungimea peretelui, pentru a nu se fixa la decofrare în
betonul pereţilor la capete.
e) Elementele de completare la îmbinările cofrajelor vor fi astfel concepute, încât să asigure şi compensarea
abaterilor curente de la poziţia longitudinală a panourilor de cofraj aşezate cu ajutorul macaralei.
De asemenea, asamblarea elementelor de completare cu cofrajele metalice va fi realizată cu piese uşor de montat
şi fixat; se vor evita şuruburile, ori de câte ori va fi posibil.
f) Alcătuirea cofrajelor trebuie să permită aşezarea corectă a acestora, fără şocuri şi fără a necesita ripări; iar la
decofrare, ridicare, transport şi depozitare să nu se producă dezechilibrări ale cofrajelor sau lovirea pereţilor turnaţi.
g) Prin concepţia de alcătuire a panourilor de cofraj se va asigura desprinderea treptată a acestora de pe suprafaţa
pereţilor turnaţi (deslipire în pană), prin acţiunea greutăţii proprii cofrajelor.
Pentru asigurarea unei folosiri eficiente a cofrajelor metalice plane se va ţine seama de următoarele:
a) Alcătuirea cofrajelor şi a elementelor componente ale acestora trebuie concepută în aşa fel încât să permită un
mare număr de refolosiri, atât sub aspectul durabilităţii cofrajelor, cât şi prin asigurarea posibilităţilor de utilizare la
execuţia unui număr cât mai mare de tipuri de clădiri.
b) Toate elementele componente ale structurii de rezistenţă a panourilor de cofraj vor fi bine contravântuite, în două
planuri perpendiculare.
c) La dimensionarea cofrajelor şi în special a accesoriilor şi elementelor de completare la îmbinări, este necesar să
fie avute în vedere condiţiile de folosire. Elementele trebuie să fie robuste, pentru a rezista solicitărilor la montare,
demontare şi transport.
d) La alcătuirea setului de cofraje vor fi prevăzute rezerve pentru piesele mărunte şi pentru cele care se pot
deteriora mai uşor.
e) Distanţierii dintre feţele cofrante ale cofrajelor metalice să fie recuperaţi ori de câte ori este posibil.
Se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii cofrajelor la solicitări accidentale (acţiunea vântului, lovirea
cofrajului de un obiect în mişcare etc.), în toate fazele de utilizare, prin prevederea de echipamente
corespunzătoare tipului de cofraj şi al lucrărilor executate (asigurarea unei baze de sprijin de lăţime
corespunzătoare, fixarea la sol, asigurarea unor proptele provizorii pe faţa cofrantă etc.)
Pentru ridicarea cofrajelor cu macarale, în proiectul de tehnologie vor fi prevăzute punctele de agăţare şi
echipamentele de ridicare necesare, în aşa fel încât să nu se producă solicitări dezavantajoase ale cofrajelor, în
timpul acestor operaţiuni.
Calculul cofrajelor
La dimensionarea cofrajelor şi elementelor componente ale acestora se vor lua în considerare încărcările indicate în
anexa III a normativului C 140-71. Calculul de rezistenţă se va efectua numai în domeniul elastic. Nu se admit
deformări remanente.
525 / 1400
1384
Dimensionarea cofrajelor şi a elementelor componente se va face în aşa fel încât săgeata maximă din împingerea
betonului proaspăt, turnat între cofraje, să fie mai mică decât 1/1500 din distanţa maximă dintre elementele de
strângere şi preluare a împingerii betonului, dar nu mai mult de 3 mm.
Verificarea stabilităţii cofrajelor la acţiunea vântului este obligatorie, indiferent de înălţimea acestora. Ipotezele de
calcul pentru acţiunea vântului vor fi următoarele:
a) pentru fazele de scurtă durată, la montare sau depozitare, când unul singur dintre cele două panouri de cofraj ale
unei perechi este expus acţiunii vântului, se va considera o presiune dinamică a vântului de 50 daN/m 2.
b) pentru fazele de lungă durată, în timpul depozitării la sol, sau după montarea şi solidarizarea cofrajelor în
vederea turnării betonului etc., se va considera o presiune dinamică a vântului de 90 daN/m2.
6.3.4. Conditii de executie si receptie a cofrajelor
Cofrajele metalice plane şi accesoriile acestora vor fi executate în ateliere de confecţii metalice, dotate
corespunzător pentru execuţia acestei categorii de lucrări la toleranţele precizate în proiect.
Panourile de cofraj şi accesoriile lor vor fi confecţionate cu ajutorul unor şabloane şi echipamente, care să asigure
exactitatea dimensiunilor, formelor şi poziţiilor din proiect.
Pe parcursul execuţiei se va verifica înscrierea ansamblurilor şi reperelor cofrajelor în toleranţele dimensionale şi
calitative. Principala condiţie impusă cofrajelor este planeitatea feţelor cofrante.
La constatarea abaterilor de planeitate sub forma unei convexităţi a suprafeţei cofrante între punctele de strângere,
se va ţine seama că aceasta va fi redusă prin deformarea elastică din împingerea betonului.
La execuţia se va acorda o atenţie deosebită următoarelor aspecte:
a) realizarea unei concordanţe perfecte a panourilor de cofraj două câte două, în ceea ce priveşte dimensiunile feţei
cofrante (abateri maxime ±1/2000), precum şi poziţia locaşurilor pentru elementele de strângere la asamblarea în
atelier a panourilor, conform planului de montaj, pentru a se remedia eventualele nepotriviri);
b) asigurarea unghiurilor drepte la colţurile feţei cofrante (diagonalele feţei cofrante în ansamblu, ca şi diagonalele
fiecărui panou, în cazul cofrajelor realizate din elemente modulate, nu vor diferi între ele cu mai mult de 1/2000 din
lungimea acestora);
c) asigurarea etanşeităţii instalaţiei de încălzire, în cazul cofrajelor încălzitoare (verificarea se va face conform
prevederilor proiectului, corelate cu cele ale normativelor privind instalaţiile sub presiune).
Părţile metalice ale cofrajelor, cu excepţia feţei cofrante şi a filetelor (care se vor unge), se vor proteja prin vopsire
cu două straturi de miniu de plumb şi unul de vopsea de ulei (se recomandă culoarea gri deschis).
Scările de acces, balustradele de protecţie, echipamentele de reglare a verticalităţii cofrajelor, echipamentele de
asamblare acţionate la fiecare ciclu de turnare etc. se vor vopsi cu o culoare vie (se recomandă culorile galben sau
protocaliu).
În cazurile în care, prin planurile de montaj, se precizează funcţiuni şi adaptări distincte fiecărui panou de cofraj, în
aşa fel încât acestea nu vor putea fi înlocuite între ele, panourile vor fi marcate cu cifre şi litere, în concordanţă cu
planurile de montaj. Marcarea se va face în locuri vizibile, iar cifrele şi literele vor avea 60...100 mm înălţime.
La recepţia cofrajelor se vor controla:
a) respectarea prevederilor proiectului, în special în ceea ce priveşte cotele de gabarit, planeitatea feţelor cofrante,
cordoanele de sudură etc.;
b) existenţa şi funcţionarea tuturor elementelor de completare la îmbinări şi a echipamentelor de asamblare a
acestora cu panourile de cofraj;
526 / 1400
1384
c) asamblarea corectă a panourilor, conform planului de montaj şi proba de presiune a instalaţiei de încălzire (dacă
este cazul);
d) calitatea protecţiei prin vopsire a suprafeţei cofrajelor şi existenţa marcării acestora conform proiectului etc.
Panourile de cofraj vor fi livrate în ansambluri gabaritice, asigurându-se stabilitatea pe timpul transportului, prin
ancorare de platforma mijlocului de transport. Elementele care pot provoca loviri sau zgârieri ale feţei cofrante în
timpul manipulărilor şi transportului se vor demonta de pe cofraje.
Elementele anexe vor fi transportate separat de panourile de cofraj, fiind ambalate, legate şi asigurate în mod
corespunzător. Piesele mărunte se vor transporta în lăzi.
Întreprinderea care a confecţionat cofrajele metalice va garanta calitatea acestora timp de 6 luni, în cazul unei
folosiri corecte şi va efectua în această perioadă remedierile care vor fi necesare.
6.3.5. Lucrari pregatitoare, la obiect în vederea folosirii cofrajelor
Înainte de începerea lucrărilor de execuţie a pereţilor din beton monolit cu ajutorul cofrajelor metalice, se vor
asigura următoarele:
a) Proiectul de organizare tehnologică a lucrărilor de execuţie la obiect, din care să rezulte:
- setul complet de cofraje (număr de cofraje metalice plane, accesorii, piese de rezervă etc.);
- eşalonarea folosirii zilnice a cofrajelor şi accesoriilor;
- utilajele necesare (macarale, bene pentru beton, vibratoare etc.), număr, tipuri, caracteristici;
- formaţiile de lucru necesare şi gradul de calificare al acestora;
- graficul de livrare a betonului pentru pereţii tunaţi în cofraje metalice şi graficul de livrare sau de execuţie pe
şantier a elementelor prefabricate ale structurii (se va avea în vedere ca distanţele de la punctele de preparare şi
mijloacele de transport să fie alese în aşa fel încât să asigure punerea în operă a betonului înainte de începerea
prizei);
- modul de asigurare a încălzirii cofrajelor (dacă este necesar), inclusiv rezolvarea problemelor privind: producerea,
transportul, distribuţia la cofraje şi colectarea agentului încălzitor;
- organizarea punctului de lucru şi în mod special stabilirea locurilor de depozitare intermediară a cofrajelor, pentru
curăţire, ungere şi întreţinere.
b) Transportul la obiect al cofrajelor, cu mijloace adecvate de transport, de încărcare şi de descărcare.
c) Amenajarea platformelor de depozitare a cofrajelor, conform proiectului de organizare tehnologică.
d) Verificarea stării de funcţionare a cofrajelor şi a accesoriilor, în vederea începerii execuţiei pereţilor. Se va urmări
cu atenţie în special calitatea feţei cofrante şi existenţa tuturor echipamentelor de asamblare. Faţa cofrantă şi
filetele echipamentelor cu şurub vor fi unse corespunzător.
e) Realizarea la cotele de proiect, a părţii de construcţie pe care începe montarea cofrajelor.
f) Formaţiile de lucru având calificarea şi numărul de muncitori conform proiectului de organizare tehnologică.
Muncitorii vor fi instruiţi special pentru acest gen de lucrări.
6.3.6. Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor se va face în conformitate cu proiectul de organizare tehnologică pentru obiectul respectiv,
întocmit fie de către proiectantul cofrajului, fie de către compartimentul tehnologic al unităţii executante.
Cofrajele se vor putea monta în tot timpul anului, cu excepţia perioadelor cu temperaturi exterioare sub –100 C.
Pentru lucrul în timpul nopţii se va sigura iluminarea corespunzătoare a punctelor de lucru.
La montarea cofrajelor se vor avea în vedere următoarele:
527 / 1400
1384
a) Înaintea fiecărei etape de montaj se va asigura curăţirea zonei pe care se vor aşeza cofrajele şi în special a
zonei peste care se toarnă beton.
b) La pereţii de capăt, la cei de la casa scării, sau la cei din apropierea unor goluri funcţionale în planşeu, se vor
monta în prealabil podini de susţinere, special concepute în acest scop.
c) Se va acorda o atenţie deosebită trasării pe fundaţii sau planşee a poziţiei în plan a pereţilor (abateri limită 5
mm faţă de linia teoretică), precum şi verificării cotelor de nivel ale suprafeţei de rezemare la montaj a cofrajelor
(abateri limită ±5 mm faţă de cota din proiect)
d) Se va urmări ca partea superioară a cofrajelor să aibă nivelul din proiect (abateri limită ±5 mm), deoarece acest
nivel condiţionează pozarea corectă a planşeelor şi a faţadelor prefabricate.
e) La montarea panourilor de cofraj pe prima dintre feţele fiecărui perete, abaterile faţă de poziţia trasată nu vor fi
mai mari de ±5 mm.
f) Abaterea limită a poziţiei cofrajului faţă de planul vertical ce trece prin linia de bază va fi ±1/600 din înălţimea
cofrajului , dar nu mai mult de ±5 mm.
g) Primelor dintre panourile de cofraj care se montează în cadrul fiecărui perete, li se va asigura stabilitatea la vânt
conform prevederilor din proiectul de cofraje şi din indicaţiile de folosire a acestora.
h) Pentru prinderea elementelor de instalaţii, a pieselor înglobate, a ramelor pentru goluri în pereţi, pot fi practicate
găuri în faţa cofrantă, cu diametrul maxim de 5 mm, prin care să se facă fixarea cu şuruburi sau legături cu sârmă.
La cofrajele încălzitoare se va urmări ca aceste găuri să nu perforeze registrele de încălzire.
i) La închiderea cofrajelor, efectuată după montarea armăturilor şi a tuturor elementelor înglobate, se va da o
atenţie deosebită următoarelor:
- menţinerea poziţiei din proiect, în ceea ce priveşte alinierea şi verticalitatea;
- verificarea existenţei şi fixării corespunzătoare a tuturor elementelor de legătură ale cofrajelor montate faţă în faţă
(numărul, poziţia, starea de uzură, distanţa de strângere etc.);
- verificarea etanşeităţii suprafeţei cofrate (între panourile modulare, între cofraje şi elementele de completare sau
de închidere etc.).
j) În scopul evitării cumulării abaterilor, în cadrul fiecărei etape de montaj a cofrajelor, se vor face verificări ale
poziţiei reciproce a acestora (atât la partea inferioară cât şi la partea superioară a cofrajelor). Abaterile limită la
dimensiunea liberă (lumina) între cofrajele pereţilor pe care va rezema aceeaşi placă sau grindă prefabricată vor fi
de ±10 mm. Pentru restul dimensiunilor, abaterile şi toleranţele se vor înscrie în prevederile “Normativului pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71, anexa XXI.
Montarea armăturilor
La montarea armăturilor din pereţii realizaţi în cofraje plane metalice se va ţine seama şi de următoarele cerinţe
specifice:
- pentru scurtarea ciclului tehnologic armăturile vor fi preasamblate sub formă de plase sudate sau carcase
prefabricate;
- înălţimea barelor verticale va fi corespunzătoare unui nivel de turnare;
- se recomandă ca montarea armăturilor să se realizeze având cofrajul peretelui montat pe o parte;
- barele de armătură ce se vor rabate din planul peretelui după decofrare se vor menţine în poziţia din proiect la
turnarea betonului, prin folosirea accesoriilor speciale indicate în proiectul cofrajelor.
6.3.7. Punerea în opera a betonului
Pentru punerea în operă a betonului turnat în pereţi se vor respecta prevederile “Normativului pentru executarea
lucrărilor de beton şi beton armat” indicativ C 140-71, capitolul 5.
528 / 1400
1384
Înainte de începerea turnării, se va verifica realizarea următoarelor prevederi ale instrucţiunilor de folosire a
cofrajelor respective şi ale proiectului de organizare tehnologică:
a) Amenajarea unor podini de lucru având dimensiuni şi poziţie corespunzătoare pentru muncitorii betonişti.
Lăţimea minimă va fi de 60 cm în cazul podinelor montate pe o singură parte a peretelui şi de 2x50=100 cm, în
cazul podinilor montate pe ambele părţi ale peretelui, la partea superioară a cofrajelor (cu condiţia ca armăturile ce
ies din peretele turnat să nu depăşească nivelul superior al cofrajelor cu mai mult de 80 cm).
Podinile de lucru vor fi prevăzute cu parapet de protecţie şi apărătoare la partea inferioară.
b) Asigurarea numărului necesar şi a stării de funcţionare a mijloacelor pentru transportul betonului (autoagitatoare,
autobasculante cu bene speciale), care să asigure păstrarea caracteristicilor betonului.
c) Asigurarea numărului necesar şi verificarea stării de funcţionare a mijloacelor corespunzătoare de turnare
(pompe de beton, bene speciale etc.) şi de compactare a betonului (vibratoare).
Înainte de începerea turnării betonului şi în timpul acesteia se vor verifica atent cofrajele, pentru a nu se produce
deformaţii peste cele admisibile, cedarea elementelor de strângere etc. Atunci când se observă defecţiuni se
opreşte turnarea.
Regimul de turnare şi vibrare a betonului va fi stabilit ţinându-se seama de următoarele:
- eventualele prevederi în acest sens ale instrucţiunilor de folosire a cofrajelor (viteza limită de turnare
corespunzătoare presiunii betonului proaspăt luată în considerare la calculul cofrajuelor);
- caracteristicile pereţilor turnaţi (grosimea peretelui, desimea armăturilor, poziţia şi mărilmea elementelor înglobate
şi a golurilor în pereţi etc.);
- caracteristicile betonului folosit (lucrabilitate, natura agregatelor, conţinutul de adaosuri plastifiate etc.)
- caracteristicile vibratoarelor folosite (raza de acţiune, diametrul buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor etc.).
Se recomandă şi efectuarea unor verificări prealabile pe modele la scară naturală. Se interzice compactarea
betonului prin baterea în cofraje, întrucât aceasta provoacă deformări remanente ale cofrajelor, greu de remediat.
Pentru temperaturi medii mai mari de +10oC, durata de menţinere în cofraj a betonului va fi de cel puţin 12 ore,
condiţionată de obţinerea unei rezistenţe minime de 15 daN/cm2. Se recomandă ca această rezistenţă să fie
verificată prin încercări prealabile, pe probe de beton realizate în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi materiale ca şi cele
care vor fi utilizate în lucrare.
În perioadele cu temperaturi medii sub + 10oC, în afara măsurilor prescrise în anexa XIV-A a normativului C 140-71,
se vor lua următoarele măsuri specifice:
- izolarea termică a cofrajelor faţă de exterior, pentru a nu permite pierderea căldurii betonului;
- încălzirea betonului astfel încât temperatura acestuia la introducerea în cofraj să fie 40...50 oC;
- tratarea termică a betonului, prin utilizarea unor cofraje încălzitoare, sau încălzirea cu alte mijloace a spaţiului
dintre faţa cofrantă şi izolaţia termică, montată în exteriorul cofrajului.
- decofrarea se va face numai atunci când betonul a atins rezistenţa de 50 daN/cm 2, în aşa fel încât acesta să nu
mai fie periclitat de îngheţ (respectarea acestei prevederi se va determina prin încercări);
- în cazul în care temperaturile ating –10oC, cu tendinţă de scădere, lucrările de betonare nu se vor începe.
Executantul va putea aplica numai unele dintre aceste măsuri specifice în cazurile când temperatura exterioară este
cuprinsă în intervalul 0oC şi 10oC şi este evidentă tendinţa de încălzire a mediului exterior.
Rosturile de lucru tehnologice la turnarea betonului vor fi prevăzute în proiectul de organizare tehnologică al
obiectului. La stabilirea poziţiei rosturilor tehnologice de lucru se va ţine seama de următoarele:
- tipul de cofraje folosit (cofraje “universale” sau cofraje “specifice” pentru o anumită construcţie);
- mărimea setului de cofraje;
- mărimea solicitărilor pereţilor în zona de întrerupere;
529 / 1400
1384
- poziţia golurilor de uşi şi ferestre;
- volumul de beton ce poate fi turnat pe durata unei etape de lucru.
Pentru întreruperile de turnare accidentale datorate unor cauze neprevăzute în proiectul de organizare tehnologică
(întreruperi în livrarea betonului, în funcţionarea macaralei, condiţii meteorologice improprii lucrului etc.), se vor
respecta prevedrile din “Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71 privind rosturile
de lucru. Se recomandă ca rosturile de lucru să fie plasate în zonele cu secţiune minimă ale pereţilor, pentru a
uşura operaţiile de întrerupere şi tratarea feţei betonului la reluarea turnării.
6.3.8. Demontarea cofrajelor
Demontarea panourilor se va face în general în ordinea inversă a operaţiunilor de la montare, respectându-se
întocmaiindicaţiile proiectului de organizare tehnologică, pentru obiectul respectiv.
La decofrare se vor avea în vedere, în mod special, următoarele aspecte:
a) Desfacerea elementelor de legătură dintre cofrajele montate faţă în faţă, se va face numai după degajarea
cofrajelor. prin demontarea tuturor pieselor de fixare a elementelor înglobate în beton şi a elementelor de
completare, din zonele de îmbinare a cofrajelor.
b) Desprinderea cofrajelor de suprafaţa de beton turnată, se va produce prin “deslipire în pană”, datorită acţiunii
greutăţii cofrajului la desfacerea elementelor de legătură între panourile montate faţă în faţă şi acţionarea
echipamentelor de reglare a verticalităţii panourilor.
Operaţiunea va fi supravegheată îndeaproape, pentru a se evita deformările cofrajelor, sau ruperi ale betonului,
datorită desfacerii elementelor de strângere înaintea degajării totale a cofrajelor.
Se va evita forţarea deslipirii cofrajelor de peretele din beton cu echipamente care pot să afecteze calitatea
peretelui, sau să producă deformaţii ale cofrajelor.
c) La demontarea panourilor de cofraj aşezate pe podini speciale la pereţii de capăt, cei de la casa scării, sau din
apropierea unor goluri funcţionale în planşeu, panoul de cofraj va fi prins în cârligul macaralei înainte de desfacerea
elementelor de strângere şi se va menţine astfel până la transportul şi depozitarea în zona de curăţire şi ungere.
d) În timpul ridicării panourilor de cofraj va trebui ca macaraua să lucreze cu viteză mică şi să se asigure ghidarea
cofrajelor, cu mijloace corespunzătoare, în aşa fel încât să nu lovească pereţii turnaţi.
6.3.9. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor
Cofrajele vor fi manipulate numai cu ajutorul echipamentelor de ridicare adecvate, prevăzute în proiect.
De asemenea, locurile de agăţare vor fi cele indicate în proiect.
Starea de funcţionare a echipamentelor de ridicare şi a pieselor de agăţare ale cofrajelor va fi verificată perioadic,
de către un cadru tehnic competent.
Tipul şi caracteristicile macaralelor utilizate, precum şi amenajarea căilor de rulare, vor corespunde indicaţiilor din
proiect.
Înaintea fiecărei operaţii de ridicare, se va verifica degajarea cofrajelor de obiectelor înconjurătoare.
În cazul lucrului pe timp friguros, se va verifica dacă nu s-a format un strat de gheaţă între cofraj şi obiectele
înconjurătoare, în aşa fel încât, la ridicare să fie depăşită capacitatea macaralei.
Se recomandă ca, pe timpul transportului cofrajelor între zonele de montaj şi cele de curăţire şi ungere, elementele
auxiliare mărunte (şuruburi, pene, elemente de legătură etc.) să fie transportate în lăzi.
Elementele de completare de la îmbinările cofrajelor metalice se vor manipula conform indicaţiilor din proiectul de
organizare tehnologică. Se recomandă manipularea cu macaraua a mai multor elemente deodată.
530 / 1400
1384
Transportul cofrajelor de la un obiect la altul se va asigura cu mijloace adecvate, respectându-se aceleaşi indicaţii
ca şi la pct. 4.6.
Depozitarea cofrajelor se va face numai pe suprafeţe orizontale (pantă maximă 5%) şi rigide. Cofrajele vor fi
asigurate împotriva răsturnării (datorită acţiunii vântului, înclinării suportului, lovire etc.) prin mijloace adecvate
prevăzute în instrucţiunile de folosire.
6.3.10. Intretinerea si refolosirea cofrajelor
Pentru o bună întreţinere a cofrajelor se vor asigura, în mod deosebit, următoarele:
a) Se vor respecta instrucţiunile privind folosirea corectă a cofrajelor.
b) Imediat după fiecare folosire atât faţa cofrantă cât şi celelalte părţi ale cofrajelor vor fi curăţate de resturile de
beton.
c) Faţa cofrantă se va unge după fiecare folosire cu emulsie parafinoasă, sau alte soluţii similare, care vor trebui să
asigure următoarele:
- reducerea aderenţei dintre beton şi cofraje, în aşa fel încât desprinderea cofrajelor de pe suprafeţele de beton
turnate să se realizeze cu uşurinţă;
- să nu producă pătarea pereţilor de beton;
- să permită o bună aderenţă a finisajelor pe pereţi.
Când se folosesc soluţii speciale, frecvenţa ungerii va fi cea indicată pentru aceste produse.
d) Filetele şuruburilor care sunt acţionate la fiecare ciclu de turnare, se vor unge cu vaselină la fiecare trei folosiri şi
cel puţin o dată pe săptămână.
e) Orice defecţiune care a fost observată la cofraje (deformări, ruperi de cordoane de sudură etc.) va fi remediată
imediat.
f) Revizuirile periodice ale cofrajelor se vor efectua la termenele prevăzute în instrucţiunile de folosire pentru tipurile
respective de cofraje. Se recomandă ca revizuirile să fie făcute, pe cât posibil, în perioadele din an în care cofrajele
sunt mai puţin solicitate (iarna). Setul de cofraje va fi examinat cu atenţie, piesă cu piesă şi în special cele mai
solicitate (urechi de agăţare, echipamente de reglare a verticalităţii, elemente de strângere, feţele cofrante ale
panourilor de cofraj etc.).
Refolosirea cofrajelor
Ritmul de reutilizare al cofrajelor metalice este unul dintre principalele elemente care asigură folosirea eficientă a
acestora. Se recomandă în mod special ca lucrările să fie organizate în aşa fel încât să se asigure o refolosire la
fiecare 24 ore.
Numărul total de refolosiri este funcţie de modul de alcătuire, de robusteţea şi rigiditatea cofrajului. În scopul unei
folosiri raţionale şi eficiente a cofrajelor este necesar să li se asigure cofrajelor metalice între 200...100 refolosiri,
astfel încât prin numărul de refolosiri prevăzut şi realizat consumul (pierderea) de metal să rezulte de cel puţin
0,400 kg/m2 de suprafaţă cofrată.
6.3.11. Tratarea ulterioara a peretilor cofrati
Toate operaţiunile de corectare şi remediere a micilor defecţiuni ale pereţilor se vor efectua imediat după decofrare.
Conducătorul tehnic al lucrării va examina cu atenţie pereţii decofraţi şi va dispune realizarea cu maximă urgenţă a
următoarelor operaţiuni:
- îndepărtarea bavurilor;
- degajarea pieselor înglobate;
- extragerea cofrajelor pentru goluri în pereţi şi eventual a distanţierilor;
- corectarea defecţiunilor de turnare, prin metode şi mijloace corespunzătoare;
531 / 1400
1384
- corectarea suprafeţelor de rezemare a elementelor prefabricate;
- rabaterea şi fasonarea, conform proiectului, a barelor de armătură de la îmbinările pereţilor turnaţi în etape
succesive.
La realizarea ulterioară a celorlalte elemente ale structurii se vor evita: lovirea, stropirea cu mortar de ciment, sau
pătarea cu diverse substanţe a pereţilor turnaţi.
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi pentru a se reduce deformaţiile pereţilor, având în vedere şi
decofrarea timpurie a acestora, se va asigura menţinerea umidităţii betonului în primele zile după turnare, prin
stropirea periodică cu apă a suprafeţelor libere, mai ales în perioadele călduroase uscate.
Stropirea cu apă se va efectua în conformitate cu prevederile normativului C 140-71, paragraful 5.55.
Condiţii de încărcare ulterioară a pereţilor
Încărcarea pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice, cu sarcinile provenite din planşee şi alte elemente
ale structurii, este permisă numai atunci când betonul din pereţi a atins rezistenţa indicată prin proiect pentru
începerea încărcării, dar nu mai puţin de 50 daN/cm2; această rezistenţă va fi verificată prin încercări prealabile pe
cuburi de control.
6.1.12. Tehnica securitatii muncii
La execuţia pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice plane, se vor respecta cu stricteţe prevederile din
“Norme republicane de protecţie a muncii” aprobate cu ordinul MSPS şi MSPS nr. 182/1966-702/1966.
În afara măsurilor de protecţia muncii, caracteristice lucrului pe şantierele de construcţii, la executarea lucrărilor de
montare şi demontare a cofrajelor metalice şi turnare a betonului, se vor respecta şi următoarele dispoziţii specifice
procesului de lucru.:
a) Toate mecanismele şi echipamentele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la verificări periodice.
b) Toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin placarde.
c) Pentru lucrul în timpul nopţii se va asigura iluminarea întregului loc de muncă cu lumină artificială de 50...100
lucşi, astfel încât muncitorii să nu execute lucrări, sau să se deplaseze în zone întunecate.
d) După realizarea primului nivel (al parterului), pe conturul clădirii şi al golurilor de la casa scării se vor monta
parapete de protecţie, de inventar.
e) În acelaşi sector de lucru, executarea diferitelor categorii de lucrări, concomitent cu lucrările de montare a
cofrajelor metalice se va admite sub protecţia a două planşee.
f) Pentru montarea panourilor vor fi admişi numai muncitorii care au calificarea necesară şi care au urmat
instructajul respectiv.
g) Se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor.
h) Montarea cofrajelor va fi permisă numai în prezenţa şefului formaţiei de lucru, sau a înlocuitorului acestuia, care
este obligat să observe ca lucrătorii în subordine să folosească scule în bună stare şi echipamente de siguranţă.
i) Muncitorii vor fi echipaţi individual cu mănuşi, căşti, centuri de siguranţă şi cu toate sculele necesare funcţiei
deţinute în formaţia de lucru.
j) Pentru montarea cofrajelor pereţilor de la capetele clădirii, de la casa scării şi din dreptul unor goluri funcţionale
din planşee se vor folosi, în mod, podini de susţinere proiectate special pentru acest scop.
k) Toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din dulapi de lemn, cu grosimea
de minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.
532 / 1400
1384
l) Se interzice prezenţa personalului pe cofraje, sau sub acestea, în timpul manevrelor de ridicare, transport şi
aşezare, precum şi în timpul operaţiei de desprindere a cofrajelormetalice de peretele de beton, la decofrare.
m) Depozitarea panourilor se va face numai pe platforme rigide şi cu o înclinare de maximum 5%.
n) Lucrările de montare a cofrajelor de vor întrerupe pe timp cu vânt puternic (continuu, sau în rafale), viscol, sau
ceaţă deasă.
o) Panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea cofrajului de pe cea de a doua faţă
a peretelui , vor fi asigurate împotriva răsturnării, prin mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale
fiecărui tip de cofraje.
6.3.13. Dispozitii finale
Respectarea prevederilor prezentului normativ referitoare la măsurile de tehnica securităţii muncii şi la sigurarea
stabilităţii la vânt este obligatorie şi pentru cofrajele realizate anterior intrării în vigoare a normativului.
În acest scop, toate cofrajele plane de dimensiuni mari pentru pereţi de beton, se vor verifica, înainte de folosire, din
punct de vedere al respectării prevederilor de la punctele 3.7; 3.9; 7.2 şi 12.2 ale normativului, modificându-se
corespunzător cofrajele care nu respectă aceste prevederi.
6.4. ALCATUIREA SI FOLOSIREA ÎN CONSTRUCTII A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE
6.2.1. Prevederi generale
Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea, confecţionarea şi folosirea în construcţii a panourilor pentru
cofraje din placaj pe schelet din cherestea. Panourile tipizate (modulate) sunt cele cuprinse în NID-MEFMC 1442-
72.
Prevederile cuprinse în prezentele instrucţiuni au un caracter universal, obligatoriu şi general. Rezolvările de detaliu
urmează a face obiectul unor fişe tehnologice.
Prezentele instrucţiuni completează cu prevederi specifice în acest domeniu prescripţiile tehnice în vigoare şi
anume:
"Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", indicativ C.140-71,
"Îndrumător pentru modularea dimensională a construcţiilor industriale în vederea folosirii raţionale a cofrajelor
unificate de inventar", indicativ P. 69-73,
"Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din betoane aparente cu parament
brut", indicativ C. 122-70.
Domeniul de aplicare
Panourile de cofraj se vor întrebuinţa la cofrarea elementelor de construcţii (fundaţii, ziduri de sprijin, pereţi, stâlpi,
grinzi, plăci etc.) din beton, beton armat şi beton precomprimat, monolit sau prefabricat-preturnat, în scopul
reducerii consumului de cherestea prin realizarea unui număr mai mare de folosiri.
În cazul executării unor betoane aparente, proiectantul lucrării va indica dacă şi cum anume se pot folosi panouri de
utilizare generală sau dacă trebuie prevăzute cofraje speciale.
Panourile tipizate de folosinţă generală vor fi confecţionate de preferinţă în cadrul unor unităţi industriale pentru
prelucrarea lemnului, ele putând fi executate şi în atelierele unităţilor de construcţii.
Panourile de completare şi speciale vor fi confecţionate în general în atelierele unităţilor de construcţii, ele putând fi
executate şi pe şantiere, dacă acestea sunt utilate în mod corespunzător, în baza unor desene de execuţie
întocmite în conformitate cu prevederile capitolului 2.
533 / 1400
1384
În toate cazurile, la confecţionarea lor se impune respectarea cu stricteţe a desenelor de execuţie (dimensiuni,
detalii, calitatea materialelor) nedepăşindu-se abaterile dimensionale limită.
Cofrajele care se execută cu panouri, vor face obiectul unor proiecte tehnologice prin care se indică panotarea
suprafeţelor de cofrat precum şi detaliile specifice cazului concret privind asamblarea, îmbinarea, completarea,
sprijinirea şi susţinerea panourilor.
Clasificarea panourilor de cofraj şi numărul lor de folosiri
Din punctul de vedere al ariei de utilizare, panourile de cofraj pot fi:
- panouri tipizate (modulate) de folosinţă generală, care trebuie utilizate cu preferinţă;
- panouri de completare de formă plană, însă de alte dimensiuni decât cele modulate şi
- panouri speciale pentru cofrarea colţurilor (în L) a ieşindurilor (în Z), a racordărilor curbe precum şi rame pentru
goluri de uşi, ferestre etc.
Modul de alcătuire al panourilor de completare şi speciale trebuie să fie justificat prin numărul de folosiri ce li se
poate asigura.
Din punctul de vedere al calităţii suprafeţei de beton care se cofrează, panourile de cofraj pot fi:
- pentru betoane aparente ornamentale, ce nu fac obiectul instrucţiunilor de faţă;
- pentru betoane aparente lise, obişnuite, de genul celor folosite în mod curent la construcţii industriale,
agrozootehnice, hidrotehnice etc., pentru a căror realizare exigentă pot fi utilizate panouri de cofraj de natura celor
la care se referă instrucţiunile de faţă;
- pentru betoane aparente brute la care se admit neregularităţi reduse, precum şi pentru betoane tencuite ale căror
neregularităţi nu trebuie să ducă la îngroşarea stratului de tencuială şi
- pentru betoane brute ascunse (la fundaţii, subsoluri, canale tehnice etc.) la care apariţia unor abateri mai mari nu
deranjează funcţional.
Numărul de folosiri ale panourilor de cofraj depinde de concepţia lor, de calitatea execuţiei şi de modul de
exploatare, şi determină consumul de material lemnos şi costul pe unitatea de suprafaţă cofrată. Astfel, panourile
de concepţie mai robustă şi cu execuţie îngrijită, pot fi folosite de un număr mai mare de ori. Eficienţa economică a
acestora este în general mai mare, dar există cazuri în care este raţională adoptarea voită a unor alcătuiri de
panouri cu durata de viaţă mai scurtă. De asemenea, decofrarea rapidă şi reutilizarea imediată a panourilor asigură
acestora un mai mare număr de folosiri, uşurând decofrarea şi respectiv evitând deteriorarea în perioadele de
nefolosire.
Panourile de cofraj alcătuite conform normei interne 1442-72 li se pot asigura, în cazul unei exploatări
corespunzătoare, 20...25 de folosiri, cu menţiunea că:
- betoanele aparente lise se pot realiza cu primele cca 5 folosiri;
- betoanele aparente brute se pot realiza cu primele cca 15 folosiri, iar
- betoanele brute ascunse la orice număr de folosiri, panourile de cofraj trebuind a fi scoase din uz atunci când se
ajunge în situaţia ca faţa betonului obţinut să deranjeze funcţional sau când rezultă un consum suplimentar
important de beton.
6.4.2. Conditii de proiectare si confectionare a panourilor de cofraj
Dimensiunile panourilor se vor alege în aşa fel, încât:
- suprafeţele de cofrat să poată fi acoperite în proporţie cât mai mare cu tipuri de panouri de folosinţă generală;
- la confecţionare, materialele să se poată debita cu minim de pierderi, iar
- greutatea panourilor să permită uşoara lor manipulare (max. 50 kg). În cazul în care o suprafaţă de completare
prezintă un caracter de repetitivitate care justifică adoptarea unui panou special "de completare", acesta se va
proiecta şi executa corespunzător scopului şi locului unde este folosit; în caz contrar, completarea se va face la faţa
locului cu material lemnos.
534 / 1400
1384
În scopul de a se uşura asamblarea, se recomandă ca toate panourile de cofraj folosite la cofrarea unei construcţii
să fie de aceeaşi grosime, stabilită prin calcul pentru solicitările maxime.
Abaterile admisibile de la dimensiuni sunt cele date în tabelul 1, col. 2 al anexei XXI la "Normativul pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat" (C. 140-71) completate sub forma alăturatului tabel 1.
Tabel 1
Toleranţe (abateri limită) admise pentru elementele cofrajelor folosite la executarea elementelor din beton
monolit
Abateri limită la dimensiunile panourilor:
- la lungimi 4 mm
- la lăţimi 3 mm
- la grosimi 1 mm
Diferenţa maximă între diagonalele unui panou 5 mm
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiilor
- pe m 1 mm
- pe toată lungimea muchiei 2 mm
Toleranţe la paralelismul sau înclinarea prescrisă
între muchii
- pe m 2 mm
- pe toată lungimea muchiilor 3 mm
Toleranţe la planeitatea suprafeţei 1)
- pe m2 2 mm
- pe toată suprafaţa 4 mm
___________________
1) se verifică cu dreptarul de (1 m lungime) aşezat oricum pe suprafaţa panoului
Materiale
La confecţionarea panourilor de cofraj făcând obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice se folosesc următoarele
materiale lemnoase şi auxiliare:
- cherestea de răşinoase STAS 1949-74, calitatea C; cu acordul părţilor, scheletul poate fi executat şi din cherestea
de diverse alte specii;
- placaj pentru lucrări de exterior STAS 7004-72, tip A, calitatea I de 8 sau 15 mm grosime sau placaj pentru
vagoane de marfă STAS 8841-72;
- şuruburi cu cap înecat pentru lemn STAS 1452 sau cuie filetate STAS 2111-71 (cuie cu cap cilindric tip B);
- cuie din sârmă de oţel STAS 2111-71 (cuie cu cap conic tip D).
Umiditatea cherestelei va fi de (25±3%). Pentru a se împiedica deformarea panourilor datorită variaţiilor de
umiditate, ele se vor unge imediat după confecţionarea pe toate feţele cu emulsia parafinoasă indicată la pct. 5.5.
Alcătuire şi calcul
Alcătuirea panourilor de cofraj trebuie să pornească de la stabilirea unei direcţii principale de rezistenţă a
scheletului (în general: cea longitudinală) materializată printr-un număr corespunzător de rigle paralele (coaste),
peste care placajul se dispune astfel, încât să lucreze pe direcţie transversală coastelor. În sens transversal,
scheletul se completează prin rigle de capăt. Îmbinarea acestora cu riglele longitudinale (de rezistenţă) se face în
jumătatea lemnului sau, mai bine, prin chertare în treimea lemnului, avându-se grijă ca rigla longitudinală să prindă
în cleşte rigla transversală şi nu invers.
535 / 1400
1384
În general, panourile sunt placate pe o singură faţă şi au scheletul rigidizat prin distanţieri dispuşi între riglele
longitudinale, la intervale de cca 60 cm. Aceştia vor avea înălţimea redusă cu cca 5 mm faţă de înălţimea riglelor,
pentru a fi ferite de lovire. Fixarea distanţierilor se recomandă a se prevedea cu câte două cuie la fiecare capăt, în
care scop ei vor putea fi decalaţi de la un interspaţiu la altul, îmbinarea prin chertare fiind neindicată. Decalajul
distanţierilor poate fi evitat dacă se folosesc colţare din lemn (pct. 2.12 şi). Această soluţie este în special indicată la
distanţierii de sub rosturile de înnădire ale placajului (pct. 2.9).
Calculul panourilor de cofraj din placaj se va face conform STAS 856-67 ţinând seama de următoarele caracteristici
de materiale şi deformaţii elastice admisibile:
- rezistenţa admisibilă la încovoiere a

scheletului de răşinoase = 120 daN(kgf)/cm2
- rezistenţa admisibilă la încovoiere a placajului:

* paralel cu direcţia fibrei furnirelor exterioare = 130 daN/cm2
* perpendicular pe direcţia fibrei furnirelor

exterioare = 50 daN/cm2
- modulul de elasticitate al cherestelei de

răşinoase =100000 daN/cm2
- modulul de elasticitate al placajului =70000 daN/cm2
- săgeata admisibilă între punctele de reazem ale elementului respectiv (pentru placaj)
- interaxul riglelor scheletului; pentru riglele scheletului - interaxul moazelor resp. al grinzilor de
susţinere:
* dacă se dimensionează pe baza

condiţiilor de deformaţie (în cazul
betoanelor aparente) f / l 1/300
* dacă se dimensionează pe baza

condiţiilor de rezistenţă (în cazul
betoanelor brute şi ascunse) se verifică f / l 1/200
În calculele statice se va ţine seama de încărcările verticale şi orizontale cuprinse în anexa III la "Normativul pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71, unde diagrama simplificată pentru împingerea laterală a
betonului indică o presiune triunghiulară (hidrostatică), până la adâncime h = 1,50 m şi în continuare o presiune
constantă p = pmax = 3,6 t / m2
În cazul în care se folosesc pompe de beton, astfel ajungându-se la turnarea aproape concomitentă a unor înălţimi
mari (de pildă a unui etaj), presiunea hidrostatică triunghiulară se va considera ca acţionând pe toată înălţimea de
turnare prescrisă prin proiectul tehnologic. De asemenea se vor putea utiliza diferite diagrame care indică presiunea
la diferite adâncimi sau doar presiunea maximă, pentru diferite viteze de betonare considerate pe verticală.
Pentru dimensionarea placajului este utilă folosirea abacei.
536 / 1400
1384
Execuţia panourilor
Scheletul panoului alcătuit în condiţiile punctului 2.6 va fi încleiat cu un adeziv rezistent la umiditate şi asamblat cu
ajutorul cuielor.
Placajul va fi prins de schelet în cuie filetate sau şuruburi. Acestea se vor dispune:
- la distanţe de max. 200 mm pe tot conturul panoului (pe riglele longitudinale marginale şi cele transversale de
capăt);
- la distanţe de max. 300 mm pe riglele longitudinale intermediare şi
- câte două pe fiecare distanţier.
Astereala din placaj va fi în general dintr-o bucată, în cazuri speciale admiţându-se o singură înnădire.
Pentru trecerea tiranţilor necesari cofrării pereţilor şi grinzilor se recomandă realizarea din atelier a unor găuri sau
chertări marginale prin care se evită practicarea lor necontrolată la faţa locului.
Pentru uşurarea decofrării, coastele panourilor pot avea găuri transversale, de cca 20 mm diametru, în apropierea
capetelor de care pot fi trase, prin introducerea unui cârlig din oţel-beton anume confecţionat.
Prin înţelegerea între părţi, panourile mai pot avea:
- colţare din lemn între riglele longitudinale şi cele transversale resp. distanţieri;
- colţari metalici îngropatţi (vincluri din fier lat) la colţurile exterioare;
- corniere din tablă pentru protejarea marginii placajului fixate prin cuie pentru tablă dispuse la cca 5 cm distanţă
etc.
6.4.3. Alcatuirea cofrajelor din panouri
Calculul cofrajelor din panouri şi a sprijinirilor şi susţinerilor acestora se va face conform anexei a III-a la "Normativul
pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C 140-71, cu respectarea prescripţiilor de proiectare cuprinse
în STAS 856-67 pentru elementele din lemn, STAS 763/1-71 şi STAS 763/3-72 pentru elementele metalice. În afară
de precizările adiţionale cuprinse la pct. 2.8, este necesară şi o verificare la răsturnare dată de presiunea vântului,
pentru toate cofrajele de suprafaţă din panouri, care au o masă totală mai mare de 250 kg.
De asemenea se va verifica presiunea locală pe suprafaţa de contact între riglele panourilor şi elementelor de
susţinere ale cofrajului (grinzi, montanţi, moaze etc.).
Elementele de susţinere ale cofrajelor trebuie să fie bine contravântuite pe toate trei direcţiile.
Susţinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor tălpi individuale sau continue pe pământ sau elemente de
construcţii care să nu permită tasări mari sau neuniforme. Ele vor fi prevăzute cu pene, vinciuri sau alte
echipamente, prin care să fie posibilă decofrarea, după întărirea betonului. În cazul popilor telescopici, funcţia
acestor echipamente poate fi preluată de filetul popului.
În cazul în care terenul pe care reazemă susţinerile cofrajelor este format din umpluturi insuficient consolidate sau
compactate, este înmuiat sau expus înmuierii, mocirlos, îngheţat sau expus îngheţului, se vor da soluţionări
speciale, prin care să se evite rezemarea directă a acestora pe asemenea terenuri, prevenindu-se astfel
producerea tasărilor sau ridicărilor.
În cazul aşezării popilor deasupra unor goluri în teren (gropi naturale, şanţuri, săpături) sau în planşeele inferioare,
rezemarea popilor respectivi se va face pe grinzi-jug verificate prin calcul, din punct de vedere al rezistenţei şi al
deformaţiilor.
Popii ce susţin cofrajele construcţiilor etajate de beton şi dispuşi pe mai multe niveluri, trebuie să fie aşezaţi
suprapus pe aceeaşi verticală. La alcătuirea şi montarea cofrajelor, susţinerilor şi reazemelor acestora se va urmări
ca deformaţiile lor să fie compensate prin supraînălţări sau contrasăgeţi.
537 / 1400
1384
Cofrajul propriu-zis, alcătuit în cât mai mare parte din panouri de inventar, trebuie astfel conceput încât să facă
posibilă scoaterea (decofrarea) lui cât mai uşoară şi fără producerea unor deteriorări. Pentru a se evita scurgerea
laptelui de ciment rosturile din panouri se vor etanşa cu benzi autoadezive cu forme similare.
Abaterile cofrajului gata montat vor fi cele indicate în cadrul anexei XXI la "Normativul pentru executarea lucrărilor
de beton şi beton armat", indicativ C. 140-71. completate sub forma alăturatului tabel 2:
Tabel 2
Toleranţe (abateri limită) admise pentru cofraje gata montate folosite la executarea elementelor din beton
armat
Abateri limită la dimensiuni reprezentând deschideri:
- pentru grinzi şi plăci fără grinzi
* când deschiderea este 3,00 m 10 mm
* când deschiderea este 3,00 m 12,5 mm
- pentru plăcile planşeelor cu grinzi
- pentru pereţi
* când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m 10 mm
* când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m 12,5 mm
Abateri limită la dimensiunile secţiunilor transversale:

- la stâlpi şi grinzi ±3 mm
- la grosimea pereţilor şi plăcilor ±2 mm
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiiilor:
* pe m 3 mm
* pe toată lungimea muchiei 4 mm
Toleranţe la planeitatea suprafeţei:

Deformaţiile pe care le suferă cofrajul în timpul turnării şi compactării betonului nu vor depăşi limitele admisibile
cuprinse în acelaşi tabel 1 al anexei XXI la normativul C.140-71 la col. 4.
Condiţii privind cofrarea diferitelor elemente de construcţie
Pentru cofrarea fundaţiilor (continue sau izolate) o înălţime mică, panourile se dispun cu latura lungă orizontală iar
pentru cele cu înălţime mare cu latura lungă verticală. Pentru solidarizarea şi sprijinirea panourilor se folosesc
montanţi, cleşti, distanţieri, ţăruşi, dulapi de aliniere, proptele etc.
538 / 1400
1384
Pentru cofrarea pereţilor, panourile pot fi dispuse pe latura lungă fie orizontal, în care caz panourile sunt susţinute
de montanţi verticali, aliniaţi pe orizontală cu rigle, fie vertical, în caz sunt susţinute şi aliniate prin moaze orizontale
dispuse la minimum două niveluri. Prima soluţie se adoptă în general dacă se urmăreşte obţinerea unor elemente
de cofraj având o suprafaţă mai mare, manevrabile cu macaraua, iar cea de-a doua, dacă montarea şi demontarea
panourilor se face manual la fiecare cofrare.
În ambele cazuri, panotajul (împărţirea pe panouri a suprafeţei de cofrat) va fi identic pentru ambele feţe ale
peretelui rosturile dintre panouri trebuind să fie faţă în faţă. În acest fel, tiranţii se montează cu uşurinţă în lăcaşurile
(găuri sau chertări marginale) din panouri anume practicate la confecţionare (pct. 2.10).
Panotarea va trebui să înceapă de la intersecţiile pereţilor spre mijloc. Pentru a se putea prelua abaterile inerente
atât la trasarea peretelui cât şi la dimensiunile efective ale panourilor rezultate la confecţionarea sau în urma
repetatelor folosiri, panotarea va trebui să prevadă în timp un interspaţiu de minimum 5 cm lăţime.
Acoperirea acestui interspaţiu se va putea face fie cu o furură din lemn, care se poate realiza din doi dulapi având
secţiunea în formă de pană, fie cu o piesă din tablă. Spaţiul de compensare realizat permite o scoatere uşoară a
panourilor adiacente (pct. 4.18 şi 4.19).
Pentru obţinerea unei suprafeţe plane, panourile de cofraj pentru pereţi se vor alinia riguros la montare, atât la
rosturile dintre ele cât şi, dacă este cazul, în zona de contact cu panourile de cofraj pentru placă. La partea
inferioară, alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi se vor menţine feţele la distanţa
corespunzătoare grosimii peretelui, cu ajutorul unor distanţieri, care pot fi din ţeavă PVC prevăzută la capete cu
conuri de protecţie tot din PVC. Menţinerea alinierii panourilor asamblate se obţine cu ajutorul montanţilor şi al
riglelor de aliniere respectiv al moazelor, şi cu ajutorul tiranţilor trecuţi prin distanţieri. Asigurarea verticalităţii se face
prin proptele, de preferinţă reglabile.
Împingerea betonului proaspăt care acţionează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele de sprijinire ale
panourilor - montanţi respectiv moaze - şi prin tiranţii de legătură realizaţi în general din oţel beton şi blocaţi cu
zăvoare cu excentric sau pană. În cadrul proiectului de cofraj (pct. 1.6) se vor verifica prin calcul elementele de
sprijinire şi legătură din punct de vedere al rezistenţei şi al deformaţiilor.
Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Panourile vor putea fi aşezate în plan:
- fie simetric, în care caz o latură a stâlpului (în general cea mică) de regulă se cofrează cu un panou special de
lăţimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloţi drepţi pe două laturi paralele legaţi cu tiranţi din buloane sau din
oţel-beton;
- fie decalate "în morişcă" în care caz calotarea, de regulă, se face cu caloţi triunghiulari, strânşi, de preferinţă, prin
piese speciale cu pană.
Pentru ieşirea muchiilor stâlpului, se folosesc elemente triunghiulare din şipci de lemn sau PVC. - Trasarea bazei se
face de regulă printr-o ramă din scândură.
Pentru a se putea controla şi curăţa baza stâpului, se prevede o fereastră de vizitare, care poate fi realizată în cazul
folosirii panourilor de inventar, prin montarea decalat pe verticală, a uneia din panouri. Atunci când cofrajul se
montează asamblat peste armătura gata montată iar placa nu se montează concomitent, se poate renunţa la
fereastra de vizitare.
La cofrarea grinzilor şi nervurilor, pentru feţele laterale panourile se dispun, în general, cu latura lungă pe orizontală.
Se recomandă ca panoul special pentru fundul grinzii să fie cuprins între panourile de cofraj ale feţelor laterale şi să
fie susţinut aparte, pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de cofraj ale
grinzilor se face cu ajutorul unor juguri, legate în cazul grinzilor înalte la partea superioară prin tiranţi din oţel-beton
trecând prin distanţieri tubulari din PVC.
539 / 1400
1384
La cofrarea plăcilor, panotarea va urmări o raţională dispunere a elementelor de susţinere (popi, grinzi, eşafodaje
etc.) precum şi acoperirea unei suprafeţe maxime cu panouri de inventar. Pentru uşurarea decofrării este necesar
să se prevadă pe ambele direcţii câte o fâşie de compensare de 5-10 cm lăţime .
În cazul cofrării concomitente a elementelor verticale (pereţi, stâlpi) cu cele orizontale (grinzi, nervuri, plăci) în
scopul turnării betonului într-o singură fază, îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel încât panourile de cofraj
pentru elementele orizontale să se suprapună peste cele verticale, pentru a permite decofrarea pereţilor şi a
stâlpilor înaintea grinzilor şi plăcilor. Cofrarea concomitentă trebuie însă evitată ori de câte ori este posibil, întrucât:
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, făcând dificilă recuperarea mai rapidă a
panourilor verticale;
- realizarea ferestrelor de vizitare (pct. 3.8) devine obligatorie; în orice caz curăţirea bazei stâlpilor se va face după
executarea întregului cofraj;
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înălţime exactă, nefiind posibilă depăşirea înălţimii elementelor
de beton, ceea ce, de regulă, face imposibilă folosirea panourilor de inventar fără completări pe verticală.
Susţinerea cofrajelor
Eşafodajele de susţinere a cofrajelor de planşee (grinzi, nervuri, plăci) sunt formate, în general, din grinzi de
preferinţă extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravântuiţi.
Elementele eşafodajului trebuie să prezinte suficientă rezistenţă şi stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile
provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspăt, a sculelor şi echipamentelor de lucru şi a echipelor de
muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua şi solicitări orizontale din vânt şi împingerea betonului.
Contravântuirile de pe cele două direcţii perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri nedeformabile, iar prinderile
să nu dea excentricităţi importante în noduri .
Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravântuire tălpile continue de rezemare şi grinzile de susţinere, cu
condiţia ca prin detaliile de prindere adoptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi şi aceste tălpi
respectiv rigle.
6.4.4. Tehnologia lucrarilor de cofrare cu panouri
Pentru orice element de construcţie operaţiile de montare a panourilor de cofraj se succed în principiu în
următoarea ordine:
- curăţirea şi nivelarea locului de montaj;
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar, în apropierea locului de montaj;
- curăţirea şi ungerea panourilor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora;
- verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în plan cât şi pe verticală şi fixare lor în
poziţie corectă;
- încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul echipamentelor de montare
(caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, proptele, contravântuiri etc.) şi
- etanşarea rosturilor.
La folosirea panourilor de cofraj, se vor evita, pe cât posibil, practicarea găurilor în astereală şi baterea cuielor în
schelet. Se interzice cu desăvârşire tăierea sau cioplirea panourilor, în scopul adaptării lor dimensionale sau de
detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate asemenea cazuri fiind necesară adoptarea unor completări la faţa
locului sau a unor panouri speciale.
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru găuri de trecere, şipcile pentru şanţuri ale traseelor de instalaţii etc., vor fi
folosite cu aceeaşi destinaţie la fiecare refolosire. Cutiile şi şipcile se vor fixa de panouri în cuie având grosimea
540 / 1400
1384
minimă de 1,8 mm. Pentru a se uşura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese în relief, acestea vor fi
curăţate şi unse cu deosebită atenţie.
Contravântuirile eşafodajelor vor fi bine strânse cu echipamentele lor de asamblare, verificarea fiind obligatorie.
Termenele la care se va face decofrarea elementelor de construcţii sunt cele din "Normativul pentru executarea
lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71.
Imediat după decofrare se vor îndepărta bavurile de pe suprafaţa betonului, folosind raşchete, dălţi sau polizoare, şi
se vor remedia eventualele defecte ale suprafeţei betonului în condiţiile articolului 5.67 al "Normativului pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71.
Cofrarea diferitelor elemente de construcţii
La fundaţiile continue, se trasează mai întâi axul longitudinal pe fundul şanţului (săpăturii), faţă de care apoi se va
trasa poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
La fundaţiile izolate, pe fundul săpăturii se trasează cele două axe perpendiculare ale fiecărei fundaţii în parte, în
raport cu care se trasează apoi poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
Fixarea cofrajelor la fundaţii (continue sau izolate) se va face cu montanţi, proptele, ţăruşi, distanţieri etc., după ce
în prealabil s-a verificat poziţia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului.
Cofrarea pereţilor cu panouri se execută în următoarea ordine:
- se trasează axele pereţilor şi conturul lor;
- se fixează tălpile de rezemare şi aliniere;
- se montează panourile de cofraj pentru una din feţele peretelui începând cu panoul de intersecţie şi pe măsură ce
se execută montarea, fiecare panou de cofraj se asamblează de cel montat anterior cu ajutorul unor cleme din oţel
beton, se introduc şi piesele ce asigură coplaneitatea panourilor şi se sprijină provizoriu cu proptele;
- se montează armătura peretelui;
- se fixează cutiile şi ramele pentru goluri;
- se montează panourile de cofraj pe cea de-a doua faţă a peretelui;
- concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de-a doua faţă a peretelui se montează distanţierii prin
care se introduc tiranţii;
- se montează scheletul de susţinere (montanţi, rigle, moaze) şi se fixează cu tiranţii;
- se verifică verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului de plumb şi se face proptirea în poziţie definitivă.
Montarea cofrajelor din panouri pentru stâlpi se execută în următoarea ordine:
- se trasează axele perpendiculare şi conturul stâlpului, fixându-se rama de trasaj;
- se montează armătura;
- se curăţă baza stâlpului;
- se montează cofrajul gata asamblat şi prevăzut cu şipcile triunghiulare de teşire a colţurilor;
- se sprijină provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor;
- după verificarea poziţiei şi verticalităţii se strâng definitiv caloţii şi se fixează definitiv proptelele.
În cazul prevederii ferestrelor de vizitare, curăţirea bazei stâlpului se face ca ultimă operaţie. În cazul asamblării la
faţa locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se montează înaintea armăturii, sprijinindu-se provizoriu, iar după
montarea armăturii cofrajul se încheie cu cea de-a patra latură.
Montarea eşafodajelor de susţinere a cofrajelor pentru planşee (grinzi, nervuri, plăci) se face în următoarea ordine:
- se trasează poziţia elementelor verticale de susţinere (popi, palei etc.);
- se amplasează elementele verticale de susţinere şi se contravântuiesc provizoriu;
- se montează şi se fixează elementele orizontale ale eşafodajului (rigle, grinzi extensibile etc.);
- se verifică poziţia şi dimensiunile, operându-se corecturile necesare.
541 / 1400
1384
Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează după montarea cofrajelor.
Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi şi nervuri se face în următoarea ordine:
- pe eşafodajul stabilit de proiectant (pct. 1.6) şi executat conf. pct. 4.10, se fixează pe traverse cofrajul pentru
fundul grinzii sau nervurii, verificându-se cu atenţie cota, rectiliniaritatea sau orizontalitatea;
- se montează panourile feţelor laterale;
- în cazul unor grinzi înalte, după cofrarea unei feţe laterale se montează armătura;
- se consolidează cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la partea superioară tiranţi de
strângere trecuţi prin distanţieri.
Montarea cofrajelor din panouri pentru plăci se face în următoarea ordine:
- se montează panourile de inventar şi eventualele panouri de completare pe eşafodajul pregătit conf. pct. 4.10,
corespunzător planului de panotaj, luând măsuri menite să împiedice deplasarea orizontală a panourilor în timpul
betonului;
- se completează conform aceluiaşi plan de panotaj cu fururile de compensare necesare decofrării;
- se verifică cotele intradosului plăcii şi orizontalitatea acestuia.
Pregătirea betonării şi turnarea betonului
Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armăturilor în scopul de a se facilita operaţia de decofrare
şi a se mări prin aceasta numărul de folosiri ale panourilor.
Ungerea se face imediat după montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui (la pereţi, stâlpi, grinzi înalte).
Pentru ungere se folosesc substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul de gardă aplicat după
decofrare (pct. 5.5), fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradează materialele
lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului să se facă prin pulverizare.
La operaţiile de armare se va avea grijă de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe carcasele de armături. La aceasta
servesc şi distanţierii montaţi să asigure acoperirea cu beton a armăturilor şi care în acest scop se vor pune
înaintea aşezării în cofraj a carcasei.
Înainte de începerea turnării se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi stâlpi, podinele de lucru pentru muncitorii
betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi prevăzute cu parapete de protecţie, precum şi punţi de
circulaţie deasupra armăturilor la planşee.
De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în operă şi compactarea
betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare etc.).
Atât înaintea turnării betonului cât şi în timpul desfăşurării operaţiilor de betonare se vor verifica respectiv se vor ţine
sub supraveghere în mod continuu cofrajele, observându-se în special comportarea tiranţilor şi a eşafodajelor. La
apariţia unor deformaţii de mărime inadmisibilă sau a cedării unor elemente de strângere sau de susţinere se
opreşte betonarea, luându-se imediat măsuri de consolidare sau chiar trecând la refacerea elementului respectiv.
Regimul de turnare şi în special viteza de înaintare a betonului (la elementele verticale) şi poziţia rosturilor de
turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin proiectul tehnologic, în funcţie de caracteristicile geometrice, de
armare şi de tipul de cofraj ale elementelor respective, precum şi de caracteristicile betonului (lucrabilitate, natura
agregatelor şi a cimentului, conţinutul de adaosuri plastifiante etc.) şi ale vibratoarelor folosite (raza de acţiune,
diametrul buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor, etc.).
Decofrarea elementelor de construcţii
La decofrarea elementelor verticale (pereţi, stâlpi), ordinea operaţiilor este, în general, inversă celei indicate la
montarea cofrajelor respectiv (pct. 4.8. resp. 4.9), anume:
- desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor,
542 / 1400
1384
- scoaterea elementelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi),
- scoaterea fururilor de compensare, la pereţi,
- scoatarea panourilor, la pereţi începând de la fururi,
- demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Totodată se poate efectua în mod asemănător şi decofrarea laterală a grinzilor prin desfacerea şi scoaterea
tiranţilor, demontarea jugurilor şi îndepărtarea panourilor.
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor este, în general, următoarea:
- slăbirea contravânturilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu,
- coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra echipamentelor amintite la
pct. 3.3 (pene, filete etc.);
- scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;
- demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor.
6.4.5. Receptia, transportul, manipularea si depozitarea panourilor de cofraj si întretinerea lor
Recepţia panourilor de cofraj se va face pe loturi, la furnizor. Verificarea calităţii la recepţie se face prin examinarea
unei probe reprezentând 5% din lot; dacă din această probă o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se
recepţionează panou cu panou.
Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind şabloanele care au servit la confecţionarea panourilor, după o
prealabilă verificare atentă a acestora.
Pentru fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existenţa certificatului de calitate emis de furnizor.
Transportul panourilor atât de la furnizor la şantier (după efectuarea recepţiei) cât şi de pe un şantier la altul se va
face de preferinţă în pachete de cel mult 500 kg cuprinzând 10...16 panouri de acelaşi tip, asamblate prin balotare.
La formarea pachetelor se vor respecta prevederile de la pct. 5.3, pentru ca fierul balot respectiv sârma cu care
pachetele sunt legate să nu se imprime pe suprafaţa de contact cu betonul a panoului sau pe muchiile laterale.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzătoare, folosind echipamente de
manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor.
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporţi de 15-20 cm înălţime, chiar şi pentru o
perioadă scurtă de neutilizare. Stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel împerecheate încât
suprafeţele lor de contact cu betonul să se afle faţă în faţă. Dacă depozitarea urmează a se face pe o perioadă mai
îndelungată, stivele se vor acoperi cu o prelată sau cu o folie de polietilenă.
De asemenea se vor depozita în ordine şi pe sorturi, şi celelalte materiale auxiliare şi elemente de inventar. Piesele
mici (tiranţi, buloane, cleme, zăvoare, bolţuri etc.) se vor păstra în lăzi.
Atât panourile de cofraj cât şi celelalte materiale şi elemente de inventar formând setul de cofrare se vor manipula
cu atenţie, pentru a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta.
După recuperare prin decofrare a panourilor de cofraj şi a celorlalte piese componente ale setului de cofraj, ele se
curăţă de resturile de beton şi se ung pentru o mai bună conservare până la următoarea folosire. Pentru curăţirea
panourilor se pot folosi maşini de curăţat cofraje, raşchete cu lame metalice sau din PVC, perii, cârpe etc.
Pentru ungerea de gardă, imediat după curăţire, se recomandă folosirea "emulsiei parafinoase SIN" având
următoarea compoziţie:
parafină 20...25%
săpun 1,5...2%
apă 78,5...73%
543 / 1400
1384
Tratarea se va face la rece într-un strat subţire.
Dacă panourile nu sunt refolosite imediat, ele se vor stivui conform pct. 5.3.
Recondiţionarea panourilor care au suferit stricăciuni se va face imediat după constatarea acestora, în cadrul unui
atelier specializat al şantierului sau la baza întreprinderii.
Panourile de cofraj vor avea marcate încă de la confecţionare pe marginea unuia din capete indicativele de
recunoaştere stabilite prin proiect sau normă internă. Marcarea se poate face cu vopsea de ulei sau, mai bine, prin
pirogravare.
Trecerea panourilor de cofraj de la o categorie de betoane la alta (pct. 1.8) şi stabilirea necesităţii recondiţionării lor,
se face printr-o examinare atentă, panou cu panou, marcându-se printr-un semn distinctiv cu vopsea pe panourile
respective şi stivuindu-le separat. Rezultatele acestei acţiuni de clasare se vor consemna într-un proces verbal în
prezenţa maestrului şef de lot, a şefului echipei de dulgheri şi a gestionarului cofrajelor, menţionându-se numeric
panourile respective.
6.4.6. Tehnica securitatii muncii
La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile "Normelor republicane de tehnica securităţii
muncii în sectoarele M.C. Ind." aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 566/30.12.1968.
În afara măsurilor de protecţia muncii caracteristice lucrului pe şantierele de construcţii, la executarea lucrărilor de
cofrare cu panouri din lemn cu placaj se vor respecta şi următoarele dispoziţii specifice procesului de lucru:
- la operaţiile de cofrare şi decofrare vor fi admişi numai muncitori care au calificarea necesară şi care au urmat
instructajul respectiv;
- se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor;
- toate mecanismele şi echipamentele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la verificări periodice;
- toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin placarde;
- la toate operaţiile de lucru descrise în cap. 4 şi în special de cele de decofrare, purtarea căştii de protecţie este
obligatorie;
- muncitorii vor echipaţi individual cu mănuşi, căşti şi centuri de siguranţă precum şi cu toate sculele necesare
funcţiei deţinute în formaţia de lucru, asigurate împotriva căderii;
- pentru montarea cofrajelor pereţilor de la marginea clădirii, de la casa scării şi din dreptul unor goluri funcţionale
din planşee se vor folosi în mod obligatoriu podini de susţinere special proiectate în acest scop;
- pe timpul montării, panourile de cofraj se vor susţine provizoriu, iar pe vânt puternic se vor întrerupe lucrările de
cofrare şi de cofrare şi se vor lua măsuri suplimentare de ancorare a panourilor în curs de montare;
- la montarea cofrajelor pentru pereţi, montanţii, riglele şi moazele vor fi manipulate cu atenţie, iar piesele de
solidarizare a moazelor (tiranţii) vor fi imediat introduşi prin distanţieri blocându-se cu zăvoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea cofrajului de pe cea de-a doua faţă a
peretelui, vor fi asigurate împotriva răsturnării prin mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale
fiecărui tip de cofraje;
- la demontarea montanţilor, riglelor sau moazelor, scoaterea pieselor de solidarizare se va face numai după ce s-a
verificat că fiecare dintre acestea este susţinută;
- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe măsura demontării panourilor;
- la decofrarea plăcilor, este interzis muncitorului să stea sub panoul în curs de decofrare;
- circulaţia pe cofrajul de placă se va face cu atenţie, deoarece prin ungere suprafaţa panourilor devine foarte
alunecoasă;
- toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din dulapi de lemn cu grosimea de
minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.
544 / 1400
1384
În timpul montajului şi la depozitarea panourilor de cofraj din materiale lemnoase şi a celorlalte elemente din
materiale combustibile, se vor respecta prescripţiile din "Normativul republican pentru proiectarea şi executarea
construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor", precum şi cele cuprinse în instrucţiunile pentru prevenirea
incendiilor pe ramuri de producţie, Nr. 39/N-1969, ale M.C. Ind.
6.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE COFRARE

La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etansietatii acestora;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor ce urmeaza a se betona;
- pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;
- pozitionarea corecta a golurilor
6.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DUPA DECOFRARE

La decofrarea oricarei parti din constructie se va verifica:
- aspectul elementelor, semnalindu-se daca se intilnesc zone de beton necorespunzator (beton necompactat,
segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);
- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
- distantele dintre diferitele elemente;
- pozitia elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelele
inferioare;
- pozitia golurilor;
- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior;
6.7. RESPONSABILITATI
6.7.1. SS
- asigura documentatia tehnica necesara executiei
- asigura materialele de inventar si consumabile necesare executiei lucrarilor de cofrare
- repartizeaza executia lucrarilor de cofrare pe formatii de lucru
- repartizeaza daca este cazul utilajele de ridicat
- anunta TOPO pentru a efectua trasarea si a verifica inaintea betonarii lucrarile de cofrare
- verifica calitatea executiei lucrarilor de cofrare si dispune masuri operative pentru remedierea deficientelor
constatate
- verifica respectarea Graficului de executie si dispune masuri operative pentru incadrarea in termene
- convoaca participantii la receptie inaintea betonarii
- participa la receptia lucrarilor inaintea betonarii si semneaza Fisa de betonare
- verifica ca decofrarea sa nu se faca inainte de atingerea virstei prescrise a betonului
6.7.2. SPL
- supravegheaza in permanenta executia lucrarilor avind grija sa fie respectate conditiile de pozitie, etansietate,
rezistenta si stabilitate
- dispune si supravegheaza curatirea panourilor de cofraj si ungerea acestora cu solutii decofrante
545 / 1400
1384
- participa la receptia lucrarilor inaintea betonarii si semneaza Fisa de betonare
6.7.3. TOPO
- traseaza daca este solicitat elementul de constructie
- participa la receptie inaintea betonarii, verifica pozitia, dimensiunile, marcheaza cota fetei superioare a fazei de
betonare si semneaza (daca nu s-au constatat abateri de la proiect sau dupa ce deficientele au fost remediate)
Fisa de betonare
7. ÎNREGISTRĂRI

7.1.1. Proces Verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse -
7.2.1. Dosar acte calitate -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN BETON
546 / 1400
1384
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea masurilor tehnico - organizatorice si a actiunilor necesare pentru
asigurarea conditiilor de calitate ale lucrarilor de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la
infrastructuri si suprastructuri de poduri.
Procedura se aplica la operatiile de reabilitare a elementelor de infrastructura
( elevatii, pile si culei ) si a tablierelor din beton armat si beton precomprimat ale podurilor de sosea.
3.1. PTE = Procedura tehnica de executie

3.2. PCCVI = Plan Control Calitate, Verificari si Incercari
3.3. PC = Planul calitatii
3.4. RCQ = Responsabilul Control calitate
3.5. RQ = Responsabilul calitatii
4.1. Proiect de executie
547 / 1400
1384
4.2. Caiet de sarcini
4.3. “Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de
beton si beton armat” – indicativ C149-87
4.4. “Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor” – indicativ
C130-78
5. PROCEDURA
CONDITII PREALABILE
➢ Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice de executie ( proiect, caiet de

sarcini );
➢ Existenta prezentei proceduri si a planului calitatii
( PC ) care completeaza procedura de baza cu elemente
concrete legate de un anumit pod;
➢ Existenta la sediul ORGANIZATIE
si la punctul de lucru a PCCVI pentru reabilitarea fiecarui
pod in parte;
➢ Existenta formularelor pentru intocmirea documentelor de control al calitatii pe tot parcursul

executiei lucrarilor;
➢ Asigurarea bazei materiale, a mijloacelor de executie mecanice si manuale, a fortei de
munca si a supravegherii tehnice in conformitate cu precizarile din PC aferent lucrarii;
➢ Existenta normelor de protectia muncii si PSI si efectuarea instructajului specific operatiilor
ce urmeaza a fi efectuate;
➢ Aprobare de la politia Rutiera pentru inchiderea temporara a circulatiei pe cate o parte a
drumului cu asigurarea corespunzatoare a semnalizarii rutiere.
DESCRIEREA PROCEDURII
Lucrari de reparatii cu aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor
Procedura descrie explicit actiunile, fazele tehnologice, sculele, utilajele si materialele folosite pentru
lucrarile de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la infrastructuri si suprastructuri de poduri
rutiere.
Materialele folosite
• Cimentul
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se folosesc cimenturi
Portland.
548 / 1400
1384
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va face conform prevederilor Cod de practica -
NE 012/99.
• Agregatele
 La prepararea amestecurilor pentru mortare si betoane aplicate prin torcretare, se utilizeaza

agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor.
Necesitatea folosirii agregatelor concasate se analizeaza si stabileste de la caz la caz, in functie de
caracteristicile lucrarii.
 Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice conform STAS 1667-76 si cele
indicate in Cod de practica NE 012/99.
 La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip de rau
cu sort granular pana la 5 mm.
 La prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip de rau cu sort
granular 0….3 mm si agregate cu granula maxima 7, 10 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse
torcretului si de posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit.
 Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6-8%.
• Apa
 Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice din STAS 790-84.
• Aditivi
 Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire se va face conform indicatiilor specifice ale furnizorului si
conform retetei pentru prepararea mortarelor si betoanelor pentru torcret, stabilita de un laborator
autorizat.
Echipa de lucru
• Lucrarile de torcretare se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu
experienta in acest domeniu.
• Muncitorii din echipe sunt instruiti si verificati in prealabil asupra competentei lor in ceea ce priveste
executarea lucrarilor de torcretare, avandu-se in vedere indemanarea si constiinciozitatea
acestora.
549 / 1400
1384
• Echipa de torcretare se compune din:
 seful de chipa
 muncitorul de la duza
 muncitorul ajutator la conducta de cauciuc
 muncitorul de la instalatia de torcretare
 muncitorul ajutator la instalatie.
• Membrii echipei de torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de Normativul C130-78,
pct.4.4., pct.4.5., pct.4.6..
• Indatoririle echipei de torcretare sunt cele prezentate in Normativul C130-78, Anexa 1.
Instalatii folosite la torcretarea mortarelor si betoanelor
• Se folosesc numai aparate de torcretare omologate si se respecta intocmai prevederile din cartea
tehnica a utilajului respectiv.
• Instalatia trebuie sa asigure un jet uniform de torcret, la presiune constanta, fara pulsatii.
• Instalatia folosita la torcretare trebuie sa satisfaca cerintele Normativului C130-78, cap.3..
Prepararea si transportul amestecului uscat de torcret
• Pentru prepararea amestecului uscat de torcret se vor folosi mijloace mecanice.

• Prepararea amestecului se face de regula la fata locului in malaxoare mobile.
• Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se stabileste tinand seama de :
 clasa betonului si mortarului prescrisa prin proiect;
 destinatia torcretului (protectia armaturilor, complectarea sectiunilor, etc.);
 marca cimentului;
 granulozitatea agregatelor.
• Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea se adauga in mortar sau beton la iesirea amestecului
uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport.
• Dozarea componentelor se recomanda sa se faca gravimetric.
• De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in
lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa
fie ferita de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului.
• Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare se face in timp
minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului.
Pregatirea suprafetei suport
550 / 1400
1384
• Pentru lucrarile de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se face numai dupa completa
indepartare prin cioplire a partilor degradate. Dupa indepartarea acestora pana se ajunge la o
suprafata de beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer
comprimat.
• Suprafata suport din beton se curata de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment,
realizandu-se o suprafata rugoasa pronuntata.
• Curatirea suprafetei se face prin sablare, buceardare sau periere cu perii de sarma, urmate de o
spalare cu apa sub presiune si suflare cu jet de aer comprimat.
• Operatia de torcretare se incepe numai dupa indepartarea peliculei de apa si svantarea suprafetei
suport.
Tehnologia de aplicare a torcretului
• Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi:
 Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a
materialului ricosat.
 Amorsa este constituita din ciment si nisip 0….1 mm sau 0….3 mm, in parti egale, in greutate (
0….1 mm cand se torcreteaza mortar, 0….3 mm cand se torcreteaza beton ).
 Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executiei amorsei.
 In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe
straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport.
 Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1….3 cm, iar a celor de beton 2….5 cm, in functie de
indemanarea torcretistului si conditiile tehnologice locale ( existenta plaselor de armare, numarul
barelor, diametrul lor ).
 Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
 In cazul in care s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata
conform prevederilor de la pct. 7.15..
 Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute echipamente care sa permite
torcretarea pana la nivelul respectiv si se vor folosi martori rigizi.
 Armarea stratului de torcret se face cu plase flotante ( ce se aplica in timpul torcretarii, pe masura
executarii lucrarilor ). In cazul in care sunt prevazute mai multe plase de armatura, se recomanda ca
primul strat de torcret sa acopere in intregime plasa de armare cea mai apropiata de stratul suport.
 Le executarea torcretarii pe suprafete verticale sensul de torcretare este recomandabil de jos in
sus.
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca
netorcretate.
 Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se face prin reglarea consistentei amestecului prin
551 / 1400
1384
manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla
suprafata pregatita pentru torcretare. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta
duza aparatului spre suprafata de torcretat.
 In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport.
In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca 15 0 fata de
perpendiculara la suprafata, pntru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii.
 Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm in
functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau
indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului.
 Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax
perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si
repartizat uniform.
 La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare
proaspata.
 Materialul rezultat din ricosare se va inlatura; nu este permisa utilizarea lui la prepararea unui nou
amestec uscat pentru torcretare.
Prelucrarea suprafetei torcretului. Tratarea ulterioara.
• Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport, la mortarele sau

betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara.
• In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o
suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei astfel:
 dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida, duza de
torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare ( cieca 150 cm );
 dupa circa 30 min. de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare
cerut, se face nivelarea suprafetei cu un dreptar;
 acoperirea denivelarilor rezultate la torcretare se poate face si prin aplicarea manuala a unui strat
de mortar ciment – nisip fin, de 3….4 mm grosime driscuit. Aplicarea acestui mortar se va face dupa
minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat torcretat.
• In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile de
intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului
in conditii de umiditate corespunzatoare. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda
conditiilor din STAS 790-73.
• In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5 0C, trebuie
luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperire, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat
temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +50C timp de min.7 zile.
552 / 1400
1384
Controlul calitatii lucrarilor de torcretare
• Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calitatii in
timpul executiei sunt:
 sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
 sa verifice manevrele echipei de torcretare;
 sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile caietelor de
sarcini, Normativul C130-78 si prezenta procedura.
• Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces-verbal de lucrari
ascunse:
 starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc.;
 starea armaturilor si corespondenta cu proiectul de executie.
• Verificarea aderentei mortarelor si betoanelor torcretate la suprafata suport se va face dupa intarire
prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un sunet dogit se vor
indeparta si repara prin retorcretare.
• Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase
din lucrare.
Lucrari de remediere a fisurilor, defectelor de suprafata, si deteriorarilor in stratul de acoperire a

armaturilor
Remedieri pe baza de ciment
Materiale
Cimentul
De preferinta se utilizeaza tipul de ciment folosit uzual la executarea betonului din lucrare.
In cazul elementelor la care tipul de ciment a fost adoptat datorita conditiilor de agresivitate, remedierea se
va executa obligatoriu cu tipul respectiv de ciment.
Agregatele
Agregate de balastiera sortate care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 1667-76.
Apa
Apa de la retea sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in STAS 790-84.
Poliacetat de vinil
553 / 1400
1384
Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastifiat denumita comercial D50 I, conform STAS 7058-86.
Aditivii
La prepararea amestecurilor pe baza de ciment pot fi utilizati si aditivi conform indicatiilor specifice ale
furnizorului si conform retetei pentru prepararea amestecului pe baza de ciment stabilita de un laborator
autorizat.
Aditivii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.
Tuburi PVC pentru injectare
 tub PVC cu diametrul interior 8,5 mm pentru injectarea manuala;
 tub PVC cu diametrul interior 20 mm pentru injectarea cu pompa.
Mijloace de executie
• Pentru remedierea prin completare cu mortar este necesara betoniera cu amestecare fortata sau
cu cadere libera.
• Pentru lucrarile de injectare cu pasta de ciment sunt necesare:
 unealta electrica rotopercutanta;
 pompa pentru injectat mortar;
 stut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului;
 agitator vertical pentru mortar;
 seringa pentru injectat lapte de ciment.
Remedieri cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice
Materiale
Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din:

 rasina epoxidica
 intaritori
Liantii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.
Componenta solida pentru chitul epoxidic:

 ciment sau filer de cuart ( uscat in prealabil ).
Agregate de balastiera
 Agregatele de balastiera trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667-76 si vor fi uscate in
prealabil.
 Granulozitatea agregatelor de balastiera trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul 2.1. ( Anexa 2
din “instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si
beton armat” – indicativ C149-87.
Alte materiale
 acetona tehnica
 plastilina
554 / 1400
1384
 dop de cauciuc
 manusi de protectie
Mijloace de executie
• Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:
 masuri emailate de 250, 500 sau 1000 cm3 sau cantar;
 cilindri de sticla gradati de :50, 100 sau 250 cm3 ;
 capsule metalice emailate ( patentule 24 cm ) sau vase metalice de 10 litri ( pentru mortare sau
betoane );
 mistrii;
 termometru de camera.
• Mijloace necesare pentru aplicarea chitului epoxidic:
 perii de sarma;
 pensule;
 spaclu.
• Mijloace necesare pentru injectare cu rasini epoxidice sau chit:
 pistol manual de injectat rasini;
 pistol de injectat rasini actionat cu aer comprimat;
 bormasina electrica;
 compresor de 6 atm;
 lupa micrometrica de masurat fisuri.
Echipa de lucru
• Lucrarile de remediere se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu
experienta in domeniu.
• Lucrarile de remediere se executa cu personal instruit in prealabil in scopul respectarii cu strictete a
prevederilor fisei tehnologice.
Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de ciment

Procedurile de remediere pe baza de ciment se aplica la:
• defecte de suprafata – DS ( segregari sau pori la suprafata elementului – adancime max.1 cm );
• deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor –DSA ( ruperea muchiilor – adancime max.4 cm );
• fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ).
Defecte de suprafata – DS
• Lucrari pregatitoare:
 perierea zonei cu defecte cu o perie de sarma;
555 / 1400
1384
 curatirea cu jet de aer;
 umezirea zonei astfel incat sa fie saturata cu apa cu 10-15 min. inainte de inceperea lucrului.
• Prepararea pastei de ciment
Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 poliacetat de vinil D 50……0,3 parti;
 apa 0,3…0,4 parti.
In situatia in care nu se foloseste poliacetat de vinil se admite utilizarea compozitiei:

 ciment…….1 parte;
 apa 0,4….0,5 parti.
Prepararea pastei de ciment:
In cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat apa, amestecand pana se obtine un
amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare.
In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si se omogenizeaza
pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se introduce cimentul si se continua amestecarea.
Se adauga in continuare apa pana la obtinerea consistentei necesare.
• Punerea in lucrare
Se aplica pe zona cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria sau spaclul.
Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA

• Lucrari pregatitoare
 Desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar.
 Curatirea cu jet de aer.
 Umezirea betonului cu apa cu 10 – 15 min. inainte de inceperea lucrului.
• Prepararea mortarului
Compozitia mortarului pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 nisip 0-3 mm…….2 parti;
 apa in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului aplicat sa-si
mentina pozitia.
In compozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti poliacetat de vinil D50.
Se amesteca cantitatile de nisip si de ciment, se adauga apa treptat, amestecandu-se in continuare pana
se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare.
556 / 1400
1384
In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50% din apa, dupa care
se vor introduce cantitatile de nisip si ciment. Se continua amestecarea ca mai sus, completandu-se apa
pana la consistenta necesara.
Se aplica mortarul in straturi de max. 15 mm grosime prin aruncarea cu mistria si presare.
Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )
 se perie suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma;
 se indeparteaza praful rezultat cu un jet de aer comprimat;
 se umezeste betonul cu apa pana la saturare cu 10-15 min inainte de inceperea lucrului.
• Prepararea pastei de ciment
Pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se prepara conform pct. 7.2.4.a. din prezenta procedura.
Aplicarea pe fisura a pastei de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se face astfel:
 se aplica pasta cu spaclul pe traseul fisurii;
 se urmareste ca materialul sa patrunda in fisura pana la obturarea completa a acesteia.
Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice
Procedurile de remediere pe baza de rasini epoxidice se aplica la:

• deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA ( ruperea muchiilor – adancime max.4 cm )
• fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )
• fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )
• fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )
Conditii tehnice generale

Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton si beton armat se poate face numai
in urmatoarele conditii:
• temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie de minimum +150C si umiditatea relativa a
aerului de max. 60%, in perioada executiei remedierii si minimum 7 zile dupa executarea acesteia;
• suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie sa fie umede;
• temperatura maxima in cursul exploatarii nu trebuie sa depaseasca +50 0C;
• fisurile sa fie stabilizate ( in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor );
• temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de min. +150C si max. +300C.
Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA
557 / 1400
1384
 desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar;
 curatirea cu jet de aer;
 uscarea suprafetelor de beton.
• Prepararea mortarului epoxidic
 Compozitia mortarului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii utilizati de

catre un laborator autorizat.
 Mortarul epoxidic se prepara manual in modul urmator: intr-un vas de 5…10 litri capacitate, se
amesteca cu mistria componenta epoxidica si de intarire in proportiile corespunzatoare, timp de
2…3 minute, pana la obtinerea unei culori omogene si apoi se adauga treptat agregatul,
continuandu-se amestecarea inca trei minute, pana la completa omogenizare a amestecului.
 Agregatele si uneltele de lucru trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare.
Mortarul epoxidic se aplica in straturi cu mistria si spaclu si se urmareste cu atentie ca fiecare strat sa fie
bine compactat.
Imediat dupa terminarea prepararii si aplicarii mortarului, vasele si celelalte unelte de lucru se vor spala cu
acetona tehnica.
. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )
 perierea suprafetei betonului fisurat cu perie de sarma;
 indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat;
 uscarea suprafetelor de beton.
• Prepararea chitului epoxidic

 Compozitia chitului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii utilizati, de catre
un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduce intr-o capsula emailata rasina epoxidica si
intaritorul, cantarite sau masurate volumetric, si se amesteca timp de minim 2 minute cu o mistrie,
dupa care se adauga treptat filerul sau cimentul cantarit in prealabil si se continua amestecarea
pana la omogenizarea completa a componentilor.
Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu-se scoaterea mistriei din rasina in toata
perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec.
Uneltele de lucru si componenta solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de
preparare.
558 / 1400
1384
 Se aplica cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o latime de 2…3 cm doua straturi de acoperire din chit
epoxidic, asigurandu-se intre cele doua aplicari succesive un interval de timp care sa permita
aplicarea celui de-al doilea strat fara antrenarea stratului anterior.
Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1,5 mm.
 Dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului epoxidic, vasele si celelalte unelte se vor spala cu
acetona tehnica.
Fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )

 Perierea zonei fisurii pe o latime de 5…7 cm ( minim 2,5 cm de o parte si de alta a fisurii ) pentru a
indeparta laptele de ciment de pe suprafata de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer
comprimat.
 Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor pe traseul fisurii.
In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura fata a elementului,
iar distanta dintre ele este de 1,2…1,5 x grosimea elementului, cu conditia ca pe lungimea unei
fisuri neintrerupte sa existe cel putin doua stuturi.
In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseaza pe ambele fete ale
elementului si distanta dintre ele este de 0,5…0,7 x grosimea elementului. Punctele de aplicare de
pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele.
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati ( cea de sus in cazul fisurilor verticale ), un orificiu de
1 cm pentru refularea aerului.
 Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dupa cum urmeaza:
a. suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona de beton
fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se face simetric
fata de fisura;
b. fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina sau ipsos.
 Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1…2 mm
grosime, pe o latime de circa 3 cm.
Compozitia si modul de preparare a chitului epoxidic sunt prezentate la pct.7.2.5.c..
Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile metalice. Aplicarea chitului se face cu spaclul sau cu
mistria, prin apasare puternica.
In cazul injectarii pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii, lasandu-se
intreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una pe fisura.
Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de verificari prealabile.
 Dupa intarirea chitului ( la circa 6 ore de la aplicare ) se verifica comunicarea dintre stuturile
metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut metalic si se urmareste refularea
aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu refuleaza aerul indica o intrerupere a
fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimentare pentru asigurarea
comunicarii.
559 / 1400
1384
 Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare, daca
temperatura mediului ambiant este mai mare de +20 0C si respectiv dupa min.12 ore daca
temperatura mediului ambiant este sub +200C.
 Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii.
La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de la capatul inferior.
In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri
de plastilina sau cauciuc.
 In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta nu este accesibila,
injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un orificiu suplimentar intre doua orificii de
injectare, in care se introduce cate un tub PVC; refularea rasinei pana la 2/3 din inaltimea placii.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului manual consta in urmatoarele
operatiuni:
a. incarcarea pistolului cu rasina epoxidica;
b. fixarea capului pistolului in stutul metalic si insurubarea incet a pistolului pana la aparitia rasinei
in stutul invecinat, dupa care se muta pistolul in acesta;
c. astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si desfundarea celui de-al treilea stut de
injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii
stuturile trebuie sa fie astupate;
d. dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa injectarea chitului, prin spalare cu
acetona sau prin ardere.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer comprimat se face cu
pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in legatura cu o sursa de aer comprimat pana la 6
atm..
Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al pistolului si
se mentine pistolul in aceasta pozitie pana ce se observa aparitia rasinei in stutul invecinat. Se
inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza si se muta pistolul in stutul invecinat, se
astupa primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se destupa al treilea stut de injectare. Se
procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile trebuie
sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile.
Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin spalarea lor cu acetona sau
prin ardere.
 Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face dupa 24….36 ore de la injectare si se
executa astfel:
a. la fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe o lungime de circa 15 cm, cu dalta si
ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea la
care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul injectarii pe o fata a elementului, se desprinde
chitul de pe fata opusa injectarii;
b. in cazul unei injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura;
c. in cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea nu a fost
560 / 1400
1384
executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea completa a
elementului si se stabilesc zonele neinjectate.
In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit epoxidic, lasandu-se
cate o intrerupere de control de 2…3 mm, la extremitatea zonei de injectat si se executa
reinjectare.
Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii celorlalte fisuri,
injectate anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a.
Fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )
Lucrarile pregatitoare sunt cele de la pct. 7.2.5.f.
• Prepararea chitului de injectare
 Remedierea fisurilor cu deschidere de 2…5 mm se face prin injectare cu chit epoxidic.

 Compozitia chitului epoxidic pentru injectare se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii
utilizati , de catre un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic pentru injectare se face conform pct. 7.2.5.c..
Punerea in lucrare a chitului epoxidic se face conform pct. 7.2.5.d..

Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face conform pct. 7.2.5.d.
Controlul calitatii lucrarilor de remediere a defectelor de suprafata, a deteriorarilor in stratul de acoperire a

armaturilor si a fisurilor
• Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul intocmeste fisa tehnologica de executie
pentru procedeele adoptate, tinand seama de prevederile “ Instructiunilor tehnice ” – indicativ C149-
87 si, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de proiectant;
• Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face numai dupa verificarea si consemnarea de
catre delegatul CQ a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare;
• Delegatii beneficiarului si a compartimentului CQ vor urmari modul de executare a remedierilor si
vor consemna corecta realizare a lor.
6. RESPONSABILITATI
• Seful de santier raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie, a

inregistrarilor de calitate ,precum si de buna functionare a utilajelor, sculelor si echipamentelor necesare.
• Responsabilul CQ , numit prin decizie de conducerea firmei si atestat ISC, urmareste aplicarea intocmai a
prezentei proceduri, a proiectului de executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate pentru lucrarile
561 / 1400
1384
executate.
• Responsabilul tehnic cu executia atestat de MTCT pentru executia lucrarilor la poduri raspunde de aplicarea
intocmai a prezentei proceduri, a documentatiei de executie si a inregistrarilor de calitate.
• Seful mecanizarii raspunde de buna functionare a utilajelor principale si auxiliare, precum si de respectarea
intocmai a prevederilor din instructiunile de exploatare si intretinere a utilajelor folosite.
7. INREGISTRARI DE CALITATE
Inregistrarile de calitate se intocmesc si se pastreaza conform PCCVI aferent fiecarei lucrari ( contract )
intocmite pe formulare tipizate .
8.ANEXE Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE CONFECTII METALICE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
562 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura este necesară pentru execuţia pe baza reglementărilor în vigoare şi a proiectului de execuţie a
lucrărilor de pregătire, confecţionare şi transport a diferitelor confecţii metalice necesare instalaţiilor
2. DOMENIU
Procedura se aplică pentru toate confecţiile metalice necesare execuţiei lucrărilor de instalaţii şi a lucrărilor de
construcţii aferente, executate.
- confecţii suporţi de susţinere
- rezervoare de volume reduse
- armături din oţel pentru elemente din beton armat
- tuburi pentru răsuflători gaz metan
- confecţii pentru staţii de reglare – măsurare pentru gaz metan
- diferite flanşe pentru asamblare
- piese de trecere
- confecţii diverse
3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
Sunt aplicabile definiţiile din SR EN ISO 9000/2008, completate cu definiţiile din anexa DEFINIŢII.
Sunt aplicabile abrevierile din anexa ABREVIERI
4.1. Proiectul de execuţie în faza D.D.E. şi caietul de sarcini.

4.2. H.G.R. nr. 766 / 1997 – anexa 7 – privind certificarea calităţii produselor
4.3. Normativ C 56 – 85 – verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
4.4. Catalog de detalii şi subansambluri prefabricate de instalaţii pentru construcţii – Detalii comune DC,
vol. 3 grupa DC 3 – 72 din 1991 şi DC vol. 1A dc1 - 70
563 / 1400
1384
4.5. Legea 10 / 1995- Privind calitatea în construcţii
4.6. C 150 – 84 – Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel, ale construcţiilor civile, industriale
şi agricole
4.7. STAS 767 / 0 – Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Construcţii din oţel.
4.8. STAS 8941 – 87 – Confecţii pentru rezervoare
4.9. STAS 54 – 80 şi 240 – 80 – Rezervoare de zi pentru produse petroliere fluide
4.10. STAS 8012 – 84 – Confecţii flanşe
4.11. STAS 477 – 84 şi 5560 – 81 – Opritori flăcări
4.12. STAS 5200 – 80; 922 – 87; 920 – 87 – Piese de trecere
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Coordonator tehnic verifică documentaţia tehnică de execuţie şi dispune şefului compartimentului
producţie –urmărire producţie emiterea comenzii de execuţie către compartimentul S.U.T.C.M.
5.2. Sef p lucru verifică documentaţia şi repartizează comanda
5.3. Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ ) urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei
proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi întocmirea corectă a
înregistrărilor calităţii
5.4. Maistrul de atelier
- răspunde direct şi nemijlocit de cantitatea şi calitatea produselor / lucrărilor realizate sub
conducerea sa şi de respectarea termenelor impuse
- răspunde de instruirea tehnică a şefilor de echipă şi a personalului muncitor de respectarea în
execuţia produselor / lucrărilor a prevederilor documentaţiei de execuţie, prezentei proceduri ,
instrucţiunilor de lucru, reglementărilor tehnice în vigoare
- nu începe execuţia produselor / lucrărilor decât dacă este în posesia comenzii de execuţie
- răspunde de utilizarea numai de personal cu calificarea şi pregătirea tehnică necesară realizării
produselor / lucrărilor
- se îngrijeşte de asigurarea mijloacelor de producţie necesare desfăşurării normale a activităţii de
producţie precum şi de utilizarea lor judicioasă
- răspunde de folosirea în realizarea produselor / lucrărilor numai a materialelor carecorespund
cerinţelor de calitate conform documentaţiei de execuţie şi numai după ce acestea au fost
recepţionate
- controlează direct calitatea execuţiei şi semnează documentele de certificare a calităţii produselor
/ lucrărilor realizate
5.5. Muncitorii
- răspund de calitatea lucrărilor executate,respectând întocmai tehnologia de execuţie, în care sens
au următoarele obligaţii:
■ verificarea prin autocontrol a calităţii lucrărilor executate
■ gospodărirea judicioasă a materialelor
6. PROCEDURA

Execuţia produselor şi lucrărilor de confecţii se face în conformitate cu documentul de execuţie şi utilizând
catalogul de detalii de elemente şi subansamblri prefabricate de instalaţii pentru construcţii, respectându-se
reglementările tehnice în vigoare.
564 / 1400
1384
Operaţiunile ce se execută în general pentru fiecare confecţie sunt:
■ trasarea, tăierea şi îndreptarea materialelor
- în funcţie de natura confecţiei se procedează la însemnarea şi trasarea materialelor în
conformitate cu dimensiunile confecţiei şi apoi se procedează la tăierea acestuia cu foarfeca
ghilotina, cu ştanţa, cu disc abraziv sau cu flacăra oxiacetilenică
Se îndreaptă materialele pe banc sau pe prese
■ găurirea
- se execută pe maşini electrice de găurit fixe, prin poansonare cu ştanţa mecanică sau în cazuri
speciale cu flacăra oxiacetilenică
■ îndoirile
- se execută cu valţ mecanic, abkant, pe diverse matriţe de îndoit sau la prese
■ polizarea
- se face pe polizoare electrice fixe şi cu polizoare portative
■ curăţirea, pilirea, filetarea ( înşurubarea ), nituirea, stenuirea, se execută în special manual,
folosind scule şi echipamente specifice fiecărei operaţii
■ sudarea normală cu arc electric şi sudura cu flacără oxiacetilenică. Se utilizează la majoritatea
confecţiilor
■ îmbinarea confecţiilor diverse cu armături diferite prin intermediul flanşelor de îmbinare. Pentru
prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare pentru gaz metan se vor utiliza numai ţevi şi armături
prevăzute de normativul 16 – 1998.
6.2. Pentru realizarea prefabricatelor şi confecţiilor pentru instalaţii în principal se utilizează ţevi conform
următoarelor standarde
■ STAS 404/1 – 87
■ STAS 8183 – 80
■ STAS 530/1 – 87
■ STAS 6898/2 – 80
■ STAS 500/2 – 80
■ STAS 715/2 – 88
■STAS 11082 - 80
6.3. Capace pentru diferite confecţii ( distribuitoare) – pot fi cu funduri elipsoidale conformSTAS 7949 –
81, conform STAS 8811 – 84 sau capace plane
6.4. Flanşe folosite – vor fi confecţionate din platbandă de oţel conform STAS 2881 – 87, 2883/3 – 88,
8183 – 80, 8184 – 87, 9858 – 88, 791 – 88, 500/2 – 80, 880 – 88
6.5. Din punct de vedere dimensional şi constructiv îmbinările cu flanşe vor fi în conformitate cu STAS
1156 – 82 şi standardele dimensionale corespunzătoare presiunilor respective ( specifice )
6.6. Îmbinarea cu flanşe, în cadrul subansamblului se face prin intermediul a patru şuruburi mecanice
STAS 920 – 87, cu piuliţe, STAS 922 – 87 cu garnitura din plăci de azbest cu cauciuc STAS 3498 –
87 ( la baterii de încălzire )
6.7. Confecţionarea reducţiilor de diferite bdiametre se execută conform STAS 8810 – 84
6.8. La executarea sudurilor se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile tehnice ISCIR – C15 – 83 privind
materialele de adaos, tehnologia de execuţie, metodologia de verificare la presiune
6.9. Garniturile de etanşare în funcţie de parametrii agentului care circulă prin prefabricat ( confecţie ) vor
fi prevăzute prin proiect şi vor avea dimensiuni conform standardelor sau normelor interne
departamentale în vigoare
6.10. Şuruburile, prezoanele şi piuliţele folosite la îmbinările prin flanşe se vor executa din oţel conform
STAS 500/1 – 85 şi vor corespunde dimensional şi constructiv standardelor în vigoare
6.11. Armăturile din oţel şi fontă vor fi executate din oţel conform STAS 600 – 82 şi STAS 6855 – 86,
respectiv din fontă conform STAS 568 – 82, STAS 569 – 79, STAS 6071 – 82 şi STAS 6706 – 79
565 / 1400
1384
6.12. Distribuitoarele şi colectoarele se vor încerca la presiune la rece timp de 10 min. la următoarele
valori:
Pі = 1,25 Pc x fap/fa bar, în care:
Pc = presiunea de calcul ( bar )
fap = tensiunea admisibilă la temperatura de încercare ( daN/cm² )
fa = tensiunea admisibilă la temperatura de calcul ( daN/cm² )
Valoarea presiunii de încercare nu trebuie să depăşească valoarea presiunii de încercare hidraulică a
organele de închidere
6.13. Suporturile pentru distribuire – colectare, boilere, rezervoare, se execută din profile, din bandă de
oţel formate la rece, asamblate prin sudură cu grosimea d = 0,70 S ( în care „ S „ reprezintă grosimea
tablei celei mai subţiri )
6.14. Suporturile se execută din profile uşoare cu pereţi subţiri, benzi şi table de oţel a căror calitate este
prescrisă pe desenele de execuţie, asamblarea reperelor componente făcându-se prin sudura,
deasemeni conform indicaţiilor de pe desene
6.15. Pentru suduri, procedeele de sudare şi electrozii de sudură se stabilesc de executant funcţie de
calitatea materialelor ce se sudează şi posibilităţile tehnice de care dispune, astfel încât să se obţină
sudura de cea mai bună calitate
6.16. Sudurile se vor executa conform STAS 735/1,2 – 87 şi STAS 6662 – 87 cu grosimea cordonului de
sudură de 0,7 din grosimea piesei celei mai subţiri din îmbinare şi pe toată periferia de contact
6.17. După execuţia reperelor şi asamblarea suporţilor, muchiile ascuţite se vor teşi spre a evita rănile
din timpul manipulării, transportului şi exploatării
6.18. Suporturile şi celelalte confecţii, se vor proteja împotriva mediilor agresive prin grunduire şi vopsire.
După caz, grunduirea şi vopsirea se va executa cu substanţe anticorozive corespunzătoare mediilor
corozive din exploatare
6.19. Prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare gaz se execută ca prefabricat în conformitate cu
proiectele de execuţie şi a schemelor de principiu descrise în normativul de gaz I6 – 1998
6.20. Caracteristicile tehnice de definiţie ale regulatoarelor automate, cu o acţionareindirectă ( STAS
7134 ) din fabricaţia curentă sunt cele mai jos:
■ Presiuni nominale
6,10,16,25,40,64,100,160 bar
■ Diametre nominale
15,20,25,40,50,80,100,150,200,250,300,400,500 mm.
6.21. Reglarea presiunii se va face, după caz, fie cu regulatoare cu acţionare indirectă ( pilotate ), fie
cu regulatoare cu acţionare directă ( de debit mic ). După presiunea la ieşire din staţie, regulatoarele
care se utilizează sunt:
■ de presiune joasă – sub 0,05 bar
■ de presiune redusă – 0,05 – 2 bar
■ de presiune medie – 2 – 6 bar
Fiecare treaptă de reglare a staţiei va fi prevăzută cu un singur panou în cazul în care variaţia debitelor în
cursul anului ( maxim iarna şi minim vara ) se încadrează în plaja de reglare a regulatorului. Dacă
caracteristicile regulatoarelor disponibile nu permit această soluţionare, se vor prevedea câte 2 panouri de
reglare
6.22. Măsurarea debitelor în staţii se va face cu contoare diferenţiale, volumetrice, de viteză sau de
masă. Se recomandă montarea panourilor de măsurare în aer liber, ori de câte ori este posibil.
Xcontoarele se vor monta numai în clădirea sau cabina staţiei, respectiv postului de reglare –
măsurare. Diafragmele şi ajutajele contoarelor diferenţiale se vor confecţiona şi monta în
conformitate cu STAS 7347. Pentru panourile de măsurare se vor folosi numai ţevi din oţel tare.
566 / 1400
1384
6.23. În reţele şi instalaţii de gaze se vor folosi, după caz, robinete cu cap, cu sertar sau cu ventil,
standardizate sau omologate. Aceste robinete utilizate la prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare
gaz sunt în conformitate cu următoarele standarde:
■ STAS 1055 – 85
■ STAS 1180 – 80
■ STAS 1601 – 80
■ STAS 7076 – 82
■ STAS 9526 - 80
7. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
Verificarea calităţii materialelor introduse în operă:

■ se verifică corelarea între calitatea materialelor prevăzute prin documentaţie, certificatul de calitate existent
şi materialul propriuzis
■ verificarea dimensională, a aspectului şi a presiunii nominale ( pentru armături şi flanşe )
- diametru
- grosimea peretelui
- ovalitatea
- lovituri
- striviri
- starea suprafeţelor de etanşare
- starea filetelor
■ verificarea protecţiei anticorozive se face conform procedurii specifice
■ diferitele confecţii de noduri, rezervoare, distribuitoare şi colectare, staţii de reglare – măsurare gaz metan,
etc., vor fi verificate la presiune, cu apă sau aer, la presiune de 1,5 ori presiunea de regim a confecţiei respective,
înscriindu-se aceasta în procesul verbal de recepţie tehnică ( proba de presiune ) care va fi semnat şi de proiectant
8. ÎNREGISTRĂRI ALE CALITĂŢII
Rapoarte de neconformitate R.N.C.,

Raport de acţiuni corective şi preventive,
Registru de evidenţă a acţiunilor corective şi preventive,
Proces verbal de recepţie tehnică ( probă presiune )
Lista cu sudorii care au executat operaţiile de sudare
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
567 / 1400
1384
PREPARAREA BETONULUI LA FATA LOCULUI IN BETONIERE

MOBILE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
568 / 1400
1384
1. SCOP
1.1. Prezenta procedura cod PTE-16, stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
preparare a betonului pe santiere, la fata locului, in betoniere mobile, astfel incat acesta sa indeplineasca criteriile
de performanta.
2.1. Se aplica la prepararea betonului in betoniere mobile, in cadrul santierelor Organizatiei.
, acolo unde se impune acest lucru.
3.1. SR EN ISO 9000:2008 -Sistemul de management al calitatii.
Principii fundamentale si vocabular.
3.2. LEGEA 10/1995 -Legea calitatii in constructii
3.3. PG-01 -Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SMC
SR EN ISO 9001:2008.
4.1. Terminologie
4.1.1. Ciment – liant hidraulic, sub forma de material anorganic, fin macinat si care in amestec cu apa formeaza o
pasta care face priza si se intareste in urma reactiilor si proceselor de hidratare, dupa intarire mentinandu-si
rezistenta si stabilitatea chiar si sub apa.
4.1.2. Agregate – materiale granulare naturale (de balastiera sau concasate) sau artificiale cu forma si marimea
granulelor adecvate realizarii betonului. Ele nu participa la reactiile care au loc intre ciment si apa, fiind materiale
inerte.
4.1.3. Aditiv – produs chimic care se adauga in beton, in cantitati mici fata de masa cimentului, inainte sau in timpul
amestecarii betonului in scopul modificarii dupa necesitati a propietatilor in stare oproaspata si/sau intarita a
betonului.
4.1.4. Adaos – material anorganic fin ce se adauga in beton pentru a imbunatati anumite propietati sau pentru a
obtine propietati speciale.
4.1.5. Beton – material compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment, agregate si apa, format prin
intarirea pastei de ciment, in compozitia acestuia putand intra si adausuri si/sau aditivi.
4.1.6. Pasta de ciment – amestec de ciment si apa, care la inceput se gaseste in stare proaspata iar dupa intarirea
cimentului obtinandu-se piatra de ciment.
4.2. Abrevieri
4.2.1. SS - Sef santier ;
4.2.2. SL - Sef laborator ;
4.2.3. SPL - Sef punct lucru ;
4.1.4. SF - Sef formatie muncitori ;
4.1.5. DS - Diriginte de santier ;
4.1.6. DT - Director Tehnic
4.1.7. RB - Reteta de beton
4.1.8. FB - Fisa de betonare
569 / 1400
1384
6.1. Responsabili de proces – DT, SS, SL, SPL, DS ;
6.2. Resurse:
• reteta de beton ;
• personal instruit corespunzator ;
• alocarea materialelor necesare procesului de productie ;
• alocarea utilajului necesar pentru fabricarea betonului, respectiv a betonierei ;
1. Atingerea clasei (marcii) betonului 1.1 Numar de neconformitati Rapoarte de
preparat la fata locului, astfel incat identificate/faze de incercari neconformitate
acesta sa indeplineasca criteriile de ale probelor de beton/lucrare
performanta impuse prin caietul de luata in ansamblul ei.
sarcini a lucrarii.
6.4. Prepararea betoanelor la fata locului in betoniere mobile, se aplica pe santiere, la lucrari de betoane,
prezentand avantaje atat tehnice cat si economice fata de prepararea manuala a acestuia, modul de preparare a
betonului desfasurandu-se conform logigramei anexate prezentei proceduri.
Metoda se foloseste la :
➢ fabricarea betoanelor de clasa C12/15 maxim ;
➢ lucrari de importanta redusa, dar numai cu acceptul scris al investitorului ;
➢ in locuri izolate si greu accesibile ;
In vederea realizarii betoanelor la fata locului in betoniere mobile se parcurg urmatoarele etape :
6.5. Lansarea lucrarii de constructie in executie
Se realizeaza conform procedurii cod PS-09 ;
6.6. Obtinerea tuturor avizelor necesare in vederea prepararii betonului la fata locului
In cazul in care prin proiectul de executie nu este stipulata prepararea betonului la fata locului in betoniere mobile,
iar conditiile din teren impun acest lucru, este necesara obtinerea aprobarii in vederea aplicarii prezentei tehnologii,
aprobare care va fi data de catre proiectantul lucrarii si reprezentantul clientului, ocazie cu care se va intocmi
Dispozitia de santier.
6.7. Instruirea personalului
Se realizeaza conform procedurii cod PS-06 ;
6.8. Organizarea santierului (punctului de lucru)
Se realizeaza conform procedurii cod PTE-02 ;
570 / 1400
1384
Pentru a se putea prepara betonul pe santier la fata locului, se impune luarea unor masuri de organizare a punctului
de lucru in asa fel incat procesul sa se desfasoare in bune conditiuni.
Cimentul va fi aprovizionat in saci si pastrat intr-o magazie langa betoniera. Se vor lua masuri ca acesta sa nu intre
in contact cu umezeala, in acest scop sacii depozitati in stive vor fi acoperiti cu folie PVC, stivuirea facandu-se in
asa fel incat sa se evite contactul direct cu pamantul. Cimentul va fi transportat cu autocamioane acoperite.
Apa folosita la prepararea betoanelor se va lua din reteaua de alimentare a localitatii acolo unde este cazul,
putandu-se folosi si alte surse cum ar fi apa din rauri, dar numai dupa efectuarea unor analize chimice care sa
dovedeasca indeplinirea conditiilor prescrise.
Agregatele se dispun pe sorturi in depozite, la o distanta de cel mult 10m de betoniera. Pentru ca acestea sa nu se
murdareasca sau sa se amestece cu pamant, depozitarea lor se va face pe platforme din beton sau dulapi,
despartite cu pereti de 1,2…1,5m inaltime. Transportul lor la cupa betonierei se va face cu roaba in cazul santierelor
mici si cu tomberoane, vagonete si lopeti mecanice in cazul santierelor mari.
Este indicat ca betoniera si spatiul pana la depozitul de ciment sa fie acoperite.
Se vor lua masuri pentru a se asigura dozarea corecta a componentilor betonului, astfel :
➢ pentru dozarea apei de amestec si a aditivilor se vor folosi cilindri gradati ;
➢ dozarea cimentului si a agregatelor se va face folosind metoda gravimetrica ( prin cantarire ), luindu-se masuri
pentru aprovizionarea cu toate cele necesare pentru a se realiza cantarirea lor.
SS prezinta un plan de organizare a santierului catre DT, care il va analiza, dupa care va fi transmis pentru ducerea
la indeplinire SPL.
6.9. Lansarea Notei de Comanda Beton
SS studiaza proiectul tehnic de executie si caietul de sarcini aferent lucrarii, din care scoate caracteristicile
principale ale materialelor folosite la prepararea betoanelor, astfel :
➢ pentru cimenturi tipul indicat pentru utilizare, precum si cel utilizabil in locul celui indicat, si transmite biroului
Comercial necesarul pentru aprovizionare semnat de catre DT ;
➢ pentru betoane clasa betonului folosit, lucrabilitatea (T) si rezistentele minime ce trebuiesc asigurate pentru
beton, precum si limitele optime ale granulozitatii agregatelor, toate aceste informatii fiind transmise apoi SL, in
vederea obtinerii Retetei pentru beton.
Dupa transmiterea acestor date in cadrul laboratorului se va trece la elaborarea Retetei de beton, ce va fi inaintata
SS, care o va inmana SPL, in vederea folosirii pe teren la prepararea betonului.
6.10. Organizarea si asigurarea resurselor necesare
SS, pe baza documentatiei tehnice de executie, va analiza necesarul de forta de munca, de utilaje, intocmind
Referat de necesitate cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de echipamente cod PS-09-F2 si Necesar de forta de
munca cod PS-09-F1, pe care le inainteaza DT, in vederea aprobarii.
6.11. Prepararea betonului la fata locului
SPL, dupa luarea la cunostinta a celor inscrise in RB, va instrui SF in vederea folosirii corecte a acesteia, luand
toate masurile ca toate operatiunile care au drept scop prepararea betonului sa fie executate corect, inscriindu-se in
tolerantele admisibile la compozitia betoanelor, care sunt urmatoarele :
➢ pentru ansamblul de agregate + 2 % ;
➢ pentru ciment +2%;
➢ pentru apa totala +5%;
571 / 1400
1384
SPL va instrui atat SF cat si muncitorii care participa la operatiunea de preparare a betonului, pentru cunoasterea
de catre acestia a factorilor in legatura cu malaxarea care influenteaza calitatea betonului. Acesti factori sunt
specifici celor 3 faze principale ale malaxarii si anume :
➢ alimentarea tobei betonierei – calitatea betonului este influentata de ordinea de introducere a componentilor
si de durata acestei operatii, in principiu fiind bine ca in cazul in care componentii sunt incarcati pe rand, acestia
sa se introduca in urmatoarea ordine : intai apa, apoi cimentul, nisipul si pietrisul.
➢ malaxarea amestecului – durata de amestecare va respecta prevederile tehnice ale instalatiei dar va fi de
minim 45 sec. de la introducerea ultimului component.
➢ descarcarea tobei betonierei – descarcarea betonului din toba betonierei trebuie facuta rapid pentru a se
evita inceputuri de segregare ale acestuia.
In ceea ce priveste alimentarea tobei betonierei, prescriptiile noastre prevad urmatoarele :
- in toba se introduce la inceput circa 15 % din cantitatea de apa necesara pentru intreg amestecul ;
- dupa introducerea cantitatii de apa mai sus mentionate, se va introduce simultan agregatele si cimentul, dupa
care se va debita apa pana la cantitatea totala necesara amestecului ;
Referitor la malaxarea (amestecarea) componentilor betonului, prescriptiile noastre recomanda ca acestea sa fie :
- la betoniere cu cadere libera minim 120 sec. pentru betoane cu tasarea conului pana la 2 cm si minimum 90
sec. la cele cu tasarea mai mare de 2 cm. ;
- la betoniere cu amestecare fortata minim 50 sec. pentru betoane cu tasarea conului pana la 2 cm. si
minimum 40 sec. pentru cele cu tasarea conului mai mare de 2 cm. ;
Duratele minime ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de ture de malaxare :
➢ malaxor cu axa verticala 10 ture ;
➢ malaxor cu axa orizontala 20 ture ;
➢ betoniera cu axa orizontala 20 ture ;
➢ betoniera cu axa inclinata 30 ture ;
Duratele maximale ale malaxarii nu trebuie sa depaseasca mai mult de 3 ori duratele minime.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru :
➢ perioada de timp friguros ;
➢ utilizarea de agregate cu granula mai mare de 31 mm. ;
Toate cele prezentate mai sus vor fi corelate cu incercari facute in cadrul laboratorului, atunci cand se lucreaza la
reteta betonului, unde se vor prevala probe, care ulterior vor fi supuse la incercarile prevazute in caietul de sarcini,
pentru a se verifica atingerea clasei prevazute prin proiectul tehnic al lucrarii.
6.12. Punerea in opera a betonului
SPL va intocmi FB a elementului ce urmeaza a fi betonat, va obtine toate semnaturile si acordurile necesare in
vederea inceperii betonarii, dupa care va trece efectiv la betonarea elementului.
Pe distante mici transportul betonului se va face cu roaba, luandu-se toate masurile ca in timpul transportului sa nu
se piarda laptele de ciment, iar betonul sa nu segrege.
6.13. Controale, verificari si inspectii
Se realizeaza conform procedurilor cod PTE-18 si PTE-xy aplicabile.
Nu se va trece la punerea in opera a betonului pana cand probele de laborator vor corespunde cerintelor
mentionate in caietul de sarcini.
6.14.1. DG
− aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului
572 / 1400
1384
6.14.2. DT
− verifica si aproba planul de organizare a punctului de lucru in vederea asigurarii tuturor conditiilor, pentru ca
procesul tehnologic sa se desfasoare in bune contitii ;
− verifica si aproba necesarele de materiale intocmite in acest sens ;
− verifica respectarea intocmai a celor inscrise in prezenta procedura ;
6.14.3. SS
− prezinta planul de organizare a punctului de lucru, pentru asigurarea tuturor conditiilor necesare prepararii
betonului la fata locului in betoniere mobile ;
− dupa obtinerea acordului instruieste SPL cu privire la masurile ce trebuiesc luate pentru a organizarea punctului
de lucru ;
− intocmeste necesarul de materiale, iar dupa obtinerea aprobarilor, il inainteaza compartimentului Comert, in
vederea aprovizionarii acestora ;
− ia legatura cu laboratorul unitatii transmitand toate datele necesare in vederea elaborarii retetei de beton ;
− ia masuri de aprovizionare cu toate cele necesare la punctul de lucru, cum ar fi : agregate, ciment, betoniera
necesara, aditivi si adaosuri daca este cazul, echipamente de masurat componentele betonului, etc. ;
− transmite reteta de beton elaborata de catre laborator SPL ;
− verifica daca cele inscrisa in RB sunt aduse la cunostinta SF si muncitorilor care participa efectiv la prepararea
betonului ;
6.14.4. SL
− primeste NC in vederea stabilirii RB ;
− ia toate masurile pentru ca toate cele inscrise in RB sa conduca la realizarea clasei impusa betonului prin
proiectul tehnic de executie ;
− transmite SS reteta de beton ;
− urmareste luarea si trimiterea probelor de beton prelevate la punctul de lucru, conform caietului de sarcini, catre
laborator ;
− verifica pe santier respecterea intocmai a celor mentionate in RB ;
6.14.5. SPL
Datele de intrare ale procesului

DG  Lansarea lucrarii de Decizie (h)
constructie si verificarea proiectului Conform procedurii cod PS-09
DT  Predarea-primirea PV de predare-primire
Proiectant  amplasamentului amplasament (h)
Beneficiar  lucrarii Conf. procedurii cod PTE-01
Sef Santier  Instruirea Conf. procedurii cod PS-06

personalului
Sef Santier  Organizarea Conf. procedurii cod PTE-02

DT  santierului
DS 
Muncitori  Trasarea lucrarii Conf. procedurii cod PTE-04

Sef Santier  de constructie Plan de trasare (h)
573 / 1400
1384
DT 
RCC 
DS 
Referat de necesitate
cod PS-12-F6(h)
Adjunct SS  Organizarea si Necesar de forta de munca
Sef Santier  Asigurarea cod PS-09-F1 (h)
DT  resurselor necesare Necesar de echipamente
cod PS-09-F2 (h)
Grafic de lucru (h)
Conf. procedurii cod PTE-03
Muncitori  Executia lucrarii Conf.procedurilor cod.PSP-01 

Sef Santier de constructie si receptia cod PSP-04, cod PTE-xy si
DT calitativa pe faze determinante Cod ITE-xy aplicabile
Comisie de receptie  Receptia PV de receptie la terminarea

la terminarea lucrarilor (h)
lucrarii de constructie
Comisie de receptie Receptia PV de receptie finala a

Finala  finala a lucrarilor (h)
lucrarii de constructie
Datele de iesire ale procesului
Legenda:  - executie;  - verificare; · - avizare;  - aprobare.
− ia masurile la punctul de lucru, in vederea organizarii acestuia, asigurand toate conditiile pentru buna
desfasurare a procesului ;
− primeste RB ;
− transmite RB catre SF si muncitorii care vor lucra efectiv la prepararea betonului ;
− verifica in permanenta respectarea dozarii componentilor betonului, conform RB ;
− ia masuri pentru prelevarea de probe de beton si trimiterea lor catre laboratorul unitatii ;
− anunta SS de toate problemele aparute in zona punctului de lucru, care ar putea influenta calitatea prepararii
betonului ;
− intocmeste FB a elementului care urmeaza a fi betonat ;
7. INREGISTRARI
7.1.1. Nota comanda beton -
7.1.2. Reteta de beton. -
7.1.4. Dispozitie de santier -
7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrare -
8. ANEXE
574 / 1400
1384
8.1. Nu este cazul.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
575 / 1400
1384
EXECUTIA ZIDARIILOR DIN ELEMENTE ARTIFICIALE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1. Prezentul capitol stabileste prevederile generale de asigurare a calitatii constructiilor alcatuite din
zidarie portanta precum si a zidariilor neportante din caramizi pline, caramizi si blocuri ceramice cu
goluri.
2. DOMENIU
2.1 Prevederile se aplica si la zidariile din blocuri mici din beton cu

agregate usoare si la cele din blocuri mici si placi din beton celular
autoclavizat, inlocuitoare a zidariilor din materiale ceramice.
2.2. Prevederile se refera in principal la constructiile de locuinte si social - culturale, precum si la
constructiile industriale si agro-zootehnice cu alcatuire asemanatoare.
2.3 Prevederile nu se refera la constructiile tehnologice din zidarie cum
sunt: cosurile de fum independente, cuptoarele industriale, canalele
de fum precum si zidariile cu camasuieli armate a caror executie se
realizeaza in conditii speciale de lucru.
3.1 Zidaria din piatra artificiala de orice forma sau provenienta asezata
576 / 1400
1384
dupa anumite reguli legata cu mortar, se simbolizeaza cu:
“ZC” - zidarie din corpuri artificiale
3.1 Prescurtare: CQ-ZC, controlul calitatii pentru zidarie din corpuri
artificiale.
4.1 Proiect de executie alcatuit din piese scrise si desenate.

4.2 Caietul de sarcini al proiectantului.
4.3. Normative si instructiuni
“Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala “ indicativ
C17-82
”Normativ pentru folosirea blocurilor mici de beton cu agregate usoare la lucrari de zidarie “ indicativ
C14-82
”Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din
BCA” indicativ P 104-83
Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie” indicativ P2-85
5. PROCEDURA
CONDITII PREALABILE
➢ Asigurarea pe santier a documentatiei prevazuta la paragraful precedent precum si a prezentelor
prevederi.
➢ Organizarea formatiilor de lucru pe specific de lucrari, alcatuite din muncitori calificati conform
normelor de munca in vigoare, pentru realizarea in bune conditiuni a graficului de executie.
➢ Instruirea formatiilor la obiect din punct de vedere tehnic si de protectie a muncii si verificarea
insusirii de catre personal a informatiilor primite.
➢ Asigurarea locurilor de munca cu dotarile necesare; schele, instalatii de ridicat, mijloace de transport
manual, apa, energie electrica, instrumente de masura si trasaj, scule si echipament de protectie.
➢ Depozitarea cit mai aproape de locul punerii in opera a corpurilor de zidarie care vor corespunde din
punct de vedere calitativ cu cele indicate de proiectant.
➢ Asigurarea ritmicitatii alimentarii cu mortar conform marcii prevazuta, pe toata durata timpului de
lucru.
➢ Trasarea si materializarea reperelor pe teren conform desenelor de executie.
MASURI PREVENTIVE
➢ Instruirea periodica si la inceputul fiecarui schimb a personalului din punct de vedere a protectiei
muncii.
➢ Verificarea schelelor, scarilor de acces si a parapetilor.
➢ Verificarea starii de sanatate a muncitorilor si a utilizarii echipamentului de protectie.
ACTIUNI IMPLICATE
➢ Aprovizionarea cu materiale
➢ Asigurarea dotarilor
➢ Trasarea
➢ Executarea zidariei
➢ Verificarea tehnica si calitativa
➢ Evacuarea materialelor neutilizate si pregatirea altor faze de lucrari; cofrare, armare, betonare, etc.
577 / 1400
1384
PROCEDURA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR ARTIFICIALE
Zidarii din: caramida, caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale, fisii ceramice cu goluri
orizontale
➢ Materiale
Piesele scrise si desenate ale proiectului de executie trebuie sa cuprinda caracteristicele materialelor
prevazute pentru executarea zidariei:
• tipul, calitatea si marca caramizilor sau blocurilor
• tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza
• tipul si marca betoanelor folosite pentru turnarea elementelor din beton executate
concomitent cu zidaria.
Caramizile si blocurile ceramice care se utilizeaza la zidarii sunt prevazute in tabelul 1 si trebuie sa
indeplineasca conditii prevazute in standardele respective, domeniul de utilizare fiind obligatoriu
pentru fiecare tip.
Tabel 1
Nr. Material Format Domeniul de utilizare
Crt. STAS Grad Inalt. Observatii
seismic cladire
m
1. Caramizi pline 240x115x63 - se utilizeaza pentru ziduri anti-foc
STAS 457-80 si anti-explozive, cosuri de fum,
camine de vizitare, protectia
hidroizolatiilor verticale
2. Caramizi si 290x140x88 Fara restrictii - se utilizeaza la pereti portanti
blocuri 290x240x138
ceramice cu 365x180x138
goluri verticale 240x115x88 6,7  15 - nu se admit la executarea
STAS 5185/2 – 290x240x188 9  6 peretilor rezistenti la explozie, la
80 8  9 executarea fundatiilor si zidariei
soclului sub nivelul hidroizolatiei,
6 12 precum si la executarea
240x115x138 7  9 caminelor de vizitare
8  6
3. Caramizi si 290x240x138 - se utilizeaza la pereti neportanti
blocuri ceramice 290x290x138 - nu se utilizeaza la aceleasi
cu goluri orizont. tipuri de pereti ca la nr.crt.2
STAS 8560-80
4. Fisii ceramice 300x75x300 - se utilizeaza numai pentru
cu goluri pereti despartitori
orizontale NTR
9059 – 80
➢ Nu vor fi utilizate caramizile, blocurile si fisiile ceramice care prezinta crapaturi sau stirbituri ale
muchiilor mai mari de 3 mm pentru cele din clasa A si 5 mm pentru celelalte calitati.
578 / 1400
1384
➢ Mortarele folosite la executarea zidariei trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
1030-85 “ Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice” si “ Instructiunile
tehnice C17-82”
➢ Dozajul mortarelor pentru zidarie preparate pe santier in functie de marca prevazuta in proiect este
cel mentionat in tabelul 2
Tabel 2
Marca Felul Dozaj in parti de volum
Mortarului Ciment marca 300 Var gras pasta Nisip
Greutatea specifica in 1,2 1,3 1,3
gramada t/m3
M 4 –z Var - 1 3...4
M10-z Var-ciment 1 1 10
M25-z Ciment-var 1 0,7 7
M50-z Ciment-var 1 0,4 5
M100-z Ciment 1 - 4
➢ Mortarul gata preparat in instalatii centralizate sau pe santier trebuie sa fie omogen, lucrabil
si sa nu se segrege in timpul transportului sau punerii in opera.
➢ Apa pentru preparare sau adaos la mortare va fi potabila
➢ Perioada de punere in lucrare a mortarelor este de:
pina la 12 ore pentru mortarele de var
pina la 1 ora pentru mortarele, de ciment si ciment-var
➢ Nu este permisa folosirea mortarelor vechi care au inceput sa se intareasca si nu se admite
amestecarea lor cu mortare proaspat preparate.
➢ Domeniul de utilizare al mortarelor de zidarie dupa felul constructiei este prevazut in tabelul
3
Tabel 3
Felul Felul constructiei Categoria Marca minima a
Lucrarii mortarelor mortarelor
A. De caramida din argila arsa plina
cu grosimea de 24...36,5 cm si cu
mai putin de 2 etaje pline var 4
var-ciment 10
ciment-var 50; 25
cu grosimea de 24...36,5 cm si cu var-ciment 10
mai mult de 2 etaje ciment-var 50; 25
cu grosimea mai mare ca 36,5 cm var 4
var-ciment 10
ciment-var 50; 25
B. Din blocuri de beton greu sau var 4
piatra var-ciment 10
ciment-var 50; 25
C. Din blocuri de beton usor var 4
var-ciment 10
ciment-var 25
579 / 1400
1384
D. Zidarie cu goluri, armata var-ciment 10
complexa ciment-var 50; 25
ciment 100
E. Buiandrugi din zidarie de ciment-var 50; 25
caramida ciment 100
F. Stilpi, bolti in locuinta ciment-var 25
G. Bolti sub plansee carosabile la ciment - var 50
subsoluri, cladiri industriale
H. Zidarie la subsoluri, socluri si
fundatii
in pamint uscat var-ciment 25; 10
in pamint umed ciment-var 50; 25
in pamint saturat cu apa ciment-var 50
ciment 100
I. De caramida din argila arsa cu ciment-var 25
grosimea sub 24 mm
J. Ziduri de umplutura din caramizi var 4
pline si caramizi gaurite sau var-ciment 10
celulare ciment-var 25
K. Ziduri de umplutura din elemente var 4
prefabricate pe baza de ipsos - ipsos-var 10
umiditate sub 60 % ipsos (cu 25; 10
intirzietor)
L. Cosuri deasupra planseelor - pod ciment - var 50
ciment 100
M. Cornise, frontoane, solbancuri, ciment-var 50
briie ciment 100
➢ Marcile minime de caramida sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structurile de

zidarie portanta pentru diferitele grade de protectie antiseismica in functie de inaltimea
cladirilor sunt date in tabelul 4.
Tabel 4
Nr. Marci minime de caramizi si mortar in functie de gradul de
Nr. Inaltmea max. protectie antiseismica a constr.
Crt. cladirii de 6 7 8 9
m niveluri Marca Marca Marca Marca
Cara- mortar cara- mortar cara- mortar cara- mortar
mida mida mida mida
1. Sub 4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
2. 4…9 3 75 25 75 25 75 50 100 50
3. 9…12 4 75 25 100 25 100 50 - -
4. 12…15 5 100 25 100 50 - - - -
580 / 1400
1384
➢ Tabelele 1;3 si 4 servesc pentru alegerea si locul utilizarii corpurilor de zidarie si a mortarelor
in scop orientativ. In toate cazurile, chiar si pentru constructii cu caracter provizoriu
caracteristicile tehnice ale materialelor se vor stabili prin proiecte.
Pregatirea lucrarii
➢ Indeplinirea tuturor conditiilor prealabile
➢ Curatirea suprafetelor peste care urmeaza sa se aseze primele rinduri de caramida.
➢ Trasarea axelor constructiei pentru nivelul respectiv conform desenelor de executie.
➢ Trasarea laturilor zidului fata de axele constructiei.
➢ Verificarea lucrarilor de trasaj si fixarea reperelor pe elementele existente ale constructiei;
plansee; stilpi, cadre,etc.
Tehnologia de executie
➢ Inainte de punerea in lucrare, caramizile se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea
trebuie sa fie mai abundenta.
Deasemeni se vor uda si suprafetele peste care urmeaza sa se aseze primele rinduri de
caramida.
➢ Zidaria se alcatuieste din caramizi si blocuri ceramice asezate pe lot, in rinduri orizontale.
La capete, intersectii, colturi si margini de goluri se prevad fractiuni de caramizi sau
blocuri de dimensiuni mai mici decit cele curente, pentru realizarea teserii si fetelor
verticale frontale.
La peretii despartitori corpurile de zidarie se pot aseza si pe cant.
➢ La zidaria de caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm
iar a celor verticale de 10 mm, iar la zidaria din blocuri mici si placi din beton celular
autoclavizat, rosturile orizontale si verticale au grosimea de 10 mm.
Abaterea limita pentru grosimile ambelor rosturi este de + 5 mm la - 3 mm. La stilpii
portanti abaterea limita se reduce cu 50 %.
➢ Rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin
10…15 mm la fiecare fata a zidului, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii, in afara
de cazul cind se prescrie altfel prin proiect.
La caramizile si blocurile ceramice cu goluri orizontale mortarul din rosturile verticale
transversale se va aplica numai pe portiunile marginale cu goluri inguste, iar portiunea
centrala cu goluri mari va ramine cu rosturile verticale neumplute cu mortar
➢ Zidaria aparenta se executa cu caramida sortata de calitatea A, avind culoare uniforma,
format regulat si muchii drepte nestirbite.
Se va acorda o atentie deosebita in ceea ce priveste liniaritatea, paralelismul si grosimea
lor.
Rosturile ramin neumplute la zidarie pe circa 20 mm la fata aparenta si se trateaza apoi
prin fuguire cu mortar de ciment M100-T rezultind in final o adincime de rost de circa 10
mm.
➢ Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de lemn sau metal
gradate la intervale egale cu inaltimea rindurilor de zidarie (grosimea caramizii + inaltimea
rostului).
Riglele se fixeaza la colturile zidariei perpendicular,
verificarea orizontalitatii facindu-se cu o sfoara de trasat bine
intinsa intre acestea.
In locul sforilor nu se vor utiliza sirme.
581 / 1400
1384
➢ Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu strepi.
➢ Zidaria se tese astfel ca rosturile orizontale (transversale si longitudinale) sa fie decalate de
la un rind la celalalt, rosturile unui rind situindu-se deasupra plinurilor din rindul inferior.
Decalarea va fi de minimum:
1/ 4 din lungime la caramizi
1/ 2 din lungime sau 10 cm la blocuri
➢ Legaturile intre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ functie de tipul de
caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continu la unul
din ziduri si se intrerupe la cel de al doilea in dreptul intersectiei, urmind ca la rindul urmator
sa se procedeze invers, aceasta in cazul utilizarii elementelor de aceeasi inaltime care
permit legare prin tesere.
In cazul peretilor portanti interiori si exteriori din caramizi sau blocuri cu inaltimi de
dimensiuni diferite legarea peretilor se asigura prin intercalarea unor stilpi de beton armat
si prin prevederea de armaturi de legatura intre acestia si zidurile adiacente, la intervale
de maximum 3 rinduri de caramida. Stilpisorii se plaseaza in capatul zidurilor transversale
la interior tangent la zidurile exterioare si interioare longitudinale.
➢ Taierea caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la
colturi, intersectii si ramificatii se va face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta
electrica cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, se folosesc jumatati de
blocuri care se livreaza cu cele intregi sau caramizi cu goluri verticale de aceiasi inaltime. Se
interzice taierea blocurilor cu ciocanul.
➢ Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se aseze elemente prefabricate, se va executa
cu caramizi asezate in lung.
➢ Zidaria de umplutura la cladirile cu structura din beton armat va fi bine impanata la partea
superioara si ancorata de elementele portante ale constructiei (stilpi, diafragme) dupa cum
urmeaza:
a) Zidaria plina ( fara goluri de usi sau ferestre) se va ancora la cladiri cu gradul de protectie
antiseismica peste 7 de o parte si de alta a stilpului sau diafragmei la circa 60…80 cm
distanta pe verticala, prin mustati din otel beton  6 mm avind lungimea de 50 cm.
In cazul stilpilor mustatile se monteaza odata cu armatura. In cazul elementelor din beton
armat turnate in cofraje metalice, ancorarea zidariei se face cu bare fixate de stilpi sau
diafragme cu ajutorul bolturilor impuscate C 10 x 50 x 16 E precum si cu saibe si piulite.
b) Portiunile de zidarie situate de o parte sau alta a golului de usi sau ferestre avind
lungimea de peste 1 m se vor ancora ca la punctul “a” de mai sus numai pentru gradul de
protectie antiseismica peste 7.
Portiunile de zidarie avind lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora pentru
toate gradele de seismicitate.
c) In traveiele alcatuite din parapet si gol de fereastra neincadrat in zidarie, ancorarea
zidariei se va face de o parte si alta a stilpilor sau diafragmelor cu cite doua bare la
distanta de cite 20 cm pe verticala, de la partea inferioara a golului ferestrei si de planseu
in cazul asizelor de 10 sau 20 cm. In cazul asizelor de 7,5 si 15 cm distanta este de 30
cm.
➢ Peretii despartitori executati din zidarie se vor fixa la partea inferioara in pardoseala, prin
executarea pardoselilor dupa executia peretilor si la cea superioara prin impanarea cu mortar
de ciment.
➢ Peretii despartitori se vor rigidiza prin:
582 / 1400
1384
-solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere sau ancorare cu bare de otel beton  6 x
60 cm pe inaltime in toate rosturile orizontale.
-prevederea de elemente de beton armat, stilpisori legati de zidurile respective cu bare
din otel beton  6 x 60 cm plasate in rosturi.
-solidarizarea prin tesere cu peretii despartitori perpendiculari ce vor avea lungimea pina
la primul gol minimum 1/5 din inaltimea peretelui respectiv.
-Sporirea rigidizarii peretilor despartitori se poate obtine prin armarea lor cu bare de otel
beton  6 mm, sau sirma  4-5 mm plasate in rosturile orizontale la distante de 4.
➢ Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50
➢ La zidaria armata caramida si mortarul folosite vor fi cel putin de marca 50 pentru constructii
cu umiditate relativa interioara 60% si cel putin de marca 100 in cele cu umiditate relativa
permanenta.
➢ Armaturile la zidaria armata se dispun la maximum 5 rinduri de caramida, respectiv 40 cm.
Distantele intre armaturi si marginea zidariei vor fi de
minimum 2 cm.
➢ Rosturile in care se prevad armaturi in forma de gratar vor avea grosimea egala cu
diametrele barelor care se incruciseaza plus 4 mm.
➢ In cazul zidariilor complexe alcatuite din zidarie de caramida intarita cu elemente de beton
armat monolit (stilpisori si centuri) executate concomitent, conlucrarea dintre acestea este
asigurata prin aplicarea masurilor indicate mai sus privind montarea corecta a armaturilor si
respectarea marcilor de beton, mortar si caramida.
Stilpisorii se toarna avind cofraj de zidarie pe laturile care vin in contact cu acestea.
Dimensiunea minima a stilpisorilor trebuie sa fie de 25 cm, iar armarea minima 4  12
pentru OB37 si 4  10 pentru PC 52 cu la 20 cm.
➢ Cosurile de fum se vor executa din caramizi pline presate pe cale umeda sau caramizi cu
goluri verticale. In cazul utilizarii caramizilor cu goluri verticale, canalele de fum se vor
captusi cu olane sau tuburi prefabricate din beton.
Zidaria cosurilor de fum se va alcatui numai din caramizi intregi legate cu mortar marca
50 in interiorul podurilor si mortar marca 100 peste invelitoare. Grosimea minima a
peretilor la interior va fi de 1/2 caramida.
Nu se admite inglobarea canalelor de fum in grosimea peretilor portanti.
➢ Zidariile pentru placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice sau
BCA se executa intre centurile din beton armat scoase in consola in dreptul planseelor.
Zidaria se va impana ca la zidaria de umplutura. Spatiul dintre zidarie si diafragma va fi de
1…2 cm si se va umple bine cu mortar odata cu executarea zidariei.
In zonele seismice de grad 7, 8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare din otel
beton inglobate in rosturile orizontale.
Ancorarea se face cu mustati  6 mm avind lungimea 30 cm, scoase din diafragme sau
fixate cu ajutorul bolturilor impuscate (vezi punctul “a” de la paragraful 8.1.3.12.)
Mustatile se vor monta la intervale de cite 90 cm pe orizontala si 60 cm pe verticala.
Armarea rosturilor orizontale ale zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de otel
beton  6 ... 8 mm , la intervale de cite 60 cm pe inaltime ancorate de mustatile scoase
din diafragme sau stilpi.
➢ In vederea montarii timplariei, in zidarie se vor monta la fiecare gol de usa cite 3 ghermele de
o parte si alta a golului, iar la fiecare gol de fereastra cel putin cite doua. Ghermelele vor fi
confectionate din lemn si impregnate sau cufundate intr-o baie de bitum.
583 / 1400
1384
Zidarie din blocuri de beton cu agregate usoare
Domeniul de folosire
➢ Blocurile mici din beton cu agregate usoare se pot folosi la executarea peretilor exteriori si
interiori portanti si neportanti.
➢ Nu se admite folosirea lor in urmatoarele conditii:
- la executarea zidurilor subterane, fundatiilor, soclurilor, sub nivelul stratului
hidroizolant precum si canalelor de fum si cosurilor la executarea zidariilor in medii
care contin agenti chimici
Materiale
➢ Blocurile mici din beton cu agregate usoare au dimensiunile si greutatile aratate in tabelul 5
Tabel 5
Nr. Dimensiuni Clasa Masa maxima a blocului, in Kg la densitatea aparenta a
crt. mm bet. cuprinsa:
1350-1500 1500-1650 1650-1700 1750-1800
1. 290x240x138 C1 9,9-11.0 11.0-11.7 11.7-12,5 12,5-13.2
2. 290x240x213 C1 13,5-15.0 15.0-16,5 16.5-17,5 17,5-18.0
3. 365x240x138 C2 12,5-13.5 13.5-15.0 15.0-16.0 16.0-16.5
➢ Dupa rezistenta medie la compresiune sunt de 4 marci: M35,M50,M75 si M100.

➢ Mortarele folosite pentru aceste zidarii sunt cele prevazute in tabelul 2, domeniul de utilizare
dupa felul constructiei din tabelul 3.
PREGATIREA LUCRARII
Se face la fel ca pentru zidariile de caramida
➢ Tehnologia de executie este identica cu cea practicata pentru zidariile de caramida cu
precizarile care urmeaza:
➢ Zidaria se executa din blocuri intregi si fractiuni de blocuri, care se obtin prin taierea celor
intregi cu ciocanul de zidar bine ascutit.
➢ Teserea zidariei se face la fiecare rind, rosturile verticale ale unui rind vor fi decalate cu 1 / 3
pina la 1 / 2 bloc, dar cel putin 10 cm, fata de rosturile rindului anterior.
➢ Inaltimea zidului trebuie sa fie un multiplu a inaltimii rindului de blocuri. In cazul cind acest
lucru nu este posibil se executa completari din zidarie de caramida
Zidarie din blocuri si placi din beton celular autoclavizat + Gaz beton
Domeniul de folosire
Produsele din beton celular autoclavizat se prezinta sub forma de blocuri, fisii si placi.
• Blocurile se folosesc la zidarii de inchidere exterioare si interioare si placare a
elementelor de beton armat (diafragme, stilpi, terase, etc.)
• Fisiile se folosesc pentru executarea peretilor portati interiori si exteriori la cladirile cu
structuri din beton armat pe cadre si diafragme sau pentru delimitarea unor spatii
anexe ale apartamentelor.
584 / 1400
1384
• Placile sunt folosite in principal ca placaje la elementele din beton si beton armat
pentru asigurarea izolarii termice precum si pentru mascarea instalatiilor montate
aparent.
Nu se folosesc elemente din beton celular - autoclavizat la zidarii portante, in medii cu umiditate mai
mare de 70 % sau agresive precum si la executarea unor zidarii aparente.
Materiale
➢ Blocurile mici din b.c.a. au dimensiuni modulate cu lungimi de 490...600 mm, latimi de 240
mm si grosimi de 12,5...25 cm
➢ Fisiile din b.c.a. armat, au deasemeni dimensiuni modulate, cu lungimi de 200,300,450,480
si 600 cm, latime de 60 cm si grosimi de 7,5; 10; 12,5; 17,5; 20 si 25 cm.
➢ Placile din b.c.a. au dimensiuni in plan variabile si grosimi pina la 12,5 cm. Nu sunt armate.
➢ In functie de rezistenta la compresiune betonul celular autoclavizat se produce in trei
sortimente aratate in tabelul 6.
Tabel 6
Nr.c Simbolizare Rezistenta la compresiune Agreate
rt. daN/cm2
1. GBCT 25 Cenusa de termocentrala
2. GBN 35 35 Nisip
3. GBN 50 50 Nisip
➢ Mortarele utilizate pentru zidarii si placi sunt prevazute in tabelul 2

La imbinarea fisiilor se foloseste un mortar cu adeziv iar
pentru umplerea golurilor cu un mortar fluid de ciment marca
M 100
➢ Zidaria ca si placajele se executa din elemente intregi si fractiuni de elemente taiate cu
fierastraie din otel special.
Teserea zidariei se face la fiecare rind, rosturile verticale fiind decolate cu 1/2, 1/3, 1/4 din
lungimea blocului.
➢ Peretii din b.c.a. se impaneaza si se ancoreaza de structura de rezistenta cu bare din otel -
beton  6 ca si la zidariile de caramida.
➢ In peretii din b.c.a. nu se pot executa slituri pentru instalatii.
➢ Fisiile din b.c.a. se monteaza in pozitie orizontala sau verticala prin fixare cu suruburi
mecanice, lipire cu mortar adeziv si impanare.
➢ La capatul superior al fisiilor montate vertical pentru preluarea deformatiilor transmise pe
plansee acestea pot fi prevazute la turnare cu benzi elastice.
➢ Intersectiile se prevad suplimentar cu corniere din impislitura din fibra de sticla lipite.
➢ Fisiile se pot monta si pe rame metalice formind panouri de inchidere mari.
➢ Nu se vor pune in lucrare elementele din b.c.a. care prezinta crapaturi sau convexitati in
cazul fisiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
➢ La realizarea lucrarilor de zidarie se va respecta documentatia tehnica de executie prescriptiile legale

in vigoare specifice acestora, precum si prezentele prevederi.
585 / 1400
1384
➢ Atit in timpul executiei cit si la terminarea lucrarilor se vor efectua verificari privind corespondenta lor
cu documentatia tehnica care a stat la baza executiei precum si asupra calitatii lor.
➢ Verificarea dimensiunilor si a calitatii materialelor se va face conform conditiilor din standarde si alte
prevederi legale in vigoare, pentru fiecare material utilizat.
Materialele folosite in lucrari pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta
indoieli in aceasta privinta, trebuie sa fie supuse la incercari de laborator.
➢ Verificarea cantitatii procentuale de fractiuni de caramida, se face prin examinare vizuala in timpul
executiei, astfel ca procentul de fractiuni de caramida sa nu depaseasca 15 % din numarul de
caramizi pe ansamblul lucrarii.
➢ Verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite, luindu-se media a trei masuratori, cu
precizie de 1 mm, efectuate intre doua dreptare asezate pe fetele zidurilor.
➢ Verificarea grosimii rosturilor verticale si orizontale se face prin stabilirea unei grosimi medii de rost
pentru o portiune de zidarie de 1 m lungime, masurata pe orizontala, respectiv pe verticala.
Verificarea se face cu o rigla sau ruleta metalica cu gradatie milimetrica.
➢ Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuala.
➢ Verificarea teserii corecte a zidariei si legaturilor la colturi, ramificatii si incrucisari de ziduri, se face in
cursul executiei, prin examinare vizuala.
➢ Verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare a rindurilor de caramizi sau blocuri se face cu
ajutorul nivelei si a dreptarului.
La cladiri cu lungimea peste 30 m, verificarea se face cu aparate de nivel.
Verificarea planeitatii suprafetelor si a rectilinitatii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafata zidului
sau in lungul muchiilor, a unui dreptar de minimum 2 m lungime si prin masurarea intervalului dintre
acest dreptar si suprafata zidului sau muchie, cu o precizie de 1 mm.
➢ Verificarea verticalitatii suprafetei si muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate cu o lungime de
minim 2 m si a firului cu plumb cu lungimea corespunzatoare inaltimii nivelului.
➢ Verificarea dimensiunilor incaperilor, a cladirii in ansamblu si a marimii deschiderilor pentru goluri,
se face prin masuratori directe efectuate cu metrul sau ruleta.
Verificarea:
-coaxialitatii stilpilor si zidurilor
-legaturii zidurilor prin intermediul planseelor, centurilor, ancorelor de otel, etc.
-legaturii dintre peretii de umplutura si elementele de rezistenta
-legaturii dintre straturile componente ale zidariilor mixte
-rezemarii grinzilor si placilor
-stabilitatii corniselor
-lucrarilor de izolatie legate de executarea lucrarilor de zidarie
-se vor face dupa caz, vizual sau prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele lor
consemnindu-se in cazul lucrarilor ascunse in documentele de santier.
➢ Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiecte sau prin prescriptiile legale in vigoare sunt
cele prevazute in tabelul 7.
Tabel 7
Nr.crt. Denumirea caracteristicilor Abateri Observatii
limita
mm
1. I. - LA DIMENSIUNILE ZIDURILOR
586 / 1400
1384
La grosimea de executie a zidurilor:
a). din caramida si blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea sub 63 mm +3
-3
+4
- ziduri cu grosimea de 90 mm -4
+4
- ziduri cu grosimea de 115...140 mm -6
+6 La zidurile provenite din
- ziduri cu grosimea de 240 mm -8 demolari
+ 10 abaterile limita se
- ziduri cu grosimea peste 240 mm - 10 majoreaza cu 50%
b). din blocuri mici de beton cu agregate
usoare:
-4
+5
+ 10
- ziduri cu grosimea peste 365 mm - 10
c). din blocuri mici si din placi de beton
celular autoclavizat
-4
+5 -
+8
2. La goluri:
a). pentru ziduri din caramizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton cu
agregate usoare: -
- pentru dimensiunea golului sub 100 cm + 10
- 10
+ 20
- pentru dimensiunea golului peste 100 cm - 10
b). pentru ziduri din blocuri mici si din placi + 20
de b.c.a. - 20
Nr. Denumirea caracteristicilor Abateri Observatii

Crt limita
mm
3. La dimensiunile in plan ale incaperilor
+ 15
- cu latura incaperii sub 300 cm - 15 -
+ 20
- cu latura incaperii peste 300 cm - 20
587 / 1400
1384
4. La dimensiunile partiale in plan (nise, + 10
spaleti, etc.) - 10
5. La dimensiunile in plan ale intregii + 50
cladiri - 50 -
6. La dimensiunile verticale:
a). pentru ziduri din caramizi, blocuri
ceramice si blocuri mici din beton cu Cu conditia ca denivelarile
agregate usoare + 20 unui planseu sa nu
- pentru un etaj - 20 depaseasca 15 mm
- pentru intreaga cladire - max 5 niveluri + 50
- 50
b). pentru ziduri din blocuri mici si din
placi din b.c.a.: + 20
- pentru un etaj - 20
- pentru intreaga cladire (cu 2 niveluri + 30
executata din blocuri mici) - 30
7. II. LA DIMENSIUNILE ROSTURILOR
DINTRE CARAMIZI, BLOCURI SAU La stilpi portanti cu
PLACI: +5 sectiunea sub 0,1 mp
- rosturi orizontale -2 abaterile limita se
micsoreaza cu 50 %
- rosturi verticale +5
-2
- rosturi la ziduri +2
-2
8. III. LA SUPRAFETE SI MUCHII -
a). La planietatea suprafetelor
- pentru ziduri portante 3mm/m
- pentru ziduri neportante 5mm/m
- pentru zidarie aparenta in general 2mm/m
b). La rectiliniaritatea muchiilor Cel mult 20 mm pe lung,
- pentru ziduri portante 2mm neintrerupta a
- pentru ziduri neportante 4mm muchiei zidului
- pentru zidarie in general 1mm Cel mult 10 mm pe lung.
neintrerupta a muchiei
zidului
Nr.crt Denumirea caracteristicilor Abateri Observatii

limita
mm
c). La verticalitatea suprafetelor si Cel mult 6 mm pe etaj si 30 mm pe
muchiilor intreaga inaltime a cladirii
- pentru ziduri neportante 6mm/m Cel mult 10 mm pe etaj
- pentru zidarie in general 2mm/m Cel mult 5 mm pe etaj si 20 mm pe
intreaga inaltime a cladirii
588 / 1400
1384
9. IV. - ABATERI FATA DE Cel mult 15 mm pe toata lungimea
ORIZONTALA A SUPRAFETELOR neintrerupta a zidului
SUPERIOARE ALE FIECARUI
RIND DE CARAMIZI SAU
BLOCURI
a). pentru ziduri din caramizi, blocuri 2mm/m
ceramice si blocuri mici din beton cu
agregate usoare:
- pentru ziduri portante
- pentru ziduri neportante 3mm/m Cel mult 20 mm pe lung.
neintrerupta a zidului
b). pentru ziduri din blocuri mici si Cel mult 15 mm pe toata lung.
din placi de b.c.a.: neintrerupta a zidului
- pentru ziduri neportante 6mm/m Cel mult 20 mm pe toata lung.
neintrerupta a zidului
10. V. LA COAXILITATEA ZIDURILOR Cel mult 30 mm dezaxare maxima
SUPRAPUSE: cumulata pe mai multe niveluri
- dezaxarea de la un nivel la 10
urmatorul
11. VI. LA ROSTURILE DE DILATATIE,
DE TASARE SI ANTISEISMICE: +20
- la latimea rostului -10 -
- la verticalitatea muchiilor rostului 2mm/m Cel mult 20 mm pentru intreaga
inaltime a cladirii
➢ La incheierea fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia
de receptie incheie un proces-verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele
obtinute si concluziile cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor.
MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din:
Normele republicane, departamentale sau speciale de protectia muncii, in vigoare.
6 RESPONSABILITATI
➢ Responsabilitatea, privind calitatea lucrarilor revine tuturor persoanelor care conduc si participa la
executie, dupa cum urmeaza:
• Sefului de santier privind ansamblul lucrarilor
• Sefului de lucrare privind aplicarea intocmai a proiectului de executie si dispozitiunilor mentionate in
carnetul de santier, precum si a prezentelor instructiuni
• Sefilor de formatii si muncitorilor care executa lucrarile, privind modul de alcatuire a zidariei precum
si respectarea geometriei volumelor fara abateri.
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Receptia materialelor la primirea pe santier
7.2. Nota de refuz la receptia materialelor (produselor)
7.3. Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari
589 / 1400
1384
7.4 Raport de nonconformitate
7.5 Raport de actiuni corective
7.6. Registru Nr.... de evidenta a verificarilor si incercarilor de laborator pentru lucrari de (zidarie)
8. ANEXE Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
590 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE ZIDARII
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
Procedura are ca scop descrierea conditiilor si a cerintelor necesare la executarea zidariilor
2.DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la zidăriile pereţilor ce intră in componenţa obiectelor şi care se execută din cărămizi
pline şi blocuri ceramice cu goluri verticale şi orizontale, blocuri din beton cu agregate uşoare, blocuri şi plăci din
beton celular autoclavizat, cărămizi presate din sticlă.
3.DOCUMENTE DE REFERINTA
STAS 10199 /1-82 Lucrări de zidărie, calculul si alcătuirea elementelor;

STAS 1030 / - 85 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli;
STAS 438 / 1 - 80 Oţel beton laminat la cald, mărci şi condiţii generale de calitate;
591 / 1400
1384
STAS 6472 / 3- 80 Fizica construcţiilor termotehnica, calculul termotehnic al elementelor de
inchidere al clădirilor;
STAS 6793 / - 82 Construcţii civile industriale şi agrozootehnice, coşuri, canale de fum pentru
focare obişnuite la construcţii civile;
STAS 457 / - 80 Cărămizi pline;
STAS 6187 / 2 - 80 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale;

STAS 8560 / - 80 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale;
STAS 6029 / - 80 Blocuri mici de beton cu agregate uşoare;
STAS 7344 / - 70 Beton celular autoclavizat . Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice;
STAS 10832 / - 76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate;
STAS 10832 / - 80 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;
STAS 2634 / - 80 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare;
STAS 11554 / - 80 Profile U din sticlă;
STAS 10690 / - 80 Cărămizi presate din sticlă cu goluri;
STAS 2863 / 1,2 - 76 Piese presate din sticlă pentru construcţii;
STAS 5185 / 1 - 85 Cărămizi si blocuri ceramice verticale. Condiţii tehnice de calitate;
STAS 130 / - 76 Produse refractare. Clasificare;
STAS 131 / - 78 Cărămizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni;
STAS 6250 / - 74 Produse refractare. Umeri pentru boltă. Forme şi dimensiuni;
STAS 137 / - 74 Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Condiţii tehnice de
calitate;
P 2 - 80 Normativ privind alcătuirea calculului si execuţia structurii din zidarie;
P 104 – 83 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor si
acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat;
C 14 - 82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la
lucrari de zidărie;
P 100 – 81 Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinţe, social-
culturale, agrozootenhnice si industriale;
C 17 – 82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi
tencuială
C 140 – 79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton şi beton armat
592 / 1400
1384
P 118 – 83 Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia
la acţiunea focului
Normativ pentru verificarea calităţii lucrarilor de construcţii şi instalatii
C 56 – 85
afereante
NTR 9059 – 80 Fâşii ceramice cu goluri orizontale
materiale
• Cărămizi pline STAS 45557 – 80 pentru execuţia zidurilor antifoc, coşuri de fum şi realizarea protecţiei
hidroizolaţiei verticale;
• Căramizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 – 80;
• Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale la pereţii importanţi;
• Mortare pentru executarea zidăriei marca M 25Z, M 10Z, pentru zidărie obişnuita din cărămidă sau
inlocuitori BCA M 100Z pentru zidării speciale la coşuri de fum izolate şi zidării traforate pentru parapete
STAS 1030 – 85;
• Blocuri mici din beton cu agregate uşoare STAS 6029 – 80;
• Blocuri pentru zidărie din beton celular autoclavizat GBN35, GBN 50, STAS 10832 – 80;
• Armături de rezistenţa la zidării armate, OB 37 si PC 52- STAS 438 / 1 – 80;
• Armături constructive ( care nu rezulta printr-un calcul de rezistenţă); OB 37, OB 30, STAS 438 / 1., STNB,
STAS 438 / 2 – 80;
• Beton marca minimă B 150 in elementele din beton armat în zidării ( centuri, buiandrugi, stălpişori ) STAS
3622 – 79.
4.RESPONSABILITATI
Administrator = raspunde de executia lucrariii in termenii contractulali
Sef punct lucru = raspunde de executia de calitate si la termen al lucrarilor
Sef echipa =raspunde de calitatea lucrarilor executate
5.PROCEDURA
5.1.LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
593 / 1400
1384
Elementele de zidărie se livrează în pachete balotate sau în pachete paletizate . Elementele armate din
BCA se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil, care nu pătează, balotate şi cu muchiile protejate
cu colţare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10832 - 76.
Elementele nearmate se livrează în pachete paletizate sau în pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi
acoperite cu un material impermeabil care nu pătează, vor fi balotate şi vor avea muchiile protejate cu colţare de
carton sau material plastic în conformitate cu STAS 10833-80.
Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil cu care se livrează pachetele din fabrică până
in momentul punerii in operă a materialului.
Descărcarea şi încărcarea elementelor din şi în mijloacele de transport auto si cale ferată şi alte manipulari
se fac cu macarale echipate cu echipamente corespunzatoare.
Descărcarea şi încărcarea elementelor din şi în mijloacele auto se poate face şi cu motostivuitoare echipate
cu furca.
Manipularea, încărcarea şi descărcarea prin basculare este interzisă.
Depozitarea elementelor se face la obiect în cadrul fiecarui travei, în care materialul urmează a fi pus în
operă, pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice.
Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o înalţime mai mare de 2,4 m .
Se interzice depozitarea suprapusă a pachetelor paletizate .
În depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite depozitarea pachetelor pe o
înalţime maximă de 3,5 m .
Depozitarea cărămizilor şi a blocurilor mici din beton cu agregate uşoare se va face in stiva de cel mult 1,50
m înaltime.
Depozitarea pe planseu se va stabili de constructor în raport cu capacitatea portanta a acestuia in
momentul depozitarii.
Se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse.
Transportul elementelor pe şantier se va face cu remorci tractate, trailere şi alte mijloace de transport
corespunzător.
Transportul mortarelor se face cu utilaje în funcţie de gradul de mecanizare a şantierelor, de locul de
amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care urmează a se face transportul.
Transportul pe orizontală, pe distanţe mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau
pompe, iar pe distanţele mari de la staţia de preparare a mortarului până la punctul de punere în lucrare, transportul
se face cu autocamione, bene speciale si autoagitatoare.
Transportul pe verticală se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trole instalate pe sol.
594 / 1400
1384
Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport sunt următoarele:
- să fie etanşe;
- să fie curate ( fără mortar vechi aderent ) ;
- să permită, fără eforturi, golirea totală şi rapidă.
Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spalate :
- la sfârşitul schimbului de lucru;
- la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
Descărcarea mortarului din autobasculantă sau autoagitatoare se face în :
a. Echipamente aşezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in :
• buncărul de transfer, din care la rândul său prin basculare se încarcă in pompe,
bene speciale pentru transportul pe verticală sau în tomberoane basculante;
• lăzi de primire de unde se împarte în găleţi ce urmează a fi transportate cu
echipamente speciale de agaţare, tip – candelabru.
b. Echipamente aşezate sub nivelul solului sau autocamionului ( ex. Bene speciale, aşezate in
gropi prevăzute cu ramă de ghidaj a mortarului sau în bene speciale la nivelul solului cu
rampe pe care vin autobasculantele).
Este interzisă descărcarea mortarelor direct pe pământ.
Durata maximă de transport va fi apreciată, încât transportul şi punerea în lucru a mortarelor să se facă:
- în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment-var fără întârzietor.
- in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu întârzietor.
Punerea în operă a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare
pentru executarea zidăriilor şi tencuielilor.
5.2.EXECUTIA LUCRARILOR
5.2.1.OPERATIUNI PREGATITOARE
Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor, precum şi marca mortarului de zidărie, vor fi obligatoriu cele
prevăzute în proiect . Compoziţia mortarului va fi cea arătată în STAS 1030-85 şi în instrucţiuniale tehnice C 17-82.
Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi pline va fi de 8…13 cm, iar
pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7-8 cm.
Cărămizile, înainte de punerea lor în lucrare, se vor uda bine cu apă . Pe timp de arşiţă udarea trebuie
făcută mai abundent .
595 / 1400
1384
Inainte de începerea lucrărilor, personalul de execuţie va fi instruit, pt. cunoaşterea particularităţilor,
elementelor, a sculelor şi echipamentelor de lucru, a materialelor auxiliare şi a condiţiilor specifice lucrărilor
respective.
Se interzice punerea în operă a elementelor fără scule, echipamentele şi materialele auxiliare specifice
prezentate în Instrucţiunile tehnice.
Inainte de punerea în operă constructorul este obligat a verifica prin sondaj, calitatea elementelor, în ceea
ce priveşte aspectul, dimensiunile şi capacitatea portantă, în conformitate cu regulile de verificare prevăzute în
STAS 10832-76; STAS 10833-80.
Se vor verifica certificatele de calitate şi marcarea pachetelor de elemente în vederea respectării proiectului
de execuţie a lucrărilor .
In cazul elementelor de B.C.A aduse pe şantier cu degradări, constructorul este obligat să ceară verificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat în conformitate cu regulile de verificare şi condiţiile
de calitate din STAS 7344-78; STAS 8036-81 de către un laborator de încercări. Se interzice montarea elementelor
care au dat rezultate necorespunzătoare la aceste verificări.
Montarea elementelor de zidărie, se va începe după hidroizolarea soclului şi după montarea elementelor
structurii de rezistenţă şi executarea îmbinărilor elementelor de structură, acolo unde este cazul.
5.2.2.CONDITII CLIMATICE
In cazul executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în “ Normativul pentru realizarea
pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente “ Indicativ C16-84 .
Se interzice montarea şi repararea elementelor din B.C.A pe timp de ploaie, zăpadă sau temperaturi sub +
5 o C, în cazul folosirii mortarelor adezive cu aracet D.P.25 sau C.P.M.B. şi la temperaturi sub – 5 o C în cazul
folosirii mortarelor cu aracet CIC.
Lucrările de zidărie refractară trebuie să se execute la temperatura mediului înconjurător pt. a fi ferite de
acţiunea îngheţului.
5.2.3.DESCRIEREA LUCRARILOR
La zidăria din cărămizi pline şi cu goluri verticale, rosturile orizontale şi verticale vor fi umplute cu mortar dar
lăsându-se neumplute pe o adâncime de 1…1,5 cm de la faţa exterioară a zidului. La zidăria în blocuri cu goluri
orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar ca şi la zidăria din cărămizi pline sau cu goluri verticale.
596 / 1400
1384
Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe porţiunile marginale ale blocurilor cu
goluri orizontale înguste.
Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obţine utilizând rigle de lemn sau metal gravate la
intervale egale cu înalţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei . Verificarea orizontalităţii se
va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle.
Intreruperea execuţiei în zidărie se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu strepi .
Legaturile între ziduri la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se face alternativ, funcţie de tipul de cărămizi şi
blocuri ceramice utilizate şi anume : primul rând de cărămizi se face continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel
de-al doilea în dreptul intersecţiei. Rândul al doilea de la cel de-al doilea zid se face continuu, întrerupând pe cel de
la primul zid, s.a.m.d. Tăierea cărămizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la
colţuri, intersecţii, ramificaţii, etc. se va face cu ciocanul de zidărie bine acuţit sau cu o unealtă electrică sau cu disc
abraziv. La zidăria din blocuri cu goluri ozizontale se folosesc jumătăţi de blocuri care se livrează odată cu cele
întregi sau cărămizi cu goluri verticale. Se interzice tăierea blocurilor cu ciocanul.
Ultimul rînd al zidăriei, peste care urmează să se monteze elementele prefabricate, se va executa cu
cărămizi ate în lung.
Ancorarea zidăriei de umplutura de structura clădirii ( stâlpi sau diafragme de beton armat ) se face
fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe fixate pe bolţuri împuşcate cu pistolul conform prevederilor mai
sus arătate. Inainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau diafragmelor se
va aplica un spit de mortar de ciment iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de structură va fi umplut complet
cu mortar.
La executarea zidăriei armate se va acorda o atenţie deosebită poziţionarii corecte a barelor de armătură şi
realizării grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armăturii în rosturile orizontale.
La executarea zidăriei complexe, în cazul în care armătura stâlpişorilor se realizeză din carcase
prefabricate ( cazul curent ) acestea se vor monta înainte de începerea zidăriei legându-le de mustăţile nivelului
inferior. Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu
stâlpişorii, înglobându-le în mortar marca 50, obţinut când este cazul prin îmbogăţirea locală a dozajului de ciment.
Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cca. 2 cm. Pentru
realizarea unei legaturi cât mai bune cu stâlpişorii. Turnarea betonului se face în straturi cu înalţimea de cca. 1 m
după udarea prealabilă a zidăriei şi cofrajului . Indesarea betonului se face cu vergele . Se interzice în acest scop
utilizarea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul .
597 / 1400
1384
La zidurile cu o grosime de cel puţin o cărămidă, se vor zidi de o parte şi de alta a golului câte 3 ghermele
la fiecare gol de uşă şi câte 2 ghermele la fiecare gol de ferestră. Ghlermelele din lemn vor fi impregnate cu
carbonileum sau cufundate de 2..3 ori într-o baie de bitum fierbinte.
Rosturile zidăriei coşurilor se vor ţese la fiecare rând şi vor fi complet umplute folosindu-se mortar de
aceeaşi marcă ca la zidăria pereţilor . Se vor monta numai olane şi tuburi de beton care nu prezintă defecte.
Execuţia va fi îngrijită, astfel că suprafaţa interioară a coşului să fie netedă. Şurile pe porţiunea din podul clădirilor
se vor tencui şi se vor spoi cu var. La executarea coşurilor se va ţine seama şi de prevederile STAS 6793 – 82, “
Construcţii civile industriale şi agrozootehnice. Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuitela construcţii civile “.
Prescripţii generale “, precum şi de prevederile mai sus arătate.
Zidăria aparentă se va executa cu cărămizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele şi de grosime
egală. In acest scop se va utiliza o rigla de oţel de grosimea rostului, care se aşează pe marginea rândului de
zidărie imediat inferior, celui care se execută. Rostuirea se face cu mortarul prevăzut in proiect şi se va fugui cu
fierul de rostuit. Mortarul scurs pe faţadă şi petele lăsate de acesta se vor îndeparta cu acizi diluaţi şi se vor spăla
bine cu apă.
Placarea diafragmelor de beton armat cu cărămizi sau blocuri ceramice, se va executa Intre centurile de
beton armat scoase în consolă în dreptul planşeelor. Spaţiul dintre zidărie şi diafragmă ( de 1…2 cm ) se va umple
bine cu mortar odatăcu executarea zidăriei. In zone seismice de grad 7,8 şi 9 placajul va fi ancorat de diafragma de
bare de oţel beton ( înglobate in rosturi orizontale ). Ancorarea se face cu mustăţi ø 6 mm având lungimea de cca.
30 cm, scoase din diafragmă sau fixate cu ajutorul bolţurilor împuşcate. Mustăţile se vor prevedea la intervale de
câte 90 cm pe orizontală şi 60 cm pe verticală şi se vor îndoi în dreptul rosturilor orizontale, înglobându-se în
mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidăriei se va face pe toată lungimea lor cu bare de oţel beton ø 6-8 mm, la
intervale de câte 60 cm pe înalţime. Barele se vor ancora la intervale de cca. 90 cm de mustăţile scoase în acest
scop din diafragmă precum şi de mustaţile scoase din diafragmele transversale sau din stâlp .
Obiectele sanitare care se montează pe zidărie din căridă şi blocuri cu goluri orizontale se vor fixa în
dibluri de lemn care se prevăd în goluri executate cu ajutorul unei freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine
ascuţită.
Fixarea tâmplăriei, a obiectelor şi conductelor instalaţiilor sanitare şi a conductorilor electric se va face după
întărirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementelr din b.c.a.
Tâmplaria şi obiectele sanitare care se prind de pereţi se vor fixa cu şuruburi pentru lemn prevăzute cu
dibluri din material plastic.
Elemente nearmate din b.c.a.
598 / 1400
1384
Executarea zidăriilor din blocuri şi placi din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum şi prevederilor din
STAS 10509 / 1-82, “ Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor “.
La zidăriile din blocuri şi placi din b.c.a se va ţine seama şi de prevederile STAS 10109 – 82. Zidăria se
execută din blocuri sau plăci întregi şi fractiuni şi blocuri sau plăci, care se obţine prin tăierea celor întregi cu
fierăstrăul special din trusa pentru lucrări de zidărie. Se interzice înlocuirea parţială a blocurilor din b.c.a. cu
cărămizi la pereţi exteriori.
Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile verticale vor fi decalate cu
½ până la ¼ din bloc.
Colturile şi ramificaţiile pereţilor din blocuri se vor realiza obligatoriu prin ţesere, în trepte.
Succesiunea etapelor în care se execută zidăria pe înălţimea unui nivel se va stabili astfel ca să se asigure
posibilitatea realizării ţeserii în trepte.
Îmbinarea pereţilor cu înălţime de asize diferite se va face conform prevederilor instrucţiunilor tehnice C
126 – 75. Zidăria neportantă de umplutură se va ancora de structură. Ancorarea se va face cu ancore din tabla de 1
mm grosime sau din oţel beton ø 6 mm.
6. ABATERI ,TOLERANTE , VERIFICARI

Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor cap.4 din “
NORMATIVUL C56 – 85 “ de către şeful de echipă şi maistrul, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de
brigadă şi reprezentntul beneficiarului.
Pentru elemente de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică prevederile cap. 5 din “
Normativul C56-80”. Rezultatul tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care
au rol de izolare termică sau fonică, se înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse.
Verificările se fac vizual şi prin măsurători .
Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă :
1) Zidării
• Se va examina starea suprafetelor cărămizilor, blocurilor, cărămizilor de sticlă, interzicându-se
folosirea celor acopeite de praf, impurităti sau gheaţă;
• Se va verifica, în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punerea în operă;
• Pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de
cele întregi nu depaşesc limita maximă de 15 %;
599 / 1400
1384
• Se va examina starea suprafeţelor cărămizilor şi blocurilor refractare, interzicându-se folosirea
celor cu ştirbituri sau colţuri rupte;
• Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice ( foarte hidroscopice
interzicându-se utilizarea acelor cărămizi care au devenit friabile prin depozitare
necorespunzătoare;
• Prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare sarja de
mortar cât mai frecvent dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele prevăzute
de normativele P2 –85; C14 – 82 şi în instrucţiunile tehnice P104 – 83;
- 8…13 cm la zidărie din cărămizi pline şi blocuri din beton cu agregate grele sau uşoare;
- 7…8 cm la zidaria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale şi orizontale;
- 10…11 cm la zidăria din blocuri mici şi laci de beton celular autoclavizat;
- 4…5 cm la zidăria din cărămizi de sticlă.
• Ghermelele se vor examina bucată cu bucată, verificându-se forma, dimensiunile lor, protecţia
împotriva umidităţii, conform preverilor din normativul P 2 – 85.
2. Pereţi
• Se va examina starea suprafeţelor fâşiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U din sticla,
interzicându-se folosirea celor fisurate şi acoperite cu praf sau alte impurităţi;
• La profilele U din sticlă se va verifica dacă lungimea acestora coresounde proiectului de
execiţie;
• Ghermelele se vor verifica bucată sau bucată, verificându-se borna, dimensiunile lor şi
protecţia împotriva umidităţii;
• Executarea zidăriilor şi pereţilor nu va putea începe decât numai dupa ce vor fi verificate
existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste că suportul peste care se
execută zidăria corespunde prevederilor proiectului şi prescripţiilor tehnice respective.
Verificarea calităţii execuţiei zidurilor consta din urmatoarele :
• prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând, astfel ca
suprapunerea cărămizilor din doua râbduri succesive pe înălţime să se facă pe minimum ¼ cărămidă în
lungul zidului şi ½ cărămidă pe grosime : la blourile ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton
celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rănd ca suprapunerea
blocurilor să se facă pe ½ bloc;
• la zidăria executată la plăci din beton celular autoclavizat se va verifica dacă ţeserea verticala s-a
facut la fiecare rând, iar suprapunerea plăcilor s-a făcut pe ½ cărămidă pe grosime: la blocurile
600 / 1400
1384
ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile
verticale sunt ţesute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor să se facă pq ½ bloc;
• la zidăria executată la plăci din beton celular autoclavizat se va verifica dacă ţeserea verticală s-a făcut
la fiecare rănd, iar suprapunerea plăcilor s-a făcut pe ½ placă.
• la cărămizile presate din sticlă se va verifica poziţionarea armăturilor verticale şi orizontale astfel încât
grosimea rosturilkor să nu depăşească 8…10 mm; rosturile verticale la zidărie din cărămizi de sticlă nu
sunt ţesute ca în cazul zidăriilor obişnuite;
• se vor verifica grosimile rosturilor orizontale şi verticale ale zidăriei prin măsurarea a 5…20 rosturi la
fiecare zid; media artitmetică a măsuratorilor făcute cu precizie de 1 mm trebuie să se inscrie în limitele
abaterilor admisibile;
• vizual se va verifica în toate zidurile dacă rosturile verticale şi orizontale sunt umplute complet cu
mortar cu excepţia adâncimii de 1…15 cm de la feţele văzute ale zidăriei, nu se admit rosturi
neumplute;
• orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarului la toate
zidurile;
• modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile,
asigurându-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2 – 85 şi instrucţiunile tehnice
C190-79 şi C 198 – 79;
• grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidăriei se va face prin
măsurarea cu precizie de 1 mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele feţe
ale zidului. Măsurarea grosimii se face la 3 înăltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetică a
rezultatelor se compară cu grosimea prevăzută în proiect;
• verticalitatea zidăriei ( suprafetelor şi muchiilor ) se vor verifica cu ajutorul firului de plumb şi dreptului
cu lungimea de cca. 2,5 m. Verificarea se face în câte 3 puncte pe înalţime la iecare zid;
• planeitatea suprafeţelor şi rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaţa sau muchia
respectivă. Verificarea se face pe tote zidurile. Lungimea şi înalţimea tuturor zidurilor, dimensiunile
golurilor şi ale plinurilor dintre golurilor se verifică prin măsurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media
a trei măsurători se compară cu dimensiunile din proiect.
La zidăria armată se mai verifică următoarele:
• dacă armarea zidăriei sau plsei sudate prin puncte se facve în sectiunile
601 / 1400
1384
prevăzute în proiect;prin măsuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale ţinând seama
că aceasta trebuie să fie egala cel puţin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mm; totodata se va controla dacă
stratul de mortar de acoperire a armăturii în dreptul rosturilor este de ciment şi are cel putin 2 cm grosime.
La zidăria complexă, definită conform normativului C126-75 se va verifica la fiecare stâlpişor de beton armat
următoarele :
• trasarea poziţiei stâlpişorilor;
• sortimentul şi diametrele armăturilor;
• dimensiunile şi intervalele dintre strepii de zidărie (atunci când acestia sunt prevăzuţi în proiect );
• poziţionarea corectă pe înălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se realizează
legătura dintre stâlpişori şi zidărie;
• cofrarea şi betonarea stâlpişorilor.
La zidăria mixtă definită conform normativului P2 – 85 pe lângă cele arătate se va acorda o atenţie deosebită
realizării tuturor legăturilor dintre zidul de cărămidă şi cele de beton; în acest scop se va verifica dacă la fiecare al
patrulea rând se aşează câte o cărămidă la intervale de maximum 1 mm în lungul zidului, cu alternarea cărămizilor
pe înalţimea acestuia, totodată se va controla dacă cel puţin 1 m pe înălţime se execută un rând continuu de
legături în cărămizi aşezate transversal.
La zidăria de umplutură şi la lucrările de placare a faţadelor cu plăci de b.c.a. verificările constau din următoarele :
• se va verifica dacă ancorarea zidăriei şi a placajelor de stâlpi şi diafragme se execută conform prevederilor
proiectului iin ceea ce priveşte diametrele şi numărul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor în
secţiunile în care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat;
• să se verifice vizual dacqria a fost bine împănată între planşee iar rosturile verticale dintre zidărie şi stâlpi
sau diafragme, sunt umplute comnplet cu mortar; se va controla dacă suprafetele stâlpilor sau diafragmele
de beton care vine în contact cu zidăria ser ancorează cu mortar de ciment.
La zidăria refractară, pe lângă cele arătate se vor verifica urmoartele :
• modul de realizare a cheilor de la bolţi ( nu este indicat ă folosirea cheilor cu grosimi prea mici în partea
inferioară );
• executarea rosturilor de dilatare în zidăria cuptoarelor şi a canalelor de fum;
• împănarea căptuşelii coşurilor de fum în structura de rezistenţă, tronsonarea izolaţiei termice către
căptuşeala şi coş precuym şi etanşarea rosturilor cu snr de azbest în dreptul consolelor;
• modul de realizare a zidăriei canalelor de fum independent cu căptuşeala coşurilor, etanşarea făcându-se
cu snur de azbest;
602 / 1400
1384
Rezultatele tuturor verificărilor prevăzute în acest capitol şi care se referă la zidării portante, ce urmează a
se tencui se înscriu în procese verbale de lucrăriu ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de
lucrări ascunse, rezultatele verificărilor care au rol de izolare termică sau fonică.
ABATERI LIMITA
Abaterile limită faţă de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripţiile legale în vigoare sunt
conform tabelului.
Nr. Caracteristicile zidăriilor şi pereţilor Abateri Observaţii

crt. limita
mm
1. La dimensiunile zidurilor la grosimea de execuţie a zidurilor La zidurile cu materiale
provenite din demolări
abaterile limită se pot majora
cu 50%
a) din cărămizi şi blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea 63 mm ±3
- ziduri cu grosimea 115 mm +4; -6
- ziduri cu grosimea 240 mm ± 10
b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare
- ziduri cu grosimea 365 mm ± 10
c) din blocuri mici, fâşii şi plăci de beton celular
autoclavizat
- ziduri cu grosimea 126 mm 4
603 / 1400
1384
d) din cărămizi presate de sticlă
e) din profile de sticlă U închis şi deschis
2. La goluri
a) pentru ziduri din cărămizi, blocuri ceramice şi din blocuri
mici de beton cu agregate uşoare
- cu dimensiunea golului 100 cm ± 10
- cu dimensiunea golului peste 10 ±20;-10
b) pentru ziduri din blocuri mici, din plăci şi fâşii de beton ± 20
celular autoclavizat plăci
c) din cărămizi presate din sticlă ± 20
d) din profile de sticlă U inchis şi deschis ± 20
3. La dimensiunile în plan ale încăperilor
- cu latura încăperii 300 cm ± 15
- cu latura încăperii peste 300 cm ± 20
4. La dimensiunile parţiale în plan ( nişe, spaleţi, etc) ± 20

5. La dimensiunile în plan ale întregii clădiri ± 50 Cu condiţia ca denivelarea
unui planşeu să nu
depăşească 15 mm
6. La dimensiunile verticale :
a) pentru ziduri din cărămizi, din blocuri ceramice şi din
blocuri mici de beton cu agregate uşoare
- pentru un etaj ± 20
- pentru întreaga clădire ( cu maximum 5 niveluri +50; -20
b) pentru ziduri din blocuri mici şi din plăci de beton celular
autoclavizat
604 / 1400
1384
- pentru întreaga clădire ( cu doua niveluri ) executată din ± 30
blocuri mici
c) din cărămizi presate din sticlă
- pentru întreaga cladire ± 30
d) din profile de sticlă U închis şi deschis
- pentru întreaga cladire ± 30
7. La dimensiunea rosturilor dintre cărămizi, blocuri sau plăci +5 La stâlpi portanţi cu secţiunea
0,1 m2 abaterile limită se
micşorează cu 50 %
- rosturi orizontale -2
- rosturi verticale + 5; -2
- pentru ziduri aparente ±2
8. La suprafeţe şi muchii Maxim 10 mm pentru o
cameră
- pentru ziduri portante 3 mm/m
- pentru ziduri neportante 5 mm/m
- pentru ziduri aparente, portante şi neportante 2mm/ m
b) la rectilinitatea muchiilor Cel puţin 20 mm pe lungimea
neîntreruptă a zidului
- pentru ziduri portante 2 mm/m
- pentru ziduri neportante 4 mm/m
- pentru ziduri aparente, portante şi neportante 1 mm/m Cel mult 10 mm pe lungimea

neîntreruptă a zidului
Verificarea rosturilor zidăriei refractare se efectuează cu lampa de control, dimensiunile fiind variabile în
raport cu calitatea zidăriei cerută prin proiect :
- zidărie deosebit de îngrijită, cu rosturi până 1 mm;
- zidărie îngrijită, cu rosturi de 1-2 mm;
- zidărie izolatoare de cărămidă din diatomit, cu rosturi de ¾ mm.
605 / 1400
1384
La executarea pereţilor despărţitori din beton celular autoclavizat, verificarea calităţii execuţiei constă în
următoarele:
- piesele metalice folosite la montaj, să fie protejate contra coroziunii;
- se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fâşiilor pe care urmează să se aplice pasta de isos sau mortarul
adeziv, executarea corectă a rosturilor, dacă acestea sunt bine umplute.
La executarea pereţilor din profile U din sticlă, verificarea calităţii execuţiei constă din următoarele :
• se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor, montanţilor şi alte elemente metalice, după care
se va începe montajul pereţilor;
• nu se vor monta profile sparte, crăpate sau care nu îndeplinesc condiţiile tehnice din STAS 11554 – 80;
• se va verifica ca tăierea profilelor să se facă numai cu scule adecvate;
• se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanşarea rosturilor, mărimea rosturilor necesare
pentru realizarea unei bune etanşeităţi;
• umplerea rosturilor verticale cu chit Altuchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau
pneumatic, neadmitându-se folosirea altor mijloace.
Comisia de recepţie preliminară a obiectivului prin membrii săi de specialitate sau specialisti în afara ei,
procedează la verificarea scriptică şi verificări directe prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea
zidăriilor şi pereţilor şi dimensiunile golurilor.
În caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare, se va dubla numărul lor; dacă şi în acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare comisia va proceda conform prevederilor normativului C 56 –85.
7.INREGISTRARI
Procese verbale de trasare.
Procese verbale de lucrari ascunse.
Procese verbale de receptie calitativa.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
606 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE CANALIZARE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
607 / 1400
1384
1. SCOP
1.1. Prezenta procedura cod PSP – 17 stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
realizare a lucrarilor de canalizare
2.1. Se aplica la executarea lucrarilor de canalizare ce se executa in cadrul Organizatiei.
3.1. PG-01 - Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SIMC
SR EN ISO 9001:2008.
3.2. LEGEA 10/1995 - Legea calitatii in constructii.
4.1. Terminologie
4.1.2. Proiect de executie – partea tehnico – economica a unei lucrari de constructii.
4.1.3. Plan de situatie – e cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia lucrarii proiectate fata de alte lucrari
vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren.
4.1.4. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care determina conturul
si axele principale ale lucrarii..
4.1.5. Ape de canalizare – totalitatea restitutiilor folosintelor de apa sau a obiectelor care compun folosintele de
apa, precum si a altor ape sau substante care necesita a fi indepartate prin canalizare.
4.1.6. Ape uzate menajere – rezultate din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor populate,
precum si ale nevoilor gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale diferitelor unitati
industriale, agrozootehnice, etc.
4.1.7. Sistem de canalizare – totalitatea constructiilor si instalatiilor care colecteaza, transporta, epureaza si
evacueaza in emisar apele de canalizare.
4.1.8. Camine de canalizare – constructii din beton amplasate in diferite puncte ale retelei de canalizare, pentru
intretinerea si mai buna functionare a acesteia (camine de vizitare, de rupere de panta, de intersectie, de
spalare, de schimbare a dimensiunilor)
4.2. Abrevieri
4.2.1. DG - Director general ;
4.2.2. DT - Director tehnic ;
4.2.4. RC - Responsabil cu calitatea in santier ;
4.2.5. RTE - Responsabil tehnic cu executia ;
4.2.6. DS - Diriginte santier ;
4.2.7. RTOPO - Responsabil TOPO ;
608 / 1400
1384
6.1. Responsabili de proces -.DT, SS, RTE, DS, SPL ;
6.2. Resurse:
• proiect de executie ;
• alocarea materialelor consumabile necesare ;
• alocarea aparaturii specifice lucrarilor topografice ;
• alocarea timpului necesar ;
• alocarea masinilor si utilajelor necesare. ;
Obiectiv Indicator de performanta Masurare
Nr. Descriere Nr. Descriere Document
1. Realizarea lucrarilor de 1.1 Numar de
canalizare conforme cu neconformitati/lucrare / Acte de calitate pentru lucrare
documentatia tehnica de semestru/an
executie si reglementarile legale
in vigoare
6.4. Executarea retelei de canalizare reprezinta una din operatiile dificile din cadrul constructiilor edilitare,
necesitand volume mari de lucrari, a caror realizare angajeaza importante cantitati de materiale si forta de munca
cu calificare deosebita. Canalele se executa din aval spre amonte, deoarece in acest fel orice tronson terminat
poate fi dat imediat in functiune si folosit in acelasi timp si in cadrul retelei, indeosebi pentru evacuarea apelor
subterane.
Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea etapelor
prezentate in continuare, conform logigramei de la pagina 5
6.5. Lansarea lucrarii de constructie in executie si verificarea proiectului
Se realizeaza conform procedurii cod PS-09.
6.6. Predarea – primirea amplasamentului lucrarii
Se realizeaza conform procedurii cod PTE-01.
6.8. Organizarea santierului
6.9. Trasarea lucrarii de constructi
Se executa de constructor pe baza reperilor de trasare, conform planului de trasaj intocmit de proiectant. Reperii de
trasare se predau pe teren constructorului de catre proiectant in prezenta beneficiarului si pe baza de proces verbal
de trasare.

609 / 1400
1384
canalizare si verificarea proiectului Conform procedurii cod PS-09
Proiectant  amplasamentului Amplasament (h)

personalului

DT  santierului
DS 

Sef Santier  de canalizare Plan de trasare (h)
DT 
RCC 
DS 
cod PS-12-F6(h)
Sef Santier  asigurarea cod PS-09-F1 (h)
cod PS-09-F2 (h)
Grafic de lucru (h)

Sef Santier de canalizare si receptia cod PSP-04, cod PTE-xy si

lucrarii de canalizare

finala  finala a lucrarilor (h)
Reperii de trasare folositi in cazul lucrarilor de canalizare sunt :

• reperi de planimetrie ;
• reperi de nivelment ;
Trasarea lucrarii se va face prin pichetarea axei canalului si a punctelor caracteristice ale acestuia.
610 / 1400
1384
SS si Adjunct SS intocmeste necesarul de materiale, de forta de munca, de utilaje si mijloace auto si le solicita prin
Referat de necesitate, cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de forta de munca, cod PS-09-F1, Necesar de
echipamente, cod PS-09-F2. Aceste referate sunt inaintate spre analiza si aprobare conducerii unitatii, respectiv
DT.
6.11. Executia lucrarii de constructie si receptia calitativa pe faze determinante
Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea etapelor
prezentate in continuare :
6.11.1. Executarea lucrarilor preliminare
Se va face o recunoastere a traseului canalizarii, verificandu-se existenta pe teren a reperilor de trasare.
6.11.2. Executarea sapaturilor
Sapaturile pot fi :
• sapaturi mecanizate ;
• sapaturi semimecanizate ;
• sapaturi manuale ;
6.11.3. Executarea sprijinirilor transeelor
6.11.4. Executarea de epuismente
6.11.5. Montarea tuburilor de canalizare si executarea caminelor de canalizare
Se vor parcurge urmatoarele etape
• turnarea fundatiei la camine cu respectarea dimensiunilor din proiect ;
• executarea rigolei de pe radierul caminuli ;
• montarea tuburilor de canalizare ce patrund in camine ;
• montarea in continuare a canalizarii in paralel cu montarea peretilor caminelor ;
• montarea scarilor si a capacelor de la camine ;
6.11.6. Efectuarea umpluturilor in transee
Se executa cu indepartarea totala sau partiala a sprijinirilor, functie de natura terenului si a pericolului de degradare
a malurilor transeei.
6.11.7. Controale, verificari si inspectii
Nu se trece de la o faza de executie la alta fara a se desfasura receptia calitativa pe faze determinante, conform
programului convenit cu proiectantul si inspectia in constructii.
6.12. Receptia la terminarea lucrarii de canalizare
La finalizarea lucrarilor de canalizare se realizeaza receptia lucrarii prin verificarea lucrarii si prin semnarea PV de
receptie la terminarea lucrarilor de catre Comisia de receptie.
6.13. Receptia finala a lucrarii de constructie
Dupa trecerea perioadei legale, lucrarea de constructie se receptioneaza final prin semnarea PV de receptie finala
a lucrarilor de catre Comisia de receptie finala.
611 / 1400
1384
6.14.1. DG
− aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului ;
6.14.2. DT
− analizeaza, respinge sau aproba referatele inaintate spre solutionare de catre SS ;
− participa ca reprezentant al Constructorului, impreuna cu RTOPO si Seful de santier la activitatea de predare-
primire a amplasamentului lucrarii.
− verifica in teren daca amplasamentul este liber de orice sarcina si consemnaza sub semnatura in Procesul
Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper , in caz contrar stabilind impreuna cu
reprezentantii Clientului si Proiectantului masurile si termenele de eliberare ale acestuia ;
− participa la receptia pe faze determinante impreuna cu comisia desemnata pentru acest lucru, conform
Programilui pentru controlul calitatii lucrarilor pe perioada executiei.
− participa la receptia partiala si finala la terminarea executiei lucrarii, semnand pe PV de receptie ;
6.14.3. RTOPO
− primeste de la Proiectant reperele de identificare a terenului si de trasare a lucrarilor (borne de referinta cu
indicativul, cota si coordonatele acestora) ;
− semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
− verifica concordanta dintre proiect si situatia din teren si comunica proiectantului eventualele neconcordante ;
− transmite topometrului de santier pozitia bornelor, indicativul, cota si coordonatele acestora ;
− participa la efectuarea de masuratori ori de cate ori este convocat de catre DT al unitatii, SS, iar in lipsa
acestuia de catre SPL ;
− verifica trasarile efectuate pe teren in cazul in care acestea au fost efectuate de catre muncitorul topo din cadrul
punctului de lucru ;
6.14.4. SS.
− intocmeste referatele mentionate anterior in vederea aprobarii ;
− ia cunostinta de existenta in teren si pozitia bornelor de reper ;
− ia cunostinta, daca este cazul, de masurile si termenele pentru eliberarea amplasamentului si intreprinde
actiunile ce cad in sarcina Constructorului ;
− ia cunostinta de existenta pe amplasament sau in vecinatatea acestuia a eventualelor cabluri, retele, instalatii,
cladiri si stabileste masuri pentru protejarea acestora pe parcursul executiei lucrarilor ;
− ia masuri pentru protejarea si conservarea bornelor de reper pe perioada executiei lucrarilor ;
− semneaza Procesul-verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
− urmareste si ia masuri pentru buna desfasurare a procesului de organizare a santierului, in vederea inceperii
activitatii de constructie ;
− anunta DT in vederea convocarii comisiei de receptie pe faze determinante, conform caietului de sarcini a
lucrarii ;
− participa la receptia pe faze determinante si semneaza pe PVFD ;
− participa si semneaza pe PV de receptie calitativa partiala si finala a lucrarii ;
− convoaca RTOPO pentru masuratori de cate ori este nevoie ;
− anunta neconformitatile aparute in procesul de constructie conform procedurii cod PS-17 ;
− ia masuri de remediere a acestora in conformitate cu cele stabilite ;
− aduce la cunostinta SPL a tuturor modificarilor aparute la proiectul de executie prin punerea la dispozitie a
Dispozitiei de santier intocmita de catre proiectantul lucrarii ;
6.14.5. SPL
− urmareste intreg procesul tehnologic de la primirea amplasamentului pana la finalizarea lucrarii ;
612 / 1400
1384
− urmareste si comunica SS. toate neconcordantele dintre teren si detaliile de executie ;
− efectueaza instructajul la locul de munca ;
− completeaza raportul de productie zilnic si lunar ;
− confirma activitatea utilajelor si autovehicolelor ;
− intocmeste inainte de receptia calitativa a lucrarilor actele de calitate, mai putin PVFD si PV de receptie
calitativa partiala sau finala a lucrarii .
6.14.6. RTE
− verifica concordanta dintre lucrarile executate si documentatie ;
7. ÎNREGISTRARI
7.1.1. Procesul-verbal de primire amplasament -
7.1.2. Procesul-verbal de lucrari ascunse -
7.1.3. Condica de betoane -
7.1.4. F.C -
7.1.7. Fisa strat -
7.1.8. Bonuri de transport -
7.1.9 . Referat de necesitate -cod PS-12-F6
7.1.10. Necesar de forta de munca -cod PS-09-F1
7.1.11. Necesar de echipamente -cod PS-09-F2.
7.1.12. PV pentru efectuarea receptiilor partiale si finale ale lucrarii -
7.1.13. Proces verbal pentru faza determinanta -
7.2.1. Dosarul lucrarii de constructie -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
613 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Identificarea operaţiunilor, a documentelor şi responsabilităţilor implicate în realizarea izolatiilor cu

membrane termosudabile, realizate din bitumuri aditivate cu insusiri mult superioare materialelor traditionale.
2. DOMENIU
614 / 1400
1384
Procedura se aplică in baza documentatiei de executie la lucrări noi, pentru realizarea de invelitori de
acoperis monostat, precum si la lucrari de reparatii, atat in cazul acoperisurilor terasă cat si celor inclinate.
Membranele pot fi folosite cu succes si la suprafete verticale, izolatii la rezervoare subterane si la lucrări de
fundatii.
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Avem la dispozitie o gamă foarte largă de materiale termosudabile – bituline, alkaline, robipol mineral,
sigmaplast mineral, etc. / atat pe piata internă cat si pe piata externă, din care vom folosi termenul de membrana
termosudabilă ‘ TES’ .
- Ghid montaj producători agrementati tehnic INCERC 3/94-51

- Normativ C 246/93, C 112/86, pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor lucrarile de 80
constructii
- C 56/95 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor, la proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor –
aprobate cu Decret 290/16.07.1977 si completate cu Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
aprobate cu ordin MLPAT 1219/EC/03.03.1994
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – aprobat cu Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993
- C 300/1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii
aprobat de MLPAT nr.20/N/11.07.1994
- Legea nr.10/1995 – Legea privind calitatea in constructii
- MCC Izopa SA cu procedurile functiilor de sistem
- H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
- Legea 319/2006 Legea sanatatii si securitatii in munca
- Hotararea 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006
- ISO 9001/2005; ISO 14001/2004 SI OHSAS 18001/2004
5. CONDIŢII PREALABILE – ÎNAINTEA EXECUŢIEI
5.1. La punctul de lucru (santier) înainte de începerea lucrarilor trebuie sa existe urmatoarele
documente:
- Documentaţia tehnică de execuţie;

- Instructiuni PTE si PCC aplicabile, aprobate ;
- Fiusa tehnico-economica, avizata;
- Certificari de calitate pentru materiale aprovizionate ce urmeaza a fi puse in opera
- Inregistrari doveditoare ca materialele neconforme sunt tinute sub control
5.2. Asigurarea la punctul de lucru, prin grija sefului de santier si a responsabilului pe lucrare, a
materialelor necesare executiei precum si SDV-urilor, utilajelor si utilitatilor aferente executiei
5.3. Asigurarea cu personal executant instruit si testat privind prevederile din prezenta procedura,
detaliile de executie si instructiunile aplicabile
5.4. Preluarea frontului de lucru. Cerinţe de calitate
615 / 1400
1384
5.4.1 Preluarea frontului de lucru pentru lucrarile de hidroizolatii se face dupa ce s-au terminat
toate lucrarile pregatitoare, in cinditii corespunzatoare, si anume :
- suprafata support trebuie sa corespunda prevederilor STAS 2355/3-75 ;
- suprafata trebuie sa fie plana, sa nu prezinte denivelari mai mari de 5 mm la verificarea cu dreptarul de
3 m lungime in toate directiile ;
- in cazul desfacerii hidroizolatiei partiale, corectarea denivelarilor se va efectua cu sapa de egalizare ;
- toate intersectiile dintre planurile orizontale si verticale trebuie sa fie realizate cu scafe ;
- gurile de scurgere sa fie la nivelul suprafetei support si sa nu fie infundate ;
- aticele si rebordurile pentru rosturi, luminatoare, ventilatii etc. sa fie executate la cotele prevazute in
proiect, iar panta portiunii superioare trebuie sa fie spre interiorul acoperisului ;
- strapungerile necesare trecerii unor conducte prin acoperis sa fie montate definitiv
5.4.2 Indeplinirea conditiilor mentionate la pct.5.4.1 se consemneaza in procesul-verbal de
predare-primire a frontului de l ;ucru, de catre maistrul instalator impreuna cu beneficiarul, cu aceasta
ocazie se vor stabili zonele de depozitare a materialelor, drumurile de acces la lucrare, alimentarea cu
energie electrica.
6.1 Şef Santier
- studiază si analizeaza documentaţia de execuţie,instructiunile tehnice, detaliile de executie, PTE si

PCC aplicabile asupra executiei
- numeşte responsabilul lucrarii si ii transmite acestuia spre analiza si pregatirea executiei
- elaborează graficul de executie al lucrarii, functie de cerintele din contract
- verifică si urmareste ca executia lucrarilor sa se desfasoare in conformitate cu graficul aprobat si la
parametrii de calitate ceruti in documentatia de executie
6.2 Responsabil lucrare (Şef punct de lucru)
- aprofundaza documentatia de executie pe lucrare, detaliile de executie, cerintele PTE si PCC

aplicabile, a instructiunilor si standardelor aplicabile
- participa la preluarea frontului de lucru
- elaboreaza graficele de executie pe faze de lucrari
- asigura organizarea punctului de lucru astfel ca executia sa se desfasoare continuu si la nivelul de
calitate solicitat
- conduce si raspunde de realizarea lucrarilor in conformitate cu graficul de executie si la nivelul de
calitate cerut conform contractului incheiat cu beneficiarul
- intocmeste inregistrarile de calitate privind executia, verificarea executiei conform PSAC, PTE SI PCC
- asigura interfetele cu reprezentantul beneficiarului privind urmarirea, controlul si confirmarea executiei
la nivelul de calitate solicitat
- asigura cerintele NTSM si PSI
6.3 C.T.C.
- verifica, confirma si gestioneaza toate inregistrarile de calitate pe parcursul lucrarii

- isi desfasoara activitatea planificat conform PSAC si PCC pe lucrare pentru confirmarea lucrarilor
executate
616 / 1400
1384
- tine sub control neconformitatile depistate si gestioneaza RNC-urile emise cat si cele solutionate
inchise conform PSAC 10 – controlul neconformitatilor
- asigura la solicitarea executantului, prin laboratoare autorizate analizele si retestarile necesare
incheierii unor litigii privind calitatea materialelor
- raspunde impreuna cu comisia de receptiela receptionarea materialelor
7. PROCEDURA
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII
Art. 1. Pe santierele de constructii-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI (casca de protectie e
obligatorie).
Art. 2. Muncitorii care lucreaza la executarea reparatiilor acoperisurilor vor purta in mod obligatoriu centuri de
siguranta.
Art. 3. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor ve verifica rezistenta astrelei si sarpantei
iar in caz de constatare a unor stricaciuni se vor lua masuri de reparare si intarire.
7.1 Date generale
Izolarea hidrofuga a teraselor are drept scop :

a. de a proteja constructiile impotriva unor agenti naturali ca: apa, frigul si caldura
b. de a proteja constructiile impotriva unor agenti provocati de procesele tehnologice ce se desfasoara in
constructia si instalatia respectiva, solutii acide si alcaline sau trepidatii produse la functionarea
utilajelor sau motoarelor
Izolatiile hidrofuge se executa la :
- acoperisuri cu rol de protectie impotriva patrunderii apelor din intemperii, in constructie
- fundatii si la peretii de subsol cu rol de protectie impotriva actiunii apelor provenite din infiltratii sau din
panzele de apa subterane freatice
- constructii speciale (rezervoare, bazine, castele de apa) avand rolul de a impiedica pierderile de lichide
inmagazinate in acestea
7.2. Materiale utilizate . Pregatirea materialelor
a. Bitumurile folosite pentru amorsarea suprafetelor, vor indeplini conditiile prezentate la PTH-01
b. Materialele bituminoase in suluri folosite pentru caserarea stratului termoizolator sunt prezentate in
procedura PTH-01
c. Membranele TES sunt realizate din bitumuri aditivate cu adaosuri de polimeri avand pe suprafata
superioara o folie de polietilena sau material mineral presarat – ardezie – pe suprafata inferioara o
membrana de aparare cu silicon care impiedica lipirea membranei in sul la infasurare
Rolele de membrane TES se transporta cate una ambalata in hartie asezate pe paleti de transport
acoperite cu folie de material plastic.
Rolele in pozitie verticala asezate pe capete se asigura contra rasturnarii se depoziteaza si se
transporta in pachete. Rolele TES trebuie ferite de umiditate, de efectul de radiatie termica. Se pot depozita numai
de un singur strat, nu se pot suprapune pe mai multe straturi
Ambalajul de desfacere in apropierea locului de izolare si inainte de intrebuintare. Mare atentie trebuie
acordata la protejarea capetelor rolelor TES, trebuie ferite de deteriorari.
617 / 1400
1384
Necesar de material la izolarea acoperisului pe mp de suprafata acoperis este de 1.16 – 1.18 mp
7.3 Formatia optima de lucru la lucrarile de izolare :

4 persoane din care : - 1 muncitor calificat
- 1 muncitor specialist
- 2 muncitori necalificati
Activitatile pentru care s-a determinat formatia optima de lucru se desfasoara:
1. la sol – pregatirea amorsajului si deservirea utilajului de ridicat materiale TES

2. activitate de deser vire pe acoperis – preluarea materialelor respectiv dotarilor (butelii, arzator)
si transportul la locul de punere in opera
3. activitate de baza, pe acoeris – derularea, croirea, pozarea si lipirea
7.4 Utilaje, scule, echipamente folosite
- utilaj de ridicat pe verticala
- arzator cu gaz
- butelie de gaz
- spaclu metalic cu varf rotunjit
- cutit
- boloboc
- ruleta
- dreptar de lemn
- matura de paie
Echipament de protectie :
- cizme
- manusi de piele sau textile
- casca de protectie
- centura de siguranta
- ochelari de protectie
Echipament de lucru :
- salopeta doc
- costum vatuit
Pentru interventii pe intemperii :
618 / 1400
1384
- pelerina de ploaie
7.5 Executia operatiunilor din structura hidroizolatiei
7.5.1 Specificatiile tehnice pentru suprafetele support si aplicarea amorsajului sunt valabile din PTH-01 si
se vor consulta impreună cele două proceduri
NOTĂ : Este foarte important si se recomandă la lucrările de reparatii depistarea si corectarea tuturor
deficientelor, erorilor de executie inainte de efectuarea unei noi structuri hidroizolatoare
7.5.2 Tehnologia de punere in operă a membranelor TES

Sulurile vor fi derulate de-a lungul celei mai mari pante a acoperisului, desfasurate conform planului
de montare, se vor poza si croi cu suprapuneri de 10 cm in lungime si 15 cm la capete dupa care
membrana va fi rebobinata pe un cilindru de carton de diametru 6 cm
Este indicata folosirea unor jumatati de rulouri, pe siruri alternative pentru a obtine imbinari
suprapuse in scara.
ATENTIE : Pe latime se va indeparta stratul de ardezie pentru suprapunere (15 cm) de cate ori este
necesar
Se va pregati arzatorul si se va aprinde flacara, care se va regla pentru a actiona pe linia de contact a
surafetei sulului si support.
619 / 1400
1384
Flacara se aplica in mod egal de la un cap la altul al ruloului concomitent cu derularea sului TES. Pe masura
ce bitumul se topeste ruloul este impins inainte usor, dar ferm asigurand o incalzie uniforma, optima evitand
incalzirea in exces a materialului. Presarea se va realiza prin greutatea proprie a sulului.
Racordarea la detaliile aferente acoperisurilor (atic, strapungeri, de scurgere, etc.( se va executa cu o
flacara cu presiune mai mica, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.
La atice cu inaltimea de pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, min.12
cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la 30 cm si se va ancora sau se va
prinde cu platbanda si bolturi impuscate, protejate cu streasina independenta.
Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere, se va asigura cu guler de plumb amorsat sau cu palnii din
material plastic, folosind gurile de scurgere tip si parafrunzare tip (vezi anexe)
Hidroizolatia in camp se va suda deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturi in
mufa, conform figurii de mai jos, dupa care seva monta parafrunzarul.
Colturile de 90 vor fi imblanzite cu piese de lemn de racordare (sau alte materiale, placi de vata minerala
taiate) cu o panta de 1:3.
620 / 1400
1384
Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa cu strat suplimentar si cu bucle in deschiderea rostului.
In urma sudarii la marginea membranelor, unde sunt scurgeri de bitum inainte de intarire trebuie presat cu
ardezie (suprlusul trebuie adunat cu matura, dupa intarire)
8. VERIFICAREA ŞI CONFIRMAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CRITERII DE ACCEPTARE
Verificarea calităţii lucrărilor se desfăşoară pe tot parcursul execuţiei urmărind fişa de control calitate pe lucrare
şi punctele de control calitate din PCC cod HT-01.
Condiţiile de calitate cerute lucrării au la bază prevederile din “Normativ pentru verificarea lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente” C.56/85, C.112/86, Legea nr.10/1995
Verificarea executiei lucrarilor se efectueaza de executant (responsabil lucrare, sef echipa), iar confirmarea
calitatii lucrarilor se face de cate CTC, prin examinari, incercari, determinari, confectionare prescriptii tehnice.
621 / 1400
1384
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii care ulterior se acopera (ex.
straturile succesive ale hidroizolatiei propriu zise, racordarile, piesele înglobate etc) se inscriu in procese verbale de
lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi introduse in lucrare
decat daca in prealabil:
- s-a verificat daca materialele au fost livrate cu certificat de calitate, inlocuiri de materiale nu sunt
permise decat cu acordul scris al investitorului şi al proiectantului
- s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii de păstrare a calităţii
9.1 Verificări efectuate la primirea elementelor de construcţii
- calitatea stratului, sapelor -suport, planeitatea şi rosturilor

- suprafaţa suportului din elemente prefabricate din beton; dacă rosturile sunt matate cu mortar de
ciment; dacă denivelările dintre elemente sunt de +,- 10 mm şi corectate la panta 1:5 sau dacă s-a executat
egalizarea generală cu mortar de ciment
- asperităţile suportului pentru care se admit abateri max. de +,- 2 mm, precum şi denivelările de
planeitate (abaterea admisibilă +,- 5 mm la un dreptare de 2 m, aşezat în orice direcţie).
9.2 Verificări efectuate pe parcursul execuţiei

- se vor verifica suprapunerile realizate pe lungime şi lăţime; atenţie la suprapunerile la capete
unde decapararea ardeziei, înainte de lipire trebuie efectuată
- verificarea diferitelor racordări, guri, străpungeri, conform detalii - anexe;
- verificarea aticelor - conform detalii anexe;
- lucrări de tinichigerie, cârlige, agrafe, dacă sunt bine fixate, la cotele stabilite şi operaţiile de
prindere;
- verificări prin ciocănire sau sondaje în punctele dubioase
În cazurile speciale, la cererea investitorului şi cu acordul proiectantului structurii de rezinstenţă se va face
verificarea etanşeităţii prin inundare cu apă, conform Normativului C 112/86 în vigoare.
10. DESCRIEREA PCC
10.1 Scop
PCC stabileşte controalele de calitate, verificări şi încercări pe faze de lucrări şi finală, la realizarea
lucrărilor de izolaţii hidrofuge şi reparaţii hidroizolaţii la terase.
10.2 Domeniu
PCC se aplică de către IZOPA SA la controlul lucrărilor de izolaţii hidrofuge
10.3 Definiţii şi prescurtări
- Conform MCC IZOPA SA şi HT - 03
10.4 Documente de referinţă

- Normativ C 112/86
622 / 1400
1384
- Tehnologia „Lucrărilor de izolaţii hidrofuge” - Ed. Didactică Bucureşti 1981
- Fişa tehnologică TLSIT Bucureşti 1985
- PCC HT - 01
10.5 Responsabilităţi:
Sunt menţionate în „Controlul în proces” capitolul 9 şi în Capitolul 6 „Responsabilităţi” din PTE
Cod HT - 03
11. CONTROLUL ÎN PROCES
Operaţia Document Verificări şi

N Cine
Operaţii necesare de control care se inspecţii
r. răspunde
documente completează E AQ CTC B
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Recepţie materiaşe verificare responsabil FCC
certificate de lucrare
calitate
X
documente de
însoţire PFS şi
PTE HT-01
2 Condiţii prealabile
a. existenta la punctul de verificare
lucru a documentelor de documente birou „ FCC X X
execuţie FPS
b. existenţa la punctul de
verificare conform
lucru a materialelor „ FCC X
PTE HT-01
necesare lucrării
c. asigurare organizare
punct de lucru, inclusiv din
control pe teren „ FCC X
punct de vedere NTSM şi
PSI
d. asigurare punct de lucru responsabil
verificare
cu personal de execuţie lucrare şi şef FCC X X
cunoştinţe
instruit de lot
e. preluare front de lucru
verificarea şi starea
FCC
acoperişului şi a control vizual,
PV predare-
scurgeriilor, betonul de măsurători PFS şi maistru iz. X X
primire front
pantă, şapa de alimentare, PTE HT-01
de lucru
scafele, aticele, recordurile
pentru rosturi, străpungerile
f. condiţii climaterice
corespunzătoare +50 C
control măsurători „ FCC X
pentru hidroizolaţii calde şi
+80C pentru hidroizolaţii reci
3 Pregătire şi preparare
623 / 1400
1384
materiale
- soluţii amorsaj
X
- materiale in suluri
X
- guri de scurgere verificări responsabil
X
- materiale de corectie înregistrări de lucrare şef FCC
X
pantă calitate echipă
X
- elemente de tinichigerie
X
- materiale auxiliare
4 Execuţie lucrări de
hidroizolaţii
responsabil
verificare vizuală,
a. execuţia amorsajului lucrare, şef FCC X
încercări
echipă
b. strat suplimentar la dolii, verificare vizuală,
„ FCC X
guri de scurgere, scafe măsurători
c. pozarea foliilor bituminate „ „ FCC X
d. pozarea foliilor bituminate
pe acoperişuri paralele cu
„ „ FCC X
coamă, perpendicular pe
coamă, după caz
e. timp de relaxare, croire
rulare din nou şi lipire prin
derulare succesivă, „ „ FCC X
verificări suprapuneri pe
orizontală
f. realizarea hidroizolaţiilor
verticale, guri de scurgere,
„ „ FCC X
străpungeri, căciuli de
protecţie
g. executare copertine,
„ „ FCC X
şorţuri, căciuli de protecţie
6 FCC
control pe teren şi şef şantier,
PV recepţie
Recepţie lucrări documentaţie responsabil X X X
preliminară
execuţie lucrări
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
624 / 1400
1384
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII SANITARE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1 SCOP
625 / 1400
1384
Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza la montarea instalatiilor
sanitare interioare (apa si canalizare) la constructii civile si industriale.
Procedura se aplica la executarea instalatiilor sanitare, pentru cladiri de locuit, social - culturale, precum si
la retelele exterioare de alimentare cu apa si canalizare din ansamblurile de cladiri, pentru cladirile similare
din industrie (grupuri sanitare) care folosesc apa potabila pentru nevoi igenico - sanitare, pentru instalatiile
de apa necesare interventiilor in caz de incendiu la obietivele de mai sus. Prezentul document este o
procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata
cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc .
➢ STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii ,

Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze
capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare
aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului .
➢ STANDARD SR EN ISO 9000/2008 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular
care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al calitatii si specifica terminologia pentru
sistemele de management al calitatii .
➢ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2008 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru imbunatatirea
performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de management al calitatii , indrumari pentru
imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti
interesate
➢ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
➢ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea si
conducerea calitatii in constructii.
3.1. Proiecte de executie aferente fazelor respective de instalatii, proiecte tehnologice de executie, caiet de
sarcini al proiectantului.
PTE = Procedura tehnica de executie
RQ= Responsabilul calitatii
RCQ= Responsabilul controlul calitatii
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1.CONDITII PREALABILE
5.1.1.Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarilor, precum si a prezentei proceduri.

5.1.2.Instruirea personalului in vederea realizarii lucrarilor de instalatii, in scopul insusirii proiectelor de executie,
caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor referitoare la faza respectiva de lucru.
5.1.3.Asigurarea pe santier a instalatiilor si a cofrajelor metalice, necesare sprijinirii la sapaturi pentru canalizare
si apa, receptionate si depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare.
5.1.4.Dotarea cu unelte de lucru a instalatiilor specifice echipelor precum si chei de diferite dimensiuni, fierastraie
de mina, rulete de masurat, boloboc pentru montarea instalatiilor de canalizare in panta respectiva, lampa de
benzina.
626 / 1400
1384
5.1.5.Destinarea macaralelor care vor deservi executia instalatiilor.
• Asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale
5.1.6.Executarea inregistrarilor de calitate pentru montaj a instalatiilor, conform planurilor de executie.
5.1.7.Sapaturile se vor executa mecanizat sau manual in cazurile unde zonele sunt aglomerate sau nu se
cunosc traseele instalatiilor subterane.
5.1.8.In functie de adincimea sapaturilor in vederea montarii conductelor de apa si canalizare , se vor lua masuri
de consolidare a peretilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzatoare.
5.1.9.Se va crea un pat de nisip protector pe fundul santului, atunci cind prezinta proeminente provenite din
bolovani, stinci, fundatii vechi, de natura sa produca deterioararea conductelor.
5.1.10.La sapaturile care traverseaza cai de comunicatii importante, se vor lua masuri pentru evitarea tasarii
infrastructurii.
5.1.11.Umplutura de pamint se va executa numai dupa probarea instalatiilor, astfel incit sa nu fie deteriorate
conductele.
5.2.CONDITII PREVENTIVE
5.2.1.Lucrarile de izolare a conductelor vor fi facute dupa efectuarea probelor de presiune.

5.2.2.Izolatiile se vor aplica dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.
5.2.3.Izolatiile termice aplicate pe conducte vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a
elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la treceri prin elemente de constructii (ziduri,
plansee).
5.2.4.Operatiile de izolare a conductelor trebuie ferite de precipitatiile atmnosferice.
5.3.MASURI PREVENTIVE
5.3.1.Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si
P.S.I. corespunzatoare activitatilor desfasurate.
5.4.ACTIUNI IMPLICATE
5.4.1.Confectionarea cofrajelor pentru instalatii (sapaturi, sprijiniri).

5.4.2.Depozitarea si receptia instalatiilor .
5.4.3.Pregatirea lucrarii .
5.4.4.Decofrarea si pregatirea lor pentru o noua lucrare .
5.5.PROCEDURA
5.5.1.Cofrajele de obicei se pot confectiona pe baza de metal, pentru ca dureaza in timp si se pot refolosi la mai
multe lucrari.
5.5.2.Materialele utilizate vor fi avizate de proiectant si ele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in
vigoare.
5.5.3Confectionarea cofrajelor pentru instalatii trebuie sa cuprinda elementele de sustinere si de sprijin ale
cofrajelor.
5.5.4.Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face in asa fel incit sa se evite deformarea si
degradarea lor (ruginire, murdarire).
627 / 1400
1384
5.5.5.In timpul executarii lucrarilor de finisaj la constructie, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pina la
terminarea lucrarilor.
5.5.6.Inainte de inceperea executarii cofrajelor pentru montarea tuburilor de beton si a conductelor de apa si
canalizare, se vor curata si se vor verifica toate materialele de instalatii. De asemenea se vor verifica toate
piesele metalice care ajuta la sustinerea sprijinirii peretilor.
5.5.7.Se va urmari ca alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor in faza de santier sa se faca prin
executarea instalatiilor definitive de alimentare cu apa, inainte de inceperea principalelor lucrari de constructii.
5.6.MONTAREA CONDUCTELOR
5.6.1.Conductele se vor monta dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor, respectindu-se cu strictete pantele
prevazute in proiect, astfel ca sa fie asigurata aerisirea si golirea completa a conductelor.
5.6.2La derivatiile spre obiecte, golirea conductelor se va face fie la obiectele sanitare, fie la coloane.
5.6.3.Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau pungilor de aer sau de apa in caz de golire. Acolo
unde nu este posibila evitarea sacilor, se va prevedea un robinet de golire.
5.6.4.Montarea conductelor pe pereti se face prin bratari sau pe console, iar la cele montate pe tavan se
folosesc reazeme glisante in cazul montarilor in grup, sau reazeme suspendate pentru montajul separat al
fiecarei conducte.
5.6.5.Tevile sudate longitudinal se vor monta astfel ca sudura sa fie vizibila pe toata lungimea ei .
5.6.6.Coloanele din otel zincat se fixeaza pe elementele de constructie prin bratari, montate cite una pe etaj,
dar nu la mai mult de 3,50 m, una de alta.
5.6.7.Distanta maxima intre doua puncte de sustinere a conductelor este de 2m.
5.6.8.Pe traseele orizontale ale coloanelor de canalizare, se recomanda utilizarea etansarii cu plumb si fringhie
gudronata, iar pe coloane se recomanda etansarea cu ciment si fringhie alba. De asemenea se admite folosirea
pentru etansarea imbinarilor a masticului bituminos cu fringhie gudronata.
5.6.9.Montarea tuburilor si a pieselor din fonta pentru scurgere, se face cu mufele contra sensului de scurgere a
apei.
5.6.10.Capacele pieselor de curatire din fonta se vor fixa cu suruburi, asigurindu-se etansarea cu garnituri din
carton sau cauciuc.
5.6.11Montarea conductelor in galerii subterane, in lungul peretilor sau sub tavane, se face cu piese de
sustinere amplasate linga mufe sau linga flansele conductei.
5.6.12Imbinarile prin flanse se vor folosi numai in camine sau in incaperi in care conductele ramin aparente, iar
la cele ingropate in sol, se vor folosi numai tuburi cu mufa.
5.6.13La montarea conductelor din gresie ceramica anti-acida, se vor folosi tuburi si piese de legatura cu mufe
sau cu flanse din gresie ceramica antiacida. Imbinarea, etansarea si fixarea lor se face cu chituri antiacide
corespunzatoare pentru cele cu mufe, inele si garnituri speciale, pentru cele cu flanse.
5.6.14.Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de constructii se face direct prin suruburi, fie indirect prin
intermediul consolelor sau a altor echipamente de sustinere. Pentru obiectele sanitare montate in grup, lavoare,
spalatoare etc. se poate utiliza sustinerea cu stative metalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T. In
punctele de contact ale legaturilor de apa si scurgere ale obiectelor sanitare cu peretii, se recomanda sa se
monteze rozete metalice nichelate sau cromate in cazuri speciale.
5.7.VERIFICARI, INCERCARI
5.7.1.Instalatiile de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:

• incercarea de functionare la apa rece si calda;
• incercarea de etanseitate la presiune, la apa calda si rece;
• incercarea la rezistenta a conductelor de apa calda;
628 / 1400
1384
5.7.2.Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor de serviciu si a
aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate.
5.7.3.Presiunea pentru incercarea de etanseitate la rece si la cald, va fi egala cu 1,5 ori presiunea de regim, dar
nu mai mica de 6 bari.
5.7.4.Timpul de mentinere a presiunii este de 20 min.
5.7.5.Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in punctul cel mai de jos al
instalatiilor.
5.7.6.Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator simultaneitatii si
debitului de calcul.
5.7.7.Pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie, se va masura temperatura apei in conducta de
apa calda la iesirea din aparatul de preparare si din conducta de circulatie inainte de racordarea la aparat.
Scaderea de temperatura trebuie sa corespunda prevederilor din proiect.
5.7.8.Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avind aparatele si instalatiile aferente (statii de
ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe, etc.), in functie, conform proiectului.
5.7.9.Instalatiile de canalizare interioara vor fi supuse urmatoarelor incercari:
• incercarea de etanseitate;
• incercarea de functionare;
5.7.10.Incercarea de etanseitate se va face umplind cu apa instalatiile de canalizare si controlind traseele
conductelor si punctele de imbinare. Incercarea de functionare se va face prin punerea in functie a obiectelor
sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei. Cu prilejul incercarii de functionare, se vor
controla si pantele, piesele de curatire si sustinerile.
5.7.11.Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu prescriptiile privind verificarea
calitatii si receptiei lucrarilor. Se va urmarii daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu documentatia
tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare.
6 RESPONSABILITATI
6.1.Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri.

6.2.Responsabilul de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri si
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
7 INREGISTRARI
Se vor folosi inregistrarile din PCCVI si din caietele de sarcini in conformitate cu Manualul Calitatii
8. ANEXE Nu este cazul .
1 0 6 0
629 / 1400
1384
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA TENCUIELILOR UMEDE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Prezentul capitol cuprinde prevederi generale de asigurare a calitatii constructiilor pentru tencuieli
obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) interioare si exterioare, aplicate manual sau
mecanizat pe suprafete din zidarie de caramida si
beton la cladiri de locuit, social culturale, constructii industriale si agrozootehnice.
2. DOMENIU
630 / 1400
1384
Domeniul de aplicare sunt constructiile civile , industriale
si agrozootehnice , constructii hidrotehnice, edilitare, la care se
doreste o fata vazuta corespunzatoare si care sa faca fata la
intemperii .
Prevederile nu se refera la tencuielile de impermeabilizare aplicate pe recipientii de beton armat si
beton precomprimat pentru lichide, tratamentele subtiri anticorozive precum si tencuielile de
marmorac.
3 DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1 Tencuielile umede obisnuite sau subtiri interioare si exterioare, se simbolizeaza cu:
“ T ” - tencuieli obisnuite
3.2 Prescurtare: CQ - T, controlul calitatii pentru tencuieli obisnuite
3.1. Proiectul de executie
3.2. Caietul de sarcini al proiectantului
3.3. Normative si instructiuni
• “Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala” indicativ

C17-82
• “Normativ pentru executarea tencuielilor umede” indicativ C18-83
• “Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C16- 84
• “Normativ pentru executarea de zugraveli si vopsitorii” C.3-76 completat cu caietul VII “Prepararea
si aplicarea pastei “GIPAC”
5. PROCEDURA
CONDITII PREALABILE
➢ Asigurarea pe santier a documentatiei de referinta precum si a prezentei proceduri
➢ Asigurarea locurilor de munca cu dotarile necesare: schele, instalatii de ridicat, mijloace de
transport manual, instalatii de preparare a mortarelor, instrumente de masura si trasaj, scule si
echipamente de protectie.
➢ Asigurarea ritmicitatii alimentarii cu mortar conform marcii prevazuta, pe toata durata timpului de
lucru.
➢ Organizarea formatiilor de lucru si instruirea personalului din punct de vedere tehnic.
MASURI PREVENTIVE
➢ Instruirea periodica si la inceputul fiecarui schimb a personalului din punct de vedere a protectiei
muncii.
631 / 1400
1384
➢ Verificarea schelelor, scarilor de acces si a parapetilor.
➢ Verificarea starii de sanatate a muncitorilor si a dotarii acestora cu echipament de protectie.
ACTIUNI IMPLICATE
➢ Aprovizionarea cu materiale.
➢ Asigurarea dotarilor.
➢ Executarea tencuielilor.
➢ Verificarea tehnica si calitativa.
➢ Curatirea locurilor de munca in vederea fazelor urmatoare de lucrari: instalatii, zugraveli, vopsitorii,
etc.
➢ Demontarea schelelor interioare si exterioare daca pentru fazele urmatoare de lucrari nu mai sunt
necesare.
PROCEDURA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR UMEDE

➢ Tencuielile prevazute in prezentul capitol se clasifica dupa urmatoarele criterii:
➢ Dupa pozitia lor in constructie:
• tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti sau tavane
• tencuieli exterioare sau pe fatada, care acopera suprafetele exterioare ale peretilor
Dupa natura suprafetelor pe care se aplica:
• tencuieli pe suprafete de caramida in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil).
• tencuieli pe suprefetele elementelor de beton si de beton armat (pereti, stalpi, grinzi si tavane) care
se executa din sprit, grund si strat vizibil, precum si la tavanele din beton cu suprafete plane, la
care tencuielile se pot aplica in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).
• tencuieli pe suprafete de sipci si trestie, care se executa in trei straturi (sprit, grund si tinci - strat
vizibil).
• tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabit (tavane false, scafe de racordare a peretilor cu
tavanul, etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).
Dupa modul de finisare al fetei vazute.
• tencuieli obisnuite, la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) in stare bruta,
driscuita, sclivisita sau gletuita.
• tencuielile decorative realizate prin raschetare, periere, etc. a prafului de piatra, obtinandu-se un
aspect de piatra naturala, stropite (manual sau mecanic) si driscuite mai aspru executate dintr-un
632 / 1400
1384
amestec fluid, din mortare preparate din material special (terasit, dolomit, marmure, etc.) sau
aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat a unor paste colorate.
Materiale
Piesele scrise si desenate ale proiectului de executie trbuie sa cuprinda caracteristicile materialelor
prevazute pentru executarea tencuielilor umede;
• tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza
• dozajele uzuale ale mortarelor
Pentru prepararea diferitelor tipuri de marci de mortare pentru tencuieli, se utilizeaza materialele prevazute
in Instructiunile tehnicie C17-82, precum si urmatoarele materiale:
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA DIFERITELOR TIPURI SI MARCI DE MORTARE PENTRU

TENCUIELI
1. Pasta de var se va folosi dupa trecerea a 60 de zile de la stingerea varului, diluandu-se cu apa si
trecandu-se printr-o sita cu ochiuri de 1mm, pentru a se inlatura granulele de var nestinse.
2. Nisipul natural trebuie sa fie curat, aspru la pipait, fara amestec de materii organice, in
conformitate cu prevederile din STAS 1667-76.
Pentru diferitele straturi ale tencuielilor se va intrebuinta nisipul avand urmatoarele dimensiuni ale
granulelor:
• pentru stratul de grund, nisip cu granule pana la 3mm, dar cu 20-40% (in greutate) nisip pana la
1mm;
• pentru stratul vizibil, nisipul cu granule pana la 1mm.
Un nisip cu o buna granulozitate pentru tencuieli trebuie sa aiba un volum de goluri mai mic de 40%
din volumul total, iar partea levigabila (argila) sa fie de maximum 5%, in cazul tencuielilor obisnuite,
si maxim 1% in cazul tencuielilor decorative.
3. Agregatele speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil al tencuielilor decorative
sunt: piatra de mozaic, sticla pisata, foita de mica, granule de marmura divers colorata de 1...3mm.
Piatra de mozaic (gris si praf de piatra) trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 1134-71.
Dimensiunile granulelor de gris sunt cuprinse intre 0,3-6mm si trebuie sa aiba o coloratie uniforma; praful
de piatra are granule mai mici de 0,3mm, in general sub 0,15mm; de asemenea, se vor utiliza diferite culori
sau granit colorat cu cristale mari.
In mortarul pentru finisarea unor tencuieli decorative se va adauga, pentru a se obtine un luciu sclipitor,
sticla pisata cu granule de 1,5-2mm, foita de mica, bucatele de sidef rezultate din pisarea scoicilor, mozaic
de carbune antracit, etc.
633 / 1400
1384
4. Adaosurile plastifiante (aditiv plastifiant) care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli
sunt: varul gras, calcarul fin macinat, nisipul de cuart, etc.
Dintre plastifiantii fabricati industrial in tara noastra se poate utiliza in special Disanul (97% lignosulfonat de
calciu tehnic +3% detergent), STAS 8625-70; acest produs se poate utiliza si la prepararea pastei “GIPAC”.
5. Adaosurile hidraulice utilizate la prepararea mortarelor de tencuiala sunt materiale fin macinate
(roci sedimentare diatomitice) sau de natura vulcanica (tras, piatra ponce, cenusa vulcanica si
puzzolane), zgura granulata de furnal, praf de caramida sau tigla, etc; aceste adaosuri se vor
adauga in ciment sau var spre a-i mari caracterul hidrofob.
6. Intarzietorul de priza “Replast” care se utilizeaza la prepararea mortarelor de ciment sau ciment –
var .
Pentru mortarele de ipsos se va intrebuinta intarzietorul de priza , conform caietului de sarcini “Intarzietorul
de priza pentru ipsos”.
7. Colorantii se vor utiliza numai pentru deschiderea culorii mortarelor, sau pentru a da acestora
diverse culori; se va folosi in special praful de piatra, care se obtine prin cernerea prin sita de 900-
1600 ochiuri/cm2 a deseurilor rezultate din concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite
culori, precum si prin cernerea deseurilor ceramice.
Pentru a da mortarului diverse culori sau nuante, se vor mai intrebuinta si diferiti pigmenti artificiali.
Dozajul pigment-liant-nisip, pentru obtinerea mortarului de culoarea dorita, se va stabili prin incercari
preliminare; in nici un caz adaosul de pigment nu trebuie sa depaseasca 15% din greutatea amestecului
uscat.
8. Aracetul E50, utilizat pentru prepararea mortarelor cu aracet, va avea caracteristicile in

conformitate cu prevederile de STAS 7058-80.
Conditiile tehnice de calitate pentru mortare de tencuiala.
Perioada maxima de utilizare a mortarelor in functie de natura liantilor:
• la mortarele de var (marca M.4.T.), pana la 12 ore
• la mortarele de ipsos-var (marca M50T), pana la 15 minute
• la mortarele de ipsos-var (marca M.50T), in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru a se
evita o intarire, pana la 1 ora.
• la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 2 ore
• la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M. 50T.) cu intarzietor, pana la 6 ore
Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda urmatoarelor
tasari ale conului etalon:
634 / 1400
1384
• pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor, 12cm
• pentru sprit, in cazul aplicarii manuale 5...7cm
• pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7...8cm, iar in cazul aplicarii mecanizate (in functie de
aparatul folosit), 10...12cm
• pentru stratul vizibil, executat din mortar care contine ipsos, 9...12cm
• pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos, 7...8cm
Pentru executarea tencuielilor subtiri (5mm grosime) pe suprafetele netede de beton in medii umede se vor utiliza
mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50).
Prepararea mortarelor cu adaos de aracet E50 se va face in modul urmator:
• se va introduce in varnita, betoniera sau malaxor, cantitatea stabilita de emulsie de aracet E50,
diluata cu o parte din apa necesara si se va amesteca pina la obtinerea unei emulsii omogene.
• se vor introduce in emulsie in mod treptat componenti uscati (cimentul si nisipul).
• se vor amesteca toti componentii timp de 3...4 minute si pe parcurs se va adauga si restul de apa
necesara obtinerii consistentei dorite; in cazul prepararii manuale se va amesteca foarte energic cu
o sapa.
Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E50, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie urmatoarea:
• pentru tencuielile aplicate pe suporturi poroase, 8...11cm
• pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu), 7...8cm
Conditii tehnice pentru executarea tencuielilor
1. Controlul si pregatirea stratului suport

1.1. Se va efectua in prealabil un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport
trebuie lasate un anumit timp, pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca
fisurarea si coscovirea tencuielilor; astfel, zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce
(mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa
nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
1.2. La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana
sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
1.3. Suprefetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de
grasime, etc.; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu
mustati din sarma zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se aplica. Tencuielile nu
se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
1.4. Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi de suport, acestea
trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu
prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate in prescriptiile tehnice
635 / 1400
1384
in vigoare. Abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesiturilor si prin
acoperirea intrandurilor mari (peste 40mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei,
peste care se va executa tencuiala; rectificarea intrandurilor mai mari de 70mm pe suprafetele
exterioare ale cladirilor (profiluri decorative, cornise solbancuri, etc.) nu se va face cu plasa de rabit
ci, cu completari de caramida, sau prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma
profilurilor in care se toarna beton, eventual armat, cu o impletitura de sarma fixata in cuie.
1.5. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de
3...5mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
1.6. Rosturile de dilatare intre elementele de constructii de pe suprafata cladirilor, care au coeficientul
de dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15cm latime. De asemenea, se
vor acoperi cu plasa rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele de zidarie de
caramida (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.). Pe suprafetele de lemn acoperite cu plase de rabit,
sub plasa de rabit se va aplica fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita
umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
1.7. Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor de beton care se executa in cofraje de inventar cu fete
netede (metalice, placaje, etc.), nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doar prin chituire cu mortar de
ciment si nisip fie, eventual cu adaos de aracet E50, pentru ca ulterior sa fie finisate direct numai cu
strat vizibil alcatuit din compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete, etc.
1.8. Pe suprafetele peretilor din cladirile care au in mod permanent umiditati relative interioare peste
60% se vor lua masuri, verificate prin calcul termotehnic, pentru impiedicarea acumularii progresive
a umiditatii provenite din condensarea vaporilor, in interiorul elementelor de constructii, bariere
contra vaporilor, stratul de aerare sau de ventilare, care vor fi justificate si din punct de vedere
economic. Pentru realizarea acestora se vor avea in vedere si prevederile din “Normativ pentru
proiectarea si executarea hidroizolatiilor din metariale bituminoase la lucrarile de constructii”
indicativ C112-80.
1.9. Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite vor fi acoperite cu sipci de lemn de
22x38 mm si trestie, care se vor fixa pe grinzile de lemn ale tavanelor, la interval de circa 2 cm
intre ele. Inainte de baterea trestiei, se va verifica planeitatea intregii suprafete; defectele locale se
vor corecta prin cioplirea sipcilor de lemn in dreptul iesindurilor, iar la intranduri, prin baterea a unui
inca un rand de trestie. Abaterile mai mari de 10 mm se vor remedia prin marirea sau micsorarea
stratului de tencuiala.
2.Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

2.1. Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite. La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe
metalice lungi sau sipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare
a acestor repere, asa incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
2.2. Pe suprafetele exterioare ale peretilor (fatade), trasarea se va face in acelas mod ca si pe
suprafetele interioare ale peretilor.
2.3. In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestea se vor executa din acelas mortar din
care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi de 8...12cm pentru mortarele de var-
ciment sau de var si 2,5cm mentru mortarele de ipsos .
636 / 1400
1384
3. Executarea amorsarii
3.1. Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va
face amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm. Compozitia spritului
pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment). In cazul
cand tencuielile se aplica in mai multe straturi si apoi se sclivisesc (camine de vizitare, rezervoare,
subsoluri), umiditatea stratului anterior, pentru aplicarea stratului urmator, se va masura cu aparatul
tip “Higromette” si va trebui sa fie cuprinsa intre 5% si 7%.
3.2. Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi
amorsate prin stropire cu mortar fluid in grosime de maximum 3mm, care va avea aceiasi
compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.
3.3. Amorsarea suprafetelor tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar
de var-ipsos, iar pe suporturile din plasa de rabit se va aplica direct smirul, un mortar din aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var si ipsos, sau din nisip, var si
ciment).
3.4. Aplicarea spritului se va face fie manual cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat cu aceleasi
aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului,.
3.5. In timpul executarii amorsarii suprafetelor, se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara
discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient
intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la
pipait cu mana.
4.Executarea grundului
4.1. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5...20mm grosime), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la
aplicarea spritului, in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida;
pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se
poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este prea uscata, sau pe timp foarte calduros,
aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.
4.2. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala
fiind de circa 15mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie si pana la 20mm pentru
restul suprafetelor.
4.3. Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraj de inventar, care sunt netede si au absorbtie de
apa redusa, stratul de finisare (circa 5mm grosime) se va executa cu un mortar cu adaos de aracet
E50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
4.4. Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campuri dintre
repere), se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil, asigurandu-se o suprafata
(front de lucru) de cel putin 2000m2.
4.5. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la
inaltimea de 3m, se va executa de pe pardoselele respective. Aplicarea manuala a spritului si
637 / 1400
1384
grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va executa de pe platforme de lucru
continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici extensibili de inventar si direct pe pardoseala
pentru partea inferioara a peretilor.
4.6. Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin
acoperirea suprafetelor respective pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
4.7. Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate, sau daca exista
pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
4.8. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in
limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si
sa rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu
prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, ciupituri, etc.
4.9. Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada, montate
la circa 50cm fata de suprafata fatadelor.
4.10. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de
grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele
tencuite.
5.Executarea stratului vizibil

5.1. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceiasi compozitie cu a
stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau,
in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
5.2. Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5mm), mortarul de “tinci” se va arunca cu
mistria la anumite intervale de timp (circa 5 minute) astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu
drisca.
5.3. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele
utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite,
decorative din materiale speciale, etc.
5.4. Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire
(circa 1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat
subtire (circa 2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin. Pentru gletul de var in pasta de
var se va adauga circa 100kg ipsos la 1m3 de var pasta, pentru a se accelera intarirea gletului.
5.5. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate (nu este
perfect uscat), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
5.6. Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos, fara straturi intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de
glet, se va folosi o [pasta speciala denumita “GIPAC” a carei reteta si mod de preparare sunt
638 / 1400
1384
indicate in Caietul VII “Prepararea si aplicarea pastei “GIPAC” din “Normativul pentru executarea
lucrarilor de zugraveli si vopsitorii”, C3-76.
5.7. Finisarea ulterioara a suprafetelor netede de beton se poate face, de la caz la caz, si cu o pasta
subtire tip INCERC pe baza de praf de piatra, ciment alb, aracet E50, oxizi coloranti. Aceasta pasta
se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si
oxizi coloranti) si o parte lichida (aracet E50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca
pe santier intr-o targa, in cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru. Modul de preparare detaliat
al acestei paste, inclusiv reteta de preparare o redam mai jos.
FINISAJ EXTERIOR DECORATIV SUBTIRE, APLICAT MECANIZAT, REALIZAT DIN PASTA TIP
INCERC
Suprafata neteda de beton realizata in special la panouri mari prefabricate, introduce posibilitatea inlocuirii
solutiilor traditionale de finisare exterioara a cladirilor, bazate pe tencuieli in trei straturi cu mortar
de ciment, avand grosimea de 2...3cm, cu paste subtiri, aplicate mecanizat in grosime de circa 3
mm.
In acest mod se realizeaza un finisaj practic impermeabil la apa, la vapori, rezistent in timp, cu aderenta la
suprafata de beton superioara tencuielilor obisnuite, solutia propusa aducand in plus un spor de
crestere a productivitatii muncii, datorita posibilitatii de aplicare mecanizata.
• Prepararea pastei de finisaj

Pentru prepararea pastei de finisaj se utilizeaza urmatoarele materiale:
- ciment alb
- aracet CIC sau aracet E50
- praf de piatra de granulatie 0...1mm
- apa
Proportia in care se amesteca aceste materiale, exprimate in parti de volum este:
- 1 parte ciment alb;
- 1 parte aracet E50 sau aracet CIC;
- 4 parti praf de piatra de la 0...1mm;
- apa pana la consistenta de 10...12cm.
Se amesteca mai intai cimentul cu praful de piatra pana la omogenizare, apoi aracetul si treptat apa, pana
la obtinerea consistentei de lucru.
Pentru obtinerea unei uniformitati in culoare, la fatada, este foarte importanta dozarea exacta a materialelor
si amestecarea lor pana la omogenizare. De asemenea, vasele in care se prepara, cat si uneltele de
amestecat trebuie sa fie foarte curate.
In scopul inlaturarii monotoniei, in acelas mortar se poate varia nuanta finisajului folosind praf de marmura
colorata in loc de praf de piatra.
Finisajul obtinut cu praf de marmura colorata are marele avantaj ca isi mentine in timp culoarea.
• Tehnologia de realizare a finisajului.
Pentru aplicarea pastei de finisaj se utilizeaza pistolul de aplicat tencuieli stropite, cu duze rotative si palnie.
639 / 1400
1384
Principalele faze de realizare a finisajului sunt:
- curatarea suprafetei de beton cu o mistrie sau cu un spaclu de eventualele urme de mortar rezultat de la
matarea rosturilor;
- inlaturarea prafului de pe suprafata betonului, cu pistol racordat la compresor;
- aplicarea cu pistolul a unei amorse de aracet: apa in proportie de 12; amorsa se toarna in recipient;
- dupa zvantarea amorsei se aplica primul strat de pasta.
Se toarna materialul in palnie la 3/4 capacitatea lui; se acopera palnia cu un capac si se strange pana la
completa etansare.
Pentru obtinerea unui strop cu bob mai mare sau mai mic, se poate utiliza o duza cu un diametru
corespunzator.
Pasta se aplica in doua sau trei straturi succesive, fiecare strat aplicandu-se dupa zvantarea celui anterior.
De subliniat faptul ca finisajul se realizeaza dupa ce a fost efectuata matarea rosturilor.
In cazul in care se urmareste obtinerea unui finisaj neted se poate reveni, peste ultimul strat de strop, cu
fierul de glet.
5.8. Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafetele interioare, respectiv exterioare,
netede, ale peretilor de beton, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet (in strat subtire sub
1mm sau un strat mai gros cand este necesar), fie cu aparatul de zugravit manual sau electric, sau
cu pistolul pulverizator (imitatie de calcio vechio); aceste paste se pot colora prin amestecrea cu
oxizi minerali frecati cu apa, obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.
5.9. Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca, in campurile mari (in special pe
fatade), tencuielile sa fie realizate din aceiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu
se produce diferente de culoare; de asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul
suprafetelor, deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare, in
campurile mari dintre golurile de pe fatade, in dreptul paletilor, etc.
5.10. De regula, nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de plus
50C). In cazul cand totusi este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua si masurile speciale
prevazute in “Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C16-84.
5.11. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, pana
la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care intarzie intarirea mortarului si-l altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita, uscare care
poate proveni din curent de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraincalzirea incaperilor;
- lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen;
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

Prevederile prezentului capitol se aplica la toate tencuielile elementelor de constructii, avand rol de finisaj si
de protectie executate cu mortare de orice tip, inclusiv tratamentele subtiri cu grosimi incepand cu 1mm.
1.Prevederi comune
640 / 1400
1384
1.1. Tencuielile fiind lucrari destinate - in general - a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricand dupa terminarea intregului obiect; fac exceptie tencuielile
aplicate la interiorul unor recipienti in care accesul ulterior nu mai este posibil.
1.2. Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire inainte ca suportul in intregime sau
succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita , sa fi fost verificat si receptionat, conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse, precum si prezentului normativ.
1.3. Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile
admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se
repete in continuare.
1.4. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, plansee, etc.), sau a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie, etc.), precum si
daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.).
1.5. Toate materialele si semifabricatele (mortarele preparate centralizat) vor fi introduse in lucrare dupa
ce, in prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de
calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; de asemenea, materialele
si semifabricatele vor fi verificate si prin procedee de santier daca sunt corespunzatoare. Mortarele
provenite de la statii sau centrale de mortar, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in
lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina indicarea tuturor
caracteristicilor tehnice ale mortarului.
1.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive
in grosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie
impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
1.7. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului
tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii
este sub 75% din marca prescrisa se va anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi
acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale si se vor mentiona in
prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra
acceptarii tencuielii respective.
1.8. Receptia pe faze de lucrari se va face, in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor verificari la
fiecare tronson in parte :
a) rezistenta mortarului;
b) numarul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje in numarul stabilit de
comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 200m2);
c) aderenta la suport si intre straturi (cu aceiasi frecventa ca la litera “b”);
d) plantarea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata);
e) dimensiunile, calitatea si proportiile drumurilor decorative si anexe (solbancuri, braie, cornise, etc.),
bucata cu bucata.
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in registrele de
procese-verbale de lucrari ascunse si pe faza de lucrari.
641 / 1400
1384
Abaterile admisibile sunt redate in tabelul nr. 2.
1.9. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac una la fiecare incapere si
cel putin una la fiecare 100m2, cu exceptia de la pct. 8.b. La receptionarea preliminara se
efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din
frecventa precedenta;
2. Verificarea aspectului general al tencuielilor
2.1. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma
muchiilor, scafele si a profilurilor. Suprafetele tencuite sa fie uniforme (ca prelucrare), sa nu aiba
denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile de
reparatii locale, etc. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatra, gris
de marmura, terasit, etc.), precum si a modului de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din
proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, stropite, buceardate, sprituite, etc.).
2.2. Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirecta se va face seara, cu ajutorul
unei lampi electrice, asezata in imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate in evidenta toate
defectele.
2.3. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor, etc., trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
2.4. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor, etc.
2.5. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu o prelucrare, culoare si nuante
neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi, etc.
2.6. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta
a lacrimarului.
2.7. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2m lungime, prin asezarea
acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala; in
tabelul 2 (9.1.8.) se indica abaterile care pot fi admise la verificarea calitativa a tencuielilor de
diferite feluri: brute, driscuite, geluite, etc.
2.8. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti inclinate, pe
cupole, etc.) si a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul de plumb. Abaterile nu
trebuie sa depasasca pe cele admisibile prevazute in tabel 2 (9.1.8.)
2.9. Gradul de netezime al suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuielile gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.
2.10. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin
sondaje speciale care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin
reparatii ulterioare.
2.11. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocanire cu un
ciocan de lemn; un sunet de “gol” arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface
642 / 1400
1384
intreaga suprafata dezlipita; in cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin
extrageri de carote din tencuiala.
MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR
La executarea lucrarilor de tencuieli interioare si exterioare, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
- Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul sanatatii cu
Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975;
- Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj, volumul 3 art. 2. Executarea
tencuielilor - aprobat de M.C. Ind cu ordinul nr. 1233/D.1980;
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, P118-
83.
Conducerea santierelor va elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrarile cu
fiecare nou tip de utilaj introdus in santier, folosind in acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv.
6. RESPONSABILITATI
Responsabilitatea privind calitatea, revine tuturor angajatilor care executa
si verifica lucrarile, astfel incat acestea sa se incadreze din punct de vedere
tehnic si estetic in limitele normale prevazute in normative si documentatie.
7.1. Receptia materialelor la primirea pe santier
7.2. Nota de refuz la receptia materialelor (produselor)
7.4 Raport de neconformitate
7.5. Raport de actiuni corective
7.6. Registrul nr. _____ de evidenta a verificarilor si incercarilor de laborator pentru lucrari de
tencuieli umede
8. ANEXE Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
643 / 1400
1384
EXECUTIA PAVAJE DIN PIATRA NATURALA, PAVELE SI

CALUPURI
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
Obiectul acestei proceduri este de a defini actiunile, stadiile tehnologice, sculele, utilajele si materialele ce
sunt necesare la montajul pavelelor din pavele normale, autoblocante ,pavele abnorme si calupuri .
644 / 1400
1384
Aceasta procedura va fi folosita la lucrari de drumuri cu:

a) Pavaje din pavele normale si adnorme si se folosesc dupa cum urmeaza :
➢ Pe drumurile publice de clasele tehnice II…….V , strazile de categoriile II si III, precum si pe
drumurile de exploatare cand conditiile tehnico economice justifica folosirea lor .
➢ Pe strazile din localitati unde instalatiile subterane se executa intr-o etapa ulterioara .
➢ La rampele de incarcare , descarcare , la locurile de parcare si stationare de vehicule grele .
➢ Pe sectoarele de drumuri sau strazi situate pe terenuri compresibile , susceptibile la tasari
ulterioare
➢ La pasajele de nivel si pe zonele de circulatie cu tramvaie sau cai ferate , cand pe aceste zone
circula si autovehicule .
b) Pavajele de pavele normale se mai folosesc pe sectoarele de drumuri sau strazi pe care este
prevazuta circulatia unor vehicule pe senile .
c) Pavajele cu calupuri se folosesc indeosebi :
➢ Pe drumurile publice de clasele tehnice II si II si pe strazile de categoriile I…..III ;
➢ La locurile de parcare si stationare a autovehiculelor .
➢ Ca pavaje decorative.
Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs decat
dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi, normative
,standarde , etc .
DOCUMENTE DE REFERINTA SI CONEXE
3.1. N.T.S .- Norme de securitatea muncii

3.2. P.S. I. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor
3.3. C.Q. - Control calitate
3.1 DOCUMENTE DE REFERINTA

▪ STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii ,
Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa
demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si
cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului .
▪ STANDARD SR EN ISO 9000/2008 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si
vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al calitatii si specifica
terminologia pentru sistemele de management al calitatii .
▪ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2008 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de management al calitatii ,
indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum
si a altor parti interesate
▪ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
▪ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea si
➢ Documentele de proiectare a lucrarilor ce urmeaza a fi executate (profile transversale si longitudinale,
etc.)
➢ Desene de detaliu ale pavelelor .
➢ Specificatiile din caietele de sarcini .
645 / 1400
1384
➢ Standarde si norme tehnice romanesti .
➢ SR 6978 /septembrie 1995- Lucrari de drumuri – pavaje din piatra naturala, pavele normale, pavele
abnorme si calupuri .
➢ STAS 1598/1 -89 - Lucrari de drumuri Incadrarea imbracamintilor de constructii noi, si modernizari de
drumuri .
➢ STAS 1598/2-89 - Lucrari de drumuri . Incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si
modernizari de drumuri . Prescriptii generale de proiectare si executie .
➢ STAS 863/85 – Lucrari de drumuri . Elemente geometrice ale traseelor . Prescriptii de proiectare .
➢ SR 183 -1/95 - Lucrari de drumuri . Straturi de baza si de fundatie .conditii generale de calitate .
DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1 N.T.S .- Norme de securitatea muncii

4.2 P.S. I. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor
4.3 C.Q. - Control calitate
➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei instructiuni.

➢ Existenta inregistrarilor de calitate pentru pavelele ce se pune in opera (bon de transport, certificate de calitate ,
certificate de conformitate sau declaratie de conformitate ).
➢ Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare (teren de fundare , strat de nisip pilonat - rubricile
corespunzatoare din P.V. lucrari ascunse sa fie incheiate).
➢ Existenta utilitatilor.
➢ Exitenta macaralelor in buna stare de functionare pentru incarcarea si descarcarea paletilor cu pavele .
➢ Existenta de drumurilor de acces la locul de montaj .
➢ Echiparea echipelor cu roabe si scule specifice .
➢ Existenta avizului de inceperea lucrarii (AIL) , autorizatiei de constructie..
➢ Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI specifice
activitatilor desfasurate.
➢ Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, cizme cauciuc, palmare etc.
Actiuni implicate
➢ Pregatirea terenului de fundare si a stratului de nisip pilonat.

➢ Transportul de la furnizor , manipularea , depozitarea , transportul la locul de montaj .
➢ Compactarea nisipului pilonat.
➢ Finisarea la cotele din proiect a nisipului pilonat .
➢ Montarea pavajelor cu respectarea formei profilului transversal , a profilului longitudinal ,a denivelarilor si a
abaterilor .
➢ Matarea rosturilor .
➢ Incadrarea pavajelor .
5.1. Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat anterior.
5.1.1. Pregatirea terenului de fundare.

5.1.1.1. Verificarea cotei de fundare cu aparate topo.
646 / 1400
1384
5.1.1.2. Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pana se
asigura indepartarea partilor desprinse, a noroiului sau a apei.
5.1.1.3. Receptia finala a suprafetei fundatiei si intocmirea inregistrarilor de
calitate (P.V.lucrari ascunse - pentru lucrari sub incidenta Legii 10/95
si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei" pentru lucrari sub
incidenta Legii 6/82).
5.1.1.4. Profilul transversal
➢ la drumuri la pavele va fi de 3% , iar la pavajele din calupuri de 2.5% .
➢ in piete si locuri de parcare 1%........2.5%
➢ pe strazi cu parti carosabile despartite prin banda mediana 2%.
➢ In curbe , precum si in rampele de racordare aferente , pantele transversale rezulta din
amenajarile care se executa conform STAS 863
5.1.1.5. Profil longitudinal la drumuri au declivitatile stabilite in proiect si caietele de
sarcini .
5.1.1.6. Denivelari si abateri
Se admit denivelari in lungul drumului si abateri limita la pantele
transversale , conform tabelului 2 din SR 6978/septrembrie 1995 si
anume :
Felul imbracamintii Denivelari maxime in lungul Abateri limita la pantele
drumului sub dreptar de 3 m , profilului transversal
in mm in mm/m
Pavaj din pavele normale cal 1 12 +/-P
P=pantatransversala proiectata
Pavaj din pavele normale cal 2 15 +/-P
Pavaj din pavele abnorme 15 +/-P
Pavaj din calupuri cal 1 8 +/-P
Pavaj din calupuri cal 2 12 +/-P
Nu se admit denivelari si abateri care favorizeaza stagnarea apei .
5.2. Transport, manipulare si pozare nisip pilonat,in vederea montarii pavelelor
5.2.1. Nisipul va fi livrat de la statiile de sortare in autobasculante .

5.2.2. Nisipul din autobasculanta se va descarca direct in zona de lucru .
5.2.3 Se executa nivelarea si compactarea nisipului , verificandu-se cu lata de 3 m planeitatea
suprafetelor si pantele transversale .
5.2.4. Se asterne un strat de nisip cu grosimea din tabelul 1, care se niveleaza si piloneaza ,
apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat in care se aseaza pavelele sortate,
fixandu-le prin batere cu ciocanul .
5.3. Pozarea pe mortar de ciment a pavelelor .
5.3.1. Pavajul pe mortar de ciment se executa numai pe fundatie rigida .
647 / 1400
1384
5.3.2. Pavelele si calupurile se monteaza pe mortar marca M100 inainte de inceperea prizei materialului , batandu-se
cu ciocanul pana la cota prescrisa .
5.4 Aprovizionarea pavelelor normale, autoblocante ,pavaje abnorme si calupuri destinate lucrarilor de
reabilitare a partii carosabile sau a trotuarelor , transportul si manipularea acestora .
5.4.1 Aprovizinarea de la furnizor se efectueaza dupa prezentarea certificatului de calitate ,

a declaratiei de conformitate , sau a certificatului de conformitate . In cazul pavelelor
autoblocante acestea nu se ridica decat dupa trecerea a 28 de zile de la turnare .
5.4.2. Transportul pavelelor se executa cu basculante sau autocamioane .
5.4.3. Incarcarea , descarcarea se face mecanizat pe paleti pentru a nu se deteriora in
cazul bascularii .
5.4.4. Transportul la punerea in opera de la depozit la punctul de lucru se poate face
mecanizat sau cu roaba .
5.4.4. Elementele geometrice , inclusiv grosimea stratului de nisip dupa pilonare sau mortar
de ciment trebuie sa corespunda cu datele din tabelul nr 1 din SR 6978/1995 :
Felul pavajelor Inaltimea pietrelor Grosimea stratului de nisip

cm dupa pilonare sau de mortar
cm
Pavele normale 12…14 3…5
Pavele abnorme 11…13 2…5
Calupuri 8…10 2…3
5.4.6. Pavajele decorative se executa de culori diferite conform proiectului lucrarii

respective .
5.3.7. Pavajele cu pavele abnorme se pot aseza neregulat , cu rosturi opus
incertum .
5.4. Montarea pavelelor
5.4.1. Se asterne un strat de nisip cu grosimea din tabelul 1 care se niveleaza si

piloneaza , apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat in care se
aseaza pavelele sortate fixandu-le prin batere cu ciocanul .
5.4.2. Asezarea pavelelor normale , abnorme si autoblocante se face cu cel putin
3 cm mai sus decat cota finala a pavajului si cu 2 cm mai sus in cazul
pavajului de calupuri .
5.4.3. Dupa asezarea pavelelor sau calupurilor , se face prima batere cu maiul
fara sa se stropesca cu apa , batandu-se bucata cu bucata , verificandu-se
suprafata cu dreptarul si sablonul si corectandu-se eventualele denivelari .
Se imprastie apoi nisip pe toata suprafata pavajului , se stropeste abundant

cu apa si se freaca cu peria impingandu-se nisipul in rosturi pana la
umplerea acestora .
Dupa aceasta operatie se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza

cu un cilindru compresor dupa ce s-a asternut un strat de nisip (1…1,5 cm )
grosime .
648 / 1400
1384
Neregularitatile ramase dupa acesta operatie se suprima prin scoaterea
pavelelor si revizuirea grosimii stratului de nisip , adugandu-se sau
scotandu-se material .
Baterea se executa cu un mai mecanic sau manual de circa 30 Kg , la

pavele normale sau abnorme si cu unul de 25 Kg pentru calupuri .
5.4.4. Umplerea rosturilor se executa dupa cum urmeaza :

➢ Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se executa cu nisip argilos care este periat si udat .
➢ Umplerea cu masticuri bituminoase care se face cu :
• Mastic bituminos ( conform SR 183-1 )
• Mortar cu suspensie din bitum filerizat
• Mortar cu emulsie bituminoasa
Dozajele mortarelor cu suspensie din bitum sau cu emulsie bituminoasa se

stabilesc prin incercari intr-un laborator de specialitate .
Operatia se face prin introducerea masticului sau mortarului in rosturi .
Dupa ce s-au golit rosturile pe adancimea indicate in proiect , s-au curatat
cu apa si s-au zvantat, se amorseaza si se toarna masticul sau mortarul ,
pe jumatate din adancimea lor , apoi se completeaza si cealalta jumatate .
Amorsarea se face cu bitum taiat ( 0.5 Kg /mp ) fie cu suspensie de bitum
filerizat ( 1 Kg / mp ) sau cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere
rapida ( 0.5 Kg / mp) .
Masticul bituminos se toarna atunci cand acesta are temperatura de
( 160….180 C ) prin raspandirea masticului sau mortarului , sau la
rece cu suspensie de bitum sau emulsie bituminoasa pe toata suprafata
pavajului .
Inainte de aceasta operatie , se curata rosturile si se amorseaza in
conditiile aratate mai sus .
Operatia de raspandire a mortarului cu suspensie de bitum sau emulsie
bituminoasa se face conform prevederilor reglementarilor tehnice in
vigoare .
Dupa terminarea operatiei de colmatare a rosturilor ( dupa racirea
masticului sau dupa ruperea suspensiei din bitum sau emulsiei
bituminoase ), se presara pe toata suprafata pavajului un start de nisip
grauntos curat , in grosime de 5 mm .
➢ Umplerea cu mortar de ciment
Rosturile se curata in prealabil , ca si rosturile umplute cu mastic .
Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100 ; drumul poate fi dat in circulatie numai dupa cel putin 14 zile
de la data terminarii rostuirii ; in acest timp , suprafata pavajului se uda cu apa .
VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEI

➢ Materialele se verifica pentru a corespunde conditiilor tehnice de calitate
prevazute in standarde si caiete de sarcini .
Verificarile si determinarile se executa de un laborator de specialitate atestat
pe probe luate conform prescriptiilor din standardele respective .
➢ Controlul executarii lucrarilor trebuie sa se faca in permanenta de organul de
control tehnic .
649 / 1400
1384
• Inainte de executarea pavajelor , se verifica daca fundatia indeplineste
conditiile prevazute la 3.1.1. din SR 6978 / 95.
• Se verifica profilele transversale si longitudinale ,denivelarile, abaterile,
marimea rosturilor conform procedurii .
• In profilul longitudinal verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime,
asezat pe axa drumului sau strazii si pe primul rand de pavele de langa
bordurile de incadrare sau de langa rigola .
• In profilul transversal , verificarea se face cu un sablon avand profilul drumului
sau strazii .Verificarea se face din 25 in 25 de metri.
• Pentru masurarea denivelarilor se foloseste o pana gradata avand lungimea
de 30 cm , latimea de maxim 3 cm si grosimea la capete de 1,5 cm si 9 cm .
• Verificarea cotelor in lung se face cu un aparat de nivelment topo.
• Rezultatele verificarilor se trec in evidentele de santier ( carnet de masuratori
registru de laborator) care alcatuiesc documentele de control si se cuprind
in cartea constructiei .
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia preliminara a lucrarilor de pavaje se face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare , a
prevederilor din prezenta instructiune de lucru si a caietului de sarcini a lucrarilor .
Receptia finala se face dupa un an de verificare in exploatare de la data receptiei preliminare si se va efectua in
conformitate cu prevederile legale.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si de
intocmirea inregistrarilor de calitate.
6.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate..
7 INREGISTRARI
7.1. Carnete de masuratori
7.2. Registru de laborator
7.3. Proces verbal de faza determinanta
7.4. Proces verbal de receptie pe faze
8. ANEXE Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
650 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARIE SI DULGHERIE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
Procedura operationala are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de
tamplarie si dulgherie.
Prevederile acestui capitol se refera la lucrările de tâmplărie şi dulgherie cuprinzând : uşi, ferestre, vitrine şi
glasvanduri de lemn, metalice sau mixte, ferestre prefabricate de beton armat şi prefabricat, ferestre de uşi de
balcon din PVC, jaluzele PVC.
STAS 465 – 80 Ferestre şi uşi de balcon din lemn pt. c-ţii civile
STAS 446 – 70 Uşi din lemn pt. c-ţii civile
STAS 5353 – 80 Ferestre şi uşi de balcon si uşi interioare din lemn pt. c-ţii civile. Formate şi
alcătuiri.
STAS 799 – 82 Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii generale de calitate.
C199 - 79 Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi
montarea în c-ţii a tâmplăriei de lemn ( Bul . Construcţii nr. 1/1980 )
C 185 - 78 Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi
651 / 1400
1384
montarea în c-ţii a ferestrelor şi uşilor din PVC ( Bul . Construcţii nr. 9/1978
)
C 186 - 78 Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi
montarea în c-ţii a jaluzelelor din PVC ( Bul . Construcţii nr. 9/1978 )
STAS 11179 – 78 Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele di policlororură de vinil.
STAS 3366 – 82 Obloane rulante. Prescripţii de proiectare şi montaj.
Ordin nr. 9 / N / 15.03. 93 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în c-ţii.
MATERIALE
Tâmplăria din lemn poate fi livrata întreprinderilor de c-ţii în stare nefinisate sau complet finisate. Prin
tâmplărie nefinisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare livrate în stare grunduita . Prin tâmplărie
finisata se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisate, cu geamul montat şi cu garnituri de
etanşare. Tâmplăria va fi echipata cu accesorii funcţionale de calitate ( balamale, broaşte, mânere, cremoane, etc.,
zincate sau nichelate ).
Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor va fi conform standardelor:
STAS 465 – 80 Ferestre şi uşi de balcon din lemn pt. c-ţii civile
STAS 446 – 78 Uşi din lemn pt. c-ţii civile “ Secţiuni “
Tocurile şi profilele din materiale plastic sau metalice la uşile interioare vor fi conform NII de producţie.
Ferestrele din lemn, clasice executate conform STAS 465-80 ( ferestre simple, duble şi cuplate ) se livrează
nefinisate protejate pe toate fetele cu un grund, iar la cerere vopsite şi cu un strat de vopsea. Ferestrele la livrare
vor fi recepţionate şi controlate conform STAS 799-82.
Ferestrele simple cu geam termoizolant ( STAS 10379 – 75 ) şi ferestrele cuplate ( STAS 10461 – 76 ) se
livrează numai în stare finisata cu geamul montat, echipate cu garnituri de etanşare şi accesorii metalice adecvate,
în condiţiile de calitate standardizate.
Uşile de lemn executate conform STAS 466-78 se livrează cu tocurile din materiale pe baza de lemn, din
profile din material plastic sau metalice, în următoarele variante :
- complet finisate: tocurile din lemn sau metal vopsite ( tocurile din PVC fara finisaj ); foile de uşile vopsite
opac, furniruite şi finisate transparent, acoperite cu folii imitaţii de furnir, texturate, emailate, melaminate din profile
de material plastic;
- finisate parţial : tocuri grunduite, foile de uşi finisate în variantele indicate mai sus;
- nefinisate : tocurile şi foile de uşi plane sau ramele şi tăbliile grunduite.
Tocurile de uşi pot fi livrate, montate, constituind un ansamblu cu foaia de uşi sau poate fi neasamblate şi
livrate separat de foile de uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu accesoriile necesare pt.
acţionare, manevrare şi blocare, având asigurata interschimbabilitatea tocurilor şi a foilor de uşi după montarea în
c-ţii.
Materiale auxiliare - ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibluri din lemn sau din material plastic, pervazuri,
şuruburi pt. lemn, cuie, pâsla sau vata minerala, carton bitumat, chit, vopsea conform normelor de deviz, precum şi
precizările din proiecte şi din prezentele instrucţiuni tehnice.
Ferestrele şi uşile de balcon din PVC sau ansambluri uşi - ferestre, se livrează la ITMPCMP – Buzău
complet echipate cu geam si garnituri de etanşare intre geam şi cercevea şi intre aceasta şi toc, complet asamblate
conform NII 774 – 75 şi Catalogul editat de PCPMC. În cazul când la ferestre este prevăzuta montarea unor jaluzele
rulante din PVC este necesar să se specifice în comanda pt. ca ferestrele şi uşile să fie prevăzute cu profile de
ghidaj pt. jaluzele.
652 / 1400
1384
Praznurile tip I şi tip II, vor fi livrate din fabrica odată cu ferestrele, protejate prin acoperire în fabrica cu
grund, pe baza de ulei şi miniu de plumb în 2 straturi.
- şuruburi pt. lemn, cu cap bombat, conform STAS 1451-71 de dimensiunile L 5 x 50 mm
- şuruburi mecanice conform STAS 7519 – 71, nichelate sau cadmiate, cu piuliţa conform STAS 4017-69
de M4 mm şi lungime 35 mm cu cap bombat crestat pt. şurubelniţa destinate praznului tip I montat în sistem I.
- şuruburi autofiletate conform STAS 9344 - 73 de 5 x 25 mm
- polistiren celular conform STAS 7461-70 ca pat pt. chit în benzi de 15 cm grosime şi 40 mm lăţime, în
lungime de 50 – 80 mm.
- Aracet D-50 conform STAS 7058-73
- Chit Romtix 1221, conform N.I. de întreprindere pt. etanşarea rostului dintre toc şi zidărie la exterior
- Chit teicol conform caietului de sarcini nr. 6/74 omologat prin proces verbal din 3. 07.94
- Ipsos, conform STAS 5411-75, necesar numai în cazul fixării praznurilor în dibluri de lemn.
5.RESPONSABILITATI
Administrator = raspunde de executia lucrarii in termenii
contractuali.
Sef punct de lucru = raspunde de executia de calitate si la termen a
lucrarilor.
Sef echipa = raspunde de calitatea lucrarilor executate.
5.PROCEDURA
5.1.OPERATIUNI PREGATITOARE
Montarea tâmplăriei în zidărie sau panouri mari se va face după terminarea executării lucrărilor cu proces
tehnologic umed şi anume :
- finisaje interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei
- paciocul şi şpăcluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc
- placaje de faianţa sau similare, la bai, bucătarii
Este interzisa înglobarea tocurilor de ferestre şi uşi de lemn în panouri în timpul turnării acestora.
Golul de zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea
tâmplăriei.
Ghermelele se fixează la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea lucrării.
Pt. o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelelor sau diblurilor va fi aparenta sau marcata.
5.2.DESCRIEREA LUCRARILOR
Înainte de a se trece la montarea tâmplăriei, se recomanda ca aceasta să fie chituita, şlefuită, şi să se
aplice primul strat de vopsea, care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede, după aceea la ferestre
şi uşi de balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebita se va acorda protecţiei părţilor din lemn care vin în
contact cu zidăria sau se înglobează în zidărie.
După uscarea vopselei, tocul ferestrelor şi al uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosind pane din lemn.
Poziţionarea corecta se va verifica cu ajutorul bulei de nivel. Tocul se va fixa în ghermele amplasate la cca. 50 cm
una de alta pe verticala, cu ajutorul şuruburilor; înainte de a se strânge complet şuruburile se va verifica din nou cu
ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau a uşilor precum şi funcţionarea cercevelelor sau
foilor, după care se vor strânge complet şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşuri ale tâmplăriei, dar nu a celor
care au suferit deformări prin absorţia de apa din mediul înconjurător sau din contactul cu zidăria umeda.
În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi
latimea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior, şi pervazurile la
interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat, lipit cu bitum. În cazul utilizării unor pervazuri din
profile de material plastic, vor fi montate în prima etapa elemente verticale care sunt tăiate la partea superioara la
653 / 1400
1384
45o, apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime, se taie la 45 o şi la al doilea cap, apoi se fixează în blocajul
din toc sau căptuşeala.
Înainte de vopsirea definitiva a tâmplăriei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie să fie mai mare
de 15 % gr. Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se va face numai când lemnul are umiditatea mai mica de
15% gr.
Ferestrele cuplate finisate, ferestrele cu geam termoizolant şi uşile finisate se vor monta în panouri
prefabricate, la fabricile de panouri înainte de expedierea acestora numai de către echipa de muncitori specializaţi
în aceste operaţiuni. În cazul creării condiţiilor necesare, aceste ferestre şi uşi pot fi montate şi la pereţi glisanţi din
beton armat sau la c-ţiile din cărămida, organizând în acest scop formaţiuni de lucru specializate.
Înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi apoi rostul
dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplica şipcile de acoperire a rosturilor .
Tâmplăria finisata va fi montata în panourile complet finisate sau la panourile decofrate şi uscate.
În vederea montării, fereastra sau uşa se va poziţiona în golul panoului şi consolida cu pane din lemn.
Tocul se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau materiale plastice ( poziţionate la cca. 50 cm una
de alta ). Înainte a strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a
cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile.
Nu trebuie admisa baterea şuruburilor ci numai fixarea lor prin înşurubare.
Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
În cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu
hârtie de asamblaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a tencuielilor, a
placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
Înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau
interioare, daca sunt echipate cu accesoriile respective şi daca sunt bine închise.
Rosturile dintre toc şi zidărie , la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic . Prin
înţelegerea între părţi , rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din material plastic.
În cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare cu vopsea de aceeaşi
calitate şi culoare.
Înainte de expedierea panourilor, geamurile vor fi curăţate de urme de vopsea, tencuiala, zugrăveala . In
cazul unor urme de grăsimi sau pete pe geamuri sau pe ramele de lemn acestea vor fi curăţate cu o cârpă moale
sau burete înmuiat în apa calda cu săpun sau detergenţi, după care se vor executa şi în cazul când ferestrele
finisate se montează direct în construcţie.
Montarea tâmplăriei metalice se va face numai de echipe specializate, dotate cu mijloace necesare.
Scule necesare: metru, nivela cu bula de aer, maşina de găurit, dalta, ciocan, şurubelniţa, bomfaier, pila,
instalaţie de sudura, cancioc, şpaclu, pistol pt. aplicarea chitului.
Materialele necesare : mortar de ciment, pene din lemn, pt. sudura, chit, vopsea.
Tâmplăria metalica la panourile mari se montează parte în fabrica, parte pe şantier .
Ferestrele se fixează la turnarea în panou . Tocurile ferestrelor sunt prevăzute cu praznuri pt. ancorare.
Înainte de turnarea panoului, se aşează fereastra pe cutie cofraj a tiparului special făcută pt. a tine fereastra în
poziţie corecta şi se aşează alt cofraj deasupra; tiparul trebuie să fie bine curatat. După turnarea betonului şi după
decofrare se curata tâmplăria de eventualele pojghiţe de beton.
Montarea portarurilor şi uşilor metalice se face pe şantier după ce panourile mari prefabricate au fost puse
în opera. Pt. fixarea acestei tâmplarii, sunt prevăzute în panouri, pe conturul golului, plăcute din otel ancorate în
beton. Portalurile şi uşile metalice se montează în golurile din panouri, înaintea executării pardoselii şi a finisajului
pe conturul golului.
Operaţiunea de montaj a tâmplăriei începe cu poziţionarea ei în golul panoului şi cu fixarea ei cu penele de
lemn. Se va verifica verticalitatea cu bula de aer, apoi se vor suda praznurile scurte cu plăcutele ancorate în panou.
După fixarea tâmplăriei se vor îndepărta penele, se matează apoi spaţiul dintre toc şi panou cu mortar de
ciment şi se executa tencuiala pe conturul golului şi apoi pardoseala.
654 / 1400
1384
După terminarea lucrărilor de finisare, se montează geamurile şi se vopseşte tâmplăria metalică.
Montarea tâmplăriei metalice în pereţi de zidărie se face înaintea executării tencuielii şi pardoselii .
Pt. fixarea tâmplăriei se lasă în dreptul praznurilor găuri în zidărie . Tâmplăria se poziţionează corect în
golul zidului şi se fixează cu pene de lemn ; se verifica verticalitatea cu nivela cu bula de aer, apoi se umplu găurile
în dreptul praznurilor cu mortar de ciment. După întărirea mortarului se pot îndepărta penele şi se montează
geamurile
După montarea geamurilor se montează spaţiul dintre toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se executa
tencuiala pe conturul golului şi pardoseala, apoi se vopseşte tâmplăria .
6.ABATERI TOLERANTE VERIFICARI
Verificarea prod. de tâmplărie se face la primirea pe şantier a tâmplăriei, în tot timpul punerii în opera (
montării ) precum şi la recepţie.
Tâmplăria din lemn şi metal care soseşte pe şantier gata confecţionata, trebuie verificata de către
conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul :
- existenta şi continutul certificatului de calitate
- corespondenta cu prevederile din proiect şi al prescripţiilor tehnice de produs
- existenta şi calitatea accesoriilor de prindere, manevrarea, etc.
Pt. orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se vor executa din
materiale aprobate.
La punerea în opera se va verifica daca în urma depozitarii sau manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorata;
ea nu se va pune în opera pana când piesa respectiva nu este reparata sau înlocuita.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul
execuţiei.
Verificarea pe faze a calitatii lucrărilor se va face conform reglementarilor în vigoare şi se refera la
corespondenta cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile admisibile prevăzute mai
jos.
Verificarea pe faze se refera la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va face pt.
fiecare tronson în parte , încheindu-se “ Proces – verbal de verificare pe faze de lucrări “ ; acestea se vor înscrie în
registrul respectiv.
La tâmplăria de lemn se va verifica :
1. existenta şi calitatea tuturor accesoriilor metalice.
2. verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1 mm / m.
3. intre foaia de uşa şi pardoseala să fie un spatiu constant de 3-8 mm.
4. încastrarea tocului să fie făcuta în zidărie prin ghermele, pene, cuie, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul
să nu aibă joc.
5. abaterea de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie să fie mi mici de 1%
din lungimea pieselor respective.
6. potrivirea ( luftul ) corecta a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri; pe toata lungimea falţului
respectiv abaterea este de 2 mm.
7. intre cercevea şi marginea spaletului tencuit trebuie să fie un spatiu de minim 3,5 cm;
8. glafurile inferioare vor fi montate cu panta către interior de 1% şi la aceeaşi inaltime fata de pardoseala
camerei.
9. existenta pieselor auxiliare ( lăcrimare, pazii de tabla la ferestre – pt. îndepărtarea apelor de ploaie ) este
obligatorie.
10. accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect.
11. balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la inaltime constanta ( pt. fiecare în parte ) de la
pardoseala.
12. lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri trebuie să fie protejate prin plăcute metalice
sau alte echipamente, bine fixate la nivelul pardoselii sau tocului.
655 / 1400
1384
13. şnaperele ( pt. ferestre duble cu deschidere interioare ) sau cârlige de vânt ( pt. ferestre cu deschidere
exterioara să fie montate în poziţie corecta ).
14. deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţa; ele nu trebuie să fie blocate de pe
urma vopsirii.
La tâmplăria metalica se va verifica :
1. corespondenta dintre proiect , detalii şi tâmplăria ce se pune în opera;
2. asamblarea elementelor componente, conform indicaţiilor din proiect ( sudura, nituire );
3. prinderea tâmplăriei de zidărie sau stâlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri sau plăci metalice ( conf. nr. şi
amplasării lor data în proiect );
4. nu se admit nituiri lipsa sau nestrânse cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de material cu găuri
produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate;
5. grunduirea cu minimum de plumb să fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv la cordoanele de sudura;
6. modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.
Pentru verificarea calitatii vopsitoriei la tâmplăria metalica se vor aplica prevederile date în caietul de sarcini
”Vopsitorii”.
La tâmplăria din P.V.C. se va verifica :
1. la livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- fereastra să se încadreze în tipo-dimensiunea prevăzuta în proiect şi tolerantele să se încadreze în standardul
11179-78;
- existenta armaturii metalice în profilele principale de toc şi cercevea;
- existenta şi fixarea corecta a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor şi la cel care se deschid în var
snaperelor;
- de asemenea se va controla existenta profilelor de etanşare atât pe conturul tocului cat şi pe conturul cercevelei;
- montarea corecta a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC şi cu garnituri de etanşare. În cazul când se
prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existenta profilului care păstrează distanta
reglementara între cele doua geamuri pe contur;
- ferestrele din PVC să fie prevăzute cu praznuri conf. instrucţiunilor tehnice publicate Indicativ C185-78 în Bul. C-
tiilor nr. 9/1978.
2. în timpul montării
- se va verifica daca praznurile au fost prinse în dibluri şi daca fereastra este centrata în golul rezervat şi se
deplasează uşor atât orizontal cat se vertical.
3. după montare
- verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşii şi aşezarea la acelaşi nivel cu alte tocuri de aceeaşi inaltime;
- funcţionarea corecta la închiderea şi deschiderea uşilor şi ferestrelor precum şi o etanşeitate buna la închidere;
- etanşarea corecta a rostului dintre tâmplărie şi cupar din polistiren celular cu chit Romtix 1221 la exterior sau chit
Altuchit C după cum a fost prevăzut în proiect.
VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI

Verificarea lucrărilor de tâmplărie sau dulgherie – la recepţia preliminară a întregului obiect – se va face de
către comisia de recepţie prin :
a. examinarea existentei conţinutului proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări ;
a. examinarea directa a lucrărilor executate prin sondaje – cate doua din fiecare tronson şi referitoare la toate
elementele şi prevederile de mai sus.
b. se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tâmplărie sau
dulgherie a îndeplinească perfect funcţionarea pt. care a fost prevăzuta în lucrare.
După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi a uşilor, verificând :
- funcţionarea cu uşurinţa a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere, deschidere şi
blocare;
656 / 1400
1384
- fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui nr. suficient de şuruburi, executarea corecta a izolaţiei de
etanşare intre toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic a tencuielilor,
acoperirea eventuala a rosturilor cu şipci şi baghete;
- aşezarea corecta a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan fara deplasări sau vibraţii la închiderea şi
deschiderea brusca;
- daca s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corecta şi echiparea cu garnituri
de etanşare a ferestrelor şi uşilor;
- daca spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lăcrimar nu este înfundat cu tencuiala sau alte
materiale care ar împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apa.
7.INREGISTRARI
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE TERMOIZOLATII
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
657 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de
termoizolatii la cladiri
1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul document cuprinde principii generale ce trebuiesc avute în vedere în activitatea de concepţie,
proiectare şi execuţie a izolaţiei termice la clădiri noi, prin lucrări de termoizolare a diferitelor elemente şi
subansambluri ale acestora. Principiile specifice privind calculul higrotermic al elementelor de construcţie ale
clădirilor sunt tratate în detaliu în normativele din seria C 107 (C 107/1 … 7) .
Prevederile documentului se referă la elementele de construcţie la care capacitatea de izolare termică este realizată
sau este completată printr-un strat prevăzut special în alcătuirea elementului de construcţiei – strat termoizolant –
realizat din materiale termoizolante eficiente.
1.2. În concepţia prezentului document, elementele de construcţie cărora trebuie să li se asigure o anumită
capacitate de izolare termică sunt :
• elemente ce separă mediul exterior de mediul interior, cu temperaturi diferite ;

• elemente interioare de compartimentare care delimitează spaţii închise cu temperaturi de exploatare care
diferă între ele cu mai mult de 50C.
1.3. Prin izolarea termică a clădirilor se urmăreşte :
• asigurarea unei ambianţe termice corespunzătoare în interiorul spaţiilor închise ;

• eliminarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie ;
• evitarea acumulării de apă în structura elementelor de construcţie ca urmare a condensării vaporilor de apă
în structura lor ;
• reducerea consumurilor energetice în exploatare.
NOTĂ:
1. Pentru construcţii cu condiţii de mediu interior sau exterior deosebite (spaţii cu medii agresive, construcţii
658 / 1400
1384
frigorifice, construcţii subterane, depozite pentru păstrarea produselor agricole etc.), prevederile prezentului
document se vor corobora cu reglementările tehnice specifice acestor tipuri de construcţii .
2. Pentru elementele de construcţie cu izolaţie termică repartizată (de ex.: pereţi monostrat din zidărie, betoane
uşare etc.) prevederile prezentului document se aplică numai în cazul în care îmbunătăţirea performanţelor termice
se realizează prin prevederea unui strat termoizolant .
2. REFERINŢE
Prevederile din prezentul document vor fi utilizate împreună cu reglementările in domeniu
NOTĂ:
La aplicarea reglementărilor tehnice la care nu este specificat anul de editare, se va lua în considerare ultima ediţie
în valabilitate.
3. DEFINIŢII, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

3.1. Definiţii
Principalii termeni utilizaţi în prezentul document au următoarele semnificaţii :
material termoizolant – material sau produs uzinat, având conductivitatea termică de calcul mai mică sau egală cu
0,10 W/(mK), destinat să confere elementului de construcţie, în structura căruia se înglobează, performanţe
hidrotermice corespunzătoare nivelurilor de performanţă stabilite prin reglementări ;
suport al stratului de izolare termică – componentă a unui element de construcţie care asigură rezistenţa,
rigiditatea şi planeitatea necesară pentru a putea aplica şi susţine pe suprafaţa sa un strat de material ;
strat de protecţie a izolaţiei termice – componentă a unui element de construcţie interpusă între componenta
termoizolantă a acestuia şi mediul înconjurător (exterior sau interior) care asigură protecţia termoizolaţiei faţă de
acţiuni;le de orice natură ale agenţilor de mediu şi mecanici; poate fi aplicat direct sau distanţat, creând un strat de
aer ventilat;
barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă perpendicular pe direcţia de
migrare a vaporilor de apă, cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la
permeabilitate la vapori, având rolul de a reduse riscul de condens al vaporilor de apă în structura elementului ;
barieră antivânt – componentă a unui element de construcţie permeabilă la vapori de apă dar care împiedică
pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizolaţia alcătuită, de regulă, din materiale de natură
fibroasă (de ex.: produse din vată minerală sau din vată de sticlă) ;
strat de aer ventilat – componentă a unui element de construcţie prin care se permite circulaţia aerului prin tiraj
termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant; poate fi
realizat continuu sau sub formă de canale ;
strat de difuziune a vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, aflată înaintea unui bariere de
vapori (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi a cărui rol este de a asigura difuzia tangenţială a vaporilor de
apă şi/sau o destindere a aerului sau a vaporilor de apă sub presiune ;
deflector- element prin care se asigură :
• tirajul stratului de aer ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la acoperişuri şi alcătuiri de
şarpante cu învelitori neetanşe la vapori de apă ;
• comunicarea cu atmosfera a stratului de difuziune a vaporilor de apă ;
accesorii – elemente care asigură :
• fixarea (legătura, solidarizarea) straturilor de termoizolaţie, suport şi protecţie ;

• continuitatea izolaţiei termice ;
• admisia şi evacuarea aerului din stratul ventilat .
659 / 1400
1384
tratamente de protecţie – tratamente de ignifugare, biocizare şi hidrofobizare sau de protecţie a armăturilor
expuse la degradare (metalice, fibre de sticlă) ;
vitraj termoizolant – vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind constituit din două sau mai multe foi
transparente/translucide (din sticlă obişnuită sau cu proprietăţi speciale, din policarbonaţi etc.), dispuse distanţat,
întreg ansamblul fiind închis etanş pe margine, spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant
decât aerul ;
punte termică – zonă a unui element deconstrucţie în care rezistenţa termică specifică este sensibil mai mică
decât rezistenţa termică specifică în câmp a elementului de construcţie respectiv ;
anvelopa clădirii – totalitatea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează volumul interior (încălzit) al
unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din interiorul clădirii ;
amplitudine de oscilaţie a temperaturii aerului interior – variaţia maximă a temperaturii aerului interior faţă de
temperatura convenţională de calcul ;
coeficient de asimilare termică a materialului termoizolant (s) – densitatea fluxului maxim, corespunzătoare
amplitudinii temperaturii pe suprafaţa interioară, egală cu unitatea. Această mărime depinde de parametrii
materialului străbătut: conductivitate termică, densitate, capacitate calorică masică la presiune constantă şi de
perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic ;
coeficient global de izolare termică a unei clădiri (unităţi funcţionale) (G) – suma pierderilor de căldură
realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior
de 1 K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior,
precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece ;
coeficient de transfer termic (transmitată termică) (U) - fluxul termic, în regim staţionar, raportat la aria de
transfer termic şi la diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta ale unui
element de închidere ;
conductivitate termică ( ) – proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul
termic ce străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de
construcţie plan, când diferenţa dintre temperaturile pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea ;
densitatea aparenţa a unui material termoizolant ( ) – masa unităţii de volum a materialului în stare uscată ;
densitate a fluxului termic – fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul de căldură ;
diferenţa de temperatură pe verticală între nivelul capului şi nivelul gleznelor – diferenţa de temperatură pe
verticală, între temperatura aerului măsurată la 1,7 m şi la 0,1 m deasupra pardoselii (pentru o persoană în picioare)
sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m (pentru o persoană şezând) ;
flux termic – cantitatea de căldură transmisă în unitatea de timp, la sau de la un sistem ;
indice PMV – opţiunea medie previzibilă a unui grup important de persoane asupra senzaţiei termice produsă de
un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară cu 7 nivele cuprinse între „frig” şi „cald”; indicele PMV este bazat
pe bilanţul termic al corpului uman ;
permeabilitate la aer – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea fluxului de aer, exprimată prin
fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosime de un metru, din cadrul unui
element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele două suprafeţe este egală cu unitatea ;
permeabilitatea la vapori – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea vaporilor de apă,
exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru,
din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafeţe ale
stratului este egală cu unitatea ;
temperatură a punctului de rouă ( r) – temperatura aerului la care presiunea parţială a vaporilor de apă devine
egală cu cea de saturaţie şi de la care se produce fenomenul de condens ;
rezistenţa termică specifică (R) - diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim
staţionar ;
rezistenţă la permeabilitate la aer a elementului de construcţie plan (Ra) – suma rezistenţelor la permeabilitate
la aer straturilor elementului de construcţie plan ;
660 / 1400
1384
rezistenţă la permeabilitate la vapori a elementului de construcţie plan – suma rezistenţelor la permeabilitate la
vapori a straturilor elementului de construcţie plan ;
tasare – caracteristică mecanică privind deformabilitatea unui material termoizolant, exprimată prin variaţia relativă
a grosimii acestuia sub efectul unei încărcări statice prestabilite, funcţie de tipul materialului :
temperatură medie a suprafeţei interioare a unui element de construcţie – media temperaturilor de pe
suprafaţa interioară a elementului de construcţie, calculată pe baza câmpului de temperatură determinat prin calcul
numeric sau a rezistenţelor termice specifice determinate experimental ;
umiditate relativă a aerului ( ) – raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă din aerul umed şi presiunea
de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi presiune totală ;
umiditate a materialului (masică/volumică) ( m/ v) – masa apei evaporabile raportată la masa/volumul materialului
uscat.
3.2. Simboluri şi unităţi de măsură
Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentul document sunt conform tabelului nr.1.
Tabelul nr. 1
Unitate
Simbol Termen de
măsură
PMV opţiunea medie previzibilă -
Ti temperatura interioară de calcul 0C
Tsi temperatura pe suprafaţa interioară 0C
r temperatura punctului de rouă 0C
i umiditatea relativă a aerului interior %
Ti diferenţa dintre temperatura interioară Ti şi K

temperatura pe suprafaţa interioară Tsi
ATi amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului 0C
interior
densitatea aparentă a unui material kg/m3
conductivitatea termică de calcul a unui material W/(m3K)
s coeficientul de asimilare termică a unui material W/(m3K)
D factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori a -

unui material
mw cantitatea de vapori care poate condensa în kg/m2

elementul de construcţie în perioada rece a anului
mv cantitatea de apă care se poate evapora în kg/m2

perioada caldă a anului
661 / 1400
1384
Ra rezistenţa la permeabilitate la aer a elementului de m/s
construcţie
Ra min rezistenţa minimă necesară la permeabilitate la m/s

aer a elementului de construcţie
U coeficientul de transfer termic (transmitanţa W/(m3K)

termică)
G coeficientul global de izolare termică pentru clădiri W/(m3K)

de locuit
GN coeficientul global normat de izolare termică W/(m3K)

pentru clădiri de locuit
Gl coeficientul global de izolare termică pentru clădiri W/(m3K)

cu altă destinaţie decât cele de locuit
Gl ref coeficientul global de referinţă pentru clădiri cu W/(m3K)

altă destinaţie decât cele de locuit
A aria de transfer termic (aria anvelopei) a unei m2

clădiri
V volumul interior, încălzit, al clădirii m3
R’ rezistenţa termică specifică corectată m2K/W
Rm rezistenţa termică specifică medie a unui element m2K/W

de construcţie
Rmin rezistenţa termică specifică minimă a unui element m2K/W

de construcţie
R’nec rezistenţa termică specifică necesară m2K/W
m conţinutul de umiditate masică kg/kg
v conţinutul de umiditate volumică m3/m3
FT factorul de conversie pentru temperatură -
F factorul de conversie pentru umiditate -
fT coeficientul de conversie pentru temperatură K-1
coeficientul de conversie pentru umiditate masică kg/kg
662 / 1400
1384
coeficientul de conversie pentru umiditate m3/m3
volumică
4. CONDIŢII TEHNICE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU IZOLAŢIA TERMICĂ

Prezentul document cuprinde în special prevederi referitoare la condiţiile tehnice şi parametrii corespunzători
cerinţei D – „Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului” şi cerinţei E – „Izolaţia termică, hidrofugă
şi economie de energie”. La proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice se va avea în vedere şi
respectarea celorlalte cerinţe specificate în art. 5 din Legea nr. 10/1995 (inclusiv a condiţiilor privind siguranţa la foc
provenind atât din interiorul cât şi din exteriorul clădirilor).
În cele ce urmează sunt prezentaţi parametrii şi nivelurile de performanţă pentru condiţiile tehnice :
• mediu higrotermic – în tabelul nr. 2 ;

• izolare termică şi economie de energie – în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 2
Nr. Parametru de Metodă de
Nivel de performanţă
crt. performanţă determinare
Unitate funcţională
1 Indicele global de conform reglementărilor SR ISO

confort PMV (opţiunea tehnice specifice diferi- 7730
medie previzibilă) telor categorii de
construcţii, date în
ANEXA B
2 Temperatura interioară conform documentului C SR EN

de calcul 107/3 şi standardului SR 22726
1907-2
3 Umiditatea relativă a conform reglementărilor SR EN

aerului interior tehnice specifice diferi- 22726
telor categorii de
ANEXA B
4 Diferenţa de conform documentului C C 107/3

temperatură ( Ti max) 107/3 şi reglementărilor
între tempe-ratura tehnice specifice
interioară de calcul (Ti) diferitelor categorii de
şi temperatura medie construcţii, date în
a suprafeţelor ANEXA B
interioare ale
elementelor delimi-
tatoare (Tsi)
663 / 1400
1384
5 Amplitudinea de conform documentului C C 107/7
oscilaţie a temperaturii 107/7 şi reglementărilor
aerului interior (ATi) tehnice specifice
diferitelor categorii de
ANEXA B
6 Asimetria temperaturi conform reglementărilor SR EN

radiante faţă de un tehnice specifice 22726
element plan, în diferitelor categorii de
direcţie verticală şi construcţii, date în
orizontală ANEXA B
7 Diferenţa de conform reglementărilor SR EN

temperatură a aerului tehnice specifice 22726
pe verticală între diferitelor categorii de
nivelul capului şi construcţii, date în
nivelul gleznelor ANEXA B
8 Viteza curenţilor de conform reglementărilor SR EN

aer tehnice specifice 22726
ANEXA B
Elemente de închidere
9 Rezistenţa specifică conform document C C 107/3

corectată a elementelor 107/3;
de închidere R’ R’nec
10 Temperatura minimă a Tsi min > r C 107/3

suprafeţei interioare a
elementelor de cons-
trucţie (Tsi min)
11 Procentul de creştere a conform documentului C C107/6

umidităţii materialelor 107/6
componente ale
structurii elementului de
închidere, ca urmare a
condensării vaporilor de
apă
12 Cantitatea de apă nu se admite acumulare C107/6

acumulată în interiorul de apă de la un an la
elementelor de altul
664 / 1400
1384
închidere, de la un an la
altul, datorită
fenomenului de
condens
13 Rezistenţa la conform STAS 6472/7 STAS

permeabilitate la aer a 6472/7
elementelor de
închidere
14 Energia transferată de conform reglementărilor STAS

la picior spre tehnice specifice 6472/10
pardoseală (legat de diferitelor categorii de
senzaţia de rece – cald) construcţii, date în
ANEXA B
Tabelul nr. 3
Nr. Parametru de Nivel de performanţă Metodă de
Clădirea în ansamblu
1 Coeficient global de - pentru clădiri de locuit: C 107/ 1

izolare termică G ≤ GN
- pentru clădiri având altă
destinaţie decât cele de
locuit: C 107/2
Gl ≤ Gl ref
2 Rezistenţa termică R’m R’min C 107/3

corectată medie pe
clădire, a fiecărui
element de închidere
5. CONDIŢII TEHNICE DE PERFORMANŢĂ PENTRU MATERIALE TERMOIZOLANTE

5.1. Clasificare
5.1.1. După natura lor, materialele termoizolante se clasifică în :
a) materiale anorganice (ex.: produse din vată minerală sau vată de sticlă, sticlă spongioasă etc.) ;
b) materiale din polimeri sintetici (ex.: polistiren, poliuretan etc.) .
5.1.2. După rigiditate, materialele termoizolante se clasifică în :
a) materiale foarte rigide – clasa T1 – materiale care au tasarea mai mică de 1% sub sarcina de 2000 N/m2 ;
b) materiale rigide – clasa T2 – materiale care au tasarea cuprinsă între 1% şi 5% sub sarcina de 2000 N/m2 ;
c) materiale semirigide – clasa T3 - materiale care au tasarea cuprinsă între 5% şi 10% sub sarcina de 2000 N/m2 ;
665 / 1400
1384
d) materiale uşor tasabile – clasa T4 – materiale care au tasarea cuprinsă între 10% şi 20% sub sarcina de 2000
N/m2 ;
e) materiale foarte tasabile – clasa T5 – materiale care au tasarea mai mare de 20% sub sarcina de 2000 N/m2 .
5.2. Condiţii tehnice de calitate
Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prezentate în continuare.
5.2.1. Condiţii privind conductivitatea termică
Conductivitatea termică de calcul trebuie să fir mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/(mK) .
5.2.2. Condiţii privind densitatea
Densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550
kg/m3 .
5.2.3. Condiţii privind rezistenţa mecanică
Materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate dimensională şi caracteristici fizico – mecanice
corespunzătoare, în funcţie de structura elementelor de construcţie în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de
protecţie, astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din cauza solicitărilor
mecanice datorate procesului de exploatare, agenţilor atmosferici sau acţiunilor excepţionale.
5.2.4. Condiţii privind durabilitatea
Durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanţă cu durabilitatea clădirilor şi a elementelor de
construcţie în care sunt înglobate, cât şi cu gradul de accesibilitate pentru eventualele intervenţii în caz de
degradare a izolaţiei termice.
5.2.5. Condiţii privind siguranţa la foc
Comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile normate prin
reglementările tehnice privind siguranţa la foc, astfel încât să nu deprecieze rezistenţa la foc a elementelor de
construcţie pe care sunt aplicate/înglobate .
5.2.6. Condiţii din punct de vedere sanitar şi al protecţie mediului
5.2.6.1. Materialele utilizate la realizarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie nu trebuie să emane în
decursul exploatării mirosuri, substanţe toxice, radioactive sau alte substanţe dăunătoare pentru sănătatea
oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător.
5.2.6.2. În cazul utilizării izolaţiei termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă
(produse din vată minerală, vată de sticlă etc.) trebuie să se realizeze protecţia etanşă sau înglobarea în structuri
protejate a acestora.
5.2.7. Condiţii privind comportarea la umiditate
Materialele termoizolante trebuie să fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidităţii.
5.2.8. Condiţii privind comportarea la agenţi biodegradabili
Materialele termoizolante trebuie să reziste la acţiunea agenţilor biologici sau să fie tratate biocid sau protejate cu
straturi de protecţie.
5.2.9. Condiţii speciale
5.2.9.1. materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura elementelor de construcţie sau
aplicarea unor straturi de protecţie pe suprafaţa lor.
5.2.9.2. Materialele termoizolante nu trebuie să conţină sau să degaje substanţe care să degradeze elementele cu
care vin în contact (inclusiv prin coroziune).
5.2.9.3. Materialele termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene de
înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare. În caz contrat ele vor trebuie să fie prevăzute din
fabricaţie cu un strat de protecţie.
5.2.10.Condiţii privind punerea în operă
Materialele termoizolante trebuie să permită o punere în operă care să păstreze constanta caracteristicilor fizico –
mecanice şi de izolare termică în condiţii de exploatare.
5.2.11. Condiţii privind controlul de calitate
666 / 1400
1384
5.2.11.1. Materialele noi sau cele tradiţionale produse în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru
utilizarea la lucrări de izolaţii termice în construcţii.
5.2.11.2. Toate materialele termoizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind calitatea.
5.2.12. Cerinţe privind condiţiile de livrare, depozitare, transport şi manipulare
5.2.12.1. La livrare, materialele termoizolante trebuie să fie însoţite de certificate de calitate care să le confirme
caracteristicile fizico – mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau
normele de fabricaţie ale produselor respective. În certificatul de calitate trebuie să se specifice numărul normei
tehnice de fabricaţie (standard de produs, agrement tehnic, normă sau marcă de fabricaţie etc.).
5.2.12.2. Transportul, manipularea şi depozitarea materialelor termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor
măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea caracteristicilor funcţionale ale acestor materiale. Aceste măsuri
trebuie asigurate atât de producătorii cât şi de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor
standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective.
5.2.12.3. Condiţiile de depozitare, transport şi manipulare, eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la punerea
în operă precum şi eventualii factori de risc, care pot să apară în timpul depozitării, transportului, manipulării şi
punerii în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplică la cald etc.) vor fi în mod expres
precizate în normele tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediţie eliberate la fiecare livrare.
5.3. Valori de control ale caracteristicilor termotehnice de calcul ale materialelor termoizolante
În ANEXA A sunt prezentate valorile de control pentru caracteristicile termotehnice ale materialelor termoizolante
utilizate în mod curent la izolarea termică a clădirilor.
Valorile reale ale conductivităţilor termice ale materialelor vor fi precizate în normele tehnice (standarde de produs,
agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) ale produsului.
Încadrarea în valorile de control sau stabilirea conductivităţii termice de calcul pentru materialele care nu sunt
cuprinse în această listă vor fi precizate în normele de produs (normă sau marcă de fabricaţie, agrement tehnic etc.)
.
6. PRINCIPII DE CONFORMARE HIGROTERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A CLĂDIRILOR

6.1.1. Dimensionarea din punct de vedere higrotermic a elementelor de construcţie se va face în conformitate cu
prevederile din documentele C 107/3, C 107/5 şi C 107/6, iar pentru satisfacerea cerinţei de economie de energie
se vor respecta prevederile din documentele C 107/1 şi C 107/2.
Verificarea la stabilitate termică a elementelor de închidere a clădirilor se va face în conformitate cu prevederile din
documentul C 107/7.
6.1.2. Alegerea materialului termoizolant se va face în funcţie de :
• performanţele de izolare termică ;

• încărcările la care poate fi supus materialul în timpul exploatării şi punerii în operă ;
• încărcările suplimentare, datorate stratului termoizolant, asupra elementelor/clădirii pe care sunt aplicate ;
• modul de fixare a straturilor componente ale elementului de construcţie ;
• distanţele – pe verticală şi orizontală – dintre elementele de fixare ;
• cerinţele de siguranţă la foc .
6.1.3. După caz, izolarea termică pateu fi corelată şi cu alte măsuri privind satisfacerea cerinţei de izolare termică şi
economie de energie, ca de exemplu :
• asigurarea unui raport cât mai mic între suprafaţa exterioară a clădirilor şi volumul lor ;
• orientarea corespunzătoare a încăperilor, funcţie de destinaţia lor, în raport cu punctele cardinale şi cu
direcţia vânturilor dominante ;
• realizarea unui raport optim între suprafeţele pline şi suprafeţele vitrate ;
667 / 1400
1384
• utilizarea instalaţiilor de climatizare – ventilare ;
• utilizarea de instalaţii şi echipamente cu randament superior ;
• recuperarea căldurii ;
• folosirea energiilor neconvenţionale.
6.1.4. Pentru condiţiile climatice din ţara noastră, se recomandă utilizarea unor elemente de închidere cu inerţie
termică mare şi medie (definită conform document C 107/2).
Elementele de închidere cu inerţie termică mică se recomandă în cazul clădirilor cu ocupare temporară (case de
vacanţă etc.) sau în cazul clădirilor cu ocupare discontinuă.
6.1.5. Stratul termoizolant din structura unui element exterior de construcţie trebuie protejat contra :
• umidităţii din exterior şi precipitaţiilor atmosferice, prin straturi de protecţie (tencuieli, finisaje hidrofobizate la
pereţi, respectiv învelitori şi hidroizolaţii la acoperişuri) ;
• umidităţii din interior, prin straturi de protecţie (bariere contra vaporilor de apă) ;
• infiltraţiilor de aer, prin straturi de protecţie (bariere antivânt) ;
• radiaţiei solare, prin asigurarea unui stabilităţi termice corespunzătoare şi prevederea unor măsuri de
protecţie antiradiante eficiente (straturi de aerare, protecţii în culori deschise etc.) ;
• agenţilor biologici, prin tratamente speciale .
Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversate), la care stratul termoizolant trebuie să aibă el însuşi
capacitatea de a rezista la agenţii climatici menţionaţi, acesta fiind protejat printr-un strat superior geotextil şi un
strat de lest.
6.1.6. Elementele opace exterioare ale clădirilor vor avea o alcătuire şi o succesiune a straturilor componente
concepute astfel încât să nu e producă condens pe suprafaţa interioară şi să se elimine sau să se reducă, până la
limitele admise, cantităţile de vapori de apă condensaţi (în perioada rece a anului) astfel încât să nu se producă
acumulare de umiditate de la un an la altul, în interiorul lor, în conformitate cu prevederile din C 107/6. În acest scop
se recomandă amplasarea straturilor termoizolante permeabile la vapori spre exteriorul elementului de construcţie
iar parametrul exterior să permită difuzia vaporilor.
6.1.7. La clădirile care în mod permanent au umidităţi relative interioare peste 60%, pentru împiedicarea creşterii
umidităţii provenite din condensarea vaporilor de apă în interiorul elementelor de construcţie, trebuie să se prevadă
bariere contra vaporilor de apă sau straturi de aer ventilat.
Necesitatea şi dimensionarea barierei contra vaporilor se stabileşte prin calcul, conform document C 107/3 şi C
107/6, atât pentru elementele exterioare de închidere cât şi pentru elementele interioare de compartimentare care
separă încăperi cu regim de umiditate ridicată ( i > 60%) şi/sau încăperi încălzite de încăperi neîncălzite.
Bariera contra vaporilor de apă se recomandă a fi prevăzută, indiferent de umiditatea relativă a aerului din interiorul
încăperilor, la elementele multistrat alcătuite dintr-un strat interior din materiale poroase, permeabile la vapori (de
ex.: plăci din vată minerală sau de sticlă etc.) şi un strat exterior cu rezistenţă mare la difuzia vaporilor (hidroizolaţii,
foi de tablă etc.) .
De asemenea, trebuie să se prevadă bariere contra vaporilor şi la pereţii de compartimentare ai băilor şi bucătăriilor
interioare fără ventilare directă.
Bariera contra vaporilor de apă se prevede obligatoriu pe partea dinspre care vaporii pătrund în elementul de
construcţie (de obicei pe partea „caldă” a termoizolaţiei sau pe faţa interioară a elementului de construcţie), pe un
strat suport corespunzător tipului de barieră ales.
La încăperile cu procese umede, în care elementele de construcţie intră în contact cu apa, barierele contra vaporilor
lor de protecţie trebuie să fie rezistente la apă. Stratul de protecţie interior cu rol de barieră suplimentară contra
vaporilor (plăci ceramice smălţuite, de sticlă etc.) va avea rosturile etanşate. Pe tavane nu se aplică nici o protecţie
cu rol de barieră contra vaporilor. Se recomandă utilizarea de tencuieli poroase.
668 / 1400
1384
La încăperile la care umiditatea relativă a aerului interior depăşeşte numai pe perioade scurte de timp valoarea de
60% (ex.: băi şi bucătării în clădiri de locuit etc.) se va aplica pe faţa interioară a pereţilor (inclusiv la pereţii interiori)
o protecţie cu rol de barieră contra vaporilor.
6.1.8. Pe faţa exterioară a elementelor de construcţie realizate fără interspaţii de aer ventilat între stratul
termoizolant şi stratul exterior de protecţie, utilizate la încăperile cu umiditate relativă interioară peste 60%, nu este
recomandabil să se folosească straturi impermeabile la vapori de apă, sub formă de pelicule, folii sau placaje (plăci
ceramice glazurate etc.).
la pereţii încăperilor cu umiditate relativă interioară sub 60% (inclusiv la băi şi bucătării în clădiri de locuit şi altele
asimilate acestora), aceste straturi se recomandă să fie aplicate pe feţele exterioare numai pe suprafeţe reduse (nu
în câmp continuu).
6.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori
6.2.1. Generalităţi şi clasificare
6.2.1.1. Performanţele termotehnice ale pereţilor exteriori izolaţii termic sunt în funcţie de grosimea şi tipul stratului
termoizolant precum şi de poziţia acestuia în structura elementului de construcţie în care este inclus.
6.2.1.2. Din punct de vedere a comportării higrotermice, cele mai uzuale alcătuiri de pereţi exteriori izolaţi termic
sunt :
• pereţi cu alcătuire compactă ;

• pereţi cu alcătuire ventilată .
Pereţii cu alcătuire compactă sunt pereţii la care straturile componente sunt realizate din materiale omogene aflate
în contact direct între ele sau care pot fi separate prin straturi de aer închise (fără posibilitatea comunicării cu mediul
ambiant).
Pereţii cu alcătuire ventilată sunt pereţii în componenţa cărora se realizează un strat de aer care comunică cu
mediul ambiant. Această comunicare se realizează în mod curent prin fante de admisie şi de evacuare. Fantele de
admisie se amplasează la partea inferioară a peretelui, iar cele de evacuare la partea superioară şi se
dimensionează astfel încât să se asigure o circulaţie a aerului care să răspundă cerinţelor higrotermice.
6.2.1.3. Straturile de aer din componenţa pereţilor exteriori în funcţie de suprafaţa orificiilor de admisie a aerului
raportate la metru liniar de lungime orizontală a peretelui, se clasifică astfel :
• neventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este < 500 mm2m ;
• slab ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este 500 mm2m, dar ≤ 1500 mm2m ;
• puternic ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este > 1500 mm2m .
6.2.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire compactă

6.2.2.1. Din punct de vedere a comportării termohnice, pereţii exteriori cu alcătuire compactă pot fi clasificaţi în :
• pereţi cu inerţie termică mare ;

• pereţi cu inerţie termică medie ;
• pereţi cu inerţie termică mică .
Încadrarea în na din cele trei clase de inerţie termică se face în conformitate cu prevederile din documente C 107/2
.
6.2.2.2. La conformarea structurii pereţilor exteriori cu alcătuire compactă, cu inerţie termică medie sau mare se
recomandă ca stratul termoizolant să fie amplasat spre faţa exterioară a elementului de construcţie.
6.2.2.3. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie termică medie sau mare este următoarea :
• finisaj interior (după caz, acesta poate avea şi rol de barieră contra vaporilor de apă) ;
669 / 1400
1384
• strat suport al finisajului interior (ex.: tencuieli hidraulice, tencuieli uscate, glet etc.) ;
• strat masiv (perete din beton armat, zidărie etc.) ;
• barieră contra vaporilor de apă (după caz) ;
• strat termoizolant ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei ;
• finisaj exterior .
6.2.2.4. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie mică este următoarea :
• strat suport al finisajului interior (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ;
• schelet rezistent (de regulă din elemente liniare) ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ;
• finisaj exterior (după caz) .
6.2.2.5. Stratul termoizolant trebuie fixat de stratul suport. Această fixare poate fi, după caz, mecanică şi/sau prin
lipire, prin intermediul unui schelet suplimentar de rezistenţă (din lemn, profile metalice cu pereţi subţiri etc.).
Legătura între stratul suport şi stratul de protecţie se poate realiza, după caz, prin intermediul unor ancore metalice
din oţel inoxidabil sau mase plastice, sau prin intermediul unui schelet suplimentar de rezistenţă.
6.2.2.6. Dimensionarea pieselor de fixare ale stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia, de stratul
suport, se va face ţinând seama de sarcinile gravitaţionale, de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură şi de
încărcările excepţionale.
Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23 şi
document P 100.
Totodată, sisteme de fixare trebuie să fie compatibile cu deformaţiile alternative (dilatări + contracţii) ale
structurii/stratului rezistent.
6.2.2.7. La pereţii exteriori compacţi, cu inerţie termică medie sau mare, se recomandă ca stratul de protecţie a
termoizolaţiei şi finisajului exterior să fie permeabil la vapori.
6.2.3. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire ventilată
6.2.3.1. Alcătuirea de principiu a pereţilor exteriori ventilaţi este similară cu alcătuirile prezentate pentru pereţii
compacţi (pct. 6.2.2.3 şi 6.2.2.4) dar are în componenţă şi un strat de aer pus în comunicare cu mediul ambiant,
care poate fi strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat (conform pct. 6.2.1.3).
Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu echipamente de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor, păsărilor şi
insectelor (de ex.: site) .
6.2.3.2. Nivelul de ventilare a stratului de aer va fi ales în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior,
recomandabil după cum urmează :
• la umidităţi relative i ≤ 75% - strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat ;
• la umidităţi relative i > 75% - strat de aer puternic ventilat .
6.2.3.3. La alcătuirile cu strat de aer ventilat se recomandă ca, pe suprafaţa termoizolaţiei – realizată din materiale
cu permeabilitate mare la aer – aflată în contact cu stratul de aer, să se prevadă o barieră antivânt (de ex.: carton
sau ţesătură permeabilă la vapori).
6.2.3.4. Cerinţele referitoare la fixarea stratului termoizolant, prevăzute pentru pereţii cu alcătuire compactă (pct.
6.2.2.5; 6.2.2.6) sunt valabile şi pentru pereţii cu alcătuire ventilată.
Dimensionarea pieselor de fixare se va face suprapunând efectul sucţiunii exercitate de vânt pe faţa exterioară a
peretelui cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu stratul de aer ventilat.
670 / 1400
1384
6.3. Prevederi specifice acoperişurilor
6.3.1.1. Performanţele termotehnice ale acoperişurilor izolate termic sunt în funcţie de grosimea şi natura stratului
termoizolant.
6.3.1.2. Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe faţa exterioară a stratului suport.
6.3.1.3. Elementele cu straturi de aer neventilat introduse în structura acoperişului (planşee cu corpuri ceramice sau
de beton cu goluri) se admit numai dacă acestea sunt plasate sub termoizolaţie şi numai la încăperi cu umiditatea
relativă a aerului interior mai mică de 60%.
6.3.1.4. Din punct de vedere al comportării higrotermice, acoperişurile clădirilor încălzite se clasifică în :
• acoperişuri cu alcătuire compactă ;

• acoperişuri cu alcătuire ventilată .
6.3.1.5. Acoperişurile cu alcătuire compactă sunt acoperişurile la care straturile componente se află în contact direct
unul cu altul.
Din categoria acoperişurilor cu alcătuire compactă fac parte acoperişurile la care stratul termoizolant nu este
prevăzut cu canale de ventilare; în structura acoperişului pot fi straturi de aer, dar care nu comunică cu atmosfera
(planşee cu goluri etc.).
Eventualele straturi de difuzie din componenţa structurii termohidroizolante a acoperişului nu schimbă încadrarea
acoperişului din grupa acoperişurilor cu alcătuire compactă.
6.3.1.6. Acoperişurile cu alcătuire ventilată sunt acoperişurile la care stratul termoizolant :
• este revăzut cu canale de ventilare (care comunică cu atmosfera), dispuse în structura sa ;

• este amplasat distanţat, fie faţă de stratul suport, fie faţă de stratul de protecţie (astereală, învelitoare,
hidroizolaţie etc.), astfel încât să formeze un strat de aer ventilat.
Din categoria acoperişurilor cu alcătuire ventilată fac parte acoperişurile terasă la care stratul termoizolant este
prevăzut cu canale sau straturi de ventilare precum şi acoperişurile cu por ventilat.
6.3.1.7. Dimensionarea pieselor de fixare a stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia de stratul
suport seva face ţinând seama şi de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură precum şi de acţiunile
excepţionale.
Verificarea acoperişurilor ventilate la acţiunea vântului se va face suprapunând efectul sucţiunii de pe faţa
superioară a structurii cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu stratul de aer
ventilat.
Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23 şi
document P 100.
De asemenea, fixarea straturilor componente trebuie să fie compatibilă cu deformaţiile alternative (dilatări +
contracţii) ale structurii/stratului rezistent.
6.3.2. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire compactă (fără spaţiu de aer ventilat)
6.3.2.1. La acoperişurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu materiale
termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate (polistiren, spumă rigidă de poliuretan, sticlă
spongioasă), astfel încât să nu fie favorizată condensarea vaporilor de apă în termoizolaţie.
6.3.2.2. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş compact este :
• finisaj interior ;
• strat suport rezistent ;
• strat de pantă şi/sau de nivelare (după caz) ;
• start de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ;
671 / 1400
1384
• barieră contra vaporilor de apă ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (după caz) ;
• strat de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ;
• hidroizolaţie ;
• protecţie hidroizolaţie .
Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversare) la care alcătuirea de principiu este :
• strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitatea mai mare de 30 kg/m3 ;
• protecţie termoizolaţie (strat geotextil şi lestare) .
6.3.2.3. Bariera contra vaporilor de apă se dispune pe partea dinspre interior a termoizolaţiei (faţa „caldă”) .
6.3.2.4. La clădirile cu umiditate relativă a aerului interior cuprinsă între 61 … 75% în alcătuirea acoperişului trebuie
să fie prevăzute straturi de difuziune (sub hidroizolaţie, recomandabil şi sub bariera contra vaporilor de apă) .
În cazul folosirii unor bariere contra vaporilor de apă, puternice (folii metalice lipite continuu pe întreaga suprafaţă) şi
a unor straturi termoizolante performante se poate renunţa la straturile de difuziune.
Stratul de difuziune de sub hidroizolaţie se recomandă să fie prevăzut în cazul în care peste termoizolaţie se aplică
un strat de protecţie realizat prin procedee umede.
Stratul de difuziune a vaporilor va fi dus până la limita acoperişului şi pus în legătură cu atmosfera, iar la suprafeţe
mari de acoperiş va fi aerat suplimentar prin intermediul tuburilor de ventilare (deflectoare), ţinând seama că un
deflector poate servi o suprafaţă de acoperiş de cca. 80 … 120 m2.
6.3.2.5. În cazul straturilor suport metalice (tablă cutată, tablă ondulată etc.) şi a utilizării unor materiale
termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate, se poate renunţa la bariera contra vaporilor şi
la stratul de difuziune de sub barieră contra vaporilor, dacă la îmbinarea între panourile de tablă se prevăd
cordoane de chit permanent elastic şi acoperitoare de rost din material hidroizolant lipit.
6.3.3. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire ventilată
6.3.3.1. Straturile de aer din componenţa acestor acoperişuri se clasifică, în funcţie de suprafaţa orificiilor de
admisie a aerului raportată la metru pătrat de suprafaţă de acoperiş, astfel :
• neventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este < 500 mm2/m2 ;

• slab ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este 500 mm2/m2 dar ≤ 1500 mm2/m2 ;
• puternic ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este > 1500 mm2/m2 .
6.3.3.2. Acoperişurile cu alcătuire ventilată se pot utiliza atât la clădiri cu regim normal de umiditate cât şi la clădiri
cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%). La clădirile cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%) este recomandabil să se
utilizeze acoperişuri cu strat de aer puternic ventilat.
De asemenea, acest tip de acoperiş se utilizează şi în cazul folosirii unor materiale termoizolante sensibile la
umiditate (produse din vată minerală) sau a unor straturi care se realizează prin procedee umede.
a) Acoperişuri cu canale de ventilare dispuse în grosimea termoizolaţiei
6.3.3.3. Alcătuirea de principiu a unui astfel de acoperiş este :
672 / 1400
1384
• termoizolaţie cu canale de aerare ;
6.3.3.4. Canalele de ventilare se realizează în stratul termoizolant, fie prin dispunerea distanţată a plăcilor
termoizolante din rândul inferior (în cazul prevederii termoizolaţiei în două sau mai multe straturi), fie prin teşirea
muchiilor la partea inferioară a plăcilor termoizolante (în cazul în care termoizolaţie este prevăzută într-un singur
rând), fie prin folosirea unor plăci termoizolante cu caneluri.
Canalele de ventilare se recomandă a avea secţiune de cca. 25 cm2 şi vor fi dispuse la cca. 50 … 70 cm distanţă
unul de celălalt, în ambele sensuri ale acoperişului.
6.3.3.5. Ventilarea termoizolaţiei acoperişului se asigură prin practicarea unor orificii de ventilare, puse în legătură
cu atmosfera exterioară, dimensionate şi amplasate conform prevederilor din STAS 6472/5.
Pentru facilitarea tirajului se vor adopta următoarele măsuri constructive :
• suprafeţele orificiilor de ieşire a aerului vor fi 1,5 … 2 ori mai mari decât cele de intrare ;
• orificiile de ieşire a aerului vor fi dispuse în cel mai înalt punct al acoperişului (coame) şi se realizează cu
ajutorul deflectoarelor sau acoperitoare de coamă ;
• orificiile de intrare a aerului vor fi dispuse cât mai jos posibil, pe conturul acoperişului.
Orificiile de ventilare la acoperişurile fără pantă sau cu pantă spre interior se prevăd pe laturile construcţiei .
La acoperişurile cu o singură pantă, orificiile pentru intrarea aerului se dispun pe o latură, iar cele de ieşire pe
cealaltă latură a construcţiei (la cota cea mai ridicată),
Orificiile de ventilare pot fi dispuse şi pe conturul luminatoarelor, coşurilor, pe rebordurile rosturilor de dilataţie etc.,
în funcţie de alcătuirea şi amplasarea convenabilă a acestora pe acoperiş.
La poziţionarea gurilor de admisie şi evacuare a aerului se va avea în vedere şi direcţia vântului dominant din zona
în care se amplasează clădirea.
Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu echipamente de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor, păsărilor şi
insectelor (de ex.: site).
6.3.3.6. Bariera contra vaporilor de apă şi straturile de difuziune se prevăd în conformitate cu pct. 6.1.7 din
prezentul document.
6.3.3.7. La acest tip de acoperiş se prevăd deflectoare simple, duble sau triple, în funcţie de numărul straturilor care
trebuie să fie ventilate.
b) Acoperişuri cu spaţiu de aer ventilat
6.3.3.8. Acoperişurile cu spaţiu de aer ventilat sunt caracterizate de existenţa a două straturi portante: unul inferior,
peste care se aplică termoizolaţie, altul superior, peste care se aplică hidroizolaţia. Între acestea se află un strat de
aer ventilat.
6.3.3.9. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a acoperişurilor cu spaţiu de aer ventilat se va face în
conformitate şi cu prevederile din STAS 6472/5.
6.3.3.10. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş cu spaţiu de aer ventilat este :
• strat suport rezistent (de ex.: planşeu de beton sau lemn, schelet de susţinere a stratului termoizolant
autoportant etc.) ;
673 / 1400
1384
• strat de protecţie a termoizolaţiei (barieră antivânt, strat de circulaţie etc.) ;
• spaţiu de aer ventilat ;
• alcătuire de învelitoare.
6.3.3.11. În funcţie de poziţia stratului termoizolant şi de funcţiunea atribuită spaţiului, aceste acoperişuri pot fi :
• acoperişuri cu poduri ventilate la care stratul termoizolant se aplică pe faţa superioară a planşeului de peste
ultimul nivel ;
• acoperişuri cu poduri mansardate, la care stratul termoizolant se aplică la partea inferioară a alcătuirii
învelitorii .
6.3.3.12. La acoperişurile cu poduri ventilate realizate cu planşee din beton armat, condiţiile privind difuzia la vaporii
de apă şi permeabilitatea la aer sunt îndeplinite de la sine (dacă se asigură ventilarea podului, de ex. prin
menţinerea fantelor de ventilare în poziţia deschis).
b.1. Termoizolarea acoperişurilor cu pod ventilat
6.3.3.13. Termoizolarea planşeelor spre pod se face, de regulă, la partea lor superioară, executându-se în general
din materiale termoizolante sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală sau vată de sticlă etc.).
6.3.3.14. În cazul izolaţiilor termice din saltele de vată minerală sau de sticlă, se recomandă să se aplice pe faţa
care vine în contact cu aerul ventilat o barieră antivânt, realizată dintr-un strat de carton, hârtie Kraft etc., permeabil
la vapori.
6.3.3.15. La podurile circulabile, stratul de protecţie a termoizolaţiei trebuie realizat astfel încât să permită circulaţia
(de ex.: şapă armată, podine de lemn etc.) .
b.2. Termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate
6.3.3.16. Termoizolaţia, de regulă sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală, vată de sticlă etc.), se
realizează prin fixarea materialului termoizolant (sub şi/sau între căpriori).
6.3.3.17. Stratul termoizolant trebuie să fie protejat pe faţa inferioară cu un strat de finisaj etanş care să asigure
protecţia utilizatorilor împotriva eventualelor pulberi ce pot fi degajate de materialele termoizolante în timpul
exploatării.
6.3.3.18. La termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate se vor avea în vedere şi prevederile din „Ghid
pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”.
6.4. Prevederi specifice planşeelor
6.4.1.1. Dimensionarea izolaţiei termice a planşeelor se va face în conformitate cu prevederile din document C
107/3 sun aspectul asigurării diferenţei maxime de temperatură între temperatura aerului interior şi temperatura
medie pe suprafaţa interioară a pardoselii şi cu prevederile din document C 107/1 sau C 107/2 (după caz), sub
aspectul economiei de energie. Tipul de pardoseală se va alege ţinând seama de destinaţia încăperii în
conformitate cu reglementările tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii (date în ANEXA B) şi cu
prevederile din STAS 6472/10, sub aspectul senzaţiei de rece - cald la contactul piciorului cu pardoseala.
6.4.1.2. În funcţie de modul în care trebuie să fie tratate planşeele din punct de vedere higrotermic, acestea pot fi :
• planşee peste spaţii reci (interiore şi exterioare) ;

• planşee în contact cu solul.
6.4.2. Planşee peste spaţii reci

6.4.2.1. Prin spaţiu rece se înţelege spaţiul delimitat de planşeu care în mod curent are o temperatură a aerului cu
cel puţin 50C mai scăzută decât cea a spaţiului adiacent.
674 / 1400
1384
6.4.2.2. Planşeele peste spaţii reci se vor izolat termic, fie prin aplicarea unui strat termoizolant pe una din feţele
planşeului (recomandabil pe faţa care vine în contact cu aerul mai rece), fie prin înglobarea izolaţiei termice în
structura planşeului (cazul curent al planşeului de lemn).
6.4.2.3. La concepţia şi proiectarea peste spaţii reci se va urmări diminuarea efectelor punţilor termice de la
intersecţia planşeelor cu pereţii exteriori precum şi cele de la intersecţia cu pereţii interiori structurali.
În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut la partea inferioară a planşeului, trebuie evitate (dacă se poate,
chiar eliminate) şi punţile termice formate de grinzi.
6.4.2.4. În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut pe faţa superioară a planşeului, acesta este recomandabil
să fie realizat din materiale termoizolante rigide şi, după caz, să fie protejat cu un strat de protecţie capabil să preia
încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul exploatării, stratul de protecţie
constituind, în majoritatea cazurilor, stratul suport al pardoselii.
6.4.2.5. Prevederea stratului termoizolant la faţa inferioară a planşeului se recomandă la planşeele peste pivniţe,
pasaje sau alte spaţii reci. În acest caz, stratul termoizolant va fi prevăzut din materiale uşoare şi va fi aplicat, după
caz, prin lipire şi/sau fixare mecanică, prin spumare, direct pe suprafaţa planşeului etc.
6.4.2.6. După caz, termoizolaţia va fi protejată cu un strat care să asigure protecţia acestuia împotriva şocurilor
mecanice, precipitaţiilor, umidităţii, focului etc.
6.4.3. Prevederi specifice planşeelor în contact cu solul
6.4.3.1. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul se va face şi în
conformitate cu prevederile din document C 107/5.
6.4.3.2. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul din clădirile de producţie cu
procese tehnologice umede (care presupun udarea cu cantităţi mari de lichide a pardoselilor) se face numai sub
aspectul diferenţei de temperatură maxime admise între aerul interior şi suprafaţa pardoselii.
6.4.3.3. La clădirile de producţie şi/sau depozitare cu densitate redusă a locurilor de muncă fixe se admit măsuri
locale de izolare termică pentru satisfacerea cerinţei privind senzaţia de rece – cald.
6.4.3.4. Startul suport al termoizolaţiei planşeelor în contact cu solul va fi aşezat pe un strat filtrant de pietriş ciuruit.
6.4.3.5. În funcţie de specificul amplasamentului clădirii (nivelul pânzei de apă freatică, capilaritatea terenului,
eventualele pericole de infiltraţi de apă etc.), peste stratul de rupere a capilarităţii, din pietriş ciuruit, se va realiza un
strat hidroizolant, peste care se va amplasa stratul termoizolant.
6.5. Prevederi specifice pereţilor interiori ce separă spaţii încălzite de spaţii reci
6.5.1. Izolarea termică a pereţilor interiori se poate realiza, în general, prin aplicare pe una din feţe (recomandabil
pe faţa rece) a unui strat termoizolant, caz în care soluţiile sunt similare cu cele pentru pereţii exteriori cu structură
compactă, prezentate la pct. 6.2.2.
6.6. Prevederi specifice elementelor vitrate
6.6.1. La clădirile de locuit, elementele vitrate trebuie să prezinte rezistenţe termice medii cel puţin egale cu
rezistenţele termice minime prevăzute în ghidul C 107/4.
La clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit, elementele vitrate trebuie să aibă rezistenţe termice medii cel puţin
egale cu valoarea coeficientului de control „e” (care are semnificaţia rezistenţei termice minime a elementelor
vitrate), date în documentul C 107/2.
6.6.2. Ţinând seama de condiţiile climatice din ţara noastră, de cerinţa de izolare termică şi economie de energie,
precum şi de reglementările tehnice în vigoare, pentru clădirile de locuit este recomandabil să se folosească
ferestre cu cel puţin trei rânduri de geam (prevăzute cu măsuri de etanşare pe contur) sau ferestre duble, echipate
pe cerceveaua interioară cu un geam termoizolant realizat cu sticlă obişnuită, iar pe cerceveaua exterioară cel puţin
o foaie de geam simplu, sau ferestre cu un singur geam termoizolant, realizat cu sticle speciale, de joasă
emisivitate şi, eventual, având spaţiul dintre ele umplut cu gaze mai izolante decât aerul (Argon, Kripton etc.).
La clădirile de locuit nu se admite utilizarea de tâmplărie metalică fără întreruperea punţii termice.
6.6.3. Pe suprafeţele vitrate ale ferestrelor, supraluminilor şi luminatoarelor se poate admite condensul vaporilor de
apă. În acest scop, tâmplăria va fi prevăzută cu sisteme de colectare şi/sau evacuare a apei provenită din condens.
675 / 1400
1384
6.6.4. Înclinarea luminatoarelor va fi astfel stabilită încât să nu permită picurarea pe pardoseală a apei provenite din
condensarea vaporilor.
Aceasta se poate realiza prin :
• dirijarea fluxului de căldură spre suprafaţa tavanului sau asigurarea circulaţiei de aer uscat la suprafaţa
tavanului, cu echipamente speciale de încălzire ;
• prevederea unei pante mai pronunţate a suprafeţelor pe care se formează apa de condens asigurând
colectarea şi/sau evacuarea acesteia prin măsuri corespunzătoare ;
• luarea măsurilor speciale sub acoperiş, care să împiedice picurarea apei provenite din condensul vaporilor.
6.6.5. pentru evitarea desprinderii picăturilor de apă provenite din condensul vaporilor de apă pe suprafaţa
interioară a luminatoarelor este necesar ca înclinarea minimă, faţă de orizontală, a geamurilor, să aibă valorile din
tabelul nr. 4, în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior.
Tabelul nr. 4
Înclinarea minimă faţă de orizontală, în
funcţie de umiditatea relativă interioară
Tipul de cercevele ( i) :
≤ 60% (60…75)% (75…100)%
simple şi duble, fixe sau mobile 350 450 690
idem, cu echipamente speciale nu se 350 450

de încălzire a geamului normează
6.6.6 La proiectarea şi realizarea suprafeţelor vitrate, funcţie de orientarea acestora, se va avea în vedere
reducerea însoririi excesive a spaţiilor şi evitarea fenomenului de orbire. Acesta se poate obţine prin adoptarea unor
serii de măsuri ca: utilizarea de sticle colorate, reflectante, termoabsorbante sau cu folii reflectante aplicate pe
suprafaţa geamului, jaluzele, transperante, parasolare etc.
6.6.7. La cădirile de producţie cu procese tehnologice calde şi uscate se recomandă utilizarea ochiurilor de ventilare
reglabile, dispuse la partea superioară a pereţilor şi de admisie de aer, în apropierea pardoselilor.
7. PREVEDERI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN OPERĂ A STRATURILOR TERMOIZOLANTE ÎN

ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE
7.1. Generalităţi
7.1.1. Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de construcţie,
verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare.
7.1.2. Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a materialelor prevăzute
în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie, se va obţine în mod obligatoriu avizul
proiectantului de specialitate şi de rezistenţă.
7.2.1. Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă planeitatea necesară, în
funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant.
7.2.2. Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după caz, se va executa o racordare cu pantă de minim 1:10, un
strat de tencuială sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezistenţă.
7.2.3. Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia termică vor
fi curăţate şi amorsate.
676 / 1400
1384
7.2.4. Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de construcţie pe care urmează a
se aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor îngloba, după caz, în
straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se admite înglobarea tuburilor electrice
prin ieşirea sau tăierea plăcilor termoizolante.
7.3. Executarea lucrărilor
7.3.1. Lucrările de izolare termică se execută numai cu personal specializat. Acesta va verifica tot timpul atât
grosimea şi calitatea materialului termoizolant cât şi respectarea dimensiunilor punţilor termice din proiect.
7.3.2. Executarea lucrărilor de izolare termică se face respectându-se prevederile cuprinse în normele tehnice de
folosire specifice fiecărui material termoizolant (standarde de produs, agremente tehnice, norme tehnice de produs,
mărci de fabricaţie etc.).
7.3.3. La punerea în operă a materialelor termoizolante se vor avea în vedere măsurile de transport, manipulare şi
depozitare prevăzute în normele tehnice ale produselor respective, precum şi recomandările producătorului pentru
evitarea degradării acestora,
7.3.4. La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu spărturi, ştirbituri,
grosime necorespunzătoare şi neuniformă etc.) sau cu caracteristici fizico – mecanice inferioare celor prevăzute în
normele tehnice specifice.
7.3.5. Câmpul termoizolant cu materiale sub formă de plăci se va realiza prin aşezarea acestora cu rosturile
strânse. Eventualele spaţii dintre plăci vor fi completate cu bucăţi tăiate la dimensiunile necesare, din aceleaşi
materiale, pentru a se obţine un strat termoizolant continuu. În cazul în care izolaţia termică din plăci se realizează
în mai multe straturi, acestea se vor dispune astfel încât rosturile dintre plăcile unui strat să fie decalate
(recomandabil cu cca. 1/2 … 1/3 din dimensiunea plăcii) faţă de rosturile dintre plăci straturilor adiacente.
7.3.6. În caz de ploaie,în timpul execuţiei termoizolaţiei, suprafaţa stratului termoizolant se va acoperi provizoriu cu
folii de protecţie, asigurându-se scurgerea apelor.
7.4. Prevederi specifice pentru termoizolarea pereţilor
7.4.1. Aşezarea plăcilor termoizolante se face cu rosturi strânse, în rânduri astfel aşezate ca rosturile să fie ţesute.
7.4.2. În funcţie de tipul şi greutatea plăcilor termoizolante, fixarea lor (provizorie sau definitivă) de perete se face,
după caz, prin lipire (de ex.: mortar, pastă adezivă etc.) şi/sau prindere mecanică (de ex.: cu agrafe metalice din
oţel inoxidabil, şuruburi prevăzute cu rondele din plastic, şaibe late etc.).
7.5. Prevederi specifice pentru termoizolarea acoperişurilor
7.5.1. Materialele termoizolante trebuie să fie aşezate fără rosturi şi strâns îmbinate cu elementele de construcţie în
relief care străpung termoizolaţia (coşuri, parapete, guri de vizitare, tuburi de aerisire).
7.5.2. Aplicarea stratului termoizolant se face pe făşii, astfel încât să existe posibilitatea acoperirii lor cu straturi de
protecţie într-un interval de timp în care să nu existe riscuri de umezire a termoizolaţiei datorită precipitaţiilor
atmosferice şi fără a se călca pe plăcile termoizolante.
7.5.3. Circulaţia directă pe plăcile termoizolante este interzisă. Se admite circulaţia peste plăci doar prin intermediul
unor podini.
7.5.4. Executarea izolaţiilor termice la acoperişurile cu poduri ventilate se face prin aplicarea materialului
termoizolant pe faţa superioară a planşeului spre pod.
Stratul termoizolant va fi protejat cu un strat cu rol de barieră antivânt, în cazul podurilor necirculabile sau cu un
strat de protecţie care să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul
exploatării, în cazul podurilor circulabile.
7.5.5. Racordările suprafeţelor orizontale cu cele verticale se realizează cu scafe din mortar, ca suport al straturilor
de difuziune, barierelor contra vaporilor şi al hidroizolaţiilor.
În dreptul scafelor se asigură o rigidizare suficientă a stratului suport al hidroizolaţiei pentru a împiedica forfecarea
acestuia, iar la izolaţiile termice din materiale elastice trebuie să se prevadă prelungirea şi legarea de parapete a
şapei armate ce constituie suport al hidroizolaţiei.
7.5.6. Straturile de barieră contra vaporilor, difuziune şi hidrofuge se execută în conformitate cu prevederile din
document C 112.
677 / 1400
1384
7.5.7. Învelitorile şi lucrările de tinichigerie se execută în conformitate cu prevederile din document C 37.
7.6. Prevederi specifice pentru termoizolaţia planşeelor peste spaţii reci
7.6.1. În cazul termoizolării planşeelor la partea inferioară (pe intrados) izolaţia termică se execută, de regulă, fie
prin fixare mecanică, fie prin fixare mecanică şi lipire.
Aplicarea plăcilor termoizolante necesită în general operaţii de :
• rectificarea planeităţii suprafeţei inferioare a planşeului ;

• ancorarea de elemente de rezistenţă ale planşeului, a elementelor de prindere a stratului de izolaţie termică
şi eventual a stratului de protecţie ;
• după caz, aplicarea stratului de amorsaj pe suprafaţa inferioară a planşeului şi pe faţa plăcii termoizolante
care se lipeşte ;
• după caz, aplicarea pastei de lipire pe suprafaţa plăcilor termoizolante amorsate ;
• aplicarea plăcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin rosturile termoizolaţiei a elementelor de fixare
(ancorare) ;
• după caz, corectarea continuităţii stratului termoizolant, prin completarea cu material termoizolant de
acelaşi tip a rosturilor rezultate cu dimensiuni mai mari decât cele admise ;
• după caz, sprijinirea provizorie a stratului termoizolant în timpul prizei şi întăririi soluţiilor de lipire ;
• aplicarea straturilor de protecţie şi de finisaj .
7.6.2.În cazul termoizolării planşeului la partea superioară, plăcile termoizolante se aşează pe planşeu cu rosturi
strânse, în acelaşi mod ca la acoperişuri. Peste ele se realizează stratul de protecţie, eventual un strat de separaţie
care să protejeze plăcile termoizolante împotriva umidităţii din şapă sau, dacă este prevăzut în proiect, să realizeze
şi bariera contra vaporilor (bariera contra vaporilor se aplică numai pe faţa „caldă” a termoizolaţiei).
7.6.3. Realizarea planşeelor cu izolaţie termică înglobată necesită următoarele operaţii principale :
• execuţie feţei inferioare a planşeului, care constituie şi stratul suport al termoizolaţiei ;

• aşezarea materialului termoizolant între grinzile planşeului ;
• după caz, aplicarea barierei contra vaporilor de apă pe faţa „caldă” (pe faţa inferioară sau superioară, în
funcţie de poziţia planşeului în raport cu spaţiul mai rece) ;
• execuţia feţei superioare a planşeului .
7.7. Prevederi specifice pentru elementele vitrate

7.7.1. La realizarea elementelor vitrate se va avea în vedere asigurarea etanşeităţii acestora atât între geam şi
ramă cât şi între cercevele şi toc.
7.7.2. La montarea elementelor vitrate în golurile elementelor de construcţie se va realiza umplerea pe tot
perimetrul, a rosturilor rezultate între acestea, cu materiale izolante adecvate (şnururi din vată minerală sau vată de
sticlă, spumă de poliuretan sub formă de spray etc.), precum şi etanşarea lor pentru protecţia împotriva agenţilor
climatici (exteriori şi interiori).
7.8. Măsuri la executarea lucrărilor de izolaţii termice pe timp friguros
7.8.1. Lucrările care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai mic de +5 0C. De asemenea,
lucrările de izolaţii termice nu se vor executa la temperaturi inferioare celor prevăzute în normele tehnice ale
produselor, pe timp de ceaţă sau cu precipitaţii atmosferice.
8. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

8.1. La execuţia lucrărilor de izolaţii termice nu se vor folosi decât materiale agrementate tehnic în vederea utilizării
în construcţii în România, cu certificate de conformitate privind îndeplinirea caracteristicilor prevăzute în normele
tehnice de produs. De asemenea, nu se vor folosi materiale pentru care furnizorul nu a emis certificate de calitate.
678 / 1400
1384
Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească, după caz, cerinţele prezentate în cadrul capitolului 5 din
prezentul document.
8.2. Recepţia materialelor se va face prin verificarea certificatelor de calitate emise de producător şi confruntarea lor
cu condiţiile tehnice prevăzute în normele tehnice de fabricaţie.
În certificatele de calitate trebuie să se menţioneze în mod expres, după caz, standardul de produs, agrementul
tehnic, norma tehnică de fabricaţie etc., precum şi eventualele măsuri speciale privind depozitarea, manipularea,
transportul, punerea în operă, protecţia muncii şi siguranţa la foc, cu indicarea, după caz, a măsurilor şi
echipamentelor de protecţie. De asemenea, în certificatele de calitate trebuie să se înscrie în mod expres numărul
lotului şi date de fabricaţie.
8.3. În caz de dubiu privind calitatea materialului, se vor dispune verificări prin sondaj, de către un laborator
autorizat, pentru stabilirea concordanţei dintre caracteristicile tehnice ale materialelor termoizolante aprovizionate,
cu cele din norma de produs.
8.4. La punerea în operă se vor utiliza produse care se încadrează în duratele limită de timp admise minime sau
maxime), în cazul în care normele tehnice ale produselor prevăd aceste termene.
8.5. Fazele determinante privind controlul lucrărilor în timpul execuţie se vor hotărî de către proiectant, în funcţie de
categoria de importanţă a construcţiilor, stabilită prin „Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiilor. Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” şi în conformitate cu „Procedura
privind controlul statului în fazele de execuţie determinate pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor” aprobate
prin Ordinul MLPAT nr. 21/N din 02.10.1995.
8.6. Controlul în timpul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice se va efectua de către executant şi de către beneficiar,
prin sistemul propriu de asigurare a calităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, verificându-se
corespondenţa dintre lucrările efectuate şi prevederile din proiect.
În cadrul controlului se vor verifica cel puţin următoarele,care vor fi consemnate în procesele verbale de lucrări
ascunse :
• dacă lucrările pregătitoare s-au executat în conformitate cu prevederile prezentului document şi ale
proiectului de execuţie ;
• dacă materialele termoizolante s-au montat în conformitate cu prevederile prezentului document şi ale
proiectului de execuţie ;
• dacă s-au respectat prevederile din proiect referitoare la realizarea izolaţiei termice în dreptul punţilor
termice (centuri, buiandrugi, stâlpi, elemente de fixare etc.) ;
• dacă stratul de protecţie a termoizolaţiei s-a executat în conformitate cu prevederile din prezentul document
;
• dacă straturile hidroizolante, de difuziune, bariera contra vaporilor, racordările la elementele care străpung
câmpul învelitorii, precum şi racordările la atic/reborduri s-au făcut în conformitate cu prevederile din
documentul C 112, respectiv lucrările de învelitori şi tinichigerie s-au executat conform prevederilor din
documentul C 37 ;
• dacă s-au executat, conform proiectului, canalele de aerare şi dacă s-au montat corect prizele de aer.
Lucrările găsite necorespunzătoare se vor reface.

8.7. La recepţia lucrărilor se vor analiza constatările consemnate în procesele verbale de lucrări ascunse şi în
caietul de dispoziţii de şantier, făcute de organele de control în timpul execuţie.
În caz de dubiu se vor executa, după caz, sondaje, încercări nedistructive (de ex.: prin termografie în infraroşu,
măsurări termotehnice „in situ” etc.) prin care să se verifice corecta aplicare a prevederilor din proiect şi din
reglementările tehnice specifice.
9. REGULI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE
679 / 1400
1384
9.1. Proiectantul va pune la dispoziţia beneficiarului un caiet privind condiţiile de urmărire, exploatare şi întreţinere,
ţinând seama de durata de viaţă a materialelor precum şi de măsurile ce se pot lua în vederea menţinerii în timp a
calităţii lucrărilor de izolaţii termice.
9.2. În timpul exploatării este interzisă circulaţia curentă a oamenilor şi depozitarea oricăror materiale pe
acoperişurile necirculabile.
9.3. Pentru asigurarea eficienţei termoizolaţiei se va urmări periodic (primăvara şi toamna) starea hidroizolaţiei sau
a învelitorilor de orice fel şi se vor remedia de îndată deficienţele constatate, pentru a nu se produce infiltraţii de apă
şi deci umezirea termoizolaţiei.
9.4. În cazul constatării umezirii termoizolaţiei se va analiza gravitatea şi întinderea degradării, în vederea luării
măsurilor corespunzătoare de remediere a acesteia.
10. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI SIGURANŢĂ LA FOC

10.1. La proiectarea şi executarea lucrărilor, se vor respecta prevederile din :
• Document de siguranţă la foc a construcţiilor – indicativ P 118 -99;

• Document de prevenire şi stingerea a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor
aferente acestora – indicativ C 300-94;
• Norme generale de protecţie a muncii – ediţia 1996 ;
• Norme de medicina muncii – aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995 ;
• Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.11.1993
.
10.2. Pe timp nefavorabil (ploi, ninsoare, polei, ceaţă, vânt puternic, temperaturi sub +5 0C), lucrările exterioare se
vor întrerupe.
10.3. Pentru muncitorii care lucrează pe acoperiş se va prevedea un acces sigur prin scări prevăzute cu balustrade
de protecţie, montate anume şi verificate, fiind interzise accese improvizate.
Pe întreg conturul acoperişului unde se lucrează trebuie montată balustrada de protecţie, conform prevederilor din
normele de protecţia muncii.
10.4. La termoizolarea învelitorilor care prezintă capacităţi portante sau rezistenţele la şoc reduse, lucrările se vor
executa numai pe podine de lucru, fiind interzisă circulaţia sau staţionarea muncitorilor şi depozitarea materialelor
direct pe aceste plăci.
Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor este obligatorie, iar când acestea nu oferă suficienţă securitate sau
stânjenesc execuţia se va prevede în documentaţie amplasarea sub tronsonul de lucru a unei plase generale,
rezistente la căderea unui om.
10.5. Ridicarea materialului pe acoperiş trebuie făcută în containere. Containerele nu trebuie să agaţe în timpul
ridicării nici un elementul de construcţie şi ele trebuie să fie asigurate pentru a împiedica rotirea lor.
Utilajele de ridicat, acţionate electric, trebuie să fie legate la pământ, să fie complete şi verificate. Manipularea lor se
va face numai la către personal autorizat.
10.6. În cazul lucrului cu materiale termoizolante care pot irita pielea (de ex.: produse din vată minerală sau din vată
de sticlă), este necesar a se purta, de către manipulanţii acestora, un echipament complet, alcătuit din cizme de
cauciuc, salopetă, cască, ochelari, mănuşi de protecţie, fular şi manşete din tifon. Pentru îndepărtarea fibrelor
iritante, muncitorul se va spăla periodic cu săpun şi apă.
10.7. Materialele termoizolante vor fi protejate împotriva incendiilor şi ferite de zonele c foc deschis.
10.8. Se vor respecta şi măsurile de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specificate în normele
de produs (standarde, agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) asigurându-se echipamentul de protecţie
precizat în aceste norme.
ANEXA A
680 / 1400
1384
VALORI DE CONTROL ALE CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE DE CALCUL PENTRU UNELE
MATERIALE TERMOIZOLANTE UTILIZATE ÎN MOD CURENT
A.1. În tabelul A.1 sunt date valorile de control ale următoarelor caracteristici termotehnice pentru unele materiale
termoizolante utilizate lîn mod curent :
• Densitatea aparentă - ;
• Conductivitatea termică – ;
• Coeficient de asimilare termică – s ;
• Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori - D .
A.2. Valorile conductivităţii termice de calcul, prezentate în această anexă pentru materialele termoizolante uşoare,
sunt definite pentru condiţiile de temperatură şi umiditate considerate ca reprezentative pentru construcţiile din ţara
noastră, atunci când aceste materiale sunt montate în structura elementelor de construcţie, cu respectarea
condiţiilor din cadrul prezentului document, ferite de acţiunea apei din precipitaţii şi umidităţii rezultate din
condensarea vaporilor de apă. Aceste valori reprezintă rezultatul prelucrării statistice a unui şir de date obţinute pe
bază de măsurări pe un număr reprezentativ de probe din cadrul aceleiaşi grupe de materiale.
A.3. Conductivitatea termică de calcul este definită pentru temperatura medie de 00C, specifică condiţiilor climatice
din ţara noastră şi este dată pentru o umiditate de exploatare conform următoarelor convenţii :
• pentru materialele nehigroscopice şi care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie, conductivitatea
termică este aceea determinată pentru materialul în stare uscată ;
• pentru materialele termoizolante uşoare, conductivitatea termică de calcul este aceea corespunzătoare
umidităţii de echilibru a materialului plasat într-o atmosferă cu temperatura de 200C şi umiditatea relativă de
65% ;
• pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea termică de calcul
este aceea determinată în stare uscată, după un interval de timp de îmbătrânire, dat pentru fiecare produs.
A.4. În cazul utilizării materialelor termoizolante în alte condiţii de temperatură (T) şi umiditate ( ) decât cele date la
pct.A.3, conductivitatea termică de calcul va fi determinată prin aplicarea unor factori de conversie.
A.5. Conversia conductivităţii termice
A.5.1. Conversia conductivităţii termice de la un set de condiţii I ( ) la alt set de condiţii II ( ) se
face conform relaţiei A.1 :
(A.1)
în care :
FT este factorul de conversie pentru temperatură ;
- factorul de conversie pentru umiditate .
A.5.2. Factorul de conversie pentru temperatură se determină cu relaţia A.2 :
(A.2)
în care :
fT este coeficientul de conversie pentru temperatură, în l/K ;
T1 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii I, în K ;
T2 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii II, în K .
A.5.3. Factorul de conversie pentru umiditate se determină astfel :
a) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de masă şi este raportat la masa materialului
(conţinut de umiditate masic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.3 :
681 / 1400
1384
(A.3)
în care :
este coeficientul de conversie masic pentru umiditate, în kg/kg ;
este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii I, în kg/kg ;
este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii II, în kg/kg ;
b) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de volum şi este raportat la volumul
materialului (conţinut de umiditate volumic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.4 :
(A.4)
în care :
este coeficientul de conversie volumic pentru umiditate, în m3/m3 ;
este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii I, în m3/m3 ;
este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii II, în m3/m3 ;
A.5.4. Valorile coeficientului de conversie pentru temperatură (fT) sunt date în tabelul A.2, în funcţie de clasa de
conductivitate termică, pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod curent.
A.5.5. Valorile coeficienţilor de conversie pentru umiditate ( şi ) sunt date în tabelul A.3, în funcţie de
conţinutul de umiditate (masic sau volumic), pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod curent.
A.6. Pentru produsele injectate în panouri cu feţe impermeabile sau pentru produsele având feţele cu pori de
suprafaţă închişi din fabricaţie, valorile conductivităţii termice de calcul sunt în general mai mici decât pentru
aceleaşi produse montate în structuri clasice de zidărie sau de beton.
A.7. Pentru celelalte materiale de construcţie, necuprinse în această anexă, conductivitatea termică de calcul se va
considera conform document C 107/3 sau conform agrementelor tehnice aprobate.
A.8. Pentru produsele foarte uşoare din vată minerală sau vată de sticlă valorile conductivităţilor termice de calcul
sunt caracteristice densităţilor aparente specificate, densităţi care prezintă masa în stare uscată a unităţii de
suprafaţă a produsului, raportată la grosimea nominală indicată de fabricant.
Tabelul A.1.
Caracteristicile termotehnice ale unor materiale termoizolante utilizate în mod curent
Coeficientul
Conductivitatea
Densitatea de
termică de Factorul rezistenţei la
Nr. Tipul de aparentă asimilare
calcul permeabilitate la vapori
crt. material termică
D
kg/m3 s
W/(mK)
W/(mK)
1 Produse din vată minerală (din rocă)
1.1 Clasa A1 18≤ <25 0,046 0,23 1
1.2 Clasa A2 25≤ <35 0,040 0,26 1
1.3 Clasa A3 35≤ <60 0,038 0,31 1
1.4 Clasa A4 60≤ <100 0,037 0,40 1
682 / 1400
1384
1.5 Clasa A5 100≤ 0,038 0,51 2
<160
1.6 Clasa A6 160≤ 0,040 0,62 2

≤200
2. Produse din vată de sticlă
2.1 Clasa B1 7≤ <9,5 0,047 0,15 1
2.2 Clasa B2 9,5≤ 0,042 0,17 1

<12,5
2.3 Clasa B3 12,5≤ 0,039 0,19 1

<18
2.4 Clasa B4 18≤ <25 0,037 0,22 1
2.5 Clasa B5 25≤ <50 0,035 0,27 1
2.6 Clasa B6 50≤ <80 0,034 0,37 1
2.7 Clasa B7 80≤ ≤120 0,034 0,45 1
3 Materiale plastice celulare
3.1 Polistiren expandat
3.1.1 Clasa P1 9≤ <13 0,046 0,23 30
3.1.2 Clasa P2 13≤ <16 0,042 0,26 30
3.1.3 Clasa P3 16≤ <20 0,040 0,28 30
3.1.4 Clasa P4 20≤ <25 0,038 0,30 30
3.1.5 Clasa P5 21≤ <35 0,035 0,33 60
3.1.6 Clasa P6 35≤ ≤50 0,033 0,39 60
3.2 Polistiren extrudat
3.2.1 Plăci fără 28≤ ≤40 0,042 0,39 150

gaz inclus
altul decât
aerul
683 / 1400
1384
3.2.2 Plăci 28≤ ≤40 0,035 0,34 150
expandat
cu
hydrofluoro-
carburi
HCFC
3.3 Produse din spumă rigidă de poliuretan
3.3.1 Plăci 37≤ <65 0,041 0,46 60

debitate din
blocuri
spumate
continuu şi
expandate
cu HCFC
3.3.2 Plăci 15≤ ≤30 0,040 0,30 60

spumate
sau
debitate din
blocuri
spumate
expandate
fără gaz
inclus altul
decât aerul
3.3.3 Plăci
spumate
continuu
injec-tate
între două 37≤ ≤60 0,033 0,40 60
panouri
rigide 37≤ ≤60 0,037 0,43 60
- expandate
cu HCFC
- expandate
fără gaz
inclus altul
decât aerul
3.4 Sticlă 110≤ 0,050 0,62 20.000

celulară ≤140
Tabelul A.2.
Coeficienţi de conversie pentru temperatură
684 / 1400
1384
Coeficient de
Conductivitate
conversie pentru
termică*)
Tip de produs temperatură
fT
W/(mK)
l/K
Produse din vată minerală
0,035 0,0046
0,040 0,0056
Saltele, pâsle, vrac
0,045 0,0062
0,050 0,0069
0,032 0,0038
0,034 0,0043
Plăci
0,036 0,0048
0,038 0,0053
0,030 0,0035
Plăci rigide 0,033 0,0035
0,035 0,0031
Polistiren expandat
0,032 0,0031
0,035 0,0036
Grosime d ≤ 20 mm
0,040 0,0041
0,043 0,0044
0,032 0,0030
Grosime 20 < d ≤ 40 mm 0,035 0,0034
0,040 0,0036
685 / 1400
1384
0,032 0,0030
0,035 0,0033
Grosime 40 < d ≤ 100 mm 0,040 0,0036
0,045 0,0038
0,050 0,0041
0,032 0,0030
0,035 0,0032
Grosime d > 100 mm
0,040 0,0034
0,053 0,0037
Polistiren extrudat
0,025 0,0046
- cu porii de suprafaţă
0,030 0,0045
deschişi
0,040 0,0045
0,025 0,0040
- cu pori de suprafaţă
0,030 0,0036
închişi
0,035 0,0035
0,025 0,0030
0,030 0,0028
- cu peliculă impermeabilă
0,035 0,0027
0,040 0,0026
Spumă de poliuretan
0,025 0,0055
Toate produsele
0,030 0,0050
Spumă fenolică
686 / 1400
1384
Toate produsele toate 0,0029
Sticlă celulară
0,035 0,0043
0,040 0,0037
Toate produsele 0,045 0,0033
0,050 0,0030
0,055 0,0027
*) Pentru conductivităţi termice altele decât cele din tabel, coeficienţii de conversie se vor determina prin interpolare
liniară
NOTE :
1. Valorile conductivităţii termice sunt date doar ca parametri de identificare
2. Valorile coeficienţilor de conversie, date în tabel, sunt valabile pentru domeniul de temperatură 0 … 300C.
Tabelul A.3.
Conţinut de umiditate Coeficient de conversie
masic Volumic masic Volumic

Tip de materială
m v fm fv
kg/kg m3/m3 kg/kg m3/m3
Produse din vată < 0.15 4

minerală
Polistiren expandat < 0.10 4
Polistiren extrudat < 0.10 2.5
Spumă din poliuretan < 0.15 6
Sticlă celulară 0.0 0.0
ANEXA B
REFERINŢE
Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii
xxx Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii la construcţii – aprobat

prin HGR nr. 261/1994
xxx Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei - aprobat
687 / 1400
1384
xxx Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi

postutilizarea construcţiilor - aprobat prin HGR nr. 261/1994
xxx Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

- aprobat prin HGR nr. 273/1994
xxx Regulament de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a

execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor - aprobat prin HGR nr. 925/1994
C 107/1 Document pentru calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de

locuit
C 107/2 Document pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu

altă destinaţie decât locuirea
C 107/3 Document pentru calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale

clădirilor
C 107/4 Ghid de calcul a performanţelor termotehnice pentru clădirile de locuit
C 107/5 Document privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în contact

cu solul
C 107/6 Document general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin

elementele de construcţie
C 107/7 Document pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere

a clădirilor
C 203 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a

izolaţiei termice şi de remediere a situaţiilor de condens la pereţii clădirilor
existente
C 112 Document pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale

bituminoase la lucrările de construcţii
C 37 Document pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii
GP 015 Ghid pentru expertiza şi adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei

termice şi acustice la clădirile existente unifamiliale sau cu număr redus de
apartamente
GP 058 Document privind stabilirea performanţelor termo – hdro – energetice ale

anvelopei clădirilor existente în vederea reabilitării lor termice
pr. Ghid de proiectare şi execuţie a unităţilor de producţie şi/sau depozitare,

conform cerinţelor de siguranţă în exploatare, igienă, izolaţie termică şi
protecţia împotriva zgomotului
688 / 1400
1384
NP 002 Document pentru proiectarea sălilor de audiţie. Cerinţe esenţiale
NP 006 Document de proiectare a sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerinţele

utilizatorilor
NP 015 Document departamental privind proiectarea şi verificarea construcţiilor

spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora
NP 016 Document privind proiectarea clădirilor de locuinţe. Cerinţe conform Legea nr.
10/1995
NP 009 Document privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor pentru

case de copii

şcoli şi licee

grădiniţe de copii
pr. Document privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) în

clădiri de birouri
pr. Document privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare

(camere, garsoniere şi apartamente) în clădiri hoteliere
pr. Document pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit
C 56 Document pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente
xxx Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor.

Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor – aprobat
cu Ordinul MLPAT nr. 21/N din 2.10.1995
xxx Procedură privind controlul statului în fazele determinante privind rezistenţa şi

stabilitatea construcţiilor – aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N din 2.10.1995
P 100 Document pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social –

culturale, agrozootehnice şi industriale
P 118 Document de siguranţă la foc a construcţiilor
C 300 Document de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor

de construcţii şi instalaţii aferente acestora
xxx Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI

nr. 775 din 22.07.1998
xxx Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – aprobat cu

Ordinul MLPAT nr. 9/N/1993
689 / 1400
1384
I7 Document pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice până la 1000
V
xxx Norme generale de protecţia muncii – ediţia 1996
xxx Norme de medicină a muncii – aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995
STAS 6472/2 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
STAS 6472/5 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Principii de calcul şi de alcătuire pentru

acoperişuri ventilate
STAS 6472/7 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a

materialelor şi elementelor de construcţii
STAS 6472/10 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu

pardoseala. Clasificare şi metodă de determinare
SR 1907-2 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare

convenţionale de calcul
SR ISO 7730 Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi

specificarea condiţiilor de confort termic
STAS 10101/20 Acţiuni în construcţii. Acţiunea vântului
STAS 10101/23 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatură exterioară
SR EN 27726 Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
690 / 1400
1384
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TAMPLARIE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
tamplarie.
2.1. Se aplică la executia lucrarilor de tamplarie realizate in santierele Organizatiei.
691 / 1400
1384
SR EN ISO 9001:2008.
3.6. LEGEA 10/1995 - Legea calitatii in constructii
3.7. HG 766/1997 -Privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
3.8. HG 925/1995 -Privind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de
calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
3.9.HG 877/1999 -Privind obligativitatea furnizorilor de materiale, elemente de constructii si
produse destinate constructiilor de a efectua incercari si analize de
laborator numai prin laboratoare autorizate
3.10. LEGEA 608/2008 -Privind evaluarea conformitatii produselor
3.11. PTE -Proceduri tehnice de executie
4.1. Terminologie
4.1.1. Santierul de constructii montaj – este unitatea organizatorica de baza a societatii de constructii, care se
organizeaza de obicei, pe principiul gruparii teritoriale a mai multor obiecte de investitii, astfel incat sa li se poata
asigura o conducere operativa.
Numarul de santiere se dimensioneaza functie de numarul si mai ales volumul de lucrari contractate de catre
societate
4.1.2. Punctele de lucru – compun santierele, au in sarcina executia unuia sau mai multor obiecte de constructie si
sint conduse de catre sefii punctelor de lucru.
4.1.3. Proiectul de organizare
Pentru ca lucrarile pe santier sa se desfasoare in conditii optime acestea trebuie sa fie bine organizate. In acest
scop, SS elaboreaza iar DT verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor, care cuprind masurile
pentru asigurarea din timp a materialelor, a utilajelor si a fortei de munca, amplasarea in teritoriu a lucrarilor de
organizare de santier, racordurile rutiere si de cale ferata, retelele de drumuri, apa, energie electrica si termica, aer
comprimat, modul de asigurare a bazelor de productie, cazarea si transportul muncitorilor.
In cazul Organizatiei. bazele de productie pentru santiere in actuala forma de organizare se afla la Ceuasul de
Cimpie.
4.1.4. Graficul de executie
Ordinea in care trebuie sa se realizeze diferitele actiuni pe santier si termenele respective sint reflectate in graficele
de executie.
In baza graficelor de executie se intocmesc Referate de necesitate pentru resurse si se deschid Comenzi catre
atelierele si bazele de productie.
4.1.5. Graficul de esalonare a investitiei
Coordonarea intregii investitii se asigura prin graficul de esalonare a investitiei care tine cont de finantarea investitiei
si de termenul de punere in functiune a obiectului de investitie.
4.1.6. Proiect de executie
Totalitatea documentatiei scrisa si desenata, necesara executantului pentru a putea realiza constructia asa cum a
fost gindita de proiectant.
692 / 1400
1384
4.1.7. Documentatie scrisa
Contine: memoriul, devizul, analizele speciale de preturi, antemasuratoarea, extrasul de materiale.
4.1.8. Documentatia desenata sau plansele – contine desenele care reprezinta constructia sau anumite parti ale
ei.
6.2. Resurse:
• alocarea materialelor, masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare.
6.3. Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a
tâmplăriei din lemn
6.3.1. Prevederi generale
Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la livrarea, manipularea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii
a tâmplăriei din lemn: ferestre şi uşi de balcon, uşi interioare, având drept scop asigurarea menţinerii calităţii
acestora de la fabricare până la aplicarea în construcţii cu repercusiuni pozitive asupra gradului de confort şi
consumului de energie la exploatarea construcţiilor.
Tâmplăria din lemn poate fi livrată întreprinderilor de construcţii în stare nefinisată sau complet finisată.
Prin tâmplărie nefinisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare livrate în stare grunduită.
Prin tâmplărie finisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisate, cu geamul montat şi
cu garnituri de etanşare.
Tâmplăria va fi echipată cu accesorii funcţionale de calitate (balamale, broaşte, mânere, cremoane etc. zincate sau
nichelate).
Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor va fi conform standardelor:
- STAS 465-78 ˝Ferestre şi uşi de balcon din lemn pentru construcţii civile˝;
- STAS 466-78 ˝Uşi din lemn pentru contrucţii civile Secţiuni˝;
- STAS 10379-75 ˝Ferestre şi uşi de balcon din lemn, cu geam termoizolant pentru construcţii civile˝;
- STAS 10461-76 ˝Ferestre şi uşi de balcon din lemn, cuplate pentru construcţii civile˝;
- STAS 799-76 ˝Ferestre şi uşi de lemn. Condiţii tehnice generale de calitate˝;
- STAS 9322-73 ˝Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale. Terminologie˝;
- STAS 4670-74 ˝Modularea construcţiilor. Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi social-culturale˝;
- STAS 5333-78 ˝Ferestre, uşi de balcon şi uşi interioare de lemn pentru construcţii civile. Formate şi alcătuiri˝;
- STAS 1637-73 ˝Uşi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor uşilor şi ferestrelor, a sensului de rotaţie pentru
închiderea lor şi notarea lor simbolică˝;
- STAS 9317-73 ˝Tâmplăria pentru construcţii civile şi industriale. Încercări de anduranţă la solicitări fizico-mecanice
ale uşilor plane şi ferestrelor din lemn”.
Tocurile şi profilele din material plastic sau metalice la uşile interioare vor fi conform NII de producţie.
693 / 1400
1384
6.3.2. Livrarea tâmplăriei din lemn
Ferestrele din lemn, clasice, executate conform STAS 465-78 (ferestre simple, duble şi cuplate) se livrează
nefinisate protejate pe toate feţele cu un grund, iar la cerere vopsite şi cu un strat de vopsea. Ferestrele la livrare
vor fi recepţionate şi controlate conform STAS 799-76.
Ferestrele simple cu geam termoizolant (STAS 10379-75) şi ferestrele cuplate (STAS 10461-76) se livrează numai
în stare finisată, cu geamul montat, echipate cu garnituri de etanşare şi accesorii metalice adecvate, în condiţiile de
calitate standardizate.
Uşile de lemn executate conform STAS 466-78 se livrează cu tocurile din materiale pe bază de lemn, din profile din
material plastic sau metalice, în următoarele variante:
- complet finisate:
• tocurile din lemn sau metal vopsite (tocurile din PVC fără finisaj);
• foile de uşi vopsite opac, furniruite şi finisate transparent, acoperite cu folii imitaţie de furnir, texturate,
emailate, melaminate din profile de material plastic;
- finisate parţial;
• tocuri grunduite;
• foile de uşi finisate în variantele indicate mai sus;
- nefinisate:
• tocurile şi foile de uşi plane sau ramele şi tăbliile grunduite.
Tocurile de uşi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaia de uşi sau pot fi neasamblate şi livrate
separat de foile de uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru
acţionare, manevrare şi blocare, având asigurată interschimbabilitatea tocurilor şi a foilor de uşi după montarea în
construcţii.
6.3.3. Ambalarea, încărcarea, transportul şi depozitarea tâmplăriei
Tâmplăria nefinisată se transportă neambalată. Piesele mărunte din lemn ale ferestrelor şi tocurilor uşilor interioare,
livrate separat de foi, se vor ambala în colete, legate cu sârmă, luându-se măsuri ca sârma să nu producă
degradarea lemnului.
Transportul tâmplăriei nefinisate se face cu mijloacele de transport acoperite (containere, vagoane, autocamioane).
Acestea pot fi aşezate bucată cu bucată sau pachetizate. La încărcarea în mijlocul de transport, tâmplăria va fi
aşezată pe suporţi (şipci) care să le ferească de contactul cu apa, care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje.
După încărcarea ei se va asigura stabilitatea încărcăturii prin consolidare cu şipci şi tampoane aşezate între
aceasta şi pereţii vehiculelor, pentru a se evita frecarea sau lovirea.
Ambalarea şi încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de la producător la depozitul de la locul de punere în
operă, respectiv la depozitul contructorului se asigură de către producător.
Ferestrele finisate se transportă în pachete, stelaje sau containere cu mijloace auto sau vagoane. Ferestrele finisate
vor fi transportate la fabricile de panouri prefabricate pentru a putea fi înglobate îm acestea sau direct pe şantiere
unde sunt montate în goluri executate cu şabloane.
Pachetizarea, încărcarea, transportul, descărcarea şi manipularea tâmplăriei se vor face cu mijloace speciale
(electrostivuitoare) sau manual), luându-se măsuri ca produsele să-şi menţină calitatea şi integritatea lor.
Tâmplăria va fi depozitată în încăperi uscate, ferite de ploaie şi raze solare, ferite de vânt şi de degradare prin
lovire, prevăzându-se spaţii de circulaţie între stivele de ferestre. Pe tot timpul depozitării se vor lua măsurile
necesare pentru menţinerea calităţii ei (evitarea contactului cu solul, prin sprijinirea tâmplăriei pe suporţi, înlăturarea
contactului accesoriilor metalice cu suprafeţe finisate, nedepăşirea înălţimii maxime de depozitare (2-3 m) a stivelor.
694 / 1400
1384
Accesoriile metalice demontabile (şildurile şi mânerele) vor fi livrate în lădiţe bine ambalate pentru a evita frecarea
pe timpul transportului şi manipulărilor şi contactul cu mediul umed, care ar putea determina deprecierea acestora.
6.3.3.8. Elementele de rigidizare a tâmplăriei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau din profile de material plastic
şi vor fi livrate în colete (finisate sau nefinisate, ambalate sau neambalate) şi legate cu sfoară, sârmă sau fâşii din
material plastic, fără a produce degradarea produselor. Pervazurile din profile de material plastic la unul din capete
vor fi tăiate la 45°.
6.3.4. Montarea tâmplăriei în construcţii
Materiale necesare
Montarea tâmplăriei se va face numai de echipe specializate, dotate cu mijloace necesare:
- scule (ciocan, daltă, cancioc, şpaclu, metru, bulă cu nivel, şurubelniţă, maşină de găurit, pistol de aplicarea
chitului);
- materiale (ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibluri din lemn sau din material plastic, pervazuri, şuruburi pentru
lemn, cuie, pâslă sau vată minerală, carton bitumat, chit, vopsea), conform normelor de deviz precum şi
prevederilor din proiecte şi din prezentele instrucţiuni tehnice.
Montarea tâmplăriei
Montarea tâmplăriei în zidărie sau panouri mari se va face numai după terminarea executării lucrărilor cu proces
tehnologic umed şi anume:
- finisajele interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei;
- paciocul şi şpacluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc;
- placajele de faianţă sau similare, la băi, bucătării.
Este interzisă înglobarea tocurilor de ferestre şi uşi de lemn în panouri în timpul turnării acestora.
Golul din zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea tâmplăriei.
Ghermele se fixează la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea zidăriei.
Pentru o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelor sau diblurilor va fi aparentă sau marcată.
Montarea tâmplăriei nefinisate
Înainte de a se trece la montarea tâmplăriei, se recomandă ca aceasta să fie chituită, şlefuită şi să se aplice primul
strat de vopsea, care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede; după aceea la ferestre şi uşi de
balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebită se va acorda protecţiei părţilor din lemn care vin în contact cu
zidăria sau se înglobează în zidărie.
După uscarea vopselei, tocul ferestrelor şi uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosind pene din lemn.
Poziţionarea corectă se va verifica cu ajutorul bulei de nivel. Tocul se va fixa în ghermele amplasate la cca 50 cm
una de alta pe verticală, cu ajutorul şuruburilor; înainte de a se strânge complet şuruburile se va verifica din nou cu
ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau uşilor precum şi funcţionarea cercevelelor sau
foilor, după care se vor strânge complet şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşări ale tâmplăriei, dar nu a celor
care au suferit deformări prin absorbţia de apă din mediul înconjurător sau din contactul cu zidăria umedă.
În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi lăţimea
tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior, şi pervazurile la interior.
Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum.
În cazul utilizării unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi montate în prima etapă elementele verticale
care sunt tăiate la partea superioară la 45°, apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime, se taie la 45° şi la al
doilea cap, apoi se fixează în locaşul din toc sau căptuşeală.
695 / 1400
1384
Înainte de vopsirea definitivă a tâmplăriei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie să fie mai mare de 15%
(gr.).
Aplicarea celui de al doilea strat de vopsea se va face numai când lemnul are umiditatea mai mică de 15% (gr.).
Montarea tâmplăriei finisate
Ferestrele cuplate finisate, ferestrele cu geam termoizolant şi uşile se vor monta în panouri prefabricate, la fabricile
de panouri, înainte de expedierea acestora, numai de către echipa de muncitori specializaţi în aceste operaţiuni. În
cazul creerii condiţiilor necesare, aceste ferestre şi uşi pot fi montate şi la pereţii glisaţi din beton armat sau la
construcţiile din cărămidă, organizând în acest scop formaţiuni de lucru specializate.
Înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi, apoi rostul dintre
toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplică şipcile de acoperire a rosturilor.
Tâmplăria finisată va fi montată în panourile complet finisate sau la panourile decofrate şi uscate.
În vederea montării, fereastra sau uşa se vor poziţiona în golul panoului şi consolida cu pene din lemn. Tocul se va
fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau material plastic (poziţionate la cca 50 cm una de alta). Înainte
de a se strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a
cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile. Nu este admisă baterea şuruburilor ci numai fixarea lor
prin înşurubare.
Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
În cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu hârtie de
ambalaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a tencuielilor, placajelor,
zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
Înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau interioare,
dacă sunt echipate cu accesoriile respective şi dacă sunt bine închise.
Rosturile dintre toc şi zidărie, la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic. Prin înţelegere între
părţi, rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din material plastic.
În cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare, cu vopsea de aceeaşi calitate
şi culoare.
Înainte de expedierea panourilor, geamurile vor fi bine curăţate de urme de vopsea, tencuială, zugrăveală.
În cazul unor urme de grăsimi sau pete pe geamuri sau pe ramele de lemn, acestea vor fi curăţate cu o cârpă
moale sau burete înmuiat în apă caldă cu săpun sau detergenţi, după care se vor şterge cu o cârpă moale uscată.
Aceste operaţiuni se vor executa şi în cazul când ferestrele finisate se montează direct în construcţie.
Transportul panourilor prefabricate cu ferestrele şi cu uşile montate
Panourile prefabricate cu ferestrele şi uşile montate se vor transporta cu ajutorul remorcilor joase (treilerelor).
Pe timpul transportului şi manipulării, se recomandă ca ferestrele şi uşile să fie acoperite cu folie din material
plastic.
Panourile prefabricate cu ferestrele şi uşile finisate înglobate în ele se transportă şi fără a fi protejate. În acest caz
panourile vor fi manipulate cu atenţie pentru a se evita lovirea, zgârâierea sau contactul cu diferite materiale ce ar
putea deprecia tâmplăria.
Pe timpul manipulării şi montării panourilor prefabricate se va evita lovirea şi degradarea ferestrelor şi uşilor.
696 / 1400
1384
6.3.5. Controlul montajului şi recepţia lucrărilor de tâmplărie
După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor, verificând:
- funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere, deschidere şi blocare;
- fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi, executarea corectă a izolaţiei de etanşare
între toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic, racordarea tencuielilor, acoperirea
eventuală a rosturilor cu şipci şi baghete;
- aşezarea corectă a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări şi vibraţii, la închiderea şi
deschiderea bruscă;
- dacă s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corectă şi echiparea cu garnituri de etanşare
a ferestrelor şi uşilor;
- dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lacrimar nu este înfundat cu tencuială sau alte materiale, care ar
împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă.
6.3.6. Întreţinerea tâmplăriei finisate din lemn
Întreţinerea ferestrelor şi uşilor finisate din lemn se va face prin spălarea acestora cu apă caldă, cu o cârpă moale
cu săpun sau detergenţi.
Pentru mărirea duratei de funcţionare, se recomandă revopsirea ferestrelor şi uşilor la intervale de 4-5 ani. În timpul
vopsirii se va evita vopsirea accesoriilor metalice (cele care pot fi demontate, pe timpul revopsirii se demontează) şi
a garniturilor de etanşare. În cazul că lipsesc garniturile de etanşare sau în caz că unele au fost degradate, acestea
se vor înlocui şi se vor fixa cu adeziv (prenadez) peste vopseaua uscată.
6.3.7. Măsuri privind protecţia muncii
6.3.7.1. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din:
- Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975.
- Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 7N/1970.
- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor, aprobate cu Decretul nr. 290/1977.
6.4. Folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de sticlă în construcţii
6.4.1. Obiect
Prezenta procedura tehnica de executie stabileste modul de folosire şi montare a următoarelor sortimente de
geamuri şi a altor produse din sticlă în construcţii:
- geamuri trase;
- geamuri şlefuite, polizate;
- geamuri cristal;
- geamuri plane securizate;
- geamuri armate;
- geamuri ornament;
- geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate);
- geamuri temoabsorbante (trase);
- geamuri termoizolante cu chit;
- geamuri emailate securizate;
- oglinzi de geam tras;
- oglinzi de geam şlefuit;
697 / 1400
1384
- foi de geam pentru uşi din geam securizat;
- geamuri prelucrate pe margini;
- profile de sticlă;
- cărămizi presate de sticlă cu goluri.
6.4.2 Executarea lucrărilor
Executarea lucrărilor de montare a geamurilor.
Lucrări premergătoare în vederea montajului.
Montarea geamurilor se realizează după executarea lucrărilor de tencuieli, înaintea lucrărilor de vopsitorii şi
pardoseli.
Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în:
- curăţirea tâmplăriei metalice cu ajutorul periei de sârmă pentru îndepărtarea petelor de rugină;
- vopsirea cu grund pe bază de ulei a falţului, atât în cazul tâmplăriei de lemn, cât şi a celei metalice;
- aplicarea unui strat de vopsea pe întreaga tâmplărie metalică, şi două straturi de vopsea pe falţuri;
- aducerea geamurilor în zona de lucru în cazul când acestea au fost procurate la mărimi fixe. În cazul în care
geamurile nu au fost procurate la dimensiuni fixe se va proceda, în prealabil, la tăierea lor pe şantier, pe o masă de
lucru acoperită cu o pătură moale, pe baza dimensiunilor măsurate la faţa locului. În acest caz operaţia de tăiere se
va face cu diamantul, linia şi vinclul.
6.4.2.1.2. Calarea geamurilor.
Calarea geamurilor se va face astfel încât să se limiteze deformaţiile şprosurilor, asigurând buna funcţionare a
ochiurilor mobile cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.12.
6.4.2.1.3. Montarea geamurilor la uşi şi ferestre.
6.4.2.1.3.1. Montarea geamurilor pe tâmplăria de lemn se face în două variante prezentate:
a) varianta cu chit obişnuit:
- la geamurile montate cu chit se aplică pe falţul tâmplăriei patul de chit care va fi bine nivelat;
- geamul tăiat la dimensiuni se aşează pe patul de chit astfel încât să se lipească bine de acesta şi se fixează cu
ţinte bătute în falţ la distanţa de 20...30 cm una de alta;
- geamul se apasă uşor cu mâna, astfel ca după baterea ţintelor să nu joace;
- se întinde chitul de-a lungul întregului contur, acoperind complet ţintele; după aceea chitul se netezeşte cu cuţitul;
- chitul se vopseşte odată cu tâmplăria.
b) varianta cu baghete de lemn:
- la geamurile montate cu baghete din lemn se aplică un pat de chit de-a lungul falţului, după care se aşează
geamul tăiat la dimensiuni, presându-se cu mâna astfel ca să se lipească bine de chit;
- se fixează baghetele de lemn care au fost în prealabil tăiate şi potrivite;
- baghetele se aşează pe geam şi se fixează cu cuie cu cap cilindric sau cu şuruburi cu cap înecat, încât geamul să
nu aibă joc.
6.4.2.1.3.2. Montarea geamurilor pe tâmplărie metalică se face:
a) Cu agrafe şi chit cu adaos de miniu de plumb (pl. 2, 3):
- pentru montarea geamurilor cu agrafe şi chit de miniu, şprosurile vor avea prevăzute pe inima profilului agrafe
montate din atelierul de confecţionare a tâmplăriei metalice;
- dacă dimensiunile ochiului de geam sunt mai mici de 30x30 cm, agrafele vor fi montate la jumătatea fiecărei laturi
a cercevelei;
698 / 1400
1384
- dacă ochiul de geam are dimensiuni mai mari de 30x30 cm, se vor amplasa agrafe la distanţa de cca 10 cm faţă
de extremităţile fiecărei laturi, iar pentru distanţa rămasă la 25-30 cm;
- agrafele se confecţionează din tablă zincată de 0,5 mm prin tăierea acesteia la lungimea necesară:
- succesiunea operaţiilor este următoarea:
• se aplică un pat de chit de-a lungul falţurilor;
• se aşează geamul, apăsându-l cu mâna pentru a se lipi bine de patul de chit;
• se îndoaie agrafele peste geam;
• se întinde un strat de chit cu adaos de miniu de plumb de-a lungul întregului contur al ochiului de geam,
astfel încât să se acopere bine agrafele, după care chitul se netezeşte bine cu cuţitul;
• chitul se vopseşte cu miniu de plumb şi ulterior cu vopsea, odată cu tâmplăria.
b) Cu baghete metalice cu garnitură de etanşare (pl. 2, 3):

Se procedează în felul următor:
- se demontează baghetele metalice fixate pe tâmplărie;
- se aplică garnitura de etanşare din cauciuc pe muchia geamului;
- se aşează geamul la locul respectiv şi se montează baghetele în poziţie definitivă prin fixarea cu şuruburi;
- strângerea baghetei se va face astfel ca să preseze suficient garnitura de etanşare pentru ca geamul să nu aibă
joc;
- baghetele metalice vor fi vopsite odată cu tâmplăria.
c) Cu cale şi chit elastic.
Se montează în prealabil baghetele metalice pe toate laturile ramei ochiului de geam, se curăţă bine întreaga
suprafaţă şi se grunduieşte cu vopsea de miniu de plumb.
După confecţionarea, aşezarea şi fixarea calelor de rezemare, distanţare şi poziţionare într-un pat de chit elastic
aplicat pe falţuri cu pistolul special pentru chit, se montează pe acestea geamul, presându-l pe patul de chit până la
nivelul calelor.
Ulterior se aplică un al doilea pat de chit elastic cu pistolul, în care se aşează al doilea rând de cale de distanţare.
Peste al doilea rând de cale de distanţiere, după verificarea calelor de poziţionare, se fixează baghetele metalice cu
şuruburile respective în locaşurile prevăzute special pe conturul ramei metalice.
Eventualul exces de chit se curăţă cu şpaclul, astupându-se şi eventualele goluri.
Montarea geamurilor pe tâmplărie din PVC – PLASTOLZ.
În funcţie de alegerea tipurilor de profile, geamul poate fi montat de la interior sau de la exterior.
Tipuri de geamuri utilizate:
- geam tras de 3 mm grosime;
- geam termoizolant de 18 mm grosime.
În ambele cazuri montarea geamurilor cu garnituri din PVC plastifiat stabilizat se face prin împănarea în baghetă a
unui profil special.
În vederea montajului, garnitura pentru geam se introduce în locaşul special dintre toc şi baghetă, cumulând funcţia
de calare laterală cu cea de etanşare.
Montarea geamurilor armate plane pe tâmplărie de beton armat.
Operaţiile de montare a geamurilor în tâmplăria din beton armat sunt următoarele:
- se aplică de-a lungul părţii profilate a şprosului pe care se fixeaza geamul, un strat de vopsea pe bază de miniu de
plumb pentru realizarea stratului de aderenţă pentru chit;
- se întinde patul de chit cu adaos de miniu de plumb care se egalizează cu şpaclul;
- se aşează geamul în ramă, apăsându-l cu mâna pe patul de chit;
- se introduc ştifturile din sârmă de oţel de 3 mm grosime prin găurile lăsate în şprosuri;
- se aplică chitul în falţ, astfel încât să acopere în întregime ştifturile.
699 / 1400
1384
Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante la luminatoare.
Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie metalică.
Montarea geamurilor trebuie făcută astfel încât să se asigure O etanşeitate bună.
La luminatoarele cu lungimea pantei mai mare de 3,00 m este admisă suprapunerea geamurilor după sistemul
˝caplama˝. Suprapunerea se va face pe o distanţă de cel puţin 10 cm.
Pentru a evita alunecarea geamurilor suprapuse se vor folosi la fiecare foaie de geam câte două agrafe din tablă
zincată sau din tablă neagră protejată anticoroziv, îndoite în formă de cârlig, care pot fi confecţionate şi pe şantier.
În dreptul picăturii luminatoarelor se folosesc agrafe din tablă de înălţimea profilului pe care se sprijină geamul. Un
capăt al acestei agrafe este prins de ultimul bulon de fixare de pe profilul metalic, iar celălalt capăt, sub formă de
cârlig, susţine ambele geamuri care se sprijină pe elementul de susţinere respectiv.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:
- peste elementele metalice de susţinere a geamurilor prevăzute cu piese de fixare din 50 în 50 cm se montează
colectorul de picături de apă din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticorosiv;
- pe bulonul de capăt de la picătură se montează agrafele de capăt;
- se aplică pe toată lungimea elementelor metalice de susţinere a geamurilor cordonul de garnitură din bandă de
cauciuc neopren de 30x6 mm sau fâşii de pânză, de carton sau împâslitură bitumată;
- se montează plăcile de geam armat, începând de la picătură spre coamă, sprijinindu-se în cârligele agrafelor de
capăt;
- în caz de suprapunere a geamurilor în lungul pantei, se montează în dreptul suprapunerilor câte două agrafe de
înnădire la fiecare geam, după care se montează geamurile în continuare;
- după montarea celor două şiruri de geamuri armate care se sprijină pe acelaşi element metalic de susţinere, se
chituieşte spaţiul dintre marginile geamurilor cu chit permanent elastic;
- se aplică pe marginea şirurilor de geam, în lungul pantei cordonul de cauciuc sau straturile de fâşii de pânză
bitumată (cordon de cânepă gudronată);
- se montează dispozitivul de fixare ˝omega˝ din tablă zincată sau tablă neagră, protejată anticoroziv, prevăzut cu
găurile necesare fixării;
- se montează butonul cu rondelă, şaibă şi piuliţă care constituie garnitura de stângere şi etanşare;
- peste acestea se aplică un căpăcel de protecţie din polietilenă;
- la montare se va avea grijă ca distanţele de la marginea geamurilor până la bulon să fie de cca 5 mm.
Montarea geamurilor armate plane sau termoizolante pe tâmplărie din beton armat.
Succesiunea operaţiilor de montare este următoarea:
- peste elementele de beton armat de susţinere a geamurilor prevăzute cu buloane încastrate din 50 în 50 cm, se
aplică o fâşie de carton bitumat (împâslitură bitumată) sau cordon de garnitură din bandă de cauciuc neopren, cu
găuri în dreptul buloanelor;
- se montează colectorul de picături de apă, din tablă zincată sau tablă neagră protejată anticoroziv, prevăzut cu
găurile respective în dreptul buloanelor;
- restul operaţiilor de montare sunt identice cu cele indicate la luminatoarele metalice.
Montarea geamurilor la pereţi.
Succesiunea operaţiilor de placare a pereţilor cu geamuri ornament, termoabsorbant, mat, muslin sau givrat, este
următoarea:
- în funcţie de dimensiunile foilor de geam şi distanţele dintre golurile de fixare făcute în fabrică, se trasează pe faţa
peretului, punctele în care se vor face prinderile;
- în aceste puncte se montează diblurile;
- peste dibluri se aşează, ţinută cu mâna, foaia de geam la poziţia exactă de fixare şi se înseamnă gaura de fixare
pe dibluri;
- după îndepărtarea geamului se dau găuri cu burghiul în locurile însemnate;
- se aşează foaia de geam, verificându-se planeitatea şi făcând corecturi prin adăugiri de garnituri de cauciuc;
700 / 1400
1384
- se introduc şuruburile de lemn cu garnitura de cauciuc şi şaiba de tablă.
Montarea oglinzilor la pereţi.
Montarea oglinzilor se poate face în mai multe feluri astfel:
a) Cu cleme pe suprafeţe de lemn:
- se fixează locul de prindere al clemelor, ţinând seama de locul de montare a oglinzii; se folosesc două cleme fixe
la partea de jos şi două cleme cu ciocul mobil la partea de sus; fiecare clemă se prinde de suportul de lemn prin
două şuruburi pentru lemn;
- se fixează clemele de jos numai cu un singur şurub;
- se aşează un dreptar în ciocul clemelor şi se potrivesc astfel încât dreptarul să se sprijine uniform în ciocurile
clemelor; se fixează şi al doilea rând de şuruburi;
- se fixează clemele de la partea de sus, astfel ca să fie aşezate cele omoloage pe o linie verticală şi la distanţă
egală cu înălţimea oglinzii, cu o toleranţă de 2 mm;
- se montează oglinda pe clemele de jos cu o deosebită atenţie şi se potriveşte în poziţie definitivă;
- se potrivesc şi se fixează definitiv ciocurile clemelor de la partea de sus;
- pentru asigurarea poziţiei se poate fixa cleme şi pe muchiile laterale, aşezate simetric.
b) Cu ramă de lemn pe suprafeţele de lemn:
- pe suprafaţa de lemn se fixează locul pe care-l va ocupa oglinda, ţinând seama de dimensiunile ei; se
confecţionează o ramă de lemn cu falţ egal de grosimea oglinzii;
- se fixează cu şuruburi pentru lemn partea de jos a ramei;
- se montează oglinda pe această parte a ramei şi se potriveşte în poziţia definitivă;
- se montează şi restul ramei, care poate fi complet încheiată şi se fixează cu şuruburi pentru lemn.
c) Cu cleme peste tencuială:
- montarea cu cleme peste tencuiala pereţilor se face pe rame din lemn, prinse cu şuruburi pentru lemn în dibluri de
lemn, fixate în perete, conturul lor exterior urmărind exact conturul oglinzilor;
- rama de lemn respectivă, confecţionată din şipci de 6-7 cm lăţime şi 2,2 cm grosime, este îngropată într-un şanţ
care se face în tencuială astfel ca faţa ei să fie la nivelul finisajului;
- înainte de fixare rama este băiţuită; pentru oglinzile mari ochiurile ramelor nu trebuie să depăşească 1,00 m 2,
pentru evitarea deformaţiilor;
- diblurile sunt aşezate la o distanţă de cca 50 cm unul de altul şi în orice caz la fiecare intersecţie a şipcilor;
- tencuiala din spatele oglinzii nu are stratul de faţă văzut, ci se compune din grundul respectiv, netezit cu drişca;
- faţa acestei tencuieli se află la 5 mm de faţa ramei de lemn şi a tencuielii peretului;
- pe toată lungimea ramelor, după montarea lor, există un interspaţiu de cca 1 mm între şipcile ramelor şi tancuială;
acest luft se realizează prin introducerea în timpul execuţiei a unei fâşii duble din tablă şi foloseşte la evitarea
contactului între lemn şi tencuială;
- fiecare oglindă se fixează cu patru cleme, două jos şi două sus, în aşa fel încât distanţa între cleme să fie de cca
50 cm;
- pentru a depărta oglinda de rama din lemn şi a lăsa un spaţiu de circulaţie a aerului în spatele ei, se prind pe rama
de lemn, din loc în loc, tampoane de postav de 1 mm grosime.
d) Cu butoni peste tencuială:
- se folosesc oglinzi găurite la cele patru colţuri;
- se fixează în perete dibluri de lemn pentru locurile unde vor fi fixate şuruburile;
- se confecţionează cu ajutorul unei bucăţi de carton, un şablon, pe care se punctează locul găurilor oglinzii;
- şablonul se aşează pe perete cu locurile de gaură în dreptul diblurilor pe care se transpun;
- cu un burghiu de mână se fac locaşuri în vederea uşurării introducerii şuruburilor;
- se montează oglinda fixând mai întâi şuruburile de sus şi apoi cele de jos;
- se aşează peste şuruburi rozeta ornamentală, nichelată sau cromată, care acoperă complet locul găurilor;
701 / 1400
1384
- la montare se vor prevedea, în spatele fiecărei găuri, rondele de postav de la 1 mm grosime, care să depărteze
oglinda de perete lăsând în spate un spaţiu de circulaţie a aerului.
Montarea geamurilor în pereţi de compartimentare pentru construcţii industriale.
Pereţii de compartimentare pentru construcţii industriale parter sau etajate, se pot realiza din geamuri armate,
securizate, trase, în următoarele condiţii:
- până la înălţimea de 4,30 m se poate folosi toată gama de geamuri sus menţionată; în cazul geamurilor securit,
acestea vor putea fi folosite până la maximum 6,50 m peste cota finită a pardoselii;
- în funcţie de înălţime, pereţii interiori vitraţi se pot alcătui în următoarele soluţii:
• pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical şi fixate lateral pe montanţi metalici din profile I.M. Iaşi, cu
agrafe metalice şi chit, de max. 3 m înălţime; la partea superioară şi pe parapet, foile de geam se montează
de asemenea în profile I.M.;
• pereţi realizaţi din foi de geam montate vertical, în faţa unor montanţi din beton precomprimat la 3,00 m
interax, pe rigle metalice din profile I.M.. Rostul vertical este închis cu profile cornier, iar pe contur foaia de
geam se fixează cu agrafe şi chit;
• pereţi de compartimentare cu înălţimea mai mică decât înălţimea utilă a halei la care foile de geam sunt
fixate între montanţi metalici;
- la nivelul parterului peretele se amplasează pe parapeţi realizaţi din materiale locale sau din beton armat
prefabricat, iar la etajele curente pe parapeţi din blocuri de zidărie GVP;
- pe verticală, peretele se amplasează sub grinzi longitudinale sau transversale, sub elemente secundare de
planşeu sau acoperiş, sub fâşii cu goluri pentru planşeu sau sub fâşii din b.c.a. de acoperiş (numai longitudinal);
- pereţii se pot amplasa între pereţii halei sau în câmp curent.
Fazele de realizare a pereţilor de compartimentare interioară din foi de geam, la construcţii industriale, sunt
următoarele:
a) Se montează structura proprie a pereţilor interiori formată din montanţi metalici astfel:
- pentru hale parter se montează stâlpii din beton precomprimat dispuşi la 3,00 m interax şi riglele metalice dispuse
la 1,50-2,00 m pe înălţimea stâlpului, conform detaliilor din proiect; între stâlpi se execută un parapet din zidărie din
diferite materiale locale, de 20 cm grosime şi înălţime de 0,50-1,70 m, peste care se toarnă o centură de beton
armat de 5 cm grosime şi sâmburi din beton armat în dreptul montanţilor;
- pentru hale etajate se execută mai întâi parapetul de zidărie din blocuri GVP de 12,5 cm grosime şi înălţime de
0,40-1,00 m după care se montează montanţii metalici aşezaţi pe parapet şi dispuşi la 1,735 m interax.
b) Se montează profilele orizontale inferioare, superioare şi laterale din oţel cornier, cu bolţuri împuşcate sau piese
din oţel cornier, se vopsesc falţurile cu grund pe bază de ulei şi 1-2 straturi de vopsea şi se aşează calele de
rezemare.
c) Se aduce foaia de geam cu ajutorul unui scripete montat pe schelă şi a dispozitivului de montaj; se reazemă
cantul inferior al foii de geam pe calele de rezemare.
d) Se menţine foaia de geam în poziţia anterioară de către doi muncitori şi se desprinde un inel de agăţare din cîrlig,
cel de-al doilea capăt al chingii rămânând prins în cârligul dispozitivului de montaj. Capătul liber al chingii este tras
prin rostul orizontal inferior, creat de cala de rezemare sau eventual geamul este ridicat pentru eliberarea chingii.
e) Foaia de geam este adusă în poziţie verticală de montaj prin rabaterea părţii superioare a geamului şi
împingerea geamului în partea de jos, spre aripa verticală a corniernului.
f) Se introduc calele de poziţionare între foaia de geam şi cornierele laterale.
g) Se fixează geamul cu agrafe metalice dispuse pe conturul geamului, la intervale de cca 50 cm şi se chituiesc
falţurile şi rosturile.
În cazul halelor etajate, succesiunea operaţiilor de montaj a geamurilor se păstrează (punctele b...g), cu precizarea
că ridicarea geamurilor la cota de montaj se face manual de pe podina de lucru a unei capre metalice de inventar.
Fazele şi operaţiile de montaj, cu ajutorul dispozitivului pentru montajul foilor de geam, sunt prezentate.
Executarea pereţilor din cărămizi presate din sticlă cu goluri.
702 / 1400
1384
Lucrările pregătitoare în vederea executării pereţilor constau din următoarele operaţii:
- trasarea peretului pe soclu sau pardoseală, precum şi pe elementele structurii (stâlpi, diafragme, planşee, grinzi),
între care se execută peretele respectiv;
- hidroizolarea soclului sau pardoselii cu un strat de carton bitumat lipit la cald pe un strat de bitum;
- tăierea la dimensiuni, conform proiectului şi fixarea profilelor metalice, conform detaliilor cu bolţuri împuşcate M 6
– 20/50, cu pistolul PIB I sau PIB II. Se vor folosi numai profile metalice, protejate anticoroziv cu sisteme de
protecţie care se vor stabili de la caz la caz în funcţie de condiţiile de exploatare date;
- în interiorul profilelor metalice sau al şliţurilor prevăzute în stâlpii sau diafragmele de beton armat, se aplică prin
lipire cu aracet sau prenadez, conform detaliilor, un strat continuu şi uniform de vată minerală tip G 80 sau G 100;
grosimea stratului de vată minerală se va lua cu cca. 5 mm mai mare decât cea indicată în detaliile menţionate.
Peste stratul de vată minerală se aşează fâşii de carton bitumat, tăiate la dimensiuni şi îndoite în prealabil, conform
detaliilor;
- se măsoară cu o ruletă metalică distanţele dintre profilele metalice verticale şi orizontale montate şi se stabileşte
numărul de cărămizi din care va fi alcătuit peretele. Eventualele abateri faţă de cotele din proiect se compensează
prin îngroşarea centurilor după conturul peretului; pe baza măsurătorilor făcute se taie barele de oţel-beton pentru
armarea centurilor şi rosturilor şi se îndoaie la capetc;
- în profilele metalice se montează, conform detaliilor din proiect, armătura longitudinală a centurilor într-una din
variantele arătate, alcătuită din una sau două bare de oţel-beton şi se fixează provizoriu, până la turnarea centurii,
în care scop se leagă de profile, cu sârmă neagră;
- pe profilele metalice se măsoară cu ruleta şi se înseamnă vizibil poziţia fiecărei cărămizi şi a rosturilor;
- în dreptul rosturilor verticale se montează armătura verticală şi se ancorează cu ciocuri de armătura centurii
inferioare şi superioare, conform detaliilor din proiect; pentru poziţionarea corectă a barelor se leagă provizoriu, cu
sârmă, de una sau două bare orizontale, la o înălţime corespunzătoare. Atunci când armarea rosturilor verticale se
face cu câte două bare, între ele se montează din loc în loc, distanţier de lemn.
Se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a armăturilor la cotele prevăzute în proiect şi realizării grosimii
de 2 cm a mortarului de acoperire;
- în lungul uneia din feţele pereţilor se montează doi-trei popi de inventar de care se fixează un dreptar (dulapi de 4-
5 cm grosime având lungimea peretelui). Dreptarul se aduce în planul feţei peretelui şi serveşte ca ghidaj pentru a
asigura planeitatea acestuia. După terminarea unei asize, dreptarul se deplasează pe verticală la nivelul celei de a
doua. În locul dreptarului, pentru verificarea planeităţii pereţilor şi orizontalităţii asizelor, se pot folosi sfori de trasat.
Zidirea pereţilor constă din următoarele:
- în profilul metalic inferior se toarnă şi se compactează bine mortar 1:3 (avînd consistenţa de 4 cm, determinată cu
contul etalon) conform detaliilor;
- pe stratul de mortar se aşează primul rând orizontal de cărămizi, între semnele trasate pe profilul metalic, astfel ca
grosimea rosturilor verticale dintre cărămizi să fie de 10 mm;
- rosturile verticale dintre cărămizi se umplu complet, cu acelaşi mortar, însă cu consistenţa 10...1 cm, urmărind ca
armătura să nu vină în contact direct cu sticla. Odată cu executarea fiecărei asize, se toarnă centurile din profilele
metalice verticale, cu mortar cu consistenţa 4;
- rândul următor de cărămizi se zideşte după ce mortarul din primul rând orizontal s-a întărit îndeajuns, pentru a se
preîntâmpina tasarea sau expulzarea lui sub greutatea cărămizilor. Peste primul rând de cărămizi se aşterne cu
mistria un strat uniform de mortar cu consistenţa 4, în care se înglobează armătura rosturilor orizontale şi se
ancorează cu ciocuri de armătura centurilor;
- după zidirea ultimei asize, pe o faţă a peretelui, în dreptul rostului dintre marginea profilului metalic superior şi
cărămizi se fixează o şipcă, apoi spaţiul dintre profil şi cărămizi se umple cu mortar având consistenţa 4. Şipca se
îndepărtează după 2-3 ore, iar rostul se netezeşte şi se racordează cu mortar;
- în timpul execuţiei pereţilor, mortarul prelins pe cărămizi se îndepărtează înainte de a se întări.
703 / 1400
1384
În vederea etanşării rosturilor cu chit, acestea se lasă neumplute cu mortar, pe o adâncime de 4...5 mm pe faţa
respectivă a peretului. Chitul se aplică cu pistolul prevăzut cu o duză de 8 mm, după întărirea şi uscarea mortarului,
sub formă de cordon uniform şi continuu, apoi se îndează în rost şi se netezeşte cu un şpaclu elastic (de exemplu
PVC) profilat după forma rosturilor.
Etanşarea rosturilor cu email sau lac perclorvinilic se face, de asemenea, după întărirea şi uscarea mortarului, prin
aplicarea cu pensula în 5 straturi, a emailului sau lacului la interval de câte 4 ore. Consumul de lac sau email este
de cca 150gr/m2 de strat. Primul strat, având rol de amorsă, va fi diluat cu diluantul D0004-70 până la vâscozitatea
de aplicare timp de scurgere 10 secunde, determinată cu cupa STAS 2096-61, 5 mm. Următoarele straturi au timp
de scurgere de cca. 20 secunde.
Montarea tâmplăriei de uşi şi ferestre se face conform detaliilor.
Executarea colţurilor, ramificaţiilor şi intersecţiilor de pereţi se face conform detaliilor, prin intermediul unor montanţi
de beton armat, ale căror dimensiuni şi armare vor fi stabilite prin proiect.
Pentru montarea instalaţiilor electrice în profilele metalice de la partea inferioară sau superioară a peretelui, precum
şi în centurile verticale, îngroşate în mod corespunzător se vor monta tuburi de PVC care se vor îngloba apoi în
mortar. Dozele electrice se vor fixa, de asemenea, în centurile verticale.
Executarea pereţilor din profile de sticlă.
Lucrările pregătitoare la montarea pereţilor din profile din sticlă constau din: verificarea poziţionării şi cotelor riglelor,
stâlpilor, parapetului etc., executarea protecţiei anticorozive a elementelor metalice, confecţionarea distanţierilor,
verificarea profilelor din sticlă care urmează a fi montate.
Montarea profilelor din sticlă la pereţi cu rigle de beton precomprimat se face astfel:
- se aşează în rigla interioară fâşia de PFL, dur fungicizat;
- se lipesc cu Romeltex 200 câte doi distanţieri din fâşie PFL produs sau deşeuri polistiren la cca 30 cm de capetele
fiecărui profil de sticlă;
- profilul din sticlă, curăţat de praf în prealabil, se introduce cu capătul superior în rigla superioară, după care se
aşează prin coborâre, pe fâşia de PFL dur din rigla inferioară;
- se montează profilele următoare, apropiindu-se de profilul montat anterior, până la realizarea unui rost de 4...5
mm, pe măsura montării profilelor din sticlă; acestea se fixează în rigle şi în montanţi cu ajutorul fâşiilor realizate din
PFL poros sau polietilenă expandată;
- înainte de montarea ultimelor două profile se măsoară spaţiul rămas până la montantul sau elementul de
structură. În raport cu acest spaţiu se taie la dimensiunea corespunzătoare ultimul profil din sticlă sau se
completează cu un profil şi o fâşie de tablă zincată de 0,75 mm sau tablă neagră protejată anticoroziv.
Rosturile verticale, dintre profilele din sticlă şi rosturile orizontale dintre profilele din sticlă şi riglele din beton armat
sau profilele metalice se realizează cu cordoane de chit ROMTIX 1502, Alutchit C sau chit Romalchid.
Montarea pereţilor în profile metalice se face similar cu montarea profilelor din sticlă în rigle de beton precomprimat,
ca în
În cazul pereţilor realizaţi din profile deschise, montate dublu, se montează mai întâi rândul dinspre exteriorul
încăperii. Pe faţa interioară a primei aripi a profilului se lipeşte câte un distanţier din fâşie de PFL poros sau deşeuri
polistiren. În rigla interioară şi superioară, în dreptul mijlocului fiecărui profil de sticlă, se fixează un distanţier din
PFL poros având lungimea de 100 mm şi lăţimea egală cu distanţa dintre cele două rânduri de profile din sticlă.
Grosimea distanţierului este de minimum 20 mm la rigla inferioară şi 60 mm la rigla superioară.
După executarea acestor operaţii se trece la montarea la interior a rândului al doilea de profile din sticlă.
6.4.3. Scule şi echipamente
704 / 1400
1384
Uneltele principale folosite la transportul, manipularea şi montarea pe şantier a geamurilor şi a celorlalte produse
din sticlă pentru construcţii sunt următoarele:
- chingi pentru transport;
- containere uşoare cu ramă şi talpă de lemn;
- metru; - vinclu;
- dispozitiv cu diamant pentru tăiat geamuri;
- cleşte de geam; - foarfecă de tăiat tablă;
- foarfecă de tăiat profile de cauciuc sau PVC;
- cuţit sau şpaclu pentru aplicat chitul;
- ciocan; - cleşte de cuie;
- şurubelniţă; - chei mecanice fixe;
- maşină de găurit; - pistol pneumatic pentru injectat chit în rosturi;
- pistol manual pentru aplicat chituri, cu capacitatea de 350...400 cm3;
- şpaclu profilat din PVC, pentru chituirea rosturilor verticale;
- dispozitiv cu diamant pentru tăierea profilelor din sticlă;
- cuţit de tăiat chitul Romtix 1502;
- mistrie; - cancioc; - fir cu plumb;
- nivelă cu bulă de aer;
- ramă fierăstrău cu pânză metalică pentru tăierea armăturilor;
- dreptar; - sfoară;
- dispozitiv pentru montajul foilor de geam în pereţi despărţitori.
6.4.4. Condiţii tehnice de calitate
Geamurile şi celelalte produse din sticlă trebuie să aibă grosimea şi calitatea prevăzută în proiect şi să nu aibă
defecte mai mari decât cele admise de standard, pentru calitatea respectivă.
Înainte de începerea montajului se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor, montanţilor şi celorlalte
elemente metalice.
Tăierea geamurilor şi a profilelor din sticlă pe şantier se va face numai cu scule adecvate.
Se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanşarea rosturilor: mărimea rosturilor necesare pentru
asigurarea unei bune etanşeităţi, prevederea tuturor tipurilor de cale, distanţieri şi garnituri elastice, umplerea cu
chit a tuturor rosturilor fără întreruperi, cu cordon de grosime uniformă şi profilarea chitului din rosturi.
Linia chitului pe locul contactului cu geamul trebuie să fie dreaptă şi paralelă cu marginea falţului.
Din masa chitului nu trebuie să iasă capetele ţintelor sau ştifturilor cu care se fixează geamul.
În cazul fixării geamurilor cu baghete din lemn sau metalice, acestea trebuie să fie bine fixate în falţuri cu cuie sau
şuruburi. Capetele cuielor sau şuruburilor de fixare a baghetelor vor fi la nivelul feţei superioare a baghetei.
Baghetele trebuie să fie vopsite în culoarea cercevelei iar vopseaua trebuie să acopere şi capetele cuielor.
Umplerea rosturilor cu chit Alutchit sau Romalchid, se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic,
neadmiţându-se folosirea altor mijloace.
La marginile luminatorelor, suprapunerea geamurilor pe şprosuri trebuie să fie de min. 26 mm. Se va controla
etanşeitatea geamurilor, aruncând apă. Nu se admite pătrunderea apei la aruncare.
Echipamentele de fixare a geamurilor armate plane la luminatoare şi baghetele pentru tâmplăria metalică vor fi
fixate cu toate elementele de prindere.
Buloanele vor fi sudate pe talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de beton, perpendicular pe
planul în care se aşează geamurile. Capetele filetate ale buloanelor, piuliţelor şi rondelelor nu vor fi vopsite.
705 / 1400
1384
Filetul bulonului nu trebuie să prezinte degradări.
Şuruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la nivelul baghetei. Baghetele
vor fi bine potrivite la colţuri şi vopsite odată cu tâmplăria.
Suprafaţa geamurilor montate trebuie să fie curată, fără urme de chit, pete de grăsime sau vopsea.
La recepţionarea lucrărilor se va controla respectarea de către constructor a documentaţiei tehnice de execuţie
privitoare la: alcătuirea elementelor vitrate, realizarea detaliilor de racordare a pereţilor la colţuri, parapet, cornişe,
rosturi de dilataţie etc.
6.4.5. Prescripţii pentru execuţie pe timp friguros
Montarea geamurilor pe timp friguros se va face în conformitate cu prevederile ˝Normativului pentru realizarea pe
timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente˝ indicativ C 16-84.
La executarea pe timp friguros a pereţilor din profile de sticlă se vor lua următoarele măsuri:
- riglele şi montanţii se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă;
- tăierea profilelor care au fost depozitate la temperaturi scăzute se va face numai după păstrarea lor în încăperi
încălzite.
La executarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie, din cărămizi de sticlă presate cu goluri, se vor lua următoarele
măsuri:
- cărămizile din sticlă, înainte de punerea lor în operă, se vor păstra în încăperi încălzite;
- se vor respecta toate măsurile pentru realizarea pe timp friguros a pereţilor de zidărie din cărămizi şi blocuri
ceramice prevăzute în normativul C 16-84.
6.4.6. Tehnica securităţii muncii şi protecţia contra incendiilor
6.4.6.3. Se vor respecta prevederile din:
- Normele republicane de protecţia muncii – aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975;
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj – aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D-
1980;
- Normele generale de protecţia împotriva incendiilor – aprobate prin Decretul 290/16 august 1977;
- Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului – P 118-83;
- Normele de prevenire şi stingere a incendiilor – aprobate de M.Ind. cu ordinul nr. 742/D/1981.
În cazul manipulării lăzilor, plăcilor de geam sau profilelor de sticlă, cu macarale, se vor respecta şi prevederile
aferente instrucţiunilor nr. 68 ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor – Inspecţia de
Metrologie.
Muncitorii care manipulează foile de geam sau profilele de sticlă, vor folosi ca materiale de protecţie palmare şi
umerare, după caz, iar care lucrează la tăiat şi montare vor purta mânecuţe.
La montarea luminatoarelor metalice cu geam se vor lua următoarele măsuri:
a) elementele de rezistenţă nu se vor încărca cu sarcini (oameni, materiale) mai mari decât cele avute în vedere la
proiectarea lor;
b) nu se va circula direct pe geamuri, ci numai pe platforme, scări, podeţe fixate pe elementele de rezistenţă;
c) se va interzice circulaţia pe sub elementele la care se montează geamurile;
d) muncitorii nu vor folosi încălţăminte cu tălpi alunecoase şi dure;
e) muncitorii vor fi echipaţi cu căşti de protecţie.
În cazurile când produsele de sticlă se montează la înălţime, locul respectiv va fi semnalizat, pentru a nu intra în
raza de lucru muncitorii străini de locul respectiv de muncă.
706 / 1400
1384
Muncitorii vor lucra pe schele, corespunzătoare locului şi înălţimii de montaj; legarea cu centurile de siguranţă se va
face pe elementele indicate de conducătorul tehnic al punctului de lucru.
Pentru lucru pe timp friguros se vor respecta prevederile aferente lucrărilor de montare a produselor din sticlă din
normele în vigoare.
7. ÎNREGISTRĂRI
7.1.1. Certificate de calitate -
7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrarea -
8. ANEXE
8.1.. Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE PARDOSELI RECI
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
707 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP.
pardoseli reci.
2.DOMENIUL DE APLICARE.
Prevederile prezentului capitol se referă la toate lucrările de pardoseli reci executate în clădiri de orice tip.
În cazul pardoselilor speciale prevederilor prezentului capitol trebuiesc completate cu prescripţii tehnice
specifice şi cu condiţiile tehnice specifice, predate de proiectant.
3.DOCUMENTE DE REFERINTA.
STAS 2560/1-75 Pardoseli din piatră artificială nearsă

Condiţii tehnice de calitate
STAS 2560/2-75 Pardoseli din piatră artificială arsă
STAS 2560/3-76 Pardoseli din piatră artificială arsă şi nearsă – Reguli şi
metode de verificare
C35-82. Normativ pt. executarea pardoselilor
( Buletinul construcţiilor nr.11 / 1982 )
MATERIALE
Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatră naturală să corespundă prevederilor din
următoarele standarde de stat şi norme tehnice de ramură :
➢ bazalt de Reşiţa, conform STAS 6917 – 80;
➢ granit de Iacobdeal şi Fântâna lui Manole, conform STAS 6770-80;
➢ granit de Meri, conform STAS 7499-81;
➢ granit de Serparu – Macina, conform STAS 11493-81;
➢ gresie de Urvis - conform STAS 7289-76;
➢ marmura de Alun, conform STAS 6815-78;
➢ marmura de Căprioara, conform STAS 6566-78;
➢ marmura de Moneasa, conform STAS 6531-79;
➢ marmura de Ruşchiţa, conform STAS 3415-78;
708 / 1400
1384
➢ marmura de Varanic – Gura Văii, conform STAS 8672-77;
➢ marmura policromă de Vascău, conform STAS 8343-78;
➢ plăci brute şi plăci finite din roci naturale, conform NTR 9122-80;
➢ plăci semifinite din marmură sau calcar, cu contur poligonal, conform NTR 9617-80;
➢ ciment M30, ciment Pa 35, ciment F25, conform STAS 1500-78;
➢ cimenturi portaland albe şi colorate conform STAS 7055-80;
➢ agregate naturale ( nisip, pietriş, balastru ) conform STAS 1667-76;
➢ corpuri abrazive, piatră cilindrică plană conform STAS 601/1-75;
➢ carbură de siliciu, conform STAS 5061-66;
➢ acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
➢ acid oxalic tehnic ( sare de măcriş ) conform STAS 4992-68;
➢ White – sprit rafinat tip C – conform STAS 44-67;
➢ ipsos pt. construcţii conform STAS 545/1-80;
➢ ceară pt. parchet “ Victoria ” conform NII 1564-69;
Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatră artificială trebuie să corespundă prevederilor
din următoarele standarde de stat şi norme tehnice de ramură.
➢ piatră de mozaic, conform STAS 1134 –71;
➢ plăci, plinte şi scafe din beton mozaicat, conform STAS 451-77 şi NTR 9622-80;
➢ plăci din beton, conform STAS 1137-68;
➢ plăci din gresie ceramică, conform STAS 5939-80;
➢ cărămizi pline presate, conform STAS 457-71;
➢ ciment M30, ciment Pa35 sau ciment F25, conform STAS 1500-78;
➢ agregate naturale ( nisip, pietriş, piatră spartă, balastru ) conform STAS 1667-76;
White – sprit rafinat tip C – conform STAS 44-67;
➢ corpuri abrazive – Piatră cilindrică plană conform STAS 601/1-75;
➢ apa, conform STAS 790 – 73;
4.RESPONSABILITATI.
contractuali.
lucrarilor.
5.PROCEDURA
La sosirea pe şantier se va verifica dacă materialele au fost transportate şi ambalate corespunzător, iar
depozitarea lor se va face conform prevederilor din STAS sau NTR în vigoare.
Plăcile de piatră naturala vor fi păstrate în depozite acoperite protejate de intemperii ( praf, ploi, etc. )
aşezate pe stalaje de lemn după înălţime pe cant, două câte două faţă în faţă cu şipci de lemn între perechile de
plăci.
Plăcile se pot transporta cu orice mijloace de transport, asigurându-le contra deteriorării .
709 / 1400
1384
Pe distanţe mari sau pe timp de ploaie ori ninsoare, transportul de va face în vehicule acoperite.
Piatra de mozaic se livrează în vrac, asigurându-se împotriva impurificării şi amestecării diferitelor forme,
sorturi şi culori.
La convenţia între părţi, piatră de mozaic se poate livra şi ambalata în saci de hârtie, cu masa netă de 50
kg.
Transportul pe distanţe mari, pe timp de ploi sau ninsoare se va face cu mijloace de transport acoperite.
Piatra de mozaic se va depozita separat în forme sorturi (dimensiuni) culoare şi natura rocii în locuri ferite
de impurificare.
Depozitarea plăcilor din beton mozaicate se va face pe dimensiuni, culori, finisare şi calităţi în locuri curate,
ferite de murdărie, aşezate pe cant în stive.
Plăcile se aşează perechi, cu feţele văzute una spre alta .
Între rânduri se vor pune şipci sau alte materiale .
Plăcile vor fi depozitate paletizate .
Plăcile din beton mozaicate se transportă în mijloace de transport descoperite sau, la cerere acoperite. Cu
acordul părţilor, plăcile vor fi livrate şi în ambalaje speciale .
În mijloacele de transport aşezarea plăcilor se va face pe cant, în perechi cu feţele văzute una spre alta,
între ele având puse şipci sau alte materiale.
Manipularea plăcilor se va face cu grijă, nefiind permisă încărcarea prin aruncare sau rostogolire.
Plăcile din gresie ceramică se vor ambala în cutii de carton, stalaje de lemn a căror masă nu vor depăşi 40
kg sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, plăcilor din gresie ceramică glazurate se vor separa prin hârtie sau
alte materiale.
Depozitarea se face în spaţii acoperite, ferite de umezeală. Transportul se va face cu mijloace de transport
acoperite.
Depozitarea plăcilor din beton se va face în stive de cel mult 1,5 m înălţime, se recomandă ca între rânduri
să se aşeze şipci.
Plăcile se vor transporta cu mijloace de transport descoperite.
Ele trebuie astfel aşezate în autovehicule, încât să nu se deterioreze în timpul transportului . Este oprită
încărcarea şi descărcarea lor prin rostogolire sau aruncare .
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea prescripţiilor în vigoare
referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Acidul clorhidric tehnic se livrează în ambalaje din sticlă şi din material plastic, care vor fi închise cu dopuri
de sticlă, respectiv material plastic. Ambalajele din sticlă vor fi etanşate cu ipsos. Ambalajele din sticlă se vor
transporta în coşuri metalice, de lemn sau de nuiele, protejate cu un strat de paie sau talaj, prevăzute cu capace de
protecţie.
Ambalajele cu Ehit – sprit se vor depozita în magazii aerisite sau în aer liber ferite de acţiunea razelor
solare . Se admite depozitarea în aer liber pt. maxim 3 zile a butoaielor aşezate pe suporturi de lemn, orificiile de
încărcare fiind închise cu dopuri şi protejate contra ploii prin jgheaburi răsturnate.
Acid – oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita în magazii uscate.
5.2.DESCRIEREA LUCRARILOR
5.2.1.OPERAŢII PREGĂTITOARE
Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din caietele
prezentului normativ.
În cazul ca proiectantul nu prevede astfel linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli care se execută
în încăperi vecine, va coincide cu protecţia de pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.
710 / 1400
1384
Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în
alta.
Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.
Pantele pardoselilor se vor realiza:
➢ la pardoseli executate direct pe pământ, prin nivelarea corespunzătoare a acestuia;
➢ la pardoselile executate pe planşee, sau pe un strat suport din beton, printr-un beton slab de pantă turnată sub
pardoseală;
➢ la pardoseli cu suprafaţa mică ( până la 20 mp ) prin variaţia stratului suport al pardoselii sau al stratului de
egalizare.
Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi
constatarea că acesta a fost bine executat.
La trecerea de al executarea unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între
straturi.
Identificarea pământului de fundaţie se va face în conformitate cu prevederile din STAS 1243-74, “ Teren
de fundaţie. Clasificarea şi identificarea pământurilor “.
Pregătirea pământului de fundaţie se va face prin îndepărtarea stratului de pământ vegetal, nivelarea şi
compactarea pământului.
În cazul când din cauza neuniformităţii pământului se produc denivelări prin compactare, acestea se vor
completa cu pământ care se va compacta local.
Pământurile nisipoase, pământurile cu pietriş etc. vor fi compactate întâi în stare uscată şi numai aceasta
se vor umezi treptat, pt. a se exclude posibilitatea înmuierii lor.
Pământurile argiloase şi cele cu conţinut mare de praf nu se vor compacta în starea uscată . Ele se vor
compacta numai după ce s-a realizat o stare de umiditate potrivită.
Executarea umpluturilor sub pardoseli, până la cota prevăzută în proiect, se vor face în straturi succesive,
bine compactate de 15…20 cm grosime, se va folosi pământ curat, scos din săpături ( gropi de fundaţie, etc. ) fără
resturi vegetale sau alte impurităţi.
Fiecare strat va fi în prealabil udat cu apa, în aşa fel ca să aibă umiditate potrivită pt. compactare.
Compactarea se va face până când pământul nu se mai tasează.
Când umplutura conţine şi bulgări de pământ, aceştia vor fi sfărâmaţi înainte de împrăştierea şi compactare
.
În umpluturile în care este posibilă ridicarea apei prin capilaritate, primul strat se va realiza din pietriş sau
agregate mărunte, fără parte fină, în grosime suficientă ca să se asigure ruperea capilarităţii.
Compactarea pământurilor şi a umpluturilor se va face prin batere manuală sau mecanică cu maiul.
În toate corpurile unde este posibil accesul compresoarelor rutiere, acestea vor fi utilizate la compactarea
pământurilor şi umpluturilor.
Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli ( canale,
fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire etc. ) şi efectuarea probelor prescrise, precum si după
terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii – montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea
deteriora pardoseala.
Atunci când stratul suport al noii pardoseli este construit din planşee de beton sau beton armat, precum şi
atunci când acesta strat îl constituie pardoseli vechi de beton, cărămidă, piatră, etc. este necesar ca aceste
suprafeţe să fie pregătite prin curăţirea şi spălarea lor cu apa de eventuale impurităţi praf sau resturi de tencuială.
Curăţirea se va face cu mături şi perii.
Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elemente prefabricate ale planşeului, adânciturile mai
mici etc. se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se va indica prin proiect la fiecare tip de pardoseală
în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.
711 / 1400
1384
Realizarea stratului suport pt. fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor din caietele
prezentului normativ.
Stratul suport rigid trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă . În zonele suprafeţei unde apar neregularităţi
care depăşesc abaterile admise, corectarea suprafeţei se va face prin spiţuirea, curăţirea şi spălarea sa după care
se va aplica un mortar de ciment având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Executarea lucrărilor pe timp friguros pt. fiecare tip de pardoseală se va face conform cu prevederile din “
Normativ pt. realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente “, Indicativ C16-79.
Executarea îmbrăcăminţilor din plăci sau dale din marmură, bazalt, gresie, granit.
Dimensiunile şi grosimea plăcilor se vor stabili de proiectant în funcţie de denivelările în plan ale plăcilor,
natură rocii şi solicitările la care este supusă pardoseala.
Montarea plăcilor sau a dalelor se face prin aşezarea lor pe un strat de mortar de ciment de 15…30 mm
grosime, cu dozaje de 400 kg ciment la m3 nisip. Rosturile dintre plăci vor fi de maxim 2 mm . Ele se pot executa şi
mai mari, atunci când proiectantul prevede acest lucru în mod special .
Înainte de a fi aşezate în mortar, plăcile se udă cu apă.
Durata umezirii depinde de capacitatea de absorţie a plăcilor.
Înainte de aşezare plăcile se scot din apă şi se lasă timp de 1…2 minute să se scurgă apa de pe ele ,
aşezându-le pe cant, în stiva lângă locul de montare.
Montarea plăcilor sau dalelor se va începe cu aşezarea de plăci sau dale reper, având faţa văzută la nivelul
pardoselii finite, între care se vor monta o serie de plăci formând rânduri reper.
Aşezarea plăcilor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se mută după fiecare rând aşezat. După
executarea a 1…2 rânduri de plăci sau dale se va verifica cu dreptarul şi nivela orizontalitatea şi planeitatea lor faţă
de rândurile repere.
Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa pe care se execută într-o zi de lucru. Apoi întreaga
suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid, pt. ca acesta să pătrundă bine în rosturi.
După 4…5 zile suprafaţa pardoselii se va freca uşor cu maşina de frecat pt. eliminarea micilor denivelări
care rezultă la aşezarea plăcilor . Denivelarea admisă după fiecare este de 1 mm / m, măsurată sub un dreptar (
riglă ) metalică de 2,00 m lungime, aşezat pe cant pe suprafaţa pardoselii. După frecare, eventualele pete care
rămân pe pardoseală se vor şterge cu o soluţie de acid clorhidric diluat ( 5% ), apoi se va spăla cu apă. După aceea
pardoseala se va lustrui cu acid oxalic ( sare de măcriş ) şi cerui. Folosirea de ulei în locul ceruirii este interzisă
pătează plăcile sau dalele. Daca pardoseala este executată din plăci sau dale de gresie, acestea nu se vor freca
sau lustrui, ci numai se vor cerui.
Când este necesară asigurarea unei rugozităţi sporite a îmbrăcăminţii din beton de ciment turnat monolit,
pe suprafaţa turnată se poate presăra un strat de cca. 1 cm grosime din agregate dure ( criblură de bazalt ), care se
îndeasă în beton cu dosul mistriei, sau, după cca. 24 de ore de la turnare suprafaţa se poate spăla cu apă şi freca
cu peria de paie până când agregatele ies parţial în relief.
Pe suprafeţele mari, betonul de ciment turnat monolit se va executa cu rosturi la distanţele prevăzute în
proiect, care nu vor depăşi 4…5 m . Rosturile vor fi astfel decalate încât în acelaşi punct să nu se întâlnească mai
mult de 3 laturi ale panourilor.
După turnarea betonului de ciment va fi protejat şi întreţinut în stare umedă timp de cca. 7 zile.
În încăperile construcţiilor cu circulaţie, uzură şi sarcini reduse, precum şi încăperile construcţiilor civile, (
magazii, etc.), îmbrăcămintea din beton de ciment turnat monolit se poate alcătui dintr-un strat unic de beton,
netezit la suprafaţă ( drişcuit ), bătut cu mistria sau vibrat cu vibratorul de suprafaţă.
Îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa cu faţa sclivisită ( netedă sau rulată cu ajutorul
unei role cu dinţi ), aplicat pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de beton armat.
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 kg ciment la 1 m3, nisip. La început se va amesteca
nisipul uscat şi cimentul până la obţinerea unui amestec omogen şi de culoare uniformă. Cantitatea de apă care se
va introduce ulterior, trebuie să dea un mortar care să se întindă uşor cu mistria, fără să fie însă prea fluid. Mortarul
de ciment se va prepara în cantităţile strict necesare care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei.
712 / 1400
1384
Acest strat de mortar de ciment nu este necesar în cazul îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnate
monolit şi sclivisite imediat după turnarea lor .
Dacă în încăperile unde se execută pardoseli sunt scugeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de
1…1,5 % spre punctele care colectează aceste scurgeri .
Nu se vor utiliza îmbrăcăminţi din mortar de ciment sclivisit în locuri cu circulaţie de vehicule fără bandaje
de cauciuc sau în locuri supuse la lovituri dese.
Înainte de aplicarea îmbrăcăminţi din mortar de ciment sclivisit suprafaţa stratului suport rigid din beton sau
a planşeului de beton armat va fi curăţat de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grăsimi, uleiuri, şi se va uda
din abundenţă cu apă.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicată în proiect se va face prin turnare între şipci
de reper ( mortar ).
Îmbrăcăminţile din mozaic turnate se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatră de mozaic.
Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu granulozitate continuă sau discontinuă de aceeaşi
provenienţă şi culoare sau de provenienţă şi culori diferite. Când se va folosi piatră de mozaic de provenienţe
diferite, rezistenţa la uzură a acestora trebuie să fie egală.
Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1m3 de piatră de mozaic. Pentru colorarea stratului de mortar de
ciment cu piatră de mozaic se pot adăuga coloranţi minerali sau cimenturi colorate în proporţie de cel mult 5 % din
greutatea cimentului.
Când pt. colorare sunt necesare cantităţi mai mari de coloranţi minerali ( până la 15 % din greutatea
cimentului ) se vor face încercări prealabile, pt. a se stabili amestecul optim care să nu conducă la scăderea
rezistenţelor mortarului de ciment cu piatră de mozaic.
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecând întâi bine, în stare uscată,
cimentul şi colorantul, amestec care apoi se răstoarnă peste piatră de mozaic aşezată prealabil pe o platformă după
care se amestecă bine cu lopata pt. a se asigura răspândirea uniformă a granulelor de mozaic în masă. Apoi se va
adăuga apa necesară pt. a se obţine un mortar care să se întindă uşor fără a fi însă prea fluid.
Îmbrăcăminţile de mozaic turnate se vor executa plane şi orizontale. În încăperi prevăzute cu sifoane de
pardoseală sau cu guri de evacuare, îmbrăcăminţi din mozaic turnate se vor executa cu pante de 1…1,5 % spre
punctele de scurgere.
Îmbrăcăminţile din mozaic turnate se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de
beton armat, ca şi îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit.
Pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton armat se va întinde un strat de mortar de ciment
de poză cu dozajul de 400 kg ciment la 1 m3 nisip, în grosime de cca. 30 mm, cu suprafaţa rugoasă, pt. o mai bună
legătură cu îmbrăcămintea din mozaic turnat. Pt. asigurarea unei grosimi uniforme a acestui strat de mortar de
ciment de poză, se va întinde mortarul între şipci de reper şi se va îndesa bine cu mistria, cu cilindre metalice de
mâna sau cu vibratoare de suprafaţa. După îndesare se vor scoate şipcile, iar golurile respective se vor umple cu
acelaşi mortar de ciment.
După întinderea mortarului de ciment de poză, se va turna, tot între şipci de reper, mortarul de ciment cu
piatra de mozaic într-un strat de 10 mm grosime, independinţele clădirilor de locuit şi de 15 mm grosime, în încăperi
cu uzură mare ( holuri, magazii, depozite, etc. ) Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va întinde cu
mistria şi nivela cu dreptarul, după care se va compacta cu dosul mistriei grele până va apare laptele de ciment la
suprafaţă. Se vor scoate şipcile de reper şi spaţiile rămase libere, se vor completa cu mortar de ciment, cu piatră de
mozaic, după care stratul se va îndesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicare. La întinderea mortarului de
ciment cu piatră de mozaic se va urmări distribuţia uniformă a pietrei de mozaic ca desime şi mărire a granulelor.
Pt. stabilirea nuanţei culorii şi a mărimii şi uniformităţii mozaicului se vor efectua încercări preliminare.
Cimentul obişnuit se utilizează împreună cu coloranţii minerali pt. obţinerea culorilor : roşii, negru, şi
cenuşiu, iar cimentul alb pt. culorile : alb, galben, verde şi albastru.
La îmbrăcăminţile cu desene, acestea se vor obţine folosind şabloane din şipci sau tablă de forma
desenului cerut. În interiorul acestor şabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatră de mozaic, care se
713 / 1400
1384
lasă să se întărească o zi sau două după care se scot şabloanele şi se toarnă mortar de ciment cu piatra de mozaic
de alta culoare pe locurile din suprafaţa îmbrăcăminţii rămase neumplute cu mortar.
După turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic şi terminarea prizei pt. a se evita fisurarea
datorită uscării prea rapide din cauza curenţilor de aer sau a acţiunii soarelui ( când îmbrăcămintea din mozaic
turnat se execută la exterior – terase, balcoane, ) îmbrăcămintea din mozaic se va proteja în primele zile de la
turnare prin acoperirea cu rogojini, saci de hârtie sau rumeguş de brad ( în grosime de 20…40 mm ), care se vor
uda periodic cu apă asigurându-se la suprafaţa pardoselii o stare de umiditate care se va menţine până la frecarea
îmbrăcăminţii.
Nu se va utiliza rumeguş de stejar sau alte foioase deoarece pătează suprafaţa îmbrăcăminţii .
Bordurile se vor executa tot din mozaic cu aceeaşi compoziţie dar având o alta culoare decât câmpul
îmbrăcăminţii.
Finisarea suprafeţei îmbrăcăminţilor din mozaic turnat se va face prin frecare, şlefuire, ceruire şi eventual
lustruire sau prin buciardare, când aceasta operaţie este prevăzută în proiect.
Frecarea se va face în mod obligatoriu după 4…6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de
mozaic, după ce acesta a căpătat o rezistenţă suficientă pentru a nu se disloca piatra de mozaic la frecare.
Intervalul de timp optim, după care se va putea executa operaţia de frecare se va determina pe baza probelor care
se fac pe îmbrăcămintea de pardoseală respectivă.
Frecarea se va face cu maşina de frecat sau manual, cu piatră abrazivă prin frecare se înlătură pojghiţa de
ciment aderentă pe faţa mozaicului şi granula de mozaic devine aparentă; totodată se corectează micile denivelări,
înlăturându-se toate asperităţile de pe suprafaţa mozaicului. În tot timpul frecării, suprafaţa îmbrăcăminţii din
mozaic, turnat se menţine umedă. A doua frecare denumită şlefuire, se va face cu piatră abrazivă cu granulaţia mai
fină, până la netezirea perfectă, udându-se suprafaţa pardoselii continue cu apa.
În timpul frecării, mai ales cu maşina, se va avea în vedere ca operaţia de frecare să se facă în mod
uniform pe întreaga suprafaţa a pardoselii, astfel încât o porţiune să nu fie frecată mai mult decât cealaltă.
După ce îmbrăcămintea din mozaic turnat este şlefuită, suprafaţa se va curăţa de pasta rezultata de la
frecare ( şlam ) cu rumeguş uscat care se va matura, sau prin alte procedee apoi se va spăla suprafaţa cu apa
curata şi se va lăsa să se usuce, după care se ceruie cu ceara de parchet şi se va lustrui.
Înainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de măcriş ( oxalat acid de potasiu ), cu ajutorul unei
bucăţi de pâslă, daca aceasta operaţie s-a prevăzut în proiect, în scopul unui finisaj mai îngrijit.
În exterior se pot executa şi îmbrăcăminţi din mozaic spălat astfel :
Se va alege o granulaţie mai mare de mozaic, preferabil de diferite culori. După ce mortarul de ciment cu
piatra de mozaic a fost bine îndesat, se va lăsa să se întărească cca. 24 ore şi apoi se va freca cu peria de paie,
udându-se suprafaţa continuu cu apa, până începe să apară granula de mozaic din masa de ciment.
Aceasta îmbrăcăminte are avantajul ca nu mai necesita operaţiile de frecare, şlefuire şi ceruire, are un
aspect plăcut şi este alunecoasa, chiar atunci când este uda. În încăperi cu suprafaţa pardoselii mai mari de 9,00
mp, pt. a se preîntâmpina fisurarea, mortarul de ciment cu piatra se va turna în panouri cu suprafaţa de maxim 2
mp, despărţite fie prin rosturi de turnare fie prin benzi care se umple apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic
cu aceeaşi compoziţie, dar de culoare diferită. În locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi
baghete de sticlă aşezate pe muchie, cu faţa superioară la nivelul îmbrăcăminţii de pardoseală .
În cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparata cu ciment alb, se mai adaugă şi 15 …25%
ciment obişnuit ( în volume faţa de cimentul alb ) pt. a se evita apariţia fisurilor datorită contracţiilor.
Îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un
planşeu de beton armat.
Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton, armat,
prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…350 kg ciment la 1m 3 nisip, în
grosime de 25…30 mm.
Îmbrăcăminţile de pardoseli se pot folosi şi la încăperile la care pardoselile nu vin în contact decât
întâmplător, pe scurtă durata şi pe suprafeţe restrânse, cu acizi slabi, cu soluţii acide diluate sau cu soluţii de
714 / 1400
1384
detergenţi, cu condiţia ca solicitările mecanice la care sunt supuse pardoselile să fie reduse, de ex. : săli pt.
laboratoare de chimie, săli de spitale, grupuri sanitare, etc.
Înainte de montare, pt. evitarea absorţiei de apa din mortarul de poza, plăcile din gresie ceramica se vor
menţine în apa timp de 2…3 ore.
Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseala –
îmbrăcămintea din plăci de gresie ceramica şi mortarul de ciment, de poza cu restul structurii, stratul suport rigid din
beton sau planşeul de beton armat şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua masuri care să permită deformarea
acestora independent.
În cazul în care se aplica îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poza direct, pe planşeul
de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile geologice – sau pe planşee turnate monolit,
la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare, îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramica se poate
aplica direct după o prealabila preumezire a plăcilor de beton.
În cazul în care se aplica pardoseala pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea şi
pardoseala se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei – hârtie, folie de polietilenă etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu întărire normala de tip Pa35 şi nisip
0…3 mm ( la care partea fina sub 0,2 mm, să nu depăşească 1/3 ), în amestec de 1 parte ciment la 3,5…4 parţi
nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapida ( P40 etc. ).
Mortarul de ciment pt. montarea plăcilor din gresie ceramica se va prepara la faţa locului, în cantităţi strict
necesare şi va avea o lucrabilitate plastii-vârtoasa, factorul apa-ciment fiind de maximum 0,5.
Aşezarea plăcilor se face montându-se la început plăcile reper, ca şi în cazul îmbrăcăminţilor din beton
mozaicate.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm, între
plăcile de gresie ceramică.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţa corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului ( cca. 60 cm
lăţime ), la plăcile la care se constata denivelări se adaugă sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi
se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat după
nivelul porţiunii de pardoseala executata anterior, îndesându-se atent plăcile din mortarul de ciment de poza, prin
batere uşoara cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar şi
să se asigure planitatea suprafeţei.
Operaţia se continua în acest mod pe toata suprafaţa care se executa într-o zi de lucru. Apoi întreaga
suprafaţă se inunda cu lapte de ciment fluid pt. ca acesta să intre bine în rosturi, hidratând şi mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi data în
circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin o data la 24 ore.
Curăţirea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin
aşternere de rumeguş de lemn uscat, după 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumeguşului.
Îmbrăcămintea în plăci din gresie ceramica nu se va freca pt. finisare ci după curăţirea cu rumeguş de lemn
se va strânge cu cârpe înmuiate în apa şi apoi se va cerui.
Plăcile din gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare în conformitate cu desenele
din proiect .
La intersecţia pardoselii cu elemente verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10 mm care se
vor umple cu un material elastic.
În cazul suprafeţelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la cca. 30 m2, sau 6 m, funcţie
de modularea structurii. În cazul montării pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi lăsat şi în acest strat
suport.
Alcătuirea şi modul de executare a pardoselilor cu îmbrăcăminţi din plăci din gresie ceramica, supuse unor
condiţii deosebite de exploatare ( solicitări mecanice mijlocii sau grele, şocuri termice, agresivităţi chimice, etc. ) se
vor stabili de la caz la caz şi numai pe baza de studii şi experimentări ţinând seama de natura şi frecvenţa
solicitărilor, concentraţia substanţelor agresive, precum şi de particularităţile procesului tehnologic.
715 / 1400
1384
6.ABATERI , TOLERANTE , VERIFICARI
Materialele prevăzute în proiectul tehnic şi cele supuse în opere, vor avea caracteristicile conform
standardelor şi normelor tehnice de ramură ale unităţilor producătoare.
Înainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale la şantier se va pune la dispoziţia proiectantului spre
aprobare următoarele mostre :
- în cazul plăcilor ( gresie, granit, bazalt, marmură ) două mostre cu finisajul şi culoarea specificate;
- în cazul plintelor, două mostre cu finisajul şi culoarea specificată;
- trepte ( acolo unde este cazul ) doua mostre pt. fiecare tip de treaptă şi contratreaptă.
Prin aprobarea mostrelor se înţelege şi aprobarea cimentului şi agregatelor.

La recepţia preliminară a obiectivului se vor efectua :
- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări ;
- verificări directe şi anume : pt. aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minimum o verificare
la fiecare 200 m2, pt. cele ce comporta măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu
frecvenţa minima de ¼ din aceea prescrisa pt. închiderea fazelor de lucrări.
7.INREGISTRARI
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTAREA LUCRARILOR DE FINISAJE
CUPRINS
716 / 1400
1384
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
finisare.
2.1. Se aplică in santierele Organizatiei.
.
3.4.. LEGEA 10/1995 -Legea calitatii in constructii
SR EN ISO 9001:2008.
4.1. Terminologie
4.1.1. Proiect de executie
Totalitatea documentatiei scrisa si desenata, necesara executantului pentru a putea realiza constructia asa cum a
fost gindita de proiectant.
4.1.2. Documentatie scrisa
Contine: memoriul, devizul, caietele de sarcini, analizele speciale de preturi, antemasuratoarea, extrasul de
materiale.
4.2. Abrevieri
717 / 1400
1384
5.1.1. Formularul Fisa de placare cod PTE-12-F1– se utilizeaza pentru identificarea si receptia lucrarilor de
placare.
6.1. Responsabili de proces-SPL, SS.
6.2. Resurse:
-personal calificat si instruit corespunzător;
-alocarea materialelor necesare;
-alocarea sculelor si echipamentelor necesare;
-alocarea timpului necesar.
6.3. Executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

Prescripţii generale
6.3.1. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezenta procedura se aplică la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care se execută atât la clădiri de locuit şi social-
culturale cât şi la construcţii industriale şi agrozootehnice care nu sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici.
În cazul când vopsitoria trebuie să joace şi rolul de barieră de vapori, se va ţine seama de prevederile din ˝Normativ
pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea barierelor contra vaporilor˝, indicativ C.180-70.
Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii cuprinse în procedura se execută pe suprafeţe de lemn, PFL, PAL, metal, glet de
var, glet de ipsos, glet de nisip-aracet, glet de ipsos-aracet (Gipac), tencuieli cu mortar de var sau cu mortar de
ciment, drişcuite; de asemenea se pot executa zugrăveli şi vopsitorii direct pe faţa văzută a elementelor de beton
(prefabricat sau turnat monolit), elemente care rezultă din decofrare cu faţa plana şi netedă.
La lucrări de restaurări şi reparaţii de clădiri monumentale şi la monumente istorice, proiectantul va putea prevedea
condiţii şi detalii tehnologice necesare pentru asigurarea aspectului corespunzător, în funcţie de specificul clădirii.
6.3.2. Materiale
Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor şi
normelor interne specificate în caietele de sarcini respective.
6.3.3. Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea zugrăvelilor şi vopsitoriilor
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare,
electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv lustruirea.
În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor executa înaintea aplicării
îmbrăcămintei pardoselii. La executarea zugrăvelilor se vor lua măsuri pentru protejarea stratului suport al
îmbrăcămintei, pentru a-l feri de umiditate şi de murdărie, care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei, în
special în cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adezivi. În cazul pardoselilor cu strat suport din plăci fibrolemnoase
poroase bitumate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.
Tâmplăria din lemn şi cea metalică trebuie să fie montate definitiv; accesoriile metalice la tâmplărie trebuie să fie
montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificată, cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după
vopsirea tâmplăriei.
718 / 1400
1384
La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi
înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire), luându-se măsuri de protejare
contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselilor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările
de la faţada construcţiei ca: jghiaburi, burlane, streşini, cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau
de gaze etc. precum şi trotuarele.
6.3.4. Pregătirea suprafeţelor
Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuială drişcuită
În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin, astfel ca urmele de drişcă să
fie cât mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.
În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede (de exemplu: panouri mari), toţi porii rămaşi de la
turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit), se vor umple
cu mortar de ciment-var, după ce în prealabil bavurile şi dungile ieşinde în reief au fost îndepărtate, astfel ca să
rezulte suprafeţe netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de
sârmă.
Suprafaţa panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planitate şi netezire.
Suprafaţa se va curăţa bine de praf, pentru a se asigura aderenţa stratului de finisaj pe suprafaţa suport.
În cazul suprafeţelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curăţa cu atenţie stropii şi
resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar.
Pregătirea suprafeţelor gletuite
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede, fără
desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile.
Toate fisurile neregularităţile etc., se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpacluiesc cu pastă de aceeaşi
compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi
o parte apă (în volume). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin
amestecare rapidă (în intervalul de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în cantităţi care să
poată fi folosite înainte de sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru şpacluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de 1 parte ipsos şi 1 parte
lapte de var (în volume). Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosite în cel mult 20 minute de la
preparare.
După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit (în cazul pereţilor începând de la
partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate.
În cazul când pe suprafaţa gletului se aplică vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloză sau alte vopsele care formează
după uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie să fie de maximum 8%.
Pregătirea suprafeţelor din lemn, PFL, PAL
Tâmplăria verificată de către tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionări, şi reparată în ceea ce priveşte
degradările survenite în timpul transportului sau montajului, este luată în primire de vopsitor.
Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate, prelingerile de
răşină sau alte murdării curăţate etc.
Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15%. Verificarea umidităţii se
poate face cu aparatul electric tip ˝Hygromette˝.
Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite cu grund
anticorosiv şi vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.
Pregătirea suprafeţelor metalice
719 / 1400
1384
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, păcură, grăsimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheaţă,
zăpadă etc.
Rugina se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare, dălţi, piatră abrazivă sau prin
sablare sau ardere cu flacără; în cazuri speciale se vor folosi băi de spălare şi decapare acidă, în instalaţii
industriale sau paste decapante.
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane muiate în solvenţi (white-spirit, terebentină, benzină uşoară). Se interzice
folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului.
Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticorosiv corespunzător vopselei care se aplică.
Pregătirea suprafeţelor cu un finisaj
Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele se vor spăla cu apă şi săpun şi după uscare se vor
pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
Vopsitoriile vechi se vor curăţa prin ardere cu lampa de benzină, după care vor fi îndepărtate cu şpaclul înainte de
răcirea lor. Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. Pasta se întinde cu un tampon,
se lasă să se înmoaie pelicula câteva minute, după care se curăţă cu şpaclul.
Dacă gletul de vopsea este prea crăpat sau s-a cojit odată cu scoaterea cu şpaclul a vopselei, gletul se ca reface
complet. După aceasta, pregătirea pentru vopsire se face ca pentru un glet nou.
Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăţă în mod similar ca de pe suprafeţele
gletuite.
După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca în cazul unor finisaje noi.
6.3.5. Condiţii de execuţie
Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezenta
procedura.
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant, de
cel puţin +5gr C, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15gr C, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor
cu polimeri.
Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 8 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru
vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiţii
de temperatură care să permită uscarea suprafeţei); de asemenea, se va evita lucrul la faţade în orele de însorire
maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea peliculelor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suport au atins umiditatea de
regim (suprafeţele de beton sau zidărie tencuită 3% şi suprafeţele gletuite 8%). Aceasta se obţine în condiţii
obişnuite (umiditate relativă a aerului de 60% şi temperatură +18...20 oC), după cca. 30 de zile de la executarea
mortarelor şi după circa 2 săptămâni de la executarea gletului.
Umiditatea se verifică cu aparatul electric tip ˝Hygromette˝ (bazat pe principiul variaţiei rezistivităţii electrice a
materialelor funcţie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar (aparatul cu carbid tip C.M.).
În cazul când pe şantier nu se găsesc aparatele indicate, se poate verifica dacă stratul suport de mortar sau beton
s-a uscat suficient prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porţiune mică (cca. 2x5
cm) din suprafaţa suport o soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se
colorează în violet sau roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie mai mare de 6gr
C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
La executarea finisajelor prevăzute în prezenta procedura, se va ţine seama de indicaţiile date la fiecare capitol, în
ceea ce priveşte compatibilitatea dintre natura fiecărui tip de finisaj şi stratul suport pe care se aplică, precum şi
compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul.
720 / 1400
1384
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi folosite numai pentru
verificarea şi confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor în limitele
prevăzute în standardele şi normele interne de fabricaţie.
6.3.6. Măsuri de tehnica securităţii muncii şi pci
La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:
- Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele 34/1975
şi nr. 60/1975;
- Norme de protecţia muncii (construcţii-montaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7 N/1970, cap. XVII. B;
- Norme PCI în vigoare.
Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic. De asemenea, vor fi instruiţi
şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă.
În imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate stingătoare de incendiu,
în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil.
În jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să fie puse afişe uşor de
citit de la distanţă, cu inscripţiile:
FUMATUL STRICT INTERZIS
NU SUDAŢI
NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLŢURI
În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în clădirea respectivă este
strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze, la oricare din nivele clădirii.
În cazul imposibilităţii asigurării ventilaţiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificială (cu precădere în
spaţii închise).
La terminarea lucrului în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic şi
închise în magazii destinate în mod special, acestui fel de materiale, având scris pe uşă:
PERICOL DE INCENDIU
NU FUMAŢI
NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS
La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie să fie acoperite,
iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri fără foc deschis şi nu vor fuma.
Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau alţi solvenţi inflamabili, le transvazează din
butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse
de foc.
Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea podinelor, scărilor de acces,
eşafodajelor etc.
La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de măsură şi control necesare
funcţionării acestora în condiţii de securitate.
În cursul lucrărilor de vopsitorie interioară cu mijloace mecanizate şi în cazul utilizării lacurilor şi vopselelor cu
uscare rapidă care conţin solvenţi toxici, muncitorii vor purta măşti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de
protecţie (în cazul cînd se poată o semimască).
6.3.7. Condiţii tehnice de calitate şi verificarea lucrărilor
Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi
de către beneficiar şi proiectant, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezenta procedura.
Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de
lucru):
a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, conform pct. 4; în cazuri de importanţă deosebită
consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrări ascunse;
721 / 1400
1384
b) calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie
respective;
c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;
d) corectitudinea execuţiei, conform prevederilor prezentei proceduri.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
Zugrăveli
Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică următoarele:
a) corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi dispoziţiile ulterioare, spre a
constata concordanţa lucrărilor executate cu prevederile acestora;
b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă precum şi a celor în calcio-vecchio; ele trebuie să aibă un ton de
culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau
bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile până la o distanţă de cel mult 1 m de la suprafaţa
zugrăvită; nu se admit corecturi sau retuşuri locale care distonează cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1
m; pe suprafeţele finisate prin stropire trebuie ca stropii să fie repartizaţi uniform, exceptând cazul când prin
condiţiile speciale ale lucrării s-a prescris o repartizare neuniformă;
c) uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rolă, burete sau pânză de sac; nu sunt admise pete
sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; în cazul execuţiei desenului cu rola se admite lipsa
desenului numai la legătura a două fâşii vecine, dar pe o lăţime de cel mult
1 mm.
Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală
aderentă nu trebuie să se ia pe palmă.
Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se verifică cu ochiul şi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvată. Ele
trebuie să fie fără înnădiri şi de o lăţime uniformă pe toată lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult două niveluri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe
bază de polimeri s-a format pelicula rezistentă, fapt ce se constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai
multe puncte.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de
culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite; vopseaua de
orice fel trebuie să fie aplicată până la ˝perfect curat˝ adică să nu prezinte straturi străvezii şi nici pete, desprinderi,
cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului,
aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, fire de
păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc.;
b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor de
lemn sau metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (şilduri, drucăre,
cremoane, olivere etc.) să nu fie pătate de vopsea;
c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tâmplărie vopsite;
d) pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tâmplărie înaintea vopsirii (curăţirea, şlefuirea, chituirea
rosturilor etc.) se vor face verificări prin sondaje în diverse puncte, înlăturându-se cu grijă vopseaua până la stratul
suport;
e) se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în
culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensule, crăpături sau alte
defecte; cu aceeaşi atenţie se va controla dacă pregătirea feţelor laterale şi spatele acestor piese şi aparate sunt
722 / 1400
1384
vopsite pe toate elementele, fără locuri neacoperite, umflături etc; pentru verificarea suprafeţelor din spatele
conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglindă; se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe
suprafeţele corect pregătite în prealabil şi dacă este executată conform proiectului (curăţirea de rugină sau mortar,
aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect);
f) bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de aceeaşi lăţime pe toată lungimea, să nu prezinte curburi sau frânturi
pe acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanţă mai mare de 1m;
g) separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor
trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.; verificarea rectilinităţii liniilor de separaţie se va face cu un
dreptar de lungime cât mai mare; la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două
devieri izolate şi care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică în acelaşi mod ca la celelalte lucrări de
vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.
6.3.8. Transportul şi depozitarea materialelor pe şantier
Varul gros în bulgări şi huma livrate în vrac se tansportă în vagoane închise.
Ipsosul livrat în saci de hârtie se transportă în vagoane închise.
Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face în depozite închise sau acoperite şi ferite de umezeală.
Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, livrate în bidoane de tablă, cu capacitatea de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15;
25 litri sau butoaie de PVC cu saci de polietilenă la interior cu capacitate de 50 kg; vor fi depozitate separat pe
loturi, în locuri uscate şi ferite de îngheţ.
Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor. Se recomandă ca temperatura la locul
de depozitare să fie cuprinsă între +7gr C şi + 20grC.
În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau
murdărirea produselor.
6.4. Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică şi plăci ceramice smălţuite
Cesarom.
6.4.1. Obiect
Prezenta procedura stabileste:
- modul de executarea pe şantier a placajelor din faianţă majolică şi plăci ceramice smălţuite CESAROM;
6.2.2. Domeniul de folosire
Plăcile de faianţă, majolică şi plăcile ceramice smălţuite CESAROM se pot aplica pe pereţi din zidărie, din beton
monolit turnat în cofraje de inventar, din panouri mari de beton, pe pereţi din elemente prefabricate de beton celular
autoclavizat, cât şi pe pereţii din beton ai cabinelor spaţiale prefabricate pentru băi.
Placajele realizate din plăci de faianţă, majolică şi plăci ceramice CESAROM se aplică:
- la interior, în clădiri de locuit şi social-culturale în încăperi ca: băi, bucătării, grupuri sanitare, saloane de spital, săli
de operaţie, culoare, laboratoare, magazine alimentare, precum şi în încăperi cu destinaţie similară aferente
construcţiilor industriale, comerciale sau social-culturale;
- la interior, în hale industriale şi unele depozite, la care procesul tehnologic impune anumite cerinţe de igienă;
- la exterior, numai cu plăci ceramice smălţuite CESAROM, pe faţadele clădirilor de locuit, social-culturale sau
industriale; în acest caz executantul este obligat să ceară fabricii producătoare verificarea rezistenţei la îngheţ-
dezgheţ.
Plăcile smălţuite se pot folosi fără restricţii de mărime a suprafeţei, în încăperi cu umiditate relativă a aerului peste
60% cu acţiune continuă şi cu procese umede (băi publice, bucătării de locuinţe), la placararea interioară a
pereţilor.
723 / 1400
1384
De asemenea, ele se pot folosi şi la placarea exterioară a pereţilor, numai cu luarea de măsuri corespunzătoare
pentru protejarea la trecerea vaporilor, ca de exemplu:
• barieră contra vaporilor;
• interspaţii de ventilare;
• ventilarea spaţiilor interioare;
• limitarea la cel mult 25% din suprafaţa aferentă acestor încăperi etc.
Aceste măsuri se vor introduce pe bază de calcule higrotermice, în scopul îndeplinirii condiţiei evitării efectului de
acumulare în perete a apei provenite din condensul vaporilor, care poate duce la desprinderea placajelor.
Plăcile ceramice de calitatea a II-a se vor utiliza la placarea suprafeţelor ce se găsesc la distanţe la care
perceperea defectelor nu mai este posibilă, ca de exemplu la faţade începând de la etajul II şi în porţiunile care nu
pot fi văzute de aproape, din balcoane, lojii sau terase.
Pe baza acestor criterii, proiectantul va stabili în proiect porţiunile în care se pot folosi plăcile de calitatea a II-a.
Plăcile ceramice cu smalţ discontinuu, precum şi cele nesmălţuite nu se vor utiliza la executarea placajelor
exterioare, în încăperi cu umiditate relativă a aerului mai mare de 60% şi nici în cele în care pereţii pot fi frecvent
udaţi cu apă (băi, spălătorii, săli de duşuri etc.)
În cazurile când exploatarea placajelor se face în condiţii neobişnuite (agresivitate chimică, ca de exemplu în
industria laptelui, a zahărului etc., şocuri termice alternante, grad accentuat de uzură prin frecare etc.), adaptarea
placajelor se va face numai după asigurarea condiţiilor tehnice dovedite ca favorabile, pentru situaţiile speciale
respective, pe bază de încercări prealabile de laborator. Aceste condiţii vor fi prevăzute de către proiectanţi, cu
acordul beneficiarului.
Nu se recomandă folosirea placajelor ceramice interioare în încăperile industriale la care se produc trepidaţii sau
vibraţii datorită utilajelor sau maşinilor de exploatare.
Nu se admite placarea cu plăci ceramice CESAROM a bazinelor sau recipienţilor care înmagazinează apă sau alte
lichide.
De asemenea, nu se admite placarea exterioară a jardinierelor cu plăci ceramice CESAROM dacă nu s-au luat
măsuri de izolare hidrofugă a suprafeţelor interioare ale cuvei de beton.
Plăcile ceramice tip CESAROM, având o rezistenţă redusă la şocuri şi la uzura prin circulaţie (zgâriere, mătuire,
ciobirea smalţului etc.), nu se vor folosi pentru pardoseli decât în mod cu totul excepţional, în încăperi cu circulaţie
foarte restrânsă, la executarea bordurilor în afara zonelor de circulaţie, având doar un rol decorativ.
Prevederea lor în proiecte în asemenea situaţii se va face numai cu acordul beneficiarului.
Plăcile cu smalţ discontinuu şi cele nesmălţuite nu se vor folosi la executarea pardoselilor în nici unul din cazuri.
6.4.3. Materiale folosite

Plăci de faianţă
Plăci de majolică
Nisip silicios de râu sau de carieră, bine spălat, grăunţos conform STAS 1667-76; nu se va folosi nisip de mare.
Ciment Pa 35, ciment M 30.
Apă
Var, pastă.
Ciment portland.
Pigmenţi naturali.
Silicat de sodiu soluţie.
Aracet DP 25 sau D 50.
Romacril Eb.
ALUTCHIT,.
6.4.4. Condiţii de transport şi depozitare a placajelor
724 / 1400
1384
Transport
Plăcile ceramice (faianţă, majolică şi CESAROM) se vor transporta ambalate în cutii, cu mijloace de transport
acoperite, curate şi uscate..
În mijloacele de transport cutiile se vor aşeza în stive luându-se măsuri pentru împiedicarea deplasării stivelor în
timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului şi împrăştierea plăcilor.
Depozitarea pe şantier
Cutiile cu plăci ceramice se vor depozita în încăperi curate şi uscate, în stive de max. 1,5 m. înălţime, pe platforma
cu suprafaţa plană sau pe rafturi în locuri ferite de lovituri şi umiditate. Plăcile nu se vor scoate din cutiile lor înainte
de a fi transportate la locul de lucru. La locul de lucru, plăcile ceramice CESAROM livrate lipite pe hârtie se vor
acoperi astfel ca să fie ferite de umiditate.
6.4.5. Executarea lucrărilor pe placaje pe şantier
La aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi portanţi de zidărie sau beton care sunt puşi sub sarcină în timpul execuţiei
şi întăririi lor, ceea ce măreşte fenomenul de contracţie şi curgere lentă, este necesar ca placarea să se facă cel
puţin la o lună după încărcarea cu greutatea permanentă (executarea integral a acestor ziduri şi acoperirea clădirii).
Executantul împreună cu proiectantul, pe baza datelor de care dispun privind contracţiile şi tasările, pot aprecia
acest termen, lucru pe care îl vor consemna într-un proces-verbal comun.
Lucrări care trebuie terminate înaintea executării placajelor.
Înainte de începerea placării pereţilor interiori şi exteriori, trebuie să fie terminate următoarele lucrări:
- învelitoarea clădirii, inclusiv terasele, logiile, balcoanele, cu amenajarea scurgerilor în soluţia definitivă sau
provizorie (jgheaburile şi burlanele executându-se pe măsura avansării placării), astfel încât suprafeţele pe care se
execută grundul şi placarea să fie ferite de acţiunea precipitaţiilor atmosferice;
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.;
- montarea tocurilor la ferestre şi a tocurilor sau căptuşelilor la uşi, în afară de pervazuri care se vor monta după
executarea placajelor; montarea căptuşelilor se va face astfel încât să se asigure ca pervazurile ce vor fi bătute
ulterior să acopere rostul dintre toc, respectiv căptuşeala şi peretele placat;
- tencuirea tavanelor şi a suprafeţelor care nu se plachează;
- montarea conductelor sanitare, electrice, de încălzire, îngropate sub placajul de plăci ceramice; prevederea de
conducte aparente trebuie în general evitată; în cazul în care o asemenea soluţie este totuşi adoptată, proiectantul
va analiza alternativele executării prealabile sau ulterioare a placajului;
- probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probele instalaţiilor de
încălzire (la rece şi la cald) şi lucrările de acoperire cu plasă de rabiţ inclusiv tencuirea sa;
- montarea diblurilor sau a echipamentelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare etc., pentru ca după
executarea placajului, fie la faţade, fie la interior, să nu se mai execute găuri prin spargeri; eventualele găuri
ulterioare urmează a fi date numai cu burghie; de asemenea, trebuie să fie executate în prealabil şi eventualele
lucrări care necesită spargeri pe faţa zidului opusă celei placate, pentru a se evita dislocarea placajului sau
străpungerea peretului;
- îmbrăcăminţile pardoselilor reci, din mozaic turnat, plăci de mozaic, plăci de gresie, marmură etc. din încăperi ai
căror pereţi urmează a fi placaţi, se pot executa fie înainte, fie după montarea placajelor, în funcţie de posibilităţile
de organizare a execuţiei lucrărilor, de posibilitatea de degradare a pardoselii, în funcţie de natura materialului din
care este executată, de cheltuielile legate de protejarea pardoselii în timpul lucrului.
Îmbrăcăminţile pardoselilor (de lemn, din produse pe bază de polimeri sintetici etc.) care se degradează la umiditate
mare, vor fi executate numai după montarea placajului şi la care sunt prevăzute plinte sau scafe (turnate monolit
sau prefabricate), acestea se vor efectua astfel:
725 / 1400
1384
- plintele sau scafele prefabricate se vor monta înainte de executarea placajului, acordându-se o atenţie deosebită
la realizarea nivelului faţă de linia de vagriz şi a orizontalităţilor, astfel ca ele să poată constitui elementul de bază
(orizontal şi la nivel) al viitorului placaj;
- plintele sau scafele turnate monolit se vor executa după montarea placajului; în cazul în care îmbrăcăminţile
pardoselilor se execută înaintea montării placajului, se vor lua măsuri de protecţie a acestora în timpul executării
lucrărilor de placare.
Pregătirea suprafeţei pereţilor pe care urmează a se aplica plăcile ceramice.
Înainte de aplicarea grundului, suprafeţele pereţilor de zidărie, beton sau beton celular autoclavizat se vor pregăti în
conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului din care este realizat peretele;
- Normativ pentru executarea lucrărilor de tencuieli la construcţii, indicativ C. 18-83;
- Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor, planşeelor şi acoperişurilor din elemente de beton
celular autoclavizat, indicativ P. 104-82.
Se vor verifica în prealabil suprafeţele zidăriilor de cărămidă sau suprafeţele pereţilor de beton, atât cu privire la
abaterile pe verticală şi orizontală, cât şi cu privire la eventualele vicii sau degradări aparente, pentru a se stabili
corecturile care trebuie făcute în vederea placării.
Aplicarea plăcilor ceramice pe pereţi se va face numai pe suprafeţe uscate, pregătite în prealabil, şi care prezintă
abateri de la planitate cuprinse între limitele 3 mm/m pe verticală şi 2 mm/m pe orizontală; eventualele neregularităţi
locale nu trebuie să depăşească 10 mm (umflături sau adâncituri). În cazul când aceste abateri sunt depăşite,
suprafeţele vor fi îndreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeaşi compoziţie ca a mortarului folosit la
placare sau prin tăierea ieşiturilor. Grosimea stratului de mortar (dintre dosul plăcilor şi suprafaţa peretului) trebuie
să fie cuprinsă între 1 ... 2 cm.
Înaintea începerii lucrărilor de placare se vor înlătura eventualele resturi de mortar de pe pereţi, praf, pete de
grăsime etc. Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă şi majolică nu trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile zidăriei
(orizontale şi verticale) trebuie să se cureţe bine pe o adâncime de cca. 1 cm, pentru ca mortarul de fixare să adere
cât mai bine pe aceste suprafeţe.
În cazul suprafeţelor netede ale pereţilor de beton turnat monolit sau a suprafeţelor de beton ale panourilor mari,
pentru ca mortarul de fixare să adere cât mai bine pe aceste suprafeţe, este necesar să se creeze o rugozitate a
suprafeţelor printr-o uşoară şpriţuire a acestora.
După executarea lucrărilor pregatitoare se aplica:
- pe pereţi de cărămidă sau beton, un şpriţ din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric 1:2 şi apă până la
consistenţa de 10-12 cm pe conul etalon; mortarul se va aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consistenţă fluidă
şi nu se va netezi; grosimea şpriţului va fi de 3-5 mm;
- după 24 ore de la aplicarea şpriţului se va aplica grundul care se va executa cu mortar de ciment având dozajul de
400 kg ciment la m3 nisip (0-3 mm), introducându-se în amestec, pentru o mai bună lucrabilitate şi 0,05 (1/20) părţi
var pastă (de consistenţă de 12 cm) la o parte ciment, în volume; dozajul volumetric este 1 : 3,5 : 0,05 (ciment :
nisip : var pastă); consistenţa mortarului trebuie să fie plastică şi să corespundă la o scufundare a conului etalon de
6 cm; grosimea grundului va fi de 1-2 cm. Pe pereţi de zidărie grundul se va aplica în 2 straturi, fiecare de cca 10
mm grosime. Cel de-al doilea strat se va aplica după ce primul s-a zvântat, iar pe faţa lui se va netezi cu drişca de
lemn. Pe pereţii de beton, grundul dacă se va putea executa în grosime mică – va fi aplicat într-un singur strat de 5
... 10 mm grosime.
Suprafaţa grundului se va zgâria cu mistria sau cu ajutorul ariciului (drişcă de cuie).
Planitatea suprafeţei grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m lungime, admiţându-se cel mult două unde cu
săgeata de maximum 3 mm, verificarea planităţii se va face în mod deosebit în dreptul racordării dintre placaj şi
tencuiala de pe porţiunea adiacentă acestuia, pe o bandă de cca. 30 cm lăţime. Grundul se lasă 8-24 ore să se
usuce, înaintea aplicării propriu-zise a placajului.
În cazul placajului de faianţă (majolică), mortarul de grund nu se va aplica în strat continuu pe suprafaţa peretului, ci
se va aplica pe spatele fiecărei plăci.
726 / 1400
1384
În cazurile speciale de aplicare a placajelor din plăci de faianţă sau majolică în încăperi cu umiditate mare (peste
75%) ca: băi publice, spălătorii comune, etc., sau în camere cu aburi în care se produc vapori de apă suprasaturaţi,
se vor executa în prealabil lucrările de hidroizolare (la pereţi şi pardoseli), în conformitate cu prevederile din
”Normativul pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bitumoniase la lucrările de construcţii”,
indicativ C.112-80. În aceste încăperi nu se vor folosi plăcile de faianţă cu dimensiuni mai mici de 15 x 15 cm şi
plăcile CESAROM, care creează rosturi dese.
În mod special, se va da atenţie deosebită în ceea ce priveşte etanşarea punctelor unde hidroizolaţia este
străpunsă de către ancorele pentru susţinerea stratului de protecţie a hidroizolaţiei sau de către conductele de
instalaţie sanitară, electrică sau de încălzire centrală.
În cazul când la partea superioară a pereţilor de beton cu faţa plană şi netedă se aplică un finisaj cu o pastă subţire
de 2-3 mm grosime, conform indicaţiilor din prescripţiile tehnice în vigoare, la partea inferioară a pereţilor respectivi
se poate aplica placajul de faianţă sau majolică, cu un mortar special, care să permită aplicarea sa în strat subţire
sub placaj şi o racordare corespunzătoare cu finisajul părţii superioare,
Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci de faianţă şi majolică
Trasarea suprafeţelor care urmează a se placa se va face atât de orizontală cât şi faţă de verticală, în felul următor:
- Se va aşeza pe cant un dreptar de lemn (f) de maximum 2 m lungime la nivelul suprafeţei finite a partoselii, lipit de
suprafaţa care se plachează; dreptarul va avea lăţimea egală cu înălţimea viitoarei plinte (10-15 cm) şi va rezema
pe 2 repere (a) alăturate (aceleaşi repere care indică nivelul suprafeţei finisate a pardoselilor) care să fie de-a lungul
aceluiaşi perete; orizontalitatea dreptarului va fi controlată cu nivela cu bulă de aer (c).
Verticalitatea suprafeţelor care urmează a se placa se obţine cu ajutorul unor repere verticale (d) alcătuite din bucăţi
de plăci de faianţă fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafaţa respectivă a tencuielii, la cca. 1 m distanţă între
ele, în imediata vecinătate a suprafeţei care se plachează.
Aplicarea reperelor, pentru placarea pereţilor cu plăci de faianţă şi majolică, se va face în aşa fel încât dosul plăcilor
care se vor monta ulterior (b) să corespundă pe verticală cu faţa tencuielii de pe suprafaţa peretului care rămâne
neplacată (cu excepţia suprafeţelor de beton care nu se tencuiesc).
Firul cu plumb (e), lăsat la faţa reperelor trebuie să reprezinte linia suprafeţei placajului de faianţă, care urmează să
se execute.
Trasarea liniei de vagriz
În cazul placării pereţilor în încăperi unde pardoseala nu este executată, nivelul acesteia se va stabili faţă de linia de
vagriz, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa linia de vagriz în încăperea respectivă
plecând de la cota +1,00 m deasupra nivelului podestului finit al scării şi, marcând această cotă în încăpere pe
peretele de lângă uşă, se trasează apoi această linie pe toţi pereţii încăperii.
Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci ceramice CESAROM
Grundul suprafeţei care se plachează şi acelei care se tencuieşte, se trasează în prealabil. Se folosesc cuie bătute
sau martori din mortar, pe care se fixează provizoriu ca reper de suprafaţă câte o placă ceramică, aşezată la faţa
grundului ce urmează a se executa; se va urmări în primul rând verticalitatea muchiilor pereţilor grunduiţi, pentru a
se evita aspectul neplăcut al lăţimilor neegale ale plăcilor la colţuri .
După ce s-a punctat, în vederea aplicării grundului, suprafaţa de placat cu un număr suficient de puncte la distanţă
corespunzătoare lungimii dreptarelor folosite (1,20-2,00) se trece la punctarea suprafeţei ce urmează a fi tencuită.
Pentru aceasta se stabileşte în prealabil decalarea ce trebuie realizată între suprafeţele grundului de pe porţiunea
placată şi de pe cea tencuită, ţinându-se seama că ultimul rând al placajului să fie aplicat cât mai uniform, pe toată
lungimea, în tencuiala adiacentă.
După terminarea operaţiilor de trasare, se poate trece la executarea aplicării placajului, în următoarea succesiune
de operaţii:
a) pentru pereţi din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit);
727 / 1400
1384
- aplicarea şpriţului pe toată înălţimea peretului şi drişcuirea sa de la tavan până la linia despărţitoare a zonei ce se
plachează;
- aplicarea grundului pe zona ce se plachează;
- aplicarea pastei şi a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioară a peretului;
- aplicarea vopselei de ulei.
b) pe pereţi din zidărie:
- aplicarea şpriţului şi grundului pe suprafaţa ce urmează a fi placată;
- executarea placajului.
Pentru o racordare corespunzătoare a tencuielii cu placajul, în vederea evitării unor situaţii, se va face de-a lungul
marginei superioare a placajului o completare cu mortar de tinci, folosindu-se şabloane de lemn.
Aplicarea plăcilor de faianţă şi majolică
Plăcile se vor curăţa de praf prin periere pe dos şi vor fi ţinute în apă cel puţin o oră înainte de montare, ca să se
umezească suficient şi pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului din mortar şi a se micşora astfel aderenţa
mortarului faţă de placă.
Înainte de a fi aplicate pe pereţi, plăcile vor fi lăsate să se scurgă 2-3 minute, după scoaterea din apă.
Aşezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de la stânga la dreapta şi de la plintă sau
scafă în sus.
Când nu sunt prevăzute plinte sau scafe, plăcile de faianţă (majolică) se vor racorda cu pardoseala în unghi drept,
având grijă ca pe linia de racordare să se execute o etanşare satisfăcătoare, astfel ca apa să nu se poată infiltra
între pardoseală şi placaj.
Primele două plăci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului, rezemându-se uşor pe cantul acestuia; placa
din stânga se fixează definitiv, iar cea din dreapta se fixează provizoriu, urmând ca aceasta din urmă să se fixeze
definitiv după terminarea montării plăcilor din acelaşi rând, deoarece iniţial nu se poate face o trasare exactă a
locurilor ocupate de fiecare placă pe perete.
La nivelul marginilor superioare ale primelor două plăci, care se fixează la capetele dreptarului, se va întinde o
sfoară care va indica nivelul orizontal pentru fixarea plăcilor intermediare. Fixarea plăcilor se va face în aşa fel încât
faţa văzută să fie perfect verticală, deci pe direcţia firului cu plumb.
Aşezarea plăcilor în rândul următor şi în celelalte rânduri se va face în acelaşi mod, păstrându-se acelaşi sens de
montare, cu singura deosebire că cele două plăci de la capetele rîndului următor se vor fixa de primul rând de plăci
deja existente.
Partea de sus a placajului se va termina, în mod curent (între placaj şi tencuiala pereţilor), cu plăci cu o margine
rotunjită sau smălţuită; racordarea între zona placată şi restul pereţilor se poate face şi cu borduri speciale.
La placarea suprafeţelor orizontale cu plăci de faianţă (majolică), în cazul glafurilor, marginile la căzi de baie etc. se
va prevede o pantă de cca. 2% spre interior.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă, cu lăţimea uniformă de 0,5 mm.
Rosturile verticale pot fi în prelungire (fug pe fug) sau ţesute (alternate) având lăţimea de max. 1 mm.
Plintele şi scafele se vor monta după aceleaşi reguli ca şi plăcile de faianţă (majolică), adică tot cu mortar de
ciment, în locul lăsat liber dintre nivelul suprafeţei pardoselii şi marginea inferioară a primului rând de plăci a
placajului.
Suprafaţa scafelor şi plintelor va ieşi în afara suprafeţelor placajului cu min. 2 mm (diferenţa dintre grosimea plăcilor
din care se execută plinta sau scafa şi suprafaţa plăcilor de faianţă).
Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecărei plăci, cu mistria, a mortarului.
Mortarul se aplică în grosime de cca 2 cm, în aşa fel încât să acopere cel puţin 2/3 din suprafaţă; apoi se fixează
placa pe perete în locul respectiv, prin apăsarea cu mâna şi printr-o uşoară ciocănire cu mânerul mistriei astfel ca
surplusul de mortar să iasă deasupra şi în dreptul plăcii. La terminarea montării fiecărui rând de plăci, surplusul de
728 / 1400
1384
mortar se netezeşte cu mistria pe suprafaţa de placare a rândului următor. Se recomandă ca mânerul mistriei să fie
îmbrăcat cu un înveliş de cauciuc. De asemenea, mortarul de legătură dintre plăci şi stratul suport nu trebuie să
formeze un câmp continuu, ci trebuie să aibă întreruperi în dreptul rosturilor, pentru ca în acest fel să se limiteze
contracţia mortarului.
Plăcile trebuie să fie fixate pe perete cu striurile de pe dos orizontale (în afara cazului când desenul feţei văzute
impune o anumită orientare).
Eventualele goluri rămase în dosul plăcilor se vor completa cu mortar, după executarea fiecărui rând, cu ajutorul
mistriei, pe la partea superioară a plăcilor.
Aplicarea plăcilor de faianţă cu paste subţiri adezive, în amestec cu polimeri, pe pereţi de beton cu faţa plană şi
netedă sau pe pereţi din zidărie, a căror suprafeţe au fost aduse la planitate prin lucrările de pregătire, se va face pe
un strat de şpriţ conform pct. 5.6. şi 5.9.; grosimea acestui strat va fi de 3 ... 5 mm.
Aplicarea plăcilor se poate face cu una din următoarele două paste adezive, pasta A cu aracet DP 25 şi pasta B cu
Romacril ER.
A. Plăcile de faianţă (majolică) şi suprafaţa peretului cu stratul de şpriţ uscat, se amorsează în prealabil cu o soluţie
de Aracet DP 25 (D 50), cu apă în dozaj volumetric de 1 ; 3. Amorsa se lasă 1-2 ore să se usuce pe perete (1 oră
vara şi 2 ore în anotimpurile reci sau umede), iar pe spatele plăcilor se lasă să se usuce 1/2 oră ... 1 oră (vara şi
respectiv în anotimpurile reci sau umede), plăcile fiind mai poroase absorb amorsa mai repede.
Plăcile se aplică cu următoarea pastă adezivă; ciment: nisip 0-1 mm : Aracet DP 25 : apă, în proporţie volumetrică 5
părţi : 2 părţi : 1 parte : 2 ... 3 părţi.
După amestecarea componenţilor uscaţi (nisipul cu cimentul) se adaugă componenţii lichizi (Aracetul cu apă 1,5 ...
2 părţi) când Aracetul este mai puţin vâscos; când Aracetul este mai gros trebuie adăugat apă până la 3 părţi.
Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosimea de 3 ... 5 mm.
La prepararea compoziţiei de şpriţ şi a pastei adezive se va folosi ciment PA 35.
B. Plăcile de faianţă se imersează în prealabil în apă, timp de 1-2 ore. După aceea plăcile se aplică pe stratul de
şpriţ cu o pastă având compoziţia : ciment : nisip 0-1 mm : Romacril ER : apă, în proporţie volumetrică 1 parte : 4
părţi : 1 parte : 0,5 ... 1 parte.
Pasta se aplică pe spatele plăcilor în grosime de 3 ... 5 mm..
Pentru completări la colţurile intrânde sau ieşinde ale încăperii, precum şi la aşezarea plăcilor cu rosturi alternante,
plăcile de faianţă se vor tăia la dimensiunile necesare. Pentru tăierea plăcilor se va folosi tăietorul cu diamant sau
dispozitivul cu rolă din trusa de scule pentru aplicarea plăcilor ceramice (6 Martie – Timişoara); tăierea se va face
cu placa aşezată cu faţa smălţuită în sus, după care se întoarce placa cu faţa în jos şi ţinând-o în palmă se loveşte
cu ciocanul de 30 g de-a lungul liniei corespunzătoare tăieturii din smalţ, provocând ruperea ei la dimensiunile
necesare.
Găurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor, pentru fixarea suporturilor metalice etc. se va face cu ciocănelul de faianţar
prevăzut cu cioc din oţel dur, iar lărgirea acestor găuri se va face cu cleşte special.
După ce s-au fixat 3-4 rânduri de plăci se va verifica planitatea suprafeţei placate cu dreptarul de 2 m lungime, atât
în direcţia verticală cât şi în direcţia orizontală.
După cca 5-6 ore de la montare, resturile de mortar de pe suprafaţa plăcilor se vor curăţa prin frecare cu o cârpă
umezită; eventualele pete de grăsime se vor curăţa cu derivaţi de petrol (benzină sau petrosin) şi apoi cu apă.
Umplerea rosturilor orizontale precum şi a rosturilor verticale (în prelungire sau alternante) se va face ulterior cu
ciment alb, folosindu-se o pensulă cu peri moi şi un şpaclu din material plastic. Această operaţie se va executa la
un interval de timp de 6-8 ore de la începerea aplicării, după ce s-a executat întreaga suprafaţă a placajului în
încăperea respectivă.
După o oră de la rostuire se va şterge de asemenea suprafaţa placajului cu o cârpă umezită în apă.
Etanşarea între peretele placat şi rebordul căzii de baie se va face cu o pastă de ciment – Aracet DP 25 în dozaj 5 :
1 şi apă până la consistenţa de lucru sau cu chit de etansare.
Aplicarea plăcilor ceramice CESAROM. Condiţii generale pentru aplicarea placajului ceramic CESAROM
729 / 1400
1384
Aplicarea plăcilor CESAROM se va face după detaliile de arhitectură din proiect, trasându-se în prealabil liniile
verticale şi orizontale de la care începe placarea sau se schimbă culoarea, forma plăcilor etc. trasarea se face cu
aparate şi unele de trasare adecvate, care să asigure o suficientă precizie pentru încadrarea în abaterile admise. La
trasare se recomandă folosirea bolobocului metalic, aplicarea acestuia pe suprafaţa grundului făcându-se prin
intermediul unui dreptar de 1,20 lungime.
De asemenea, se recomandă ca firul cu plumb să fie montat pe un dreptar. Nu se admit decât dreptare
confecţionate ca atare din lemn uscat cu fibre paralele, având muchii vii, perfect rectilinii şi paralele.
Marcarea liniilor delimitative se va face cu ajutorul dreptarelor sau a unei sfori pudrate cu praf colorat (negru de fum,
etc.). În acest scop se poate folosi ruleta cu sfoară la care praful colorat se introduce în corpul ruletei.
Aplicarea plăcilor CESAROM se va face în panouri lipite pe hârtie, pentru plăcile cu dimensiuni până la 40 x 40 mm
inclusiv lipite pe benzi de hârtie pentru plăcile de margine cu muchie rotunjită şi bucată cu bucată pentru cele cu
dimensiuni mai mari de 40 x 40 mm sau unele piese speciale (plăci cu două muchii adicante rotunjite sau plăci
netede de racordare).
Aplicarea plăcilor ceramice pe suprafeţele interioare ale pereţilor se va face conform proiectului, fie sub formă de
lambriuri de 1,20 : 1,60 sau 1,80 m înălţime, fie pe întreaga înălţime a pereţilor. În cazul în care placarea se execută
la înălţimea de peste 1,80 m se vor utiliza schele interioare demontabile, alcătuite din piese uşor manevrabile,
pentru a se evita degradarea lucrărilor executate anterior (pardoseli, placaje, obiecte sanitare etc.). Totodată se vor
lua măsuri pentru protejarea obiectelor sanitare montate.
Aplicarea panourilor de plăci ceramice se va face în rânduri orizontale, putându-se adopta ordinea de montare fie
de jos în sus, fie de sus în jos, în funcţie de racordare, obligate şi de măsura în care aceste racordări sunt mai
pretenţioase fiind uşor vizibile.
Panourile cu plăci având dimensiunile mai mari de 28 x 28 mm se vor monta de jos în sus existând pericolul ca
până la întărirea pastei ele să alunece sub greutatea proprie.
Aplicarea plăcilor bucată cu bucată se va face în rânduri orizontale începând de jos în sus.
Dacă aplicarea plăcilor se face de jos în sus, primul rând de panouri sau de plăci se va aplica:
- de la marginea superioară a plintei sau a scafei (în cazul în care aceasta este executată, sau
- de la marginea superioară a unui dreptar de lemn, montat orizontal şi la nivel, rezemat pe pardoseală, cu
marginea superioară la nivelul viitoarei -plinte (în cazul în care aceasta se execută după terminarea placajului).
Placajul se poate aplica şi până la nivelul pardoselii fără plintă sau scafă, însă această soluţie nu este
recomandabilă deoarece se pot produce infiltraţii de apă în pardoseală (la băi, bucătării), dacă racordarea nu este
corect executată, iar porţiunea inferioară a placajului poate fi uşor deteriorată sau murdărită în timpul exploatării.
Pardoseala, în acest caz, va fi executată înaintea placajului, trebuind să se dea o atenţie deosebită asigurării unei
muchii rectilinii la racordarea ei cu peretele (fără ondulări în plan vertical sau abateri de la orizontalitate).
Aplicarea plăcilor ceramice pe faţade; ordinea de montare se stabileşte în funcţie de profile, balcoane, logii etc.,
urmărindu-se ca rosturile de lucru să fie plasate în porţiuni unde continuitatea suprafeţei este ruptă fie de profile, fie
de schimbările de culoare ale placajului, etc. La aplicarea plăcilor, grundul trebuie să fie întărit suficient, dar totuşi
să aibă o umiditate de 5 … 6% măsurată cu aparatul tip ˝Higromette˝.
Informativ, se poate constata că grundul are umiditatea necesară, stropind o mică cantitate de apă pe suprafaţa lui;
aceasta nu trebuie să fie absorbită imediat.
Aplicarea plăcilor livrate lipite pe panouri de hârtie
Panourile de plăci ceramice lipite pe hârtie se vor aplica pe stratul suport cu o pastă de ciment, cu adaos de 25%
var-pastă de consistenţă 12 cm (fără nisip), care va fi întinsă pe suprafaţa peretului într-un strat uniform de cca 5
mm grosime pe porţiuni care să poată fi placate înainte de priza cimentului (cca 4 m2).
Se recomandă ca suprafaţa grundului să fie executată foarte îngrijit, în care caz grosimea pastei poate fi redusă la 3
mm, ceea ce măreşte siguranţa planităţii suprafeţei placate; grosimi sub 3 mm nu se admit.
730 / 1400
1384
Pentru asigurarea aplicării pastei în grosimi uniforme, se recomandă folosirea de ghidaje din şipci de lemn (lamele
de parchet cu grosimi de 5 mm) sau din fire de material plastic cu secţiune circulară de 5, respectiv 3 mm diametru.
Acestea se fixează la nivel pe suprafaţa grundului, din loc în loc, cu pastă de ipsos.
Înainte de a fi aplicate, panourile de plăci ceramice se vor introduce într-un vas cu apă timp de 30 de secunde.
Pentru a se evita ruperea hârtiei, panoul se va îndoi în jumătate, cu hârtia spre interior, avându-se grijă ca îndoirea
să se facă de-a lungul rostului dintre plăci (din mijlocul panoului).
Fiecare panou trebuie separat introdus în vasul cu apă, iar cufundarea nu trebuie să dureze mai mult de 30 de
secunde deoarece se poate produce înmuierea excesivă a adezivului cu care sunt lipite plăcile şi desprinderea lor
de pe hârtie. Operaţia de cufundare a panourilor se poate executa de către un muncitor auxiliar, care le dă pe rând
faianţarului pe măsura aplicării lor.
Umezirea plăcilor se poate face şi prin introducerea panourilor neîndoite într-o tavă metalică cu un fund intermediar
din tablă perforată. Tava se aşează orizontal şi va conţine apă suficientă pentru udarea plăcilor pe toată grosimea
fără a umezi hârtia.
Panoul se introduce în apă pe tabla perforată, cu hârtia în sus, iar la scoatere (după 30 secunde) se va îndoi la
jumătate, ca mai sus.
Fiecare panou de plăci, îndoit la jumătate, se va pensula pe spate cu lapte de ciment, apoi se va aplica peste pasta
de ciment. Dacă montarea se face de jos în sus, panoul se va aplica cu latura orizontală inferioară rezemată de
muchia plintei sau dreptarului, îndoitura panoului fiind verticală. După aceea se va dezdoi lateral cealaltă jumătate a
panoului şi se va aplica peste pasta de ciment.
Dacă montarea se face de sus în jos, panoul se va aplica peste pasta de ciment, cu latura opusă îndoiturii, la limita
superioară a porţiunii de placat, astfel ca îndoitura să fie paralelă cu aceasta; apoi se va dezdoi în jos cealaltă
jumătate a panoului şi se va aplica peste pasta de ciment.
Panourile următoare în acelaşi rând orizontal se vor aplica în acelaşi mod, avându-se grijă ca rosturile dintre
panouri să aibă lăţime ca şi rosturile dintre plăcile lipite pe panourile respective. Se va da atenţie ca rosturile
orizontale dintre plăcile panoului ce se montează să cadă exact în prelungirea rosturilor dintre plăcile panourilor
montate anterior pe acelaşi rând.
Fiecare panou de plăci se va bate după aplicare, în special la racordarea cu panourile alăturate, pentru ca feţele
văzute ale tuturor plăcilor panourilor să fie situate în acelaşi plan cu al panourilor vecine.
Baterea se poate face cu o drişcă sau cu un bătător de lemn de stejar cu faţa de batere perfect plană.
Rândul următor de plăci se va aplica în acelaşi mod, începând cu o jumătate de panou, pentru a se realiza ţeserea
panourilor şi a se evita realizarea unui rost vizibil pe înălţimea mai multor panouri.
Panourile se vor rezema pe muchia superioară a panourilor din rândul montat anterior (în cazul aplicării de jos în
sus), sau se vor ghida de muchia inferioară a panourilor din rândul montat anterior (în cazul aplicării de sus în jos).
Se va da atenţie ca rosturile verticale dintre plăcile panoului ce se montează să cadă exact în prelungirea rosturilor
între plăcile panourilor din rândul montat anterior.
După 15-30 minute de la montare, hârtia de pe faţa panourilor se va uda cu ajutorul unui burete (bidinea, cârpă
îmbibată cu apă, şi se va îndepărta prin tragere în direcţia dungilor imprimate pe hârtie, apucând-o de la un colţ.
Dacă hârtia nu se dezlipeşte cu uşurinţă, se va îndepărta prin frecare cu o perie udată în apă, având firele din
material plastic.
Este interzisă folosirea în acest scop a periilor cu fire din sârmă care pot deteriora smalţul plăcilor.
La fiecare rând orizontal, după dezlipirea hârtiei se va verifica:
- orizontalitatea marginii superioare (sau inferioare) a rândului respectiv, cu dreptarul şi bolobocul; poziţia plăcilor ce
eventual depăşesc linia orizontală se va rectifica printr-o batere uşoară cu bătătorul aşezat peste (sau sub) muchia
plăcilor din panoul respectiv;
- continuitatea rosturilor orizontale şi verticale dintre plăcile panourilor, cu cele din panourile vecine; corectarea
poziţiei plăcilor se va face printr-o trecere cu muchia şpaclului în rest de-a lungul dreptarului aşezat în lungul rostului
respectiv;
731 / 1400
1384
- poziţia corectă a plăcilor faţă de nivelul general al suprafeţei placajului; cele a căror poziţie nu este corectă se vor
îndrepta prin ciocănire uşoară cu coada mistriei, iar dacă acest lucru nu este posibil se vor scoate cu vârful mistriei
şi se vor monta din nou aplicându-se pe spate o cantitate mică de pastă de ciment cu adaos de 25% var pastă;
- planitatea suprafeţei placate, cu ajutorul dreptarului şi bolobocului; dacă suprafaţa nu este plană se va rectifica
porţiunea respectivă prin baterea uşoară a plăcilor cu drişca metalică sau bătătorul.
Verificarea se va face imediat după scoaterea hârtiei de pe panourile din rândul respectiv, atât timp cât pasta de
ciment nu a făcut priză, pentru a fi posibile rectificările necesare fără compromiterea aderenţei plăcilor.
După terminarea placării porţiunii pe care s-a aplicat pasta de ciment rosturile dintre plăci se vor umple cu lapte de
ciment sau ciment alb, cu sau fără amestec de pigmenţi minerali, folosindu-se o pensulă cu părul moale sau un
şpaclu din material plastic. Excesul de lapte de ciment se va îndepărta cu o cârpă umezită, imediat după uscarea
laptelui de ciment din rosturi.
În cazul când pe lungimea peretului nu intră un număr întreg de panouri se vor folosi benzi tăiate din panouri, având
dimensiunile necesare. În cazul în care nu încape un număr întreg de plăci se vor monta în porţiunile mai puţin
vizibile (pe colţurile intrânde, sub pervazurile uşilor etc.) plăci tăiate.
Pentru tăierea plăcilor cu dimensiuni până la 28 x 28 mm inclusiv, se va folosi un cleşte un braţe lungi, având gura
cu muchiile ascuţite şi confecţionate din oţel tare.
Pentru tăierea plăcilor cu dimensiuni de 40 x 40 mm sau 50 x 50 mm se va folosi dispozitivul de tăiat cu rolă.
Dacă nu se dispune de rolă, tăierea smalţului plăcilor cu dimensiuni de 40 x 40 mm sau 50 x 50 mm se poate face
prinzând placa într-o menghină şi zgârâind-o cu ajutorul unui zgârieci ascuţit din oţel vidia plimbat de câteva ori pe
buza menghinei şi apăsat cu putere.
La marginea superioară a placajului racordarea cu tencuiala se face de preferinţă cu plăci cu muchia superioară
rotunjită, acestea fiind livrate pe benzi de hârtie şi se vor aplica deasupra ultimului rând de plăci, la fel ca la plăcile
în panouri.
La placarea suprafeţelor frânte (nişe, stâlpi, şpaleţi şi altele) se va începe aplicarea panourilor de la un colţ ieşind (;
aceasta pentru ca în cazul în care pe suprafaţa respectivă nu începe un număr întreg de plăci, ultimul rând de plăci
ce urmează a fi tăiate să se găsească spre porţiuni mai puţin vizibile (colţuri intrânde). Rândul de plăci tăiate se va
masca la colţul intrând prin grosimea plăcilor ce se vor aplica pe cealaltă suprafaţă adiacentă colţului.
La colţurile ieşinde se vor folosi plăci cu muchia rotunjită aplicate la marginea placajului de pe una din suprafeţe,
astfel ca acestea să acopere muchia plăcilor de margine de pe cealaltă suprafaţă adiacentă.
Panourile ce cad în dreptul ţevilor ce ies din perete, al dozelor etc., se vor decupa, scoţându-se numărul minim de
plăci necesare; după montarea panoului decupat, porţiunea rămasă neplacată se completează cu plăcile rezultate
din decupare, montate bucată cu bucată şi tăiată după conturul străpungerii.
Prin proiect se va prevedea ca toate străpungerile să fie mascate cu rozete metalice, iar traseele conductorilor
electrici să fie astfel alese, încât să se evite ca dozele de legătură să cadă în zonele placate sau, când aceasta nu
este posibil, să fie amplasate în locuri cât mai ascunse.
Tăierea în jurul străpungerilor trebuie să se facă cu grijă, astfel ca marginile plăcilor tăiate să fie acoperite complet
de rozete sau de căpăcelele întrerupătoarelor şi prizelor.
În cazul când s-au montat dibluri anterior placării, poziţia lor se va marca pe măsura executării placajului prin cuie
care se închid în rosturile dintre plăci, sau prin scoaterea uneia sau două plăci.
Pentru străpungerea ulterioară a placajului de către şuruburile care fixează obiectele de dibluri, plăcile se vor găuri
cu burghie de mână sau electrice.
Ori de câte ori este posibil, se recomandă să se renunţe la diblurile de lemn şi să se folosească dibluri din material
plastic, a căror introducere se poate face după placare în găuri practicate cu burghie.
Aplicarea panourilor de plăci pe stâlpi rotunzi şi suprafeţe curbe
Pentru executarea grundului se vor confecţiona şabloane turnate din pastă de ipsos cu curbura respectivă, care se
vor aplica cu pastă de ipsos, la nivel, la suprafaţa ce urmează a fi grunduită. Aceste şabloane vor servi ca ghidaj
dreptarului la nivelarea grundului.
732 / 1400
1384
La stâlpii rotunzi se vor confecţiona şabloane din pastă de ipsos, în formă de semicerc sau de sector de cerc, în
funcţie de diametru stâlpului. Grosimea şablonului de ipsos se va alege astfel ca încărcătura de grund să nu
depăşească 2 cm iar pe perimetrul şablonului să încapă un număr întreg de plăci ceramice.
După executarea grundului şabloanele se vor scoate şi locul se va completa cu mortar.
Restul operaţiilor de montare a panourilor se vor executa ca şi la placarea pereţilor.
Executarea pardoselilor cu panouri de plăci ceramice
Pentru a uşura întreţinerea şi circulaţia, la executarea bordurilor decorative a pardoselilor, se vor folosi panouri de
plăci sau benzi decupate din panouri, cu plăci de dimensiuni de 4 x 4 cm sau 5 x 5 cm.
Panourile de plăci ceramice se vor aplica peste un strat de 3 cm grosime din mortar de ciment, cu dozaj de 400 kg
ciment la m3, de consistenţă 6 cm. Stratul de mortar se va nivela cu dreptarul tras pe fâşii de ghidaj executate în
prealabil, astfel ca să rezulte suprafeţe plane, respectându-se pantele de scurgere.
Eventualele neregularităţi se vor netezi cu drişca de lemn. Sub dreptarul de 1,20 m lungime se admit cel mult 2
unde cu săgeata de max. 2 mm.
După executarea stratului de mortar nu se admite efectuarea în încăperile respective a unor lucrări de zugrăveli,
tencuieli etc., care pot deteriora stratul suport sau îl pot murdări, compromiţând aderenţa plăcilor ceramice.
Pe suprafaţa stratului suport se trasează liniile de delimitare a câmpurilor conform proiectului.
Aplicarea panourilor se va face pe un strat de 3 mm grosime, din pastă de ciment, cu adaos de 5% var pastă, pe
porţiuni care să poată fi placate înainte de priza cimentului (cca 4 m2).
Panourile din plăci ceramice se vor introduce în apă timp de 30 de secunde, după care vor fi pensulate pe spate cu
lapte de ciment. Aplicarea panourilor de plăci, baterea cu drişca, asigurarea continuităţii rosturilor, îndepărtarea
hârtiei de pe panourile de plăci, corectarea rosturilor, a poziţiei plăcilor faţă de nivelul general al îmbrăcăminţii, a
planităţii etc., se vor face conform indicaţiilor de la placarea pereţilor.
După 24 de ore de la aplicare se întinde pe suprafaţa îmrbăcăminţii un lapte de ciment foarte fluid, cu adaos de
Aracet E50, care se introduce în rosturi cu ajutorul periilor cu fire din material plastic; excesul de lapte de ciment se
va îndepărta.
Peste îmbrăcămintea astfel executată se aştern, în vederea protejării ei, foi de hârtie. La data în folosinţă aceste foi
se vor îndepărta, iar suprafaţa placată se va spăla cu apă, cu cârpe sau perii moi. Nu se vor folosi perii cu fire de
sârmă care pot deteriora smalţul plăcilor.
Aplicarea plăcilor ceramice cu dimensiuni mai mari de 40 x 40 mm montate bucată cu bucată
Plăcile ceramice smălţuite cu dimeniuni mai mari de 40 x 40 mm nelipite în panouri pe hârtie se vor aplica pe stratul
suport cu mortar de ciment având dozajul de 400 kg ciment la m 3 nisip (0 … 3 mm), cu adaos de 0,05 (1/20) părţi în
volum pastă de var (consistenţa 12 cm), la o parte de ciment.
Înainte de a fi aplicate plăcile ceramice smălţuite se vor introduce într-un vas cu apă, unde vor fi ţinute timp de 15 …
30 min.
Aplicarea plăcilor ceramice smălţuite se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de jos în sus, primul
rând de plăci rezemând pe muchia dreptarului sau plintei (la placări interioare).
Înainte de aplicarea plăcilor se va face pentru primul rând de plăci o împărţire de probă a lungimii peretului de
placat, ţinându-se seama de abaterile la dimensiuni ale plăcilor şi de dimensiunile şi abaterile probabile la
dimensiuni ale rosturilor, astfel ca să rezulte un număr întreg de plăci; în funcţie de aceasta se va varia grosimea
rosturilor dintre plăci, care însă nu va trebui să depăşească 2 mm.
Dacă peretele are lungimea mai mare de 4 mm se recomandă folosirea unor calibre limitative, cu lungimea egală cu
un submultiplu din lungimea peretului şi totodată egală cu un număr întreg de plăci plus rosturi (dimensiunea
modulată a plăcii).
Pentru aplicarea primului rând de plăci, în cazul în care peretele are lungimea mai mică de 4 m, se vor monta două
plăci de ghidaj la extremităţile acestui rând, între ele aplicându-se celelalte plăci, de-a lungul unei sfori întinsă la
partea superioară şi la faţa plăcilor de ghidaj.
733 / 1400
1384
La pereţi mai lungi de 4 m se vor trasa pe toată lungimea peretului, cu ajutorul calibrului limitativ, extremităţile
acestuia, precum şi reperi intermediari. În punctele trasate se vor fixa plăci de ghidaj, între ele aplicându-se celelalte
plăci, ca mai sus.
Fixarea plăcilor de ghidaj se va face ca faţa lor să rezulte în acelaşi plan vertical, pentru aceasta folosindu-se
dreptarul şi bolobocul.
Rândurile următoare de plăci se vor monta rost pe rost, plăcile rezemând pe rândul de plăci montat anterior.
Pentru obţinerea planităţii şi orizontalităţii rândurilor se vor monta plăci de ghidaj la distanţa de cca 4 m între ele, iar
între acestea se vor aplica celelalte plăci de-a lungul unei sfori întinse la partea superioară şi la faţa plăcilor de
ghidaj.
La fiecare 4 … 5 rânduri de plăci montate se va verifica verticalitatea porţiunii placate cu ajutorul firului cu plumb,
precum şi orizontalitatea ultimului rând, cu ajutorul dreptarului şi al bolobocului.
Pentru montarea unei plăci se va aplica pe spatele acesteia, cu mistria de faianţar, mortar de grosime de cca 1,5
cm, în aşa fel încât să acopere cel puţin 2/3 din suprafaţă; apoi se va fixa placa de perete în locul respectiv, prin
apăsarea cu mâna şi printr-o ciocănire cu mânerul mistriei, astfel ca mortarul să ajungă la grosime de cca 1 cm şi
să umple complet spatele plăcii, iar surplusul de mortar să iasă la partea superioară şi în dreptul plăcii; acesta se va
îndepărta apoi cu mistria. Se recomandă ca mânerul mistriei să fie îmbrăcat cu un înveliş de cauciuc.
Dacă grundul este uscat, pe măsura aplicării plăcilor, se va aplica în prealabil un şpriţ de ciment foarte fluid.
Racordarea rândurilor de plăci la colţurile ieşinde se va face utilizându-se plăci speciale cu unul din canturile
smălţuite. La primul rând de plăci de la marginea superioară a placajului se utilizează, pentru realizarea colţului
ieşind, plăci cu două canturi smălţuite.
La placarea suprafeţelor frânte (nişe, stâlpi, şpaleţi etc.) aplicarea plăcilor se va începe de la colţurile ieşinde. Dacă
lungimea porţiunii de placat este mai mică şi nu se poate realiza placarea cu un număr întreg de plăci se va
proceda astfel:
- la colţurile intrânde de la ultima placă întreagă se va monta oblic la 45gr placă tăiată (la dimensiunea necesară)
dintr-o placă fără relief, de aceeaşi culoare şi dimensiuni: pe cealaltă suprafaţă adiacentă colţului placarea se va
începe de la marginea plăcii montate oblic. Tăierea plăcilor se va face cu rola.
În jurul ţevilor de instalaţii, consolelor, obiectelor sanitare sau aparatelor electrice se vor folosi plăci fără relief, de
aceeaşi culoare şi dimensiuni, care se vor tăia după conturul respectiv. Tăierea se va face cu grijă, astfel ca gaura
rezultată să poată fi mascată prin acoperirea cu rozete, în cazul ţevilor de instalaţii, respectiv cu capetele prizelor,
întrerupătoarelor etc.
Racordarea placajelor cu pervazurile uşilor se va face în funcţie de detaliul respectiv din proiect, cu plăci având
relief sau când acest lucru nu este posibil, cu plăci fără relief având aceeaşi culoare şi aceleaşi dimensiuni.
Aplicarea placajelor de faianţă, majolică şi CESAROM pe pereţi din elemente de b.c.a.
Aplicarea placajelor (faianţă, majolică, CESAROM), pe elemente plane de b.c.a. şi pe zidărie din blocuri mici din
b.c.a. se va face după efectuarea lucrărilor pregătitoare, cu următoarele mortare şi tehnologie de lucru:
a) pe elemente plane din b.c.a.:
- şpriţ de ciment preparat din ciment: nisip 0-1 mm : Aracet DP 25, în dozaj 1 : 3 : 0,15 şi apă până la consistenţa de
12-14 cm; se aplică cu mistria, din stropire, un strat de 2-3 grosime;
- mortar adeziv preparat din nisip 0-1 mm; ciment : var pastă Aracet DP 25, în dozaj volumetric 2 : 4 : 2 : 0,50 şi apă
până la consistenţa de 10-12 cm; se aplică cu mistria un strat de 8-10 mm grosime;
- placajul ceramic CESAROM lipit pe hârtie se umezeşte în prealabil în apă timp de 30 secunde, după care se
aplică prin presare pe mortarul adeziv, proaspăt.
Placajul ceramic CESAROM, livrat nelipit pe hârtie se umezeşte în prealabil cu apă timp de 1 oră, după care se
aplică cu mortarul adeziv aplicat cu mistria pe spatele fiecărei plăci peste stratul de mortar adeziv aplicat pe
peretele în grosime de 5 mm şi netezit.
Pacajul de faianţă (majolică) se umezeşte în prealabil în apă timp de 1 oră, după care se aplică cu mortarul adeziv
aplicat pe spatele fiecărei plăci, peste şpriţul de ciment dat pe perete, conf. Tehnologiei.
734 / 1400
1384
b) pe zidărie din blocuri mici din b.c.a.:
- şpriţ de ciment preparat din ciment : nisip 0-3 mm : Aracet DP 25, în dozaj 1 : 4 : 0,3 şi apă până la consistenţa de
11-13 cm; grosimea şpriţului va fi de 2-3 mm;
- mortar de fixare a plăcilor, preparat cu aceeaşi compoziţie ca la şpriţ având însă o consistenţă de 7-8 cm şi
grosimea stratului de 20 mm;
- mortar adeziv preparat din nisip 0-1 mm; ciment : var pastă : Aracet DP 25, în dozaj 2 : 4 : 2 : 0,50 şi apă până la
consistenţa 10-12 cm; se aplică cu mistria un strat de 8-10 mm grosime;
- placajul ceramic CESAROM, lipit pe hîrtie sau nelipit şi placajul de faianţă, umezite şi aplicate cu mortar adeziv
6.4.6 Scule şi echipamente
Sculele şi echipamentele necesare executării placajelor cu plăci ceramice sunt indicate în anexă.
6.4.7 Recepţia lucrărilor
La recepţionarea lucrărilor de placaje interioare şi exterioare din plăci ceramice smălţuite, comisia de recepţie va
controla aspectul general al placajului în ceea ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acestuia cu
proiectilul, planitatea, verificalitatea sau orizontalitatea suprafeţelor placate, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea
plăcilor pe pereţi.
Verificarea orizontalităţii sau verticalităţii rosturilor sau a suprafeţelor, se va executa cu ajutorul unui fir cu plumb, al
nivelei cu bulă de aer şi al unui dreptar.
Placajul trebuie să prezinte o uniformitate a culorii pe întreaga suprafaţă; nu se admit diferenţieri de tonuri între
diversele panouri montate şi nici diferenţieri supărătoare în cadrul aceluiaşi panou; nu se admit pete de murdărie,
locuri vizibile cu smalţ defect etc.
Suprafaţa placajului trebuie să fie plană; sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel mult o undă cu săgeata de
max. 2 mm.
Liniile de intersecţie ale placajului de pe suprafeţele adiacente la colţuri intrânde sau ieşinde trebuie să fie verticale
şi rectilinii.
Rândurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii şi în continuare, de lăţime uniformă; nu se admite
diferenţierea panourilor de plăci în câmpul general al placajului datorită neuniformităţii rosturilor de pe conturul lor.
Rosturile trebuie să fie bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenţi.
Plăcile ceramice trebuie să fie bine fixate pe suprafaţa suport; la ciocănirea uşoară a plăcii cu un corp cu suprafaţa
mică de lovire, trebuie să rezulte un sunet plin. În cazul când se constată după sunet, că unele plăci nu sunt bine
fixate (sună a gol), se vor scoate şi se vor fixa din nou (cu pastă, respectiv mortar de ciment).
În asemenea cazuri se va verifica prin încercări de smulgere şi aderenţa plăcilor adiacente.
Liniile de racordare a suprafeţelor placate cu plinta sau scafa, trebuie să fie rectilinii, fără ondulări în plan vertical
sau orizontal, iar rostul trebuie să fie etanşat cu pastă de ciment.
La racordarea suprafeţei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie să acopere jumătate din grosimea plăcii, iar linia
de racordare trebuie să fie dreaptă, fără ondulări în plan vertical sau orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu
placajul prin scafă de mortar de ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să fie sub nivelul
tencuielii.
În jurul străpungerilor prin suprafaţa placată (ţevi de instalaţii, doze electrice etc.), găurite din placaj trebuie să fie
mascate cu rozete metalice, respectiv capacele întrerupătoarelor, prizelor etc.
Găurile din jurul şuruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie să fie vizibile de sub elemente fixate
(oglindă etc.).
La panouri mari se vor urmări toate condiţiile de mai sus precum şi cele cuprinse în norma internă respectivă.
Ţinând seama că asemenea lucrări sunt lucrări cu un caracter de finisaj pretenţios, introduse anume pentru
îmbunătăţirea calităţii, recepţia se va face cu toată exigenţa, nerespectarea condiţiilor de mai sus conducând la
respingerea lucrării.
735 / 1400
1384
6.4.8. Intreţinerea placajelor
Întreţinerea placajelor de faianţă, majolică şi placaje ceramice CESAROM se poate face după cel puţin 28 de zile
de la montarea acestora.
Se recomandă ca placajele să se întreţină prin spălare în diagonală cu apă călduţă, cu detergenţi şi săpun, care să
nu conţină însă cantitate mare de grăsimi, deoarece depozitarea grăsimilor din săpun în rosturi favorizează
depunerea prafului.
După spălare placajele vor fi şterse prin frecare cu o cârpă moale.
Pentru întreţinerea placajelor se vor evita acele substanţe şi materiale care ar putea provoca zgârierea sau
deteriorarea glazurii plăcilor. Astfel, se vor exclude bureţii de sârmă, piatră ponce, pulberile care nu au o granulaţie
fină.
6.4.9. Executarea lucrărilor pe timp friguros
Executarea placajelor exterioare cu plăci ceramice smălţuite CESAROM pe timp friguros la temperaturi mai mici de
+5 C, într-o perioadă de 14 zile următoare executării placajelor.
Executarea placajelor interioare (faianţă, majolică şi placaje CESAROM) pe timp friguros este admisă cu condiţia ca
în timpul executării lucrărilor şi cel puţin 14 zile de la aplicare, să se asigure în încăperile respective o temperatură
de cel puţin +15gr prin mijloacele de încălzire corespunzătoare.
În cazul încăperilor cu destinaţie frigorifică, punerea în funcţiune a instalaţiilor de răcire nu se va face decât după cel
puţin 14 zile de la aplicarea placajului.
Panourile mari de beton placate din fabrică cu placaje ceramice smălţuite nu se vor depozita la exterior sau interior
în locuri cu o temperatură mai mică de 15gr, decât după o perioadă de timp de minimum 14 zile de la
confecţionarea lor.
6.4.10 Tehnica securităţii muncii
La executarea lucrărilor de placaje cu plăci ceramice se vor avea în vedere prevederile din:
- Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975 şi completate cu ordinele nr. 110/1997 şi nr. 39/1977;
- Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj, aprobate de MCInd. cu ordinul nr. 1233/D/1980,
precum şi Normele de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate de MCInd. cu ordinul nr. 742/D/1981.
6.4.11. Scule şi echipamente pentru executarea placajelor din plăci de faianţă, majolică şi ceramică cesarom
- Metru de zidar
- Furtun de nivel
- Nivela cu bulă de aer
- Dreptar de lemn de 1,20 ... 2,00 m lungime
- Ruletă metalică de 2 m
- Vinclu metalic
- Ciocan de zidar
- Sfoară sau ruletă cu sfoară
- Cretă pentru trasare
- Creion pentru trasare
- Creion dulgheresc
- Mistrie de zidar
- Mistrie de faianţar
- Drişcă metalică
- Drişcă de lemn
- Dispozitiv cu rolă metalică
- Diamant pentru tăiere
736 / 1400
1384
- Cleşte special cu braţe lungi pentru tăiat plăci
- Vas pentru apă
- Tavă cu suport perforat pentru udarea plăcilor
- Zgârieri cu vârf din oţel vidia
- Ciocan mic de 30 g
- Cuţit pentru tăiat hârtie
- Bătător de stejar
- Pensulă cu păr moale
- Şpaclu (20 x 15 cm) din material plastic
- Bidinea
- Burete
- Pensulă cu fire din material plastic
- Şpaclu
- Daltă mică pentru beton
- Râmă cu grătar metalic, pentru realizat modele decorative
- Geam semicristal de 5 mm grosime pentru protejarea hârtiei cu desenul decorativ
- Trusă de scule pentru aplicarea placajelor ceramice – producător Într. ”6 Martie” – Timişoara.
7. ÎNREGISTRĂRI

7.1.1. Formularul Fisa de placare -cod PTE-12-F1
8. ANEXE
8.1. Fisa de placare -cod PTE-12-F1
8.2. Fig. 1-22
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
737 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
Procedura are ca scop prezentarea conditiilor si a cerintelor necesare a fi indeplinite la executarea
lucrarilor de instalatii electrice de joasa tensiune.
2.DOMENIU DE APLICARE
738 / 1400
1384
Procedura se aplica la lucrările de execuţie a instalaţiilor electrice de joasa tensiune
- instalaţii electrice de iluminat
- instalaţii electrice de priza
- instalaţii electrice exterioare
- instalaţii electrice de legare la pamant
STAS 6990/90 -Tuburi izolate IPEY din PVC

STAS 6895/89 -Conductoare electrice cu izolaţie din PVC
STAS 4264 -Aparataj electric de joasa tensiune
STAS 5414 -Întrerupătoare şi comutatoare de joasa tensiune
STAS 8778/1 şi 2 -Cabluri electrice ( de energie ) cu izolaţie din PVC
STAS 234 -Dimensionarea coloanelor electrice
STAS 12604 -Protecţia împotriva electrocutărilor
STAS 12604/4.5 -Protecţia prin “Legare la nul “ – şi “Legare la pamant”
I 7 – 2002 -Normativ pt. proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice de
joasa tensiune
I 20 – 2000 -Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului
I D 17 -Normativ pt. proiectarea şi executarea, verificarea şi recepţionarea
instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie
PE – 107 -Normativ pt. proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
electrice.
4.RESPONSABILITATI
contractuali.
lucrarilor.
Electrician = raspunde de calitatea lucrarilor executate.
5.PROCEDURA
TUBURI ELECTRICE
Tuburile electrice utilizate frecvent sunt tuburi de tip IPEY si IPFY. Condiţiile de montaj al acestor tuburi interzic
montarea lor pe suprafata coşurilor de fum, a panourilor radiante sau a altor suprafeţe similare. La sosirea lor în
739 / 1400
1384
şantier tuburile vor fi verificate vizual pentru a nu avea defecţiuni, apoi se vor depozita până la montarea lor în
locuri ferite de suprasolicitări mecanice. La montare toate zonele tăiate vor fi debranşate. Montarea lor se face
astfel ca să fie imposibilă acumularea apei în ele.
La montarea lor îngropată se va urmări ca acoperirea lor cu mortar sa aibă o grosime minima de 1 cm.
În cazul montării pe zidărie de cărămida fixarea tuburilor se va face cu cuie de minim 7 cm şi se vor lega
apoi cu sârma moale.
CONDUCTOARE ELECTRICE
Conductoarele electrice utilizate frecvent vor fi de cupru electrotehnic.
La aprovizionare toţi colacii de conductoare se vor verifica vizual sa nu prezinte defecţiuni ale izolaţiei din
fabricaţie. Conductoarele se vor păstra la loc uscat şi ferit de surse de căldură. Tragerea lor în tuburi se va
efectua cu sârma moale sau cu fir pilot special pentru aceasta operaţie. Se va respecta obligatoriu codul
culorilor la montarea circuitelor pentru o mai uşoara identificare. Legaturile electrice în doze se va putea face
prin răsucire strânsă pe o lungime a spirelor de minim 2 cm.
Conductoarele multifilare se vor cositori în mod obligatoriu după verificare corectitudinii legaturilor. Se
interzice montarea conductoarelor electrice în tuburi PVC instalate în pământ în exteriorul clădirii.
CABLURI ELECTRICE
La recepţia cablurilor electrice de forta se va efectua o verificare vizuala a izolaţiei exterioare apoi se vor
depozita la loc uscat şi ferit de surse de căldura.
Înaintea montării, toate tronsoanele de cablu vor fi verificate din punct de vedere al continuităţii şi a izolaţiei
între conductoare. Se va cauta ca pe cât posibil în timpul montării şi exploatării cablurile electrice sa nu fie
supuse la suprasolicitări mecanice. La montare toate cablurile vor fi etichetate pentru o identificare uşoara în
cazul unor intervenţii ulterioare. Armatura metalică a cablurilor se va lega la pamant ca o măsura de protecţie.
În zonele carosabile toate cablurile vor fi protejate in tub metalic sau de beton. În pământ cablurile vor fi
aranjate şerpuit pe un strat de nisip de minim 10 cm grosime. Adâncimea de pozare a cablurilor va fi de minim
70 cm de la cota terenului sistematizat. Se vor respecta – daca este cazul – distantele normate, faţă de
celelalte instalaţii.
APARATE ELECTRICE
Intrerupătoare, comutatoare, comutatoare de capăt (scara) şi prize bipolare cu contact de nul, toate
montate îngropat. Toate aparatele amintite vor fi verificate atent înainte de montare pentru a nu impieta buna
funcţionare a instalaţiei. Se recomandă ca dozele de aparat să fie din plastic pentru a accepta mai uşor
ghearele de fixare a aparatelor amintite. Tot în categoria aparatelor de comanda dar şi de protecţie intră şi
disjunctoarele automate care intră-n componenţa tablourilor electrice.
Acestea vor fi verificate vizual înainte de montaj şi apoi probate prin provocarea voita a unei avarii
(scurtcircuit sau suprasarcina de durata). Alegerea lor corectă se va face pe baza calculului curenţilor de scurtcircuit
740 / 1400
1384
în punctul de montaj. Se vor analiza curbele de funcţionare ale disjunctoarelor şi se vor alege apoi şi în funcţie de
regimul de funcţionare de durata şi mai ales de regimul tranzitoriu la conectare a receptorului protejat.
CORPURI DE ILUMINAT
În cazul nostru marea majoritate a corpurilor de iluminat sunt corpuri echipate cu lămpi fluorescente tubulare. În
birouri s-au ales corpuri prevăzute cu dispersor – FIDA – iar în rest corpuri simple. La grupurile sanitare şi în
zona podestului intermediar al scărilor se prevăzut corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu incandescenta (
aplice ).
În cazul corpurilor cu lămpi fluorescente se va efectua o verificare vizuala a acestora urmata apoi obligatoriu de
o proba de funcţionare înaintea montării. Prinderea lor la plafon se va face cu dibluri de plastic Ø 6  8 mm şi
holzşuruburi corespunzătoare. Se va verifica şi corectitudinea legaturilor aparatajului auxiliar al corpului ( balast,
starter, condensator )
La corpurile de iluminat cu lămpi incadenscente se va verifica dulia şi funcţionarea corecta a şuruburilor de
strângere a legaturilor interioare.
Toate aplicele se vor monta cu ajutorul diblurilor de plastic, ø 8 mm şi holzşuruburi de 9 - 10 cm lungime
dar de diametru corespunzător pentru a nu distruge diblul de plastic.
TABLOURI ELECTRICE
Tablourile electrice de obicei sunt echipate cu disjunctoare automate modulare în sistem MULTI 9 (
MERLIN GERIN – FRANTA ) care s-au dovedit a fi foarte fiabile. Montarea lor se va face pe şina în cutii special de
plastic în sistem încastrat. Aceste cutii au gradul de protecţie IP – 40 şi gradul 2 de izolaţie. Pe lângă disjunctoare
cutiile pot fi livrate cu 1-2 barete de nul ( de lucru şi de protecţie) care se vor utiliza în funcţie de sistemul de
protecţie ales. Noi recomandam legarea galvanica între bareta de protecţie prin “Legarea la nul” cu bareta de
legare la priza de pamant având nul legat la pamant pe traseul reţelei. Legarea la priza de pământ a tablourilor şi a
firidei de branşament se va face prin firida de cupru.
Legătura FB – platbanda OL – Zn 40 x 4 mm se va face obligatoriu prin fir de cupru flexibil având secţiunea
minima de 16 mm2 conform normelor în vigoare.
EXECUTIA LUCRARILOR INTERIOARE

După studierea atenta a planşelor se va trece la marcarea pe pereţi a traseelor circuitelor electrice. Daca la fata
locului se observa trasee mai scurte sau mai puţin dificil de realizat se admite modificarea celor din proiect cu
condiţia consemnării acestui fapt în dosarul definitiv al lucrării, dosar care revine ca sarcina obligatorie a
executantului. După trasare se vor executa şanţurile de montaj al tuburilor, locurile de montaj ale dozelor de
derivaţie, locurile dozelor de aparat şi se vor implanta cuie cu mustăţi de sârmă pentru fixarea tubulaturii.
Conductoarele vor fi transe-n tuburi numai după fixarea şi acoperirea acestora cu mortar.
Toate dozele vor fi aduse la cota tencuielii pentru a nu impieta asupra esteticii finisajelor interioare.
Aparatajul de comanda se va monta numai după terminarea zugrăvelilor pentru a - l feri de murdărirea cu var
sau vopsea care l-ar putea coroda sau scoate din uz. Legaturile electrice în doze se vor face prin răsucire pe
cel puţin 2 cm iar daca e cazul se vor cositori. Cositorirea este obligatorie la conductoarele multifilare. Se
interzice montarea directa pe elemente combustibile a tuburilor şi aparatelor electrice. Când nu poate fi evitat
un astfel de traseu se vor utiliza tuburi metalice ( exemplu IPFR ).
LUCRARI EXTERIOARE
741 / 1400
1384
3.1. CIRCUITE ELECTRICE ÎN CABLU SUBTERAN
Aceste porţiuni se vor executa cu cablu electric armat de tip CYAbY3 x 4 mm2.
În primul rând se va marca traseul cablurilor după care se va sapa manual şanţul. Adâncimea şanţului va fi de
minimum 80 cm pentru ca la pozare cablul să rămână la minim 70 cm adâncime.
După săpare pe fundul şanţului se va depune un strat de minim 1015 cm de nisip pe care se va aşeza
şerpuit cablul. După acoperirea cablului cu nisip 10 cm şi apoi pamant bătătorit cu maiul se vor aşeza succesiv cele
doua straturi de folie de PVC – inscripţionata pentru avertizare. În zonele carosabile şi la intersecţia cu alte instalaţii
( apa, canal, termice) se vor lua masuri de protejare prin introducerea cablului în tub de protecţie ( metalic sau de
beton ). Nu se vor poza în sant cabluri neverificate din punct de vedere al continuitatii şi al rezistentei de izolaţie.
INSTALATII DE LEGARE LA PAMANT
Una din masurile de baza pentru protecţia contra tensiunilor accidentale de atingere este legarea la priza
de pamant.
Executarea prizei de pământ se va face în condiţiile precizate de STAS 12604 / 5. Materialele de bază care se
vor utiliza sunt electrozii din ţeava de otel zincat, de ø 2” şi lungime 1.5 m. S-a ales lungimea L = 1.5 m şi nu 3
m pentru a putea permite baterea lor în pamant mai uşoară. S-a avut în vedere ca în zona de amplasare a
obiectivului pânza freatica este mai ridicata. Alte elemente de baza în realizarea prizei este platbanda de otel
zincat de 40 x 4 mm., care se va suda la partea superioara a electrozilor. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
dispersie prin mărirea PH -lui la valoarea 7 - 8 se va utiliza bentonita sau eventual bentopriza. În acest caz 3-4
electrozi montaţi în bentonita conduc la realizarea unei rezistenţe de dispersie sub 1Ω .
La locul de sudură a platbandei la electrod se va aplica o grunduire şi vopsire în dublu strat sau o acoperire
cu bitum cald.
După executarea prizei de pământ se va efectua o verificare a rezistentei de dispersie a acesteia. Va trebui
ca valoarea Rp  4 Ω, iar daca condiţia este respectată rezultatul măsurătorii va fi consemnat într-un buletin de
verificare a prizei şi înmânat beneficiarului pentru a-l ataşa la cartea construcţiei cap. B.
6.INREGISTRARI
Procese verbale de receptie calitaliva.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
742 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
zugraveli si vopsitorii
743 / 1400
1384
Prevederile prezentului capitol se refera la lucrările de zugrăveli, vopsitorii interioare şi exterioare ale clădirilor
indiferent de compoziţia lor şi de natura suprafeţelor pe care se aplica , cat şi la lucrările de tapete ce se aplica în
interiorul încăperilor.
STAS 8341-75 Tapet lavabil pe baza de polimer cu suport de hârtie

STAS 8839-72 Hârtie suport pt. tapete lavabile pe baza de polimeri
C3 – 76 Normativ pt. executarea şi recepţionarea lucrărilor de zugrăveli şi
vopsitorii
C4 - 77 Instrucţiuni tehnice pt. aplicarea tapetelor
Ord. Nr. 9/N/15.03.93 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în c-ţii
MATERIALE
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor cu lapte de var :

- ulei de în sicativat STAS 16-70;
- ulei tehnic de in, STAS 18-70;
- ulei tehnic de rapiţa STAS 2078- 70;
- ulei tehnic de floarea soarelui STAS 2710-70;
- var pt. c-ţii STAS 146-70;
- apa pt. mortare şi betoane STAS 790-73;
- oxizi pigmenţi pt. vopsele, pamanturi decolorante, produse absorbante,
- standardele din sectorul “L” “ Industria chimica “ subgrupa “L 17 “.
- hârtie pt. şlefuit uscat STAS 1581-61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic;
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apa, zugrăveli în relief, finisarea ornamentelor de ipsos ;
- ipsos de c-ţii şi ipsos de modelat – STAS 545-66;
- caolin spalat de Aghires STAS 232-73;
- huma. Condiţiile tehnice prevăzute în normele interne ale carierei producătoare
- caolin spălat de Harghita STAS 4888-68;
- clei de oase STAS 88 -73;
- clei de piele STAS 89-69;
- gelatina tehnica STAS 2540-70;
- creta măcinata de Murfatlar – Dobrogea STAS 2706-71;
- oxizi, pigmentaţi pt.. vopsele, pamanturi, decolorante, produse absorbante, standarde din sectorul “ L”
Industria chimica subgrupa “ L17 “.
- Praf de bronz alb şi galben;
- Praf de mătase “ Micalux “ N.I. 4589 – 60 a UCECOM;
- hârtie pt. şlefuire uscata STAS 1581-61;
- pânza pt. şlefuire uscata – STAS 1582 – 61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral – STAS 4593 - 68;
Materiale utilizate la executarea vopsitoriilor:

1. materiale pt. vopsitorii pe baza de ulei:
- benzina de extracţie – STAS 45-75;
- diluant 104 pt. produse pe baza de ulei, STAS 3124 – 75;
744 / 1400
1384
- grund pt. astupat porii STAS 5192 – 75;
- chituri de baza de ulei STAS 6592 – 75;
- vopsele, lacuri şi emailuri pe baza de ulei NI 90-61 şi anexe;
- grund anticoroziv pe baza de miniu de plumb 351-6, NI 90-61;
- diluant pt. chit de cuţit pe baza de ulei D 001 – 3, conform caietului de sarcini Policolor Bucureşti;
2. materiale pt. vopsitorii pe baza de alchidal :

- White sprit rafinat STAS 44-67;
- Grund pt. astupat porii, STAS 5192 – 75;
- Grunduri colorate mate, NI 1703 – 68;
- Chit de stropit alchidal C 895 – 67, NI 1703 – 67 ;
- Emailuri alchidice, NI 1703-68;
- Lacuri incolore alchidice, NI 1703 – 68 şi anume :
o L 005 – 20 pt. finisarea tâmplăriei de lemn ( mai rezistent în mediu marin );
o L 005 – 5 pt. finisarea tâmplăriei metalice;
o L 005 - 32 pt. finisarea tâmplăriei din metale uşoare;
o L 005 – 1 pt. finisare tâmplăriei în mediu exterior ( pe lemn şi metale );
- diluant pt. produse pe baza de răşini alchidice STAS 3123 – 74;
3. materiale pt. vopsitorii pe baza de polilac:
- email polilac simbol 5044, caiet de sarcini Policolor 46;
- grund G 005 – 2, STAS 5192 sau grund pe baza de miniu de plumb, simbol G 351 – 6, NI 90-61;
- chit pe baza de ulei STAS 6592 – 75;
- white sprit – STAS 44 – 67;
- hârtie de şlefuit, STAS 1581 – 61;
- feruginol, NI 1708 – 61;
4. materiale pt. vopsitorii cu email imitaţie lovitura de ciocan, email bronz aluminiu şi vopsele bituminoase.
- emailuri imitaţie lovitura de ciocan cu uscare la aer NI 1703 – 69 şi anume:
o E 815 – 500 pt. metal, cu soluţie de întărire L 005 – 501;
o E 815 – 520 pt. lemn şi ipsos, cu soluţie de întărire L 005 – 521;
o Emil bronz aluminiu E 815 – 1, NI 1703 – 68;
- lacuri pe baza de bitum STAS 3474 - 67;
5. materiale pt. vopsitorii pe baza de derivaţi celulozici :
- diluanţi pt. produse pe baza de derivaţi celulozici, STAS 3122 – 74;
- lacuri pe baza de nitroceluloza STAS 3421- 75;
- chituri, grunduri, lacuri, emailuri pe baza de derivaţi celulozici, NI 306 – 61. Grundurile nitrocelulozice
sunt destinate industriei metalurgice; în c-ţii se aplica vopsele de nitroceluloza pe grunduri de ulei sau
alchidal.
6. materiale pt. vopsitorii patinate ( lustruite ) cu şerlac şi cu ceara:
- ceara de albine STAS 3064-74;
- ceara pt. parchet, Inteprinderea Victoria, NI 1564-66;
- benzina de extracţie, STAS 45-75;
- şerlac – materie prima sub forma de fulgi din import;
- alcool tehnic, MIA – NI 614-61;
7. materiale auxiliare pt. vopsitorii:
- pânza pt. şlefuire uscata STAS 1582-61;
- corpuri abrazive cu lianţi ceramici STAS 4593-68;
745 / 1400
1384
- lichide de lustruit, STAS 5190-75;
- decapant D002-10, NI 1708-61 ;
- apa de lustruit Novolin Super D002-31, NI 2062-62;
Materiale pt. vopsitorii vinarom şi cu vopsea decorativa în relief :
a. materiale principale :
- vopsea vinarom pe baza de poliacetat de vinil în dispersie, STAS 7359-73;
- vopsea decorativa în relief simbol 8203 – NII 4741 –71;
- vopsea 82081, necolorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr. 103;
- vopsea 820811, colorata conf. caietului de sarcini CCPALV nr. 103;
b. materiale auxiliare :
- apa STAS 790-73;
- aracet DP 25 şi DP 50, STAS 7058-73;
- nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni, pt. fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844 – 73;
- dolomita, STAS 6284-60;
- grund pt. vopsele în dispersie, apoasa, simbol V108-211, NI 4138-1968;
- ciment Pz 400, STAS 1500-67;
- ipsos de c-ţii şi ipsos de modelat STAS 545-66;
- hârtie pt. şlefuire uscata , STAS 1581-61;
Materiale pt. vopsitorii cu vopsele pe baza de acetat de polivinil montate pe şantier :
Materiale principale :
- vopsea alba simbol 8202, conf. . caietului de sarcini nr. 2 elaborat de Centrul de Cercetări pt. Proiectări
Anticorozive de Lacuri şi Vopsele ;
- paste concentrate de montare simbol 8200, conf. caietului de sarcini nr. 1 elaborat de CCPALV;
Se produc următoarele tipuri de paste concentrate de montare : roşu 25, roşu 252, portacaliu35,
galben 45, galben 482, galben 49, verde 54, verde 54/1, albastru 65, albastru 652, ocru 71, negru
90.
Materiale auxiliare :
- apa STAS 790-73;
- nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni, pt. fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844-73;
- faina de cuarţ pt. turnătorie STAS 6737-75;
- ciment Pz 400 STAS 1500-67;
Materiale pt. tapete :
a. Tapete pe baza de polimeri pe suport de hârtie, conf. STAS 8341/1-75;

a.1. tapetele se fabrica în trei tipuri :
- tapete de tip T.R. ( tapete în relief )
- tapete tip T.C.M. ( tapete calendate monocolor );
- tapete tip T.C.P. ( tapete calendate policolor );
a.2. tapetele sunt acoperite cu o pelicula formata dintr- o pasta speciala pe baza de PVC pt. tapetele T.C.M şi
T.C.P. şi respectiv PVC şi PVA pt. tapetul T.R.
a.3. tapetele T.R. sunt permeabile la vapori de apa; tapetele tip T.C.M. şi T.C.P. sunt bariere de vapori.
a.4. tapetele tip T.R. sunt semilavabile iar tapetele tip T.C.M şi T.C.P. sunt lavabile.
a.5. tapetele trebuie să corespunda condiţiilor de calitate din STAS 8341/1-75.
746 / 1400
1384
b. Hârtie suport pt. tapetele lavabile pe baza de polimeri, conf. STAS 8839-72;
c. Faina de grâu, conf. STAS 877-68;
d. Clei de oase conf. STAS 88-73;
e. Apa pt. mortare şi betoane conf. STAS 790-73;
f. Ipsos pt. c-ţii conf. STAS 1581-61;
g. Hârtie de şlefuit, conf. STAS 1581-61;
h. Fenol tehnic conf. STAS 6555 – 71;
I. Carbatoc, conf. M.I.CH. N.I.D. nr. 3419-67;
j. Lindatox 20- concentrat emulsionabil, conf. . M.I.CH. N.I.D. nr.1222-58;
k. Spici ornamentale sculptate prin dăltuire conf. M.E.F.M.C. N.I.I. nr. 3450-76
l. Sipci ornamentale sculptate prin dăltuire, conf. M.E.F.M.C. N.I.I. nr. 3451-76;
m. Profile din PVC, conf. M.E.F.M.C. N.I.I. nr. 943-73
4.RESPONSABILITATI
contractuali.
lucrarilor.
5.PROCEDURA
5.1.1.OPERATII PREGATITOARE
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii
sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea vor fii terminate pardoselile reci ( betoane mozaicate, gresie, etc. ) inclusiv lustruirea.
În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor executa înaintea
aplicării îmbrăcăminţii pardoselii . La executarea zugrăvelilor se vor lua masuri pt. protejarea stratului suport al
îmbrăcăminţii, pt. a-l feri de umiditate şi de murdărie, care poate compromite aderenta îmbrăcăminţii, în special în
cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adeziv. În cazul pardoselilor cu strat suport din plăci fibrolemnoase poroase
bituminate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului suport.
Tâmplăria de lemn şi cea metalica trebuie să fie montate definitiv, accesoriile metalice la tâmplărie trebuie
să fie montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificata, cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa
după vopsirea tâmplăriei.
La lucrările de vopsire, aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completa a zugrăvelilor şi
înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli, raşchetarea, curăţirea, lustruirea, luandu-se masuri de protejare
contra murdăririi îmbrăcăminţii pardoselilor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor construcţiei ca : jgheaburi, burlane,
streasini, cornişa, glafuri, socluri, cofraje pt. instalaţii electrice sau de gaze, etc. precum şi trotuarele.
În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cat mai fin , astfel ca urmele de
drişca să fie cat mai puţin vizibile, toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.
În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane si netede ( ex. panouri mari ) toţi porii ramaşi de la
turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare ( în cazul pereţilor din beton monolit ) se vor umple
747 / 1400
1384
cu mortar de ciment-var, după ce în prealabil borurile şi dungile ieşinde în relief au fost îndepărtate astfel ca să
rezulte suprafeţe netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de
sarma.
Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planitate şi netezire
prevăzute în “ Normativ pt. executarea C-tiilor din panouri mari ” P42-71.
Suprafata se va curata bine de praf pt. a se asigura aderenta stratului din finisaj pe suprafata suport.
În cazul suprafeţelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curata atent stropii
şi resturile de mortar şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar.
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip ( ipsos ) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede,
fara desprinderi sau fisuri, varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile.
Toate fisurile, neregularităţile, se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpăcluiesc cu pasta de
aceeaşi compoziţie a gletului. Pasta de ipsos folosita pt. chituirea defectelor izolate se prepara din 2 parţi ipsos şi o
parte apa ( în volume ). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apa după care se omogenizează prin
amestecarea rapida (în intervalul de maximum 1 minut de la presare ). Pasta se va prepara în cantităţi care să
poată fi folosite înainte de sfarsitul prizei ipsosului ( cca. 6 minute ).
Pt. şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte pasta de ipsos-var în proporţie de o parte ipsos şi o parte
lapte de var .
Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosita în cel mult 20 minute de la preparare.
După uscarea porţiunilor reparate, suprafata se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit în cazul pereţilor începând de
la partea superioara spre partea inferioara, după care se curata de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate.
În cazul când pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele care
formează după uscare pelicule bariera de vapori, umiditatea gletului trebuie să fie de maximum 8%.
Tâmplăria verificata de către tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionari şi reparata în ceea ce priveşte
degradările survenite în timpul transportului sau montajului, este luata în primire de vopsitor.
Vopsitorul verifica şi cercetează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate,
prelingerile de răşina sau alte murdarii să fie curăţate.
Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15 %. Verificarea
umiditatii se poate face cu ajutorul aparatului electric tip “ Higromette “.
Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie vor fi grunduite cu grund
anticoroziv şi vopsite cu vopsele de ulei sau cu un email.
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugina, păcura, grăsimi, mortar, vopsea veche, noroi,
gheaţă, zăpada, etc. rugina se îndepărtează prin ferecare cu perii de sarma, şpacluri de otel, răzuitoare, dălţi, piatra
abraziva sau prin salbare sau ardere cu flacăra; În cazuri speciale se vor folosi bai de spălare sau ardere cu flacăra,
în cazuri speciale se vor folosi bai de spălare şi decapare, acida, instalaţii industriale sau paste decapante .
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane înmuiate în solvenţi ( white-sprit, terebentina, benzina uşoara). Se
interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea metalului.
Tâmplăria metalica se aduce pe şantier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzător vopselei care se
aplica.
Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele se vor spală cu apa şi săpun şi după uscare se
vor pregăti pt. zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, după care vor fi îndepărtate cu şpaclu
înainte de răcirea lor . Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante . Pasta se întinde cu
un tampon, se lăsa să se înmoaie pelicula câteva minute, după care se curata cu şpaclu. Daca gletul de vopsea
este prea crăpat sau s-a cojit odată cu scoaterea cu şpaclu a vopselei, gletul se va reface complet. După aceasta
pregătirea pt. vopsire se face ca pt. un glet nou.
Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalica sau de lemn se curata în mod similar ca de pe
suprafeţele gletuite. După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca în cazul unor
finisaje noi.
748 / 1400
1384
Lucrările de tapetare vor fi începute după ce lucrările de finisaj ( reparaţii la tencuiala , gleturi, montarea
tâmplăriei şi a geamurilor, zugrăvirea tavanelor, vopsitorii , pardoseli turnate de orice natura, etc.) au fost complet
terminate. De asemenea vor fi terminate şi în stare de funcţionare instalaţiile electrice, sanitare şi cele de încălzire.
Executarea straturilor de circulaţie la pardoseli de parchet sau din polimeri precum şi executarea straturilor
suport uscate la pardoselile de parchet se pot face atât înainte cat şi după montarea tapetelor.
Înainte de aplicarea tapetelor, pereţii din beton sau zidărie, tencuiţi sau gletuiţi, se vor verifica în ceea ce
priveşte starea suprafeţei lor.
Pereţii trebuie să fie plini şi netezi, fara crăpaturi, adâncituri sau lacuri şi uscaţi corespunzător.
Abaterile de la verticala ale tencuielii pereţilor nu vor depasi 1 mm /m şi maxim 3 mm pe toata înălţimea
încăperilor pana la 3,5 m şi 5 m la cele mai înalte .
Neregularităţi ale suprafeţelor ( la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime ) se admit cel mult 2 în orice
direcţie având adâncimea sau Inaltimea pana la 3 mm, în cazul tencuielilor drişcuite şi pana la 2 mm, în cazul
tencuielilor gletuite.
Suprafata pereţilor se va pregăti de către tapetar prin curăţirea stropilor de mortar şi de zugrăveala care au
căzut pe pereţi la finisarea tavanului şi prin şpăcluirea cu pasta de ipsos a micilor defecte locale. Suprafeţele
reparate se vor şlefui cu hârtie de şlefuit, iar praful rezultat din şlefuire se va îndepărta cu o bidinea curata şi uscata.
Pereţii gletuiţi şi pregătiţi se vor amorsa cu o soluţie de clei de oase, iar hârtia de ziar şi tapetele se vor lipi
succesiv cu unul din uleiurile următoare:
- ulei format dintr-un amestec de clei de oase şi faina, la care se adăuga un insecticid ( lindatex 20 sau
carbox ) şi după caz un fungicid;
- ulei , preparat pe baza de carboxime - tilceluloza.
Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa numai la o temperatura a aerului, în mediul ambiant de cel puţin +
5 grade C, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim se va menţine tot timpul executării şi cel
puţin inca 8 ore pt. zugrăveli şi 15 zile pt. vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii ( în
condiţii de temperatura care să permită uscarea suprafeţelor. De asemenea, se va evita lucrul la faţade în orele de
însorire maxima, sau vânt puternic, pt. a evita uscarea accelerata şi crăparea peliculelor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica daca suprafeţele suport au atins
umiditatea de regim ( suprafeţele de beton sau zidărie tencuita 3 % şi suprafeţele gletuite 8%). Aceasta se obţine în
condiţii obişnuite ( umiditate relativa a aerului de 60% şi temperatura 18…20 grade C ). După cca. 30 zile de la
executarea mortarelor, şi după cca. 2 săptămâni de la executarea gletului.
Umiditatea se va verifica cu aparatul electric tip “ Higromette “ bazat pe principiul variaţiei rezistivităţii
electrice a materialelor, funcţie de umiditatea lor, sau cu un alt aparat similar ( aparatul cu carbid tip CM).
În cazul când pe şantier nu se găsesc aparatele indicate se poate verifica daca stratul suport de mortar sau
beton sau uscat suficient prin următoarea metoda : cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o porţiune mica (
cca. 2 x 5 cm ) din suprafata suport a soluţiei de fenolftaleina în alcool, în concentraţie de 1%; daca porţiunea
respectiva se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 % .
Diferenţa de temperatura intre aerul înconjurător si suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie mai mare
de 6 grade C, pt. a evita condensarea vaporilor.
Pt. tapete în încăperi va fi de minimum + 15 grade C iar umiditatea relativa a aerului de maxim 60% pt. a
se asigura o buna aderenta a tapetelor de stratul suport şi o lucrabilitate optima a cleiurilor şi a fâşiilor de tapet în
timpul aplicării.
Umiditatea în procente a stratului suport nu va fi mai mare decât umiditatea de regim a suprafeţei ce se
tapetează :
- 2,5…3% la pereţii din beton sau la cei din zidărie tencuiţi, sau la cei gletuiţi cu glet de var ;
- 8% la pereţii gletuiţi cu glet de ipsos;
749 / 1400
1384
- 8% la pereţii alcătuiţi din elemente.
Măsurarea umiditatii se va face cu unul din aparatele de tip Higromette, Fendron sau Karl Weiss, etalonate
pt. fiecare tip de perete.
La pereţii din beton sau din zidărie tencuita se poate considera ca stratul suport este suficient de uscat,
după cca. 2 luni de la turnarea betonului, în cazul pereţilor de beton monolit sau prefabricate sau de la terminarea
lucrărilor de tencuire a pereţilor din zidărie daca timpul este uscat, iar temperatura aerului este mai mare de 20
grade C. O verificare practica se poate face cu o soluţie de fenolftaleina în alcool în concentraţie de 1 % care se
pensulează pe o porţiune de cca. 2 x 5 cm de pe suprafata suport; daca porţiunea respectiva se colorează în violet
sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 2,5…3 %.
La pereţii din elemente de BCA se poate considera atinsa umiditatea de regim, după un an de la montarea
şi darea în exploatare a încăperilor respective sau la finisarea construcţiilor noi daca elementele BCA au fost
păstrate în depozite tampon la producător pana la atingerea umiditatii admisibile pt. finisaje de regim şi transportate
acoperite pana la şantier.
Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var.
- laptele de var folosit la zugrăveli se prepara din var pasta stins, prin diluarea pastei de var cu apa în
proporţie de o parte var şi 1,5 părţi apa şi amestecarea pana la perfecta omogenizare. În caz ca nu exista pe şantier
var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgari (2…2,5 părţi apa la o parte var bulgari-în volume). Nu
se va face prepararea în recipiente ( butoaie, găleţi ) din tabla neagra deoarece ruginesc şi schimba culoarea
laptelui de var.
Varul pasta poate fi folosit la zugrăveli după 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var i se va adăuga, amestecând continuu pana la omogenizare, grăsimi ( ulei de in, de rapiţa
sau de floarea soarelui ) în proporţie de 1…2%.
Se poate folosi şi seu topit tehnic, în aceeaşi proporţie care insa se va încălzi pana la topire şi se va
amesteca numai în cazul preparării laptelui de var bulgari şi anume înainte de răcirea amestecului.
- în cazul unor zugrăveli colorate se adaugă pigmenţi în praf, pana la nuanţa dorita. Laptele de var strecurat
se amesteca cu colorantul muiat în apa cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca compoziţiile colorate să se
prepare în cantităţi suficiente pt. zugrăvirea cel puţin a unei încăperi ( la interior ) sau a unei faţade ( la exterior ). Pt.
a se evita variaţiile de nuanţa în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
- înainte de întrebuinţare compoziţia se va strecura prin site fine ( 900 ochiuri / cm2) cu ţesătura din sarma
de alama, pt. reţinerea a impurităţilor cat şi a particulelor de var nestins sau de pigment .
- la locul de munca, compoziţia de zugrăveala se transporta şi se păstrează în galeţi de tabla zincata.
Aplicarea zugrăvelii
- spoielile ( preparate din lapte de var, fara pigmenţi şi grăsimi ) şi zugrăvelile de var se executa în 2,3
straturi. Primul strat are rol de grund ( constituind stratul de legătura între suprafaţa pregătita şi
zugrăveală ); el creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorţie şi culoare.
- Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2…4
ore, în caz contrar ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de
zugrăveala.
- La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la început suprafeţele care trebuie să fie zugrăvite diferit, prin
trasarea unor linii subţiri intre suprafeţele respective ( ex. intre tavan şi pereţi ). Zona imediat învecinata
liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensula.
- Zugrăveala se aplica prin stropire cu aparatele de pulverizat. Pt. a asigura o mai buna aderenta de
suport , primul strat de zugrăveala se poate aplica cu bidineaua. Se admite şi aplicarea manuala cu
bidineaua a tuturor straturilor, zugrăveli numai pe suprafeţe mici.
750 / 1400
1384
- În cazul zugrăvirii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direcţii
perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii ( spre fereastra ) iar la pereţi în
sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
- Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent.
- Zugrăvirea manuala se va face concomitent de către cei doi zugravi, unul executând zugrăvirea părţii
superioare a peretelui de pe scara dubla iar celalalt zugrăvind de pe pardoseala partea inferioara a
peretelui, pt. a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.
- În cazul unor încăperi în care se executa lambriuri în vopsea de ulei ( bai, bucătarii, spălătorii, săli de
clasa, etc.), se zugrăveşte mai întâi partea superioara a peretelui împreuna cu tavanul, iar apoi se
executa lambriul în ulei. La limita de demarcaţie se trage cu culoare de apa, aşa cum s-a indicat mai
sus.
- La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat :
a. cu acţiune discontinua, la care pt. fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de zugrăveala este
necesara întreruperea lucrului;
b. cu acţiune continua la care compoziţia de zugrăveala este absorbita de pompa aparatului printr-un furtun
dintr-un vas alimentat continuu;
- aparatul cu acţiune discontinua folosit curent este aparatul tip “ COLIMAX “
Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveala se executa următoarele operaţii pregătitoare :
a. Se umple rezervorul cu compoziţia de zugrăveala aşezându-se pe gura rezervorului o sita pt.
strecurarea ei;
b. Se ridica presiunea în rezervor prin pompare manuala pana la 3-5 atm.
c. Se deschide robinetul şi se reglează jetul
d. Se verifica manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei.
- ca aparat de pulverizat cu acţiune continua se poate folosi aparatul electric de zugrăvit (AEZ – 1) cu
compoziţia de zugrăveala, strecurata în prealabil, se alimentează continuu un recipient ( găleata ) separat pe
măsura consumului de unde este absorbita prin furtun în rezervorul de presiune şi respinsa prin furtul de refulare în
pulverizator.
Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveala se executa următoarele operaţii pregătitoare:
a. se prepara compoziţia de zugrăveala cu o astfel de consistenta incat să se asigure posibilitatea de a fi
pulverizata şi se strecoară prin sita.
b. se umple recipientul de alimentare continua şi se introduce furtunul de absorţie în acest recipient;
c. se actioneaza pompa cu membrana pana la presiunea de 5-6 atm şi se deschide robinetul pulverizatorului.
d. se verifica buna funcţionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorbţie cu aparatul, legătura
furtunului de refulare cu duza şi cu pulverizatorul, starea de funcţionare a pompei şi a pulverizatorului, etc.);
e. se reglează jetul.
La aparatul electric de zugrăvit, înainte de punerea în funcţiune se va face legătura acesteia cu pamantul.
- pt. executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizat se procedează în felul următor:
a. se ridica presiunea în pompa pana la acea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator şi se începe
stropitul;
b. jetul sub care compoziţia de zugrăveala iese din duza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii fini şi în
ungi drept fata de suprafata care se finisează, iar duza să se afle la o distanta de suprafata de 0,75-1m, a.î.
compoziţia care se pulverizează să nu cada pe jos să nu ricoşeze;
c. pt. aplicarea uniforma a compoziţiei de zugrăveala, se executa cu duza pulverizatorului miscari în
spirala;
d. fiecare strat se aplica numai după uscarea celui precedent;
- după terminarea lucrului se va spăla aparatul atât în interior cat şi în exterior precum şi furtunul şi
pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de apa în interiorul aparatului, creându-se din nou presiunea;
751 / 1400
1384
- la zugrăvirea faţadelor, pt. a se împiedica uscarea brusca şi cojirea zugrăvelilor, se evita aplicarea
acestora pe soare puternic, aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii sau după-amiaza (în lunile de vara ). În
cazul când e necesar să se lucreze pe timp însorit, suprafata se va uda cu apa în prealabil.
Vopsitorii cu vopsele de ulei

Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după terminarea lucrărilor
pregătitoare.
Pe glet de ipsos se aplica un grund de îmbibare incolor. Tâmplăria de lemn şi metalica se furnizează pe
şantier gata grunduita cu grund de îmbibare si respectiv grund anticoroziv . In cazul unor elemente de lemn sau
metal, care au fost confecţionate pe şantier, acestea se vor grundui pe şantier, în funcţie de natura vopsitoriei ce se
executa.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pt. a se asigura o legătura mai buna a vopsitoriei
ulterioare cu suprafata suport. După grunduire se executa chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite şi
ştergerea de praf după uscare; apoi în cazul unor lucrări de calitate superioara, se executa una sau doua şpacluri
complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului rezultat . Plăcile din aşchii de
lemn ( PAL ) vor fi chituite şi şpăcluite pana la completa lor netezire. Plăcile fibrolemnoase ( PFL) dure vor fi în
prealabil şlefuite, pt. a transforma suprafata lor intr-un suport absorbant, aderent, după care vor fi grunduite,
şpăcluite şi vopsite. În cazul când se finisează cu lacuri transparente suprafeţele nu vor fi şpăcluite ci numai şlefuite,
grunduite şi lăcuite.
Chituirea şi şpăcluirea se va face cu chit de ulei pt. aplicarea cu şpaclu ( chit de cuţit ).
Materialul pt. şpăcluit se prepara din chit de cuţit prin diluare cu un diluant special de 001-3 , sau cu ulei
sau cu vopsea la culoare.
Diluantul special se adaugă la chit pana la obţinerea consistentei de lucru necesara pt. şpăcluire .
Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânza de şlefuit sau cu piatra de şlefuit cu granulaţie din ce în ce
mai mici, pt. diferitele straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport şi de calitatea ceruta.
În general se vor aplica 1-2 straturi de şpăcluiala în grosime de 0,2-0,5 mm, la lucrări de calitate superioara
se vor executa 3 şpacluri.
Aplicarea vopselei se face de obicei în 2-3 straturi, în funcţie de calitatea ceruta . În cazul finisării
transparente se aplica un strat de grund şi 1-2 staturi lac de ulei. Înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin
site fine şi se potriveşte la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzător cu natura
vopselei respective; amestecul se face cu 5-10% diluant.
Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform fara a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri de vopsea şi va
fi întinsa pana la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomanda ca tâmplăria detaşabila să fie
vopsita în poziţie orizontala. Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare unul fata de celalalt .
Ultimul strat de vopsea se întinde de preferinţa astfel :
- de sus în jos pe pereţi;
- în lungul fibrelor pe elemente de lemn;
- pe linia de cea mai mare panta ( de la coama spre streaşina, pe acoperişuri ).
După aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu parul moale; după
uscare, suprafata se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HS 80 .
După aplicarea ultimului strat de vopsea, aceasta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi, după cum se
indica de către proiectant.
În cazul ca e necesar după fiecare strat de vopsea ( cu excepţia ultimului ) se executa şlefuiri sau eventual
şi chituiri – şlefuiri intermediare. Chituirea se face cu ulei . După fiecare şlefuire se şterge bine praful de pe
suprafata, cu pensule moi sau cârpe care nu lasă scame. Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după
minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea acestuia.
Încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsita de praf şi bine aerisita, insa fara curenţi puternici de aer.
752 / 1400
1384
În cazul încăperilor în care se produc vapori de apa ( bai, bucătarii, spălătorii etc. ) se recomanda ca
suprafeţele vopsite să nu se tufuiască, acestea trebuind să ramana netede pt. o mai buna intretinerea.
Radiatoarele, după grunduire cu grund anticoroziv se vopsesc în 2-3 straturi cu vopsele speciale pt.
radiatoare ( rezistente la căldura ).
Pt. vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o forma speciala cu coada lunga pt. a pătrunde intre
elementele radiatorului .
Vopsirea învelitorilor din tabla neagra se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea cu un grund şi chit
anticoroziv, după care se aplica 1-2 straturi de vopsea speciala pt. învelitori.
Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte elemente detaşabile, pot fi vopsite şi înainte de montarea lor, cu
condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea elementelor vopsite să se facă intr-o încăpere
lipsita de praf şi curenţi.
În cazul în care la terminarea lucrului, în vase ramane vopsea neconsumată, se toarnă peste aceasta puţin
solvent pt. a se împiedica formarea unor pojghiţe tari pana la începerea lucrărilor de vopsire .
În cazul în care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate, se vor folosi vopsele destinate
acestui scop, fara a face diluarea pe şantier .
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua masuri ca toate lucrările de pregătire a
suprafeţelor să fie executate cu deosebita grija.
Vopsirea se executa cu compoziţii speciale gata preparate pt. vopsire mecanizata, sau cu compoziţii
obişnuite de ulei preparate pt. vopsirea manuala, care se diluează înainte de întrebuinţare pana la consistenta
necesara stropirii ( sub forma unei pulberi fine şi uniforme ).
Diluarea se face adăugând diluant în proporţie de 10-15% din cantitatea vopselei . Înainte de încărcarea
rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoară prin site de mătase ( 900 ochiuri / cmp).
Vopsirea se executa cu o instalaţie de pulverizat fabricata la Întreprinderea “ 6 Martie “ Timişoara compusa
din : compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de pulverizat.
Presiunea de lucru va fi cuprinsa intre 3-5 atm. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de 1 l, ataşat
deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat pt. cantitati mai mari de vopsea.
Vopsirea se executa ţinându-se pistolul la o astfel de distanta de la perete, incat jetul de vopsea să acopere
o suprafata cat mai mare posibil, iar ceaţa formata din stropi să fie cat mai mica; distanta optima de la pistol la
perete este de 15-20 cm; pistolul se va tine cu jetul perpendicular pe suprafata de vopsit şi se va purta în sens
spiralat; după fiecare umplere a rezervorului, daca este necesar, se reglează deschiderea duzei pulverizatorului şi
presiunea aerului.
Vopsirea propriu-zisa se executa după terminarea grunduirii, chituirii şi şlefuirii, ca şi în cazul vopsitoriilor
executate manual; chitul folosit va fi chit de stropit special pt. aplicarea cu pistolul.
Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi, nr. straturilor, păstrarea
materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor sunt cele indicate la vopsirea manuala. În plus, se va avea grija
ca la orice întrerupere a lucrului şi la terminarea lucrului, pistolul să fie bine curat cu solvent ( benzina sau white
spirit ), atât la interior prin pulverizarea unei mici cantitati de solvent, cat şi la exterior.
Suprafeţele care nu trebuie vopsite ( stropite) vor fi protejate printr-un ecran separator ( carton , placaj,
tabla, etc. ).
Vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice
Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se executa atât manual cat şi mecanizat .
Modul de lucru este acelaşi ca în cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei, folosindu-se insa produsele
alchidice.
Succesiunea straturilor este următoarea :
a. pe suprafeţele de lemn sau din glet de ipsos;
finisarea cu email :
- grund de îmbibare ;
- chit de cuţit ( chit de stropit );
753 / 1400
1384
- grund mat colorat;
- email ( 1-2 straturi );
finisarea cu lac :
- grund de îmbibare;
- lac diluat, cu unul din diluanţii indicaţi în proporţie de 10-15 %;
- lac ( 1-2 straturi )
b. pe suprafeţe metalice se aplica aceleaşi straturi ca la finisarea cu email pe suprafeţe de lemn sau din
glet de ipsos, grundul de îmbibare fiind înlocuit cu un grund anticoroziv.
La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operaţia de netezire cu pensule
fine sau operaţia de tufuire ca la vopsirea cu vopsea în ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se
întinde superficial şi de a uniformiza ultimele urme cu pensula.
În vederea aplicării emailul se va dilua în aşa fel incat să nu fie prea subţire şi să curgă din pensula şi nici
prea gros ca să retina pensula la întindere. Se va folosi diluant D005-11 gata preparat şi numai în lipsa acestuia
white spirit sau terebentina.
La terminarea lucrului se vor închide bine capacele bidoanelor pt. a se evita formarea de pojghiţe la
suprafată. Deoarece vopselele pe baza de alchidal încleiază puternic parul pensulelor, acestea se vor curata de 2-3
ori /zi cu unul din diluanţi precum şi la încetarea lucrului . În nici un caz nu se vor lăsa pensulele să se usuce
murdare de email sau alchidal.
VOPSITORII CU EMAIL POLILAC

Aplicarea lacului se face manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer comprimat, in mod similar ca
la aplicarea vopsitoriei de ulei.
După terminarea operaţiilor de pregătire a suprafeţelor si ştergerea prafului rezultat in urma pregătirii
suprafeţelor, se aplica un prim strat de polilac sau de vopsea de ulei colorata la fel cu emailul polilac ce se va aplica
ulterior.
După 24 de ore se aplica al doilea strat polilac. La aplicarea manuala, al doilea strat se va aplica pe direcţie
perpendiculara fata de primul. Ultimul strat trebuie sa fie aplicat pe pereţi gletuiţi de sus in jos, iar pe suprafeţe de
lemn de-a lungul fibrelor.
Emailul se poate aplica in strat subţire, cca. 100 gr / mp, pt. un strat fara a micşora calitatea finisajului.
Emailul polilac, fiind preparat pe baza de răşini alchidice se va dilua cu white spirit, atât la aplicarea
manuala cat si la aplicarea mecanizata. Procentul maxim de solvent admis este acelaşi ca si la vopsitoria pe baza
de alchidal.
6. ABATERI, TOLERANTE VERIFICARI

A.PREVEDERI GENERALE
Materialele prevăzute în proiectul tehnic şi cele puse în opera vor avea caracteristicile tehnice conf.
standardelor şi normelor specificate în prezentul caiet de sarcini.
Conducătorul tehnic al lucrării va verifica daca materialele au fost livrate cu certificate de calitate, care să
confirme ca sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului.
Înlocuirea de materiale nu este permisa decât cu acordul scris al investitorului şi proiectantul.
Zugrăvelile, vopsitoriile şi tapetele fiind lucrări destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere
al aspectului poate fi verificata oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţa nu este necesar a se
încheia proces verbal de lucrări ascunse.
Certificarea calitatii suportului, pe care se aplica zugrăvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face în cadrul
verificării executării acestui suport ( tencuieli, zugrăveli, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie din lemn sau
metalica, elemente de instalaţii, etc.). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii,
tapete înainte ca suportul, întregime sau succesiv pt. fiecare porţiune să şi fost verificata cu atenţie de către şeful
punctului de lucru privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pt. stratul suport ( aspect , umiditate, rezistenta ).
754 / 1400
1384
Verificarea calitatii zugrăvelilor, tapetelor se va face numai după uscarea lor completa.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, tapete, este necesar a se verifica daca au fost
executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja ( de ex. învelitori, streşini, etc. ) sau a căror execuţie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor ( de ex . conducte pt. instalaţii, tâmplarii etc. ) precum şi ca au fost
montate toate piesele auxiliare ( dibluri, console, suporţi pt. obiecte sanitare sau elemente de încălzire, colţare,
etc.).
Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai daca în prealabil s-au verificat de către conducătorul
tehnic al lucrării care au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme ca sunt corespunzătoare normelor
respective şi corespund paletarului coloristic dat în proiect.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzuta
în prescripţii tehnice, utilizarea reţelelor şi compoziţiei amestecurile indicate în aceleaşi prescripţii, precum şi
aplicarea straturilor succesive necesare a se urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva uscării bruşte ( ex.
prin vânt, însorite ) spălării prin ploaie sau îngheţării sau surse de praf sau vapori cu substante chimice.
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se vor face cel puţin cate una la fiecare
încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 mp. La recepţia preliminară se va efectua direct de către comisie aceleaşi
verificări dar cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.
B. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI

Prin examinarea vizuala se verifica următoarele:
Corespondenta zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectantului şi cu dispoziţiile ulterioare .
Aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apa, precum şi al acelora în calcio-vechio ele trebuie să aibă un
ton de culoare uniforma, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de par sau urme de la pensula sau
bidinea; urmele de bidinea sunt admise numai daca sunt vizibile pana la o distanta de cel mult 1 m la suprafata
zugrăvită; nu se admit corecturi sau retuşuri locale care distonează cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1
m, pe suprafeţe finisate prin stropire trebuie ca stropii să fie repartizaţi uniform, afara de cazul când prin condiţiile
speciale ale lucrării s-a prescris o repartizare neuniformă.
Uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rola, sau pânza de sac; la asemenea desene
nu sunt admise pete sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului, în caz de execuţie cu rola se admite
lipsa desenului numai la legătura a doua fâşii vecine de desene, dar pe o lăţime de cel mult 1 mm.
Aderenta zugrăvelilor interioare şi exterioare se va constata prin frecare uşoara cu palma de perete. O
zugrăveala aderenta nu trebuie să se ia pe palma.
Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata.
Ele trebuie să fie fara înnădiri şi de o lăţime uniforma pe toata lungimea lor. Se admit la un perete cel mult doua
devieri izolate, care să nu se abată de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
VOPSITORII
Înainte de începerea verificării calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi daca la vopsitoriile în ulei sau la
cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin ciocănirea uşoara a vopselei cu
degetul în mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se va verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a. suprafeţe vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toata suprafata acelaşi ton
de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite .
Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicata pana la “ perfect curat ” adică să nu prezinte straturi străvezii şi
nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crăpaturi ori fisuri care pot genera în viitor
desprinderea stratului, aglomerării de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituire sau şlefuire necorespunzatoare,
urme de pensula, urme de vopsea insuficient frecata înainte de aplicare, etc.
755 / 1400
1384
b. vopsitoriile executate pe tâmplărie se vor verifica vizual, buna acoperire cu pelicula de vopsea a
suprafeţelor de lemn sau metalice, bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile
(şilduri, drucăre, cremoane, liviere, etc.) să nu fie pătate de vopsea.
c. nu se admit pete de mortar sau zugrăveala pe suprafeţele de tâmplărie vopsite, sau care urmează a fi
vopsite.
d. pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tâmplărie înaintea vopsirii, curăţirea, şlefuirea,
chituirea rosturilor, etc. se vor face verificări prin sondaje în diferite puncte, înlăturându-se cu grija vopseaua pana la
stratul suport.
e. se va examina vizual daca ţevile, radiatoarele, convecto-radiatoarele, aerotermele, ventilatoarele sunt
vopsite în culorile prescrise şi daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula, crăpaturi sau
alte defecte. Cu aceiaşi atenţie se va controla daca pregătirea fetelor laterale şi spatele acestor piese şi aparate
sunt vopsite pe toate elementele fara locuri ne acoperite, umflaturi, etc.
Pentru verificarea suprafeţelor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc. se va folosi oglinda. De
asemenea se va controla prin câteva sondaje daca vopseaua este aplicata pe suprafeţele corect pregătite în
prealabil şi daca este executata conform proiectului (curăţirea de rugina sau mortar, aplicarea succesiva a straturilor
prevăzute în proiect).
f. bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de aceeaşi lăţime pe toata lungimea, să nu prezinte frânturi
pe acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la o distanta mai mare de 1 m.
g. separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe un acelaşi perete precum şi cele din zugrăveala pereţilor şi
tavane trebuie să fie distincte, fara suprapuneri, ondulaţii, etc. verificarea rectiliniarităţii liniilor de separaţie se va
face cu un dreptar de lungime cat mai mare la aceasta verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai
mult de doua denivelări izolate şi care să nu se abată de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
Calitatea lucrărilor de vopsire executate pe piesele metalice se va verifica în acelaşi mod ca la celelalte
lucrări de vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.

Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completa.
Suprafata tapetului nu trebuie să prezinte pungi de aer, pete de murdărie sau fâşii care să fie de alta
culoare. Tapetul trebuie să fie bine întins şi bine lipit.
Lipirea fâşiilor cap la cap trebuie să se facă astfel incat linia de demarcaţie să nu poată fi observata decât
pana la cel mult 3 m distanta.
La colturile intrânde sau ieşinde ale pereţilor încăperii, rosturile verticale dintre fâşii trebuie să fie realizate
chiar pe coltul respectiv.
Nu se admit suprafeţe neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri supărătoare ale desenului sau
exfolieri pe lângă pervazuri, întrerupătoare, prize, etc.
7.INREGISTRARI
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
756 / 1400
1384
5 0
ASIGURAREA CONTROLULUI CALITATII
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1. Prezenta procedură cod PTE-18 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfasurarea activitatilor de
asigurare a calitatii si control al calitatii lucrarilor de constructii executate de Organizatie.
2.1.:Se aplica in toate santierele Organizatiei.
757 / 1400
1384
3.5. PG-01 -Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SMC
SR EN ISO 9001:2008.
3.6. Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii
3.7. HG 766/1997 - Hotararea Guvernului pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea in constructii.
3.8. HG 925/1995 -Hotararea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de verificare si
expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a
constructiilor.
3.9. ORDINUL 5/N-78/2000 -Ordin privind aprobarea Regulamentului privind excercitarea controlului
calitatii materialelor, elementelor de constructii si produselor destinate
constructiilor.
3.10. HG 273/1994 -Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora
3.11. ORDIN 31/N –1995 -Aprobarea unor proceduri privind autorizarea laboratoarelor de incercari, a
personalului de specialitae din laboratoarele de incercari si a personalului
din activitatea de control de calitate.
3.12. NE-012/99 -Codul de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si
beton precomprimat
3.13. C56/1986 -Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
4.1. Terminologie
4.1.1. Asigurarea calitatii – parte a managementului calitatii, concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele
referitoare la calitate vor fi indeplinite.
4.1.2. Controlul calitatii – parte a managementul calitatii, concentrata pe indeplinirea cerintelor referitoare la calitate.
4.1.3. Inspectie – evaluare a conformitatii prin observare si judecare, insotite dupa caz, de masurare, incercare sau
comparare cu un calibru.
4.1.4. Neconformitate – neandeplinirea unei cerinte.
4.1.5. Actiune corectiva – actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a unei situatii nedorite si
este intreprinsa pentru a preveni reaparitia.
4.1.6. Inregistrare – document prin care se declara rezultatele obtinute sau se furnizeaza dovezi ale activitatilor
realizate.
4.2. Abrevieri
4.2.1. CC - Consiliul Calităţii
4.2.3. CMC - Compartiment de Managementul Calitatii
4.2.4. ŞS/ŞC - Şef santier/compartiment
4.2.5. RC - Responsabil cu calitatea în santier/compartiment
758 / 1400
1384
4.2.6. SPL - Sef punct lucru
5.1.1. Formularul Program de Control Calitate, Verificari si Inspectii – se utilizeaza pentru planificarea
controlului calitatii, al verificarilor si inspectiilor pe lucrarile de constructii.
6.1. Responsabili de proces-Şef CMC, SS/SC, SPL şi RC.
6.2. Resurse:
• alocarea echipamentelor de masurare necesare;
• alocarea normativelor, stas-urilor, caietelor de sarcini, codurilor, specificatiilor tehnice necesare;
1 Efectuarea controalelor de calitate 1.1 Numar de controale Rapoarte de
conform Programului de Control efectuate/numar de controale neconformitate
Calitate, Verificari si Inspectii programate/lucrare/semestru/an Procese verbale de
receptie calitativa
6.4. Controlul calitatii lucrarilor

Clasificarea controlului
Pot fi identificate trei sisteme de control, funcţie de părţile care le exercită fiind definite obiective diferite pentru
fiecare sistem.
Controlul de calitate se poate face astfel:
*autocontrol; * control interior - control intern - control ierahic
* control extern (CQ); * control exterior; * control de conformitate.
Controlul interior
Controlul interior este desfăşurat de către producător şi/sau executant, fiecare în domeniul său din cadrul activităţii
de construcţii. Acest control este exercitat:
* din iniţiativă proprie (reguli interne de control);
* în conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de către o organizaţie independentă, la cererea
investitorului.
Controlul exterior
Controlul exterior - controlul care se efectuează asupra unei întreprinderi de către un organism independent de
acesta.
Controlul exterior poate consta din:
759 / 1400
1384
* verificarea măsurilor de control interior (atâta timp cât acestea sunt în conformitate cu procedurile de verificare de
control exterior) sau
* procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior.
Controlul de conformitate
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dacă funcţionarea unei unităţi sau a producţiei se
desfăşoară în conformitate cu regulile stabilite.
Controlul de conformitate este în general o parte din controlul exterior şi se efectuează de către organisme
independente autorizate pentru efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii.
Frecvenţa şi intensitatea controlului depind de consecinţele cauzate de unele posibile erori în diferite stadii ale
procesului de execuţie / producţie şi se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicaţi.
Controlul calităţii execuţiei lucrărilor de constructii se face având ca bază Legea 10 privind calitatea în construcţii din
1995. Obligaţiile şi răspunderile ce revin investitorilor, proiectanţilor, executanţilor, specialiştilor verificatori de
proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuţia, ale experţilor tehnici atestaţi, precum şi ale proprietarilor,
administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor sunt stipulate în Legea calităţii, HG 925/95 şi HG 766/97.
Procedee de control a calităţii în construcţii
Controlul producţiei şi execuţiei
Prin controlul producţiei şi execuţiei se înţeleg toate măsurile necesare pentru menţinerea la un nivel corespunzător
a calităţii produselor si lucrarilor în conformitate cu cerinţele specificate. Ea include inspecţiile în diferite etape ale
productiei / executarii lucrarilor şi determinările (utilizarea şi interpretarea rezultatelor) privind echipamentul,
materialele componente, tehnologiile de executie.
Controlul producţiei şi/sau execuţiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzător
cerinţelor printr-un sistem de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini
specifice, funcţie de natura lucrărilor (producţie, executie lucrari) - (control interior) - sau printr-un organism
independent (control exterior).
În ambele cazuri trebuie să se dispună de dotări corespunzătoare (echipament, aparatură, personal) pentru
realizarea inspecţiilor şi determinărilor. Date relevante asupra controlului producţiei sau controlul execuţiei pe
şantiere, trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau în alte tipuri de documente.
Controlului calităţii materialelor
Controlul calitatii materialelor aprovizionate se efectueaza de catre Comisia de receptie conform PS-12.
În cazul în care loturile de materiale aprovizionate nu îndeplinesc condiţiile de calitate se va interzice utilizarea lor şi
se va înştiinţa producătorul, beneficiarul şi organele Inspecţiei judeţene în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului în termen de maximum 48 de ore. Pentru a evita utilizarea accidentala a acestor produse se
aplica procedura PS-17.
Controlul calităţii execuţiei lucrărilor de constructii
Pentru fazele procesului de execuţie a lucrărilor de constructii care constituie lucrări ce devin ascunse, verificarea
calităţii acestora trebuie să fie consemnată în Procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse
încheiate între reprezentantul investitorului şi executant (Proces verbal de recepţie calitativă). În cazul fazelor
determinante este obligatorie participarea: beneficiarului, proiectantului, executantului şi a inspecţiei în construcţii
care în funcţie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrărilor. Nu se admite trecerea la o nouă
fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să
devină o lucrare ascunsă.
760 / 1400
1384
În procesele verbale se vor preciza concret verificările şi măsurătorile efectuate, abaterile constatate iar după caz,
încadrarea în toleranţele admisibile faţă de proiect.
Verificările care se efectuează sunt prevăzute in Caietele de sarcini, normative, PTE si/sau ITE. Dacă se constată
neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile reglementărilor tehnice se vor stabili şi consemna măsurile necesare
de remediere (corectie). După executarea acestora se va proceda la o nouă verificare (reinspectie) şi încheierea
unui nou proces-verbal.
Pentru neconformitatile constatate se se intocmesc Rapoarte de neconformitate conform PS-17 si se stabilesc
masuri corective conform PS-20.
La terminarea execuţiei săpăturilor pentru fundaţii se va verifica, în rapot cu prevederile proiectului:
* adâncimea şi cota de fundare;
* natura terenului (cu participarea obligatorie a proiectantului geotehnician);
* poziţia în plan;
* dimensiunile săpăturilor.
Cu privire la verificarea cotei de fundare şi a naturii terenului se vor întocmi procese verbale distincte.
La terminarea executării cofrajelor se va verifica:
a) alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
b) încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;
c) dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor care urmează a se betona;
d) poziţia cofrajelor, în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelele inferioare;
e) poziţia golurilor.
La terminarea montării armăturilor se va verifica:
a) numărul, diametrul şi poziţia armăturii în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;
b) distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul de fixare;
c) lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă
ulterior;
d) poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere ale barelor;
e) calitatea sudurilor;
f) numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
g) echipamentele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
h) modul d easigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;
i) poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.
În cursul betonării elementele de construcţii se va verifica dacă:
a) datele înscrise în bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata admisă
de transport;
b) consistenţa betonului corespunde celei prevăzute;
c) condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
d) se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi a prelevărilor de probe;
e) sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi formei cofrajelor;
f) se aplică corespunzător măsurile de protecţie (tratare) a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
Se vor consemna în Fisa de betonare:
* locul unde betonul a fost pus în lucrare;
761 / 1400
1384
* ora începerii şi terminării betonării;
* măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
* evenimentele intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc.);
* temperatura mediului;
* personalul care a supravegheat betonarea.
În cazul în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat să
verifice în paralel calitatea cimentului şi agregatelor precum şi modul de dozare, amestecare şi transport al
betonului.
La decofrarea oricărei părţi de construcţie se va verifica:
a) aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone cu beton necorespunzător (beton necompactat,
segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);
b) dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
c) distanţa între diferitele elemente;
d) poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) în raport cu cele corespunzătoare situate la nivelul imediat
inferior;
e) poziţia golurilor;
f) poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior.
Verificările de la poziţiile b)...f) se efectuează prin sondaj. Se va consemna în procesul verbal dacă sunt respectate
prevederile proiectului.
În vederea asigurării calităţii lucrărilor de beton şi beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ şi
adoptarea unor măsuri conform ANEXEI VI.3. din NE 012-99 urmărindu-se:
- evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspătă nu îndeplinesc condiţiile
impuse;
- adoptarea de măsuri operative la staţia de betoane pentru corectarea compoziţiei betonului sau a condiţiilor de
preparare;
- sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistenţe sub limitele admise, fiind necesară analizarea de către
proiectant a măsurilor sau condiţiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi durabilităţii elementului
sau a structurii.
Calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia, ţinând seama de concluziile analizei efectuate conform controlului
de conformitate, asupra rezultatelor încercărilor probelor de verificare a clasei prezentate în buletinul emis de
laborator şi concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote, dacă s-a cerut
efectuarea lor în cadrul controlululi operativ sau prin proiect.
Rezultatul aprecierii calităţii betonului pus în lucrare se consemnează în procesul verbal de recepţie a structurii de
rezistenţă încheiat între proiectant, investitor şi constructor.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se impun.
Recepţionarea structurii de rezistenţă se va efectua pe întreaga construcţie sau pe părţi din construcţie (fundaţie,
tronson, scară) potrivit Normativului C 56-85, anexa I.1.
Această recepţie are loc pe bază examinarii directe efectuată pe parcursul execuţiei în cadrul controlului interior sau
exterior; suplimentar se vor verifica:
* documentele de certificare a calităţii prevăzute de reglementările în vigoare pentru materialele livrate;
762 / 1400
1384
* existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor
după decofrare, aprecierea calităţii betonului pus în lucrare, precum şi existenţa şi conţinutul proceselor verbale
pentru fazele determinante;
* existenţa şi conţinutul documentelor de certificare a calităţii în cazul betonului livrat;
* constatările consemnate în cursul execuţiei în cadrul controlului interior şi/sau exterior;
* confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor de remediere prevăzute în diferitele documente
examinate;
* consemnările din fisa de betoanare;
* buletin privind calitatea betoanelor;
* dimensiuni de ansamblu şi cotele de nivel;
* dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului;
* poziţia golurilor prevăzute în proiect;
* poziţia relativă pe întreaga înălţime a construcţiei, a elementelor verticale (stâlpi, pereţi structurali) consemnându-
se eventuale dezaxări;
* încadrarea în abaterile admise conform ANEXEI III.1.din NE 012-99;
* comportarea la proba de umplere cu apă, în cazul recipienţilor;
* respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziţia betonului,
gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.;
* orice altă verificare care se consideră necesară.
În vederea recepţiei structurii unei construcţii, în cazurile în care se solicită de către proiectant, executantul va
prezenta beneficiarului buletin de analiză pe beton întărit prin încercări nedistructive.
Alegerea elementelor şi numărul necesar de încercări se va face de către proiectant.
Încercările nedistructive se vor efectua în conformitate cu Normativul C 26-85.
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează într-un proces
verbal încheiat între investitor, proiectant şi executant, precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se
recepţionează sau se respinge.
În cazurile în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili măsurile de remediere, iar după
executarea acestora se va proceda la o nouă recepţie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri, tencuieli, protecţii, finisaje) este admisă numai pe baza
dispoziţiei date de investitor sau de proiectant.
Această dispoziţie se va da după încheierea recepţiei structurilor de rezistenţă sau, în cazuri justificate, după
încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenţă.
În asemenea siuaţii, proiectantul va preciza unele părţi din elemente asupra cărora să se poată efectua determinări
ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea recepţiei definitive a structurii.
6.5. Pentru alte lucrari/produse pe care organizatia le executa/fabrica, sint facute precizari despre asigurarea si
controlul calitatii in PSP-xy aplicabile.
6.6. Incercarile si determinarile necesare controlului calitatii sint efectuate in laboratorul propriu sau pe baza de
Contract incheiat cu laboratoare autorizate(acreditate) in conformitate cu legislatia in vigoare.
763 / 1400
1384
6.7. Pentru orice control al calitatii se desfasoara urmatoarele etape:
- programarea controlului; pregatirea controlului; efectuarea controlului; efectuarea inregistrarilor
- analiza rezultatelor; stabilirea dupa caz a coreectiilor si a actiunilor corective necesare
- urmarirea realizarii corectiilor si aplicarea masurilor corective (reinspectare)
7.ÎNREGISTRĂRI
7.1.1. Program de Control Calitate, Verificari si Inspectii -
7.1.2. Proces verbal verificare natura teren fundare -
7.1.3. Proces verbal verificare cota de fundare -
7.1.4. Proces verbal lucrari ascunse -
7.1.5. Proces verbal receptie calitativa -
7.1.7. Fisa de depunere -
7.1.8. Proces verbal de control al calitatii lucrarilor in faze determinante -
7.1.9. Raport de neconformitate -cod PS-17-F1
7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrarea ….. -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA DE LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

SI PLAN DE MASURI PE TIMP FRIGUROS
764 / 1400
1384
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1 Procedura are ca scop precizarea asigurarii bunei calitati a lucrarilor de constructii si instalatii ce se
executa pe timp friguros ..
2.1 Procedura se utilizeaza pentru toate constructiile si instalatiile executate pe timp friguros.
3.1 RQ - Responsabilul calitatii

3.2 RCQ – Respoinsabilul controlul calitatii

4.5. Normativul C 16-84- realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente .
5. PROCEDURA
CONDITII PREALABILE
765 / 1400
1384
- Pentru a exeecuta lucrari de constructii pe timp friguros este obligatoriu sa fie luate masuri stabilite
pentru buna pregatire , executare si protejare a lucrarilor pe timp friguros determinate de ger, ninsoare,
viscol , lapovita , ploi reci , vant puternic si rece, polei , condiitii care se regasesc pe santier in perioada
realizarii lucrarilor , indiferent de anotimpul in care se produc aceste fenomene .
- Perioada conventionala de timp friguros este considerata 15 noiembrie -15 martie .
- Se numeste zi friguroasa ziua in care temperature aerului masurata la ora 7 dimineata, in aer liber , la
umbra , la inaltimea de 2 m de la sol si la departare de cel putin 5 m de orice constructie este mai mica
de
+ 5 grade Celsius .
- Instruirea personalului de executie pe baza prezentei proceduri si a documentatiei de executie.
MASURI PREVENTIVE
- Instruirea personalului de executie pe linie de NTS si PSI conform Normelor Republicane in vigoare si
completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj.
- Existenta si folosirea echipamentelor specifice de protectia muncii, - salopete, casca, palmare, centuri
de siguranta si cele specifice pe
timp friguros - .
- Clasificarea masurilor necesare pentru timpul friguros
➢ Masuri organizatorice cu caracter preventiv care se realizeaza din vreme , inaintea aparitiei
timpului friguros si in orice caz inainte de a incepe executarea lucrarilor la care se refera .
➢ Masuri si tehnologii speciale care se aplica in timpul si dupa executia lucrarilor .In noptile
perioadei respective se vor lua masuri speciale pentru a nu se degrada lucrarile de constructii
executate din cauza scaderii bruste a temperaturilor .
ACTIUNI IMPLICATE
Sarcinile generale ce revin in perioada de timp friguros sunt urmatoarele:

➢ Amenajari generale de santier
➢ Masuri pentru urmarirea calitatii lucrarilor
➢ Constructiile speciale de santier
➢ Instalatiile si retelele de santier
➢ Depozitarea si conservarea materialelor
➢ Utilaje si mijloace de transport
➢ Instalatii de incalzire tehnologica
➢ Inregistrari de date meteorologice necesare santierului
➢ Protectia si igiena muncii
➢ Paza contra incendiilor
➢ Protectia obiectelor sistate .
PROCEDURA
Masuri generale de santier care se refera la :
766 / 1400
1384
➢ Amenajarea drumurilor de santier , acces, platforme, puncte de stationare , depozite .
➢ Asigurarea indepartarii rapide a apelor de suprafata si a celor pluviale
( ploaie , ninsoare ).
➢ Asigurarea de:
- materiale antiderapante ( nisip , zgura , rumegus , sare ) si a sculelor
( lopeti, tarnacoape, casmale )
- materiale de intretinere drumuri ( pietris , piatra sparta )
- curatire de noroi a gropilor de fundatii
- colectarii apei din topirea zapezii si evacuarea acesteia .
- asigurarea stabilitatii stivelor de materiale, a depozitelor de nisip si pietris, care sunt in apropriere
zonelor amenintate de inundatii .
- Verificarea stabilitatii esafodajelor , schelelor , rampelor de lemn sau metalice .
- Verificarea silozurilor si buncarelor pentru lianti si aditivi in ce priveste etanseitatea si stabilitatea lor .
➢ Confectionarea de panouri pentru acoperirea usilor si ferestrelor lipsa la obiectivele la care se poate
lucra in interior .
➢ Verificarea si materializarea pe teren a pichetilor topo .
➢ Astuparea golurilor din beton , pentru a nu se acumula apa care poate provoca degradari la elementele
de beton armat .
CONSTRUCTII SPECIALE DE SANTIER
In acesta grupa se cuprind :

- constructiile pentru adapostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor inclusiv platformele si
buncarele din interiorul lor .
- podestele si puntile de trecere .
- scari fixe , platformele descoperite , planuri inclinate . Toate aceste constructii vor fi curatate
permanent de zapada si gheata depusa.
.Pe platforme si cai de circulatie se vor presara materiale antiderapante.
INSTALATII SI RETELE
- Toate conductele de apa care sunt in contact cu aerul se vor izola cu vata minerala, cochilii din vata
minerala si polistiren expandat, iar conductele vor fi prevazute cu robinete de golire in partea cea mai
joasa a acestora.
- La retelele de canalizare se are grija a se sparge gheata din dreptul acestora , pentru a permite
scurgerea apelor .
- Instalatiile electrice de forta si iluminat vor fi revizuite, se va executa un acces usor la tablourile de
comanda .
- Se vor verifica impamantarile ,si se vor lua masuri impotriva electrocutarilor pe santier.
- Circularele si alte utilaje de mica mecanizare vor fi folosite sub un sopron, fara pereti prevazute cu
acoperis corespunzator .
DEPOZITAREA SI CONSERVAREA MATERIALELOR
- Toate materialele care se folosesc pe timp friguros vor fi depozitate pe teren uscat evitandu-se zonele
inghetate sau umede . O atentie deosebita se vor acorda materialelor pulverulente ( ciment, var, ipsos ,
filer ) rigips, profile metalice subtiri,materialelor termoizolatoare, parchet, folii bituminoase si alte
materiale ce se pot degrada sub influenta umiditatii.
767 / 1400
1384
- Pentru materialele speciale se vor lua masuri de mentinere a temperaturilor specificate de catre
furnizor ( lacuri, vopsele , adezivi, chituri, solventi, folii bituminoase, tamplaria de lemn si alte materiale
).
- Pentru protectia termica a lucrarilor este necesar aprovizionarea din timp cu urmatoarele materiale :
a. carton bitumat sau impaslitura din fibre de sticla , rogojini, prelate folii de polietilena .
b. rumegus , talas ,paie , vata de sticla sau vata minerala sub forma de saltele sau pasla minerala .
c. panouri termoizolante pentru inchiderea golurilor de usi si ferestre pentru compartimentari de
coridoare sau incaperi .
d. corturi complete.
INSTALATII DE INCALZIRE
➢ Pentru necesitatile de incalzire tehnologica este necesar sa se asigure pe baza unor calcule termo
tehnice , tipurile de incalzire , in concordanta cu solutia optima tehnico economica .
➢ Alegerea tipului de instalatie se va face tinand cont de economia de carburanti si energia electrica .
➢ Necesitatile de incalzire se refera atat pentru continuarea lucrarilor de C+M cat si pentru birouri,
dormitoare , cantine etc
ACTIVITATEA METEOROLOGICA PE SANTIER
➢ Raspunderea acestei activitati revine ADMINISTRATORULUI , iar pe santier , sefului de santier .

➢ Activitatea se efectueaza pe parcursul perioadei de timp friguros zilnic , fara nici o exceptie .
➢ Se vor obtine de la Institutul de meteorologie previziunile pe termen scurt si pe temen lung , pentru a
se afla informatii despre temperaturile maxime si minime, despre precipitatii si forma acestora .
➢ Se vor inregistra zilnic temperaturile aerului, temperaturile zilnice ale spatiilor de lucru , mixturilor,
betoanelor si mortarelor , fiecare santier va fi dotat cu termometre speciale .
➢ Se vor inregistra de asemenea starea vremii, diverse fenomene atmosferice intervenite ( vanturi ,
precipitatii ) aratandu-se directia si intensitatea acestora.
Protejarea obiectelor sistate
Santierul este obligate sa ia toate masurile pentru conservarea calitatii lucrarilor executate si reluarea
normala a lucrarilor fara cheltuieli speciale de reparatii sau refaceri .
PROGRAMUL DE MASURI PENTRU PERIOADA DE TIMP FRIGUROS
La elaborarea acestui program se va tine seama de urmatoarele :

➢ Crearea in timp util a fronturilor de lucru , potrivit specificului lucrarilor ce urmeaza a fi executate .
➢ Inchiderea definitive sau provizorie a spatiilor in care se va desfasura activitatea .
➢ Incalzirea cu mijloace locale a spatiilor de lucru .
➢ Amenajarea si intretinerea cailor de circulatie , platforme, rampe , prevazandu-se curatirea si
asternerea de materiale antiderapante.
➢ Asigurarea de spatii corespunzatoare de cazare .
Principalele elemente care trebuie cuprinse in programul de masuri sunt :

➢ Obiectele ce se vor incepe , continua sau se termina in perioada de timp friguros .
768 / 1400
1384
➢ Precizarea lucrarilor – cu esalonarea cantitativa a acestora .
➢ Rezolvarea in perioda timpului friguros a aprovizionarii cu materiale .
➢ Folosirea pe santiere a aditivilor de betoane si a cimenturilor cu intarire rapida , cu rezistente initiale
mari in conformitate cu NE 012/1999,
➢ Asigurarea instalatiilor de producere a agentului termic in solutia definitive.
➢ Aprovizionarea cu combustibili si carburanti .
➢ Pregatirea si instruirea cadrelor de conducere, maistii si muncitori asura intelegerii prezentei proceduri.
➢ Dotarea materiala a muncitorilor , a punctelor de lucru cu mijloace de protectie si stingerea incendiilor .
➢ Asigurarea activitatii meteorologice prin laboratorul de santier cu registre ,termometre speciale pentru
masurarea temperaturii materialelor , pentru evidenta meteorologica de santier.
Programarea lucrarilor de baza pentru timpul friguros
Programarea va cuprinde:
➢ Lucrari de exterior la care nu se folosesc deloc procese umede cum ar fi:
a. sapaturi in terenuri nisipoase,sau terenuri necoezive
b. transportul pamantului rezultat
c. executarea compactarilor umpluturilor si nivelarilor acestora ,
d. montarea de instalatii subterane
e. trotuare din placi preturnate si prefabricate din beton asezate pe
nisip si cu rosturi libere, umplute cu nisip sau bitumate .
f. placaje de piatra.
g. izolari hidrofuge cu caracter provizoriu la acoperisuri
➢ Lucrari de interior la care se folosesc si procese umede , si care pot fi protejate usor prin incalzirea
camerelor de lucru.
EVIDENTA ACTIVITATII PE TIMP FRIGUROS
Actele de evidenta
➢ Fiecare santier va organiza si tine o evidenta prin urmatoarele documente :

▪ Registrul hidrometeorologic , care se intocmeste de Seful de laborator si trebuie sa contina
buletinele de prognoza primite la santier .
▪ Registrul hidrometeorologic trebuie sa contina :
- temperatura aerului ( dimineata la ora 7 )
- regimul vantului ( directie,intensitate , durata )
- precipitatiile ( ploaie, lapovita , ninsoare )
- starea terenului (inghetat cu sau fara polei,inzapezit, neinghetat,
uscat )
▪ Registrul de betoane
Este la fel ca cel pe timp calduros la care se adauga temperaturile betonului in momentul
turnarii si cele masurate dupa turnare .
Insemnarile se fac de catre seful de lot sau seful punctului de lucru – ele se vor referi la
elementele de constructie betonate si se vor mentiona : data turnarii , datele inregistrarilor de
temperaturi si data decofrarii inclusiv observatiile asupra calitatii betonului decofrat .Mortarele se
769 / 1400
1384
vor inregistra si ele intr-o parte separat si se vor consemna conditiile termotehnice in care in care
au fost executate mortarele si asupra evolutiei temperaturii lor .
Registrul va fi controlat si vizat de seful compartimentului tehnic productie al santierului .
▪ Registrul de incercari
Contine rezultatele incercarilor asupra probelor de betoane – condica de betoane – se
intocmeste de seful de laborator si se tine la zi .
LUCRARI DE BETOANE
La executarea pe timp friguros se vor respecta regulile de betonare stabilite in NE 012-

1999- Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat
tinandu-se seama de :
a) Regimul termoclimatic real existent pe santier in timpul prepararii , transportului si turnarii
si protejarii betonului.
b) Dimensiunile si masivitatea elementelor ce se betoneaza .
c) Gradul de expunere a lucrarii ca suprafata si durata la actiune timpului friguros in cursul
intaririi betonului .
d) Intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva .
▪ Pe santier este necesar sa se exercite un control permanent din partea beneficiarului, si
oricand este nevoie de proiectant .
▪ Cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si de gheata prin mijloace mecanice si in final prin
jet de aer cald sau aburi .
Rosturile trebuiesc sa fie etanse , sa aiba fata interioara unsa uniform cu substante care
usureaza decofrarea .Aceste substante se vor aplica numai dupa curatirea si uscarea
cofrajelor .Se va acorda o atentie deosebita sustinerii cofrajelor , luandu-se masuri
corespunzatoare , in functie de comportarea la inghet a terenului .
▪ Depozitarea armaturilor se va face pe teren uscat betonat. Barele acoperite cu gheata vor fi
ciocanite, periate ,interzicandu-se uscarea cu flacara sau cu apa calda , atunci cand nu exista
certitudinea ca ca apa nu va ingheta din nou.
▪ Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi mai mari de 5 grade Celsius.
▪ La prepararea betoanelor se vor folosi aditivi si cimenturi rapide, reteta avand un raport A/C
mic .
▪ Agregatele folosite vor fi incalzite, neadmitandu-se folosirea de agregate inghetate si cu bulgari
de gheata .
▪ Apa va fi de asemenea incalzita .
▪ Evitarea distantelor mari de transport , a stationarilor pe traseu si a transbordarilor betonului
.Mijlocul de transport va fi verificat sa nu contina gheata in betoniera, acesta va fi curatata cu
jet de apa calda .
▪ Este obligatorie compactarea betoanelor cu vibratoare mecanice .
▪ La punerea in opera a betoanelor se vor respecta urmatoarele
- in perioda cand exista pericol de inghet , inceperea betonarii
este permisa numai la temperaturi de peste + 5 grade
Celsius sau sub + 5 grade Celsius cand temperatura este
pozitiva si cu tendinte de crestere .
- lamelele aflate in curs de betonare , surprinse de scaderea
temperaturii aerului , vor fi continuate pana la temperatura
de – 10 grade Celsius . Sub acesta temperatura betonarea
770 / 1400
1384
va fi intrerupta, creandu-se un rost de lucru .
▪ Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare o temperatura de
minimum+ 5 grade Celsius pana la atingerea rezistentei minime de 50 daN / cm 2,moment in
care actiunea frigului asupra betonului nu mai pericliteaza calitatea acestuia . In acest scop
suprafetele libere ale betonului vor fi protejate dupa turnare cu materiale termoizolatoare, intre
ele si beton trebuie sa ramana un strat de aer stationar de 3-5 cm grosime . Pe parcursul
perioadei de intarire se va citi in permanenta temperatura betonului in partile cele mai expuse
cu mai multe termometre care vor fi mentinute cel putin 5 minute in gaurile practicate ( in jurul
termometrelor se vor pune calti) . Numarul citirilor va fi de 2-3 citiri in 24 de ore. Decofrarea
elementelor se va face numai dupa verificarea rezistentelor pe epruvete de beton cu
dimensiunile 150mm*150mm*150mm.
LUCRARI DE ZIDARIE
La executarea lucrarilor de zidarie se va tine seama de :
➢ Nu se vor folosi caramizile si blocurile umede sau acoperite cu gheata .
➢ Se vor folosi mortare de ciment sau ciment- var ; folosirea mortarelor de var nisip este strict interzisa .
➢ Lucrarile de zidarie se vor executa la temperaturi mai mari de 5 grade Celsius.
➢ Temperatura mortarului de ciment – var la iesirea din malaxor va fi de + 50 grade Celsius , iar a
mortarului de ciment de + 25 grade Celsius .
LUCRARI DE FINISAJE
➢ Lucrarile de finisaj bazate pe procese umede cum ar fi tencuielile ,zugravelile, vopsitoriile
,placajele, nu se executa de regula pe timp friguros , dar daca se iau masuri corespunzatoare de
incalzire a spatiilor de lucru la temperaturi de 8-10 grade Celsius aceste lucrari se pot executa .
Este necesar ca materialele folosite sa fie depozitate din vreme in incaperea de lucru sau cele
adiacente , care sunt mentinute la aceeasi temperatura cu cea din camera de lucru .In cazul
zugravelilor si vopsitoriilor sunt necesare temperaturi de cel putin + 15 grade Celsius .
IZOLATII
Izolatii termice
➢ Lucarile cu termoizolatie la care se folosesc procese umede ( sape, de protectie pentru hidroizolatii
din materiale in vrac sau sau din beton celular autoclavizat la terase sau acoperisuri ) vor respecta
problemele din capitolul betoane. Aceste lucrari vor fi oprite pe timp de ploaie, lapovita sau ninsoare
.
➢ Lucrarile la care termoizolatia se aplica prin lipire .la temperature mai mari de 5 grade Celsius.
Izolatii hidrofuge
➢ Suprafetele elementelor de constructii pe care se aplica hidroizolatiile de orice fel trebuie sa fie
caratate de zapada , gheata, polei, si impuritati si sa fie uscate . Hidroizolatiile la cald se pot executa
la temperaturi de cel putin + 5 grade Celsius
➢ .Hidroizolatiile cu folii , membrane care se lipesc prin flacara ,vor respecta agrementul tehnic
privind aplicarea acestuia pe timp friguros.
➢ Hidroizolatiile exterioare nu se pot realiza , existand posibilitatea apararii lucrarilor prin solutii
provizorii care vor fi indepartate la primavara si lucrarile se vor face de la inceput.
Izolatii fonice
➢ Izolatiile fonice se pot executa in acelesi conditii ca si lucrarile de interioare de finisaje ( tencuieli si
zugraveli ) .
771 / 1400
1384
Conducerea Organizatiei, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie
si a consultarii tuturor responsabililor de resoarte si probleme , a elaborate urmatorul program de masuri pentru
perioada de timp friguros pentru lucrarile de constructii, instalatii si drumuri.
Au fost analizate si programate a se executa lucrari de C+M numai acolo unde se va respecta procedura proprie de
execute “LUCRARI DE CONSTRUCTII PE TIMP FRIGUROS “ si vor fi indeplimite urmatoarele cerinte :
▪ Crearea in timp util a fronturilor de lucru ,potrivit specificului lucrarilor care vor fi executate cum ar fi :
a) Termen de realizare Responsabil
b) Termen de realizare Responsabil
c) Termen de realizare Responsabil
d) Termen de realizare Responsabil
▪ Inchiderea definitive sau provizorie a spatiilor in care se va desfasura activitatea si anume :
▪ Incalzirea cu mijloace locale a spatiilor de lucru :
▪ Amenajarea si intretinerea cailor de circulatie , platformelor , rampelor , prevazandu-se curatirea si
folosirea de materiale antiderapante si anume
▪ Asigurarea de spatii corespunzatoare de cazare a muncitorilor in urmatoarele dormitoare :
Nr Denumirea lucrarilor / Obiecte Termen Termen Observatii

crt incepere terminare
Conf grafic Conf grafic
1 Denumirea lucrarii
Obiecte
2 Lucrarile ce urmeaza a se executa

–cantitativ conform ofertei :
3 Probleme de aprovizionare ,
manipulare , transport si
depozitare :
Aprovizionare
772 / 1400
1384
Transport
Manipulare
Depozitare
4 Folosirea cimenturilor cu intarire Denumirea

rapida si si rezistente mari cimentului
Folosirea aditivilor
Folosirea tehnologiilor no ice

permit scurtarea termenului de
executie
5 Materiale si echipamente care se Denumire

vor utiliza exclusive la protectia material
termica a lucrarilor de baza
6 Asigurarea , verificarea ,
adapostirea intretinerea si
repararea utilajelor si mijloacelor
de transport destinate activitatii
pet imp friguros .
7 Asigurarea punerii in functiune Denumire Retele si

partial sau total a centralelor centala calorifere
termice definitive , a retelelor si si
aparatelor speciale destinate
pentru producerea si distribuirea
caldurii
8 Asigurarea combustibililor si Denumire Cantitate

carburantilor , pentru necesitatile cambustibil asigurata
tehnologice si cele utilitare din
santier in sortimentele si cantitatile
corespunzatoare specificului si
productiei planificate
9 Redistribuirea sarcinilor si Activitate Responsabilitate

activitatilor necesare pentru
dezapeziri , dezghetari protectie
termica a lucrarilor
10 Pregatirea si instruirea speciala Tema Specialistii care

introductive si periodica a cadrelor propusa sustin instruirea
locale de conducere
773 / 1400
1384
11 Dotarea materiala a muncitorilor a Punct de Mijloc de
punctelor de lucru cu mijloace de lucru protectie si
protectie si interventie in caz de interventie
incendiu
12 Organizarea activitatii Punct de Dotare cu

meteorologice lucru termometre
Laborator speciale
SEF SANTIER
……………………….
7. RESPONSABILITATI
7.1 Seful de santier si seful de lucrare raspund de aplicarea intocmai a documentatiei de executie si a
prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate.
7.2 Responsabilul CQ si cel de la punctul de lucru verifica respectarea prescriptiilor din procedura si a
proiectului de executie, precum si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
RAPOARTE SI INREGISTRARI
a. Registrul hidrometeorologic
b. Registrul de betoane
c. Condica de betoane
d. Programul de masuri pentru perioada de timp friguros
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
774 / 1400
1384
PRIMIREA, DEPOZITAREA SI MANIPULAREA PRODUSELOR
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
775 / 1400
1384
1 SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor si a masurilor necesare pentru controlul primirii,
manipularii, depozitarii si conservarii produselor din momentul sosirii de la furnizor si pana cand
acestea sunt puse in opera.
2 DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica tuturor materialelor, produselor sosite de la furnizori sau executate in atelierele proprii .
Procedura este implementata de toti cei specificati la pct. 6" RESPONSABILITATI
".Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs
decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi,
normative ,standarde , etc .
3 DOCUMENTE DE REFERINTA

capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesc cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare
imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti
interesate
4.1. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.
4.2. Legea 6/82.
NIR - nota intrare-receptie
FCC - fise chestionar
5.1. Clase de depozitare
Clasele de depozitare reprezinta clasificarea unei zone de depozitare sau a depozitului dupa cum
urmeaza:
• Clasa 1. - zona exterioara.
• Clasa 2. - zona exterioara acoperita cu prelata sau adapostita (sopron).
• Clasa 3. - magazie inchisa si neincalzita.
776 / 1400
1384
• Clasa 4. - magazie inchisa si incalzita.
• Clasa 5. - magazie inchisa si controlata din punct de vedere al mediului.
5.2. Primirea si receptionarea produselor.

5.2.1. La sosirea in depozit, seful de depozit executa urmatoarele operatii:
• identificarea produselor.
• determina clasa de depozitare corespunzatoare pentru fiecare produs pe baza analizei comenzii si
a indicatiilor furnizorului.
• stabileste gestiunea si locul de descarcare.
• numeste echipa de incarcatori-descarcatori care va efectua operatia de descarcare.
Gestionarul care are si calitatea de membru al comisiei de receptie, convoaca pe ceilalti membri ai
comisiei de receptie:
• reprezentantul din partea compartimentului CQ .
• reprezentantul din partea compartimentului aprovizionare (care este si sef al comisiei de receptie).
• un primitor-distribuitor din subordinea gestionarului.
5.2.2. Reprezentantii compartimentului aprovizionare/depozite care fac parte din comisia de receptie executa
urmatoarele operatii:
• verifica daca marfurile au fost inscrise corect in documentele de expeditie.
• verifica toate actele care insotesc marfa (aviz de expeditie, certificat de calitate, alte documente, dupa caz).
• receptioneaza cantitativ marfa.
• semneaza documentul de intrare (nota intrare-receptie) si orice act intocmit cu aceasta ocazie. NIR se intomeste de
gestionar si se semneaza de comisie dupa receptionarea produselor.
5.2.3. Inspectorul CQ participant la receptie la primirea produselor verifica (prin utilizarea FCC specifice):
• confirmarea produsului cu documentatia tehnica (proiect de executie, specificatiile furnizorului, etc.).
• documentele de calitate care insotesc produsul (certificat de calitate, act de autoreceptie, etc.).
Concluziile inspectiei se inregistreaza si se confirma prin stampila/semnatura pe "Proces verbal de
receptie calitativa".Semneaza alaturi si comisia de receptie NIR si semneaza si stampileaza eticheta
aplicata.
5.2.4. Dupa controlul comisiei de receptie se procedeaza astfel:
• produsele acceptate se vor depozita intr-o zona destinata numai produselor acceptate si se vor marca cu eticheta
"ADMIS - SE POT UTILIZA".
• produsele a caror situatie trebuie clarificata vor fi etichetate cu eticheta "PRODUS RETINUT - NU SE UTILIZEAZA"
si se vor depozita separat de cele acceptate.
• produsele identificate ca neconforme se vor depozita in spatii separate de restul produselor, pentru a preveni
folosirea lor intimplatoare li se vor aplica eticheta "PRODUS NECONFORM - NU SE UTILIZEAZA si se vor trata
conform procedurii de neconformitati.
5.2.5. Pentru produsele care au un anumit termen de garantie, se va inscrie pe eticheta data la care expira
valabilitatea acestora si va purta semnatura si stampila reprezentantului CQ depozit.
5.2.6. Manipularea mecanizata a produselor se va efectua numai de catre personal autorizat in conformitate
cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR si utilizind mijloace de ridicare autorizate ISCIR.
Pentru produsele la care se impun conditii speciale de manipulare sau depozitare compartimentul
aprovizionare va intocmi instructiuni specifice care sa descrie detaliat operatiile de legare, de
manipulare cu mijloacele de ridicat si conditiile de depozitare.
Aceste instructiuni se vor emiteastfel incit sa fie disponibile la personalulce urmeaza sa le aplice cu 15
zile inainte de momentul in care produsul urmeaza sa fie manipulat.
5.2.6. Depozitarea si conservarea materialelor/produselor.
777 / 1400
1384
a). Depozitarea si conservarea materialelor/produselor se va face cu respectarea tuturor conditiilor
specifice fiecarui material in parte (conform cerintelor din proiecte si specificatiile furnizorului).
Responsabilul CQ pe depozit va verifica permanent indeplinirea acestor cerinte.
b). Pentru produsele pentru care s-a constatat ca nu au fost pastrate in conditii corespunzatoare
(temperatura, stivuire, etc.) responsabilul CQ va cere sefului de depozit trecerea in asteptare a
acestora pentru a se analiza posibilatile de acceptare.
c). Produsele care au fost initial acceptate, dar dupa trecerea timpului nu indeplinesc cerintele de
calitate (expirarea termenului de garantie, deterioare, etc.) vor fi separate in zonele de carantina.
Aceste produse vor fi testate pentru a se determina dsaca mai pot fi utilizate sau nu.
In acest sens seful de depozit va anunta pe seful compartimentului aprovizionare si RCQ pentru
dispunerea modalitatii de lucru pentru testare (in vederea acceptarii sau respingerii acestora).
d). Produsele care nu vor mai putea fi utilizate vor fi indepartate din depozit.
5.3. CRITERII DE ACCEPTARE:
Se vor accepta la receptie numai acele produse care intrunesc prevederile Legii 6/82 si respecta
conditiile specificate in contracte si in prezenta procedura.
Se vor accepta numai produsele a caror stare de conservare este buna si corespund cerintelor din
documentatiile tehnice.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Director General:

• numeste prin decizie componenta comisiei de receptie la primire.
• asigura alocarea spatiilor de depozitare si conditiile necesare pentru indeplinirea cerintelor de
depozitare si manipulare.
6.2. Director Economic:
• raspunde si asigura structura organizatorica, facilitati de depozitare, personalul si echipamentele
necesare pentru realizarea conditiilor de manipulare, depozitare si conservare corespunzatoare
cerintelor din proiecte si specificatiile furnizorului.
• aproba procedurile de lucru elaborate de compartimentele din subordine.
6.3. Compartiment aprovizionare:
• raspunde de organizarea activitatii de receptie la primirea produselor conform deciziei de numire a
comisiei de receptie.
• asigura depozitarea materialelor necesare executarii
• lucrarilor, in conditiile de asigurare a pastrarii caracteristicilor tehnice si de calitate.
• asigura manipularea materialelor din si in mijloacele de transport in cadrul depozitului.
6.4. Responsabil CQ .
• participa la receptia produselor primite, verifica conformitatea acestora cu documentatia tehnica,
verifica documentele insotitoare, daca produsele primite sint cele care au fost receptionate in
fabrica la receptia finala, daca nu au fost deteriorate in timpul incarcarii transportului si al
descarcarii, daca sint marcate si, dupa caz etichetate, conform procedurilor, impunind luarea
masurilor necesare.
• verifica depozitarea, manipularea si face receptia produselor fabricate in atelierele proprii.
778 / 1400
1384
• responsabilul CQ pentru depozite si responsabilii CQ pe lucrari vor controla depozitarea si
conservarea produselor in depozitul central si la locul de punere in opera si vor intocmi (PVC)
procese verbale de constatare pe care le vor transmite celor implicati si la RQ.
6.5. Conducerea santierelor are responsabilitatea asigurarii tuturor conditiilor pentru realizarea la depozitele
proprii a conditiilor de depozitare si manipulare corespunzatoare cerintelor.
6.6. Compartimentul mecanizare raspunde de asigurarea si buna functionare a mijloacelor de manipulare.
7.INREGISTRARI
Toate inregistrarile vor respecta PCCVI-ul si documentele specificate in caietele de sarcini , precum si
formularele din MC al ORGANIZATIE editia 1/2005 .
8. ANEXE
Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
CONTROLUL ECHIPAMENTELOR DE
MASURARE SI MONITORIZARE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
779 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1. Procedura stabileste cerintele si responsabilitatile privind etalonarea, verificarea si metrologarea tuturor mijloacelo
de inspectie,masurare si monitorizare utilizate în activitatile care pot afecta calitatea si activitatile de control de
calitate, verificari si încercari.
2. DOMENIUL DE ACTIVITATE
2.1. Procedura se aplica în cadrul Organizatiei, pentru toate activitatile care folosesc echipamente de masurare s
monitorizare adecvate pentru determinarea precisa a parametrilor calitatii procesului respectiv.
3.1. Definitii
3.1.1. Verificarea metrologica - ansamblul operatiilor tehnice prin care un mijloc de verificare si incercare este admis sau
respins.
3.1.2. Alte definitii conform - ISO 9000 : 2000. –Sisteme de management al calitatii . Principii fundamentale si
vocabular.
3.2. Prescurtari
3.2.1 E.M.M. - Echipamente de masurare si monitorizare .

3.2.1. S.M. - Serviciul Mecanizare
780 / 1400
1384
4.1. SR EN ISO 9000 : 2008. –Sisteme de management al calitatii .
Principii fundamentale si vocabular
4.2. SR EN ISO 9001: 2008- Sisteme de management al calitatii – CERINTE.

4.3. SR EN ISO 9004 : 2008- Sisteme de mangement al calitatii –Linii directoare pentru imbunatatitea performantelor .
4.3. Legea 10/1995 privind calitatea în constructii.
4.4. Legea 11/1994 privind activitatea de metrologie.
4.4. Norme de metrologie legala (NML) si norme tehnice de metrologie (NTM)
publicate in Monitorul Oficial al României partea I, Nr. 44 din 8.03.1996.
5. PROCEDURA
5.1. Generalitati
5.1.1. Prin prezenta procedura se parcurg pasii prin care se controleaza si verifica metrologic mijloacele de
echipamente de masurare si monitorizare , aflate în dotare proprie, închiriate sau puse la dispozitie de beneficiar
prin laboratoarele metrologice speciale autorizate.
5.1.2. Echipamentele de masurare si monitorizare sunt controlate in conformitate cu prevederile prezentei procedur
de sistem si dupa caz se intocmesc proceduri tehnice de control specifice.
5.3. Identificarea si evaluarea E.M.M.-urilor.
5.2.1. Mecanizare-metrologie coordoneaza activitatile de metrologie printr-o persoana de specialitate numita de
conducerea societatii. Aceasta are urmatoarete responsabilitati:
1. Organizeaza, coordoneaza si raspunde de activitatile de metrologie in societate.

2. Asigura consultanta tehnica de specialitate si raspunde de controlul ce se efectueaza la nivel de
ORGANIZATIE asupra modului cum sunt organizate, coordonate si verificate activitatile metrologice .
3. Organizeaza si asigura verificarea interna precum si verificarea prin organismele externe abilitate, a
activitatile legate de controlul, esalonarea si intretinerea echipamentelor de inspectie, masurare s
incercare utilizate de Subunitatile de executie proprie ( Santiere ), echipamente prin care ORGANIZATIA
demonstreaza conformitatea produselor livrate clientilor sai.
4. Asigura verificarea echipamentelor de masurare si monitorizare utilizate in cadrul Subunitatilor de executie
proprie ( Santiere), astfel incat sa se asigure ca incertitudinea de masurare este cunoscuta si este
compatibila cu capacitatea de masurare ceruta.
781 / 1400
1384
6. La solicitarea Clientilor, a Consultantilor sau a Organelor de control din Inspectia Teritoriala din Constructii care
verifica activitatile metrologice legate de echipamente.
7. Echipamentele de masurare si monitorizare din Subunitatile de executie proprie ale Organizatiei, pune la dispozitia
acestora toate documentele aferente acestor activitati. Aceste documente trebuie sa intretina increderea clientului in
calitatea produselor livrate.
6. Intocmeste si inainteaza pentru aprobarea la Biroul Calitate , a Programelor de activitati metrologice pe

anul in curs la nivel de societate.
7. Intocmeste si verifica existenta la zi a documentelor si inregistrarilor privind activitatile de metrologie si a
Registrului de inregistrare a neconformitatilor pe linie de metrologie semnalate la Subunitatile de
executie proprie (Santiere).
8. Verifica efectuarea la Subunitatile de executie proprie a activitatilor necesare pentru mentenanta
aparatelor si echipamentelor de laborator inclusiv din punct de vedere metrologic si raporteaza situatia
existenta trimestrial la RCQ .
9. Solicita Biroului Roman de Metrologie Legala atestarea metrologica a aparatelor de masurare utilizate in
Subunitatile de executie proprie ale ORGANIZATIEI in conformitate cu Lista oficiala a mijloacelor de
masurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului.
10. Prin cursuri de instruire anuale efectuate de metrologul din centralul ORGANIZATIEI se prezinta toate
noutatile pe linie de metrologie cerandu-se toate datele necesare pentru tinerea sub control a aparaturilo
din Santiere.
5.2.2. Identificarea EMM-urilor se face detaliat, specificandu-se tipul echipamentului, numarul de identificare (nr. serie)
amplasamentul, frecventa verificarilor, metoda folosita pentru verificare, criteriile de acceptare si masurile care se iau cand
rezultatele nu sunt satisfacatoare.
Toate datele care identifica EMM-urile se regasesc în "Registrul de evidenta".
5.2.3. In mod practic identificarea EMM-urilor se face prin marcaje, poansoane, autorizate si etichetate care indica exac
tipul echipamentului, numarul seriei, stadiul verificarii si data expirarii.
5.3. Conditii de depozitare, conservare, manipulare si utilizare.

5.3.1. ORGANIZATIA depoziteaza si conserva EMM-urile în conditii de mediu corespunzatoare: incaperi cu microclima
adecvat, acces limitat.
5.3.2. Echipamentul de control, masurare si verificare este folosit numai atunci cand functioneaza la nivelul de acuratete
specificat si cand a fost adecvat esalonat.
5.3.3. Manipularea se executa in conditii optime, fara loviri sau decalibrari, cu personal instruit, autorizat si capabil sa
veritice, sa pastreze si sa mentina exactitatea si aptitudinea de utilizare a echipamentelor.
5.3.4. Performanta aparaturii poate fi afectata de o folosire neatenta, de expuneri in conditii de umiditate, praf, vibratii etc
Din momentul in care echipamentele de masurare si monitorizare au fost etalonate, trebuie luate masuri pentru a se
preveni orice falsificare.
5.4. Controlul si evidenta EMM-urilor.

5.4.1. D.M. asigura un control corespunzator al EMM.-urilor, verificarilor acestora si personalului care le utilizeaza.
5.4.2. Metodele de control sunt:
782 / 1400
1384
a) Verificarea metrologica initiala, imediat dupa fabricare sau importare (la receptie), inainte de darea în folosinta. Se
executa pentru a valida performantele prescrise de producator, gradul de precizie si aptitudine de a îndeplini functiile
specificate pe o durata de timp stabilita.
b) Verificarea metrologica periodica pentru a reetalona, ajusta, repara EMM -urile. Cand la verificare EMM -urile prezinta
erori mai mari decat cele tolerate, se face o evaluare si se procedeaza la documentarea validarii rezultatelor obtinute
anterior, pentru a putea stabili necesitatea unei reetalonari, ajustari sau reparari.
c) Efectuarea inspectiilor, verificarilor asupra EMM -urilor sau a programelor de incercare, pentru a dovedi capabilitatea
de verificare, acceptarea lucrarilor, produselor inainte de a fi utilizate sau receptate de beneficiar.
5.4.3. D.M. stabileste programul de inspectii si reinspectii, amploarea si frecventa lor si pastreaza inregistrarile ca dovez
ale controlului.
5.4.4. Inregistrarile ce se emit în urma verificarilor metrologice si a inspectiilor EMM -urilor privitoare la inregistrarile calitati
se pastreaza si se arhiveaza.
5.5. Daca marca metrologica (care contine si data la care a fost efectuata verificarea) nu este vizibila sau din orice alt motiv
este necorespunzatoare, responsabilul cu metrologia aplica o eticheta "ADMIS" in care se inscrie data verificarii precum s
data la care expira aceasta verificare, formular cod: .........
5.6. EMM -urile inchiriate trebuie sa fie verificate metrologic si sa fie insotite de buletinele de verificare respective.
5.7. Daca exista suspiciuni cu privire la corectitudinea masuratorilor efectuate, responsabilul cu metrologia initeaza
actiunile necesare reverificarii EMM-urilor respective. Pâna la data verificarii metrologice. pe echipament se va lipi eticheta
"NEUTILIZABIL", formular cod: .........
6 RESPONSABILITATI
7
6.1 ADMINISTRATOR
6.1.1. Asigura resursele umane si materiale necesare pentru realizarea obiectivelor

metrologice în societate.
6.1.2. Numirea responsabilului cu metrologia în cadrut societatii.
6.1.3. Aproba contractele, comenzile de achizitionare, închirierea EMM-urilor necesare, în functie de tipul si stadiu
lucrarilor.
6,2. RESPONSABILUL CQ
6.2.1. Urmaresc utilizarea în activitatile de control numai a echipamentelor de masuratre si monitorizare veriticate
metrologic, indicate în procedurile de control.
6.2.2. Evalueaza si conditioneaza în scris asupra valabilitatii rezultatelor, controalelor de catitate, verificarlor si încercârilo
anterioare atunci când echipamentele de masurare si monitorizare sunt decalibrate si de câte ori acest lucru este prevazu
în planul de calitate .
6.3. RESPONSABILUL CU METROLOGIA
783 / 1400
1384
6.3.1. Raspunde de evidenta EMM-urilor utilizate în societate.
6.3.2. Stabileste programul de verificare, reparatii al tuturor EMM -urilor.
6.3.3. Stabilesc necesarul de EMM -uri în conformitate cu tehnologiite de lucru si procedurile tehnice de executie aprobate.
6.3.4. Asigura verificarea si, dupâ caz, autorizarea I.S.C.I.R. a EMM -urilor utilizate în executia lucrârilor de C +M sau
servicii.
DETINATORIl DE MIJLOACE DE MASURARE
6.4.1. Folosesc numai mijloacele de mâsurare si încercare verificate metrologic. Când constatâ ca un mijloc de masurare
sau încercare este decalibrat, anuntâ imediat responsabilul cu metrologia din Santier.
6.5. MAGAZIONER
6.5.1. Elibereaza din magazie mijloacele de masurare numai dupa ce a primit avizul responsabilului cu metrologia de
santier.
7. ÎNREGISTRARI
7.1. Registrul de evidenta pentru EMM-uri
7.2. Fise de evidenta a M.I.V.-uri.
7.4. Buletine de verificare metrologica

7.5.
7.4.Etichete: "Admis’’
"A se verifica înainte de utilizare"
"Neutilizabil"
ANEXE Nu este cazul
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
784 / 1400
1384
MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
1.1.Prezenta procedură cod PTE-13 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de
montare a elementelor prefabricate.
2.1. Se aplică la lucrarile de montari de prefabricate realizate in santierele Organizatiei
785 / 1400
1384
SR EN ISO 9001:2001.
4.1. Terminologie
4.2. Abrevieri
4.2.2. CMC - Compartiment de Managementul Calitatii
4.2.3. ŞS/ŞC - Şef santier/compartiment
4.2.4. RC - Responsabil cu calitatea în santier/compartiment
4.2.5. PTE - Proceduri tehnice de executie
4.2.6. PSL - Procedură de sistem privind cerinţele de management şi tehnice
(cf. pct.4 şi 5 din SR EN ISO / CEI 17025:2001)
4.2.7. ITE - Instrucţiune tehnica de executie
4.2.8. PÎS - Procedură de încercare specifică.

6.1. Responsabili de proces-SS, SEF PUNCT LUCRU
6.2. Resurse:
• alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare;
6.3. REGULI GENERALE DE MONTAJ

Lucrarile de montare se vor executa pe baza unei fise tehnologice de montaj care va cuprinde:
- cantitatea de elemente de montat, defalcata pe sortimente;
- mijloacele de transport pana la locul de montare;
- locul de depozitare pe santier si conditiile de asezare si rezemare (daca montajul nu se executa direct din
mijlocul de transport);
- metodele de montare utilajul necesar si amplasamentul acestuia;
- ordinea de desfasurare a operatiilor de montare;
786 / 1400
1384
- formatiile de lucru necesare pentru montare;
- graficul calendaristic de lucru pentru transportul si montarea elementelor prefabricate, intocmit in concordanta
cu ordinea de montare a elementelor si tinindu-se seama de timpul necesar pentru intarirea betonului de
monolitizare a imbinarilor;
- modul de pregatire al suprafetelor pe care vor rezema elementele prefabricate si al zonelor de monolitizare;
- modul de pozitionare si regulile de de verificare a respectarii abaterilor admise pentru montaj;
- masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor;
- ordinea de executare a sudurilor si conditiile tehnice de calitate ce trebuie sa le indeplineasca acestea;
- etapele la care este necesara o receptie partiala a lucrarilor de montare sau imbinare, precum si a altor lucrari
secundare;
- abaterile admise la montaj;
Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de seful de santier si va fi supravegheata in permanenta de seful
punctului de lucru.
Inainte de inceperea lucrarilor de montare este necesar sa se execute urmatoarele lucrari pregatitoare:
- executarea cailor de circulatie necesare transportului elementelor si accesului mijloacelor de montare precum si
executarea platformelor de calare a macaralelor;
- verificarea bunei functionari a utilajelor de montare;
- verificarea dispozitivelor de prindere si fixare provizorei;
- instruirea echipelor de lucru in ceea ce priveste: cunoasterea proiectului si a ordinii de montaj si a imbinarilor, a
conditiilor tehnice impuse pentru asigurarea unei montari corecte, precum si a regulilor de tehnica securitatii
muncii;
- executarea schelelor provizorii pentru accesul la montare si monolitizare;
- trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor;
- aducerea la nivel a tuturor suprafetelor elementelor pe care reazema elementele prefabricate si pregatirea
suprafetei de rezemare;
- verificarea elementelor transportate la locul de montare si marcarea vizibila a celor care nu corespund tipului de
element solicitat, au suferit degradari ce depasesc limitele admisibile, precum si verificarea prin sondaj a
diminsiunile principale care conditioneaza montajul, tinind cont de tolerantele admisibile; elementele
necorespunzatoare vor fi depozitate separat in vederea reconditionarii sau rebutarii lor;
In afara acestor masuri cu caracter general este necesar ca fiecare operatie sa fie precedata de lucrari pregatitoare,
specifice operatiei respective si care depind de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau modul de
alcatuire a structurii;
La montarea stilpilor prefabricati este necesar ca in prealabil:
- sa se verifice ca betonul din care este realizat paharul sa fi atins rezistenta prevazuta in proiect;
- sa se traseze axele longitudinale si transversale a sirurilor de stilpi, marcindu-se pozitia acestora pe fata
superioara a paharului de fundatie;
787 / 1400
1384
- sa se marcheze pe cele 4 fete ale stilpilor, la o distanta de la capatul inferior egala cu adincimea paharului,
axele de montare care vor trebui sa fie aduse in coincidenta cu cele trasate pe fata superioara a paharului de
fundatie;
- sa se verifice dimensiunile interioare ale paharului de fundatie, verificind conditia ca prin introducerea unui
sablon (de forma partii inferioare a stilpului) in pozitia corespunzatoare a axelor trasate, sa ramina o distanta de
cel putin 2 cm intre acesta si fetele interioare ale paharului fundatiei; daca se constata o distanta mai mica, se
va ciopli betonul paharului pe adincimea necesara dar nu mai mult de 2 cm; nu se admite cioplirea stilpului
pentru corectarea defectiunilor constatate la executia paharelor de fundatie;
- sa se verifice cotele de nivel ale paharului si lungimea reala astilpilor (atit cea totala cit si cea intre baza stilpului
si fata superioara a consolei);
- in cazul constatarii unor abateri mari ale pozitiei fundatiilor va fi convocat proiectantul pentru stabilirea solutiei
de remediere.
La montarea fermelor, arcelor, grinzilor sau placilor cu deschidere mai mare sau cel putin egala cu 6 m, este
necesar ca in prealabil:
- sa se verifice pozitia elementelor de sustinere in comparatie cu cea prevazuta in proiect (plan si nivel);
- sa se marcheze limitele suprafetei de rezemare a elementelor care urmeaza a se monta (pentru a se putea
controla mai usor asezarea corecta);
- sa se marcheze, in cazul grinzilor de rulare, axele acstora, atit pe consolele intregului rind de stilpi, cit si pe
fetele verticale ale capetelor grinzilor;
Indiferent de tipul elementului, la ridicarea si deplasarea orizontala, in stare suspendata a elementelor, se
recomanda a se folosi cable pentru oprirea balansarii;
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje si dispozitive de agatare care sa asigure montajul in
conditii de securitate.
La ridicarea elementelor prefabricate se va executa o saltare provizorie pina la cca 20 mm pentru verificarea
prinderii elementelor in dispozitiv.
Stilpii se vor prinde la cirligul macaralei prin intermediul unui dispozitiv, de regula basculant (care permite usor
aducerea acestora in pozitie verticala); la introducerea in pahar se va urmari atit aducerea in coincidenta a
axelormarcate pe stilpi cu cele de pe fetele superioare a paharelor, cit si asigurarea pozitiei verticale a acestora,
dupa care se fixeaza provizoriu cu pene sau ancoraje, in functie de inaltimea lor.
Inainte de monolitizare se executa inca o verificare a aliniamentului stilpilor fie pe intregul sir fie intre rosturile
constructiei.
Grinzile, fermele si alte elemente similare, se vor prinde la cirligul macaralei prin intermediul unor dispozitive
corspunzatoare tipului respectiv de element. La asezarea pe reazeme, se va urmari pozitionarea corecta, conform
proiectului atit in ceea ce priveste asigurarea aliniamentului cit si a lungimii de rezemare si a contactului cu
suprafetele de rezemare.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea.
Asigurarea se va realiza inaintea desprinderii elementului din cirligul macaralei, fie prin executarea imbinarilor
definitive, fie prin mijloace provizorii. Piesele de prindere provizorie nu vor putea fi demontate decit dupa executarea
imbinarilor definitive, respectiv in cazul imbinarilor umede sau mixte, dupa cel putin 3 zile de la betonare.
788 / 1400
1384
Succesiunea operatiilor de montaj este conditionata de posibilitatea executarii imbinarilor definitive, care trebuie sa
nu fie stinjenita de elementele care se monteaza in continuare sau prin executarea altor lucrari.
Este interzis sa se monteze elemente pe altele care nu au fost fixate definitiv (cu exceptia cazurilor prevazute prin
proiect).
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza vor fi bine
curatate cu o perie de sirma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de aer.
Tolerante admisibile la montarea elementelor prefabricate:
Denumire Deschiderea elementului Abaterea la lungimea sau latimea de
rezemare, mm
Element de planseu si <6m -10
acoperis >6m -15
Grinzi, pereti - -20
Stilpi (constructii - -10
etajate)
6.4. EXECUTIA IMBINARILOR.

La terminarea montarii elementelor prefabricate se va verifica:
- pozitia in plan a axelor elementelor;
- respectarea cotelor de nivel din proiect;
- verticalitatea sau orizontalitatea elementelor prefabricate dupa caz;
- respectarea lungimilor de rezemare;
- respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare;
Executarea imbinarilor betonate (umede) se va face cu respectarea detaliilor din proiect, folosindu-se bene cu
furtun, pilnii sau jgheaburi, luindu-se masuri pentru umplerea campleta a spatiului de imbinare, compactarea
betonului facindu-se cu vibratorul de interior sau prin indesare cu sipci sau vergele. Se va incheia Proces verbal de
lucrari ascunse.
Executarea imbinarilor uscate se va face cu respectarea prevederilor tehnice din proiect, a fisei tehnologice si a
reglementarilor tehnice in vigoare.
7.ÎNREGISTRĂRI
7.1.1. Proces verbal lucrari ascunse -
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul.
789 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE FUNDATII, SAPATURI SI SPRIJINIRI
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
790 / 1400
1384
1. SCOP
Prezenta procedura tehnica de execuţie stabileşte condiţiile tehnice şi de calitate ce trebuiesc îndeplinite la
executarea terasamentelor, săpăturilor şi sprijinirilor pentru fundaţii cu precizarea responsabilităţilor, acţiunilor şi
metodelor de verificare, ce trebuie avute în vedere în timpul execuţiei.
Procedura se aplica la execuţia terasamentelor, săpăturilor si sprijinirilor pentru fundaţii.
3. DOCUMENTE DE REFERJNŢĂ
Prezenta procedura este elaborata si documentata conform prevederilor următoarelor documente de
referinţă:
- Manualul Managementului Calităţii elaborat, cod: MCMSSO-00
- SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinte.
- SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale si vocabular.
- SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor.
- Legea 10/1995 - Legea calităţii în construcţii.
- Proiectul de execuţie si specificaţiile tehnice.
- Standardele menţionate în specificaţiile tehnice.
- C169/88 → Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea construcţiilor civile si
industriale.
- P10/ 86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii civile si industriale.
- C56/ 85 Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si lucrărilor aferente.
- C16/ 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si a instalaţiilor
aferente
- STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcţiilor
- STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale si agrozootehnice.
4. DEFINITII SI PRESCURTÂRI
4.1. Definiţii
Terasament: totalitatea lucrărilor de pământuri executate în scopul realizării infrastructurii.
Compactare: Operaţiune de îndesare a pământurilor cu mijloace mecanice pentru reducerea volumului de
goluri şi respectiv creşterea densităţii aparente.
Grad de compactare: Raportul procentual dintre densitatea aparentă efectivă a pământului în stare uscată
şi densitatea maximă obţinută în condiţii standard de laborator.
4.2. Prescurtări
PD - Procedura Documentata
PT - Procedura Tehnica
PCCVI - Plan Control Calitate, Verificari si Incercari
MC - Managementul Calitatii
SMC - Sistemul Managementului Calitatii
791 / 1400
1384
5. RESPONSABILITATI
5.1. Administrator
5.1.1. Aprobă prezenta procedură, dispune difuzarea spre şantiere şi aplicarea ei.
5.1.2. Asigură condiţiile necesare pentru execuţia lucrărilor.
5.1.3. Verifică înainte de începerea lucrărilor dacă sunt satisfăcute condiţiile tehnico-organizatorice şi de
calitate pentru realizarea lucrărilor.
5.2. Şef santier

5.2.1. Asigură înainte de începerea lucrărilor documentaţia necesară (inclusiv detaliile de execuţie, piese
scrise şi desenate, etc.) şi urmăreşte respectarea prevederilor din aceste documentaţii.
5.2.2. Preia frontul de lucru, organizează şi urmăreşte execuţia trasărilor în teren.
5.2.3. Răspunde de verificările pe faze executive şi urmăreşte întocmirea înregistrărilor de calitate.
5.2.4. Convoacă factorii implicaţi (beneficiar, proiectant, reprezentant ISC) pentru verificarea lucrărilor
ajunse în fază determinantă şi participă la aceasta.
5.3. Şef punct de lucru

5.3.1. Preia frontul de lucru şi semnează procesele verbale respective.
5.3.2. Primeşte documentaţia de execuţie, procedura de lucru şi procedura de control, asigură condiţiile şi
instruieşte şefii de formaţii pentru organizarea realizării tuturor condiţiilor de calitate.
5.3.3. 0rganizează şi menţine trasarea în teren a lucrării conform proiectului de trasare.
5.3.4. Derulează toată operaţiunile prevăzute în prezenta procedură, verificând împreună cu topometristul
toţi parametrii calitativi înscrişi în procedura tehnică de lucru şi de control.
5.3.5. Emite comenzi către laborator conform planului de control al calităţii.
5.4. Controlor de calitate

5.4.1. Urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie, întocmirea corectă a
înregistrărilor de calitate şi evidenţa acestora.
5.4.2. Intocmeste PCCVI pe parcursul realizarii etapelor de executie a lucrarilor.
5.4.3. Propune conducerii, dacă este cazul, luarea de măsuri corective; urmăreşte remedierea
neconformitătilor la termenele stabilite.
5.5. Responsabil tehnic cu execuţia atestat

5.5.1. Să nu admită execuţia lucrărilor de construcţii pe baza proiectelor şi detaliilor de execuţie
neverificate de specialişti verificatori atestaţi.
5.5.2. Are obligaţia să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice, procedurile de realizare a
lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a executării lucrărilor precum şi programele
de realizare a construcţiilor referitor la lucrările aferente cerinţelor arătate în art.5 din Legea 10/1995.
5.5.3. Să întocmească şi să ţină la zi registrul de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le
coordonează tehnic şi de care răspunde.
5.5.4. Să pună la dispoziţia organelor de control documentele necesare pentru verificarea respectării
prevederilor legale.
5.5.5. Participă la efectuarea fazelor determinante.
5.5.6. Are toate obligaţiile şi drepturile conform HGR 925/97.
792 / 1400
1384
5.6.Topometrist
5.6.1. Verifică, restabileşte şi materializează în teren picheţi, bornele, axele, etc. pentru realizarea şi
certificarea calităţii lucrărilor.
5.6.2. Participă şi verifică prin sondaj sau ori de câte ori este solicitat, cotele şi dimensiunile elementelor de
construcţii sau restabilirii traseelor cu elementele de trasare componente.
5.6.3. Execută măsurătorile ce stau la baza întocmirii proceselor verbale de recepţie şi întocmeşte
releveele necesare.
6. PROCEDURA
6.1.Conditii prealabile.
6.1.1. Existenta autorizaţiei de construire.
6.1.2. Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului si a reperelor de nivel.
6.1.3. Existenta utilităţilor.
• Organizarea de şantier (drumuri de acces)

• utilaje pentru efectuarea lucrărilor de terasamente si săpături (buldozer, excavator, cilindru compactor)
• pompe pentru evacuarea eventualelor ape subterane.
• instalaţie de forţa si iluminat
• mijloace de transport pentru evacuarea pamintului rezultat din sapaturi
• echiparea muncitorilor cu scule specifice.
• instruirea personalului privind normele de protectia muncii si PSI.
• asigurarea echiparii muncitorilor cu echipamente de protectie.
6.2. Descrierea tehnologiei

6.2.1. Lucrări pregătitoare pentru executarea terasamentelor
• Defrişări
• Amenajarea terenului si a platformei de lucru:
-curatarea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni
-indepartarea zapezii
-saparea si depozitarea pamantului vegetal
-indepartarea apelor de suprafata
-umpluturi si nivelari pentru amenajerea terenului si a platformei de lucru
-lucrari de demolari.
6.2.2. Trasarea pe teren a lucrărilor
• trasarea si materializarea pe teren a axelor construcţiei conform planului de trasare
• trasarea pe teren a lucrărilor de săpături
• la baza operaţiei se afla studiul geotehnic: planul de amplasament (borne, axe, cote de nivel); procesul verbal
de preluare a amplasamentului; planul general de fundatii cu indicarea tipurilor de fundaţii, poziţionarea lor si
distanta dintre ele.
• la trasare se va tine cont de trasarea axelor fundatiilor propriuzise si trasarea sapaturilor.
• pentru trasare se va utiliza aparatul topografic, furtunul de nivel, ruleta, metrul.
• trasarea se face conform prevederilor proiectului în raport cu punctele de referinţa care se vor materializa prin
borne - reper ce trebuie sa reziste pe toata durata execuţiei construcţiei, servind la transmiterea cotelor,
coordonatelor din plan si pe verticala. Bornele vor fi amplasate la o distanta de 2/3 din înălţimea clădirii pentru a nu
fi afectate în timpul execuţiei
793 / 1400
1384
• în plan se amplaseaza balize la 2/3 H pentru a nu stânjeni circulatia. Balizele se vor executa din lemn sau
metal, marcarea axelor se face prin cuie, prin vopsire, cu notarea numarului axei. între reperele marcate se
întinde sârma si se materializeaza axele fundatiei sau conturul sapaturilor gropilor de fundatie. Transmiterea
pe verticala a axelor sau a punctelor rezultate la intersectia sârmelor se face cu ajutorul firului cu plumb.
Trasarea sapaturii se va face direct pe pamânt cu var.
• la terminarea lucrarilor de trasare se va întocmi un proces verbal de trasare semnat si de topometrist.
6.2.3. La executarea săpăturilor se vor avea în vedere urmatoarele:

• sa se mentina echilibrul natural al terenului în jurul gropii pentru a nu periclita stabilitatea constructiilor
învecinate.
• sa se asigure securitatea muncii în timpul executiei lucrarilor se vor realiza drenurile conform proiectului de
executie.
• se va asigura executarea fundatiilor începând cu cele situate la o adâncime mai mare.
• se vor asigura pante pentru scurgerea apei pe fundul sapaturii.
• daca în timpul sapaturii se gasesc retele subterane, trebuie luate masuri de protectie a lor si anuntarea celor
ce le exploateaza pentru obtinerea aprobarii si a asistentei tehnice prin reprezentantul autorizat, pentru
continuarea lucrarilor.
6.2.4. Executarea săpăturilor deasupra nivelului apelor subterane

• executarea săpăturilor cu pereţi verticali nesprijinite se poate face în pământuri coezive atunci
când:
- pământul este uscat si de consistenta tare sau plastic - vâscoasa si sunt asigurate condiţii ca aceste
caracteristici sa nu se modifice înlăturându-se rapid apele de suprafaţa sau provenite accidental
- sapatura sa ramâna deschisa un timp cât mai scurt si sa fie tinuta sub o permanenta observatie.
- adâncimea sapaturii sa nu fie mai mare de 0.75 m in cazul pamânturilor prafoase sau de coeziune
redusa; 1.25 m in cazul argilelor nisipoase si prafoase care se sapa cu cazmaua si 2.0 m în cazul argilelor si
pamânturilor tari care se sapa cu târnacopul.
- terenul în jurul săpăturii sa nu fie încarcat si sa nu sufere vibratii
- pământul rezultat din săpătura sa nu fie depozitat la o distanta mai mica de 1 m de la marginea săpăturii. Daca
groapa rămâne mai mult timp deschisa sau daca apar fisuri atunci se executa sprijiniri sau se efectuează
taluzarea .
• Săpături cu pereţi în taluz nesprijiniţi se executa dacă:
- pământul are umiditate naturala redusa 12 -18 ( si nu exista riscul creşterii acesteia în timp)
- săpătura nu sta deschisă mult timp.
- malul nu este încărcat cu depozite de pământuri rezultate din săpături sau cu materiale. Luând in considerare
uneltele cu care se executa săpătura înclinarea taluzului nu poate depăşi:
=> 45° la pământul ce se sapa cu lopata
=> 60° la pământul ce se sapa cu cazmaua sau cu târnacopul.
Daca săpăturile executate cu sculele indicate mai sus depăşesc adâncimea de 2 m taluzul trebuie executat în
trepte.
• Săpături cu pereţi sprijiniţi se executa când:
- datorita naturii terenului, a adâncimii săpăturii nu se pot executa anterioare
Sprijinirea pereţilor se poate face in spatii înguste sau spatii largi cu:
-elemente orizontale
-elemente verticale.
794 / 1400
1384
Sprijinirile orizontale se pot folosi daca terenul argilos este suficient de consistent, nu prezintă fisuri si nu
este sub presiune hidrodinamica.
In cazul executării mecanizate a săpăturilor este necesara rectificarea manuala a malurilor. Sprijinirea
pereţilor cu elemente orizontale se utilizează in cazul pământurilor argiloase sau plastic-vârtoase până la
maxim 5 m în următoarele condiţii:
- pamânturi argiloase compacte sau plastic-vârtoase pâna la maxim 3 m;
- pamânturi argiloase cu mici infiltratii de apa între 3 si 5 m;
- pamânturi coezive sau cu infiltratii de apa pentru adâncimea sapaturii peste 3 m.
La executarea sapaturilor sprijinite cu elemente verticale trebuie luate urmatoarele masuri:
- în terenuri coezive, baterea elementelor verticale trebuie sa urmeze de aproape sapatura de fundatie, cu atat
mai mult cu cat terenul are o coeziune mai redusă;
- în terenurile fara coeziune elementele se bat treptat fara pamant, inainte de executarea sapaturii
- cadrele de susţinere trebuie sa fie bine ajustate după profilul gropii si împănate, pentru a se asigura sprijinirea
peretilor fara a permite deplasarea pământului.
Se poate adopta si solutia de executie a sapaturilor sprijinite la partea inferioara a saparurii atunci când
conditiile locale impun acest lucru (latimea zonei ce poate fi afectata de executia sapaturii sau când este necesar
din punct de vedere economic).
6.2.5. Executarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane sau în terenuri cu infiltratii puternice de apa.
Pentru a se realiza sapatura se fac epuismente directe sau epuismente indirecte. Epuismente directe =
pomparea directa a apei din groapa de fundatie cind diferenta de nivel între nivelul apei subterane si fundul gropii
este mic (nu este un strat permeabil sub presiune care sa pericliteze saparura). Epuismente indirecte = se
realizeaza santuri de drenaj de adâncime maxima 0.5 - 1 m pe trasee care sa nu deranjeze executia sapaturii
fundatiei si se dirijeaza spre puturi colectoare de unde se evacueaza apa. Este recomandabil sa se utilizeze
pompe cu debite mici.
La executarea sapaturilor cu epuismente, trebuie realizate urmatoarele faze:
- colectarea apelor intr-un spatiu restrans (puturi de colectare) in vederea evacuarii lor, care se realizeaza prin
santuri deschise, captusite cu dale depiatra sau prin executarea de drenuri
- evacuarea apelor din groapa de fundatie cu asigurarea unei functionari continue a instalatiei de pompare.
Apa pompata din sapatura de fundatie trebuie evacuata cat mai departe, pentru a nu se infiltra din nou in
groapa de fundatie.
Fundul sapaturii de fundatie trebuie sa fie prelucrat ingrijit, in vederea executarii talpii fundatiei. Finisarea
sapaturii(saparea ultimului strat) trebuie facuta imediat inainte de inceperea executiei corpului fundatiei.
Pentru a se asigura o buna executie a fundatiilor, fundul gropii trebuie pregatit in modul urmator:
- daca pe fundul gropii apar sub cota de fundare crapaturi in teren, hotararea asupra masurilor necesare
se va lua impreuna cu proiectantul in functie de cauzele care au produs crapaturile si dimensiunile acestora
- in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de
fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucraţiloxja fundatia propriu-zisa, iar daca umezirea este
puternica se va indeparta stratul de noroi,
- in cazul pamanturilor sensibile la umezire este indicat sa pe ia n^şşppil^e acoperire a sapaturilor cu
folie de polietilena.
795 / 1400
1384
6.2.6. Executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros
La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros, este obligatorie respectarea masurilor generale si a
celor specifice lucrărilor de pământ, prevăzute in C16/ 84 - Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii si a instalaţiilor aferente.
6.2.7. Recepţionarea lucrărilor de terasamente

Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente, se vor controla procesele verbale de
lucrari ascunse precum si documentatia de santier privind :
• Amplasamentele exacte ale puturilor de colectare a apelor rezultate din drenarea terenului, controlandu-se cu
atentie ca aceste lucrari sa nu fi fost executate sub talpa fundatiilor contsructiei, a unor masini sau instalatii grele etc
• Pentru aczul sapaturilor executate in pamantul situat pe sub nivelul apelor subterane sau cu infiltratii puternice de
apa, se va preciza cota la care s-a reusit a se cobora nivelul apelor subterane prin construirea drenurilor acoperite,
care urmeaza a se mentine si dupa terminarea lucrarilor de fundatii
• Daca s-a executat receptia drenurilor inchise inainte de a fi fost acoperite
• Masurile luate pentru a asigura respectarea cotei de sapare sau atunci cand este cazul, pentru ridicarea sau
coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum si modul in care s-au remediat greşelile făcute la
executarea acestor lucrări
• Masurile speciale de siguranţa luate in legătura cu executarea de săpături lângă fundaţiile unor construcţii
existente
Recepţionarea drenurilor, a puţurilor colectoare si a căminelor de vizitare ce rămân sa funcţioneze pentru
îndepărtarea apelor si după terminarea lucrărilor, se va face pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse, iar atunci
când acestea nu sunt concludente, corespondenta cu proiectul se va verifica prin sondaje, urmărindu-se totodată si
modul cum funcţionează aceste lucrări.
6.3. Personal
Numărul personalului se va stabili funcţie de volumul de lucrări, de termenele de execuţie fixate, de comun
acord între beneficiar si executant.
6.4. Măsuri de tehnica securităţii muncii si P.S.I.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din " Normele Republicane de
Protecţia Muncii" aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.34/1975 si 60/1975 si " Normele
de Protecţia Muncii in activitatea de construcţii montaj" aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr.l233/D.1980.
Se va avea în vedere instruirea tehnica a personalului in ceea ce priveşte NTS si PSI.
Personalul va fi dotat cu echipament de protecţie necesar specificului lucrării.
7. ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal de predare-primire a amplasamentului şi a bornelor de reper;

Proces verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse;
Proces verbal de recepţie calitativă;
Rapoarte de încercare pe materiale;
Buletin de verificare a gradului de compactare;
Rapoarte de neconformitate;
Dispoziţii de şantier;
Registrul meteorologic si de epuismente.
796 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE CANALIZARE INTERIOARA
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1 SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fiselor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor necesare
pentru realizarea lucrarilor de canalizare interioara.
797 / 1400
1384
Procedura se aplica la executia lucrarilor de canalizare. Prezentul document este o procedura cadru care nu se
aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in
contracte proiecte , documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc.
▪ STANDARD SR EN ISO 9001/2001- Sistem de management al calitatii ,Cerinte , specifica cerintele de

management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza
produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand
drept scop cresterea satisfactiei clientului .
▪ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2001 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru
indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si
a altor parti interesate
▪ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
▪ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea si
3.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa;

3.2 Caietul de sarcini pentru executia lucrarilor de canalizare;
3.3 Proiecte tehnologice de sprijiniri la lucrarile de sapaturi mai dificile;
3.4 Normativ pentru executarea lucrarilor de trasare in constructii C83-75 .
3.5 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169-83.
3.6 STAS 3051-91 – Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor de canalizare exterioare.
3.7. STAS 816-80 Tuburi si piese de canalizare din beton simplu;
3.8. STAS 1846-90 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de canalizare;
3.9. STAS 2448-82 Canalizari. Camin de vizitare.
3.10. STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si vane pentru camine de vizitare;
3.11. STAS 8591-1/91 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura;
4.1. Definitiile se regasesc in MC editia 1 /0- 2005

4.2. Prescurtari
MC – Manualul calitatii
PV – Proces Verbal de faza
RQ – Responsabilul Calitatii
RCQ – Responsabilul Controlul Calitatii
5.0. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1. Conditii prealabile
5.1.1.Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri;

5.1.2.Executia procesului verbal de predare-primire a amplasamentului, liber de instalatie subterana, traseele
de intersectie cu retelele subterane conform avizelor luate de la toate institutiile specializate;
5.1.3.Existenta procesului verbal de predare-primire a reperilor de trasare si de nivel;
798 / 1400
1384
5.1.4.Existenta proiectelor tehnologice pentru executia sapaturilor protejate de sprijiniri.
5.1.5.Existenta utilitatilor
5.1.6.Instalatia de iluminare pe timpul noptii a zonelor excavate;
5.1.7.Existenta utilajelor mecanice de sapat si de lansat tuburi in buna stare de functionare;
5.1.8.Existenta de drumuri de acces in lungul traseului conductei;
5.1.9.Existenta unui numar suficient de mijloace de transport pamant si tuburi.
5.1.10.Echiparea echipelor de muncitori cu scule necesare pentru lucrari de sapaturi si montare conducta.
5.1.11.Existenta avizului de incepere a lucrarilor.
5.1.12.Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii:
- Legea 90/96 privind protectia muncii
- Norme generale de protectia muncii ICSPM-1996
- Norme specifice de securitate pentru lucrari de canalizare – ICSPM 1995.
5.2. Actiuni implicate
5.2.1.Pregatirea suprafetei terenului – trasare;

5.2.2.Saparea, incarcarea, transportul si descarcarea pamantului;
5.2.3.Sprijinirea peretilor sapaturilor la adancimi > 2m;
5.2.4.Executarea epuismentelor (din apa pluviala sau apa subterana) cand este cazul;
5.2.5.Executarea patului de beton;
5.2.6.Pozarea tuburilor de beton;
5.2.7.Constructia caminelor de vizitare;
5.2.8.Executarea probelor de etansare;
5.2.9.Executarea umpluturilor;
5.2.10.Intocmirea inregistrarilor de calitate, receptia finala.
5.3. PROCEDURA
5.3.1. Trasarea canalului se executa tinand seama de:

▪ nivelmentul reperelor permanente, efectuat cu precizia stabilita prin proiect;
▪ prevederea de-a lungul traseului de repere provizorii legate de reperele definitive;
▪ axele de trasare si unghiurile fixate si legate de unghiurile permanente existente pe teren (cladiri,
stalpii liniilor de transport ai energiei electrice si telecomunicatii);
▪ intersectiile traseului canalului cu traseele celorlalte retele subterane.
In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din
teren si proiect se vor solicita clarificari din partea proiectantului.
Pe fiecare kilometru de retea proiectantul plaseaza minimum 2 borne de nivelment, constructorul va verifica
in permanenta pozitia corecta a reperelor si exactitatea aplicarii pe teren a cotelor proiectului.
Inainte de inceperea sapaturilor, constructorul fixeaza tarusi in punctele principale ale traseului, de o parte si
de alta a axei, tarusii nu vor fi deplasati pana la terminarea lucrarilor, astfel ca in orice stadiu al executiei sa
se poata determina si verifica axele traseelor.
5.3.2. Desfacerea pavajelor

Inainte de inceperea sapaturilor, constructorul impreuna cu reprezentantul primariei stabilesc natura
suprafetei carosabile si modalitatea de aducere la starea initiala a carosabilului.
799 / 1400
1384
Materialele se depoziteaza la 50 cm distanta de marginea sapaturii astfel incat sa nu cada in santul executat
si sa nu impiedice circulatia.
Dupa receptionarea lucrarilor de canalizare, pavajul se reface si se intretine de constructor timp de un an.
5.3.3. Executarea patului de beton
Dupa executarea sapaturii, se realizeaza nivelarea manuala a radierului la cotele prevazute in profil, urmata
de turnarea betonului reprezentand patul de pozare a canalului.
5.3.4. Pozarea tuburilor de beton
Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor se va face conform prevederilor STAS 816-80.
Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de calitate,declaratii de

conformitate , in care sa fie cuprinse toate rezultatele, verificarile si incercarile la care acestea se supun
conform standardului in vigoare.
Materialele se aprovizioneaza, se receptioneaza, se sorteaza si se depoziteaza corespunzator in vederea

folosirii lor pe santier.
Lansarea in transee se va face cu utilaje corespunzatoare si cu cea mai mare atentie pentru a se evita orice
ciocnire intre ele, sau la contact cu patul de beton.
5.3.5. Montarea tuburilor
Montarea tuburilor se va face din aval catre amonte, mufa tubului sa se aseze invers sensului de curgere a
apei.
Pentru realizarea imbinarii primului tub cu mufa va fi asezat pe toata lungimea lui pe patul de beton iar al
doilea tub va fi suspendat pe chingi pe toata durata executarii si verificarii imbinarii.
Utilajele de montaj vor trebui sa suporte greutatea tubului:

- 3041 kg./buc. la DN1000 mm;
- 4830 kg/buc. la DN1250 mm.
Imbinarea se face in sistem uscat, cu garnituri de cauciuc, care nu trebuie sa prezinte bavuri, fisuri, goluri
aparente si se va curata cu atentie deosebita interiorul mufei.
Imbinarea se face cu tirforul, verificandu-se panta si aliniamentul canalului. Abaterea fata de panta proiectata
este de +/-10 % conform STAS 3051-91.
• Canalizarea din conducte din P.V.C. cu Dext 315 mm respectiv 200 mm,
cu mufa si etansare cu garnituri speciale cuprinse in fiecare mufa. Aceste tuburi au lungimi 2 - 6 m si
grosimea de 7,7 mm pentru Dext 315 mm s,i 4,5 mm grosime pentru Dext 200 mm.
• Conductele din P.V.C. nu se pozeaza la temperaturi sub 0" C. Acestea trebuie sa fie depozitate la
adapost de soare (sub prelate etc.).
• Livrarea tuburilor trebuie sa fie insotita de certificate de calitate emise de si sa corespunda conditiilor
in ce priveste aspectul,dimensiunile,impermeabilitatea etc
• Tuburile, inainte de a fi puse in opera, vor fi verificate de constructor, eliminandu-se cele
necorespunzatoare.
• Operatiunile de manipulare, transport si depozitare a tuburilor, se vor efectua cu grija deosebita,
800 / 1400
1384
datorita sensibilitatii tuburilor la deteriorare, cauzate de corpuri ascutite.
• La montare se va verifica asigurarea contactuiui, pe toata lungimea tubului, cu patul de egalizare si
rezemare realizat pe fiindul transeei din nisip (minim 10 cm) realizandu-se un contact perfect
intre baza tubului si patul de fundare.
• Etansarea tuburilor se realizeaza cu garnituri speciale, continute in mufe.

• Inaintea declansarii lucrarilor de montaj, executantul se va documenta direct de la furnizor, asupra
conditiilor tehnice si a modului de executare a montarii tevilor de P.V.C. conform cu normativele in
vigoare.
• Se va procura de la furnizor, cartea tehnica, instructiunile de montare, conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca la montare, certificatul de calitate, agrementul M.L.P.A.T. etc.
• Tuburile si piesele prefabricate pentru executarea caminelor de vizitare si a gurilor de scurgere vor
avea dimensiunile, caracteristicile si calitatea celor prevazute in STAS 816/80.
• inainte de punerea in opera vor fi verificate. Manipularea, transportul §i depozitarea tuburilor vor fi
efectuate in conditiile stabilite prin STAS 816/80.
5.3.6. Constructia caminelor de vizitare
Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, din aval spre
amonte.
5.3.7. Efectuarea probelor de etanseitate
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face intre doua camine.
Inainte de proba de etanseitate se umple tronsonul partial cu pamant pana la 20-30 cm peste generatoarea
superioara, lasandu-se mufele libere.
Umplerea cu pamant se face in straturi succesive de maxim 20 cm grosime bine compactate cu maiul pe
ambele parti ale tubului, care se va feri de lovituri.
Caminele se etanseaza, se umple tronsonul cu apa de la aval spre amonte, se lasa plin cu apa minim 24 h
pentru realizarea absorbtiei apei in tub.
Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi sub 00C. In cazul unor defectiuni mai grave (fisuri ale
tubului, mufe sparte) se va inlocui tubul.
Pierderile de apa admise in canalele inchise sunt conform tabel 3 din STAS 3051/91.
5.3.8. Executarea umpluturilor
Dupa executarea probelor de etanseitate se aseaza un strat de pamant de cca. 1 m grosime care va fi
compactat in straturi de 20 cm cu maiuri usoare (6 kg si suprafata de beton de 300 cm 2) iar restul umpluturii
se va face mecanizat cu placa batatoare.
5.4. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
5.4.1. La realizarea lucrarilor de canalizare se vor respecta:
801 / 1400
1384
▪ documentatia tehnica de executie, caietul de sarcini, prescriptiile legale in vigoare specifice acestora,
precum si prevederile prezentei proceduri.
5.4.2. Se consemneaza constatari exacte in PV de lucrari ascunse pentru urmatoarele:
▪ Controlul executiei sapaturilor pentru pozarea canalului propriu-zis, prevedea verificarea:

 naturii terenului de fundare;
 nivelmentul fundului transeei pentru asigurarea cotelor si pantelor de pozare prevazute in
proiect;
▪ Controlul executiei patului de fundare a canalului verificandu-se grosimea stratului de beton;
▪ Controlul pozarii canalului si a executiei caminelor verificandu-se:
 nivelmentul canalului executat;
 modul de etansare a tuburilor de beton;
 modul de executie al caminelor;
▪ Controlul modului de realizare a probei de etanseitate urmarindu-se in principal:
 modul de realizare a umpluturilor partiale si a compactarii uniforme a acestora;
 urmarirea efectuarii probei de etanseitate pe tronsoane, constatandu-se defectiunile care se
consemneaza;
 efectuarea remedierilor la etansari si la punctele la care au aparut scurgeri de apa dupa
proba de presiune, inclusiv inlocuirea tuburilor cu fisuri;
▪ Controlul realizarii umpluturilor finale si a modului de monolitizare a capacelor si a ramelor de la
caminele de vizitare.
La toate aceste controale participa Antreprenorul general, Dirigintele de santier

( consultantul) si proiectantul, intemeindu-se un proces verbal de faza A3-11.
Se va efectua receptia finala in conformitate cu Legea 10/1995 si cu Regulamentul de receptie aprobat prin
HG nr. 273/1994 dupa care investitia va fi prevazuta in intretinere si exploatare de beneficiar.
5.5. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Lucrarile edilitare trebuie sa respecte urmatoarele masuri de tehnica securitatii muncii:

▪ sprijiniri de maluri la transeele de pozare a canalului, tinand seama de natura terenului si sarcinile
suplimentare ce pot apare;
▪ sondajele pentru determinarea exacta a transeelor retelelor subterane existente;
▪ sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura;
▪ parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonale;
▪ capace la caminele de vizitare;
▪ trepte de acces in camine din otel beton  20 mm;
▪ Legea 90/96 privind protectia muncii;
▪ Norme specifice de securitate pentru lucrari de canalizare elaborat de ICSPM-1995;
▪ Norma generala de protectia muncii elaborat de ICSPM 1996
6.0 RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de

executie si intocmirea inregistrarilor de calitate;
802 / 1400
1384
6.2. Responsabilul CQ si responsabilul tehnic cu executia vor verifica aplicarea prezentei proceduri
pe santier;
6.3. Inginerul sef mecanic raspunde de buna functionare a sculelor si utilajelor (excavatoare,
buldozere, macarale, compactoare vibratoare);
6.4. Antreprenorul va pune la dispozitia beneficiarului toate documentele necesare (procese verbale
de faza, certificate de calitate materiale, etc.) pentru intocmirea cartii tehnice ale constructiei
7 INREGISTRARI
6.5. Receptia materialelor la primirea pe santier A2-03;

6.6. Nota de refuz la receptia materialelor formular A2-05;
6.7. Proces Verbal de receptie calitativa pe faza ale lucrarii A3-11
6.8. Raport de neconformitate A3-05
6.9. Raport de actiuni corective .
8. ANEXE
Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE TENCUIELI USCATE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
803 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
Procedura are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de tencuieli
uscate
Procedura se refera la tencuielile drişcuite uscate şi la gleturile subţiri ( de tip GIPAC) aplicate pe pereţi şi
tavane, precum şi la tencuielile exterioare drişcuite usacte şi speciale ( similipiatră ), buciardată, pieptănate, utilizate
la clădirile de locuinţe şi social – culturale.
Nu intra în prevederile acestui capitol lucrările cu rol direct de hidroterme sau fonoizolante sau cele
pentru protecţia contra agenţilor agresivi.
C 18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede

C3-76 - Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
Caiet VII “Prepararea şi aplicarea pastei GIPAC”
C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de
zidărie şi tencuiala .
NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
Ord. Nr.9/N/15.03.93 -Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii
MATERIALE
Pasta de var conform STAS 146-78 folosita după 60 zile de la stingerea varului, diluându-se cu apa şi trecându-
se prin sita cu ochiuri de 1 mm.
Nisipul natural conform STAS 1667-76 având următoarele dimensiuni ale granulelor:
- pt. stratul de grund, nisip cu granule până la 3 mm, dar cu 20…40% ( greutate) nisip până la 1 mm.
- Pt. stratul vizibil nisipul cu granule până la 1 mm.
Agregate speciale utilizate la prepararea mortarelor pt. stratul vizibil al tencuielilor decorative :
- piatra de mozaic STAS 1134-71 cu dimensiunile granulelor cuprinse între 0,3…6 mm, cu o coloraţie uniformă,
pentru granulele de gris;
- praful de piatra cu granule mai mici de 0,3 mm, în general sub 0,15 mm.
- Sticla pisata cu granule de 1,5…2 mm, în mortarul tencuielilor decorative
- Foiţa de mica, bucăţele de sidef, mozaic de cărbune antracit, în mortarul tencuielilor decorative
Adaosuri pl:
- varul gras
804 / 1400
1384
- calcarul fin măcinat
- nisipul de cuarţ
- diasanul ( 97% lignosulfonat de calciu tehnic + 3 % detergent ) STAS 8625-70, folosit şi la prepararea pastei “
GIPAC ‘.
Adaosurile hidraulice, la prepararea mortarelor de tencuiala:
- materialele fin măcinate : roci sedimentare diatromice sau de natura vulcanica ( tras, piatra ponce, cenuşa
vulcanica şi puzzolane), zgura granulată de furnal, praf de cărămida sau ţigla, etc. aceste adaosuri se vor
adaugă în ciment sau var pt. a-i mari caracterul hidrofob.
Întârzietor de priza “ Replast “ la prepararea mortarelor de ciment sau ciment-var,
conform “ Normativ C140-79, anexa V.4. ”
Coloranţii – se utilizează numai pt. deschiderea culorii mortarelor sau pt. a da
acestora diverse culori:
- praful de piatra obţinut prin cernerea prin sita de 900…1600 ochiuri pe cm 2 a deşeurilor rezultate din
concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite culori;
- pigmenţi artificiali;
- dozajul pigment – liant – nisip, se va stabili prin încercări preliminare; în nici un caz adaosul de pigment nu va
depăşi 15 % din greutatea amestecului uscat.
Aracet E50 pentru prepararea mortarelor cu aracet conform STAS 7058 – 80.
Ipsos de construcţii : conform STAS 545/1-75, la prepararea pastei GIPAC.
Aracet D50 sau DP25 conform STAS 7058-73, prepararea pastei GIPAC.
Clei de oase conform STAS 88.73, la prepararea pastei GIPAC.
Apa conform STAS 790-73.
4.RESPONSABILITATI
contractuali.
lucrarilor.
5.PROCEDURA
Prepararea mortarelor pt. tencuieli se poate face manual sau mecanizat, în instalaţii centralizate sau
necentralizate .
Alegerea utilajelor pt. transportul mortarului se face în funcţie de gradul de mecanizare a ierelor, de locul de
amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la carte urmează a se face transportul .
Transportul pe orizontala, pe distanţe mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe,
iar pe distanţe mari, de la staţia de preparare a mortarului până la punctul in lucrare transportul se face cu
autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.
Condiţiile principale pe care trebuie sa le îndeplinească mijloacele de transport sunt următoarele :
- sa fie etanşe
- sa fie curate ( fara mortar aderent )
- sa permită, fara eforturi, golirea totala şi rapida.
Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spălate:
- la sfârşitul schimbului de lucru;
- ori de câte ori se schimba natura materialului transportat;
805 / 1400
1384
- la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
Descărcarea mortarului din autobasculante sau agitatoare se face în :
a) dispozitive aşezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului în :
- buncărul de transfer, din care la rândul său prin basculare se încarcă în pompe, bene speciale pt. transportul pe
verticala sau în tomberoane basculante;
- lăzi de primire, de unde se împarte în galeţi ce urmează a fi transportate cu dispozitive speciale de agăţare,
tip candelabru.
b) dispozitive aşezate sub nivelul solului sau autocamionului ( ex. bene speciale aşezate în gropi prevăzute cu rame
de ghidaj a mortarului sau în bene speciale aşezate în gropi prevăzute cu rame de ghidaj a mortarului sau în bene
speciale la nivelul solului sub ramele pe care vin autobasculantele ).
Este interzisa descărcarea mortarelor direct pe pământ.
Durata maxima de transport va fi apreciata încât transportul şi punerea în lucrare a mortarelor sa se facă:
- în maxim 10 ore de la preparare, pt. mortarele de ciment sau ciment – var fara întârzietor;
- în maxim 16 ore de la preparare, pt. mortarele de ciment sau ciment – var fara întârzietor;
Punerea în opera a mortarelor se va face conform normativelor în vigoare pt. executarea tencuielilor.
Depozitarea componenţei lichide a pastei GIPAC se va face în butoaie de polietilena, în încăperi închise la
temperatura de peste + 5 o C.
Pasta GIPAC se va prepara pe şantier manual, într-o targa foarte curata, la fabrica se va prepara într-un malaxor de
mica capacitate, realizat pe linia tehnologica de realizare a panourilor mari.
Cantitatea de pasta ce se va prepara odată va fi corespunzătoare acoperirii unui front de lucru ce se poate realiza în
maximum 6 ore, timp în care pasta îşi păstrează consistenţa de lucru.
5.2.EXECUTIA LUCRARILOR
Verificarea calităţii suportului pe care se aplica tencuiala ( zidărie, betoane, etc.) este strict interzis a se începe
executarea oricăror lucrări de tencuiala înainte ca suportul în întregime sau succesiv pt. fiecare porţiune ce urmează a
fi tencuita, sa fi fost verificat, şi recepţionat, conform prevederilor Normativului pt. verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente C56-85.
Controlul şi pregătirea stratului suport, trasarea şi amorsarea suprafeţelor de tencuit, executarea grundului,
executarea stratului vizibil se vor face conform Normativ pt. executarea tencuielilor umede C18-83.
Înainte de începerea lucrărilor de tencuieli este necesar a se verifica, daca au fost executate şi recepţionate,
toate lucrările destinate a le proteja ( învelitori, planşee, etc.) sau lucrări a căror execuţie ulterioara ar putea provoca
deteriorarea lor ( conducte pt. instalaţii, tâmplărie, etc.), precum şi daca au fost montate toate piesele auxiliare (
ghermele, praznuri, suporţi, colţare, etc.).
Pasta GIPAC se va aplica după ce au fost executate următoarele lucrări : închiderea rosturilor dintre elementele
prefabricate cu mortar de ciment; repararea cu mortar de ciment a porţiunilor de beton degradate, astfel încât sa se
obţină o suprafaţa neteda cu abateri de la planeitate sub 5 mm, măsurat sub dreptarul de 1,5 m lungime; închiderea
şanţurilor din beton rezultate de la montarea porţiunilor degradate; turnarea şapei pt. executarea pardoselilor; fiecare
cu peria de paie sau de sârma a suprafeţei de … pt. înlăturarea prafului de ciment şi urmelor de mortar, rezultate de
la reparaţii; aplicarea cu bidineaua sau cu pistolul cu pulverizator a unei amorse de aracet: apa, în proporţie de 1:4
apa.
De regula nu se executa lucrări de tencuieli pe timp friguros la o temperatura mai mica de 4 - 5 grade C.
În cazul când totuşi este necesar a se lucra la o temperatura mai mica de + 5 grade C se vor lua masuri
speciale conform “ Normativ pt. executarea lucrărilor pe timp friguros speciale conform “ Normativ pentru executarea
lucrărilor pe timp friguros C16-84 “.
806 / 1400
1384
5.2.3. DESCRIEREA LUCRARILOR
După controlul şi pregătirea stratului suport se va executa trasarea suprafeţelor ce urmează a fi tencuite.
Se va executa amorsarea suprafeţelor de beton ( tavane, stâlpi ) şi ale zidăriilor, după ce au fost în prealabil
stropite cu apa, prin stropire cu un sprit care se aplica în grosime de 3 mm.
Amorsarea suprafeţelor tavanelor din şipci şi trestii, se va face prin stropire cu un sprit din mortar de var -
ipsos , iar pe suporturile din plasa de rabiţ se va aplica direct şnurul, cu mortar din aceeaşi compoziţie cu a mortarului
pt. stratul de grund.
Grundul, cel mai gros al tencuielii ( 5 … 20 mm grosime ) se va aplica cel puţin 24 ore de la aplicarea
şpriţului, în cazul suprafeţelor de beton şi după o ora în cazul suprafeţelor de cărămida , pe suprafeţele de zidărie de
cărămida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat. În cazul când suprafaţa
şpriţului este prea uscata sau pe timp foarte călduros, aceasta suprafaţa se va uda în prealabil cu apa, înainte de a se
aplica grundul.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat într-una sau 2 reprize, grosimea totala fiind de cca.15
mm pe suprafeţele suport executate din şipci şi trestie şi până la 20 mm pentru restul suprafeţelor.
Pe suprafeţele pereţilor de beton turnat în cofraje de inventar, care sunt netede şi au absorbţie de apa
redusa, stratul finisare (cca. 5 mm grosime ) se va executa cu mortar cu adaos de aracet E50, după ce în prealabil
suprafeţele acestor pereţi au fost amorsate.
În timpul executării grundului se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime care sa se încadreze în limitele
admise şi se va verifica daca s-a realizat o suprafaţa verticala şi plana, care sa ascundă şi sa rectifice toate defectele
stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafaţa grundului sa nu prezinte asperităţi pronunţate, zgârieturi,
neregularităţi, cârpituri, etc.
Şpriţul şi grundul se vor aplica pe faţadele clădirilor de sus în jos, de pe schelele de faţada, montate, la cca.
50 cm faţa de suprafaţa faţadelor.
Înainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafaţa grundului sa fie uscata şi sa nu aibă granule
de var nehidratat, care sa se poate stinge ulterior în contact cu umiditatea din stratul de grund şi din stratul vizibil (
aplicat ulterior) şi sa provoace în acest mod împuşcaturi pe suprafeţele tencuite.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “ tinci “ de aceeaşi compoziţie cu a stratului
de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var – pasta şi cu nisip fin până la 1 mm, sau, în cazuri speciale, numai
cu ciment şi praf de piatra.
Pentru obţinerea unei grosimi minime a stratului vizibil ( 2…5 mm), mortarul de “ tinci “ se va arunca cu
mistria la anumite intervale de timp ( cca. 5 minute ) astfel ca între aceste intervale sa se niveleze cu drişca.
Stratul vizibil se va prelucra în funcţie de materialele utilizate, precum şi în funcţie de sculele utilizate,
tencuielile respective purtând următoarele denumiri : drişcuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative, din materiale
sportive, etc.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin închiderea porilor tinciului cu un strat subţire ( cca. 1 mm )
de pasta de var cu adaos de ipsos ( glet de var ), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subţire (cca. 2 mm) de pasta
de ipsos ( glet de ipsos ) netezita fin.
Pentru gletul de var, în pasta de var se va adaugă cca. 100 kg ipsos la 1 m 3 de var pasta, pt. a se accelera
întărirea gletului.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate ( nu este perfect
uscat ) în cantităţi strict necesare, înainte de terminarea prizei ipsosului.
Pe suprafeţele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos, fara straturi intermediare. În cazul
suprafeţelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de glet, se va folosi o pasta
speciala numita “ GIPAC ” a carei reţeta şi mod de preparare sunt indicate în caietul VII “ Prepararea şi aplicarea
pastei GIPAC “ din “ Normativul pt. executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii C3-76 “.
PROTECTIA LUCRARILOR ÎN PERIOADA DE EXECUTIE
807 / 1400
1384
Aplicarea grundului pe timp de arşiţa se va face luându-se masuri contra uscării prea rapide, prin acoperirea
suprafeţelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
Este cu desăvârşire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafeţele îngheţate, sau daca exista pericolul
ca grundul sa îngheţe înainte de întărire.
După executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru întărirea mortarului de următoarele acţiuni:
Umiditatea mare, care întârzie întărirea mortarului şi îl alterează .
Uscarea forţata, care provoacă pierderea rusca a apei din mortarul de pe suprafaţa tencuita, uscare care
poate proveni din curenţi de aer, expunerea îndelungata la razele soarelui, supraîncălzirea încăperilor, instalarea
sobelor şi a cocsierelor în imediata apropiere a pereţilor proaspeţi tencuiţi, etc. lovituri, vibraţii, provenite din darea în
exploatare a clădirilor respective şi înainte de termen, îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor.
6.ABATERI TOLERANTE VERIFICARI

Toate materialele şi semifabricatele care se folosesc la executarea tencuielilor interioare drişcuite ( inclusiv
gleturi subţiri) şi a tencuielilor interioare drişcuite şi speciale, se vor pune în opera, specificaţiile din proiectul tehnic şi
standardele în vigoare.
Verificările se fac pe baza prevederilor proiectului tehnic şi a documentelor care însoţesc materialele la livrare
prin examinarea vizuala şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj .
Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica, daca se respecta tehnologia în execuţie, utilizarea tipului şi
compoziţiei mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimile prescrise; de
asemenea, este necesar a se urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva uscării forţate, spălării prin ploaie sau
îngheţării.
Rezultatele încercărilor de control ale eprubetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al
lucrării în termen de 48 ore de la încercare .
În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75 % din marca prescrisa, se va anunţa beneficiarul pt.
a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se înscriu în procese verbale de lucrări şi se vor menţiona în
prezentarea ce se preda comisiei de recepţie preliminară, aceasta comisie va hotărî definitiv asupra acceptării
tencuielii respective.
Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în
parte : rezistenţa mortarului; nr. de straturi aplicat şi grosimile respective ( determinate prin sondaje în nr. stabilit de
comisie iar cel puţin câte unul la fiecare 200 m2 ) ; aderenţa la suport şi între straturi cu aceeaşi frecvenţa; planeitatea
suporturilor şi liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata); dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi
anexe ( solbancuri, briie, cornişe, etc.) bucata cu bucata. Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvirii sau
vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se înscriu în registre de
procese verbale de lucrări ascunse.
ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI
808 / 1400
1384
DENUMIREA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI BRUTA DRISCUITA GLETUITA FATADE
Umflaturi, ciupituri, Maximum una Nu se admit Nu se admit Nu se admit
împuşcături, fisuri de de până la
lipsuri la glafurile 4 cm2la 1 m2
ferestrelor, la
pervazuri, plinte,
obiecte sanitare
Zgrunţuri mari până la Maximum Nu se admit Nu se admit Nu se admit
max. 5 mm, băşici şi doua la m2
zgârieturi adânci la
stratul de acoperire
Neregularităţi ale Nu se verifica Max. 2 Max. 2 Max. 2
suprafeţelor verificate neregularităţi în neregularităţi în neregularităţi în
cu dreptarul de 2 m orice direcţie, orice direcţie, orice direcţie,
lungime adâncimea sau adâncimea sau adâncimea sau
înălţimea până la înălţimea până la înălţimea până la
2 mm 1 mm 3 mm
Abateri de la verticala Maxim admis La tencuieli Până la 1 mm/1 Maximum 2 mm/1
pentru interioare max. 1 m şi maximum 2 m şi maximum 20
elementul mm/1 m ( şi max. mm pe toata mm pe toata
suport 3 mm/totala înălţimea înălţimea clădirii
înălţimea încăperii
camerei)
La tencuieli
exterioare max.2
mm/1m şi max.
20 mm la toata
înălţimea cladirii
Abateri faţa de Nu se verifica Maxim 1 mm/1m Până la 1 mm/m Nu se verifica
orizontala a tencuielilor şi maximum 3 şi maximum 2
tavanelor mm de la o latura mm într-o
la alta încăpere
Abateri faţa de Maxim cele Până la 1 mm/1 Până la 1 mm/1 Până la 2 mm/1
orizontala sau verticala admise pt. m şi maximum 8 m şi maximum 2 m şi maximum 5
a unor elemente ca elementul mm/ element mm toată în mm pe înălţimea
intrinduri sau ieşinduri, suport lăţimea sau unui etaj
glafuri, pilaştri, muchii, lungimea
briie, cornişe,
solbancuri,
ancadramente
Abateri faţa de raza la Nu se verifica Până la 5 mm Până la 5 mm Până la 6 mm
suprafeţe curbe
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se fac una câte una la fiecare încăpere şi
cel puţin una la fiecare 100 m2. La recepţionarea preliminară se efectuează direct către comisie, aceleaşi verificări,
dar cu o frecvenţă de minimum 1/3 din frecvenţa precedentă.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de către comisia de recepţie, cercetând
suprafaţa tencuită, forma muchiilor, scafelor şi profilurilor. Suprafeţele netencuite trebuie să fie uniforme ca prelucrare,
809 / 1400
1384
să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaţii
locale. De asemenea, se va controla corespondenţa mortarului ( cu praf de piatră, grinzi de marmură, terasit, etc. )
precum şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate ( tencuieli cu glet,
buciardate, sprituate, etc. ).
Verificarea suprafeţelor tencuite ale scafelor pt. lumină indirectă se va face seara, cu ajutorul unei lămpi
electrice aşezată în imediata apropiere a suprafeţei pt. a scoate în evidenţa toate defectele.
Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, spaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile ferestrelor, etc.,
trebuie să fie vii, sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, porţiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor
cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor, etc.
Suprafeţele tencuielilor decorative trebuie să prezinte porţiuni de prelucrare, culoare şi nuanţe neuniforme, cu
urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi, etc.
Solbancurile şi diferitele profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o execuţie corectă a
lăcrimarului.
Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin aşezarea acestuia în
orice direcţie pe suprafaţa tencuită şi măsurarea golurilor între dreptar şi tencuială.
Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor ( cu excepţia tencuielilor pe bolţi înclinate, pe cupole, etc.)
şi a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul şi cu firul de plumb.
Abaterile nu trebuie să depăşească pe cele admisibile.
Gradul de netezire al suprafeţelor tencuite se va verifica numai la tencuielile gletuite şi se va aprecia prin
plimbarea pe suprafeţele respective.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie la zonele respective sau prin sondaje
speciale, care se face în locurile mai puţin vizibile, pt. a nu strica aspectul tencuielilor, prin reparaţii ulterioare.
Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocănirea cu un ciocan
de lemn : un sunet “ gol “ arată desprinderea tencuielilor şi necesitate de a se reface întreaga suprafaţă dezlipită, în
cazuri speciale aderenţa la suport a tencuielilor se va face şi prin extrageri de carote din tencuială.
Suprafaţa finisată cu pastă GIPAC nu trebuie să prezinte desprinderi, cute, băşici, scurgeri, crăpaturi sau
fisuri, urme de la fierul de glet, etc.
Se va controla rezistenţa stratului de pastă, care trebuie să fie aderent la suprafaţa suport; la ciocănirea
uşoară cu un ciocan de lemn, în mai multe puncte, trebuie să rezulte un sunet plin.
Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pt. remediere sau refacere.
Recepţia lucrărilor se va face numai după uscarea completă a straturilor de pastă .
7.INREGISTRARI

1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
810 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A

CONSTRUCTIILOR DIN OTEL
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.1. Obiect şi domeniu de utilizare
1.1.1. Prezentul document cuprinde condiţiile de executare a lucrărilor de protecţie anticorozivă a construcţiilor
supraterane din oţel, prin aplicarea pe suprafaţa acestora a unor sisteme de acoperire organică.
Prevederile specifice din prezentul document se aplică, în faza de execuţie, pentru a răspunde cerinţei implicite
privind durabilitatea, cu referire în special la cerinţa esenţială "rezistenţă şi stabilitate", respectiv menţinerea valorilor
caracteristicilor implicate în această cerinţă, ale elementelor structurale din oţel sub acţiunea agenţilor agresivi din
mediul înconjurător.
1.1.2. Documentul se aplică pentru executarea lucrărilor de protecţie anticorozivă a elementelor de construcţii din oţel
noi şi la remedierea/refacerea sistemelor de protecţie anticorozivă existente.
1.1.3. Documentul se adresează proiectanţilor, executanţilor şi beneficiarilor de lucrări de construcţii, precum şi

organelor de avizare, control, responsabililor tehnici din domeniul construcţiilor.
811 / 1400
1384
1.1.4. Prevederile prezentului document sunt obligatorii. În situaţiile în care prevederile conţin referirea la variante,
obligativitatea se referă la existenţa, în partea scrisă a documentaţiei de execuţie, a analizărilor şi concluziilor
motivate privind adoptarea soluţiei, în funcţie de situaţia preconizată pentru lucrarea respectivă.
1.2. Terminologie
În prezentul document sunt utilizaţi următorii termeni de specialitate:
- acoperire metalică: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiu), aplicat(e) pe
suprafaţa elementelor din oţel;
- acoperire organică: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele, alcătuite din produse de
acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri), aplicate pe suprafaţa elementelor din oţel;
- acoperire protectoare : strat sau ansambluri de straturi de produs, aplicate pe suprafaţa metalică, pentru a o proteja
împotriva coroziunii ;
- agent agresiv: factor de mediu ce acţionează distructiv asupra construcţiei sau a diverselor sale părţi componente,
provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcţie;
- clasă de corozivitate: caracteristică tehnică măsurabilă a intensităţii acţiunii mediului agresiv asupra materialului de
construcţie;
- coroziune: interacţiune fizico-chimică între un material (de construcţie) şi mediul său înconjurător, care conduce la
modificarea proprietăţilor materialului şi adeseori la degradarea unor caracteristici şi/sau funcţională a acestuia, a
mediului înconjurător sau a sistemului constituit din cei doi factori;
Notă : Această interacţiune este în general de natură electrochimică.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea, într-un sistem de coroziune dat;
- degradare datorată coroziunii: efect al coroziunii considerat dăunător pentru utilizările materialului de construcţie,
pentru mediul înconjurător sau pentru sistemul pe care aceşti doi factori îl formează;
- durabilitatea protecţiei durata de viaţă estimaiă a unui sistem de protecţie anticorozivă aplicat pe suprafaţa din oţel
până la prima lucrare de refacere completă a protecţiei;
Notă: Durata de viaţă estimată nu constituie o durată de garanţie.
- mediu agresiv, mediu care conţine unul sau mai mulţi agenţi agresivi;
- produs de coroziune: substanţă formată ca rezultat al coroziunii ;
- protecţie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât să diminueze degradările datorate
coroziunii;
- rugină: produs vizibil de coroziune pe bază de oxizi de fier hidraiaţi;
- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe metale şi diferite elemente ale mediului care pot influenţa
coroziunea ;
812 / 1400
1384
- sistem de protecţie anticorozivă: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafaţă suport, pentru a realiza protecţia
acesteia împotriva coroziunii;
- suport: suprafaţa pe care a fost sau trebuie să fie aplicată o acoperire protectoare;
- ţunder: strat solid de produşi de coroziune format pe suprafaţa metalului la temperatură înaltă.
1.3. Lista documentelor normative de referinţă
1. SR EN 971-1 :2001 - Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii pentru produse de vopsire. Partea 1: Termeni generali.
2. SR EN 1097-5 :2001 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 5 :
Determinarea conţinutului de apă prin uscare în etuvă ventilată.
3. SR EN 10238 :2002 - Produse de oţel pentru construcţii sablate şi grunduite prin procedee automate.
4. SR EN 24624 :1996 - Vopsele şi lacuri. încercarea la tracţiune.
5. SR EN 29117:1998 - Vopsele şi lacuri. Determinarea uscării în adâncime şi a timpului de uscare în adâncime.

Metodă de încercare.
6. SR EN ISO 1517:1999 - Vopsele şi lacuri. Determinarea duratei de uscare la suprafaţă. Metoda cu bile de sticlă.
7. SR EN ISO 2431 :1997 - Vopsele şi lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere.
8. SR EN ISO 2808 :2002 - Vopsele şi lacuri. Determinarea grosimii peliculei.
9. SR EN ISO 2811-1 ...4 :2002 - Vopsele şi lacuri. Determinarea masei volumice.
10. #9; SR EN ISO 3678 :1999 - Vopsele şi lacuri. încercarea de uscare "aparent completă".
11. SR EN ISO 4618-2:2002 - Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii pentru produse de vopsire. Partea 2 : Termeni
specifici referitori la caracteristicile şi proprietăţile vopselelor.
12. SR EN ISO 4618-3 :2002 - Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii pentru produse de vopsire. Partea 3 : Pregătire a
suprafeţei şi procedee de aplicare.
13. SR EN ISO 8044 :2000 - Coroziunea metalelor şi aliajelor Termeni de bază şi definiţii.
14. SR EN ISO 850I/I :2002 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare.
Evaluarea vizuală a curăţeniei suprafeţei Partea I: Grade de ruginire şi grade de pregătire a suporturilor de oţel
neacoperite şi a suporturilor de oţel după îndepărtarea acoperirilor anterioare.
15. SR EN ISO 8501/2:2002 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare.
Evaluarea vizuală a curăţeniei suprafeţei. Partea 2: Grade de pregătire a suporturilor de oţel acoperite anterior, după
îndepărtarea locală a acoperirilor.
16. SR EN ISO 8504-1:2002 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare.
Metode de pregătire a suprafeţei. Partea I: Principii generale.
813 / 1400
1384
Metode de pregătire a suprafeţei. Partea 2: Decapare cu jet abraziv.
Metode de pregătire a suprafeţei. Partea 3: Curăţare manuală şi mecanică.
19. SR EN ISO 9514:1997 - Vopsele şi lacuri. Determinarea intervalului maxim de utilizare a vopselelor lichide după
amestecare. Pregătirea şi condiţionarea eşantioanelor şi linii directoare pentru încercare.
20. SR EN 12330:2002 - Protecţie anticorozivă a metalelor. Acoperiri electrochimice de cadmiu pe fontă sau oţel.
21. SR EN ISO 12944-4 :2002 - Vopsele şi lacuri. Protecţia prin sisteme de vopsire a structurilor din oţel împotriva
coroziunii. Partea 4: Tipuri de suprafeţe şi prepararea suprafeţei.
coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire.
coroziunii. Partea 7: Executarea şi urmărirea lucrărilor de vopsire.
24. SR ISO 2409:1994 - Vopsele şi lacuri. încercarea la caroiaj.
25. SR ISO 3270:1993 - Vopsele şi lacuri şi materiile lor prime. Temperaturi şi umidităţi pentru condiţionare şi
încercare.
26. SR ISO 4618-1:1994 - Vopsele şi lacuri. Vocabular. Termeni generali.
27. SR ISO/TR 8502-1:1995 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare.
Încercări pentru aprecierea curăţeniei unei suprafeţe. Partea 1: Analiza la faţa locului pentru evaluarea produşilor
solubili de coroziune ai fierului.
28. SR ISO 8502-2:1994 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări
pentru aprecierea curăţeniei unei suprafeţe. Partea 2: Determinarea clorurilor pe suprafeţele curăţate.
29. SR ISO 8502-3:1995 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări
pentru aprecierea curăţeniei unei suprafeţe. Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafeţe de oţel pregătite pentru vopsire.
30. SR ISO 8502-4:1995 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. încercări
pentru aprecierea curăţeniei unei suprafeţe. Partea 4: Principii directoare pentru estimarea probabilităţii de
condensare înainte de aplicarea vopselei.
31. SR ISO 8503-1:1995 - Pregătirea suporturilor de oţel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare.
Caracteristicile rugozităţii suprafeţei suporturilor de oţel decapate. Partea I: Precizări şi definiţii referitoare la plăcile de
comparare ISO pentru profilul suprafeţei în vederea evaluării suprafeţelor decapate abraziv.
Caracteristicile rugozităţii suprafeţei suporturilor de oţel decapate. Partea 2: Metodă pentru clasificarea profilului unei
suprafeţe de oţel decapate abraziv - Procedeul prin comparare.
814 / 1400
1384
suprafeţe de oţel decapate abraziv - Procedeul cu microscop.
suprafeţe de oţel decapate abraziv - Procedeul cu palpator.
35. STAS 2096-68 - Lacuri şi vopsele. Determinarea timpului de scurgere.
36. STAS 2875-75 - Lacuri şi vopsele. Determinarea uscării peliculei.
37. STAS 4606-80 - Agregate naturale pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare.
38. STAS 8009-80 - Protecţia suprafeţelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.
39. STAS 10166/1-77 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Pregătirea mecanică a
suprafeţelor.
40. C 56-85 - Normativ privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. Caietul XX.
41. xxx - Document de proiectare privind proiecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel (revizuire, modificare şi
completare GP 035-1998) - în curs de elaborare.
42. NP 039-2000 - Normativ privind criteriile de performanţă pentru protecţia anticorozivă a construcţiilor supuse
acţiunii mediilor agresive industriale.
2. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ A CONSTRUCŢIILOR DIN OŢEL
2.1. Condiţii generale
2.1.1. Executarea lucrărilor de protecţie anticorozivă a construcţiilor din oţel trebuie să se desfăşoare în condiţiile
necesare pentru asigurarea calităţii acestora, prin respectarea reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
2.1.2. Lucrările de protecţie anticorozivă a construcţiilor din oţel se vor executa de firme specializate, cu personal
calificat în această categorie de lucrări.
2.1.3. Înaintea începerii lucrărilor de protecţie anticorozivă, executantul va analiza documentaţia de execuţie şi
soluţiile adoptate, va stabili tehnologia de executare a lucrărilor şi va solicita proiectantului, dacă este cazul,
clarificarea eventualelor neconcordanţe faţă de situaţia existenta la faţa locului.
2.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de
natura lucrărilor, de prevederile documentaţiei de execuţie şi de prevederile reglementărilor tehnice specifice
aplicabile, în vigoare.
2.1.5. Lucrările de protecţie anticorozivâ se vor executa în strictă conformitate cu prevederile documentaţiei de
execuţie şi a reglementărilor tehnice specifice aplicabile, în vigoare. Orice neconcordanţă va fi semnalată pentru
rezolvare proiectantului, cu înştiinţarea beneficiarului.
815 / 1400
1384
2.1.6. La executarea lucrărilor de protecţie anticorozivă a construcţiilor din oţel se vor utiliza numai produse de
protecţie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau standarde de produs.
2.1.7. Proiectantul va preciza în proiect, în funcţie de clasa de corozivitate a mediului şi de complexitatea sistemului
de protecţie prevăzut, dacă şi care din operaţiunile de protecţie anticorozivă constituie puncte de oprire (faze
determinante). Activităţile legate de punctele de oprire (fazele determinante) se vor destâsura conform prevederilor
legale.
2.1.8. Înaintea începerii lucrărilor de protecţie anticorozivă se vor realiza suprafeţe etalon (de referinţă) cu sistemul de
protecţie adoptat, care constituie punct de oprire (fază determinantă), şi vor fi avizate de proiectant şi beneficiar.
Numărul şi dimensiunile suprafeţelor etalon se vor stabili de către proiectant, de la caz la caz, în funcţie şi de
complexitatea sistemului adoptat şi forma pieselor, şi având în vedere recomandările din anexa 1.
2.1.9. La terminarea executării lucrărilor de proiecţie anticorozivă se va întocmi un proces verbal de recepţie a lucrării,
în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de comisia formată din reprezentanţii executantului, proiectantului şi
beneficiarului.
2.2. Executarea lucrărilor de protecţie anticorozivă
Executarea lucrărilor de protecţie anticorozivă a construcţiilor din oţel cuprinde următoarele etape principale:
(i) - pregătirea suprafeţei (suportului);
(ii) - pregătirea produselor de protecţie;
(iii) - aplicarea produselor de protecţie.
2.2.1. Pregătirea suprafeţei (suportului)
2.2.1.1. Suprafeţele elementelor de construcţie din oţel, noi sau aflate în exploatare, ce urmează a fi pregătite, în
vederea aplicării sistemelor de protecţie anticorozivă, pot fi:
a) - suprafeţe neprotejate, care pot fi acoperite cu straturi de ţunder, rugină sau alţi compuşi de coroziune aderenţi la
suprafaţa de oţel ; în funcţie de starea iniţială de coroziune a suportului de oţel, suprafeţele se clasifică în patru grade
de coroziune (SR EN ISO 8501-1 şi STAS 10166/1) (anexa 2);
b) - suprafeţe protejate cu acoperiri metalice: strat de zinc depus termic (conform SR EN ISO 1461 şi STAS 7221);
straturi de zinc, aluminiu şi aliajele lor, depuse prin metalizare (SR EN 22063); strat de zinc depus electrochimie (SR
EN 12330 :2002);
c) - suprafeţe protejate cu un grund de protecţie temporară (SR EN 10238);
d) - suprafeţe protejate cu straturi de vopsea, având diferite tipuri de defecte (SR EN ISO 4628/1...6).
2.2.1.2. Sistemul de protecţie anticorozivă se va aplica numai după executarea lucrărilor de remediere a stării
suprafeţei elementelor de construcţii din oţel, dacă este cazul, care pot consta din:
- prelucrarea sudurilor, prin polizare, şlefuire etc, pentru asigurarea unor suprafeţe uniforme şi netede, pentru
categoriile a, c şi d de mai sus;
816 / 1400
1384
- remedierea defectelor suprafeţei (bavuri, ţunder, rugozitate locală ş.a.), după caz, prin polizare, şlefuire, chituire etc,
pentru toate categoriile de mai sus.
2.2.1.3. Pregătirea suprafeţei elementelor de construcţii din oţel, noi sau aflate în exploatare, are ca scop, pe lângă
remedierile locale ale stării suprafeţei, îndepărtarea oricăror depuneri care determină reducerea/pierderea aderenţei
straturilor de protecţie aplicate ulterior: acumulări de praf, urme de ulei şi grăsimi, ţunder, rugină, săruri şi alţi compuşi
contaminanţi.
Pregătirea suprafeţei se realizează prin următoarele procedee principale (descrise în cap.3):
a) curăţare cu apă sau cu solvenţi şi curăţare chimică;
b) curăţare mecanică (curăţare cu jet abraziv, periere mecanizată, periere manuală etc.);
c) curăţare cu flacără, armată de curăţare mecanică.
Înaintea curăţării mecanice este necesară degresarea suprafeţelor.
2.2.1.4. În funcţie de situaţia existentă, sunt două tipuri de pregătire a suprafeţei :
a) pregătirea primară (totală) a suprafeţei, constând din îndepărtarea ţunderului, ruginii, contaminanţilor şi acoperirii
protectoare existente, până la oţel curat;
b) pregătirea secundară (parţială) a suprafeţei, constând din îndepărtarea ruginii, contaminanţilor şi acoperirii
protectoare pe zonele cu defecte şi degradări, păstrând intacte părţile « sănătoase » ale acoperirii protectoare.
2.2.1.5. În funcţie de tipul de pregătire a suprafeţei, gradele de pregătire a suprafeţei se clasifică în următoarele
categorii :
a) - pentru pregătirea primară :
(i) - grade de pregătire Sa 1, Sa 2, Sa 2.5 şi Sa 3, pentru curăţarea cu jet abraziv (SR EN tSO 8501-1 şi SR EN ISO
12944-4);
(ii) - grade de pregătire St 2 şi St 3, pentru curăţarea manuală sau mecanizată (SR EN ISO 8501-1 şi SR EN ISO
12944-4);
(iii)- gradul de pregătire F1, pentru curăţarea cu flacără (SR EN ISO 8501-1 şi SRENISO 12944-4);
(iv) - gradul de pregătire Be, pentru curăţarea prin decapare acidă ;
b) - pentru pregătirea secundară :
(i) - grade de pregătire Psa 2, Psa 2,5 şi Psa 3, pentru curăţarea locală cu jet abraziv (SR EN ISO 8501-2 şi SR EN
ISO 12944-4);
(ii) - grade de pregătire PSt 2 şi PSt 3, pentru curăţarea locală mecanizată sau manuală (SR EN ISO 8501-2 şi SR EN
ISO 12944-4) ;
(iii) - gradul de pregătire PMa (SR F.N ISO 8501-2 şi SR EN ISO 12944-4).
817 / 1400
1384
În tabelul 2.1 se arată echivalenţa între gradele de pregătire a suprafeţei prevăzute în SR EN ISO 8501-1 şi 2, şi
gradele de curăţare prevăzute în STAS 10166/1 şi anexa 2.
Tabelul 2.1
Grade de pregătire a suprafeţei Grade de curăţare a

SR EN ISO 8501-1 SR EN ISO 8501-2 suprafeţei (STAS 10166/1)
Sa 3 Psa 3 1
Sa 2,5 Psa 2,5 2
St 2 PSt 2 3
St 3 PSt 3 4
În anexele 3...5 sunt prezentate gradele de pregătire a suprafeţei, în funcţie de tipul de pregătire a suprafeţei, precum
şi procedeele de curăţare recomandate, caracteristicile principale ale suprafeţelor pregătite şi domeniul de aplicare.
2.2.1.6. Pregătirea suprafeţei elementelor de construcţii din oţel se va planifica astfel încât aplicarea primului strat din
alcătuirea sistemului de protecţie anticorozivă să se realizeze după maximum 3 ore de la terminarea acesteia.
2.2.2. Pregătirea produselor de protecţie
Pregătirea produselor de protecţie, la locul de aplicare, constă în:
- verificarea menţinerii calităţii produselor, în principal ca urmare a depozitării acestora;
- condiţionarea produselor de protecţie, respectiv aducerea acestora în condiţiile de temperatură impuse pentru
aplicare;
- selectarea şi omogenizarea componenţilor în ambalajele originale;
- dozarea componenţilor, în conformitate cu fişa tehnică a produsului de protecţie şi numai în cantităţile corelate cu
timpul de lucrabilitate a acestuia;
- omogenizarea produsului ce urmează a fi aplicat, cu respectarea ordinii, timpului şi modului de amestecare a

componenţilor, conform instrucţiunilor de aplicare ale producătorului.
2.2.3. Aplicarea produselor de protecţie
2.2.3.1. Aplicarea straturilor de protecţie pe suprafaţa elementelor de construcţii din oţel noi se va realiza, de regulă,
înainte de montarea acestora (la sol, de preferat în atelier). Se poate accepta ca ultimul(ele) strat(un) al(e) sistemului
de protecţie anticorozivă să se aplice după montarea elementelor.
Nuanţa culorii trebuie să difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicat.
2.2.3.2. Aplicarea succesivă a straturilor din alcătuirea sistemului de protecţie anticorozivă se va realiza conform
prevederilor din documentaţia de execuţie şi caietele de sarcini. Se vor respecta indicaţiile producătorului produsului
de protecţie, referitoare la:
818 / 1400
1384
- asigurarea condiţiilor de microclimat: temperatura mediului de aplicare, umiditatea relativă a acrului, absenţa noxelor
ş.a.;
- asigurarea condiţiilor impuse suprafeţei suport: temperatură, umiditate, lipsa contaminanţilor ş.a.;
- procedeul de aplicare a produselor de protecţie (mecanizat sau manual);
- timpul de uscare/întărire;
- verificarea calităţii stratului întărit înaintea aplicării stratului următor;
- respectarea condiţionărilor de timp între aplicarea straturilor succesive, dacă este cazul;
- verificarea protecţiei aplicate şi eventuale remedieri;
- timpul şi condiţiile de păstrare până la darea în exploatare a protecţiei aplicate.
3. PROCEDEE DE PREGĂTIRE A SUPRAFEŢEI Şl DE APLICARE A PRODUSELOR DE PROTECŢIE

ANTICOROZIVĂ
3.1. Procedee de pregătire a suprafeţei
Procedeele de pregătire a suprafeţei elementelor de construcţii din oţel, în vederea aplicării sistemelor de protecţie
anticorozivă, se clasifică în următoarele categorii principale :
a) - procedee de curăţare cu apă sau cu solvenţi şi de curăţare chimică ;
b) - procedee de curăţare mecanică ;
c) - procedee de curăţare prin ardere cu flacără.
Procedeele, detaliate în continuare, se aplică separat sau combinat, în funcţie de natura acoperirilor existente şi
starea suprafeţei.
În anexa 5 sunt prezentate procedeele de pregătire a suprafeţei, în funcţie de tipul şi natura substanţelor ce trebuie
îndepărtate de pe suprafaţa de oţel, precum şi modul de realizare a pregătirii suprafeţei.
3.1.1. Procedeele de curăţare cu apă sau cu solvenţi şi de curăţare chimică se referă la :
a) - curăţarea cu jet de apă sub presiune, pentru îndepărtarea depunerilor de praf, a substanţelor solubile în apă, a
ruginei şi a acoperirilor puţin aderente; pentru îndepărtarea urmelor de ulei. grăsime ş.a. Se foloseşte apă curată sau
soluţie apoasă de detergent, după care urmează o clălire cu jet de apă curată sub presiune şi uscarea cu aer cald
b) - curăţarea cu aburi, pentru îndepărtarea uleiului şi grăsimii ; în cazul adăugării unui detergent, urmează o clătire cu
apă curată (caldă sau rece) ;
c) - curăţarea cu emulsii, pentru îndepărtarea urmelor de ulei şi grăsime, operaţie urmată de clătirea cu apă curată
(caldă sau rece);
819 / 1400
1384
d) - curăţarea alcalină, pentru îndepărtarea urmelor de ulei şi grăsime, operaţie urmată de clătirea cu apă curată
(caldă sau rece);
e) - curăţarea cu solvenţi organici corespunzători, pentru îndepărtarea urmelor de ulei şi grăsime;
f) - decaparea cu paste pe bază de solvenţi sau paste alcaline, pentru îndepărtarea acoperirilor de vopsea, urmată de
o curăţare corespunzătoare ; procedeul se aplică pentru curăţarea suprafeţelor mici;
g) - decaparea acidă, prin imersia elelemtului într-o soluţie acidă corespunzătoare, cu adaos de inhibitor de coroziune,
pentru îndepărtarea ţunderului şi ruginii : procedeul se recomandă a fi utilizat numai în ateliere, cu supraveghere
strictă.
3.1.2. Procedeele de curăţare mecanică se referă la :
a) - curăţarea manuală, cu perii metalice, hârtie abrazivă, dispozitive de răzuire etc. (SR. HN ISO 8504-3) ;
b) - curăţarea mecanizată, cu perii metalice montate pe unelte acţionate pneumatic sau electric, polizoare, maşini
pneumatice de curăţat cu ace etc (SR EK ISO 8504-3);
c) - curăţarea cu jet de abraziv (SR EN ISO 8504-2) : sablare uscată, sablare umedă etc;
d) - curăţarea cu jet de apă la presiune ridicată (70... 170 MPa) şi foarte ridicată (peste 170 MPa).
În cazul procedeelor a-c, după efectuarea curăţării mecanice se realizează o desprăfuire a suprafeţei prin suflare cu
aer comprimai uscat şi fără urme de ulei sau prin aspirare.
3.1.3. Procedeul de curăţare prin ardere cu flacără se utilizează peniru îndepărtarea ţunderului, ruginii şi acoperirilor.
Operaţia este urmată de curăţarea mecanică şi dcsprăfuire.
3.2. Procedee de aplicare a produselor de protecţie
Aplicarea produselor de protecţie din alcătuirea sistemelor de protecţie anticorozivă se efectuează prin următoarele
procedee principale:
a) - aplicarea cu pensula ;
b) - aplicarea cu ruloul ;
c) -aplicarea prin pulverizare cu pistolul.
3.2.1. Aplicarea cu pensula se utilizează în general pentru protecţia suprafeţelor mici, a muchiilor, a capetelelor
şuruburilor şi niturilor, a unghiurilor şi a zonelor greu accesibile, precum şi pentru aplicarea unor grunduri anticorozive.
3.2.2. Aplicarea cu ruloul se utilizează pentru aplicarea unor produse de protecţie pe suprafeţe mari. Nu se
recomandă pentru aplicarea grundurilor anticorozive.
3.2.3. Procedeele de aplicare cu pistolul sunt cele mai utilizate şi se realizează prin :
pulverizare cu aer de presiune joasă (clasic) ;
pulverizare fără aer (airless) ;

820 / 1400
1384
pulverizare cu aer de presiune medie ;
pulverizare electrostatică.
Aceste procedee mecanizate de aplicare se recomandă pentru protecţia suprafeţelor mari, permiţând să se obţină o
acoperire de calitate superioară şi într-un timp scurt, comparativ cu procedeele manuale de aplicate. În general, nu se
recomandă pentru aplicarea grundurilor anlicorozive, exceptând grundurile cu zinc, care se aplică de preferinţă prin
pulverizare, pentru asigurarea unei bune dispersii a pigmentului.
Dacă nu se pot obţine grosimi corespunzătoare ale acoperirii în zonele greu accesibile, la muchii şi colţuri, aceste
zone se vor proteja in prealabil prin pensulare sau vor fi acoperite cu un strat suplimentar.
Pentru obţinerea unor acoperiri protectoare continue şi uniforme se vor alege în mod corespunzător vâscozitatea
produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distanţa faţă de suprafaţa de protejat şi unghiul de
pulverizare.
4. ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ
4.1. Generalităţi
4.1.1. Verificarea calităţii şi recepţiile pe faze a lucrărilor de pregătire a suprafeţei şi a lucrărilor de protecţie
anticorozivă a construcţiilor din oţel (etape, metode, frecvenţe, responsabilităţi, înregistrări) se vor efectua în
conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.
Lucrările de pregătire a suprafeţei vor fi delimitate pe etape, stabilite în funcţie de condiţiile precizate pentru această
categoric de lucrări şi vor face obiectul unor procese verbale pentru lucrări ascunse.
După realizarea sistemului de protecţie pe suprafaţa etalon, care este punct de oprire (fază determinantă), se va
încheia, cu proiectantul, un proces verbal de admitere, prin care se vor consemna observaţiile acestuia în urma
verificării calităţii acestei lucrări executate, precum şi eventualele condiţii noi, pentru executarea lucrării respective.
4.1.2. În cazul în care unitatea executantă are sistem propriu de management al calităţii, atunci lucrările de protecţie
anticorozivă vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execuţie, plan de control al calităţii ctc).
4.1.3. Verificarea calităţii lucrărilor de protecţie anticorozivă se efectuează înaintea începerii aplicării acoperirilor
protectoare, în timpul şi după aplicarea lor, în scopul constatării îndeplinirii condiţiilor privind:
- gradul de pregătire a suprafeţei suport;
- calitatea produselor de protecţie;
- procedeele de aplicare a sistemului de protecţie anticorozivă;
- calitatea sistemului de protecţie anticorozivă realizat.
4.1.4. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor de protecţie anticorozivă a construcţiilor din oţel, se impun verificări în
următoarele etape :
a) - la recepţia produselor de protecţie;
b) - privind păstrarea şi depozitarea produselor de protecţie;
c) - asigurarea condiţiilor prealabile la punerea în operă;
d) - înaintea aplicării acoperirilor protectoare ;
e) - în timpul aplicării acoperirilor protectoare ;
f) - după aplicarea acoperirilor protectoare.
4.2. Recepţia produselor de protecţie
4.2.1. Recepţia produselor de protecţie se bazează, în primul rând, pe declaraţiile de conformitate şi termenele de
valabilitate emise de producător, pentru fiecare lot de produse.
4.2.2. Controlul de calitate pentru produsele de protecţie, care să ateste conformitatea cu documentaţia
producătorului, standardul de produs sau agrementul tehnic, se execută pe şantier, de către personal specializat.
4.2.3. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale, pe loturi de produse :
a) pentru produse lichide :
aspect, vizual ;
culoare, vizual;
821 / 1400
1384
densitate (SR EN ISO 2811 - 1...4);
vâscozitate (SR EN ISO 2431 şi STAS 2096);
timp de lucrabilitate (pot-life), pentru produse în doi sau mai mulţi componenţi (SR EN ISO 9514);
timp de uscare (SR EN 29117, SR EN ISO 1517, SR EN ISO 3678 şi STAS 2875);
b) pentru produse solide (pulverulente) :
aspect, vizual ;
culoare, vizual ;
sorturi granulomctrice (STAS 4606) ;
densitatea aparentă în stare uscată (STAS 4606);
umiditate (SR EN 1097/5).
4.3. Păstrarea şi depozitarea produselor de protecţie.

4.3.1. Condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor de protecţie sunt precizate în standardele de produs,
agrementele tehnice şi fişele tehnice ale producătorului.
4.3.2. Dacă nu sunt precizate condiţii speciale, trebuie respectate următoarele condiţii de depozitare :
a) - componenţii în stare lichidă se depozitează în ambalaje originale, în spaţii închise, ventilate şi la temperaturi
cuprinse între +50C şi +300C ;
b) - componenţii în stare solidă (pulverulentă) se depozitează în ambalajele originale, în spaţii închise şi uscate
(umiditatea relativă a aerului maximum 70%).
4.4. Asigurarea condiţiilor prealabile pentru punerea în operă
4.4.1. Asigurarea condiţiilor prealabile pentru punerea în operă a protecţiilor anticorozive aplicate pe suprafaţa
elementelor de construcţii din oţel, se efectuează de către executant, în conformitate cu prevederile documentaţiei de
execuţie, respectându-se următoarele etape şi cerinţe :
a) - asigurarea utilajelor, sculelor şi dispozitivelor necesare, a spaţiilor de acces sau necesare pentru protecţia muncii
b) - asigurarea condiţiilor de microclimat necesare pregătirii produselor; dacă în standardele de produs, agrementele
tehnice şi fişele tehnice ale producătorului nu se fac precizări, condiţiile trebuie să fie următoarele : temperatura
cuprinsă între +50C şi +300C, umiditatea relativă a aerului maximum 70% ;
c) - condiţionarea produselor, înainte de preparare şi aplicare; produsele trebuie aduse din spaţiile de depozitare şi
menţinute la temperaturi cuprinse între +150C şi +250C dacă în standardele de produs, agrementele tehnice şi fişele
tehnice ale producătorului nu se fac alte precizări;
d) - asigurarea calităţii suprafeţei suport, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : temperatura, min. +30C
peste punctul de rouă, max. +400C ; lipsă umiditate, praf sau alte impurităţi ;
e) - cunoaşterea, pentru respectarea strictă, a următoarelor cerinţe la aplicarea straturilor de protecţie ;
- compoziţiile şi dozajele ;
- timpul de lucrabilitate ;
- modul de aplicare ;
- timpul şi condiţiile de păstrare pe perioada de reticulare ;
- timpul de reliculare;
- aderenţa şi compactarea, pe toată suprafaţa.
4.4.2. În afara cerinţelor de la pct 4.4.1, executantul va efectua, imediat înainte de punerea în operă, la realizarea
suprafeţei etalon, următoarele verificări :
822 / 1400
1384
a) - verificarea calităţii produselor de protecţie, în legătură cu : aspectul produselor (pe fiecare unitate de produs),
timpul de lucrabilitate şi timpul de uscare (în funcţie de temperatura mediului ambiant) şa. ;
b) - stabilirea porţionării amestecului din doi sau mai mulţi componenţi, la produsele cu întărire exotermă, pe bază de
încercări preliminare efectuate la faţa locului ;
c) - verificarea consumurilor specifice şi a grosimilor efective ale straturilor de protecţie aplicate;
d) - verificarea, prin încercări, a aderenţei la suprafaţa suport ;
e) - verificarea gradului de întărire a produselor de protecţie puse în operă.
4.5. Verificări înaintea aplicării acoperirilor protectoare
4.5.1. Verificarea calităţii pregătirii suprafeţei elementelor de construcţii din oţel se face pe fiecare fază de lucru şi pe
fiecare porţiune de suprafaţă executată, atât în ceea ce priveşte aspectul, cât şi modul de execuţie, conform
reglementărilor tehnice specifice aplicabile, în vigoare.
4.5.2. După terminarea lucrărilor de pregătire a suprafeţei, comisia de recepţie a lucrărilor executate trebuie să
efectueze următoarele verificări :
- verificarea existenţei şi întocmirii corecte a procesului verbal de recepţie pentru lucrări ascunse ;
- verificarea calităţii pregătirii suprafeţei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare, care se va efectua pe cel puţin
5% din suprafaţa totală a lucrărilor efectuate ; mărimea suprafeţei verificate se stabileşte de către comisia de recepţie,
în funcţie de dimensiunile suprafeţei de protejat (inclusiv în zonele greu accesibile), astfel încât aspectul acesteia să
poată fi examinat corespunzător.
Dacă se constată că aspectul suprafeţei verificate nu este corespunzător gradului de pregătire prevăzut prin
documentaţia de execuţie (caietul de sarcini), se verifică întreaga suprafaţă pregătită.
Lucrările constatate ca fiind necorespunzătoare se refac.
4.5.3. Constatările comisiei de recepţie se consemnează în procese verbale de recepţie pentru lucrări ascunse.
4.6. Verificări în timpul aplicării acoperirilor protectoare
4.6.1. Verificarea calităţii produselor de protecţie se face pe fiecare produs în parte.
Produsele pot fi introduse în lucrare dacă, în urma verificărilor efectuate se constată :
- existenţa agrementelor tehnice pentru produsele respective ;
- existenţa şi conţinutul declaraţiei de conformitate cu care au fost livrate produsele ;
- nedepăşirea termenului de valabilitate a produselor.
Produsele pentru care există dubii asupra calităţii sau care au termene de valabilitate expirate se folosesc numai cu
avizul unui laborator de specialitate.
4.6.2. Verificarea condiţiilor de mediu în care se execută lucrările de protecţie anticorozivă se efectuează permanent,
cu instrumente de măsurare adecvate (termometru, higrometru ş.a.).
4.6.3. Verificarea modului de preparare a produselor de protecţie şi de aplicare succesivă a straturilor de protecţie se
efectuează permanent, urmărindu-se respectarea strictă a prevederilor din documentaţia de execuţie (caietul de
sarcini) şi din instrucţiunile de aplicare ale produselor, furnizate de producătorii acestora.
4.6.4. Verificarea aspectului întregii uprafeţe, înainte de aplicarea fiecărui strat de protecţie, se efectuează permanent,
vizual, urmârindu-se ca :
- aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protecţie să se facă numai pe suprafeţe curate, lipsite de umiditate,
de praf sau de alte impurităţi ;
- fiecare strat de protecţie să fie continuu, uniform, lipsit de băşici, încreţituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte ;
c) - fiecare strat de protecţie să aibă o culoare uniformă pe toată suprafaţa protejată.
Se va verifica grosimea stratului de protecţie umed.
Dacă un strat de protecţie nu este continuu şi uniform sau are o culoare neuniformă, va fi acoperit cu încă un strat din
acelaşi produs, care nu se ia în considerare la numărul total de straturi.
Dacă un strat de protecţie prezintă zone cu defecte de tipul celor menţionate la pct. 4.6.4b, se îndepărtează zonele cu
defecte şi se aplică din nou stratul, cu acelaşi produs.
4.7. Verificări după aplicarea acoperirilor protectoare
4.7.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protecţie se face vizual, pe întreaga suprafaţă. Sistemul de protecţie
se consideră corespunzător dacă acoperirea este continuă, uniformă, lipsită de băşici, încreţituri, fisuri, exfolieri sau
alte defecte.
823 / 1400
1384
4.7.2. Verificările privind grosimea, aderenţa şi numărul de straturi ale sistemului de protecţie se vor efectua prin
sondaj. Numărul şi locul efectuării acestor verificări se vor stabili prin documentaţia de execuţie (caietul de sarcini).
4.7.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protecţie se efectuează prin metodele prevăzute în SR EN
ISO 2808. În cazul utilizării metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, după verificare,
aplicând integral sistemul de protecţie prevăzut.
4.7.4. Verificarea aderenţei sistemului de protecţie se efectuează prin metodele prevăzute în SR ISO 2409 şi SR EN
24624. După verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.
4.7.5. Verificarea aplicării numărului de straturi ale sistemului de protecţie se efectuează prin îndepărtarea succesivă
a straturilor componente ale sistemului de protecţie şi examinarea cu ochiul liber. După verificare, zonele acoperirilor
distruse se refac.
4.7.6. Dacă aspectul, grosimea totală sau aderenţa sistemului de protecţie nu sunt corespunzătoare documentaţiei de
execuţie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra măsurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea
parţială/totală a sistemului de protecţie sau alte măsuri).
4.7.7. Rezultatele tuturor verificărilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de recepţie a lucrărilor de
protecţie anticorozivă.
5. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII

5.1. Pe durata executării lucrărilor de protecţie anticorozivă se vor respecta cu stricteţe măsurile de protecţia şi igiena
muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.
5.2. Măsurile privind protecţia şi igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii produselor de
protecţie anticorozivă, precum şi pe reglementările aplicabile în domeniu, în vigoare:
a) Legea privind protecţia muncii nr. 90/1996, modificată şi completată cu Legea nr. 177/2000;
b) Norme generale de protecţia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu Ministerul
Sănătăţii, 1996;
c) Regulament privind protecţia şi igiena muncii, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/I5.03.1993;
d) Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de izolaţii termice, hidrofuge şi protecţii anticorozive;
e) Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice, aprobate prin
Ordinul nr. 339/1996 al MMPS;
f) Norme specifice de securitate a muncii privind lucrul la înălţime, 1996;
g) Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii, aprobat cu Ordinul nr.
225/1995.
6. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA Şl STINGEREA INCENDIILOR

6.1. Pe durata executării lucrărilor de protecţie anticorozivă se vor respecta cu stricteţe măsurile de prevenire şi
stingere a incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaţia de execuţie întocmită de proiectant.
6.2. Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii produselor
de protecţie anticorozivă, precum şi pe următoarele reglementări aplicabile în domeniu. în vigoare:
a) OGR nr.60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 212/1997:
b) Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor - indicativ P 118-1999;
c) Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora - indicativ C 300/1994, aprobat cu Ordinul MLPATnr. 20/N/1994;
d) Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul nr. 775/1998 al Ministerului de Interne;
e) Dispoziţii generale de ordine interioară privind prevenirea şi stingerea incendiilor, nr. 001/1999;
f) Dispoziţii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, nr. 002/1999
ANEXA Nr.1
Numărul şi dimensiunile suprafeţelor etalon
Aria totală a Numărul maxim Procentul ma- Suprafaţa totală
suprafeţei care recomandat de xim recomandat maximă
trebuie să fie suprafeţe etalon de suprafeţe recomandată
824 / 1400
1384
protejată (m2) etalon în raport pentru suprafaţe
cu suprafaţa etalon (m2)
totală (%)
Până la 2000 3 0,6 12
2000…5000 5 0,5 25
5000…10000 7 0,5 50
10000…25000 7 0,3 75
25000…50000 9 0,2 100
Peste 50000 9 0,2 200
ANEXA Nr.2
Clasificarea suprafeţelor elementelor de construcţii din oţel, în funcţie de starea iniţială de coroziune în care
se află
(extras din STAS 10166/1)
Suprafeţele elementelor de construcţii din oţel se clasifică, în funcţie de starea iniţială de coroziune în care se află, în
patru categorii, conform tabelului A2.1.
Tabelul A2.1
Categoria stării iniţiale de
Aspectul stării iniţiale de coroziune a
coroziune a suprafeţelor ce se
suprafeţelor de oţel ce se pregătesc
pregătesc
Suprafaţa acoperită în întregime cu

A
ţunder, aderent şi fără urme de rugină
Suprafaţa acoperită în cea mai mare

parte cu ţunder, care începe să se B
desprindă
Suprafaţa de pe care ţunderul a

dispărut sub acţiunea ruginii sau poate
fi detaşat prin răzuire; după curăţare C
prezintă un număr redus de cavităţi
vizibile cu ochiul liber
Suprafaţa de pe care ţunderul a

dispărut complet sub acţiunea ruginii:
D
după curăţare prezintă numeroase
cavităţi mari. vizibile cu ochiul liber
2. gradele de curăţare a suprafeţei elementelor de construcţii din oţel, în funcţie de aspectul suprafeţei după curăţare,
sunt prevăzute în tabelul A2.2.
Tabelul A2.2
Aspectul suprafeţei de oţel după Gradul de curăţare
825 / 1400
1384
curăţare
Suprafaţă curată, rugoasă,de

culoare cenuşie - deschisă 1
uniformă
Suprafaţă curată, rugoasă, de

culoare cenuşie-deschisă sau
2
închisă, cu urme punctiforme de
ţunder sau rugină
Suprafaţă rugoasă, de culoare

brună-cenuşie, cu urme de ţunder
3
şi rugină compacte şi aderente pe
suprafaţa de oţel
Suprafaţa rugoasă, de culoare

brună, cu urme de ţunder şi rugină
4
compacte şi aderente pe suprafaţa
de oţel
ANEXA Nr.3
Grade standard de pregătire pentru pregătirea primară (totală) a suprafeţei
(extras din SR EN ISO 12944-4)
Tabelul A3.1
Grad Clişeu de
standard de referinţă cf. SR Caracteristicile
Procedeul
pregătire a EN ISO 8501- principale ale Domeniu de
de pregătire
suprafeţei 1 suprafeţei aplicare
a suprafeţei
pregătite
(1) (2), (3), (4)
B Sa 1 Sunt Pregătirea
îndepărtate
C Sa 1 ţunderul, rugina, a) suprafe-
Sa 1
acoperirile slab ţelor de oţel
D Sa 1 aderente şi neprotejate;
impurităţile(5) b) suprafe-
B Sa 2 Sunt ţelor de oţel
Curăţare cu
îndepărtate protejate,
jet abraziv
C Sa 2 ţunderul, rugina, dacă
acoperirile şi im- acoperirile
Sa 2 D Sa 2 purităţile. protectoare
Contaminarea sunt
reziduală îndepărtate
trebuie să fie până la
foarte aderentă obţinerea
826 / 1400
1384
A Sa2,5 Sunt gradului de
îndepărtate pregătire
B Sa2,5 ţunderul, rugina, prescris
acoperirile şi im-
C Sa2,5 purităţile.
Sa 2,5
Uşoarele urme
D Sa 2,5 de contaminare
rămase pot să
fie sub formă de
puncte sau pete
A Sa 3 Sunt
îndepărtate
B Sa 3 ţunderul, rugina,
acoperirile şi im-
C Sa 3 purităţile.
Sa 3
Suprafaţa
D Sa 3 trebuie să aibă
o culoare
uniformă
metalică
B St 2 Sunt Pregătirea
îndepărtate ţun-
St 2 C St 2 derul, rugina, a) suprafe-
acoperirile şi ţelor de oţel
D St 2 impurităţile (5) neprotejate;
b) suprafe-
Sunt ţelor de oţel
îndepărtate ţun- protejate,
Curăţare derul, rugina,
manuală sau dacă acope-
acoperirile şi ririle protec-
mecanizată B St 3
impurităţile(5). toare sunt
Suprafaţa îndepărtate
St 3 C St 3
trebuie tratată până la obţi-
cu mult mai nerea gradu-
D St 3
mare grijă decât lui de pregă-
St 2 pentru a tire prescris
obţine un luciu
metalic
827 / 1400
1384
F1 Curăţare cu A F1 Sunt
flacăra îndepărtate
B F1 ţunderul, rugina,
acoperirile şi
C F1 impurităţile.
Reziduurile
D F1 rămase trebuie
să apară ca o
decolorare a
suprafeţei
(umbre sau
diferite culori)
Be Decapare Sunt înainte de

acidă îndepărtate zincarea
complet termică, de
ţunderul, rugina exemplu
şi resturile de
acoperiri.
Acoperirile vor fi
îndepărtate prin
alte metode
cores-
punzătoare
înaintea
decapării acide
Note :(1) Simboluri utilizate :
Sa - curăţare cu jet abraziv (SR EN ISO 8501-1)
St - curăţare manuală sau mecanizată (SR EN ISO 8501-1)
F1 - curăţare cu flacără (SR EN ISO 8501-1)
Be - decapare acidă.
(2) A, B, C şi D sunt stările iniţiale de coroziune a suportului de oţel neprotejat (SR EN ISO 8501-1, STAS 10166/1 şi
anexa 2).
(3) Exemplele de clişee reprezentative arată numai zonele care n-au fost protejate în prealabil.
(4) În cazul suprafeţelor de oţel protejate cu acoperiri metalice, cu sau fără acoperiri organice, se pot adopta grade de
pregătire similare, dacă pot fi obţinute în condiţiile date.

(5) Ţunderul este considerat ca fiind puţin aderent dacă poate fi îndepărtat prin răzuire cu o lamă de cuţit
ANEXA Nr.4
Grade standard de pregătire peatru pregătirea secundară (parţială) a suprafeţei
(extras din SR EN ISO 12944-4)
Tabelul A4.1
Grad Clişeu de
stan-dard Procedeul referinţă cf. Caracteristicile
de de pre- SR EN ISO principale ale Domeniu de
pregătire gătire a 8501-1 sau 2 suprafeţei aplicare
suprafeţei pregătite
(1) (2), (3), (4)
828 / 1400
1384
Acoperirile foarte
aderente trebuie
să fie intacte (5).
B Sa2 Sunt îndepărtate
acoperirile slab
C Sa2 aderente şi cea
mai mare parte a
PSa 2(3) D Sa2 ţunderului, ruginii
şi impurităţilor de
(se aplică pe pe alte zone ale
zonele suprafeţei.
neprotejate) Contaminarea
reziduală trebuie
să fie foarte
aderentă.
B Sa 2,5 Acoperirile foarte

aderente trebuie
C Sa 2,5 să fie intacte (5).
Sunt îndepărtate
D Sa 2,5 acoperirile slab
aderente şi cea Pregătirea
(se aplică pe mai mare parte a suprafeţelor
Curăţare
PSa 2,5 zonele ţunderului, ruginii de oţel
cu jet
(3) neprotejate) şi impurităţilor de protejate cu
abraziv
pe alte zone ale acoperiri
suprafeţei. organice(6)
Uşoarele urme
de contaminare
rămase pot să fie
sub formă de
puncte sau pete
CSa3 Acoperirile foarte

aderente trebuie
DSa3 să fie intacte (5).
Sunt îndepărtate
(se aplică pe acoperirile slab
zonele aderente şi cea
neprotejate) mai mare parte a
PSa 3(3) ţunderului, ruginii
pe alte zone ale
suprafeţei.
Suprafaţa trebuie
să aibă o culoare
metalică
uniformă
Curăţare Acoperirile foarte Pregătirea

PMa (3) PMa
mecanică aderente trebuie suprafeţelor
829 / 1400
1384
locală să fie intacte (5). de oţel
Sunt îndepărtate protejate cu
acoperirile slab acoperiri
aderente şi cea organice(6)
mai mare parte a
ţunderului, ruginii
pe alte zone ale
suprafeţei.
Uşoarele urme
de contaminare
rămase pot să fie
sub formă de
puncte sau pete
Curăţare C St 2 Acoperirile foarte

mecaniza- aderente trebuie
tă sau D St 2 să fie intacte (5).
manuală Sunt îndepărtate
locală acoperirile slab
PSt 2(3) aderente şi cea
mai mare parte a
pe alte zone ale
suprafeţei.
C St 3 Acoperirile foarte Pregătirea

aderente trebuie suprafeţelor
D St3 să fie intacte (5). de oţel
Sunt îndepărtate protejate cu
acoperirile slab acoperiri
aderente şi cea organice(6)
mai mare parte a
PSt 3(3) şi impurităţilor de
pe alte zone ale
suprafeţei.
Suprafaţa trebuie
tratată cu mult
mai mare grijă
decât PSt 2
pentru a obţine
un luciu metalic
Note :
(1) Simboluri utilizate :
PSa - curăţare locală cu jet abraziv a suprafeţelor protejate în prealabil (SR EN ISO 8501-2)
PSt - curăţare locală mecanizată sau manuală a suprafeţelor protejate în prealabil (SREN ISO 8501-2)
PMa - polizare mecanică locală (SR EN ISO 8501-2)
830 / 1400
1384
(2) În cazul suprafeţelor de oţel protejate cu acoperiri metalice, cu sau fără acoperiri organice, se pot adopta grade de
pregătire similare, dacă pot fi obţinute în condiţiile date
(3) P este utilizată ca literă-cod pentru gradul de pregătire în cazul suprafeţelor protejate cu acoperiri foarte aderente,
care vor putea fi păstrate. Principalele caracteristici pentru fiecare din cele două zone de suprafaţă pregătite, cea cu
acoperirea foarte aderentă şi cea fără acoperire protectoare, sunt specificate separat în coloana corespunzătoare.
Gradele P se referă însă la întreaga suprafaţă de protejat şi nu numai la zonele cu acoperirea îndepărtată după
pregătirea suprafeţei.
(4) Nu există clişee specifice pentru gradele P, întrucât aspectul suprafeţei totale astfel pregătite este determinată în
principal de tipul acoperirii existente şi de starea acesteia. Pentru zonele de pe care acoperirea a fost îndepărtată se
aplică clişeele prezentate pentru gradele corespondente fără pregătire. Pentru explicitarea suplimentară a gradelor
PSa 2, PSt 2 şi PSt 3, pentru care nu este disponibil nici un clişeu, aspectul acoperirilor râmase va fi similar celui
corespunzător pentru PSa 2,5 sau PMa.
(5) Acoperirile sunt considerate foarte aderente dacă ele nu pot fi îndepărtate cu lama de cuţit.
(6) Este necesară, cunoaşterea, în prealabil, a următoarelor informaţii privind acoperirea existentă :
a) - tipul acoperirii organice sau a acoperirii metalice, precum şi grosimea aproximativă şi data aplicării acestora ;
b) - gradul de coroziune (SR ISO 4628-3), menţionând coroziunea sub pelicula/depunere (dacă este cazul) ;
c) - gradul de băşicare (SR ISO 4628-2);
d) - informaţii suplimentare privind, de exemplu, aderenţa (SR ISO 2409), fisurarea (SR ISO 4624-4), exfolierea (SR
ISO 4628-5), contaminanţii chimici şi alţi contaminanţi, precum şi alte detalii importante.
Verificarea compatibilităţii acoperirii prevăzute cu acoperirile existente sau cele rămase face parte integrantă din
concepţia unui sistem de protecţie.
ANEXA Nr.5
Procedee de pregătire a suprafeţei elementelor de construcţii din oţel
(extras din SR EN 12944-4)
Tabelul A5.1
Substanţe Modul de realizare (1), (2),
Procedeul de pregătire
îndepărtate (3)
Apă curată sub presiune

(sub 70 MPa). Apă curată
cu detergent (presiune
sub 70 MPa). Clătire cu
Curăţare cu apă (pct. 3.1.1 .a).
apă curată.
Uleiuri sau Curăţare cu aburi (pct.3. 1.1.b)
Apă curată. Dacă se
grăsimi
adaugă detergent, clătire
Depuneri Curăţare cu emulsii (pct.3.
cu apă curată. Clâtire cu
puţin 1.1.c)
apă curată.
aderente
(praf, Curăţare alcalină (pct.3.1.1 .d)
Soluţiile alcaline
rugină, ş.a.)
concentrate pot produce
Curăţare cu solvenţi organici
coroziunea acoperirilor de
(pct. 3.1.1.e)
zinc, aluminiu şi aliajele
lor. Clătire cu apă curată.
Majoritatea solvenţilor
organici sunt toxici.
Substanţe Curăţare cu apă (pct. 3.1.1 .a) Apă curată sub presiune
solubile în Curăţare cu aburi (pct.3. 1.1.b) (sub 70 MPa). Clâtire cu
831 / 1400
1384
apă (ex. Curăţare alcalină (pct.3.1.1 .d) apă curată. Soluţiile
săruri) alcaline concentrate pot
produce coroziunea
acoperirilor de zinc,
aluminiu si aliajele lor.
Clătire cu apă curată.
Ţunder Decapare acidă (pct.3.1.1 .h) Procedeul nu este

aplicabil în mod normal in
situ. Clătire cu apă
curată.
Sablare uscată (pcL3.1.2.c)
Alice rotunde sau
ascuţite. Este necesară
desprăfuirea suprafeţei
prin suflare cu aer
comprimat uscat şi fără
urme de ulei sau prin
aspirare.
Sablare umedă (pct.3.1.2.c)
Curăţare cu flacăra (pct.3.1.3) Clătire cu apă curată.
Este necesară
îndepărtarea produşilor
rezultaţi în urma arderii
prin curăţare mecanică,
urmată de îndepărtarea
ruginii şi a depunerilor
slab aderente.
Substanţe Modul de realizare (1), (2),

Procedeul de pregătire
îndepărtate (3)
Aceleaşi procedee ca pentru Perierea mecanică în

ţunder, în plus : zonele cu rugină slab
aderentă. Polizarea în
Curăţare mecanică (pct.3.1.2.b) zonele cu rugină foarte
aderentă. Este necesară
Rugină
desprăfuirea suprafeţei
prin suflare cu aer
comprimat uscat şi fară
aspirare.
Decapare cu pasta (pct.3.1.1 Paste pe bază de solvenţi

.g) pentru acoperirile
sensibile la solvenţi
Acoperiri de
organici. Este necesară
vopsea
îndepărtarea reziduurilor
prin spălare (clătire) cu
solvenţi. Paste alcaline
832 / 1400
1384
pentru acoperirile
saponificabile. Clătire cu
apă curată. Decaparea se
recomandă pentru zone
mici. Alice rotunde sau
ascuţite. Este necesară
desprăfuirea supra-feţei
prin suflare cu aer
comprimat uscat şi fără
Sablare uscată (pct.3.1.2.c) aspirare.
Clătire cu apă curată.

Pentru îndepărtarea
acoperirilor de vopsea
slab aderente. Curăţarea
cu jet de apă la presiune
foarte ridicată (>17O
Sablare umedă (pct. 3.1.2.c) MPa) pentru îndepărtarea
Curăţare cu jet de apă sub acoperirilor foarte
presiune (pct.3.1.2.d) aderente, în cazul
refacerii sau remedierii
sistemului de protecţie
anticorozivă.
Produşi de Asperizare Asperizarea zincului cu

coroziune ai oxid de aluminiu
zincului (corindon), silicaţi, nisip
de olivină.
Curăţare alcalină (pct. 3.1.1.d)
Pentru punctele localizate
de coroziune a zincului
poate fi utilizată o soluţie
de amoniac 5% utilizată
ca un tampon abraziv.
Pentru suprafeţe mai mari
pot fi utilizaţi agenţi de
curăţare alcalini. La valori
ridicate ale pH-ului există
riscul de coroziune a
zincului.
(1) În momentul clătirii şi uscării, structurile cu intrânduri sau nituri trebuie să fie tratate cu o atenţie specială.
(2) Înaintea curăţării mecanice este necesară degresarea suprafeţelor.
(3) Se vor prevedea operaţii de uscare după spălare şi înainte de sablare.
833 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
ADUCEREA LA COTA A CAPACELOR SI GURILOR DE

SCURGERE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice , utilajelor si materialelor pentru aducerea
la cota a capacelor si gurilor de scurgere.
834 / 1400
1384
Prezenta procedura se aplica pentru aducerea la cota a capacelor si gurilor de scurgere.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA SI CONEXE

STANDARD SR EN ISO 9001:2001- Sistem de management al calitatii Cerinte ,
▪ STANDARD SR EN ISO 9000 :2001 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si
vocabular .
▪ STANDARD SR EN ISO 9004 : 2001 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor .
▪ STANDARD SR EN ISO 14001 :2005 Sisteme de management de mediu .

Cerinte cu ghid de utilizare .
- Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;

- Hotararea de Guvern 766/1997 – Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea in constructii;
- Caiete de sarcini;
5.1.1 Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferente lucrarii precum si a prezentei proceduri.
5.1.2. Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de aducerea la
cota a capacelor si gurilor de scurgere in scopul insusirii proiectelor de
executie, caietelor de sarcini, standardelor, normativelor si procedurilor care
se refera la faza respectiva de lucru.
5.1.3 Asigurarea pe santier a materialelor necesare aducerea la cota a capacelor
si gurilor de scurgere care trebuiesc sa fie agreate de consultant.
5.1.4 Existenta formularelor tipizate si a inregistrarilor de calitate facute in urma verificarii starii capacelor si
gurilor de scurgere de catre comisia de receptie materiale si inginerul consultant .
5.1.5 Existenta inregistrarilor de calitate pentru patul de fundare si aducerea la
cota a capacelor si gurilor de scurgere, si incheierea procesului verbal de
receptie calitativa si eventual faza determinata.
5.1.6 Existenta utilajelor si anume:
5.1.6.1. Picamer
5.1.6.2. Mijloace adecvate de transport pentru transport sparturi de beton si asfalt
5.1.6.3. Spatii de depozitare prefabricate pentru montare capace si guri de scurgere
5.1.6.4 Maie mecanice si manuale – pentru compactarea terasamentelor de sub capace .
5.1.6.5. Panouri si indicatoare de semnalizare pentru circulatie conform planului de management al traficului.
5.1.6.6.Asigurarea fortei de munca (echipe de muncitori), a formatiei topo si supravegherii tehnice.
5.1.17 Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice: lopeti, casmale tirnacoape, etc. precum si cu mijloace de
masura necesare (metru, ruleta, teuri, sfoara ).
5.1.18 Echipele de lucru vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme de cauciuc
etc. conform N.T.S. in vigoare.
835 / 1400
1384
5.2. Masuri preventive
5.2.1. Se va urmari instruirea si respectarea de catre executant a normelor de protectie a muncii, PSI si a
normelor pentru executia lucrarilor sub circulatie specifice lucrarilor desfasurate.
5.3 Actiuni implicate
5.3.1. Lucrari pregatitoare.

5.3.2. Receptionarea prefabricatelor de la furnizor .
5.3.3. Transportul prefabricatelor , manipularea, depozitarea
5.3.4. Demontarea prefabricatelor degradate ( in situatia de reabilitare a strazii ).
5.3.5. Compactarea si nivelarea patului prefabricatului.
5.3.6. Pozarea betonului de legatura cu prefabricatul .
5.3.7. Montarea prefabricatului .
5.3.8. Chituirea rostului cu mortar de ciment M100 si mixtura asfaltica
5.4. PROCEDURA
5.4.1 Lucrari pregatitoare la executia montajului bordurilor se va face numai dupa efectuarea urmatoarelor
operatii:
- Receptionarea lucrarilor de terasamente ( patul de fundare ), in conformitate cu prevederile caietelor de
sarcini pentru realizarea acestor lucruri.
- Verificarea topo la cota finala a patului de pozare a betonului, intocmirea inregistrarilor de calitate
(procese verbale de receptie calitativa pe faze de lucrari – conform caiet de sarcini ).
5.5. Transportul prefabricatelor.

5.5.1. Prefabricatele se transporta cu autocamioane .
5.5.2 Prefabricatele se vor depozita in spatii amenajate, se vor incarca si
descarca din autovehicule cu mijloace mecanice ,fara a fi rostogolite sau
aruncate.
5.6. Asternerea si nivelarea betonului .

5.6.1. Asternerea si nivelarea betonului pentru fundatia prefabricatului se executa in conformitate cu caietul
de sarcini si a cotelor necesare.
5.6.2 Betonul trebuie sa respecte reteta stabilita si vizata de consultanta,
tasarea stabilita in caietul de sarcini, pentru a fi usor manevrabil si
pentru a permite compactarea mecanica . Cantitatea de apa
necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laborator tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga
prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea.
5.6.3. Responsabilul topo va verifica si transmite cotele si trasarea longitudinala a betonului de poza si a
prefabricatelor .
5.7. Montarea prefabricatelor .

5.7.1. Transportul prefabricatelor din deposit la locul de punere in opera se executa manual avand grija pentru a
pastra integritatea acestora .
5.7.2. Pe tronsoane delimitate cu ajutorul sforii se pozeaza prefabricatele la cota si se va respecta linearitatea
fetei vazute a bordurii .
836 / 1400
1384
5.7.3. In situatia in care prefabricatul nu se aseaza corespunzator se mai completeaza cu beton de aceeasi
marca , care se compacteaza corespunzator .
5.7.4. Pentru pazarea prefabricatului se vor folosi ciocane , rangi mici si bucati de
cauciuc , pentru protejarea muchiilor .
5.7.5. Maistrul coordinator va verifica permanent linearitatea si incadrarea in cotele transmise de responsabilul
topo .
5.7.6.Betonul de poza se va uda pe timpul verii si mixtura asfaltica se va proteja
pana la intarire.
6. ASPECTE DE MEDIU
Inainte de inceperea lucrarilor vor fi identificate cat mai multe aspete de mediu asociate operatiilor, conform PSM
4.3.1.- Aspecte de mediu.
7. RESPONSABILITATI
7.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei instructiuni de lucru , a documentatiei de
executie , de intocmirea inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
7.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei instructiuni, a proiectului de
executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
7.3. Seful mecanizarii raspunde de asigurarea si buna functionare a masinilor si utilajelor necesare executiei
lucrarii.
7.4. Seful de laborator raspunde de efectuarea determinarilor si incercarilor impuse de caietul de sarcini
inainte si pe parcursul executiei lucrarilor si intocmirea corecta a inregistrarilor in documentele tipizate.
7.5. Responsabilul topo este raspunzator de trasarea si incadrarea in axele si cotele proiectate .
8. INREGISTRARI
8.1. Inregistrari de laborator asupra materialelor si a amestecului preparat

beton , mortar pentru matare rosturi .
8.2. Bon de comanda beton .
8.3. Bon de transport borduri, beton .
8.4. Inregistrari de laborator asupra gradelor de compactare obtinute la fundatia terasamentului,a
rezistentelor de incovoiere , a rezistentei la inghet dezghet , determinarea uzurii la bordurI si a
rezistentelor betonului la compresiune la 28 zile .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
837 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ PANOURI

TERMOIZOLANTE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
montaj panouri termoizolante.
Procedura se aplica pentru lucrarile de montaj panouri termoizolante si tinichigeriile aferente.
. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ:
1.1. Proiectul de execuţie în faza DDE, inclusiv caietul de sarcini întocmit de proiectant;
1.2. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii, indicativ C 56/85
838 / 1400
1384
1.3. Legea 10/95-privind calitatea în construcţii;
1.4. Hotărârea nr. 766 din 21/11/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;
1.5. Hotărârea nr. 622 din 21/04/2004, republicarea 1 din 06/04/2006, privind stabilirea condiţiilor de introducere pe
piaţă a produselor pentru construcţii;
1.6. Legea nr. 319 din 14/07/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
1.7. Hotărârea nr. 1425 din 11/10/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
1.8. Ordinul nr. 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
1.9. Hotărârea nr. 300 din 02/03/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare
sau mobile.
2. PROCEDURA
2.1. Condiţii prealabile

Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele:
- asigurarea documentelor de execuţie, ale avizelor necesare pentru modificările dorite;
- asigurarea resurselor;
- instruirea personalului în executarea lucrărilor;
- dotarea cu scule, unelte şi dispozitive necesare realizării lucrării (fierăstrăul pendular, unelte şi scule
pentru înşurubat , nituitor, ruletă, boloboc)
- racorduri de energie, apă şi alte utilităţi;
- instruirea specifică securităţii, sănătăţii în muncă şi situaţiilor de urgenţă.
2.2. Domeniu de utilizare

Panourile termoizolante sunt concepute astfel încât să satisfacă cerinţele de izolare termica şi sa elimine formarea
condensului la construcţiile metalice. În general satisfac cerinţele speciale ale spatiilor unde este cerut un mediu cu
temperatura controlata sau confort termic.
Panourile se împart în funcţie de întrebuinţarea lor în:
- panouri de acoperiş ,
- panouri de închidere laterală
2.3. Încărcare / Descărcare

Descărcarea paleţilor trebuie făcută cu un utilaj potrivit, de exemplu autoîncărcător cu furcă sau macara echipată cu
dispozitiv de agăţare. În cel de-al doilea caz, se foloseşte o traversă de minim 200 mm lăţime plasată între şufe şi
palet; traversa trebuie să iasă în afara cu 200 mm fata de margini, pentru a proteja marginile tablei sau a panoului.
Utilizarea lanţurilor sau a cablurilor este interzisă.
2.4. Stocarea
Paleţii cu panouri trebuie depozitaţi pe un loc uscat, acoperit pe cat posibil, bine aerisit, pentru a evita condensul şi
expunerea la apele pluviale ce pot cauza oxidare, înegrire sau ruginire. Paleţii trebuie aşezaţi pe o suprafaţa plană şi
rigidă, pe şipci de lemn sau polistiren de 50 x 200 mm (grosime x lăţime), plasate la distanţe egale de 1m. O înclinare
de 5% sau mai mare este recomandată pentru scurgerea apei pe verticală pot fi stivuiţi pe distanţiere plasate astfel
maxim 3 paleţi cu panouri.
Trebuie evitată stocarea şi expunerea la soare sau la temperatură ridicată pe perioade mari de timp. Pot apărea
deformări ale tablelor datorită dilatării. De asemenea, folia de protecţie, pe zona contactului dintre panouri, poate lăsa
adeziv, respectiv urme albe.
Timpul de depozitare pe şantier al materialelor trebuie să fie minim. În cazul depozitării îndelungate trebuiesc
inspectate tablele în mod regulat pentru prevenirea infiltraţiilor de apă.
2.5. Montajul panourilor

Montajul panourilor se va executa conform proiectelor.
839 / 1400
1384
Poziţionarea lor depinde de amplasarea pe structură şi de direcţia dominantă a vântului. O regula de bază la
suprapunerea tablelor este ca nervura de suprapunere trebuie să se opună direcţiei vântului predominant.
Filmul de protecţie trebuie îndepărtat imediat după montarea panoului.
Este interzisă tăierea tablelor şi a panourilor cu flexul, fierăstrău manual sau flacăra oxiacetilenică.
Este recomandată folosirea fierăstrăului electric, deoarece oferă o taiere curată şi nu cauzează arderea acoperirii.
Permite, de asemeni, şi tăierea în forme neregulate . Se recomandă pentru găurirea şi fixarea tablelor profilate şi a
panourilor, folosirea sculelor corespunzătoare.
Este important să se îndepărteze toate particulele de metal rezultate din taiere şi găurire, deoarece pot cauza
coroziune şi ruginire. În plus, trebuie evitat contactul direct între metale incompatibile (de exemplu aluminiu şi tabla
galvanizată) datorită riscului de coroziune electrolitică. Pe cat este posibil, se recomandă ridicarea întregului palet pe
acoperiş şi, de acolo , se vor lua pentru montaj panourile sau tablele. Dacă nu este posibil, atunci panourile laterale
trebuie să fie protejate şi să rămână la orizontală pe cât posibil în timpul ridicării şi montării. Se vor folosi funii sau
chingi, niciodată lanţuri. Pe acoperiş, se va folosi încălţăminte cu talpă moale.
Înainte de montajul panourilor de acoperiş şi de perete trebuie ţinut cont şi de următoarele principii generale:
- structura secundară trebuie să ofere o suprafaţă de montaj dreaptă;
- se aşează primul panou la marginea suprafeţei acoperişului sau peretelui care urmează să fie închisă, se
poziţionează corect, se orientează corect îmbinările laterale în funcţie de direcţia de montaj, se verifică exact
verticalitatea sau orizontalitatea şi după aceea se fixează conform procedurii. Este de dorit să se aleagă
direcţia de montaj astfel încât îmbinarea laterala să nu fie expusă la vânturile dominante;
- se instalează elementele de fixare recomandate în poziţia lor corectă pentru a fixa panoul pe structura
metalică. Este necesar ca elementele de fixare să fie prinse pe măsură ce se instalează panourile;
- atunci când se aplică material izolant la suprapuneri sau îmbinări, suprafeţele trebuie curăţate şi uscate. Se
lipeşte cu banda autoadezivă izolantul, se înlătura hârtia de ambalare şi se taie la sfârşit materialul izolant
(nu se smulge);
- dacă este nevoie de tăierea panourilor în şantier, se foloseşte întotdeauna fierăstrăul pendular, nu se
foloseşte maşina de tăiat cu disc abraziv. După aceea se elimină pilitura rezultată şi se netezeşte locul
tăieturii. La taiere sau perforare este necesar a se purta ochelari de protecţie.
2.6. Panouri de acoperiş

Panourile se montează prin suprapuneri laterale şi longitudinale. Fixarea pe structura se face panou cu panou
pentru o etanşeitate optimă.
a. Se începe cu panoul dinspre streaşina, de la marginea acoperişului şi se aşează cu prelungirile laterale şi din faţă
spre exteriorul imobilului. Se fixează şuruburile şi se aplică izolant conform specificaţiilor.
b. Al doilea panou se aşează în continuarea primului, realizând îmbinarea longitudinală, astfel încât izolantul să
etanşeze corect îmbinarea dintre panouri. Se repetă procedeul până la coamă.
840 / 1400
1384
c. Al doilea rând se începe de la streaşina, îmbinându-l lateral cu primul panou montat, se aplică materialul izolant şi
se fixează panoul. Se repetă operaţia până când se acoperă tot acoperişul.
2.6. Panouri de perete montate orizontal

- primul panou montat e cel de la bază , după ce lăcrimarul şi suportul panoului au fost montate la acelaşi nivel. Se
reazemă panoul şi se fixează la partea superioară cu 1 sau 2 şuruburi , în funcţie de portanţa panoului şi de
presiunea vântului.
- al doilea panou se aşează pe nutul primului urmărindu-se ca marginile să fie aliniate şi etanşe, iar îmbinarea pe
lăţime să fie paralelă. Se fixează panoul în structura metalică;
- se continuă până la marginea de sus a peretelui iar ultimul panou, dacă este necesar, se taie la lăţimea impusă.
2.7. Panouri de perete montate vertical

- înainte de instalare se verifică dacă structura secundară este montată pe întreaga faţadă şi este fixată perfect
orizontal;
- se fixează lăcrimarul pe profilul inferior de susţinere a panourilor;
- se poziţionează primul panou cu marginea în dreptul colţului clădirii iar înaintea fixării se verifică dacă are o poziţie
perfect verticală;
- al doilea panou se îmbină în nutul primului panou în aşa fel încât îmbinarea să fie paralelă şi fermă pe întreaga
înălţime a panoului;
- se continuă până când peretele este închis complet;
- acolo unde este necesar, panourile pot fi tăiate pe lungime sau lăţime, de exemplu în dreptul deschiderilor şi la
colţuri .
2.8. Montare accesorii de tablă

Montarea accesoriilor se face după montarea panourilor conform detaliilor de execuţie.
Fixarea accesoriilor se face cu ajutorul şuruburilor autofiletante sau pop nit-urilor.
2.8. Controlul calităţii lucrărilor

2.8.1. Verificări în timpul execuţiei lucrărilor de panotaje şi a lucrărilor executate
Constau în:
- verificarea caracteristicilor materialelor
841 / 1400
1384
- verificarea şi supravegherea punerii în operă (menţinerea la cotele din proiect, respectarea
specificaţiilor de execuţie din caietul de sarcini).
Pe durata execuţiei ca şi la finalizarea lucrărilor se vor verifica:
- menţinerea la cotele din proiect;
- structura de rezistentă a panotajului;
- ţeserea corectă a panourilor;
- poziţia şi dimensiunile golurilor;
- planeitatea, orizontalitatea şi verticalitatea suprafeţelor, considerându-se următoarele abateri maxime:
o abateri la goluri :lăţime +2/-2 mm
o abateri de la planeitate 1mm/m
o abateri de la rectilinitatea muchiilor 1 mm/m
o abateri de la verticalitatea suprafeţelor şi muchiilor 1 mm/m, maxim 2 mm pe etaj
Lucrările care nu îndeplinesc condiţiile de calitate se refac corect.
La executarea lucrărilor se vor respecta ”Legea Securităţii şi sănătăţii în Muncă nr.319/2006”, “Hotărârea nr. 1425 din
11/10/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr. 319/2006”, „Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor”, „Ordinul nr. 163 din 28/02/2007 pentru
aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor”, „Hotărârea nr. 300 din 02/03/2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile”, Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate
în muncă.
Pentru completarea prevederilor normativului se va ţine cont de caietele de sarcini şi respectarea normativelor în
vigoare .
7.INREGISTRARI
Procese verbale de receptie calitativa
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTAREA UMPLUTURILOR
842 / 1400
1384
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor,

utilajelor si materialelor necesare pentru executarea umpluturilor in conformitate cu
cerintele de calitate prevazute.
Procedura se aplica la executia umpluturilor mecanice si manuale aferente

lucrarilor de "Reabilitarea drumurilor nationale".
Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile
concrete aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii
tehnice , legi, normative ,standarde , etc

capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare
843 / 1400
1384
imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti interesate
4.1. Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.
4.2. Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.
4.3. Proiecte tehnologice de demontarea sprijinirilor la sapaturi mai dificile, cind este cazul.
4.4. Proiecte tehnologice de oprirea si demontarea instalatiilor de epuismente folosite la lucrarile de sapaturi
mai dificile, cind este cazul.
4.5. Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169 -83.
4.6. Normativ pentru executarea trasarii de detalii in constructii C83 - 75.
4.7. Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros C16
- 84.
4.DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1. D.S. - Dispozitie de santier
5.1. CONDITII PREALABILE
5.1.1. Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri.

5.1.2. Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului liber de instalatii subterane.
5.1.3. Existenta procesului verbal de predare - primire a reperelor de tasare si de nivel.
5.1.4. Existenta proiectelor tehnologice pentru umpluturile in zonele in care trebuie protejate instalatii subterane
in functiune pe amplasament.
5.1.5. Existenta utilitatilor.
5.1.5.1. Instalatia de aer comprimat.
5.1.5.2. Instalatia de forta si iluminat.
5.1.5.3. Existenta utilajelor mecanice de imprastiat si compactat in buna stare de functionare.
5.1.5.4. Existenta de drumuri de acces la locul de executie al umpluturilor.
5.1.5.4. Existenta unui numar suficient de mijloace de transport al pamintului, in buna stare de
functionare.
5.1.6. Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice pentru umpluturile manuale.
5.1.7. Existenta avizului de incepere a lucrarilor (AIL).
5.1.8. Existenta aprobarii autorizatiei de circulatie pe traseul stabilit pe drumurile publice, cind este cazul.
5.1.9. Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si
PSI specifice activitatilor desfasurate.
5.1.10. Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme de cauciuc, etc.
5.2. ACTIUNI IMPLICATE
5.2.1. Pregatirea suprafetei terenului pentru a putea permite executarea lucrarilor de umpluturi.
5.2.2. Pregatirea suprafetei umpluturilor pentru a permite executarea lucrarilor de fundatii ce urmeaza a se
executa pe aceste umpluturi.
5.2.3. Intreruperi neplanificate.
5.2.4. Intocmirea inregistrarilor de calitate.
844 / 1400
1384
5.3. PROCEDURA
5.3.1. Pregatirea terenului pentru executarea umpluturilor.

5.3.1.1. Defrisarea terenului pe suprafata ce urmeaza a se executa umpluturile si evacuarea materialelor
rezultate.
5.3.1.2. Saparea stratului vegetal (daca este cazul), incarcarea si transportul la depozite separate pentru
a putea fi refolosit.
5.3.1.3. Asigurarea scurgerii si colectarii generale a apelor din precipitatii de pe platforma pe care se vor
executa umpluturile.
5.3.1.3.1. Executarea de santuri de garda sau rigole.
5.3.1.3.2. Executarea de gropi de colectare.
5.3.1.3.3. Executarea de puturi de descarcare in cazul platformelor de mari suprafete.
5.3.1.4. Trasarea constructiilor sau a conturului suprafetei umpluturilor.
5.3.1.4.1. Executarea balizelor de trasare din lemn pe axele date prin planurile proiectelor (in
exteriorul conturului umpluturilor) pentru a fi conservate pina la terminarea
umpluturilor. Ele servind si la verificarile necesare in timpul umpluturilor si la receptia
lucrarilor de umplutura la terminarea acestora.
5.3.1.4.2. Executarea reperelor de cota de nivel si retransmiterea cotei de nivel pe masura ce
inaltimea umpluturii creste.
5.3.1.4.3. Executia sabloanelor de picior de taluz, de creasta de taluz si retransmiterea acestora
pe masura cresterii inaltimii umpluturilor.
5.3.1.5. Executia lucrarilor de consolidari de terenuri in cazurile cind umpluturile urmeaza sa se execute pe
terenuri slabe.
Terenuri slabe sint considerate, in general acelea la care rezistenta la compresiune este sub 2daN/cm2.
Lucrarile de consolidare au rolul de a modifica rezistenta structurala la valori ridicate de pina la
4daN/cm2., transformindu-se astefel in terenuri bune de fundare.
5.3.2. Transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea.

5.3.2.1. Transportul pamintului din depozite,din sapaturi sau din gropi de imprumut, se face cu autocamioane,
basculante.
5.3.2.2. Descarcarea pamintului din autocamioane se face in puncte stabilite pe suprafata de executie a
umpluturii astfel repartizate, ca volumul de pamint descarcat in gramezi sa asigure prin imprastiere
grosimea stratului compactat prescris in proiecte sau caietele de sarcini.
5.3.2.3. Grosimea optima a straturilor succesive care se astern in functie de tipul si caracteristicile tehnice ale
utilajului de compactare este in general:
20 - 30cm la maiuri
40cm la cilindri compactori statici, netezi
50cm la cilindri compactori vibratori in cazul cind nu sunt alte grosimi prevazute prin proiectele de
executie sau caietele de sarcini.
5.3.2.4. Imprastierea pamintului din fiecare strat la grosimea stabilita ca la punctul 8.2.3. se face cu
buldozer, screper, autogreder.
5.3.2.5. Imprastierea manuala nu este in general recomandata din cauza
productivitatii foarte reduse, decit la:
• lucrari de volum mic
• unde utilajele nu pot avea loc de manevra
• lucrari in zona retelelor subterane existente, indeosebi cabluri electrice de joasa sau inalta
tensiune.
Ea se executa cu lopata sau sapa.
5.3.2.6. Nivelarea suprafetei fiecarui strat se face astfel ca sa se asigure o panta de scurgere a apelor din
precipitatii in afara suprafetei pe care se executa umplutura.
845 / 1400
1384
5.3.2.7. Compactarea fiecarui strat de umplutura se face cu rulou compactor static neted, sau pe pneu tractat sau
autopropulsat, cu rulou compactor cu crampoane (picior de oaie) tractat sau autopropulsat, iar cu roluri
vibratoare netede sau pe pneuri tractate sau autopropulsate.
5.3.2.8. Compactarea manuala se face cu aceleasi observatii de la punctul 8.2.5., dar cu maiuri mecanice sau
placi vibratoarecu motor termic sau electric.
5.3.2.9. Compactarea se face printr-un anumit numar de treceri pe aceeasi suprafata a stratului conform
proiectului de executie sau a caietului de sarcini.
5.3.2.10. Cind nu sint prevazute numarul de treceri in proiecte si este indicat numai gradul de compactare
necesar a fi obtinut, se fac determinari in poligoane de proba, in care se stabileste numarul necesar de
treceri pentru obtinerea gradului de compactare indicat.
Acestea se organizeaza de obicei chiar in platforma care urmeaza sa fie realizata in umplutura.
5.3.2.11. In cadrul acestor determinari se stabileste si cantitatea de apa necesara la udarea fiecarui strat
pentru obtinerea umiditatii optime de compactare.
5.3.2.12. Verificarea compactarii fiecarui strat, ca si a suprafetei amprizei inaintea depunerii primului strat
se face prin prelucrarea unui numar de probe si efectuarea unor determinari.
5.3.2.12.1.Numarul de probe si al determinarilor se stabilesc la poligonul de proba, cind nu sint prevazute in
caietul de sarcini al lucrarii.

5.3.3.1. Se vor opri lucrarile de umpluturi in cazurile de precipitatii intense, pe toata durata acestora.
5.3.3.2. Se va proteja suprafata stratului pe perioada precipitatiilor prin acoperirea cu prelate impermeabile sau
folii din plastic mai ales pe suprafata de strat pe care compactarea nu a fost terminata inaintea inceperii
precipitatiilor.
5.3.3.3. Suprafetele stratului a caror compactare a fost terminata, nu este necesar sa fie protejate prin acoperire,
compactarea asigurind o inchidere a porilor, iar panta suprafetei superioarea stratului de scurgere a
apelor in afara amprizei umpluturii stratului.
5.3.3.4. Reluarea lucrarilor dupa intrerupere, se va face numai dupa ce s-a prins o uscare a stratului eliminindu-
se astfel
excesul de apa, peste continutul necesar obtinerii umiditatii optime de compactare.

5.3.4.1. Indiferent de nivelul de executie al umpluturii, manual sau mecanic, se completeaza fisa de executie a
umpluturii cu rezultatele determinarilor compactarii pe fiecare strat.
5.3.4.2. Deasemeni se completeaza in aceeasi fisa de executie a umpluturii datele cerute de caietul de sarcini
asupra provenientei materialului de umplutura (pamint sau balast).
5.3.4.3. Se fac ultimile verificari topo ale cotei finale.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si
de intocmirea inregistrarilor de calitate.
6.2. Responsabilul CQ pe lucrare, urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de
executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
6.3. Ing.sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor (autoincarcatoare,
buldozere, autogredere, cilindri compactori, maiuri mecanice sau electrice, autocamioane, etc.).
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI.
7.1. Borderou pentru recoltare probe din terasamnete rutiere si fundatii B1-01b
7.2. Registrul de laborator cu rezultatele tuturor determinarilor pe fiecare strat A4-03
7.3. Proces verbal de receptie pe faze de lucrari A3-11
846 / 1400
1384
7.4. Buletin de analiza privind natura si calitatea pamantului B1-02
7.5. determinarea caracteristicilor fizice si de compactare
( incercarea Proctor )B1-03
7.6. Determinarea umiditatii si densitatii probelor de material B1-04
7.7. Determinarea densitatii “in situ “ Inlocuire de volum cu folie si apa B1-04a
7.8. Formular pentru calculul umiditatii , densitatii si a gradului de compactare , metoda cu stanta B1-04 c
7.9. Masuratori deflectometrice B1-08
7.10. Buletin de analiza privind determinarea caoacitatii portante
cu placa Lukas B1-09
7.11. Determinarea indicelui de capacitate portanta (CBR ) B1-11
8 ANEXE
Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
MONTAREA BORDURILOR PREFABRICATE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

847 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice , utilajelor si

materialelor pentru executarea montarii bordurilor .
Prezenta procedura se aplica pentru montarea bordurilor din beton cu fetele netede sau
cu model , in culoare naturala sau colorate ,la trotuare , spatii verzi , alei pentru pietoni,
piste de ciclisti .

▪ STANDARD SR EN ISO 9001/2001- Sistem de management al calitatii ,Cerinte , specifica cerintele de
management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza
produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand
drept scop
cresterea satisfactiei clientului .
▪ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2001 Sistem de management al calitatii .
Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor , care furnizeaza ,
pe baza celor 8 principii de management al calitatii , indrumari pentru
imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor ,
precum si a altor parti interesate.
- Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;

- Hotararea de Guvern 766/1997 – Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind
- Caiete de sarcini;
- STAS 1139-87
- STAS 3160/2-84
848 / 1400
1384
5.1.1 Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferente lucrarii precum si a prezentei proceduri.
5.1.2. Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de montare borduri in scopul insusirii
proiectelor de executie, caietelor de sarcini, standardelor, normativelor si procedurilor care se refera la
faza respectiva de lucru.
5.1.3 Asigurarea pe santier a materialelor necesare executarii montarii bordurilor care trebuiesc sa fie agreate
de consultant.
5.1.4. Existenta certificatelor de calitate pentru bordurile ce vor fi puse in opera si a proceselor verbale de
receptie calitativa.
5.1.5 Existenta formularelor tipizate si a inregistrarilor de calitate facute in urma verificarii bordurilor de catre
comisia de receptie materiale.
5.1.6 Existenta buletinelor de calitate, a cerificatului de conformitate precum si determinarea regulilor pentru
verificarea calitatii bordurilor si anume :
- verificari pe loturi de max 3000 de buc borduri de aceleasi dimensiuni, format,varianta si finisare prin:
➢ Verificari de lot
➢ Verificari periodice .
Verificarile pe lot constau din :

➢ Verificarea formei si dimensiunilor
➢ Verificarea aspectului
Verificarile periodice se fac pe unul din loturile supuse verificarilor in perioada respective si constau din :
➢ Verificarea rezistentei la incovoiere pe min 3 borduri
➢ Verificarea rezistentei la inghet dezghet pe min 3 borduri
➢ Verificarea uzurii pe min 3 borduri .
Aceste acte vor fi prezentate de furnizorul de borduri pentru a se respecta prevederile STAS 3160/2-84 si
STAS1139-87.
5.1.7 Existenta inregistrarilor de calitate pentru patul bordurii (terasamente), si incheierea procesului verbal de
receptie calitativa si eventual faza determinata.
5.1.8 Existenta utilitatilor si anume:
5.1.9 Drumuri de acces corespunzatoare.
5.1.10 Mijloace adecvate de transport pentru borduri (sa asigure integritatea bordurilor in timpul transportului ) .
5.1.11 Spatii de depozitare ( bordurile se depoziteaza in randuri , pe stive de max 1.5 m inaltime – intre randuri
se recomanda a se aseza sipci . Bordurile nu se livreaza de furnizor decat daca au 28 de zile de la data
turnarii sau daca au atins rezistenta corespunzatoare la incovoiere .
5.1.12.Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire
aruncare .
Bordurile se vor aseza pe paleti, care vor fi incarcat si descarcate cu

mijloace mecanice pentru a nu se degrada in timpul manipularilor .
5.1.13 Maie mecanice – pentru compactarea terasamentelor de sub borduri .

Placi vibrante – 500 mm, cilindri compactori cu latime de 1m si rulouri compactoare manuale.
5.1.14 Motocompresoare cu debit de aer corespunzator si accesorii (furtune de 25-30m, picamere).
5.1.15Panouri si indicatoare de semnalizare pentru circulatie conform planului de management al traficului.
5.1.16 Asigurarea fortei de munca (echipe de muncitori), a formatiei topo si supravegherii tehnice.
5.1.17 Dotarea echipelor de lucru cu unelte specifice: lopeti, casmale tirnacoape, etc. precum si cu mijloace de
masura necesare (metru, ruleta, teuri, sfoara ).
849 / 1400
1384
5.1.18 Echipele de lucru vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme de cauciuc
etc. conform N.T.S. in vigoare.
5.2.1. Se va urmari instruirea si respectarea de catre executant a normelor de protectie a muncii, PSI si a
normelor pentru executia lucrarilor sub circulatie specifice lucrarilor desfasurate.
5.3 Actiuni implicate
5.3.1. Lucrari pregatitoare.

5.3.2. Receptionarea bordurilor la furnizor .
5.3.3. Transportul bordurilor, manipularea, depozitarea se vor face conform STAS 1139-87.
5.3.4. Demontarea bordurilor degradate ( in situatia de reabilitare a strazii ).
5.3.5. Compactarea si nivelarea patului bordurii.
5.3.6. Pozarea betonului de legatura cu bordura .
5.3.7. Montarea bordurii .
5.3.8. Chituirea rostului cu mortar de ciment M100.
5.4. PROCEDURA
5.4.1 Lucrari pregatitoare la executia montajului bordurilor se va face numai dupa efectuarea urmatoarelor
operatii:
5.4.2. Receptionarea lucrarilor de terasamente ( patul de fundare bordurii din pamant sau balast ), in
conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucruri.
Nu se va folosi pentru fundatii balast inghetat si nu se va asterne balast
peste pamint inghetat sau/si acoperit cu zapada sau gheata.
5.4.3. Verificarea topo la cota finala a patului de pozare a betonului, intocmirea inregistrarilor de calitate
(procese verbale de receptie calitativa pe faze de lucrari – conform caiet de sarcini ).
6.4.4. Executarea lucrarilor pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri
longitudinale de acostament si racordarile stratului de fundatii la dispozitivele de colectare si evacuare a
apelor.
5.5. Transportul bordurilor.

5.5.1. Bordurile se transporta cu autocamioane .
5.5.2 Bordurile se vor depozita in spatii amenajate, se vor incarca si

descarca din autovehicule cu mijloace mecanice ,fara a fi rostogolite sau
aruncate.
5.6. Asternerea si nivelarea betonului .

5.6.1. Asternerea si nivelarea betonului pentru fundatia bordurii se executa in conformitate cu caietul de
sarcini .
5.6.2 Betonul trebuie sa respecte reteta stabilita si vizata de consultanta,
tasarea stabilita in caietul de sarcini, pentru a fi usor manevrabil si
pentru a permite compactarea mecanica . Cantitatea de apa
necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
850 / 1400
1384
stabileste de laborator tinind seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea.
5.6.3. Responsabilul topo va verifica si transmite cotele si trasarea longitudinala a betonului de poza si a
bordurilor .
5.7. Montarea bordurilor .

5.7.1. Transportul bordurilor din deposit la locul de punere in opera se executa mecanizat avand grija pentru a
pastra integritatea acestora .
5.7.2. Pe tronsoane delimitate cu ajutorul sforii se pozeaza bordurile la cota si se va respecta linearitatea fetei
vazute a bordurii .
5.7.3. In situatia in care burdura nu se aseaza corespunzator se mai completeaza cu beton de aceeasi marca ,
care se compacteaza corespunzator .
5.7.4. Pentru pazarea bordurii se vor folosi ciocane , rangi mici si bucati de cauciuc , pentru protejarea muchiilor
si a fetei vazute .
5.7.5. Maistrul coordinator va verifica permanent linearitatea si incadrarea in cotele transmise de responsabilul
topo .
5.7.6. Rosturile dintre borduri se vor mata cu mortar de ciment M 100 conform caietului de sarcini .
5.7.7.Betonul de poza si mortarul M100 in special pe timpul verii va fi udat in
permanenta pana la atingerea marcii din proiect.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei instructiuni de lucru , a documentatiei de
executie , de intocmirea inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
6.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei instructuni, a proiectului de
executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate si evidenta acestora.
6.3. Seful mecanizarii raspunde de asigurarea si buna functionare a masinilor si utilajelor necesare executiei
lucrarii.
6.4. Seful de laborator raspunde de efectuarea determinarilor si incercarilor impuse de caietul de sarcini
inainte si pe parcursul executiei lucrarilor si intocmirea corecta a inregistrarilor in documentele tipizate.
6.5. Responsabilul topo este raspunzator de trasarea si incadrarea in axele si cotele proiectate .
7. INREGISTRARI
7.1. Inregistrari de laborator asupra materialelor si a amestecului preparat

beton , mortar pentru matare rosturi .
7.2. Bon de comanda beton si mortar .
7.3. Bon de transport borduri, beton,mortar .
7.4. Inregistrari de laborator asupra gradelor de compactare obtinute la fundatia terasamentului,a
rezistentelor de incovoiere , a rezistentei la inghet dezghet , determinarea uzurii la bordurI si a
rezistentelor betonului la compresiune la 28 zile .
7.6. Proces verbal de receptie calitativa pe faze determinante
ANEXE
Nu este cazul

851 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
MARCARE TRASEU CONDUCTA
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
2. SCOP
Scopul prezentei proceduri este de a detalia marcarea traseului conductei In scopul localizarii exacte si
atentionarii despre existenta obiectivului.
3. DOMENIU
Procedura se aplica la toate lucrarile de retele de alimentare/distribute de fluide ( apa, canalizare, gaze,
produse petroliere), dupa terminarea lucrarilor de montaj.
4.1 DEFINITII
852 / 1400
1384
4.1.1 Conform Manualului MCMSSO-00.
4.2 ABREVIERI
PC - Planul Calităţii;
PCCVI - Plan de control de calitate, verificSri si Tncercari;
RCQ - Responsabil cu Controlul Calităţii;
RTE - Responsabil Tehnic cu Execuţia;
MCMSSO – Manualul Calităţii al Mediului şi al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale;
1. Legea nr. 10/1993 - privind calitatea ?n constructii
2. HGR nr. 766/1997 - Regulamente privind calitatea in constructii
3. C. 56/1985 - Normativ pentru verificarea calitatii §i receptia lucrarilor de constructii si instalaţii aferente
6 RESPONSABILITATI
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigura si raspunde de intocmirea PC/PCCVI-ului pentru procese tehnologice de executie a lucrarilor
Tncredintate.
6.1.2 Colaboreaza cu personalul CQ in vederea specificarii punctelor de control-inspectii.
6.1.3 Urmareste respectarea tuturor cerintelor prevazute in PCCVI.
6.1.4 Arhiveaza in dosar PCCVI-uri cu inregistrarile cerute de PCCVI.
6.1.5 Supravegheaza executia lucrarii asigurand calitatea executiei, in conformitate cu documentatia de executie.
6.1.6 Raspunde ca executia lucrarii s fie asigurata cu personal calificat, materiale si echipamente de calitate.
6.1.7 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de
specialists verificatori de proiecte atestati.
6.1.8 Intocmeste si tine la zi un registru de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le urmarete tehnic si de care
raspunde.
6.1.9 Opreste executia lucrarilor in cazul In care s-au produs defecte grave de calitate sau abated de la prevederile
proiectului de executie |i permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierealor.
6.1.10 Raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea stricta a proiectelor de executie, a
caietelor de sarcini, a prescriptiilor tehnice.
6.1.11 Verifica intocmirea si tinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativa a executiei lucrarilor, procese
verbale de lucrari ascunse, in conformitate cu prescriptiile tehnice si cerintele MSMI.
6.1.12 Participa la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si intocmeste, cu personalul CQ, beneficiarul si alte organe
autorizate, documentele prevăzute de reglementările in vigoare pentru aceste lucrări.
6.2 ŞEF PUNCT DE LUCRU

6.2.1 Efectueaza toate verificarile si încercarile conform PC/PCCVI, convocand participants prevazuti pentru
fiecare faza.
6.2.2 Intocmeste inregistrarile, le pastreaza la dosaml lucrarii si le preda la terminarea lucrarii la sef compartiment,
Tnainte de receptia la terminarea lucrarii.
6.2.3 Raspune de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea stricta a prescriptiilor tehnice si a
prezentei proceduri tehnice de executie.
6.2.4 la masuri pentru executarea corecta a operatiunilor de trasare si urmreste, pe tot parcursul executiei,
respectarea riguroasa a caracteristicilor geometrice a construction
6.2.5 Controleaza, in toate fazele de executie, modul in care subordonatii sai asigura respectarea riguroasa a
tehnologiilor de executie a obiectivelor, a conditiilor tehnice impuse executiei de reglementarile in vigoare si
procedurile tehnice de executie.
6.2.6 Intocmeste si tine la zi toate documentele de atestare calitativa a executiei lucrarilor.
6.2.7 Instruieste personalul din subordine cu toate prevederile reglementarilor aplicabile lucrarilor pe care le
executa.
853 / 1400
1384
6.2.8 Intocmeste pentru fiecare obiectiv procedura operational^ de executie.
6.2.9 Participa la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si intocmeste, cu responsabilul CQ, beneficiarul sialte
organe autorizate, documentele de atestare calitativa a lucrarilor executate.
6.2.10 Indruma si controleaza activitatea sefilor de echipa si a muncitorilor.
6.2.11 Verifica calitatea materialelor inainte de punerea lor in opera.
6.3 RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUTIA (RTE)

6.3.1 Admite executia numai a lucrarilor de constructii ce au la baza proiecte si detalii de executie verificate de
specialistii verificatori de proiecte.
6.3.2 Verifica si avezeaza fisele sau proiectele tehnologice de executie, procedurile de realizare a lucrarilor, aroba
planurile de control-inspectie, verifica proiectele de organizare a executiei lucratrilor, precum §i programele de
realizare a lucrarilor.
6.3.3 Opreste lucrarile cu neconformitati majore si impune actiuni corective de remediere sau demolare.
6.4 RESPONSABIL CU CONTROLUL CALITATII (RCQ)

6.4.1 Efectuează inspecţia de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din PCCVI si
validează documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.
6.4.2 Inscrie in documentele stabilite prin „Sistemul propriu de asigurarea calitatii" toate constatarile in urma
controlului efectuat pentru realizarea cerintelor impuse de standarde, normative si caiete de sarcini.
6.4.3 Instiinteaza in scris conducerea asupra nerespectarii solutiilor din documentatia faza DDE prin deschiderea
RMC-ului, urmarind realizarea lichidarii neconformitatii.
6.4.4 Participa la verificarea calitatii lucrarilor la principalelel faze de executie stabilite prin normele tehnice şi
semneaza procesele verbale de atestare a calitatii.
6.4.5 Participa şi semneaza documentele intocmite la verificarile efectuate in fazele de executie care, prin natura
lor, sunt determinante pentru asigurarea calitatii constructiilor.
6.4.6 Înştiinţează operativ conducerea şi, in maximum 24 ore, inspectiile teritoriale.
6.4.7 Verifica respectarea de către factorii implicaţi a prevederilor Legii nr. 10/95 privind calitatea in construcţii, cu
privire la utilizarea numai de produse tradiţionale, fabricate pe baza de standarde si de produse, echipamente si
procedee noi, pentru care exista agremente tehnice.
6.4.8 Verifica utilizarea numai de materiale şi echipamente pentru care s-au emis certificate de conformitate, in
cazul utilizării acestora la construcţii de categorie de importanta excepţională, a construcţiilor pentru lucrările publice
realizate din fonduri bugetare, precum si a lucrărilor care asigura cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea 10/95.
6.4.9 Verifică realizarea prevederilor „Regulamentului pentru asigurarea activităţii metrologice".
7. PROCEDURA
Montajul conductelor se executa cu personal calificat, cu mijloace tehnice de execuţie specifice monitorizarea
lucrărilor efectuându-se cu echipamente de măsurare si monitorizare verificate metrologic.
7.1 Amplasament
7.1.1 După terminarea lucrărilor de montaj, pe traseul conductei se vor monta borne cu plăcute indicatoare pentru
identificarea conductei, in următoarele locuri:
- punctul iniţial;
- punctul final;
- traversările de apa şi cai de comunicaţie , la ambele capete;
- schimbările de direcţie;
- robinete de secţionare si regulatoare;
- separatoare.
7.2 Plăcutele indicatoare
7.2.1 Aceste plăcute se vor confecţiona din tabla de aluminiu de 0,7 sau 1 x 120 x 150 (SR EN 485-4/1995 pe care
se va imprima:
- Produsul vehiculat (apa potabila, apa uzata, ţiţei, gaze);
- Denumirea deţinătorului (administratorului);
854 / 1400
1384
- Diametrul conductei;
- Presiunea de regim;
- Data PIF.
7.2.2 Plăcutele indicatoare se vor monta pe părţile aparente le conductei (armaturi, răsuflători, traversări) sau pe
suporţi din beton armat plantaţi la schimbările de direcţie si pe bornele de marcaj ale traseului.
7.2.3 Plăcuta indicatoare va avea forma de săgeata cu vârful direcţionat in sensul de curgere a fluidului. La
schimbarea de directie aceasta placuta este deformata in planul vertical indicand astfel unghiul si traseul conductei.
7.2.4 Conductele care au prize de potential vor avea placutele montate pe aceste prize;
8. SECURITATEA MUNCII
La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative:
Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca Legea nr. 307/2006 - privind apararea impotriva
incendiilor Ordin nr. 16/2007 - Norme generale de aparare impotriva incendiilor
9. PROTECTIA MEDIULUI
Colectarea, depozitarea, gestionarea si valorificarea deşeurilor rezultate in urma lucrărilor executate se va face pe
categorii de materiale si in locuri special amenajate conform procedurii CONTROLUL OPERATIONAL, in vigoare. Se va
respecta legislaţia de protecţie a mediului.
10. INREGISTRARI
- Proces verbal de recepţie calitativa cod F-PTE-06.02;
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTAREA RETELELOR DE APA POTABILA CU TUBURI DIN

PE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
855 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Prezenta procedura tehnica de executie stabileste condiţiile tehnice şi de calitate ce trebuiesc îndeplinite la
executarea reţelelor de apa potabila cu tuburi din polietilena de inalta densitate.
Procedura se aplica la realizarea retelelor exterioare pentru alimentare cu apa potabila realizate din tuburi de
polietilena de înalta densitate.
3. DOCUMENTE DE REFERINTĂ
Prezenta procedura este elaborata si documentata conform prevederilor următoarelor documente
de referinţă:
■ Manualul Managementului Calităţii elaborat cod: MCMSSO-01
■ SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
■ SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale si vocabular.
■ SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor.
■ Legea 10/1995 - Legea calităţii în construcţii.
■ Proiectul de execuţie si specificaţiile tehnice.
■ Standardele menţionate în specificaţiile tehnice.
■ I 22-99- Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducţiune si a reţelelor de alimentare cu apa si
canalizare ale localităţilor
■ C56/ 85 - Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si lucrărilor aferente
4. DEFINITII SI PRESCURTĂRI
PTE - Procedura Tehnica de Execuţie
PCCVI - Plan Control Calitate, Verificări si Încercări
MC - Managementul Calităţii
SMC - Sistemul Managementului Calităţii
PEHD - Polietilena de înalta densitate
856 / 1400
1384
5. RESPONSABILITATI
Şeful de şantier
• Verifica documentaţia de execuţie şi urmăreşte respectarea prevederilor acesteia de către
personalul din subordine.
• Preia frontul de lucru, organizează şi urmăreşte execuţia trasărilor în teren.
• Verifică respectarea fazelor de execuţie şi urmăreşte întocmirea la timp a înregistrărilor de
calitate.
• Convoacă factorii implicaţi (beneficiar, proiectant) pentru verificarea lucrărilor ajunse în fază
determinantă şi participă la aceasta.
• Opreşte execuţia lucrărilor in cazul in care s-au produs neconformitatea (defecte de calitate sau
abateri de la prevederile documentaţiei de execuţie) si permite reluarea lucrărilor numai după
remedierea acestora.
Şeful punctului de lucru

• Preia frontul de lucru şi semnează procesele verbale respective.
Respecta prevederile documentaţiei de execuţie, organizează echipele supraveghează
procesul tehnologic pe toată perioada desfăşurării lucrărilor.
Responsabilul cu controlul calităţii

• Elaborează si urmăreşte aplicarea procedurilor tehnice de execuţie de către personalul implicat.
• Răspunde de întocmirea corectă si la timp a înregistrărilor de calitate
• Tine evidenţa tuturor înregistrărilor de calitate emise.
• Efectuează inspecţiile şi încercările la lucrările realizate şi/sau la materialele aprovizionate
• Răspunde de emiterea înregistrărilor rezultatelor în urma inspecţiilor şi încercărilor.
Iniţiază rapoarte de neconformitate pentru neconformităţile identificate cu ocazia inspecţiilor şi
încercărilor şi confirmă rezolvarea acestora după reinspectare.
Responsabilul tehnic cu execuţia atestat

• Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi detaliilor de execuţie verificate
de specialişti verificatori atestaţi.
• Verifica si avizează fisele si proiectele tehnologice de execuţie, procedurile si instrucţiunile de lucru in
specific.
• Intocmeste si tine la zi registrul de evidenta a lucrărilor de construcţii pe care le coordoneaza si
raspunde.
• Pune la dispoziţia organelor de control documentele necesare pentru verificarea respectării
• Participă la efectuarea fazelor determinante.
• Opreste executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs neconformitati (defecte de
calitate sau abateri de la prevederile documentatiei de executie) si permite reluarea lucrarilor numai dupa
• Are toate obligaţiile şi drepturile conform HGR 925/97.
Topometrist
• Verifică, restabileşte şi materializează în teren picheţi, bornele, axele, etc. pentru realizarea şi
857 / 1400
1384
• Participă şi verifică prin sondaj sau ori de câte ori este solicitat, cotele şi dimensiunile elementelor de
• Execută măsurătorile ce stau la baza întocmirii proceselor verbale de recepţie şi întocmeşte
releveele necesare.6. PROCEDURA
Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie aferente lucrărilor, precum si a prezentei
proceduri.
Instruirea personalului care concura la realizarea lucrărilor, in scopul însuşiri proiectelor de
execuţie, a caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor care se refera la faza respectiva de
lucru.
▪ Asigurarea pe şantier a materialelor si a materialelor de imbinare, receptionate si depozitate conform
normativelor si standardelor in vigoare.
■ Dotarea formatiei de sudori cu scule, dispozitive si aparate de masura sau control.
■ Verificarea conditiilor legate de lucrarile executate anterior.
■ Materializarea axelor si a cotelor de nivel.
■ Asigurarea cu locuri usor accesibile pentru fiecare faza de lucru.
■ Existenta inregistrarilor de calitate pentru lucrarile anterioare si a celor ce pot deveni ascunse.
6.2. Transport, manipulare si depozitare

In transportul tuburilor, planurile de incarcare trebuie sa fie lipsite de asperitati. Tuburile in colaci
trebuie sa fie asezate de preferinta la orizontala. Fixarea încărcăturii se va face cu funie sau banda de
cinepa sau nylon sau similare; totodată tuburile nu trebuie sa fie niciodata in contact direct cu acestea
pentru a nu provoca abraziuni sau vatamari. Mijlocul de transport sa fie ales in functie de lungimea
tuburilor astfel incat partea nerezemata a acestora sa nu depaseasca lm.
Daca incarcarea, manipularea si descarcarea transportului sunt executate cu mijloace mecanizate,
tuburile trebuie sa fie legate nu prea stins in zona centrala. Daca aceste operatii se executa manual
trebuie sa se evite tragerea tuburilor pe suprafetele de transport sau de asemenea pe obiecte dure sau
ascutite.
Planul pe care se depoziteaza tuburile trebuie sa fie nivelat, sa nu aiba asperitati sau pietre ascutite.
Inaltimea depozitului pentru tuburi si bare nu trebuie sa depaseasca 1,5 m. Pentru tuburile in colaci care
se depoziteaza la orizontala, inaltimea poate sa fie mai mare de 2 m.
Depozitarea tuburilor se va realiza pe tipodimensiuni. Daca se depoziteaza in spatiu deschis,
conductele pot fi expuse la soare maxim 1000 ore ( 6 luni ). Daca se depaseste acest termen se acopera
cu folie neagra asigurandu-se si aeratia.
Fitingurile vor fi depozitate in spatii deschise si acoperite, protejate impotriva deteriorarii, surselor de
caldura si praf.
6.3. Tehnologie de executie

6.3.1 .Terasamente
Sapaturile pentru santul de conducta se vor executa de regula mecanizat cu boldoexcavator pe
pneuri cu latimea cupei de 500 mm, la o adincime de 1,80 m in zone carosabile, iar in spatii verzi si alei
pietonale de 1 m. Indepartarea straturilor rutiere sau pietonale se vor realiza utilizand masina de taiat
beton/asfalt si picamer. In zonele cu teren accidentat, stincos sau cu pante abrupte cit si pentru
corectarea fundului santului se vor executa sapaturi manuale utilizind mijloace adecvate naturii terenului.
Daca adancimea santului depaseste 1.25 m, este necesara spijinirea peretilor verticali.
858 / 1400
1384
Asezarea in sant a conductelor se poate face numai dupa curatirea si nivelarea santului de pietre,
radacini si alte corpuri tari. Pe fundul santului se va asterne un strat de egalizare din nisip. Grosimea
stratului de nisip sub conducta va fi de min.15 cm. Lângă si deasupra conductei se va aşterne
deasemenea un strat de 30 cm de nisip sau argila bine fărâmiţată fără pietre sau bolovani, compactata
manual. Când conducta intersectează alte utilităţi, subtraversări de drumuri, linii ferate, pentru protectia
împotriva deteriorării mecanice si a acţiunilor dinamice se utilizează tuburi de protecţie din otel, beton,
plastic in funcţie de acţiunile exterioare la care este supusa.
Tinind cont ca tubul, datorita coeficientului sau de dilatare acumuleaza tensiuni daca este blocat la
extremitati inainte de reumplere, acesta va trebui sa se execute astfel:
- umplutura (cel puţin pentru primii 50 cm deasupra tubului) va trebui sa fi^^cuî^tk^pentru toata conducta
in aceleasi conditii de temperatura externa si se recomanda sa fie ex£cj*ţŞta in ©rj&mai putin calde ale
zilei.
- se repeta operatia pentru zone de 20 ■*■ 30 m avansindu-se intr-o singura directie si daca se poate in
sus. Se va lucra pe 3 portiuni consecutive si va fi executata concomitent reacoperirea pina la 50 cm
deasupra tubului in prima faza, reacoperirea pina la 15 * 20 cm in zona adiacenta si punerea nisipului sau
pamintului maruntit in jurul tubului in zona cea mai avansata
- se va executa lucrarea de finisare pe zone mai lungi numai in conditii de temperatura aproximativ
constante.
Reumplerea succesiva a sapaturii va putea fi realizata cu materialele rezultate din sapatura
respectiva, dispuse si compactate cu maiul mecanic de la inaltimea de 50 cm deasupra conductei. In
cazul in care se executa alte servicii, noua sapatura nu trebuie sa scoata la lumina nisipul care acopera
instalatia de apa.
Pentru a nu solicita in mod excesiv materialul, tuburile de PEHD pot fi curbate numai la rece la raze
de curbura mai mari de 30 x D.
6.3.2.Montarea si imbinarea tevilor de PEHD

Îmbinarea prin sudare a ţevilor de PEHD se va face cu aparat DELTA 250S, cu termoelement pentru
polifuziune cap la cap, de către operatorul sudor autorizat, respectandu-se instructiunile de utilizare a
aparatului. Metoda de sudare cu termoelement pentru polifuziune cap la cap se executa astfel:
Pregătirea sudurii:
Procesul de sudura se va desfăşura in condiţii fără precipitaţii, curenţi de aer si temperaturi cuprinse
intre 5-40°C. Daca condiţiile sunt neprielnice locul de sudare va fi protejat cu corturi încălzite.
Execuţia sudurilor se poate face fie pe marginea santului, conductele fiind amplasate pe dispozitive
pe care se poate face rularea acestora, fie in sant cu groapa de pozitie.Lansarea in sant a conductelor se
face dupa racirea complecta a sudurilor si folosind franghii si dulapi de lemn. Se interzice utilizarea
cablurilor si lanturilor.
Tuburile trebuie sa fie perfect axate si suprafetele de sudat trebuie sa fie paralele intre ele. Trebuie
deasemenea sa fie garantata posibilitatea miscarii axiale limitindu-se pe cit posibil frecarea.
Inainte de a incepe sudura, trebuie controlata temperatura elementului cu ajutorul termometrului
incorporat sau cu un termometru cu indicare rapida. Aceasta trbuie sa fie cuprinsa intre valorile(200-
H210±5°C).
Pentru a inlatura complet straturile oxidate si eventualele asperitati si urme de grasime, cele doua
suprafete de sudura trebuie frezate chiar inainte de efectuarea sudurii.
Trebuie controlat cu deosebita atentie paralelismul suprafetelor sudate, verificind ca nici un punct sa
nu fie distantat mai mult de 0,2% din diametrul tubului. Distanta maxima de la partea externa a tubului nu
poate fi mai mare de 10% din grosimea tubului.
Sudarea
859 / 1400
1384
Procedeul de sudare cuprinde trei operatii bine definite:
a) Incalzirea capetelor
b) Indepartarea termoelementului
c) Sudarea propriu-zisa
Suprafeţele de sudat vor fi apăsate pe termoelement cu o forţa de 0,5 Kg/cm 2 pe suprafaţa coroanei
circulare afectata sudurii pentru ca toata suprafaţa de sudura sa se suprapună perfect. Astfel se
evidenţează formarea unui cordon regulat pe toata circumferinta tubului. De-a lungul perioadei de
incalzire, ea insasi corelata cu grosimea tubului, suprafeţele trebuie sa se suprapună, perfect cu
termoelementul.
b) Îndepărtarea termoelementului
Odată trecut timpul de incalzire, suprafetele de sudat trebuie sa fie rapid indepartate de
termoelementul care trebuie inlaturat. Timpul de indepartare trebuie sa fie cit mai scurt posibil, valorile
presiunilor si timpilor diverselor faze ale ciclului de sudura sunt raportate in tabelele alaturate, functie de
diametrul tubului, de tipul materialului si de presiunea nominala.
După înlăturarea termoelementului si apropierea suprafeţelor de sudura, presiunea trebuie mărită
gradual. Presiunea finala trebuie menţinuta până când temperatura din zona de sudura a scăzut sub
70°C. Trebuie obligatoriu evitata orice răcire brusca a sudurii, de exemplu cu apa sau aer. Doar după ce
s-a realizat răcirea, tubul poate fi eliberat din cleşte.
Cordonul format in timpul sudurii in interiorul si exteriorul capetelor trebuie sa fie pe cit posibil
regulat si rotund.
6.4. Probe si verifîcari

Reteaua pentru alimentare cu apa va fi supusa la incercari hidraulice si de etanseitate. Incercarea
se va face pe portiuni a caror lungime nu va depasi 300 m, in cazuri deosebite pina la 500 m si la care au
fost montate toate armaturile si dupa fixarea conductelor in sant prin acoperire partiala cu pamint lasindu-
se libere imbinarile. Pentru proba de presiune se vor folosi :pompa pentru cresterea presiunii, manometru
cu diviziuni de 0.1 bar (verificat metrologic), fitinguri de inchidere. Umplerea cu apa a tronsoanelor de
proba se va face astfel incit sa se asigure evacuarea completa a aerului.
Proba de presiune este de 16 bar pentru conducte de transport, iar pentru cele de distributie este
de 9 bar. Durata probei este de 1 h. Descresterea presiunii pe tronsoanele testate nu trebuie sa
depaseasca 5% din presiunea de proba, si sa nu apara scurgeri vizibile de apa. Scaderea presiunii dupa
efectuarea probei va fi facuta treptat.
Dupa finalizarea probei de presiune, in cazul in care nu sunt necesare si alte reparatii, conductele
vor fi spalate cu apa potabila pe tronsoane intre 100-500 m pana la indepartarea impuritatilor din interiorul
conductei. Se fac spalari succesive, incepand din amonte spre aval, se dezinfecteaza cu substante pe
baza de clor asigurandu-se minim 25-30mg/l apa. Solutia va ramane in interiorul conductei timp de 24 h,
dupa care se va face o noua spalare. Spalarea este completa cand nu se mai simte miros de clor si
rezidurile clorhidrice sa fie in limitele admise.
Dupa spalare se va face analiza bacteriologica si chimico-fizica, iar daca perioada de timp de la
spalare pana la predare depaseste 3 zile se va face o noua procedura de dezinfectare.
6.5. Măsuri preventive

6.5.1. Măsuri P.S.I.
860 / 1400
1384
Respectarea reglementarilor si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt
obligatorii la execuţia reţelelor din material plastic.
Obligaţiile si răspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine contractorului.
Personalul de execuţie va fi instruit pentru prevenirea si stingerea incendiilor inainte de inceperea
lucrarilor si periodic in timpul executiei ve fi testat asupra insusirii cunostintelor.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire, topire...), se va face un instructaj
special personalului care realizeaza aceste operatii.
6.5.2. N.T.S.M.
La executarea conductei de apa se vor respecta prevederile din "Normativele Republicane de
Protectie a Muncii" aprobate de Ministerul Muncii, aflate in vigoare.
Atenţie speciala se ve acorda "Regulamentului privind Protectia si Igiena Muncii in Constructii" aprobat cu
Ordinul Ministerului, MLPAT nr.9/N/l5.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr.5-6-7-8 din 1993. Capitolul 33
din acest Regulament cuprinde Masuri de Protectia si Igiena Muncii pentru lucrarile de alimentare cu apă.
Pentru evitarea surparii malurilor santului s-au prevazut sprijiniri. In locurile cu circulatie pietonala
intensa se vor monta podete peste sant si se va asigura semnalizare rutiera cu indicatoare metalice
pentru a nu perturba continuitatea circulatiei in timpul executiei lucrarilor.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor identifica in teren toate conductele si cablurile existente in
zona si in acele portiuni sapatura se va realiza manual.
Zona aferenta realizarii obiectivului se va imprejmui pentru evitarea accidentelor.
Atat personalul de executie cat si cel de supraveghere a lucrarilor va purta obligatoriu echipament
individual de protectie (casca de protectie, vesta de vizibilitate, centura de siguranta, bocanci, salopeta, dupa
caz).
Pentru evitarea surparii malurilor santului s-au prevazut sprijiniri, realizate din panouri de lemn cu
rama metalica. Lansarea in şanţ a panourilor de sprijinire se face cu ajutorul unei automacarale autorizata
de către ISCIR. Nu sunt admise spatii libere intre panourile de sprijiniri montate. Indepartarea sprijinirilor
din tranşee se face pe măsura efectuării umpluturii, cu automacara autorizata ISCIR. Pentru coborarea
muncitorilor in şanţ se vor folosi scări mobile rezemate. Este interzisa coborarea pe spraituri sau pe
consolidările săpăturii.
In locurile cu circulaţie pietonala intensa se vor monta podeţe peste şanţ si se va asigura
semnalizare rutiera cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulaţiei in timpul
execuţiei lucrărilor.
7. ÎNREGISTRÂRI
■ Proces-verbal de predare-primire a frontului de lucru
■ Proces-verbal de trasare a lucrărilor
■ Proces-verbal de lucrări ascunse
■ Proces verbal de recepţie calitativa
■ Proces-verbal pentru probe de presiune
■ Certificate de calitate materiale
■ Rapoarte de neconformitate
■ Dispoziţii de şantier
861 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII CU MEMBRANE

TERMOSUDABILE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
862 / 1400
1384
9. SCOP
Identificarea operaţiunilor, a documentelor şi responsabilităţilor implicate în realizarea izolatiilor

cu membrane termosudabile, realizate din PVC sau bitumuri aditivate cu insusiri mult superioare
materialelor traditionale.
10. DOMENIU
Procedura se aplică in baza documentatiei de executie la lucrări noi, pentru realizarea de

invelitori de acoperis monostat, precum si la lucrari de reparatii, atat in cazul acoperisurilor terasă cat si
celor inclinate.
Membranele pot fi folosite insa cu succes si la suprafete verticale, izolatii la rezervoare subterane
si la lucrări de fundatii.
11. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Avem la dispozitie o gamă foarte largă de materiale termosudabile – bituline, alkaline, robipol
mineral, sigmaplast mineral, Sikaplan, etc. / atat pe piata internă cat si pe piata externă, din care vom
folosi termenul de membrana termosudabilă ‘ TES’ .
- Ghid montaj producători agrementati tehnic INCERC 3/94-51

- Normativ C 246/93, C 112/86, pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor lucrarile de 80
constructii
- C 56/95 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor, la proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor –
aprobate cu Decret 290/16.07.1977 si completate cu Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
aprobate cu ordin MLPAT 1219/EC/03.03.1994
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – aprobat cu Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993
- C 300/1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii
aprobat de MLPAT nr.20/N/11.07.1994
- Legea nr.10/1995 – Legea privind calitatea in constructii
- MCC Izopa SA cu procedurile functiilor de sistem
- H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
- ISO 9001/2005; ISO 14001/2004 SI OHSAS 18001/2004
13. CONDIŢII PREALABILE – ÎNAINTEA EXECUŢIEI
863 / 1400
1384
13.1. La punctul de lucru (santier) înainte de începerea lucrarilor trebuie sa existe urmatoarele
documente:
- Documentaţia tehnică de execuţie;

- Instructiuni PTE si PCC aplicabile, aprobate ;
- Fiusa tehnico-economica, avizata;
- Certificari de calitate pentru materiale aprovizionate ce urmeaza a fi puse in opera
- Inregistrari doveditoare ca materialele neconforme sunt tinute sub control
13.2. Asigurarea la punctul de lucru, prin grija sefului de santier si a responsabilului pe lucrare,
a materialelor necesare executiei precum si SDV-urilor, utilajelor si utilitatilor aferente
executiei
13.3. Asigurarea cu personal executant instruit si testat privind prevederile din prezenta
procedura, detaliile de executie si instructiunile aplicabile
13.4. Preluarea frontului de lucru. Cerinţe de calitate
5.4.2 Preluarea frontului de lucru pentru lucrarile de hidroizolatii se face dupa ce s-au
terminat toate lucrarile pregatitoare, in cinditii corespunzatoare, si anume :
- suprafata support trebuie sa corespunda prevederilor STAS 2355/3-75 ;
- suprafata trebuie sa fie plana, sa nu prezinte denivelari mai mari de 5 mm la verificarea cu
dreptarul de 3 m lungime in toate directiile ;
- in cazul desfacerii hidroizolatiei partiale, corectarea denivelarilor se va efectua cu sapa de
egalizare ;
- toate intersectiile dintre planurile orizontale si verticale trebuie sa fie realizate cu scafe ;
- gurile de scurgere sa fie la nivelul suprafetei support si sa nu fie infundate ;
- aticele si rebordurile pentru rosturi, luminatoare, ventilatii etc. sa fie executate la cotele
prevazute in proiect, iar panta portiunii superioare trebuie sa fie spre interiorul acoperisului ;
- strapungerile necesare trecerii unor conducte prin acoperis sa fie montate definitiv
5.4.2 Indeplinirea conditiilor mentionate la pct.5.4.1 se consemneaza in
procesul-verbal de predare-primire a frontului de l ;ucru, de catre maistrul instalator impreuna cu
beneficiarul, cu aceasta ocazie se vor stabili zonele de depozitare a materialelor, drumurile de
acces la lucrare, alimentarea cu energie electrica.
6.1 Şef Santier
- studiază si analizeaza documentaţia de execuţie,instructiunile tehnice, detaliile de executie,

PTE si PCC aplicabile asupra executiei
- numeşte responsabilul lucrarii si ii transmite acestuia spre analiza si pregatirea executiei
- elaborează graficul de executie al lucrarii, functie de cerintele din contract
- verifică si urmareste ca executia lucrarilor sa se desfasoare in conformitate cu graficul
aprobat si la parametrii de calitate ceruti in documentatia de executie
6.2 Responsabil lucrare (Şef punct de lucru)
864 / 1400
1384
- aprofundaza documentatia de executie pe lucrare, detaliile de executie, cerintele PTE si PCC
aplicabile, a instructiunilor si standardelor aplicabile
- participa la preluarea frontului de lucru
- elaboreaza graficele de executie pe faze de lucrari
- asigura organizarea punctului de lucru astfel ca executia sa se desfasoare continuu si la
nivelul de calitate solicitat
- conduce si raspunde de realizarea lucrarilor in conformitate cu graficul de executie si la
nivelul de calitate cerut conform contractului incheiat cu beneficiarul
- intocmeste inregistrarile de calitate privind executia, verificarea executiei conform PSAC,
PTE SI PCC
- asigura interfetele cu reprezentantul beneficiarului privind urmarirea, controlul si confirmarea
executiei la nivelul de calitate solicitat
- asigura cerintele NTSM si PSI
6.3 C.T.C.
- verifica, confirma si gestioneaza toate inregistrarile de calitate pe parcursul lucrarii

- isi desfasoara activitatea planificat conform PSAC si PCC pe lucrare pentru confirmarea
lucrarilor executate
- tine sub control neconformitatile depistate si gestioneaza RNC-urile emise cat si cele
solutionate inchise conform PSAC 10 – controlul neconformitatilor
- asigura la solicitarea executantului, prin laboratoare autorizate analizele si retestarile
necesare incheierii unor litigii privind calitatea materialelor
- raspunde impreuna cu comisia de receptiela receptionarea materialelor
15. PROCEDURA
Art. 1. Pe santierele de constructii-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI (casca de protectie
e obligatorie).
Art. 2. Muncitorii care lucreaza la executarea reparatiilor acoperisurilor vor purta in mod obligatoriu
centuri de siguranta.
Art. 3. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor ve verifica rezistenta astrelei si
sarpantei iar in caz de constatare a unor stricaciuni se vor lua masuri de reparare si intarire.
7.1 Date generale
Izolarea hidrofuga a teraselor are drept scop :

c. de a proteja constructiile impotriva unor agenti naturali ca: apa, frigul si caldura
d. de a proteja constructiile impotriva unor agenti provocati de procesele tehnologice ce se
desfasoara in constructia si instalatia respectiva, solutii acide si alcaline sau trepidatii
produse la functionarea utilajelor sau motoarelor
Izolatiile hidrofuge se executa la :
- acoperisuri cu rol de protectie impotriva patrunderii apelor din intemperii, in constructie
865 / 1400
1384
- fundatii si la peretii de subsol cu rol de protectie impotriva actiunii apelor provenite din
infiltratii sau din panzele de apa subterane freatice
- constructii speciale (rezervoare, bazine, castele de apa) avand rolul de a impiedica pierderile
de lichide inmagazinate in acestea
7.2. Materiale utilizate . Pregatirea materialelor
d. Bitumurile folosite pentru amorsarea suprafetelor, vor indeplini conditiile prezentate la PTH-
01
e. Materialele bituminoase in suluri folosite pentru caserarea stratului termoizolator sunt
prezentate in procedura PTH-01
f. Membranele TES sunt realizate din bitumuri aditivate cu adaosuri de polimeri avand pe
suprafata superioara o folie de polietilena sau material mineral presarat – ardezie – pe
suprafata inferioara o membrana de aparare cu silicon care impiedica lipirea membranei in
sul la infasurare
Rolele de membrane TES se transporta cate una ambalata in hartie asezate pe paleti de
transport acoperite cu folie de material plastic.
Rolele in pozitie verticala asezate pe capete se asigura contra rasturnarii se depoziteaza si
se transporta in pachete. Rolele TES trebuie ferite de umiditate, de efectul de radiatie termica. Se pot
depozita numai de un singur strat, nu se pot suprapune pe mai multe straturi
Ambalajul de desfacere in apropierea locului de izolare si inainte de intrebuintare. Mare
atentie trebuie acordata la protejarea capetelor rolelor TES, trebuie ferite de deteriorari.
Necesar de material la izolarea acoperisului pe mp de suprafata acoperis este de 1.16 – 1.18
mp
7.6 Formatia optima de lucru la lucrarile de izolare :

4 persoane din care : - 1 muncitor calificat
- 1 muncitor specialist
- 2 muncitori necalificati
Activitatile pentru care s-a determinat formatia optima de lucru se desfasoara:
1. la sol – pregatirea amorsajului si deservirea utilajului de ridicat materiale TES

2. activitate de deser vire pe acoperis – preluarea materialelor respectiv dotarilor
(butelii, arzator) si transportul la locul de punere in opera
3. activitate de baza, pe acoeris – derularea, croirea, pozarea si lipirea
7.7 Utilaje, scule, echipamente folosite
- utilaj de ridicat pe verticala
- arzator cu gaz
- butelie de gaz
866 / 1400
1384
- spaclu metalic cu varf rotunjit
- cutit
- boloboc
- ruleta
- dreptar de lemn
- matura de paie
Echipament de protectie :
- cizme
- manusi de piele sau textile
- casca de protectie
- centura de siguranta
- ochelari de protectie
Echipament de lucru :
- salopeta doc
- costum vatuit
Pentru interventii pe intemperii :
- pelerina de ploaie
7.8 Executia operatiunilor din structura hidroizolatiei
7.8.1 Specificatiile tehnice pentru suprafetele support si aplicarea amorsajului sunt valabile din
PTH-01 si se vor consulta impreună cele două proceduri
NOTĂ : Este foarte important si se recomandă la lucrările de reparatii depistarea si corectarea
tuturor deficientelor, erorilor de executie inainte de efectuarea unei noi structuri hidroizolatoare
7.8.2 Tehnologia de punere in operă a membranelor TES

Sulurile vor fi derulate de-a lungul celei mai mari pante a acoperisului, desfasurate conform
planului de montare, se vor poza si croi cu suprapuneri de 10 cm in lungime si 15 cm la
capete dupa care membrana va fi rebobinata pe un cilindru de carton de diametru 6 cm
Este indicata folosirea unor jumatati de rulouri, pe siruri alternative pentru a obtine imbinari
suprapuse in scara.
867 / 1400
1384
ATENTIE : Pe latime se va indeparta stratul de ardezie pentru suprapunere (15 cm) de cate ori
este necesar
Se va pregati arzatorul si se va aprinde flacara, care se va regla pentru a actiona pe linia de
contact a surafetei sulului si support.
Flacara se aplica in mod egal de la un cap la altul al ruloului concomitent cu derularea sului TES.
Pe masura ce bitumul se topeste ruloul este impins inainte usor, dar ferm asigurand o incalzie uniforma,
optima evitand incalzirea in exces a materialului. Presarea se va realiza prin greutatea proprie a sulului.
Racordarea la detaliile aferente acoperisurilor (atic, strapungeri, de scurgere, etc.( se va executa
cu o flacara cu presiune mai mica, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.
La atice cu inaltimea de pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului,
min.12 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la 30 cm si se va
ancora sau se va prinde cu platbanda si bolturi impuscate, protejate cu streasina independenta.
868 / 1400
1384
Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere, se va asigura cu guler de plumb amorsat sau cu
palnii din material plastic, folosind gurile de scurgere tip si parafrunzare tip (vezi anexe)
Hidroizolatia in camp se va suda deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu
crestaturi in mufa, conform figurii de mai jos, dupa care seva monta parafrunzarul.
Colturile de 90 vor fi imblanzite cu piese de lemn de racordare (sau alte materiale, placi de vata
minerala taiate) cu o panta de 1:3.
869 / 1400
1384
Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa cu strat suplimentar si cu bucle in deschiderea
rostului.
In urma sudarii la marginea membranelor, unde sunt scurgeri de bitum inainte de intarire trebuie
presat cu ardezie (suprlusul trebuie adunat cu matura, dupa intarire)
16. VERIFICAREA ŞI CONFIRMAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CRITERII DE ACCEPTARE
Verificarea calităţii lucrărilor se desfăşoară pe tot parcursul execuţiei urmărind fişa de control calitate
pe lucrare şi punctele de control calitate din PCC cod HT-01.
Condiţiile de calitate cerute lucrării au la bază prevederile din “Normativ pentru verificarea
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” C.56/85, C.112/86, Legea nr.10/1995
870 / 1400
1384
Verificarea executiei lucrarilor se efectueaza de executant (responsabil lucrare, sef echipa), iar
confirmarea calitatii lucrarilor se face de cate CTC, prin examinari, incercari, determinari, confectionare
prescriptii tehnice.
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii care ulterior se acopera
(ex. straturile succesive ale hidroizolatiei propriu zise, racordarile, piesele înglobate etc) se inscriu in
procese verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi introduse in
lucrare decat daca in prealabil:
- s-a verificat daca materialele au fost livrate cu certificat de calitate, inlocuiri de
materiale nu sunt permise decat cu acordul scris al investitorului şi al proiectantului
- s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii de păstrare a calităţii
9.1 Verificări efectuate la primirea elementelor de construcţii
- calitatea stratului, sapelor -suport, planeitatea şi rosturilor

- suprafaţa suportului din elemente prefabricate din beton; dacă rosturile sunt matate cu
mortar de ciment; dacă denivelările dintre elemente sunt de +,- 10 mm şi corectate la panta 1:5 sau dacă
s-a executat egalizarea generală cu mortar de ciment
- asperităţile suportului pentru care se admit abateri max. de +,- 2 mm, precum şi
denivelările de planeitate (abaterea admisibilă +,- 5 mm la un dreptare de 2 m, aşezat în orice direcţie).
9.2 Verificări efectuate pe parcursul execuţiei

- se vor verifica suprapunerile realizate pe lungime şi lăţime; atenţie la suprapunerile la
capete unde decapararea ardeziei, înainte de lipire trebuie efectuată
- verificarea diferitelor racordări, guri, străpungeri, conform detalii - anexe;
- verificarea aticelor - conform detalii anexe;
- lucrări de tinichigerie, cârlige, agrafe, dacă sunt bine fixate, la cotele stabilite şi
operaţiile de prindere;
- verificări prin ciocănire sau sondaje în punctele dubioase
În cazurile speciale, la cererea investitorului şi cu acordul proiectantului structurii de rezinstenţă se va
face verificarea etanşeităţii prin inundare cu apă, conform Normativului C 112/86 în vigoare.
10. DESCRIEREA PCC
10.1 Scop
PCC stabileşte controalele de calitate, verificări şi încercări pe faze de lucrări şi finală, la

realizarea lucrărilor de izolaţii hidrofuge şi reparaţii hidroizolaţii la terase.
10.6 Domeniu
PCC se aplică de către IZOPA SA la controlul lucrărilor de izolaţii hidrofuge
10.7 Definiţii şi prescurtări
871 / 1400
1384
- Conform MCC IZOPA SA şi HT - 03
10.8 Documente de referinţă

- Normativ C 112/86
- Tehnologia „Lucrărilor de izolaţii hidrofuge” - Ed. Didactică Bucureşti 1981
- Fişa tehnologică TLSIT Bucureşti 1985
- PCC HT - 01
10.9 Responsabilităţi:
Sunt menţionate în „Controlul în proces” capitolul 9 şi în Capitolul 6 „Responsabilităţi”
din PTE Cod HT - 03
11. CONTROLUL ÎN PROCES
Operaţia Document Verificări şi

N Cine
Operaţii necesare de control care se inspecţii
r. răspunde
documente completează E AQ CTC B
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Recepţie materiaşe verificare responsabil FCC
certificate de lucrare
calitate
X
documente de
însoţire PFS şi
PTE HT-01
2 Condiţii prealabile
a. existenta la punctul de verificare
lucru a documentelor de documente birou „ FCC X X
execuţie FPS
b. existenţa la punctul de
verificare conform
lucru a materialelor „ FCC X
PTE HT-01
necesare lucrării
c. asigurare organizare
punct de lucru, inclusiv din
control pe teren „ FCC X
punct de vedere NTSM şi
PSI
d. asigurare punct de lucru responsabil
verificare
cu personal de execuţie lucrare şi şef FCC X X
cunoştinţe
instruit de lot
e. preluare front de lucru
verificarea şi starea
FCC
acoperişului şi a control vizual,
PV predare-
scurgeriilor, betonul de măsurători PFS şi maistru iz. X X
primire front
pantă, şapa de alimentare, PTE HT-01
de lucru
scafele, aticele, recordurile
pentru rosturi, străpungerile
872 / 1400
1384
f. condiţii climaterice
corespunzătoare +50 C
control măsurători „ FCC X
pentru hidroizolaţii calde şi
+80C pentru hidroizolaţii reci
3 Pregătire şi preparare
materiale
- soluţii amorsaj
X
- materiale in suluri
X
- guri de scurgere verificări responsabil
X
- materiale de corectie înregistrări de lucrare şef FCC
X
pantă calitate echipă
X
- elemente de tinichigerie
X
- materiale auxiliare
4 Execuţie lucrări de
hidroizolaţii
responsabil
verificare vizuală,
a. execuţia amorsajului lucrare, şef FCC X
încercări
echipă
b. strat suplimentar la dolii, verificare vizuală,
„ FCC X
guri de scurgere, scafe măsurători
c. pozarea foliilor bituminate „ „ FCC X
d. pozarea foliilor bituminate
pe acoperişuri paralele cu
„ „ FCC X
coamă, perpendicular pe
coamă, după caz
e. timp de relaxare, croire
rulare din nou şi lipire prin
derulare succesivă, „ „ FCC X
verificări suprapuneri pe
orizontală
f. realizarea hidroizolaţiilor
verticale, guri de scurgere,
„ „ FCC X
străpungeri, căciuli de
protecţie
g. executare copertine,
„ „ FCC X
şorţuri, căciuli de protecţie
6 FCC
control pe teren şi şef şantier,
PV recepţie
Recepţie lucrări documentaţie responsabil X X X
preliminară
execuţie lucrări
12. Măsuri preventive

12.1. Măsuri P.S.I.
873 / 1400
1384
12.2. N.T.S.M.
La executarea conductei de izolatii se vor respecta prevederile din "Normativele Republicane de
Atenţie speciala se ve acorda "Regulamentului privind Protectia si Igiena Muncii in Constructii" aprobat cu
Ordinul Ministerului, MLPAT nr.9/N/l5.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr.5-6-7-8 din 1993. Capitolul 33
din acest Regulament cuprinde Masuri de Protectia si Igiena Muncii pentru lucrarile de izolatii cu membrane
termosudabile..
caz).
13. ÎNREGISTRÂRI
■ Proces-verbal de predare-primire a frontului de lucru
■ Proces-verbal de trasare a lucrărilor
■ Proces-verbal pentru probe de inundare
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
874 / 1400
1384
LUCRARI DE TURBARE SI FINISARE A BETONULUI
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si
materialelor necesare turnarii si finisarii betonului in conformitate cu cerintele de calitate
prevazute.
Procedura se aplica la turnarea si finisarea betonului ( simplu si armat ) la toate structurile
de beton .
875 / 1400
1384
Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care estenecesar sa
➢ STANDARD SR EN ISO 9000/2001 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si
➢ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2001 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru
indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor ,
precum si a altor parti interesate
➢ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind asigurarea
si conducerea calitatii in constructii.
3.1. Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.
3.2. Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.
3.3. Normativ pentru executarea lucrarilor de beton ,beton armat NE 012/1999
3.1. O.B. - otel beton

3.2. P.m.i. - piese metalice inglobate
3.3. R.N.C. - raport de neconformitate
3.4. D.S. - dispozitie de santier
3.5. F.B. - fisa de betonare
5.1. CONDITII PREALABILE
5.1.1. Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri.

5.1.2. Existenta inregistrarilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera ( bon de transport,
comanda beton ).
5.1.3. Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare ( teren de fundare sau
element beton anterior ) si armare, P.m.i., cofrare ( rubricile corespunzatoare din F.B. sau
P.V. lucrari ascunse sa fie incheiate ).
5.1.4. Existenta utilitatilor:
- Instalatie aer comprimat.

- Instalatie apa.
- Instalatie forta si iluminat.
- Conditii de incalzire si de protectie sau de racire a betonului, daca betonarea se va
desfasura atunci cind temperaturile sint mai mici de +5oC sau mai mari de +21oC (
rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. ).
- Existenta macaralelor in buna stare de functionare.
- Existenta de drumuri de acces la locul de turnare.
876 / 1400
1384
- Existenta unui numar suficient de vibratoare de tip corespunzator.
5.1.5. Echiparea echipelor de betonisti cu tomberoane si scule specifice .

5.1.6. Existenta avizului de inceperea lucrarii ( AIL ) si fisei de betonare
( F.B. ).
5.1.7. Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia
muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate.
5.1.8. Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme cauciuc,
centuri de siguranta, manusi de cauciuc, etc..
5.2.1. Pregatirea terenului de fundare sau suprafetei de beton turnat anterior.

5.2.2. Transport, manipularea si turnarea betonului.
5.2.3. Compactarea betonului.
5.2.4. Finisarea suprafetelor de beton.
5.2.5. Intarirea si protectia betonului.
5.2.6. Repararea defectelor de calitate la beton.
5.3. PROCEDURA
5.3.1. Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat anterior.

5.3.2. Pregatirea terenului de fundare.
5.3.3. Verificarea cotei de fundare cu aparate topo.
5.3.4. Descarcarea manuala a ultimului strat pina cota din proiect si examinarea vizuala a
suprafetei.
5.3.5. Executarea forajelor de detaliere si a traseelor de cercetare (daca este cazul) la decizia
geologului.
5.3.6. Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pina se asigura indepartarea
partilor desprinse, a noroiului sau apei.
5.3.7. Sortarea geologica a suprafetei.
5.3.8. Verificari topo la cota finala.
5.3.9. Receptia finala a suprafetei si intocmirea inregistrarilor de calitate ( P.V. lucrari ascunse
- pentru lucrari sub incidenta Legii 8/79 si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei"
pentru lucrari sub incidenta Legii 6/82).
5.3.10. Pregatirea suprafetei de beton turnat anterior.
5.3.11. Inainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele inglobate, banda de
etansare si betonul turnat anterior, vor fi in intregime curatate de toate materialele straine
din zona aferenta betonarii prin batere, buciardare, spalare cu apa, suflarea cu aer
comprimat, dupa caz.
877 / 1400
1384
5.3.12. Inaintea turnarii betonului, timp de 24 de ore, suprafat betonului turnat anterior si cofrajele
vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbtia apei din betonul proaspat turnat, apa ramasa
in denivelari fiind indepartata.
5.3.13. Toate operatiile pregatitoare se vor efectua avind grija sa nu se deterioreze sau deranjeze
nici un element sau parte componenta a fazei respective de betonare.
5.3.14. Se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare.
5.3.2. Transport, manipulare si turnarea betonului.
5.3.2.1. Betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniere.
5.3.2.2. In timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul, in scopul evitarii segregarii.
Durata de transport ( care se considera din momentul terminarii incarcarii ) nu va
depasi:
- 45 minute cind temperatura mediului este mai mare de 30oC.
- 60 minute cind temperatura mediului este cuprinsa intre 15oC
- 30oC.
- 90 minute cind temperatura mediului este mai mica de 15oC.
5.3.2.2. Betonul din autobetoniera se va descarca direct in benele
macaralelor, in buncarele pompelor de beton sau in jghiabul de
turnare directa.
5.3.2.3.Turnarea betonului se poate face cu macaraua cu bena, cu
palnie, cu pompa de beton, cu jghiabul, sau combinatii din
metodele de mai sus, dupa posibilitati.
5.3.2.4.Atunci cind inclinarea jghiaburilor este prea mare, acestea vor fi
prevazute cu sicane sau praguri menite sa schimbe alternativ
directia de miscare a betonului, pentru a micsora viteza de
curgere.
Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,50 m la turnarea cu
bena si 1,00 m la turnarea cu pompa.
5.3.2.5. Betonul va fi dirijat la locul de turnare, nefiind permisa
deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,50 m ( prin lopatare
manuala sau vibrare ) pentru ase evita fenomenul de segregare.
5.3.2.6. Betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor
depasi 30 cm grosime.
5.3.2.7.Rosturile orizontale si verticale se vor localiza si realiza conform
planurilor si detaliilor de executie.
5.3.2.8.In cazul defectarii pompei, betonul ramas in conducte va fi scos
si rebutat iar conductele spalate.
Dupa fiecare faza de betonare cu pompa, intreg echipamentul va fi curatat si spalat.
5.3.2.9.Orice acumulare de apa pe suprafata betonului sau scapari de ulei,motorina, etc.,
aparute in timpul betonarii vor fi indepartate inainte de turnarea stratului urmator.
5.3.2.10.Turnarea betonului, se va face evitind dirijarea jetului de beton
direct pe barele de armatura sau piesele inglobate pentru a
preveni deplasarea sau deformarea acestora.
5.3.2.11Orice beton varsat accidental va fi indepartat de pe platformele de lucru ale cofrajului.
5.3.2.12.Se vor prevedea platforme intermediare de lucru; acestea nu vor deranja barelede otel
beton in timpul turnarii betonului.
5.3.2.13.Platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor indeparta pe masura ce
operatia de turnare progreseaza si acestea nu mai sint necesare.
878 / 1400
1384
5.3.2.14.Se va preveni caderea de materiale straine in betonul proaspat.
5.3.3.Compactarea betonului.
Nu se aplica la betoanele turnate in apa.
5.3.3.1. Fiecare strat de beton va fi vibrat cu vibratoare standard alese functie de lucrabilitatea
betonului, dimensiunile elementului si densitatea armaturii.
5.3.3.2..Vibratoarele vor fi manipulate de muncitori experimentati si instruiti.
5.3.3.3.Vibratoarele vor fi asigurate in numar suficient, cele de rezerva fiind la indemina
muncitorului.
5.3.3.4.Un strat de beton nu va fi turnat pina cind betonul din stratul turnat anterior a fost
complet vibrat.
Stratul de beton anterior va fi acoperit de urmatorul, inainte de a intra in priza, astfel
incit stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.
5.3.3.5.Vibratorul se introduce in beton sub actiunea greutatii proprii pe o adincime de
aproximativ 1,5 grosimea stratului in pozitia verticala, iar scoaterea lui se va realiza
cit mai lent pentru a nu lasa goluri pe suprafata stratului.
5.3.3.6.Durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde in functie de lucrabilitatea
betonului si timpul vibratorului.
Punctele de vibrare vor fi alese in asa fel incit zonele de influenta sa se suprapuna
in plan.
5.3.3.7.Vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor
lucioasa, nu mai apar bule de aer in masa de beton, betonul nu se mai taseaza si
apare apa sau lapte de ciment la imbinarea cofrajelor.
5.3.3.8.Vibratoarele nu vor fi intrebuintate in limita de 0,80 m din vecinatatea traductorilor de
deformatii, montati in beton, cind astfel de piese exista in faza care se betoneaza.
5.3.3.9.Se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, piesele inglobate, a
benzilor de etansare,tecilor cablelor de precomprimare, ancorajele sistemului de
precomprimare, etc..
5.3.3.10In zonele pieselor inglobate, a benzilor de etansare, etc., compactarea se realizeaza
cu vergele de otel.
5.3.3.11In cazul unor faze de betonare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in
straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de
punere in opera a betonului.
5.3.3.12. Zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor
verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocanirea la exterior a
cofrajului in zonele respective cu maiuri ( ciocane ) din lemn pina ce cofrajul nu mai
suna a gol.
Metoda este eficienta mai ales in cazul stilpilor si diafragmelor.
5.4. Finisarea suprafetelor de beton.

5.4.1. Finisarea suprafetelor de beton se va efectua pentru a obtine gradul de prelucrare
specificat in proiect.
Aceasta operatie consta in indepartarea tuturor neregularitatilor locale (
coame, rizuri, sau alte denivelari de pe suprafata betonului ) si a celor de planeitate
879 / 1400
1384
in timpul suprafetelor, ( abateri de la suprafata teoretica , asa cum este pe planuri,
masurate cu sabloane de 3,00 m lungime ).
5.4.2. Finisarea suprafetelor orizontale necofrate se face conform detaliilor sau
prevederilor cuprinse in plansele proiectului de executie.
5.4.3. Finisarea suprafetelor cofrate, verticale, ascunse vederii consta din:
5.4.3.1. Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +12/-6 mm.
5.4.3.2. Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +16 mm si –10 mm.
5.4.4. Finisarea suprafetelor cofrate verticale expuse vederii sau supuse vopsirii sau
aplicarii straturilor de protectie , consta din:
5.4.4.1. Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +6 mm.
5.4.4.2. Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +10 mm.
5.4.5. In dreptul P.m.i., muchii sau rosturi, se va realiza o finisare speciala in jurul sau in
lungul acestora in vederea aplicarii ulterioare a masticarilor sau chiturilor, acolo
unde proiectul prevede acest lucru.
5.4.6. Toate operatiile de finisare se vor executa de muncitori experimentati si calificati in
acest gen de lucrari ( betonisti, zidari, mozaicari ).
5.5. Intarirea si protectia betonului.

5.5.1. Protectia suprafetelor orizontale ale betonului pe timp normal se va realiza prin
acoperirea acestora cu rogojini sau prelate ignifugate ce vor fi stropite continu
pentru a mentine suprafat umeda.
5.5.2. Protectia suprafetei formate de cofraje se va realiza prin mentinerea acestora pe
pozitie si se vor uda din timp in timp cu apa pentru a preveni pierderea umezelii de
la suprafata betonului.
5.5.3. Betonarea elementelor in perioada de timp friguros poate incepe la temperaturi mai
mari de +5oC sau la temperaturi de +5oC, cind temperatura are tendinte de
crestere.
5.5.4. Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura,
pina la -10oC, luindu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru.
Dupa turnare se va asigura betonului o temperatura minima de +5oC, pina la
realizarea unei rezistente minime de 50daN/cm2
5.5.5. Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte
tehnologice pentru lucrarile de executat.
5.5.6. Solutiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:

5.5.6.1. Metoda conservarii caldurii betonului, care consta din acumularea de caldura prin
incalzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea
elementului de beton cu invelisuri termoizolante ( cofraje izolate termic, saltele
termoizolante, etc. ), acoperite intotdeauna cu polietilena sau prelate impermeabile
prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un strat de aer
stationar ( neventilat ) de 3-5 cm grosime.
5.5.6.2. Metoda incalzirii betonului, dupa punerea sa in opera, se foloseste atunci cind prin
metoda de la punctul 8.5.6.1. nu se poate realiza rezistenta minima necesara
pentru beton inainte de inghetarea lui. Aceasta metoda consta in asigurarea intaririi
betonului la temperaturi corespunzatoare prin tratarea termica a acestuia cu abur
sau aer cald, in paralel cu protejarea cu invelisuri termoizolante.
880 / 1400
1384
Incalzirea se face in "camasa" pe toate fetele elementului de beton pentru stilpi,
grinzi, ziduri portante de grosime mai mare, cind elementul se imbraca intr-un
invelis etans la circa 15 cm de suprafata betonului sau cofraj si se introduce aer
cald sau abur. In cazul elementelor subtiri,incalzirea in "camasa" se face pe o
singura fata.
5.6. Repararea defectelor de calitate la beton.

5.6.1. In cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dupa decofrare,
responsabilul CQ pe lucrare va deschide RNC
( registrul de neconformitate ), iar proiectantul va emite D.S. cu solutia de remediere.
5.6.2. Remedierile se executa conform procedurilor tehnologice, specifice, dupa caz.
5.7. Intreruperi neplanificate.

5.7.1. Cu toate ca opririle sint evenimente nedorite pe parcursul betonarii, acestea pot
aparea din urmatoarele motive:
- incendii, defectarea fabricilor de beton, avarii de energie electrica, deformarea
cofrajelor, etc..
In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a operatiei de
betonare.
5.7.2. Se vor lua masuri de formarea rosturilor, de pozitionarea benzilor de etansare in
betonul turnat proaspat si se vor stria suprafetele.
5.7.3. In cazul cind se ordona oprirea rapida a betonarii se vor introduce fortat benzile
PVC de etansare la suprafata betonului proaspat, precum si a unor sipci de lemn
pe mijlocul suprafetei turnate in vederea formarii unui rost de imbinare.
5.7.4. In cazul averselor de ploaie se va reduce continutul de apa din amestec si se vor
prevedea mijloace manuale sau pompe dec vacum in vederea evacuarii apelor
strinse in cantitati apreciabile in cofrajul elementului structurilor, evitindu-se
formarea pungilor de apa pe suprafata betonului turnat.
5.7.5. Inainte de reluarea betonarii se vor indeparta orice materiale straine precum si
laptele de ciment si se va trece la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de
beton cu un cotinut de ciment mai mare, dupa care se poate reincepe operatia de
betonare.
Reluarea betonarii se face dupa 24 de ore de la intrerupere.
5.8. Intocmirea inregistrarilor de calitate.

Seful de lucrare va completa condica de betoane la toate
rubricile corespunzatoare, inainte de inceperea betonarii si pe
timpul acesteia.
6. RESPONSABILITATI

executie si de inlocuirea inregistrarilor de calitate.
6.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri a
proiectului de executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
881 / 1400
1384
6.3. Ing.sef mecanic: raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor ( pompe
de beton, vibratoare, macarale, etc. ).
7. Documente si inregistrari
o Borderou pentru recoltarea probelor de beton

o Condica evidenţa betoane puse in opera
o Proces verbal lucrări ascunse
o Fişa de control calitate
o Proces verbal aspect beton după decofrare
o RNC – Raport de neconformitate
o DS – Dispoziţie de şantier
o FCC – Fisa control calitate
o PCC – Plan control calitate
o PV – Proces verbal
o PMI – Piese metalice înglobate
8 ANEXE
9 Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
882 / 1400
1384
LUCRARI DE POZITIONARE TEVI SI TUBULATURI
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.1. Procedura stabileşte procesul de poziţionare ţeavă.
1.2. Sunt enumerate următoarele subprocese:
- Lucrări preliminare;
- Executarea tranşeei;
- Realizarea patului de pozare;
- Manevrarea tuburilor;
- Tehnici de trasare;
- Montarea tuburilor şi racordurilor din polietilenă;
- Montarea tuburilor din PVC;
- Cerinţe pentru instalare;
- Cerinţe pentru întreţinere şi reparaţii.
1.3. După executarea săpăturilor la cotele din proiect si nivelarea fundului tranşeei se realizează patul de
pozare pentru canal, din nisip de granulaţie 1...7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad de
compactare 90%). Grosimea stratului de nisip va fi de minimum 15 cm sub generatoarea inferioara a tubului.
2. REFERINŢE NORMATIVE
2.1. ISO 12192 Diametre conducte;
3. PROCEDURA
883 / 1400
1384
3.1. Lucrări preliminare
Înainte de a începe lucrările de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de execuţie, trebuie să
procedeze la operaţiile de pichetaj şi de jalonare care permit:
- să se materializeze pe teren traseul şi profilul în lung al conductelor;
- să se stabilească poziţia tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi reţelele de canalizare,
cabluri electrice şi telefonice, conducte de gaze. Pentru o reperare precisă, antreprenorul va
executa sondaje de recunoaştere, executând săpătura manuală.
3.2. Executarea tranşeei
Atunci când trebuie să se sape tranşeea sub o cale de circulaţie, se recomandă, în primul rând, să se
decupeze drumul pe ampriza tranşeii cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale pentru ca să nu
se degradeze zonele învecinate.
În timpul executării tranşeii, se va avea grijă să se asigure stabilitatea pereţilor fie prin taluzare, fie prin
sprijinire şi să nu se creeze depozite de debleuri lângă săpătură.
Lărgimea tranşeii se realizează în funcţie de diametrul conductei. Ea variază, de asemenea, după natura
solului, materialul din care este făcută conducta, tipul de îmbinare şi condiţiile de pozare. În general, tranşeea va
trebui să prezinte la fundul său o lărgime între sprijiniri cel puţin egală diametrului exterior al tubului, cu marje, de o
parte şi de alta, de 0,30 m.
În ceea ce priveşte adâncimea tranşeii, se impun: tranşeele se stabilesc în fiecare punct la adâncimea indicată în
profilul în lung. În lipsa unor condiţii speciale, adâncimea normală a tranşeelor este astfel încât grosimea umpluturii
să nu fie mai mică de 0,9 m deasupra generatoarei superioare a tubului.
3.3. Realizarea patului de pozare
Atunci când trebuie să se sape tranşeea sub o cale de circulaţie, se recomandă, în primul rând, să se
decupeze drumul pe ampriza tranşeii cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale pentru ca să nu
se degradeze zonele învecinate.
În timpul executării tranşeii, se va avea grijă să se asigure stabilitatea pereţilor fie prin taluzare, fie prin sprijinire şi
să nu se creeze depozite de debleuri lângă săpătură. În plus,
Lărgimea tranşeii se realizează în funcţie de diametrul conductei. Ea variază, de asemenea, după natura
solului, materialul din care este făcută conducta, tipul de îmbinare şi condiţiile de pozare. În general, tranşeea va
trebui să prezinte la fundul său o lărgime între sprijiniri cel puţin egală diametrului exterior al tubului, cu marje, de o
parte şi de alta, de 0,30 m.
În ceea ce priveşte adâncimea tranşeii, se impun: Tranşeele se stabilesc în fiecare punct la adâncimea
indicată în profilul în lung. În lipsa unor condiţii speciale, adâncimea normală a tranşeelor este astfel încât grosimea
umpluturii să nu fie mai mică de 0,9 m deasupra generatoarei superioare a tubului.
Comportamentul tubului în sol este influenţat şi condiţionat de modul de rezemare a tubului pe fundul
tranşeii sau pe un pat de fundare, de sprijinire laterală şi de umplutură.
Acestea intervin:
- în repartizarea forţelor de reacţiune ale solului pe un unghi de sprijin mai mult sau mai puţin
definit;
- în acţiunea efectului lateral al terenului;
- în transmiterea continuă a sarcinilor asupra tubului;
- în protecţia tubului împotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenţa unor corpuri
dure la periferia sa.
Patul de pozare are ca primă funcţie asigurarea unei repartiţii uniforme a încărcărilor asupra zonei de
rezemare.
Pozarea pe sol existent fără coeziune.
În cazul în care solul existent este sfărâmicios (nisip sau pietriş), pozarea directă poate fi luată în
consideraţie cu condiţia de a profila în prealabil suprafaţa de contact a tubului în solul existent, astfel încât să
constituie o rezemare uniformă pe toată lungimea sa.
Patul de pozare realizat din material adăugat.
884 / 1400
1384
În linii generale, atunci când fundul tranşeii nu se pretează la realizarea în situ a patului de pozare,
datorită naturii sale, portanţei sale, forţelor statice şi dinamice, este necesar să se sape tranşeea mai adânc, cu
scopul de a se adăuga material constând din pietriş concasat sau din nisip.
Într-o tranşee, există adeseori scurgeri de apă. Aceste scurgeri sunt susceptibile să antreneze materiale
fine din patul de pozare şi să destabilizeze aşezarea longitudinală a conductelor creând afuieri.
Totodată, se pot produce antrenări de materiale fine din stratul de protecţie sau de la fundul tranşeii spre
patul de pozare.
Aceasta implică, în cazul conductelor cu rezistenţă mecanică de la medie la mică, pentru paturi de pozare
comportând materiale fine şi în cazul în care fundul tranşeii este puţin stabil, să se aşeze un material textil neţesut
pentru a evita transferul de particule.
Mai mult, unghiul de pozare care determină unghiul de sprijin al conductelor pe patul de pozare trebuie să
fie uniform pe toată tranşeea şi egal cu 120°.
3.4. Manevrarea tuburilor

Manevrarea tuburilor şi accesoriilor pe şantier trebuie să fie realizată urmând câteva măsuri care pot
uşura desfăşurarea acesteia. Se controlează, mai întâi, înainte de coborârea în tranşee, starea tubului, racordurilor
şi accesoriilor. Se vor evita şocurile şi deplasarea tuburilor pe pietrele terenurilor bolovănoase.
Se va asigura ca aceste elemente să nu prezinte defecţiuni precum fisuri sau ovalizări. Se va examina
interiorul şi se cor îndepărta eventualele corpuri străine care s-ar putea afla în interior.
Tuburile sunt apoi coborâte cu grijă în tranşee cu ajutorul dispozitivelor de ridicare:
- macara;
- lansator de tuburi;
- manual.
Trebuie să se respecte, pentru cazurile curente de pozare, reguli ca:
- evitarea pozării tuburilor pe tasări care concentrează forţele de strivire şi le face să cedeze la încovoiere
longitudinală;
- realizarea rectilinie a fundului tranşeii pentru ca tuburile să se rezeme pe toată lungimea lor;
- săparea fundului tranşeii, în dreptul îmbinării, în aşa fel încât să se evite sprijinirea acesteia pe sol;
- montarea tuburilor în tranşee întotdeauna după evacuarea apei;
- eliminarea de pe fundul tranşeii a tuturor obiectelor dure (pietre mari, lemnărie veche);
- realizarea, pe cât posibil, în toate cazurile, a unui sprijin în aşa fel încât tubul să se rezeme pe un arc egal cu
cel puţin un sfert din circumferinţa sa exterioară. Cu cât este mai mare diametrul, cu atât mai îngrijită trebuie
să fie suprafaţa de sprijin.
3.5. Tehnici de trasare
Este absolut necesar, pentru orice şantier de montaj de conducte de apă potabilă, să niveleze cu grijă
fundul tranşeii, cu scopul ca panta să fie constantă şi cotele tuburilor după pozare să fie în conformitate cu cele
prevăzute în profilul în lung.
Pentru tranşeele având un profil orizontal (chiar dacă prezintă denivelări), se va realiza profil cu pante
ascendente mici (panta de la 2 la 3 mm/m) şi pante descendente mari (de la 4 la 6 mm/m), cu scopul de a acumula
aerul în punctele înalte de unde va putea fi eliminat printr-o supapă.
Pentru pozarea tuburilor de apă, se utilizează frecvent 2 tehnici:
- utilizarea nivelei (cu lunetă);
- laser (pentru şantierele importante).
Utilizarea nivelei
Obiectivul este aici de a căuta înălţimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a conductei de sub
o suprafaţă de nivel luată ca origine, această origine fiind materializată printr-un punct de referinţă a cărui cotă este
cunoscută şi care este marcată pe un jalon sau un reper de nivelment.
Laser
885 / 1400
1384
Pe şantierele importante, se utilizează laserul cu scopul de a stabili aliniamentul şi panta conductelor.
Laserul emite un fascicul de lumină roşie intens şi precis localizat care serveşte de referinţă în direcţie şi în pantă.
Raza este vizualizată pe o ţinută sub forma unei pete luminoase. Ţinta poate fi plasată fie pe tub, fie pe un jalon.
Reglajul constă în a plasa pata roşie în mijlocul ţintei.
Această tehnică prezintă numeroase avantaje care sunt, între altele:
- siguranţa obţinerii unei pante şi a unei direcţii precise;
- corectarea fundului tranşeii cu rapiditate şi precizie, ceea ce evită compensările în adâncime cu
materiale de sprijinire costisitoare;
- utilizarea mai bună a echipei de şantier, disponibilă pentru alte operaţii.
3.6. Montarea tuburilor şi racordurilor din polietilenă

NOTĂ IMPORTANTĂ: Constructorul va avea obligatoriu în dotare utilajele, ustensilele şi aparatura
necesară recomandate de furnizori, pentru montarea acestor conducte şi armături.
Polietilena este utilizată ca material plastic sudabil pentru sistemele de distribuţie de apă. Predomină
următoarele procedee de sudură:
- electrosudura;
- sudura cap la cap cu elemente încălzite.
Piesele speciale (fitingurile) se pot racorda cu flanşe care permit şi racordarea cu alte tipuri de materiale
(oţel, fontă ductilă, fontă cenuşie).
Îmbinarea este rezistentă la forţele axiale şi este detaşabilă.
Pentru execuţia conductelor de distribuţie a apei potabile s-au utilizat în proiect polietilenă de înaltă
densitate (densitatea de referinţă d = 945 – 960 kg/mc).
Gama uzuală de diametre utilizate în proiectele noastre pentru conductele de distribuţie este Dn = 100,
150, 200; iar pentru conductele de branşament (la blocuri, case, hidranţi, etc) Dn = 20, 30, 50, 100 mm, tip PE 100
conform ISO 12192; P = 10-16.
În gama de diametre d < 90 mm se pot livra în colaci de lungimi de 50, 100 sau 150 m.
În gama de diametre 90 < d < 110 mm colaci de 50 şi 100 m.
În gama de diametre d > 110 mm în tronsoane de 6, 8, 12 m lungime.
Procedee de îmbinare a tuburilor şi fitingurilor
Îmbinarea ţevilor din PE din componenţa conductelor îngropate se realizează prin sudură la cald, utilizând
două procedee tehnologice:
a. sudura cap la cap;
b. sudura prin electrofuziune.
a. Sudura cap la cap (încălzirea capetelor adiacente de ţeavă + presare) se poate realiza manual la ţevi
cu diametre mici (informativ D < 50 mm). Pentru efectuarea sudurii manuale este necesară folosirea unui personal
de înaltă calificare. Pentru sudarea ţevilor cu diametre mai mari (informativ D < 90 mm) se utilizează de regulă
echipamente speciale care asigură aliniamentul capetelor de ţeavă adiacente, presarea acestora, încălzirea
precum şi controlul automat al tuturor parametrilor de proces.
b. Sudarea prin electrofuziune se recomandă a se utiliza preferenţial pentru întreaga gamă de diametre.
Realizarea îmbinării necesită folosirea unor racorduri sau manşoane electrosudabile precum şi a unui
echipament special de sudură. Echipamentele de sudură moderne sunt unităţi portabile total automatizate ce
permit un control precis al tuturor parametrilor ceruţi de procesul tehnologic (poziţie, temperatură, timp, etc.).
Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de înregistrare, în regim de asigurare a calităţii, a următorilor
parametrii:
- identificarea operatorului;
- numărul operaţiei;
- data şi ora efectuării acesteia;
- originea şi tipul racordului sau manşonului folosit la îmbinare;
886 / 1400
1384
- parametrii ciclului de sudare.
Având la bază procedeele de îmbinare nedemontabilă sus-menţioante, au fost dezvoltate numeroase
construcţii de manşoane, racorduri, cuplaje, coliere de priză în sarcină, etc. care permit:
a. protejarea în linie (cu referire în particular la artere în gama D 63 .... 315);
b. conexiunea arterelor cu conductele de serviciu;
c. conexiunea conductelor de serviciu cu conductele de racord la intrarea în clădiri (căminul pentru
apometre).
Producătorii specializaţi oferă, de asemenea, o gamă diversificată care permite utilizarea unor îmbinări
mecanice (demontabile) cum ar fi: îmbinări cu flanşe, îmbinări cu furnituri de cauciuc, îmbinări cu role
precomprimate din metal sau plastic şi îmbinări care combină tipurile de mai sus.
De menţionat faptul că părţile metalice din componenţa ansamblelor de îmbinare trebuie să fie protejate
corespunzător împotriva acţiunii corozive a solului, în caz contrar multe din avantajele conductelor din PE pot să fie
anulate.
3.7. Montarea tuburilor din PVC
Tuburile din PVC, depozitate de-a lungul tronsonul de tranşee pregătit pentru montaj, se vor coborî în
şanţ, unul cate unul, pe măsura ce se îmbina intre ele. Coborârea conductelor in şanţ se va realiza cu funii de
cânepa; tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pământ sau suprafeţe dure.
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor aşezându-se spre amonte, in contra
sensului de scurgere al apei.
Etanşarea se realizează prin intermediul inelelor de etanşare montate in spaţiul dintre tub si mufa in mod
uniform pe toata circumferinţa tubului.
Atât garnitura de etanşare cat si pereţii interiori ai mufei vor fi curăţaţi cu atenţie, după care garnitura de cauciuc
se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se uşurează aşezarea in canelura. Se unge cu un strat subţire de
săpun capătul tubului (nu se vor folosi produse derivate ale ţiţeiului).
Capătul tubului astfel pregătit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie
coaxiale). Pentru diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseşte un dispozitiv de îmbinare (cricul cu pârghie).
La montarea conductelor din PVC, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea acestora:
a) Prelucrarea prin aşchiere
a.1. Pilire. Rectificare.
Ţevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule, atât manual cat si mecanic. Pentru prelucrarea manuala cu bune
rezultate se va folosi pila, in timpul operaţiei de pilire impunându-se ca din când in când sa se cureţe de pilitura
suprafaţa acesteia.
Operaţiile de pilire si rectificare se pot face cu maşina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turaţie de
cca 300-400 rot/min., in condiţii asemănătoare prelucrării metalelor uşoare. Trebuie evitata apăsarea puternica a
ţevii pe piatra, deoarece din cauza încălzirii rapide, PVC-ul se întinde pe piatra. Operaţia trebuie executata cu
întreruperi repetate astfel ca temperatura materialului sa nu depăşească 600C.
a.2. Debitare cu fierăstrăul.
Ţevile din PVC dur se pot debita atât manual – când se foloseşte fierăstrăul in coada de vulpe – cat si mecanic,
când se foloseşte fierăstrăul din industria lemnului. In cazul debitării cu fierăstrăul, se vor îndepărta periodic
aşchiile formate.
b) Deformare la cald
Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului care, in urma solicitarilor
mecanice la o temperatura mai mare decat cea de vitrivicare, se deformeaza plastic, ireversibil. Cu aceasta
metoda se realizeaza largirea capetelor tevilor si curbarea tevilor drepte.
Temperatura optima pentru deformare la cald este intre 130-1400C. Daca temperatura de deformare este sub
aceasta valoare sau neomogena, iau nastere tensiuni in sectiunea tevii, care deterioreaza teava in aceste portiuni.
Se recomanda ca aceste operatii sa fie executate de firma producatoare sau sa se preia tehnologia de executie cu
precriptiile corespunzatoare.
c) Lipirea
887 / 1400
1384
La montare, tevile PVC cu piesele de legatura se asambleaza fara lipire si se marcheaza intre ele, iar pe o axa
paralela cu axa conductei se vor marca lungimile de intrare. In acest fel se controleaza lungimea de intrare a
capatului tevii si zona de ungere cu solutia de lipit. Inainte de asamblare, capatul tevii se va taia la un unghi drept,
se va elibera de resturi, iar muchiile se tesesc la 450. Se vor indeparta impuritatile de pe suprafata exterioara a
capatului tevii de imbinat, dupa care se degreseaza cu vata imbibata in spirt tehnic, diclormetan, etc. Aceasta vata
se foloseste numai o singura data dupa care se arunca. Dupa evaporarea solutiei de degresat se va unge cu
solutia de lipit (VINILFIX sau TANGIT) atât interiorul piesei de legătura (cu un strat subţire) cat si capătul ţevii (cu
un strat mai gros), ungerea făcându-se cu pensula in direcţia axei, eliminându-se astfel pericolul de formare a unor
“noduri”.
După ungerea cu soluţia de lipit, cele doua piese se montează după semne fără sa fie rotite, capătul ţevii
introducându-se in mufa piesei de legătura pana când atinge umărul. In aceasta poziţie trebuie ţinuta nemişcata
câteva secunde. De pe exteriorul ţevii, cu vata speciala, se şterge soluţia de lipit care a curs afara.
Daca , in timpul lucrului, soluţia de lipit capota o culoare alb-laptoasa, lucrarea trebuie oprita, deoarece va
fi necorespunzătoare, cauza fiind producerea condensului, datorat umidităţii mari a aerului si evaporării soluţiei de
lipit, urmare a efectului de răcire. Acest fenomen poate sa pericliteze rezistenta de legătura a pieselor îmbinate.
Piesele îmbinate se pot scoate din încăpere doar după minimum 30 minute de la lipire, putând fi expuse la
solicitări mici de tracţiune si minimum 45 minute, daca sunt folosite la temperaturi joase. In cercarea la presiune
după lipire (punere sub presiune) a conductelor, la temperatura de 200C, se poate face după un număr de ore egal
cu valoarea presiunii de încercare.
3.8. Cerinţe pentru instalare
În cazul conductelor realizate cu ţevi şi racorduri din PE, cerinţele de instalare sunt avantajul acestora în
raport cu cele aferente conductelor metalice.
În legătură cu aceasta, se menţionează:
- posibilitatea realizării unor tronsoane lungi de conducte la malul şanţului (informativ până la 150 m);
- la instalarea în şanţ, acestea pot fi uşor manipulate fără a necesita un echipament greu;
- şanţurile au dimensiuni transversale relativ reduse cu referire în mod special la lăţimea la baza
şanţului şi adâncimea de îngropare pentru asigurarea condiţiilor minime de rezistenţă la îngheţ;
- în situaţia instalării sub carosabil cu trafic intens, se pot adopta adâncimi de gropare mai mici
(minim 600 mm), dacă placa de beton are o grosime de minim 150 mm.
- rectiliniaritatea conductei nu trebuie asigurată în mod riguros datorită flexibilităţii conductelor din PE;
- sunt necesare un număr substanţial redus de masive de ancorare în raport cu ţevile de oţel;
- productivitatea lucrărilor de instalare este foarte ridicată (la aducţiuni 2-3 km/zi);
- de semnalat necesitatea respectării unor condiţii speciale, proprii astfel conductelor din mase
plastice;
- înainte de instalarea în şanţ se va asigura temperatura conductei la aproximativ temperatura de
funcţionare, în situaţia în care ţevile au fost expuse anterior la o temperatură diferită de temperatura de funcţionare;
- Se va evita prezenţa în patul de aşezare sau umplutură a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu
muchii tăioase sau colţuri ascuţite; acestea pot produce fisuri în cadrul unui proces de abraziune în condiţii de
dilataţie şi contracţie a conductei;
- La instalarea în terenuri îmbibate de apă este necesar să se realizeze o încărcare substanţială cu
material de umplutură imediat după pozare; se contracarează, astfel, tendinţa de ridicare la suprafaţă a ţevilor
golite de apă datorită densităţii mici a materialului de construcţie;
- utilizarea corespunzătoare a mijloacelor de compensare a eventualelor dilatări sau contracţii ale
conductei datorită variaţiilor de temperatură;
- flexibilitatea şi tendinţa de fluaj a ţevilor din PE generează o susceptibilitate pentru deformaţii în
timpul depozitării atât la nivelul ţevilor drepte cât şi a celor înfăşurate (în colaci sau pe tambur);
Tratarea capetelor de ţeavă este esenţială pentru realizarea îmbinării prin sudură, indiferent de procedeul
utilizat.
Ca o cerinţă specifică ţevilor din PE, se va evita instalarea acestora în solurile contaminate cu gaze de
cărbune sau hidrocarburi, dată fiind permeabilitatea ridicată a polietilenei faţă de aceste medii.
888 / 1400
1384
Distanţa faţă de reţelele termice trebuie să fie de min. 0,4 m.
Distanţa faţă de reţelele de canalizare trebuie să fie min. 3,00 m.
Se recomandă semnalarea prezentei conducte cu grilă metalică sau bandă de polietilenă de culoare albastră, cu
inserţie metalică.
3.9. Cerinţe pentru întreţinere şi reparaţii
Datorită rezistenţei ridicate la coroziune şi durabilităţii ţevilor din PE, cheltuielile de întreţinere sunt foarte
reduse.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţie, se menţionează faptul că în situaţia apariţiei unei zone neetanşe
sau deteriorarea mecanică a unor porţiuni de conducte sau racorduri se procedează la înlocuirea acestora cu noi
elemente de conductă. Dacă acestea apar în zona unor îmbinări prin sudură, aceasta trebuie înlăturată complet
anterior resudării.
4.. RESPONSABILITATI

4.2. Ing.sef mecanic: raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor ;

10 ANEXE
11 Nu este cazul .
1 0 6 0
889 / 1400
1384
2 0
3 0
4 0
5 0
LUCRARI DE SPALARI CONDUCTE SI PROBE DE PRESIUNE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.1. Procedura stabileşte procesul de probe sub presiune şi spălari.

890 / 1400
1384
- Probă presiune;
- Spălări;
1.3. Procedura se aplică de către personalul organizaţiei, în activitatea de execuţie retele de apă,
pentru a asigura calitatea lucrării.
3. PROCEDURA
3.1. Probă presiune
Încercarea hidraulică va fi făcută pe tronsoane de circa 150-200 ml, la care sunt montate toate
armăturile şi după montarea masivelor de ancoraj la cele 2 capete (obligatoriu 9 şi aleatorii (pe traseu,
dacă sunt prevăzute în proiect). Vanele de linie sau ramificaţie, capetele libere, vor fi asigurate obligatoriu
în timpul probelor cu masive de ancoraj de beton.
Lungimea tronsoanelor de probă este de maximum 500 ml.
Tronsoanele de probă trebuie să cuprindă porţiuni de reţea cu aceeaşi presiune de funcţionare
(nominală).
Presiunea de regim = 6 bar. Presiunea de încercare:
• La temperaturi mai mici sau egale cu 20°C se efectuează la PN 12 bar timp de 1 h, cu
pierderi admisibile de 0,2 bar (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin
2 săptămâni).
• La temperaturi cuprinse între 20-28°C (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei
cel puţin 2 săptămâni se efectuează la 10 bar, timp de 1 h, cu piederi admisibile de 0,9
bar).
• La temepratura de peste 28°C durata este de 30 min, cu piederi admisibile de 0,9 bar,
dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni.
Succesiunea operaţiunilor este:
a. Se instalează agregatele de pompare a apei în capătul conductei amplasat mai jos pe
verticală. La instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca să fie
refolosită apa la tronsonul următor.
b. Se montează vanele de golire şi robinetele de aerisire ca şi aparatele de măsură a
presiunii (manometru). Se deschid ventilele de dezaerisire. Toate mufele se curăţă de
pământ în exterior pentru a se putea observa cu uşurinţă eventualele scurgeri de apă.
c. Se umple conducta de apă, se închid robinetele de dezaerisire şi se continuă
pomparea până la realizarea presiunii de încercare. Se notează presiunea din 10 în
10 minute şi se notează căderile bruşte de presiune.
Încercarea se consideră reuşită, dacă după trecerea intervalului de 2 ore de la realizarea
presiunii de încercare, scăderea presiunii în tronsonul încercat nu depăşeşte 10% din presiunea de
încercare şi nu apar scurgeri vizibile.
În perioadele reci (sub 0°), după efectuarea probei, golirea se face imediat.
Desfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurătorile efectuate, se înscriu în fişe
speciale. Aceste fişe trebuie să cuprindă şi toate defecţiunile constatate pe perioada probei şi remedierile
efectuate.
După terminarea completă a lucrărilor de execuţie pe conducte se va executa o probă generală
pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare.
Nu se permit probe pneumatice.
Supă ce proba de presiune a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt necesare nici un fel
de reparaţii, se procedează la spălarea conductelor.
891 / 1400
1384
3.2. Spălări conducte
Spălarea se face de către constructor, cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 .... 500 m. Durata
spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul conductei.
În cazul în care se sapală mai multe tronsoane suscesive, spălarea se face dinspre amonte spre
aval.
Dezinfectarea se realizează imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu
branşamentele închise.
Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau altă substanţă dezinfectantă, sub formă de soluţie,
care asigură în reţea minimum 25 ... 30 mg clor activ la 1 l apă.
Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns
în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării.
Umplerea se consideră terminată în momentul în care soluţia dezinfectantă apare în toate
punctele de verificare (hidranţi sau cismele de la capetele tronsoanelor), în concentraţia dorită.
Soluţia se menţine în reţea 24 h, după care se evacuează şi se procedează la
o nouă spălare cu apă.
Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual
se înscrie în limitele admise.
După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteoriologice.
Se recomandă ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare
să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.
În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai mare de
3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată pe tronsonul respectiv nu îndeplineşte
condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.


892 / 1400
1384
12 ANEXE
13 Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA BRANSAMENTELOR SI RACORDURILOR ELECTRICE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
893 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
Procedura operationala are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea
lucrarilor de realizare a bransamentelor electrice.
Procedura se aplica la executarea lucrarilor de realizare a bransamentelor electrice.
.
. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ:
1.1. Proiectul de execuţie în faza DDE, inclusiv caietul de sarcini întocmit de proiectant;
1.2. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii, indicativ C 56/85
1.3. Legea 10/95-privind calitatea în construcţii;
1.4. Hotărârea nr. 766 din 21/11/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;
1.5. Hotărârea nr. 622 din 21/04/2004, republicarea 1 din 06/04/2006, privind stabilirea condiţiilor de
introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii;
1.6. Legea nr. 319 din 14/07/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
1.7. Hotărârea nr. 1425 din 11/10/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
1.8. Ordinul nr. 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
1.9. Hotărârea nr. 300 din 02/03/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile.
2. PROCEDURA

Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele:
- asigurarea documentelor de execuţie, ale avizelor necesare pentru modificările dorite;
- asigurarea resurselor;
- instruirea personalului în executarea lucrărilor;
- dotarea cu scule, unelte şi dispozitive necesare realizării lucrării (fierăstrăul pendular,
unelte şi scule pentru înşurubat , nituitor, ruletă, boloboc)
- instruirea specifică securităţii, sănătăţii în muncă şi situaţiilor de urgenţă.
2.2. Domeniu de utilizare
894 / 1400
1384
La alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici si industriali, in functie de puterile instalate
si absorbite, aprobate in cadrul Avizului de racordare emis de catre furnizorul de energie electrica
2.3.. Descrierea bransamentelor electrice

Bransamentul electric reprezinta instalatia de joasa tensiune destinata alimentarii cu energie electrica a
unui consumator, executata de la linia electrica de distributie pana la contorul electric de la consumator.
Partile principale ale bransamentului electric sunt:
- bransamentul propriu-zis, care constituie legatura de la linia electrica aeriana sau subterana pana la
firida (nisa de bransament);
- firida (nisa) de bransament, care reprezinta un gol paralelipipedic, amenajat in zid sau construit special,
in care se monteaza echipamentul electric necesar protejarii coloanei electrice si distribuirii energiei
electrice;
- coloana electrica, care constituie legatura dintre echipamentul firide si contorul abonatului.
Prin bransament se inteleg si derivatiile din bransamentele existente, inclusiv coloanele respective,
sau numai derivatiile de coloane electrice din firide, existente.
Specificatiile acestui proiect se aplica la executarea bransamentelor electrice aeriene de joasa
tensiune, destinate alimentarii cu energie electrica a consumatorilor care solicita puteri electrice mici
(pana la 50 kW) pentru instalatiile de utilizare. Ele nu se aplica bransamentelor cu conductoare
torsadate. In ceea ce priveste bransamentele aeriene, sunt tratate numai bransamentele fara
siguranta aeriana.
Se trateaza toate operatiile necesare la acest gen de lucrari, in scopul uniformizarii tehologiei
respective.
Procesul tehnologic de executie a bransamentelor se refera numai la operatiile executate fara

tensiune.
Specificatiile proiectului se vor aplica la lucrarilor noi si de reparatii capitale.
Bransamentele se proiecteaza si se executa numai in baza dosarelor preliminare depuse la

intreprinderea furnizoare de energie electrica si aprobate de aceasta.
Dupa efectuarea studiilor si masuratorilor pe teren, intreprinderea furnizoare intocmeste devizele si

notele de lucrari in vederea executarii bransamentului.
2.4..Clasificarea bransamentelor
Bransamentul aerian asigura legatura cu conductoare aeriene de la linia electrica aeriana de

distributie a intreprinderii furnizoare de energie si pana la firida de bransament a abonatului.
895 / 1400
1384
In functie de pozitia consumatorilor fata de reteaua aeriana de joasa tensiune, se deosebesc doua
tipuri de bransamente:
1. Bransamente fara traversare, cand reteaua electrica se afla pe aceeasi parte a drumului cu
consumatorii (fig. 1, 2).
2. Bransamente cu traversare, cand reteaua electrica se afla pe partea opusa a drumului, fata de
consumatori (fig. 3, 4, 5).
896 / 1400
1384
Aceste bransamente se impart, la randul lor, in alte doua categori, dupa modul in care se face
intrarea in cladire:
1. Bransamente cu suport pentru zid, cand cladirea are o inaltime mai mare de 4 m de la streasina
(fig. 1, 3, 5).
2. Bransamente cu suport pe cladire, cand aceasta are o o inaltime sub 4 m la streasina (fig. 2, 4).
Bransamentele electrice aeriene pot fi considerate ca fiind compuse din doua parti:
- partea de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa
tensiune pana la cladirea abonatului, realizata cu conductoare aeriene.
- partea de bransament interioara, montata in cladire, cuprinzand echipamentul firidei de bransament,
coloana de coborare de la suporturile pe cladire si firida, coloanele interioare de la firida la contorul
de decontare.
EXECUTAREA BRANSAMENTELOR ELECTRICE AERIENE
2.5.. Conditii tehnice
La executarea bransamentelor aeriene vor fi respectate urmatoarele:

a. Conductoarele de bransament vor fi din aluminiu (funie) si vor fi izolate cu izolatie pentru tensiuni
nominale de cel putin 1000 V si rezistente la intemperi.
b. Sectiunea minima din punct de vedere mecanic va fi de 16 mm2 , in cazul bransamentelor realizate
direct, fara traversari.
c. In cazul traversarilor peste drumuri, linii de telecomunicatii si diverse constructii, sectiunea minima
va fi de 25 mm2 .
d. Distanta de la conductoarele bransamentului pana la suprafata solului trebuie sa fie de cel putin:
- 6 m deasupra portiunii carosabile a drumurilor de orice categorie si curtilor accesibile vehiculelor;
- 5 m deasupra curtilor si gradinilor neaccesibile vehiculelor;
- 4 m deasupra potecilor accesibile numai pietonilor sau trotoarelor (in cazul bransamentelor intrand
in cladiri direct din strada).
e. Cand lungimea bransamentului depaseste 25 m se vor prevedea stalpi intermediari.
f. Suporturile curbe, precum si consolele cu izolatoare care se asaza pe cladiri trebuie sa fie fixate in
materialul de baza al peretilor si nu in tencuiala sau in satratul acoperitor al cladirilor din lemn.
g. Tractiunea in conductoarele izolate ale bransamentelor nu se normeaza, cu conditia respectarii
gabaritului acestora fata de sol si a depasirii momentului capabil al stalpilor.
h. Pentru legarea conductelor de bransament la linia de distributie se vor folosi izolatoare separate,
fixate pe stalpul liniei sub nivelul conductorului inferior.
i. In deschiderea bransamentului nu se admit inadiri.
897 / 1400
1384
j. Suporturile de cladire, precum si accesoriile care ajung in contact cu acestea nu vor fi legate la
nulul retelei si nici la priza de legare la pamant.
k. Se interzice trecerea bransamentelor peste cosurile de fum de pe acoperisurile cladirilor; in cazul
trecerii bransamentului izolat peste acoperisuri, conductoarele se vor amplasa astfel, incat sa nu
impiedice accesul la cosurile de fum si vor trebui sa fie asezate la urmatoarele distante minime pe
orizontala, de acestea:
1,20 m – cand conductoarele trec sub planul orizontal al gurii unui cos;
0,80 m – daca trec deasupra planului orizontal al gurii cosului.
l. Distantele minime admisibile pe orizontala si pe verticala de la conductoarele bransamentelor aflate
la deviatia maxima, la diferite elemente ale cladirilor (fig. 6).
In toate cazurile conductoarele bransamentelor vor fi astfel dispuse fata de cladiri, incat sa
nu stinghereasca si sa nu pericliteze eventualele operatii de stingere a incendiilor.
m. Bransamentele electrice aeriene pot traversa liniile aeriene de telecomunicatii, de regula pe
deasupra acestora. Daca insa stalpii liniei de telecomunicatii au mai mult de 6 m inaltime deasupra
solului si nu este posibil sau nu este economic ca bransamentul sa treaca pe deasupra, se admite ca
acesta sa treaca pe dedesubt (fig. 7), cu conditia ca distanta pe orizontala intre conductoarele
bransamentului si cel mai apropiat stalp de telecomunicatii sa fie cuprinsa intre 2 si 15 m (fig. 8).
898 / 1400
1384
La incrucisarea cu un fider de radioficare de 480 sau 960 V, bransamentul electric va trece
obligatoriu pe dedesubt. Unghiul de incrucisare cu o linie de telecomunicatii trebuie sa fie mai mare
de 30° . Distanta minima admisa pe verticala intre conductoarele izolate ale bransamentului si
conductoarele liniei de telecomunicatii este de 0,6 m.
n. Daca in lungul traseului bransamentului se afla pomi, nu este permisa trecerea conductoarelor prin
coronamentul pomilor sau atingerea de crengi. Crengile se vor inlatura pana la o distanta de 0,5 m
fata de conductoare.
o. Derivatiile dintr-un bransament aerian al unei cladiri se pot executa numai pentru cladirile vecinilor
alaturati, din stanga si din dreapta cladirii respective; nu se admit derivatii din derivatii de
bransament pentru consumatorii la adrese diferite; acest caz special se admite numai pentru
derivatiile de la aceeasi adresa.
p. In cazul alimentarii mai multor consumatori vecini se folosesc, de regula, pentru derivatiile de
bransament, stalpi intermediari plantati pe trotuar. De la acest stalp se pot executa lateral 2-4
derivatii, dupa caz.
r. Se va evita traversarea cailor publice cu mai multe bransamente de la acelasi stalp de retea; in
mod normal se executa o singura traversare cu stalp intermediar de la care pleaca derivatiile de
bransament la cladiri.
s. Bransamentele sau derivatiile pentru consumatorii noi pot trece peste unele mici portiuni de teren
ale consumatorilor existenti, cu avizul acestora.
t. Nu se construiesc bransamente sau derivatii de bransament in lungul unei cai publice
neelectrificate.
u. Bransamentele consumatorilor care absorb din retea un curent de pana la 30 A se pot executa
monofazat, iar cele care absorb peste 30 A, trifazate.
899 / 1400
1384


5. .ANEXE
6.. Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
900 / 1400
1384
PLACARE CU PLACI CERAMICE IN PAT SUBTIRE DE ADEZIV
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP.
placarilor ceramice in pat subtire de adeziv
2.DOMENIUL DE APLICARE.
Prevederile prezentului capitol se referă la toate lucrările de placari ceramice in pat subtire de
adeziv
În cazul placarilor speciale cu elemente ceramice in pat subtire de adeziv prevederilor prezentului
capitol trebuiesc completate cu prescripţii tehnice specifice şi cu condiţiile tehnice specifice, predate
de proiectant.
3.DOCUMENTE DE REFERINTA.
STAS 2560/1-75 Pardoseli si pereti din piatră artificială nearsă

STAS 2560/2-75 Pardoseli si pereti din piatră artificială arsă
901 / 1400
1384
STAS 2560/3-76 Pardoseli si pereti din piatră artificială arsă şi nearsă –
Reguli şi metode de verificare
C35-82. Normativ pt. executarea pardoselilor
( Buletinul construcţiilor nr.11 / 1982 )
MATERIALE
Materialele utilizate la executarea placarilor ceramice in pat subtire de adeziv să corespundă

prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme tehnice de ramură :
➢ bazalt de Reşiţa, conform STAS 6917 – 80;
➢ granit de Iacob deal şi Fântâna lui Manole, conform STAS 6770-80;
➢ granit de Meri, conform STAS 7499-81;
➢ granit de Serparu – Macina, conform STAS 11493-81;
➢ gresie de Urvis - conform STAS 7289-76;
➢ marmura de Alun, conform STAS 6815-78;
➢ marmura de Căprioara, conform STAS 6566-78;
➢ marmura de Moneasa, conform STAS 6531-79;
➢ marmura de Ruşchiţa, conform STAS 3415-78;
➢ marmura de Varanic – Gura Văii, conform STAS 8672-77;
➢ marmura policromă de Vascău, conform STAS 8343-78;
➢ plăci brute şi plăci finite din roci naturale, conform NTR 9122-80;
➢ plăci semifinite din marmură sau calcar, cu contur poligonal, conform NTR 9617-80;
➢ ciment M30, ciment Pa 35, ciment F25, conform STAS 1500-78;
➢ agregate naturale ( nisip, pietriş, balastru ) conform STAS 1667-76;
➢ corpuri abrazive, piatră cilindrică plană conform STAS 601/1-75;
➢ carbură de siliciu, conform STAS 5061-66;
➢ White – sprit rafinat tip C – conform STAS 44-67;
➢ ipsos pt. construcţii conform STAS 545/1-80;
➢ ceară pt. parchet “ Victoria ” conform NII 1564-69;
Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatră artificială trebuie să corespundă
prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme tehnice de ramură.
➢ piatră de mozaic, conform STAS 1134 –71;
➢ plăci, plinte şi scafe din beton mozaicat, conform STAS 451-77 şi NTR 9622-80;
➢ plăci din beton, conform STAS 1137-68;
➢ plăci din gresie ceramică, conform STAS 5939-80;
➢ cărămizi pline presate, conform STAS 457-71;
➢ ciment M30, ciment Pa35 sau ciment F25, conform STAS 1500-78;
➢ agregate naturale ( nisip, pietriş, piatră spartă, balastru ) conform STAS 1667-76;
White – sprit rafinat tip C – conform STAS 44-67;
➢ corpuri abrazive – Piatră cilindrică plană conform STAS 601/1-75;
➢ apa, conform STAS 790 – 73;
902 / 1400
1384
4.RESPONSABILITATI.
Administrator = raspunde de executia lucrarii in termenii contractuali.
Sef punct de lucru = raspunde de executia de calitate si la termen a lucrarilor.
5.PROCEDURA
La sosirea pe şantier se va verifica dacă materialele au fost transportate şi ambalate

corespunzător, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din STAS sau NTR în vigoare.
Plăcile ceramice vor fi păstrate în depozite acoperite protejate de intemperii ( praf, ploi, etc. )
aşezate pe stalaje de lemn după înălţime pe cant, două câte două faţă în faţă cu şipci de lemn între
perechile de plăci.
Plăcile se pot transporta cu orice mijloace de transport, asigurându-le contra deteriorării .
Pe distanţe mari sau pe timp de ploaie ori ninsoare, transportul de va face în vehicule acoperite.
Piatra de mozaic se livrează în vrac, asigurându-se împotriva impurificării şi amestecării
diferitelor forme, sorturi şi culori.
La convenţia între părţi, piatră de mozaic se poate livra şi ambalata în saci de hârtie, cu masa
netă de 50 kg.
Transportul pe distanţe mari, pe timp de ploi sau ninsoare se va face cu mijloace de transport
acoperite.
Piatra de mozaic se va depozita separat în forme sorturi (dimensiuni) culoare şi natura rocii în
locuri ferite de impurificare.
Depozitarea plăcilor ceramice mozaicate se va face pe dimensiuni, culori, finisare şi calităţi în
locuri curate, ferite de murdărie, aşezate pe cant în stive.
Plăcile se aşează perechi, cu feţele văzute una spre alta .
Între rânduri se vor pune şipci sau alte materiale .
Plăcile vor fi depozitate paletizate .
Plăcile ceramice mozaicate se transportă în mijloace de transport descoperite sau, la cerere
acoperite. Cu acordul părţilor, plăcile vor fi livrate şi în ambalaje speciale .
În mijloacele de transport aşezarea plăcilor se va face pe cant, în perechi cu feţele văzute una
spre alta, între ele având puse şipci sau alte materiale.
Manipularea plăcilor se va face cu grijă, nefiind permisă încărcarea prin aruncare sau rostogolire.
Plăcile din gresie ceramică se vor ambala în cutii de carton, stalaje de lemn a căror masă nu vor
depăşi 40 kg sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, plăcilor din gresie ceramică glazurate se vor
separa prin hârtie sau alte materiale.
Depozitarea se face în spaţii acoperite, ferite de umezeală. Transportul se va face cu mijloace de
transport acoperite.
Depozitarea plăcilor din beton se va face în stive de cel mult 1,5 m înălţime, se recomandă ca
între rânduri să se aşeze şipci.
Plăcile se vor transporta cu mijloace de transport descoperite.
Ele trebuie astfel aşezate în autovehicule, încât să nu se deterioreze în timpul transportului . Este
oprită încărcarea şi descărcarea lor prin rostogolire sau aruncare .
903 / 1400
1384
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea prescripţiilor în
vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Acidul clorhidric tehnic se livrează în ambalaje din sticlă şi din material plastic, care vor fi închise
cu dopuri de sticlă, respectiv material plastic. Ambalajele din sticlă vor fi etanşate cu ipsos. Ambalajele
din sticlă se vor transporta în coşuri metalice, de lemn sau de nuiele, protejate cu un strat de paie sau
talaj, prevăzute cu capace de protecţie.
Ambalajele cu Ehit – sprit se vor depozita în magazii aerisite sau în aer liber ferite de acţiunea
razelor solare . Se admite depozitarea în aer liber pt. maxim 3 zile a butoaielor aşezate pe suporturi de
lemn, orificiile de încărcare fiind închise cu dopuri şi protejate contra ploii prin jgheaburi răsturnate.
Acid – oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita în magazii uscate.
ETAPE
LE
1. Respectarea NTSM si
PSI
2. Aplicarea procedurilor tehnice de executie si de control al calitatii
3. Stabilirea soluţiei de
lucru
4. Pregătirea locului de
muncă
5. Pregătirea suprafeţelor de
lucru
6. Pregătirea materialelor pentru punerea în operă
7. Montarea şi fixarea
plăcilor
Operaţiunea de placare se realizează prin acoperirea suprafeţelor construite cu plăci din

materiale naturale sau sintetice cu ajutorul mortarului şi are ca scop protejarea, sporirea
rezistentei, îmbunătăţirea gradului de confort şi a aspectului suprafeţelor.
Mozaicarul faianţar repară suporturile deteriorate, identifică materialele adecvate,
uneltele şi dispozitivele necesare executării operaţiilor de placare, realizează placaje
plane şi verticale, remediază defectele sesizate, va foloseşte corect termenii tehnici de
specialitate şi aplică normele de tehnica securităţii muncii, cât şi normele de prevenire şi
stingere a incendiilor.
Cunoştinţele necesare mozaicarului faianţar se referă la reţetele de preparare a mortarelor,
structura suprafeţelor, tipurile de materiale de construcţii, tipurile de deficienţe, caracteristicile
fizico-chimice ale materialelor cu care lucrează.
Activităţi desfăşurate
-
plac
ări;
- reparări
suprafeţe;
-
904 / 1400
1384
finisa
re;
Surse de
informare:
- documentaţie
tehnică
- şefi
ierarhici
Inform
aţii:
- referitoare la sarcinile de lucru
- referitoare la placări
Mijloace specifice de transmitere a informaţiei:
- verbale (discuţia directă, individuală sau de grup)
- scrise (rapoarte, note informative etc.)
Contribuţii constructive:
- soluţii
- propuneri
- rezolvări
Terminologia de specialitate: termeni tehnici utilizaţi frecvent în domeniul industriei construcţiilor
1. Identifică sarcinile de efectuat şi cerinţele legate de acestea.
1.1. Sarcinile, procedurile şi instrucţiunile referitoare la lucrarea de executat sunt identificate
corect şi complet.
1.2. Clarifică eventualele neînţelegeri privind sarcinile, procedurile, instrucţiunile identificate,
apelând la persoanelor competente.
1.3. Identifică cu responsabilitate frontul de lucru şi obiectivele de realizat.
2. Planifică o activitate curentă.
2.1. Identifică corect şi realist timpul necesar pentru realizarea lucrării.
2.2. Stabileşte etapele de lucru şi modul de abordare, în funcţie de sarcinile de îndeplinit
şi de timpul alocat.
2.3. Planifică succesiunea fazelor, în conformitate cu cerinţele procedurii de lucru şi de eventualele
situaţii cere pot interveni.
Gama de variabile
Sarcinile se referă la:
- Pregătirea locului de muncă
- Executarea lucrărilor propriu-zise
- Curăţarea locului de muncă
Persoane competente:
-şefi ierarhici
-specialişti
Frontul de lucru presupune:
- echipament de protecţie, siguranţa la locul de muncă
- unelte, scule, dispozitive
- materiale necesare executării lucrărilor de placare
- căi de acces, aprovizionare ritmica cu materiale, front de lucru degajat
Situaţii care pot afecta desfăşurarea activităţii:
905 / 1400
1384
• defecţiuni ale instalaţiilor
• lipsa unor materiale, scule, echipamente
• calamitaţi naturale
• accidente de muncă
• discontinuităţi în aprovizionare
• echipă de lucru incompletă
• nerespectarea NTSM şi PSI
• nerespectarea succesiunii operaţiilor tehnologice
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- sarcinile de realizat
- etapele fiecărei lucrări
- normele de timp corespunzătoare diferitelor tipuri de lucrări
La evaluare se va urmări:
- capacitatea de a identifica sarcinile şi obiectivele de realizat
- capacitatea de a evalua în mod realist complexitatea sarcinilor şi termenele de finalizare
- întocmirea corectă a programului de activităţi (stabilirea etapelor, alocarea resurselor, corelarea în
etape, identificarea prioritarilor)
- încadrarea în normele de timp pentru realizarea sarcinilor de lucru
- mobilitatea şi flexibilitatea la adaptarea programului în cazul unor situaţii neprevăzute fără a fi
afectat termenul de finalizare a lucrării
Respectarea NTSM si PSI

Descriere
Această unitate descrie modul de respectare a regulilor de protecţia muncii şi PSI, specifice
ocupaţiei de mozaicar - faianţar.
Elemente de competenţă Criterii de realizare
1. Aplică NPM 1.1. Legislaţia şi normele de protecţia muncii sunt însuşite şi aplicate în conformitate
cu specificul locului de muncă.
1.2. Însuşirea corectă a procedurilor de protecţia muncii este asigurată prin participarea la instructajul
periodic.
1.3. Echipamentul de protecţie este complet, conform lucrărilor de executat.
1.4. Echipamentul de protecţie este întreţinut şi păstrat în conformitate cu procedura specifică
locului de muncă.
1.5. Măsurile de prim ajutor sunt însuşite corect.
2. Aplică PSI 2.1. Activitatea la locul de muncă se desfăşoară în condiţii de securitate, respectând
normele PSI.
2.2. Procedurile PSI sunt însuşite prin participarea la instructajele periodice şi aplicaţiile practice.
2.3. Echipamentele şi dotările de stingere a incendiilor sunt identificate corect şi rapid, conform
normativelor de acţionare.
3. Raportează pericolele care apar la locurile
de muncă
3.1. Pericolele potenţiale sunt identificate rapid şi cu atenţie pe întreaga perioadă a desfăşurării
activităţii şi sunt raportate prompt persoanelor abilitate, conform procedurilor specifice locului de
muncă.
3.2. Starea tehnică a echipamentelor de protecţieşi de stingere a incendiilor este verificată
906 / 1400
1384
periodic, în conformitate cu normele specifice şi este raportată persoanelor abilitate.
Gama de variabile
Lucrări executate care solicită purtarea echipamentului de protecţie:
- Pregătirea suprafeţelor
- Manipularea materialelor
- Executarea propriu-zisă a lucrărilor de placare şi mozaicare
Norme de tehnica securităţii muncii la:
- manipularea materialelor
- demolarea construcţiilor
- utilizarea echipamentelor electrice ( flex, maşina de găurit ) Accidente
posibile:
-răniri din cele mai grave sau chiar moartea ; Echipamente pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor:
- lopeţi
- sape
- stingătoare
Echipament de protecţie:
- cască
- salopete
- mănuşi
Sisteme de avertizare:
- luminoase
- sonore
- sisteme de comunicaţii
- aplicarea corectă a normelor de tehnica securităţii muncii şi prevenire şi stingere a incendiilor;
- modul de cunoaştere a NPM şi a normelor PSI ;
- capacitatea de a acţiona rapid, în ordine şi eficace în caz de accident ;
- modul de utilizare a sculelor, uneltelor, utilajelor cu respectarea NPM şi PSI;
- modul de acordare a primului ajutor în caz de accident;
- capacitatea de decizie şi de reacţie în situaţii neprevăzute. Sunt
necesare cunoştinţe de :
- legislaţie a muncii ;
- NPM generale şi specifice pentru construcţii ;
- norme PSI ;
- mod de utilizare a echipamentelor PM şi PSI ;
- sisteme de siguranţă şi de protecţie ale utilajelor folosite;
- caracteristicile fizico-chimice ale materialelor cu care lucrează
- măsuri de prim ajutor specifice fiecărui tip de accident
Aplicarea procedurilor tehnice de execuţie şi de control al calităţii

Descriere
Această unitate descrie modul în care au fost respectate procedurile tehnice de execuţie şi standardele
de calitate ale lucrărilor executate.
Elemente de competenta Criterii de realizare
907 / 1400
1384
1. Identifică normele de calitate specifice activităţii.
1.1 Normele tehnice de execuţie şi de control al calităţii sunt identificate în funcţie de specificul
activităţii.
1.2 Procedurile specifice de asigurarea calităţii sunt identificate pentru fiecare tip de activitate.
2. Verifică rezultatele activităţilor 2.1. Confruntă cu atenţie rezultatele activităţii cu cerinţele
documentaţiei (proiectului) şi, dacă este cazul, propune măsuri de remediere.
2.2. Deficienţele de calitate şi cauzele lor sunt raportate în conformitate cu reglementările de la punctul
de lucru (locul de muncă), în totalitate şi cu operativitate.
3. Remediază deficienţele 3.1. Remedierea defectelor se face cu promptitudine şi simţ
de răspundere.
3.2. Calitatea remedierilor este verificată atent şi cu profesionalism.
Gama de variabile
Folosirea corectă a uneltelor şi dispozitivelor adecvate fiecărei operaţii desfăşurate, folosirea
documentaţiei de execuţie, tipuri de defecte în construcţii, etc
Activităţi desfăşurate
- Pregătirea suprafeţelor
- Executarea placărilor Ghid pentru
evaluare Cunoştinţele necesare se referă
la:
- procedurile de calitatea specifice lucrărilor de construcţii
- calitatea materialelor si modul de verificare al acestora
- modul de utilizare a instrumentelor pentru controlul calităţii
- reglementările de la locul de muncă
- tipuri de deficienţe/ moduri de reglementare
- modul în care este verificată calitatea lucrărilor
- corectitudinea cu care sunt aplicate procedurile de calitate specifice locului de muncă
- rapiditatea în depistarea deficienţelor
- modul în care execută procedurile tehnice
- perseverenţa cu care se ocupă de diminuarea defectelor
Stabilirea soluţiei de lucru

Descriere
Unitatea descrie stabilirea tehnologiei de execuţie a lucrărilor de placare prin analizarea suprafeţelor
suport, stabilirea operaţiilor de lucru pentru realizarea unui suport rezistent, plan, vertical (orizontal) şi
curat.
1. Analizează suprafeţele suport
1.1. Defectele de pe suprafeţele ce urmează a fi placate sunt identificate cu atenţie.
1.2. Analizarea suprafeţelor suport se face prin măsurarea atentă a suprafeţelor ce urmează a
fi placate.
2. Stabileşte ordinea operaţiilor de lucru
2.1 Identificarea tipului suprafeţei suport se face în vederea realizării lucrărilor.
2.2 Stabilirea tehnologiei de reparare a suportului se face în vederea stabilirii ordinii operaţiilor.
2.3 Stabilirea modelului si metodei de placare se face la începutul fiecărei operaţii.
3. Trasează nivelului orizontal şi delimitează câmpurile.
908 / 1400
1384
3.1 Trasarea si marcarea nivelului orizontal se face ori de cate ori este nevoie.
3.2 Trasarea si marcarea suprafeţelor ce urmează a fi placate se face în vederea realizării unor lucrări
de calitate.
Gama de variabile
Structura suprafeţelor suport se refera la materialul din care este executat suportul (beton,
cărămida, BCA, tencuieli, etc.).
Defectele întâlnite pe suprafeţele suport sunt: fisuri, crăpături, coşcoveli, pete, etc.
Cunoştinţele se referă la :
- stabilirea tehnologiei de reparare a unui suport cu defecte
- alegerea corectă a instrumentelor de măsurat şi marcat pentru a delimita suprafeţele care urmează a
fi placate.
- capacitatea de identificare a structurii suportului, a defectelor şi stabilirea operaţiilor de reparare.
Pregătirea locului de muncă

Descriere
Unitatea se referă la identificarea si alegerea materialelor de bună calitate şi in cantităţi suficiente
pentru realizarea obiectivului propus, precum şi a uneltelor de lucru a dispozitivelor adecvate şi ĩn
stare de funcţionare pentru a executa lucrări de calitate in conformitate cu cerinţele proiectului.
1. Protejează accesoriile
1.1 Gradul de finalizare al instalaţiilor din spaţiul
supus placării este verificat cu atenţie în conformitate cu cerinţele proiectului.
1.2 Identificarea suprafeţele ce trebuie protejate se face cu atenţie.
1.3 Protejarea suprafeţelor şi accesoriilor se face cu materiale adecvate.
2. Alege materialele adecvate pentru
executarea placării
2.1 Alege materialele conform proiectului.
2.2 Materialele sunt alese, respectând dorinţele clientului
2.3 Materialele sunt alese în funcţie de tipul lucrării.
2.4 Materialele alese sunt de bună calitate.
2.5 Materialele alese sunt depozitate respectând normele specifice de depozitare
3. Identifică uneltele, dispozitivele şi
echipamentele de lucru
3.1 Uneltele, instrumentele şi dispozitivele sunt alese în funcţie de tipul reparaţiilor.
3.2 Uneltele şi dispozitivele alese sunt de bună calitate.
Gama de variabile
Materiale folosite la protejare:
-bandă adezivă
-folie PVC
-hârtie
Suprafeţe ce trebuie protejate:
- întrerupătoare
- prize
- doze electrice
909 / 1400
1384
- tocuri uşi şi ferestre
Uneltele si dispozitivele pentru reparat sunt:
- cancioc
- mistrie,
- drişcă
- nivelă,
- dreptar
Echipamente pentru executarea placării:
- maşină de tăiat gresie şi faianţă
- maşină de găurit plăci
- drişcă dinţată
Materiale pentru placare:
- plăci de gresie
- plăci de faianţă
- adezivi
- ciment
- nisip
- chit pentru rostuire Ghid
pentru evaluare Cunoştinţele
se referă la:
- materiale de construcţii folosite la reparaţii (ciment, var, nisip, mortare)
- materiale folosite la protejarea suprafeţelor care nu se plachează (folie PVC, banda adeziva,
etc.)
- materiale pentru lipirea plăcilor (mortare, adezivi speciali, etc.).
- -uneltele şi dispozitivele cu ajutorul cărora se fac reparaţii la suport, se verifică planeitatea sau
verticalitatea suportului, se realizează montarea plăcilor (ex.: mistrie, cancioc, maşină de tăiat
plăci, dreptar, nivel, fir cu plumb, etc.).
- identificarea corectă a materialelor adecvate şi de bună calitate,
- identificarea corectă a uneltelor şi dispozitivelor necesare executării operaţiilor de placare
- modul corect de stabilire a necesarului de materiale şi unelte de lucru.
Pregătirea suprafeţelor de lucru

Descriere
Unitatea se referă la lucrările care se execută pe o suprafaţă suport, pentru înlăturarea defectelor şi
pentru a realiza o suprafaţă rezistentă, plană, verticală (in cazul pereţilor) sau orizontală (in cazul
pardoselilor).
1. Verifică stratul suport
1.1 Stratul suport este verificat în vederea identificării defectelor.
1.2 Stratul suport este verificat folosind metode specifice.
1.3 Stratul suport este verificat înaintea executării fiecărei lucrări.
2. Curăţă suprafeţele de lucru
2.1 Suprafeţele sunt curăţate prin îndepărtarea tuturor impurităţilor.
2.2 Curăţarea suprafeţelor se face prin parcurgerea tuturor etapelor necesare acestei operaţii
2.3 Suprafeţele sunt curăţate, folosind correct uneltele specifice acestei ocupaţii.
910 / 1400
1384
3. Repară suprafeţele suport
3.1 Repararea suprafeţelor suport se face cu atenţie în vederea obţinerii planeităţii şi verticalităţii.
3.1 Suprafeţele suport sunt reparate, folosind unelte corespunzătoare.
Gama de variabile
Structura suprafeţelor suport :
- cărămidă
- beton
- BCA
- Rigips
Instrumente pentru verificarea suprafeţelor suport:
- dreptar
- nivela
Defecte ale suprafeţelor suport:
- fisuri
- crăpături
- găuri
- coşcoveli
- stropi de beton
Etapele operaţiei de curăţare:
- desprăfuire
- curăţarea stropilor de beton
- spălarea cu apă
Cunoştinţele se referă la:
- structura suprafeţelor
- tipul defectelor
- echipamente de curăţat
La evaluare se va urmări :
- capacitatea de identificare a defectelor,
- capacitatea de a alege unelte şi dispozitive adecvate pentru repararea defectelor de pe suport.
Pregătirea materialelor pentru punerea în operă

Descriere
Unitatea descrie operaţiunile de pregătire a plăcilor de gresie sau faianţă şi de preparare a mortarelor
de fixare a plăcilor, precum şi mortarului pentru realizarea mozaicurilor.
1. Pregăteşte plăcile
1.1 Pregătirea plăcilor de faianţă se face la începutul fiecărei operaţii.
2. Prepară lianţii / mortarele de fixare
2.1 Prepară lianţii respectând reţeta.
2.2 Prepară lianţii în cantităţile necesare executării lucrării.
Gama de variabile
Pregătirea plăcilor presupune:
- sortare,
Pregătirea mozaicului presupune:
- granulaţie,
911 / 1400
1384
- culoare
Cunoştinţele se referă la:
- calitatea plăcilor
- calitatea pietrei de mozaic
- compoziţia mortarelor
- reţete de preparare a mortarelor
La evaluare se va urmări :
- capacitatea de a identifica defectele plăcilor de gresie, faianţă
- capacitatea de a sorta plăcile după culoare
- capacitatea de a prepara mortare si chituri conform reţetelor din normative sau a indicaţiilor
Montarea şi fixarea plăcilor

Descriere
Unitatea descrie operaţiunea de montare şi fixare a plăcilor pe suprafaţa suport, după ce au fost
parcurse toate operaţiunile pregătitoare.
1. Trasează linia de nivel
1.1 Linia de nivel este trasată după stabilirea cotei de pornire.
1.2 Linia de nivel este trasată cu ajutorul instrumente specifice
1.3 Trasarea liniei de nivel se face pe toţi pereţii supuşi placării.
2. Montează plăcile
2.1 Montarea plăcilor se realizează respectând cerinţele de calitate ale proiectului
2.2 Aplicarea chitului în rosturile dintre plăci se execută cu unelte specifice.
3. Remediază defectele
3.1 Defectele de calitate se remediază prin proceduri specifice.
3.2 Defectele de calitate sunt remediate ori de câte ori este nevoie.
Gama de variabile
Criterii de calitate a placajelor
- planeitate
- verticalitate ( la pereţi )
- orizontalitate ( la pardoseli )
- liniaritatea rosturilor Ghid
pentru evaluare Cunoştinţele
se referă la :
- trasarea liniei orizontale
- înţelegerea conceptelor de plan, orizontal, vertical
- consistenţa lianţilor
- capacitatea de a realiza placaje plane şi verticale, rezistente
- capacitatea de a realiza rosturi drepte şi cu lăţime constantă
- corectitudinea cu care execută lucrări şi remediază defecte.
- rapiditatea cu care identifică defecte
912 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DIN SAPE DE CIMENT
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
913 / 1400
1384
1. SCOP
Prezenta procedura stabileste principalele reguli privind: modul de executie a sapei de ciment
Baumit, verificarile efectuate pentru urmarirea calitatii lucrarilor executate si responsabilitatile ce
revin executantilor.
2. DOMENIU
Procedura se refera la executarea sapelor de tip Baumit – Baumit Estrich E 225, (incadrata
conform EN 13813, la clasa CT-C20-F4) prin procedee de malaxare si pompare
mecanizata, pentru pardoseli in locuinte, birouri, magazine, sisteme de incalzire prin
pardoseala.
Procedura se
adreseaza:
• Executantilor (constructorilor) – pentru utilizarea la aplicarea sapelor.
• Proiectantilor, pentru solutii de proiectare la lucrari noi / reabilitari, includere in caiete de
sarcini, specificatii.
Sapa = strat din mortar de ciment, ce se aplica pe santier direct pe stratul suport, cu sau fara
aderenta (pe folie de PVC), sau pe un strat intermediar de termoizolatie, astfel incat sa
indeplineasca urmatoarele functii:
- asigurarea unei anumite cote a pardoselii
- posibilitatea aplicarii unei imbracaminti (strat de uzura)
- sa preia si sa transmita stratului suport sarcinile statice.
Sapa in aderenta (monolita) = sapa care este monolitizata cu stratul suport.(Foto 1) Sapa
glisanta = sapa fara aderenta la suport, ce este asezata pe un strat de separator de
obicei din folie de PVC. (Foto 2)
Sapa flotanta = sapa aplicata pe un strat fono sau termoizolant si nu se afla in contact cu
nici un element de constructie. (Foto 3)
Strat suport al pardoselii = stratul care preia sarcinile statice si dinamice din
exploatare.
Rost de lucru = Rost realizat in sapa in cazul unor intreruperi a lucrului, la sfarsitul zilei de
lucru sau la marginea unui camp de lucru.
Rost marginal = Rost dintre sapa si elemente de constructie adiacente. Se realizeaza
prin pozarea unei benzi marginale din polietilena expandata.
Rost de contractie (aparent) = rost realizat pe o parte din sectiunea sapei (1/3d).
Vagris = linie orizontala ajutatoare, la 1 m peste cota finala a pardoselii.
4. DOCUMENTE DE REFERIN|~
GP037-98 Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri
civile.
Legea 10/ 1995 privind calitatea in constructii.
914 / 1400
1384
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. ÖNORM
B 7232 si B 2232 Normative austriece de realizare a sapelor.
5.
RESPONSABILITATI
5.1. Furnizorul : SC Baumit Romania COM SRL
• Livreaza produsele in cantitatea si calitatea corespunzatoare, cu documentele de calitate
aferente.
• Asigura documentatia tehnica, necesara pentru punerea in opera a materialelor livrate.
• Asigura, la cerere, consiliere tehnica.
5.2. Beneficiarul
• Urmareste realizarea lucrarilor in conformitate cu prezenta procedura.
• Face receptia stratului suport si a tencuielii.
5.3 Constructorul
Pune in opera sapa in conformitate cu prezenta procedura tehnica.
6. PROCEDURA
Procedura de executie mecanizata a sapelor, cuprinde urmatoarele etape:

- pregatirea utilajului (masina de malaxat si pompat sape)
- pregatirea suportului;
- aplicarea sapei pe stratul suport;
- protectia sapei dupa turnare
6.2. Pregatirea utilajului si preparare sapa

Pentru amestecarea (malaxarea) si transportul (pomparea) sapei preparate pana la
suprafata de lucru se folosesc utilaje speciale de tip EstrichBoy DC260
sau Estromat 260 DS 4/2 etc. Aceste utilaje sunt utilizate pentru o consistenta a
materialului, corespunzatoare sapei semiumede. Utilajul este practic alcatuit dintr-o
betoniera (malaxor) cu palete si un motocompresor disel ce asigura atat antrenarea
malaxorului cat si crearea presiunii necesare de aer pentru impingerea
materialului pe furtun.
Se pune intai cantitatea necesara de apa (dozaj recomandat cca. 10 %; 4 litri/sac
de 40 kg), apoi sapa pulverulenta, si se malaxeaza pana la omogenizare
completa. Se inchide apoi clapeta superioara a malaxorului, si se pune sub presiune.
Sapa este impinsa pe furtun de aerul comprimat, pana la locul de punere in opera.
La sfarsitul zilei de lucru, se face spalarea malaxorului prin curatarea mortarului

depus in cuva malaxorului, umplere cu apa, si refularea acesteia pe furtun.
915 / 1400
1384
6.3. Pregatirea suportului.
6.3.1. Curatarea suportului (planseul de beton), prin indepartarea resturilor de mortar, a

laptelui de ciment, indepartarea zonelor friabile si a prafului. Suportul trebuie sa fie
portant, uscat, plan. Neregularitatile din suport se egalizeaza inainte de
realizarea sapei (betoane de egalizare, betoane usoare cu polistiren etc).
6.3.2. Cerinte
suplimentare:
6.3.2.1. La sapele flotante, tubulatura va fi bine ancorata de suport si cu un strat

de egalizare acoperita, astfel ca sa permita o asezare
corespunzatoare a stratului termoizolant.
6.3.2.2. La sapele glisante, nu se permit existenta in stratul suport a unor

neregularitati locale care sa impiedice glisarea.
6.3.2.3. La sapele in aderenta: se recomanda ca stratul suport sa aiba o

rezistenta la compresiune de 30 N/mm2 (in orice caz >20N/ mm2), ca si
eventualele betoane de panta, ce trebuie sa fie de minim 2 cm grosime.
Stratul suport trebuie sa aiba incheiat procesul de intarire si liber de
materiale care ar putea impiedica aderenta, cum sunt uleiuri sau
chimicale, pelicule folosite pentru protectia betonului etc. Suportul trebuie
sa fie rugos si cu porii deschisi.
6.3.2.4. Peretii adiacenti sapei, trebuie tencuiti pana la planseu, inainte de asezare
6.3.2.5. Umiditate
Masuri pentru impiedicarea accesului vaporilor din suport prin aplicarea unei
bariere de vapori sunt recomandate in urmatoarele situatii:
- placilor parter direct pe pamant;
- peste suporturi insuficient uscate;
- peste ganguri, camere umede, camere de cazane (instalatii de incalzire), puncte calde
sub pardoseala.
- Finisaje de pardoseala impermeabile la vapori.
- Pardoseli de lemn.
6.3.2.6. Conducte de apa si canale de pardoseala.

- la conductele de apa si canale in pardoseala cu temperaturi sub 50C si peste 300C
sunt necesare masuri care sa impiedice formarea condensului si un exces de vapori.
- conductele cu temperaturi peste 900C nu pot fi folosite.
- Stratul de izolatie fonica sau termica nu trebuie intrerupt de conducte.
- La sapele in aderenta sau pe strat de separatie nu se recomanda inglobarea de
conducte.
916 / 1400
1384
6.4. Punerea in opera a sapei Baumit
6.4.1. Conditii de incepere a lucrarilor

Inainte de inceperea lucrului, trebuie inchise ferestrele, usile, sau alte goluri (cel putin
provizoriu).
Pe perioada executiei sapei trebuie ca temperatura aerului sa nu coboare sub 50C, in
camerele in care sunt in functiune instalatii de incalzire sa nu depaseasca 150C.
De asemenea, se va limita la maxim 150C, diferenta dintre temperatura sapei si cea a
elementelor de constructie adiacente sau a camerei.
6.4.2. Aplicarea sapei.

Etapele principale sunt:
- Trasarea liniei de vagriz.
- Suporturile cu absorbtie neuniforma sau puternic absorbante vor fi tratate prin masuri
corespunzatoare: udare, amorsare, etc.
- Realizarea fasiilor de ghidaj ce vor da cota finala a sapei, conform proiectului de
arhitectura.
Se incepe cu fasiile de margine care se indesesc (cca. 2m), functie de latimea camerei.
Fasiile de ghidaj nu vor avea un avans mai mare de 2,5-3m fata de sapa pentru a se
asigura o infratire corespunzatoare.
- Sapa, de consistenta semiumeda, se imprastie cu lopata intre fasiile de ghidaj
(similar nisipului) si este apoi nivelata cu dreptarul, la cota fasiilor de ghidaj.
- Se face apoi finisarea sapei, care poate fi facuta pe masura nivelarii pas cu pas de
acelasi muncitor, sau poate fi facuta continuu de catre un muncitor ce vine in urma celor
care niveleaza la dreptar. Acesta finiseaza sapa stand asezat pe doua masute
(postamente) cu picioare subtiri .
- Finisarea consta intr-o operatie de driscuire cu o drisca de plastic rugoasa, stropind
eventual sapa in prealabil, urmata de o gletuire cu o mistrie speciala sau cu masini de
finisat sapa (elicoptere). Nu se adauga ciment la gletuire.
- Suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, adancituri); sub dreptarul
de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1 mm.
6.5. Masuri de protectie

- Dupa finisare sapa va fi protejata impotriva uscarii rapide cu rogojini umede, panza de
sac, folie etc. care se vor stropi cu apa timp de 7 zile.
- Timp de 14 zile camera va ramane cu ferestrele si usile inchise, pentru a evita uscarea
fortata.
- Dupa 3 zile sapa poate fi solicitata la pas iar dupa 21 zile incarcata (transport de
materiale/ depozitare, etc).
- Pana la aplicarea finisajului, sapa va fi protejata de murdarire, deteriorari datorate unor
actiuni mecanice, uscare excesiva etc.
- Maturarea sapei se face dupa 28 zile.
6.6. Rosturi.
- rosturile din stratul suport trebuie continuate si in sapa.
- Pentru a evita fisurarea sapei, se vor taia in proaspat sau dupa intarirea acesteia (la 24-48
ore) rosturi de contractie pe minim 25% din grosimea acesteia.Se pot monta de
917 / 1400
1384
asemenea, la turnare, profile de rost in sapa.
- Pozitia acestor rosturi va fi, functie de geometria camerei, dar nu vor fi create suprafete
mai mari de 25 mp fara rosturi, raportul maxim intre laturi fiind 1:1,5.
- Rosturile de contractie se vor inchide cel mai devreme dupa maturarea sapei (28 zile), cu
rasini.
- La sapele flotante si cele glisante se monteaza benzi marginale din polietilena
expandata de minim 4 mm grosime pe zona de contact cu peretii ce se vor taia dupa
montarea stratului de finisaj.
6.4.4. Grosimea sapei.

- Sapa in aderenta va avea o grosime de minim 3 cm.
- Sapa glisanta va avea o grosime de minim 4 cm.
- Sapa flotanta :
Minim 45 mm la grosimi ale termoizolatiei pana la 25 mm
Minim 50 mm la grosimi ale termoizolatiei peste 25 mm
La sistemele de incalzire prin pardoseala, 45 mm peste conducte.
- in situatia in care sapa se armeaza cu plasa STM, grosimea minima 5 cm.
7. VERIFIC~RI.
7.1. Verificari inainte de inceperea executiei.

- Abatere de planeitate la stratul suport max 10 mm fata de dreptarul de 2 m.
- Gradul de curatenie al stratului suport
- Conducte si canale
7.2. Verificari pe parcursul executiei.
- Respectarea tehnologiei de executie adoptate, si a dozajului de apa.

- Incadrarea in grosimile maxime/minime admise
- Asigurarea conditiilor de mediu pentru protectia contra uscarii fortate.
- Verificarea suprafetei sapei:
- 2 unde cu sageata maxima de 1 mm, sub dreptarul de 2 m.
- verificarea rezistentei sapei, prin zgariere cu un cui.
- Aderenta la stratul suport, se verifica cu ciocanul de zidar- sunet plin.

918 / 1400
1384

10. .ANEXE
11. Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE TERMOIZOLATIE CU

TERMOSISTEM
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
919 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1) SCOP
CE ESTE TERMOSISTEMUL
Termosistemul este o solutie de izolare termica a constructiilor la exterior.
Termosistemul consta in placarea constructiiei cu un strat de polistiren expandat sau extrudat, de fatada,
care se acopera apoi cu un pachet armat de mortare.
Termosistemul reprezinta o structura compusa din:

- strat de mortar adeziv
- strat termoizolant - placi din polistiren expandat ignifugat
- strat de protectie din mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla
- strat de grund pentru fixarea stratului final
- strat final - tencuiala decorativa sau vopsea lavabila de exterior
2) DOMENIUL DE APLICARE
UTILIZARE SI AVANTAJE
Termosistemul se utilizeaza pentru îmbunatatirea performantelor termoenergetice la constructiile noi sau

vechi.
Termosistemul se poate aplica pe toate straturile suport portante: zidarii, beton, fatade tencuite, placaje
diverse.
Avantajele termosistemului sunt:
920 / 1400
1384
- izolare termica buna: pierderile de caldura prin peretele cu termosistem sunt minime;
- termoizolatie exterioara: elimina pierderile de spatiu locativ;
- are greutate redusa: nu încarca semnificativ elementele structurale ale cladirii, aspect important în cazul
renovarilor;
- rentabilitate mare în timp: economie de bani prin economie de energie;
- eliminarea puntilor termice;
- reabilitarea aspectului estetic al cladirii.
3) APLICAREA TERMOSISTEMULUI
Realizarea termosistemului presupune mai multe etape, enuntate mai jos.
Etapa 1:
Inainte de toate, se realizeaza desprafuirea suprafetei suport (zidarie, beton) si stropirea ei cu apa.
Mentionam ca abaterile de la planeitate ale stratului suport trebuie sa fie de maxim 10 mm, iar stratul
suport nu trebuie sa prezinte fisuri semnificative (cu latimea sau adancimea mai mare de 10mm).
Indepartarea prafului si a altor impuritati se va face prin periere energica (cu perii de sarma) iar spalarea
se realizeaza cu carpe ude sau cu apa sub presiune.
Etapa 2:
Montarea profilului de soclu.
Prinderea profilului presupune:
- aplicarea de proba a profilului pe orizontala, cu ajutorul nivelei cu bula de aer si trasarea punctelor
de amplasare a diblurilor;
- realizarea cu ajutorul unei masini de gaurit rotopercutante cu burghiu, a gaurilor unde se vor incastra
diblurile;
- fixarea definitiva a profilului de soclu prin insurubarea holtzsuruburilor din otel in diblurile incastrate
in perete
Montarea urmatorului profil de soclu se face dupa aceeasi tehnica lasandu-se fata de profilul alaturat un
spatiu. Imbinarea profilelor la coltul cladirii se face la un unghi de 90o.
Montarea profilelor de soclu este o etapa foarte importanta deoarece acesta va asigura atat planeitatea
placilor de polistiren cat si realizarea estetica a termoizolatiei
Etapa 3:
Aplicarea placilor termoizolante din polistiren expandat.
921 / 1400
1384
Stratul termoizolant se va realiza cu placi de polistiren expandat, ignifugat, ce se prezinta in grosimi
diferite.El se va aplica pe intreaga suprafata a peretilor prevazuti a fi izolati, inclusiv pe glafuri.Aplicarea
placilor termoizolante din polistiren se realizeaza cu ajutorul unui mortar adeziv.
Dupa prepararea mortarului adeziv (conform fisei tehnice a acestuia) se va trece la lipirea placilor de
polistiren. Trebuie avut in vedere sa se prepare o cantitate de material care poate fi utilizata in intervalul
mentionat in fisa tehnica (timpul de aplicare).
Dispunerea placilor se va face de jos in sus, pe orizontala.Primul rand orizontal de placi va fi amplasat in
profilul de soclu.
Inainte de lipire, placile din polistiren se pozitioneaza fara adeziv, cu respectarea urmatoarelor cerinte:
- rosturile dintre placi sa fie tesute;
- in zona muchiilor verticale (la colturi) placile termoizolante vor fi tesute;
- rosturile dintre placile termoizolante vor fi de cel mult 2 mm; Placile utilizate vor fi cu marginile si
colturile intacte.
Lipirea placilor de polistiren se efectueaza astfel:
- Se aplica mortarul adeziv pe spatele placilor, sub forma unui cordon perimetral (amplasat la
aproximativ 2 cm de margine) completat cu 3-5 puncte, circulare, amplasate la distante egale.
- Se monteaza provizoriu cateva placi dintr-un rand (3-4 placi), dupa care acestea se fixeaza definitiv
prin presare In acelasi timp se va verifica (prin intermediul unei nivele cu bula de aer) orizontalitatea si
verticalitatea placilor aplicate;
- Se aplica dupa primul rand de placi un al doilea rand orizontal;
- Se debiteaza placile termoizolante la dimensiunea necesara, dupa o masuratoare prealabila, pentru

realizarea completarilor necesare in zonele ramase neacoperite cu polistiren. Taierea placilor se va face
cu cutite incalzite sau utilaje de debitat cu fir cald, astfel ca taieturile sa fie drepte.
Posibilele neplaneitati (locale) ale suprafetei termoizolatiei se vor ajusta, dupa intarirea mortarului adeziv,
prin slefuire cu hartie abraziva. Praful rezultat in urma slefuirii se va indeparta.
Rosturile mai mici de 2 mm se vor umple cu spuma poliuretanica termoizolanta.
Rosturile mai mari de 4 mm se vor umple cu fasii de polistiren.
Etapa 4:
Fixarea diblurilor.
922 / 1400
1384
Fixarea diblurilor se va face numai dupa uscarea mortarului de lipire a placilor termoizolante.
Fixarea diblurilor se efectueaza in felul urmator:
- Insemnarea punctelor in care urmeaza a fi fixate diblurile (aproximativ 5 dibluri/mp); se va avea in

vedere ca fiecare placa termoizolanta debitata, chiar si cea mai mica, sa fie fixata mecanic cu cel putin un
diblu;
- Realizarea orificiilor in punctele marcate, prin intermediul unei masini rotopercutante prevazuta cu
un burghiu avand lungimea necesara;
- Introducerea, in orificiile realizate, a diblurilor; ;
- Pozitionarea in dibluri, a cuielor din PVC, prin batere cu un ciocan;
- Dupa fixarea diblurilor, capul diblului trebuie sa fie la acelasi nivel cu placa de polistiren (pentru a nu
impiedica realizarea stratului ce se va aplica peste polistiren).
Etapa 5
Realizarea stratului de protectie din mortar adeziv armat cu plasa din fibra de sticla
Realizarea stratului de protectie insumeaza o serie de operatii:
5.1 Rectificarea planeitatii suprafetei stratului termoizolant din polistiren expandat (daca este necesar).
Diferentele de planeitate de pana la 10 mm se pot corecta cu ajutorul stratului de mortar adeziv de lipire a
plasei din fibra de sticla.
Diferentele mai mari de 10 mm se vor ajusta, dupa intarirea mortarului adeziv prin slefuire cu hartie
adeziva, dupa care se va indeparta praful rezultat in urma slefuirii.
5.2 Aplicarea profilelor de colt si a profilelor cu picurator
Pe lungimea muchiilor verticale exterioare, ce apar la intersectiile diferitelor planuri de fatada se

realizeaza o intarire locala cu un profil special de colt.
Pe muchia orizontala exterioara, de la partea de sus a golurilor de usi si ferestre se realizeaza o intarire
locala cu un profil special cu picurator.
Profilele de colt si cele cu picurator sunt prevazute pe ambele parti, pe intreaga lungime, cu cate o fasie
din plasa din fibra de sticla.
Aplicarea atat a profilelor de colt cat si a celor cu picurator se face astfel:
- Se debiteaza profilele la lungimea necesara;
923 / 1400
1384
- La profilul cu picurator se ajusteaza plasa de armare care se aplica pe glaf, la dimensiunea
corespunzatoare latimii glafului;
- Se aplica cu gletiera cu dinti, un strat din mortar adeziv (cel pentru lipirea plasei din fibra de sticla) pe
o suprafata egala cu suprafata plaselor de armare;
- Se fixeaza profilele pe muchii, dupa care se intinde si se preseaza plasa de armare pe mortarul
adeziv;
- Daca lungimea muchiei este mai mare decat lungimea profilului de colt este necesara imbinarea
profilelor cap la cap; la imbinare se va realiza petrecerea plasei din fibre de sticla ale celor doua profile.
- Se gletuieste suprafata acoperita astfel incat sa se realizeze inglobarea completa a plasei profilelor.
5.3 Armarea locala a colturilor golurilor din fatada
Colturile golurilor de usi si ferestre se intaresc local prin aplicarea pe o directie perpendiculara cu
diagonalele golului a cate unei fasii din plasa din fibra de sticla avand dimensiunea de aproximativ 50 cm
x 30 cm (L x l).
Fasia din plasa din fibra de sticla de armare locala a colturilor are aceeasi metoda de aplicare la fel ca si
profilele de colt.
5.4 Aplicarea stratului de armare din plasa din fibra de sticla
Aplicarea stratului de armare se va face fie in randuri verticale, fie in randuri orizontale, cu o suprapunere
de aproximativ
10 cm.
Fixarea stratului de armare din plasa din fibra de sticla se realizeaza astfel:
- dupa fixarea profilelor, respectiv a plasei de la colturile golurilor, se aplica cu gletiera cu dinti un
strat continuu din mortar adeziv pentru plasa de armare.
- fasiile din plasa din fibra de sticla se aplica cat mai continuu posibil;
- la debitarea plaselor se va avea in vedere evitarea suprapunerilor in zonele de colt;
- pe stratul de mortar neintarit, aplicat in prealabil, se ruleaza si se fixeaza prin presare plasa din
fibra de sticla si se inglobeaza prin gletuire, in stratul de mortar;
- plasa de armare va acoperi intreaga suprafata a stratului termoizolant, suprapunandu-se peste

plasele aferente profilelor de soclu si de colt;
924 / 1400
1384
- plasa de armare se va aplica si peste partea metalica a profilelor de soclu, respectiv de colt, fara a
depasi muchia;
- la colturile intrande, plasa de armare de pe o fata se va petrece peste plasa de armare de pe fata
adiacenta muchiei
- plasa de armare se decupeaza in dreptul pieselor de fixare a eventualelor obiecte prinse de fata
exterioara a peretelui
Etapa 6
Grunduirea stratului armat cu fibra de sticla
Dupa uscarea stratului de mortar adeziv armat cu plasa din fibra de sticla, cu o zi inainte de aplicarea
stratului de tencuiala decorativa, se aplica fie cu rola, fie cu bidineaua, un strat de grund, pe o suprafata
ce poate fi acoperita in ziua urmatoare cu tencuiala decorativa.
Etapa 7
Realizarea stratului de tencuiala
Aplicarea stratului de finisaj se face in modul urmator:
Se intinde tencuiala uniform, cu gletiera. La tencuieli decorative trebuie evitata aplicarea pe suporturi
expuse la soare sau
foarte calde sau daca temperatura mediului ambiant sau a suportului este mai mare de 35oC. Tencuiala
trebuie protejata de precipitatiile atmosferice in primele 2-3 zile de la aplicare. Se recomanda ca aplicarea
produsului pe o suprafata sa nu fie facuta in etape diferite.
Pentru aplicarea tencuielii decorative se recomanda ca suprafata fatadei sa fie impartita in zone (eventual
delimitate cu banda autoadeziva). Acest lucru este valabil si in cazul in care fatada are zone care
urmeaza sa fie finisata in culori diferite. Pentru obtinerea unei nuante uniforme este recomandabil ca
tencuiala decorativa aplicata pe o fatada sa fie realizata din acelasi lot de material.
In situatia aplicarii vopselei lavabile se procedeaza astfel:
- dupa uscarea completa a stratului de armare se utilizeaza pe intreaga suprafata un glet de exterior
- se finiseaza suprafata pe care s-a aplicat gletul, prin slefuire
- se aplica un strat de grund.
- se aplica vopseaua lavabila
Cerinte minime privind calitate executiei:
925 / 1400
1384
Pentru a realiza un termosistem de o calitate ridicata, trebuie sa aveti in vedere urmatoarele:
Grosimea termoizolatiei trebuie sa fie uniforma pe intreaga suprafata.
Placile termoizolante lipite trebuie sa aiba rosturile stranse.
Placile de polistiren sa adere foarte bine la stratul suport.
Plasa de armare din fibre de sticla trebuie sa fie complet inglobata in stratul de mortar adeziv.
Stratul de grund trebuie sa se prezinte ca un strat uniform continuu si sa acopere complet stratul de
mortar armat.
Tencuiala decorativa nu trebuie sa prezinte zone cu desprinderi, fisuri, nuante diferite.


10. .ANEXE
11. Nu este cazul .
1 0 6 0
926 / 1400
1384
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA CAMINELOR DE CANALIZARE DIN BETON MONOLIT

SI POLIETILENA
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
927 / 1400
1384
1.SCOP
Procedura are ca scop prezentarea operaţiilor necesare a se realiza în vederea
confecţionării şi montării caminelor de canalizare din beton monolit si prefabricate din polietilena.
Prezenta procedura de executie trebuie corelata cu procedura de cofrare si procedura de
turnare betoane
2. DOMENIU
Procedura se aplică la efectuarea lucrărilor de executare a caminelor de canalizare specifice
lucrărilor de instalaţii de către Organizatie
R.N.C. – raport de neconformitate
D.S. – dispoziţie de şantier
- Proiecte de execuţie în faza DDE, proiecte tehnologice de execuţie
- Normative specifice: NE 012 – 1999; C 41 – 86;C 162 – 73; C 11 – 74;
C 56 – 85
- Legea nr. 10/1995 privind Calitatea in Constructii
- H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile.
- ISO 9001/2008; ISO 14001/2004 SI OHSAS 18001/2004.
5. CONDIŢII PREALABILE
5.1. Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie aferentă lucrării precum
şi a prezentei proceduri.
5.2. Instruirea personalului care concură la realizarea lucrărilor de executie camine de canalizare,
în
scopul însuşirii proiectelor de execuţie, caietelor de sarcini, normativelor şi procedurilor care se referă la
faza respectivă de lucru.
5.3. Asigurarea pe şantier, după caz, a materialelor necesare, recepţionate şi depozitate conform
normativelor şi standardelor ân vigoare.
5.4. Dotarea formaţiei de lucru de la atelierele de executie cu maşini şi unelte, scule,
dispositive şi aparate de măsură şi control specifice acestui gen de lucrari.
5.5. Dotarea cu unelte de lucru specifice: ciocane, tesle, fierăstraie de mână
metru, rulete,fluture de nivel, boloboc, etc.
928 / 1400
1384
5.6. Asigurarea utilităţilor la locul de montare a caminelor:
-energie electrică de forţă şi iluminat
-instalaţie de apă şi instalaţie de aer comprimat
-asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale
5.7. Verificarea condiţiilor legate de suprafaţa betonată anterior pe
care urmează a se monta peretii laterali ai caminului : gradul de finisare şi curăţire, cote de nivel şi
dimensiuni în plan, conform proiectuluide instalatii
5.8. Materializarea axelor principale şi a bornelor de control în locuri accesibile pentru fiecare
fază de lucru.
5.9. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru montaj armături şi piese metalice
înglobate,conform planurilor de execuţie
6.1.Şeful punctului de lucru răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a
documentaţiei tehnice de execuţie şi normelor tehnice în vigoare, având grijă şă fie întocmite
înregistrările de calitate.
6.2.Inginer şef de şantier răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri de către şeful
punctului de lucru, de respectarea prevederilor documentaţiei tehnice şi a normelor tehnice, precum şi
de întocmirea tuturor înregistrărilor de calitate.
6.3.Directorul de producţie răspunde de buna organizare a procesului de producţie, de
existenţa sculelor şi utilajelor.
6.4.Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ )urmăreşte aplicarea întocmai a
prezentei proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi întocmirea corectă
a înregistrărilor calităţii.
6.5.Beneficiar răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri şi întocmire a
înregistrărilor calităţii.
7. ACŢIUNI IMPLICITE
7.2. Confecţionarea cofrajelor
7.3. Depozitarea, manipularea şi transportul materialelor
7.4. Pregătirea lucrării
7.5. Turnarea in opera a betoanelor
7.6. Decofrarea si verificarea lucrarii
8.PROCEDURA
e obligatorie).
Art. 2. Cand se lucraza in caminul de vizitare si capacul este indepartat, se vor plasa placute
avertizoare, cu indicatia „camin in lucru”, amplasate in toate directiile de deplasare, la distanta de 1,50 m
de centrul caminului.
Art. 3. Accesul in camin se va face numai dupa ce in prealabil s-au constatat ca nu exista gaze
vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.
929 / 1400
1384
Art. 4. Caminele din elemente prefabribate se monteaza cu ajutorul macaralelor trepied sau a
automacaralelor.
Art. 5. Prinderea tuburilor poate fi facuta cu ajutorul unor carlige montate pe conturul lor de fabricatie
sau prin petrecerea unor chingi cu dispozitiv de strangere pe circumferinta tubului, prevazute cu 4 inele,
in care sunt introduse carligele cablului.
Art. 6. Este interzisa prinderea elementului prin gauri, executate in tub pe santier, ce pot fisura tubul.
8.1.Condiţii generale
Prezenta procedura de executie necesita corelata cu procedura de cofrare (PTE-003) si
procedura
de turnare betoane (PTE-005); ce se vor anexa prezentei specificatii tehnice de executie.
8.2.Pregătirea lucrărilor
Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind :
- lucrările pregătitoare
- fazele de execuţie
- poziţia eventualelor ferestre de curăţire sau betonare
- programul de control al calităţii pe fazele de execuţie a caminelor
- resursele necesare ( echipamente de turnare, utilaje – scule şi forţa de muncă )
Înainte de începerea operaţiei de aplicare a mortarului si masticului, suprafetele se vor curăţi de
particulele de praf , rugina sau impuritati. Suprafetele cu ulei sau lapte de ciment se vor indeparta
complet.
Se vor pregăti suprafeţe şi se va verifica şi corecta poziţia materialului tubular de legătură sau
continuitate, precum şi a benzilor de rost.
Prepararea amestecului se va realiaza intr-un recipient, amestecarea realizandu-se lent cu
un malaxor mecanic ( max.500 rpm ),timp de 3 min pentru evitarea formarii pungilor de aer ; pana
la obtinerea unei constitutii plastice.
Protectie anticoroziva :Aplicarea se va realiza in straturi, primul strat avand o grosime
maxima de 0,5mm iar aplicarea celui de al 2-lea strat dupa 4-5 ore la temperatura de +20 ° C.
Straturile se vor succeda cu alte straturi de mortar pana la obtinerea unui strat de 1cm ( ptr.bare ruginite
).
Punte de aderenta (SIKA REPAIR 10):Aplicarea se va realiza cu mistria , pensula , rola
sau echipament adecvat de torcretare pe stratul suport pre- umezit.pentru o buna aderenta trebuie
bine impregnat in stratul suport ,pana l a umplerea totala a iregularitatilor.
MORTAR DE REPARATIE (SIKA REPAIR 12,13): sistemul este utilizat in principal la
reconditionarea betonului expus actiunii factorilor climaterici , permanent sau temporar submersat, fiind
utilizat la protectia structurilor hidraulice din statiile de tratare al apei si alte structuri din beton
expuse unei agresiuni puternice a sulfatilor.
Aplicarea se va realiza cu mistria pe stratul suport pre-umezit, pentru o buna
aderenta. Imediat ce mortarul a inceput sa se intareasca , poate fi slefuit cu o mistrie din otel
sau cu un burete poliuretanic.
Mortarul proaspat nu se va nivela sau netezi cu scule rigide. Nu se va pulveriza apa sau
pulbere pe suprafata inainte de intarire. Pe soare puternic este necesara mentinerea umiditatii mortarului
in limitele prevazute in Fisa de produs.
ATENTIE : Nu se va deversa in apa sau in sol , in conformitate cu
normele locale ecologice .
930 / 1400
1384
8.3.Solutii propuse pentru realizarea caminelor de canalizare
In vederea imbinarii elementelor de camin de canalizare se va utiliza mortar de reparatie si
masticuri
speciale : mastic de tip SIKA FLEX –PRO 3 WF, mortar de impermeabilitate tip SIKA TOP SEAL 107 ,
material SIKA REPAIR 12, SIKA REPAIR 13 ,banda tip SIKA SWELL –P; furnizor fiind Sika Romania
SRL.
Sistemul SIKA REPAIR este utilizat in principal la reconditionarea betonului expus actiunii
factorilor
climaterici ,permanent sau temporar submersat, fiind utilizat la protectia structurilor hidraulice din statiile
de tratare al apei si alte structuri din beton expuse unei agresiuni puternice a sulfatilor. Sistemul SIKA
REPAIR 10 este utilizat ca protectie anticoroziva ptr. armaturile din otel si ca punte de aderenta in beton
si mortar.
Caracteristicele tehnice ale materialelor susmentionate sunt regasite in Fisa tehnica de produs
anexata la prezenta procedura de executie.
Ca executant al lucrarilor propunem urmatoarele:
1. Tuburile pentru reteaua de canalizare din teava PAFSIN cu diametrele de pana la 500 mm,
inclusiv, se vor inlocui cu tuburi din PVC de tip KGEM cu imbinare elastica cu mufa si garnitura
de cauciuc.
2. Tuburile de canalizare cu diametrele cuprinse intre 600 si 1000 mm se vor inlocui cu tuburi tip
“PREMO”.
3. Caminele de canalizare cu diametre de intrare iesire de maxim 500 mm, inclusiv, se vor monta
din PE tip “TRIPLAST”. Detaliile de montaj sunt anexate memoriului.
4. Caminele de canalizare de pe tuburile tip “PREMO” se vor executa cu camera de lucru din beton
monolit si cos de acces dupa cum urmeaza:
4.1- Tipul 1 - Caminele situate pe tuburi PREMO care colecteaza ramuri secundare din PVC
prezentate in schita 1 din anexa si memoriu tehnic.
4.2 - Tipul 2 - Caminele situate pe tuburi PREMO la schimbari de directie,
intersectii de conducte sau schimbari de diametre se executa conform specificatiilor
de la punctul 4.1 cu diferenta ca nu exista intrari de PVC, iar camera de lucru va
avea o forma de poligon neregulat in functie de situatia din teren si respectarea
dimensiunilor minime. In aceasta situatie nu se vor taia tuburile PREMO.
4.3 - Tipul 3 - Caminele de linie situate pe tuburi PREMO: schita 2 .
Schita 1
931 / 1400
1384
Schita 2:
932 / 1400
1384
Legenda:
a. Tub PREMO
b. Radier
c. Mufa dubla PVC inglobata in beton
d. Placa intermediara camin din beton armat (prefabricata)
e. Scafa din beton
f. Banda tip SIKA SWELL
g. Cos acces beton tuburi prefabricate 800 mm
h. Scarite pentru acces OL 35 14 mm
i. Placa beton cu capac si rama fonta
j. Imbinare cu mortar de poza
k. Etansare cu mastic SIKA FLEX PRO 3 WF
l. Beton monolit pentru protectie.
933 / 1400
1384
Descriere schita 1:
Radierul si peretii camerei de lucru se toarna monolit din beton B200.
La intrarea si iesirea din camin tuburile PREMO se taie pe intreaga circumferinta cu
polizor unghiular echipat cu disc diamantat. Protectia suprafetei de beton rezultate in urma taierii tuburilor
precum si a armaturii (FRETA) se va realiza prin tratarea suprafetei cu material SIKA REPAIR 12 si SIKA
REPAIR 13 aplicate conform fisei tehnice a produsului anexate prezentei.
La intrarea in camin a tuburilor din PVC KGEM aferente retelelor secundare colectate se
va monta inglobat in betonul monolit o mufa dubla din PVC KGEM de diametru corespunzator care
asigura etanseitatea si elasticitatea necesara imbinarii.
La intrare respectiv iesire, tuburile PREMO sunt inglobate in cofrajul camerei de lucru si
turnate in beton monolit. Pentru asigurarea etanseitatii si elasticitatii necesare in mijlocul cofrarii se
monteaza prin lipire o banda tip SIKA SWELL –P pe intreaga circumferinta a tuburilor conform fisei
tehnice a produsului anexate.
La imbinarile intre camera de lucru si placa intermediara, placa intermediara si cosul de
acces, precum si intre inelele cosului de acces, etansarea se va face prin curatarea suprafetei de contact
si montarea unui mortar de poza de tip M100.
La imbinarea intre cosul de acces si camera intermediara, etansarea se va face prin
aplicarea unui mastic de tip SIKA FLEX –PRO 3 WF conform fisei tehnice anexate care se va proteja
ulterior prin turnarea unui beton de contact.
Asigurarea profilului hidraulic al curgerii se va face prin turnarea unei scafe din beton de
marca superioara.
Etansarea camerei de lucru se va face prin aplicarea unui mortar de impermeabilitate tip
SIKA TOP SEAL 107 conform fisei tehnologice anexate.
Descriere schita 2:
Se respecta tehnologia de la punctul 4.1 cu diferenta ca tubul PREMO nu se taie circular ci
se decupeaza calota superioara, restul ramanand inglobat in peretii camerei de lucru.
Avand in vedere continuitatea sistemului, in acest caz, se poate renunta la montarea
benzii SIKA SWELL –P pe zona de contact cu peretii laterali ai camerei de lucru.Camera de lucru se
etanseaza cu mortar de impermeabilizare tip SIKA TOP SEAL107.
Se vor respecta prescriptiile tehnice de depozitare, transport si punere in opera al
materialelor susmentionate ; atasate prezentei proceduri tehnice de executie ( banda tip SIKA SWELL –
P, mastic de tip SIKA FLEX –PRO 3 WF, mortar de impermeabilitate tip SIKA TOPSEAL 107 , material
SIKA REPAIR 12, SIKA REPAIR 13 ; furnizor fiind Sika Romania SRL) .
Se vor respecta prescriptiile tehnice de transport, depozitare si montaj pentru caminele din
polietilena tip PE tip “TRIPLAST; prezentate in Fisa de produs atasata prezentei proceduri tehnice de
executie ; furnizor fiind Triplast Targu Mures.
Caminele de canalizare “Triplast “se vor amplasa pe un strat omogen din nisip
compactat cu o grosime de 10 cm; umplerea gropii realizandu-se in straturi de max.15 cm pe tot conturul
caminului ,cu nisip, compactarea realizandu-se la fiecare strat.
Gradul minim de compactare a umpluturii cu nisip care inglobeaza caminul de canalizare
, fiind de 80-95% , in functie de amplasamentul caminului ( vezi tabel din Fisa de produs anexata ).
Rama capacului carosabil se va sprijini pe o placa din beton de 20cm si dimensiunile de
1700x1700mm ( vezi detaliu anexat in Fisa de produs).
In cazul amplasarii caminului intr-o zona cu apa freatica ridicata se recomanda amplasarea
caminmului pe un pat din beton B250 si acoperirea lor pana la un metru ptr. fiecare metru de camin
care este cufundat in panza freatica, dar cantitatea de beton sa nu fie mai mica de 0,5mc.
934 / 1400
1384
Secmentele de camin care se afla la o adancime mai mare de 3 m se vor inconjura cu beton
indiferent de existenta sa nu a panzei de apa freatica.
Caminele cu o inaltime mai mare de 3m se vor amplasa pe un radier din beton.
8.4.Specificatii cu caracter general

Pe tot parcursul fazelor de executie aferente acestui domeniu de lucrari va fi asigurata
supravegherea directa de către conducătorul şantierului; în cazul în care se constată defecte de turnare (
goluri, zone segregate,etc. ) care pot afecta stabilitatea construcţiei se va sista decofrarea elementelor de
susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare.
După decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda de către inginerul şef de
şantier, delegatul beneficiarului şi eventual de către proiectant la o examinare amănunţită a tuturor
elementelor de rezistenţă ale structurii, încheindu-se un process verbal de lucrări ascunse în care se va
consemna calitatea lucrărilor precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importanţei lor.
Este interzisă efectuarea de operaţii de orice fel, înainte de această examinare.În cazul
în care se constată defecte importante ( goluri, zone segregate sau necompactate ), remedierea acestora
se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea conducătorului lucrărilor
şi delegatului beneficiarului. După efectuarea acestor remedieri se va întocmi un proces verbal de lucrări
ascunse în care se va menţiona procedeul de remediere adoptat.
11 .ÎNREGISTRĂRI ALE CALITĂŢII
F-G4-075 Proces verbal de recepţie calitativa,

F G4-042 Raport de neconformitate, si acţiuni corective şi preventive,
F-G4-043 Registru de evidenţă a rapoartelor de neconformitate si acţiunilor corective şi preventive,
Dispoziţii de şantier.
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
935 / 1400
1384
EXECUTIA INSTALATIILOR SANITARE CU TEVI DIN
POLIPROPILENA
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Stabilirea modului de lucru pentru executarea instalaţiilor tehinco sanitare de polipropilenă.
Pregătirea, execuţia şi controlul lucrărilor.
2. DOMENIU
Prezenta procedură se aplică la montarea instalaţiilor tehnico sanitare din polipropilenă lucrări
executate de către Organizatie
Ţevile şi fitingurile din polipropilenă se pot folosi astfel:
■ la branşamente şi reţele exterioare îngropate, de alimentare cu apă rece şi caldă şi de stins
incendii
936 / 1400
1384
■ la reţele interioare de apă rece şi caldă sau tehnologică şi la reţele exterioare îngropate de
alimentare cu apă rece, caldă sau tehnologică sau reţele exterioare îngropate de stins incendii pentru
construcţii industriale, agricole sau zootehnice
■ la reţele interioare şi exterioare pentru transportul agenţilor chimici pentru care polipropilena
prezintă stabilitate totală în limita temperaturilor admise
■ la staţiile de încălzire de joasă temperatură ( până la 60º C ) sau la reţeaua de încălzire în
cazul utilizării sistemului de încălzire prin pardoseală
■ la instalaţiile interioare şi exterioare de evacuare a apelor uzate menajere, meteorice şi a
apelor reziduale al căror conţinut chimic se înscrie în lista de agenţi chimici faţă de care polipropilena
prezintă stabilitate totală
Nu se utilizează ţevile şi fitingurile din polipropilenă la:
• În instalaţii interioare de apă pentru stins incendii separate sau comune
• La conducte aşezate în locuri unde nu se poate asigura o protecţie eficace contra
loviturilor
• La instalaţii de canalizare unde temperatura apelor reziduale depăşeşte +90 C
• La instalaţii realizate în aer liber
o Proiectul de execuţie în faza D.D.E.inclusiv caietul de sarcini întocmit de proiectant

o Normativ C 56 – 85 – verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
o Legea 10 / 1995 Privind calitatea în construcţii
o PD 178 – 82 – Instrucţiuni tehnice departamentale pentru conducte tehnologice sub
presiune din instalaţiile chimice şi rafinării
o STAS 6819 – 82 – Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii, proiectare şi date constructive.
o STAS 9532 / 1 – 74 Examinarea şi autorizarea sudorilor. Prescripţii generale
o ISO 3126 + 1974 Ţevi din material plastic. Dimensiuni.
o DIN 8077 Ţevi din polipropilenă ( PP ). Dimensiuni.
o DIN 8078 Ţevi din polipropilenă ( PP ). Condiţii generale de calitate.
o Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor tehnico sanitare şi
tehniologice cu ţevi din polipropilenă - Indicativ 003-1996
1. Director tehnic verifică documentaţia tehnică de execuţie şi dispune şefului compartimentului

tehnic – producţie emiterea comenzii de execuţie către Şantier
2. Directorul producţie verifică documentaţia şi repartizează comanda şantierului.,răspunzând
de buna organizare a procesului de producţie
3. Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ ) urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei
proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi întocmirea corectă
a înregistrărilor calităţii
937 / 1400
1384
4. Şeful de şantier primeşte şi verifică comanda de execuţie, documentaţia de execuţie şi
instrucţiunile specifice de lucru,pe care le transmite inginerului şef şantier., totodată
răspunzând şi de buna organizare a procesului de producţie, de existenţa şi buna funcţionare
a utilajelor şi sculelor, de asigurarea instalaţiilor de forţă şi iluminat
5. Conducătorul punctului de lucru
- răspunde direct şi nemijlocit de cantitatea şi calitatea lucrărilor realizate sub conducerea
sa şi de respectarea termenelor impuse
- răspunde de instruirea tehnică a şefilor de echipă şi a personalului muncitor de
respectarea în execuţia lucrărilor a prevederilor documentaţiei de execuţie, prezentei
proceduri , instrucţiunilor de lucru, reglementărilor tehnice în vigoare
- nu începe execuţia lucrărilor decât dacă este în posesia comenzii de execuţie
- răspunde de utilizarea numai de personal cu calificarea şi pregătirea tehnică necesară
realizării lucrărilor
- se îngrijeşte de asigurarea mijloacelor de producţie necesare desfăşurării normale a
activităţii de producţie precum şi de utilizarea lor judicioasă
- răspunde de folosirea în realizarea lucrărilor numai a materialelor care corespund
cerinţelor de calitate conform documentaţiei de execuţie şi numai după ce acestea au
fost recepţionate
- controlează direct calitatea execuţiei şi semnează documentele de certificare a calităţii
lucrărilor realizate
6. PROCEDURA
o Pregătirea execuţiei
▪ Analiza documentaţiei tehnice şi tehnologice de execuţie
▪ ■ condiţii generale – memoriu tehnic
▪ ■ caiet de sarcini
▪ ■ specificaţii materiale(în instalaţiile care fac obiectul prezentului normative se
folosesc următoarele materiale din polipropilenă- ţevi şi fitinguri pentru presiuni
nominale de 6-25 bar în funcţie de instalaţia de alimentare pentru care se
utilizează, ţevi şi fitinguri pentru presiuni de 2.5- 4 bar cu etanşare cu garnitură
de cauciuc, în funcţie de tipul instalaţiei de canalizare, piese speciale pentru
instalaţii de canalizare. Durata de utilizare pentru sistemele de polipropilenă este
de 50 de ani. )
▪ ■ specificaţii de probe şi încercări
▪ ■ puncte obligatorii de control, verificări inspecţii
▪ ■ documente de atestare a calităţii lucrărilor
▪ Stabilirea mijloacelor de mecanizare necesare săpării şanţului în funcţie de
natura terenului, lungimea traseului, adâncimea săpăturii, profilul săpăturii,
accesibilitatea mijloacelor mecanice, utilaje din dotare
▪ Evidenţierea condiţiilor speciale de execuţie
▪ ■ poziţia sectoarelor unde se folosesc procedee speciale de execuţie
▪ ■ distanţele minime faţă de alte conducte, cabluri, intersecţii
▪ ■ indicarea precisă pe desenele de detaliu a cablelor sau conductelor
dezafectate care intersectează terenul şanţului
▪ Stabilirea formaţiilor de lucru: competenţă, calificare, specializare
▪ Stabilirea echipamentelor, sculelor necesare execuţiei
938 / 1400
1384
▪ ■ şanţului
▪ ■ sudării şi montării conductei de PP
▪ ■ lansarea conductei
▪ ■ acoperirii traseului ( şanţului )
▪ Alegerea metodei de realizare a firului conductei: ţeavă cu ţeavă, tronsoane de
două sau mai multe ţevi, fir complet pe marginea şanţului
▪ Stabilirea echipamentelor de probă şi încercări
▪ Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea materialelor
▪ ■ manipularea şi transportul materialelor din PP se va face cu grijă, pentru a le
feri de lovituri sau zgârieturi.La încărcare, descărcare şi diverse manipulări în
depozite sau şantiere, materialele din PP nu vor fi aruncate iar deasupra lor nu
se vor depozita sau arunca alte materiale
▪ ■ ţevile vor fi aşezate pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte,
netede sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive care să nu depăşească
1,50 m. înălţime.
▪ ■ la transportul cu autocamioanele ale ţevilor din PP cu lungimi de peste 4 m.
autocamionul respectiv trebuie să fie prevăzut, în mod obligatoriu cu remorcă
monoaxă
▪ ■ transportul materialelor din PP trebuie efectuat la adăpost de acţiunea directă
a radiaţiilor solare
▪ ■ transportul materialelor din PP pe timp friguros trebuie făcut cu măsuri
suplimentare de asigurare contra loviturilor şi zgârieturilor
▪ ■ maretialele din PP vor fi depozitate în magazii închise, bine aerisite sau în
locuri acoperite şi ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandată este
între 0 ÷ + 45º C
▪ ■ locul de depozitare va fi uscat şi curat, fixat la cel puţin 1m. distanţă de orice
sursă de căldură
▪ ■ ţevile se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu-
se pe înălţimi de max. 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toată lungimea, pe
suprafeţe drepte şi netede
▪ ■ fitingurile se vor aranja în rafturi, de asemenea pe sortimente şi dimensiuni
o Procesele de execuţie
▪ Pregătirea materialului tubular

▪ 6.2.2.1. Îmbinarea conductelor
▪ ■ îmbinarea ţevilor din PP se va realiza numai cu piese uzinate prin sudură tip
„ polifuziune „ şi „ cap la cap „ ( pentru ţevi cu diametrul de 50 mm. sau mai mare
).Alte sisteme de îmbinare care mai pot fi folosite sunt cele cu „
electrofitinguri „ din PP sau cu fitinguri metalice cu etanşare prin presare.
Îmbinările realizate prin aceste sisteme sunt îmbinări fixe
▪ ■ îmbinările demontabile se pot realiza cu racorduri olandeze din PP sau PP /
metal
▪ ■ pentru schimbări de direcţie se vor folosi coturi, iar pentru ramificaţii, teuri şi
reducţii uzinate
▪ ■ îmbinările tuburilor din PP pentru canalizare, între ele sau cu piese fasonate
se realizează cu inele de cauciuc pentru etanşare
939 / 1400
1384
▪ ■ pentru unele operaţiuni tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se vor
utiliza capace din PP
▪ 6.2.2.2. Îmbinarea conductelor din PP cu alte materiale
▪ ■ îmbinările fixe ale ţevilor din PP cu ţevi de oţel se vor executa cu ajutorul
fitingurilor din PP cu filet uzinat
▪ ■ îmbinările fixe ale ţevilor din PP cu ţevi din oţel se vor executa cu ajutorul
racordurilor olandeze mixte realizate din PP şi metal
▪ ■ îmbinarea ţevilor din PP cu ţevi din fontă de presiune se va efectua în două
moduri
• cu flanşe liberă metalică strânsă cu şuruburi de flanşa tubului de fontă
• cu piesă de etanşare şi trecere specială ( direct pe ţeava de fontă )
• ■ îmbinarea ţevilor din PP pentru canalizare cu ţevi de canalizare cu
alte materi-
▪ ale ( PVC, fontă ) se va realiza prin intermediul pieselor speciale de trecere
▪ Montarea conductelor din PP:
▪ Montarea conductelor în pământ
▪ ■ în exterior, conductele din PP se vor monta îngropate direct în pământ sau în
canale din beton vizitabile sau nevizitabile. În toată perioada de montaj şi probe
conductele trebuie ferite de lovituri
▪ ■ la montajul îngropat direct în pământ lăţimea şanţului va fi minimă, atât cât
este necesar pentru executarea lucrărilor de săpătură. Fundul şanţului se
netezeşte şi se curăţă de pietre. În cazul terenurilor stâncoase fundul şanţului se
acoperă cu un strat de nisip cu o înălţime de 10 cm. După pozare conducta se
acoperă complet cu un strat de nisip. Înălţimea stratului de nisip de deasupra
conductei va fi de min. 5 cm.
▪ ■ lucrările de îmbinare a conductelor se vor executa pe marginea şanţului.După
efectuarea îmbinărilor sudate şi răcirea naturală a acestora, conductele pot fi
lansate în şanţ. Lungimea tronsoanelor realizate depinde de mărimea reţelei şi
dispozitivelor de coborâre în şanţ. Flexibilitatea materialului permite ca oricare
din capetele tronsonului realizat să rămână la suprafaţa solului pentru
racordarea la tronsonul următor
▪ ■ după lansarea în şanţ conductele se acoperă cu un strat de nisip şi în
continuare se acoperă cu pământ curăţat de pietre, până la 10 cm., deasupra
stratului de nisip, după care, şanţul se poate umple cu restul de pământ
▪ ■ pentru preluarea dilatărilor, conductele vor fi montate ondulat pe fundul
şanţului ( nu în linie dreaptă )
▪ ■ în apropierea punctelor de racordare a branşamentelor se vor prevedea
obligatoriu puncte fixe pe conductele magistrale. Armăturile de închidere precum
şi celelalte armături vor fi montate pe postamente de beton astfel încât
manevrarea lor să nu solicite îmbinarea sau conductele din PP
▪ Montarea conductelor în clădiri
▪ ■ la trecerea prin pereţi şi planşee se va proteja conducta din PP cu un tub de
diametru mai mare, tot din PP sau din alt material ( PVC, metal ). Diametrul
interior al tubului de protecţie va fi cu 10 – 20 mm. mai mare decât diametrul
exterior al ţevii. Spaţiul liber între ţeava PP şi tubul de protecţie se va completa
cu pâslă minerală, carton, etc. Tubul de protecţie se va fixa bine în perete sau
940 / 1400
1384
planşeu. La trecerile prin pereţi tubul de protecţie va avea lungimea egală cu
grosimea finită a pereţilor, iar la trecerile prin planşee tubul de protecţie va
depăşi partea superioară finită a planşeului cu 20 mm. şi va fi la nivelul părţii
finite inferioare a planşeului. Trecerile prin fundaţii sau pereţii exteriori se vor
realiza cu măsuri speciale de etanşare contra infiltraţiilor
▪ ■ nu se admit îmbinări ale conductelor în manşoanele de protecţie
▪ ■ distanţa minimă între marginea tubului de protecţie şi cea mai apropiată
îmbinare sau derivaţie va fi de 5 cm.
▪ ■ prinderea şi susţinerea conductelor orizontale se face cu:
• brăţări de perete, metalice
• brăţări şi console metalice ancorate, de construcţia curentă
• ■ distanţa minimă între punctele de susţinere şi cea mai apropiată
îmbinare va fi
▪ de 5 cm.
• ■ prinderea şi susţinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua
cu ajuto-
• rul brăţărilor şi protecţiilor elastice fixate pe perete sau pe cadrul
nodurilor sani-
• tare. Prinderea se va face la 3- 4 cm. de mufa cea mai apropiată de
punctul de
• susţinere
• ■ punctele fixe se vor realiya prin intermediul a 2 coliere metalice cu
şurub pe
• ţeava din PP protejată cu o bandă de cauciuc în grosime de 2 mm., de
ambele
• părţi ale unei brăţări încastrate în perete sau fixată pe cadrul nodurilor
sanitare.
▪ ■ în cazul reţelelor aparente ţevile se vor monta numai după ce s-au executat
ten-
▪ cuielile. Distanţa liberă de la conductă la parete va fi minim 1 diametru.În locurile
▪ unde schimbările de direcţie urmează să preia o anumită variaţie de lungime,dis-
▪ tanţa dintre ţeavă şi perete va fi cel puţin egală cu această variaţie de lungime
▪ ■ montarea conductelor sub tencuială se va executa în:
• şliţuri acoperite cu tencuială
• şliţuri acoperite cu rabiţ
▪ Şliţurile vor fi suficient de largi pentru a permite dilatarea ţevilor. Conductele vor
fi învelite în carton ondulat sau alt material elastic şi moale; la curbe şi ramificaţii
se va îngroşa în mod special învelişul pe o lungime de 10 – 15 ori diametrul ţevii
▪ ■ se vor lua măsuri speciale ca în perioada probei şi a executării lucrărilor de a-
▪ coperire a şliţurilor, ţevile să nu sufere deteriorări prin lovire
▪ Probarea instalaţiilor şi darea lor în funcţiune

▪ ■ probarea instalaţiilor executate cu ţevi şi fitinguri din PP se va efectua numai
după răcirea liberă a ultimei îmbinări realizate prin sudura până la temperatura
mediului ambiant ( între 1 oră şi 2 ore în funcţie de diametrul ţevii şi de presiunea
nominală a reţelei )
941 / 1400
1384
▪ ■ pentru verificarea etanşeităţii instalaţiei, presiunea de încercare va fi de 1,5 ori
presiunea normală, iar durata de încercare de 30 minute
▪ În cazul îmbinărilor defecte, acestea se vor remedia, după care se va relua
verificarea la etanşeitate
▪ ■ după executarea probelor şi înainte de darea în folosinţă instalaţiile de
alimentare cu apă executate cu ţevi şi fitinguri din PP se vor umple cu apă şi se
vor goli după 24 ore timp de 3 zile consecutiv
▪ ■ celelalte condiţii de verificare a instalaţiilor de alimentare cu apă vor fi conform
prevederilor din „Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente”(indicativ C56 )şi din „Normativul pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare „ ( indicativ I9 )
▪ ■ probarea şi verificarea conductelor din reţelele de alimentare cu apă care se
montează în pământ se va face în conformitate cu prevederile specifice pentru
ţevile PP cuprinse în prevederile STAS 6819
▪ ■ proba de presiune la conductele care se montează în pământ, se poate
efectua pe marginea şanţului pe tronsoane, sau pe mai multe tronsoane în şanţ.
În cazul în care se efectuează în şanţ, îmbinările trebuie să fie libere pentru a se
observa eventualele pierderi
▪ Astuparea conductei şi a şanţului
▪ În funcţie de natura solului în care a fost săpat şanţul şi de importanţa conductei
proiectate se prevăd operaţii mai numeroase, care respectă următoarele reguli:
▪ ■ Conductele se acoperă cu un strat de nisip şi în continuare se acoperă cu
pământ curăţat de pietre, până la 10 cm. deasupra stratului de nisip
▪ ■ se recomandă ca primul strat să se depună în şanţ manual şi se face o
compactare manuală a stratului până la cca. 20 cm. deasupra generatoarei
superioare a conductei
▪ Şanţul se astupă în continuare manual sau cu mijloace mecanice, lăsând o
supraânălţare în funcţie de lăţimea şanţului, pentru compensarea tasărilor de-a
lungul conductei. Refacerea stratului vegetal sau a pavajului stradal se face
după un timp în care s-a consumat tasarea
▪ PRELUCRAREA MATERIALELOR DIN POLIPROPILENĂ

• Tăierea
• Se recomandă utilizarea următoarelor scule- banc de lucru cu menghină
de banc, fierăstraie manuale pentru metale, foarfeci şi cuţite pentru tăiat,
dispozitive electrice pentru tăiere. Tăierea se va efectua în mod
continuu, fără întrerupere şi uniform pentru a se evita supraîncălzirea
locală a materialului şi a dispozitivelor de tăiere.
• Pilirea şi polizarea
• Pentru degroşarea, ajustarea şi finisarea suprafeţelor tăiate se
recomandă- dispozitive speciale pentru şanfrenare, pile, polizoare
electrice de banc, pânze abrazive.
• Pilirea şi polizarea se face cu trăsături lungi şi apăsare nu prea
puternică pentru a nu se încălzi materiallul şi nu se îmbâcsi pilele.
• Găurirea
942 / 1400
1384
• Pentru găurire se vor folosi- burghie pentru metal, bormaşină electrică
de mână sau banc, bormaşină manuală.
• Este interzisă efectuarea filetării pereţilor ţevilor din polipropilenă.
• Prelucrări prin deformare la cald
• Temperatura de lucru a materialului va fi de 155  C , încălzirea se face
numai pe porţiunea necesară prelucrării, încălzirea materialului trebuie
să fie uniformă, se va ţine seama la trasarea materialului tubular că prin
încălzire în vederea prelucrării acesta se scurtează cu 2-3 % din
lungimea iniţială
• Încălzirea materialului
• Pentru încălzirea materialului se recomandă-radiaţii cu infraroşii, electrici
sau cu gaze, în cazuri excepţionale lămpi cu benzină. Un control practic
al temperaturii potrivite pentru prelucrarea la cald se va face prin
observarea flexibilităţii ţevii care se va îndoi uşor sub propia greutate
atunci când este ţinută de la un capăt.
• Îndoirea ţevilor
• Pentru îndoirea ţevilor din polipropilenă se recomandă utilizarea
următoarelor scule şi dispozitive - vinclu de lemn, dispozitive de
încălzire, şabloane de lemn de diferite forme şi raze de curbură sau cu
umplere cu nisip.
• Sudarea ţevilor
• A Sudură de tip polifuziune
• Temperatura optimă pentru realizarea îmbinării este de 285 C .
Metodologia este următoarea:
• se montează dornurile necesare pe dispozitiv şi se reglează termostatul la temperatura de 285 
C
• se aşteaptă să se atingă temperatura de sudură prestabilită
• se introduc ţeava şi fitingul pe dornuri
• se aşteaptă 3-10 secunde până când materialul ajunge la suprafaţă la temperatura de sudură
• se scot ţeava şi fitingul de pe dornuri şi se introduc unul în celălalt în timp de maxim de 3
secunde
• se menţine poziţia nemişcată timp de 15-20 secunde
• se lasă îmbinarea să se răcească liber în atmosferă până la temperatura mediului ambiant
▪ B Sudură de tip cap la cap
▪ Se realizează la îmbinările ţeavă cu ţeavă sau ţeavă cu fiting pentru diametre
mai mari de 50 mm şi pentru grosimi de perete mai mari de 5 mm
▪ Metodologia de realizare a îmbinării este următoarea:
• Se fixează ţevile şi fitingurile în dispozitivele de fixare
• Se curăţă şi îndreaptă capetele ţevilor sau fitingurilor cu dispozitivul de curăţat
• Se reglează temperatura la termostatul dispozitivului şi se aşteaptă atingerea ei
• Se apropie capetele ţevilor şi fitingurilor de suprafeţele încălzite şi se presează uşor de acesta
până la apariţia unei mici îngroşări a capătului ţevii
• Se lasă ţeava sau fitingul în contact cu suprafeţele încălzitoare încă 15-20 secunde
• Se depărtează capetele ţevilor sau fitingurilor de suprafeţele de încălzire şi se dă la o parte
elementul încălzitor
943 / 1400
1384
• Se presează capetele încălzite ale ţevilor sau fitingurilor unul pe altul şi se menţin presate timp
de 20-30 secunde
• Se reduce presiunea şi se aşteaptă răcirea îmbinării la nivelul de temperatură a mediului
înconjurător după care se desfac ţevile şi fitingurile din dispozitivele de fixare.
▪ C Sudura prin electrofuziune
▪ Metodologia de realizare a îmbinării este următoarea:
• se reglează dispozitivul la valoarea necesară în funcţie de diametrul ţevii
• se introduc cele două capete de ţeavă în fitingurile respective
• se racordează cablurile de alimentare la bornele electrofitingului şi se alimentează dispozitivul de
sudură
• se anclanşează dispozitivul care îşi face ciclul
• se decuplează cablurile de racordare ale dispozitivului şi se lasă să se răcească îmbinarea.
▪ Acest sistem de îmbinare se poate utiliza pentru întrega gamă de diametre
pentru care există electrofitinguri uzinate.
▪ ÎMBINAREA TUBURILOR DIN POLIPROPILENĂ PENTRU CANALIZARE,

ÎNTRE ELE SAU CU PIESE FASONATE SE REALIZEAZĂ CU INELE DIN
CAUCIUC PENTRU ETANŞARE
▪ Metodologia de îmbinare este următoarea:
• se taie extremitatea tubului la un unghi de cca 15 cu dispozitivul de şanfrenat
• se curăţă mufa în interior şi se verifică poziţia garniturii în interiorul mufei
• pentru a uşura introducerea tubului în mufă, se aplică pe extremitatea exterioară a acestuia un
lubrifiant care să nu atace garnitura de cauciuc
• se introduce tubul până la capătul mufei, exercitând o uşoară presiune
• se extrage tubul cca 1 cm de la capătul mufei, această operaţie este necesară pentru a se
permite dilatarea tubului în interiorul mufei
• se vor evita dezaxările excesive ale tubului care se introduce în mufă; în aceste condiţii
garnitura nu mai asigură o etanşare perfectă
• în cazul montării tuburilor în pământ sau în zidărie se va asigura protecţia mufelor cu carton
presat, pentru a evita pătrunderea pământului sau mortarului în mufă care ar putea dăuna calităţii
etanşării.
o Procedee de verificare a calităţii lucrărilor
▪ 6.3.1.Verificarea traseului conductei pe teren
▪ ■ se extrag din proiect specificaţiile şi detaliile traseului de conductă
▪ ■ instrumente de verificare
• teodolit
• nivelă
• ruletă
• şablon de profil
▪ ■ se verifică următoarele
• poziţia traseului în plan raportat la obiectele sau detaliile din teren
• adâncimea de săpare realizată ( cota de fundare )
• profilul şanţului
• stadiul de finisare a patului conductei ( fundul şanţului )
▪ 6.3.2. Verificarea calităţii materialelor puse în operă
944 / 1400
1384
▪ ■ verificarea materialului tubular
▪ ■ ■ verificarea certificatelor de calitate şi existenţa legăturii biunivoce între
certificatul de calitate şi materiale
▪ ■ ■ verificarea marcajelor existente în fabrică sau transmise din depozit
▪ ■ ■ verificarea dimensională, a aspectului şi a presiunii nominale ( pentru
armături şi flanşe )
• diametru
• grosime perete
• striuri, lovituri
• starea suprafeţelor de etanşare
7.2. Rapoarte de neconformitate R.N.C., cod formular F-G4-042

7.3. Raport de acţiuni corective şi preventive, cod formular F-G4-039
7.4. Registru de evidenţă a acţiunilor corective şi preventive, cod formular F-G4-043
7.5. Proces verbal de recepţie calitativă F-G4-061
7.6. Registru de recepţie calitativă a materialelor de construcţii şi instalaţii înainte de punerea lor
în operă
7.8. Proces verbal de trasare a lucrărilor
7.9. Fişa de urmărire a montajului conductelor
7.14. Proces verbal pentru lucrări ascunse F-G4-068
7.15. Documente de certificare a calităţii materialelor / produselor aprovizionate
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE FASONARE OTEL
945 / 1400
1384
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea acţiunilor, fazelor tehnologice, sculele şi utilajele necesare în
vederea folosirii şi montării armăturilor din oţel beton în elementele şi structurile de rezistenţă din beton
armat, în conformitate cu cerinţele de calitate prevăzute.
2. DOMENIU
Procedura se aplică la efectuarea lucrărilor de armare a elementelor din beton specifice lucrărilor
5. “ Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat “
NE 012 -99
6. STAS 438 / 1, 2, 3 – 80
7. Normativ C 56 – 85
8. Instrucţiuni tehnice C 28 – 83
9. Legea 10 / 1995
946 / 1400
1384
10. proiect de execuţie în fază DDE. Inclusiv caietul de sarcini, proiect sau fişa tehnologică
întocmită de proiectant
- Existenţa certificatelor de calitate pentru oţel beton
- Instruirea personalului care concură la realizarea lucrărilor de fasonare şi armare în
scopul însuşirii proiectelor de execuţie, caietelor de sarcini, normativelor şi procedurilor
care se referă la faza respectivă de lucru.
- Existenţa pe şantier a întregii cantităţi de oţel beton pe mărci şi diameter, necesare
realizării lucrării.
- Existenţa în dotarea atelierului de fasonare a armăturilor a dispozitivelor şi instalaţiilor de
fasonat oţel beton, conform cu cerinţele impuse de lungimea şi diametrul barelor de oţel
beton.
- Existenţa în atelierul de fasonare şi la punctul de lucru a unor spaţii de depozitare
corespunzătoare ( platforme, rastele ) şi a mijloacelor de ridicat şi transport.
- Existenţa pe şantier a tuturor detaliilor de execuţie şi a extraselor de armături privind
fasonarea barelor
- verificarea poziţiei şi lungimii de ancoraj a mustăţilor lăsate anterior acestei etape de
construcţii, precum şi starea fizică şi gradul de curăţire a acestora
MĂSURI PREVENTIVE
Se va urmări instruirea şi respectarea de către personalul de execuţant a normelor de protecţia
muncii şi P.S.I. şi sermnarea fişelor individuale de instructaj
Existenţa şi folosirea echipamentelor specifice de protecţia muncii
- Şef de şantier răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri de către şeful
punctului de lucru, de respectarea prevederilor documentaţiei tehnice şi a normelor
tehnice, precum şi de întocmirea tuturor înregistrărilor de calitate.
- Directorul de producţie răspunde de buna organizare a procesului de producţie, de
existenţa sculelor şi utilajelor.
- Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ )urmăreşte aplicarea întocmai a
prezentei proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi
întocmirea corectă a înregistrărilor calităţii.
- Beneficiar răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri şi întocmire a
înregistrărilor calităţii
- Şeful de atelier fasonare armături ( şeful de echip )
- răspunde de aplicarea întocmai la fasonare a documentaţiei de execuţie şi a
prevederilor prezentei proceduri, întocmind toate înregistrările calităţii
- răspunde de depozitarea corespunzătoare a armăturilor şi de păstrarea lor
- completează formularul de identificare a oţelului beton fasonat, precum şi etichetele de
identificare care se aplică legăturilor de oţel beton fasonat
- Conducătorul punctului de lucru
947 / 1400
1384
- completează şi emite comanda de fasonare a oţelului beton, conform planului de
execuţie
- verifică conformitatea documentelor primite ( odată cu marfa ), şi prevederile proiectului
şi ia măsuri de depozitare şi păstrare corespunzătoare
- răspunde împreună cu şeful formaţiei de lucru, respective şeful de echipă de calitatea
lucrărilor executate
- organizează locurile de muncă şi procesul de producţie, creind condiţiile necesare
executării lucrărilor
- controlează calitatea lucrărilor executate de echipă
- răspunde de introducerea în lucrare numai a armăturilor care corespund prevederilor din
proiectul de execuţie
- întocmeşte procese verbale de recepţii calitative
- Şeful de echipă
- răspunde de respectarea proiectului de execuţie, a prescripţiilor tehnice, făcând
controlul muncii prestate de muncitorii din echipă
- Muncitorii
- răspunde de calitatea lucrărilor executate,respectând întocmai tehnologia de execuţie,
în care sens au următoarele obligaţii:
■ utilizarea numai a armăturilor corespunzător calitativ
■ verificarea prin autocontrol a calităţii lucrărilor executate
■ gospodărirea judicioasă a materialelor
- Pregătirea lucrării
- Fasonarea barelor
- Transport, manipulare, depozitare
- Montare şi toleranţe
- Întocmirea înregistrărilor calităţii
5. PROCEDURA
- Pregătirea lucrării
i. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor
îndepărta:
■ eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor
■ rugina, prin frecare cu perii de sârmă
ii. Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat, fără
deteriorarea lui, înainte de a se tăia la dimensiunile din proiect şi a se fasona
iii. Barele fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în
momentul montării
iv. Armăturile nu se vor fasona la temperaturi sub – 10 º C
v. Mustăţile de OB lăsate din etapele de construcţie anterioară se vor curăţa
vi. Se va trasa poziţia barelor de armătură precum şi cotele de nivel, pe cofrag
- Fasonarea barelor
i. Fasonarea poate începe doar pe baza comenzii de fasonare
948 / 1400
1384
ii. Toate barele ce urmează a fi tăiate şi fasonate, trebuie să aibă certificate de
calitate de la furnizori
iii. Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va
face în stricta conformitate cu prevederile proiectului
iv. Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, se va analiza proiectul în ceea ce
priveşte posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, aspectele
tehnologice şi compactarea betonului. Dacă se consideră necesar, se va cere
proiectantului reexaminarea detaliilor de execuţie respective
v. Tăierea barelor de oţel beton se face cu ghilotina, flexul. Tăierea şi îndoirea
barelor va fi făcutpă pe platforma de fasonare. Folosind maşini şi dispositive,
funcţie de lungimea şi diametrul barelor
vi. Îndoirea barelor se face la masa de fasonat, folosind bolţuri de diametre
corespunzătoare diametrelor de armătură
vii. Îndoirea barelor se execută cu mişcare lentă, fără şocuri
viii. La maşina de fasonat cu două viteze nu se admite curbarea barelor cu profil
periodic la viteza mare a maşinii
ix. În cazul în care la îndoirea barelor apare tendinţa de fisurare a lor, se va opri
operaţiunea, anunţându-se responsabilul cu controlul calităţii CQ
x. Se interzice îndoirea barelor la cald, cu flacăra oxiacetilenică sau electric
xi. Pentru a se preveni corodarea barelor, dacă şi mediul este coroziv, fasonarea
barelor se va face cu max. 15 zile înainte de montare şi betonare
xii. Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri. În cazul armăturilor netede având
diametrul “d “, ciocul se îndoie la 180º, cu raza interioară de min. 1,25 d şi
porţiunea dreaptă de capăt de min. 3 d. La armăturile cu profil periodic, ciocul se
îndoaie la 90º, cu raza interioară de min. 2 d şi porţiunea dreaptă de capăt de
min. 7 d
xiii. Îndoirea barelor înclinatre, a celor la trecerea prin stâlpi în grinzi sau a celor
trecute peste colţul unui cadru se va face după un arc de cerc cu raza de min. 10
d. Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porţiune dreaptă cu lungimea de
min 20 d în zonele întinse şi min. 10 d în zonele comprimate
xiv. Toate barele fasonate vor fi depozitate ( şi identificate prin etichete ), pe
platforma de fasonare, după numărul mărcii şi a comenzii de fasonare
- Transportul, manipularea, depozitarea
i. Toate barele fasonate vor fi transportate pe platforme adiacente zonei de lucru,
în mijloace de transport adecvate, funcţie de lungimea şi forma barelor
ii. Depozitarea barelor fasonate pe platforma zonei de lucru se va face în aşa fel
încât să evite corodarea şi murdărirea lor. Ele vor fi depozitate pe loturi
identificabile şi uşor accesibile
iii. Se vor lua în evidenţă certificatele de calitate însoţitoare, acte care se vor atesta
celorlalte documente de confirmare a calităţii de la punctul de lucru
- Montarea armăturilor
i. Montarea armăturilor se face asigurând:
■ creerea, la interval de max. 3m. a unor spaţii libere care să permită pătrunderea
liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul
■ creerea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului ( min. 2,5 x Φ vibrator )
ii. Armăturile vor fi montate la poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să
asigure menţinerea acestora în timpul turnării ( distanţieri, agraffe, capre, etc. )
949 / 1400
1384
Se vor prevedea :
■ cel puţin doi distanţieri la fiecare m² de placă sau perete
■ cel puţin un distanţier la fiecare 12 m. de gridă sau stâlp
■ cel puţin un distanţier între rândurile de armături la fiecare 2 ml. De gridă în zona
cu armătura pe două sau mai multe rânduri
Distanţierii vor fi din mortar de ciment sau confecţionaţi din masă plastică; este
interzisă folosirea cupoanelor din oţel. Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la
partea superioară a plăcilor, se vor folosi capre din oţel beton, dispuse între ele la
distanţa de max. 1 ml. ( 1 buc. / m² ) în câmp, respective de max. 50 cm. ( 4 buc. / m²
) în zonele de consolă. În cazul plăcilor cu grosime mai mare de 40 cm. şi a
ar4măturilor cu diametre peste 14 mm., se admite depăşirea distanţelor menţionate,
dar astfel încât să se asigure păstrarea poziţiei armăturii
iii. Prăznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncta de sudură sau
legături cu sârma de armătura elementului, sau vor fi fixate de cofrag.
iv. Atunci când se dispune de mijloace de ridicat, se recomandă ca armătura să se
monteze sub formă de carcase preasamblate
- Legarea armăturilor
i. La încrucişări, barele de armătură trebuie să fie legate între ele prin legături cu
câte două fire de sârmă neagră de 1 – 1,5 mm. Diametru, sau prin sudura
electrică prin puncte
ii. Reţelele de armături din plăci şi pereţi vor avea legate în mod obligatoriu 2
rânduri de încrucişări marginale pe tot conturul. Restul încrucişărilor, din mijlocul
reţelelor, vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri ( în şah ). Reţelele din plăci
curbe subţiri se vor lega în toate punctele de încrucişare
iii. La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile
etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare, cu
porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai în şah ( din 2 în 2 ). Barele
înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primi etrieri cu care se încrucişează.
Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de
toate barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi legate, de regulă de toate
barele longitudinale cu care se încrucişează.
- Distanţe minime admise între armături
i. Stâlpi – sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile:
■ barele longitudinale – min. 50 mm.
■ etrieri – min. 70 mm.
ii. Grinzi – sau elemente înclinate, executate cu cofraje pe trei laturi:
■ între barele primelor 2 rânduri de armături de la partea inferioară – d însă ≥ 25
mm.
■ între barele de la partea inferioară, dispuse pe rândul 3 şi următoarele – min. 50
mm.
■ între armăturile de la faţa superioară – d însă ≥ 30 mm.
■ etrieri – min. 100 mm.
- armături de rezistenţă în plăci – min. 70 mm.
- Grosimea stratului de acoperire cu beton
■ este conform proiectului cu abateri max. de: - 2 mm.
+ 4 mm.
950 / 1400
1384
iar în caz când în proiect nu se indică, conform precizărilor de mai jos, cu abaterile sus
menţionate
■ plăci cu grosimea < de 100 mm. / min. 10 mm.
≥ 100 mm. / min. 15 mm.
■ grinzi ci înălţimea < 250 mm. / min. 15 mm.
≥ 250 mm. / min. 25 mm. iar dacă înălţimea este < 500 mm. şi
diametrul armăturii ≤ 16 mm. – grosimea min. de acoperire este de 20 mm.
■ stâlpi – min. 25 mm.
■ etrieri – sau armături transversale din carcase sudate – min. 15 mm.
■ fundaţii – cu un strat de egalizare – armăturile de la faţa inferioară – min. 35 mm.
■ fundaţii, grinzi, stâlpi în contact cu pământul – min. 50 mm., iar pentru feţele laterale ale
elementului – min. 45 mm.
■ armături cu profile laminate – min. 50 mm.
- Înnădirea armăturilor – se face conform prevederilor proiectului

i. Procedeele de înădire utilizate sunt:
■ prin suprapunere
■ prin sudură
■ prin manşonare presate la rece
■ prin manşonare sudate metalotermic
ii. Înădirea prin sudare se poate face prin unul din următoarele procedee:
■ sudare electrică prin puncta
■sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară
■ sudare manuală, cu arcul electric, prin suprapunere şi cu eclise
■ sudare manuală cap la cap cu arcul electric
- sudaria în cochilie
- sudaria în semimanşon de cupru
■ sudaria în mediu de bioxid de carbon
La executarea şi controlul calităţii înădirilor realizate prin sudare se vor respecta prevederile
instrucţiunilor tehnice C 28 – 83
iii. Fără sudare, se înădesc în aceeaşi secţiune max. 25 % din suprafaţa secţiunii
transversale a barelor din OB 37 şi max. 50% la PC 52 şi PC 60
iv. Înădirile prin sudare
■ sunt recomandate la bare cu diametrul mai mare de 25 mm. Şi obligatoriu la
diametre ≥ 32 mm.
■ se realizează la bare cu diametrul peste 8 mm. ( instrucţiuni tehnice C 28 – 83 ), iar
la armăturile de rezistenţă, de min. 10 mm.
■ obligatoriu, la elementele cu secţiunea întinsă în întregime
- Înlocuirea armăturilor se poate face respectându-se următoarele:
■ adoptarea altor diametre, de acelaşi tip de OB cu cel înlocuit se va face astfel încât
aria armăturii să rezulte ≥ cu cel mult 5% decât cea din proiect
■ în cazul armăturilor de rezistenţă din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi mai mic
sau mai mare cu cel mult 25 % decât cel prevăzut în proiect, dar fără a schimba oţelul
■ Înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de OB decât cel prevăzut în proiect se va
efectua numai cu avizul proiectantului, sau pe baza datelor prevăzute în proiect
Înlocuirile de armături effectuate se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse şi după caz
în dispoziţiile de şantier date de proiectant
951 / 1400
1384
- Abateri limită admise la confecţionarea şi montarea armăturilor
■ la dimensiunile segmentelor barei fasonate şi la lungimea totală a acesteia, pentru
bare de lungime:
≤ 900 mm. - ± 5 mm
901 mm. ÷ 3000 mm. ± 6 mm.
3001 ÷ 9000 mm. - ± 8 mm.
>9000 mm - ± 10 mm
■ la lungimea de petrecere a barelor înădite prin suprapunere + 2 d
■ distanţa dintre două bare de rezistanţă alăturate, la
- plăci şi pereţi ± 10 mm.
- grinzi şi stâlpi ± 3 mm.
■ la distanţa dintre etrieri ± 10 mm.
■ la poziţia înădirilor ± 50 mm.
■ la acoperirea straturilor de beton a armăturilor – de regulă: – 2 mm.

+ 4 mm.
Lucrarea de fasonare şi montare a armăturilor la un element se consideră terminată şi
acceptată dacă au fost respectate prescripţiile din procedură şi documentaţia de execuţie, dacă au fost
întocmite înregistrările de calitate şi acestea au fost acceptate de beneficiar

9.1. Procesele verbale de recepţii calitative,
9.2. Rapoarte de neconformitate R.N.C.,
9.3. Raport de acţiuni corective şi preventive,
9.4. Registru de evidenţă a acţiunilor corective şi preventive,
9.5. Dispoziţii de şantier.
9.6. Registru meteorologic,
9.7. Certificat de calitate pentru oţel beton
9.8. Comandă fasonare oţel beton
9.9. Etichetă identificare oţel beton
1 0 6 0
2 0
3 0
4 0
5 0
952 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
953 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
1.SCOP
lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
Prevederile prezentului capitol se refera la lucrările de zugrăveli, vopsitorii interioare şi exterioare

ale clădirilor indiferent de compoziţia lor şi de natura suprafeţelor pe care se aplica , cat şi la lucrările de
tapete ce se aplica în interiorul încăperilor.
STAS 8341-75 Tapet lavabil pe baza de polimer cu suport de hârtie

STAS 8839-72 Hârtie suport pt. tapete lavabile pe baza de polimeri
C3 – 76 Normativ pt. executarea şi recepţionarea lucrărilor de zugrăveli şi
vopsitorii
C4 - 77 Instrucţiuni tehnice pt. aplicarea tapetelor
Ord. Nr. 9/N/15.03.93 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în c-ţii
MATERIALE
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor cu lapte de var :

- ulei de în sicativat STAS 16-70;
- ulei tehnic de in, STAS 18-70;
- ulei tehnic de rapiţa STAS 2078- 70;
- ulei tehnic de floarea soarelui STAS 2710-70;
- var pt. c-ţii STAS 146-70;
- oxizi pigmenţi pt. vopsele, pamanturi decolorante, produse absorbante,
- standardele din sectorul “L” “ Industria chimica “ subgrupa “L 17 “.
- hârtie pt. şlefuit uscat STAS 1581-61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic;
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apa, zugrăveli în relief, finisarea ornamentelor
de ipsos ;
- ipsos de c-ţii şi ipsos de modelat – STAS 545-66;
- caolin spalat de Aghires STAS 232-73;
954 / 1400
1384
- huma. Condiţiile tehnice prevăzute în normele interne ale carierei producătoare
- caolin spălat de Harghita STAS 4888-68;
- clei de oase STAS 88 -73;
- clei de piele STAS 89-69;
- gelatina tehnica STAS 2540-70;
- creta măcinata de Murfatlar – Dobrogea STAS 2706-71;
- oxizi, pigmentaţi pt.. vopsele, pamanturi, decolorante, produse absorbante, standarde din
sectorul “ L” Industria chimica subgrupa “ L17 “.
- Praf de bronz alb şi galben;
- Praf de mătase “ Micalux “ N.I. 4589 – 60 a UCECOM;
- pânza pt. şlefuire uscata – STAS 1582 – 61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral – STAS 4593 - 68;
Materiale utilizate la executarea vopsitoriilor:

1. materiale pt. vopsitorii pe baza de ulei:
- benzina de extracţie – STAS 45-75;
- diluant 104 pt. produse pe baza de ulei, STAS 3124 – 75;
- grund pt. astupat porii STAS 5192 – 75;
- chituri de baza de ulei STAS 6592 – 75;
- vopsele, lacuri şi emailuri pe baza de ulei NI 90-61 şi anexe;
- grund anticoroziv pe baza de miniu de plumb 351-6, NI 90-61;
- diluant pt. chit de cuţit pe baza de ulei D 001 – 3, conform caietului de sarcini Policolor
Bucureşti;
2. materiale pt. vopsitorii pe baza de alchidal :

- White sprit rafinat STAS 44-67;
- Grund pt. astupat porii, STAS 5192 – 75;
- Grunduri colorate mate, NI 1703 – 68;
- Chit de stropit alchidal C 895 – 67, NI 1703 – 67 ;
- Emailuri alchidice, NI 1703-68;
- Lacuri incolore alchidice, NI 1703 – 68 şi anume :
o L 005 – 20 pt. finisarea tâmplăriei de lemn ( mai rezistent în mediu marin );
o L 005 – 5 pt. finisarea tâmplăriei metalice;
o L 005 - 32 pt. finisarea tâmplăriei din metale uşoare;
o L 005 – 1 pt. finisare tâmplăriei în mediu exterior ( pe lemn şi metale );
3. materiale pt. vopsitorii pe baza de polilac:
- email polilac simbol 5044, caiet de sarcini Policolor 46;
- grund G 005 – 2, STAS 5192 sau grund pe baza de miniu de plumb, simbol G 351 – 6, NI
90-61;
- chit pe baza de ulei STAS 6592 – 75;
- white sprit – STAS 44 – 67;
- hârtie de şlefuit, STAS 1581 – 61;
- feruginol, NI 1708 – 61;
955 / 1400
1384
4. materiale pt. vopsitorii cu email imitaţie lovitura de ciocan, email bronz aluminiu şi vopsele
bituminoase.
- emailuri imitaţie lovitura de ciocan cu uscare la aer NI 1703 – 69 şi anume:
o E 815 – 500 pt. metal, cu soluţie de întărire L 005 – 501;
o E 815 – 520 pt. lemn şi ipsos, cu soluţie de întărire L 005 – 521;
o Emil bronz aluminiu E 815 – 1, NI 1703 – 68;
- lacuri pe baza de bitum STAS 3474 - 67;
5. materiale pt. vopsitorii pe baza de derivaţi celulozici :
- diluanţi pt. produse pe baza de derivaţi celulozici, STAS 3122 – 74;
- lacuri pe baza de nitroceluloza STAS 3421- 75;
- chituri, grunduri, lacuri, emailuri pe baza de derivaţi celulozici, NI 306 – 61. Grundurile
nitrocelulozice sunt destinate industriei metalurgice; în c-ţii se aplica vopsele de nitroceluloza
pe grunduri de ulei sau alchidal.
6. materiale pt. vopsitorii patinate ( lustruite ) cu şerlac şi cu ceara:
- ceara de albine STAS 3064-74;
- ceara pt. parchet, Inteprinderea Victoria, NI 1564-66;
- benzina de extracţie, STAS 45-75;
- şerlac – materie prima sub forma de fulgi din import;
- alcool tehnic, MIA – NI 614-61;
7. materiale auxiliare pt. vopsitorii:
- pânza pt. şlefuire uscata STAS 1582-61;
- corpuri abrazive cu lianţi ceramici STAS 4593-68;
- lichide de lustruit, STAS 5190-75;
- decapant D002-10, NI 1708-61 ;
- apa de lustruit Novolin Super D002-31, NI 2062-62;
Materiale pt. vopsitorii vinarom şi cu vopsea decorativa în relief :
a. materiale principale :
- vopsea vinarom pe baza de poliacetat de vinil în dispersie, STAS 7359-73;
- vopsea decorativa în relief simbol 8203 – NII 4741 –71;
- vopsea 82081, necolorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr. 103;
- vopsea 820811, colorata conf. caietului de sarcini CCPALV nr. 103;
b. materiale auxiliare :
- apa STAS 790-73;
- nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni, pt. fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844 – 73;
- grund pt. vopsele în dispersie, apoasa, simbol V108-211, NI 4138-1968;
- ciment Pz 400, STAS 1500-67;
- ipsos de c-ţii şi ipsos de modelat STAS 545-66;
- hârtie pt. şlefuire uscata , STAS 1581-61;
Materiale pt. vopsitorii cu vopsele pe baza de acetat de polivinil montate pe şantier :
Materiale principale :
- vopsea alba simbol 8202, conf. . caietului de sarcini nr. 2 elaborat de Centrul de Cercetări pt.
Proiectări Anticorozive de Lacuri şi Vopsele ;
956 / 1400
1384
- paste concentrate de montare simbol 8200, conf. caietului de sarcini nr. 1 elaborat de
CCPALV;
Se produc următoarele tipuri de paste concentrate de montare : roşu 25, roşu 252, portacaliu35,
galben 45, galben 482, galben 49, verde 54, verde 54/1, albastru 65, albastru 652, ocru 71,
negru
90.
Materiale auxiliare :
- apa STAS 790-73;
- nisip cuarţos de Văleni şi Crivineni, pt. fabricarea sticlei şi a geamurilor, STAS 3844-73;
- faina de cuarţ pt. turnătorie STAS 6737-75;
- ciment Pz 400 STAS 1500-67;
Materiale pt. tapete :
a. Tapete pe baza de polimeri pe suport de hârtie, conf. STAS 8341/1-75;

a.1. tapetele se fabrica în trei tipuri :
- tapete de tip T.R. ( tapete în relief )
- tapete tip T.C.M. ( tapete calendate monocolor );
- tapete tip T.C.P. ( tapete calendate policolor );
a.2. tapetele sunt acoperite cu o pelicula formata dintr- o pasta speciala pe baza de PVC pt. tapetele
T.C.M şi T.C.P. şi respectiv PVC şi PVA pt. tapetul T.R.
a.3. tapetele T.R. sunt permeabile la vapori de apa; tapetele tip T.C.M. şi T.C.P. sunt bariere de vapori.
a.4. tapetele tip T.R. sunt semilavabile iar tapetele tip T.C.M şi T.C.P. sunt lavabile.
a.5. tapetele trebuie să corespunda condiţiilor de calitate din STAS 8341/1-75.
b. Hârtie suport pt. tapetele lavabile pe baza de polimeri, conf. STAS 8839-72;
c. Faina de grâu, conf. STAS 877-68;
d. Clei de oase conf. STAS 88-73;
e. Apa pt. mortare şi betoane conf. STAS 790-73;
f. Ipsos pt. c-ţii conf. STAS 1581-61;
g. Hârtie de şlefuit, conf. STAS 1581-61;
h. Fenol tehnic conf. STAS 6555 – 71;
I. Carbatoc, conf. M.I.CH. N.I.D. nr. 3419-67;
j. Lindatox 20- concentrat emulsionabil, conf. . M.I.CH. N.I.D. nr.1222-58;
k. Spici ornamentale sculptate prin dăltuire conf. M.E.F.M.C. N.I.I. nr. 3450-76
l. Sipci ornamentale sculptate prin dăltuire, conf. M.E.F.M.C. N.I.I. nr. 3451-76;
m. Profile din PVC, conf. M.E.F.M.C. N.I.I. nr. 943-73
4.RESPONSABILITATI
contractuali.
957 / 1400
1384
lucrarilor.
5.PROCEDURA
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje,
instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.
De asemenea vor fii terminate pardoselile reci ( betoane mozaicate, gresie, etc. ) inclusiv
lustruirea.
În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se vor executa
înaintea aplicării îmbrăcăminţii pardoselii . La executarea zugrăvelilor se vor lua masuri pt. protejarea
stratului suport al îmbrăcăminţii, pt. a-l feri de umiditate şi de murdărie, care poate compromite aderenta
îmbrăcăminţii, în special în cazul aplicării acesteia prin lipirea cu adeziv. În cazul pardoselilor cu strat
suport din plăci fibrolemnoase poroase bituminate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea
stratului suport.
Tâmplăria de lemn şi cea metalica trebuie să fie montate definitiv, accesoriile metalice la
tâmplărie trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare să fie verificata, cu excepţia drucărelor şi a
şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.
La lucrările de vopsire, aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completa a
zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli, raşchetarea, curăţirea, lustruirea, luandu-
se masuri de protejare contra murdăririi îmbrăcăminţii pardoselilor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor construcţiei ca : jgheaburi,
burlane, streasini, cornişa, glafuri, socluri, cofraje pt. instalaţii electrice sau de gaze, etc. precum şi
trotuarele.
În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cat mai fin , astfel ca
urmele de drişca să fie cat mai puţin vizibile, toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit,
terminate şi uscate.
În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane si netede ( ex. panouri mari ) toţi porii ramaşi
de la turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare ( în cazul pereţilor din beton monolit
) se vor umple cu mortar de ciment-var, după ce în prealabil borurile şi dungile ieşinde în relief au fost
îndepărtate astfel ca să rezulte suprafeţe netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca
cu piatra de şlefuit sau cu perii de sarma.
Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie să îndeplinească condiţiile de planitate şi
netezire prevăzute în “ Normativ pt. executarea C-tiilor din panouri mari ” P42-71.
Suprafata se va curata bine de praf pt. a se asigura aderenta stratului din finisaj pe suprafata
suport.
În cazul suprafeţelor de zidărie netencuită, care urmează să fie zugrăvite direct, se vor curata
atent stropii şi resturile de mortar şi se vor completa rosturile care prezintă goluri în mortar.
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip ( ipsos ) cu aracet, trebuie să fie plane
şi netede, fara desprinderi sau fisuri, varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 14 zile.
Toate fisurile, neregularităţile, se chituiesc de către zugravul vopsitor sau se şpăcluiesc cu pasta
de aceeaşi compoziţie a gletului. Pasta de ipsos folosita pt. chituirea defectelor izolate se prepara din 2
parţi ipsos şi o parte apa ( în volume ). Pasta se realizează prin presărarea ipsosului în apa după care se
958 / 1400
1384
omogenizează prin amestecarea rapida (în intervalul de maximum 1 minut de la presare ). Pasta se va
prepara în cantităţi care să poată fi folosite înainte de sfarsitul prizei ipsosului ( cca. 6 minute ).
Pt. şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte pasta de ipsos-var în proporţie de o parte ipsos
şi o parte lapte de var .
Compoziţia se va prepara în cantităţi care să poată fi folosita în cel mult 20 minute de la
preparare.
După uscarea porţiunilor reparate, suprafata se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit în cazul pereţilor
începând de la partea superioara spre partea inferioara, după care se curata de praf cu perii sau bidinele
curate şi uscate.
În cazul când pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte
vopsele care formează după uscare pelicule bariera de vapori, umiditatea gletului trebuie să fie de
maximum 8%.
Tâmplăria verificata de către tâmplar în privinţa bunei execuţii şi funcţionari şi reparata în ceea ce
priveşte degradările survenite în timpul transportului sau montajului, este luata în primire de vopsitor.
Vopsitorul verifica şi cercetează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele
îngropate, prelingerile de răşina sau alte murdarii să fie curăţate.
Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 15 %.
Verificarea umiditatii se poate face cu ajutorul aparatului electric tip “ Higromette “.
Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie vor fi grunduite
cu grund anticoroziv şi vopsite cu vopsele de ulei sau cu un email.
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugina, păcura, grăsimi, mortar, vopsea
veche, noroi, gheaţă, zăpada, etc. rugina se îndepărtează prin ferecare cu perii de sarma, şpacluri de
otel, răzuitoare, dălţi, piatra abraziva sau prin salbare sau ardere cu flacăra; În cazuri speciale se vor
folosi bai de spălare sau ardere cu flacăra, în cazuri speciale se vor folosi bai de spălare şi decapare,
acida, instalaţii industriale sau paste decapante .
Petele de grăsimi se şterg cu tampoane înmuiate în solvenţi ( white-sprit, terebentina, benzina
uşoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot înlesni coroziunea
metalului.
Tâmplăria metalica se aduce pe şantier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzător vopselei
care se aplica.
Zugrăvelile vechi se vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele se vor spală cu apa şi săpun şi după
uscare se vor pregăti pt. zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, după care vor fi îndepărtate cu
şpaclu înainte de răcirea lor . Îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante .
Pasta se întinde cu un tampon, se lăsa să se înmoaie pelicula câteva minute, după care se curata cu
şpaclu. Daca gletul de vopsea este prea crăpat sau s-a cojit odată cu scoaterea cu şpaclu a vopselei,
gletul se va reface complet. După aceasta pregătirea pt. vopsire se face ca pt. un glet nou.
Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalica sau de lemn se curata în mod similar ca de
pe suprafeţele gletuite. După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca
în cazul unor finisaje noi.
Lucrările de tapetare vor fi începute după ce lucrările de finisaj ( reparaţii la tencuiala , gleturi,
montarea tâmplăriei şi a geamurilor, zugrăvirea tavanelor, vopsitorii , pardoseli turnate de orice natura,
etc.) au fost complet terminate. De asemenea vor fi terminate şi în stare de funcţionare instalaţiile
electrice, sanitare şi cele de încălzire.
Executarea straturilor de circulaţie la pardoseli de parchet sau din polimeri precum şi executarea
straturilor suport uscate la pardoselile de parchet se pot face atât înainte cat şi după montarea tapetelor.
959 / 1400
1384
Înainte de aplicarea tapetelor, pereţii din beton sau zidărie, tencuiţi sau gletuiţi, se vor verifica în
ceea ce priveşte starea suprafeţei lor.
Pereţii trebuie să fie plini şi netezi, fara crăpaturi, adâncituri sau lacuri şi uscaţi corespunzător.
Abaterile de la verticala ale tencuielii pereţilor nu vor depasi 1 mm /m şi maxim 3 mm pe toata
înălţimea încăperilor pana la 3,5 m şi 5 m la cele mai înalte .
Neregularităţi ale suprafeţelor ( la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime ) se admit cel mult 2 în
orice direcţie având adâncimea sau Inaltimea pana la 3 mm, în cazul tencuielilor drişcuite şi pana la 2
mm, în cazul tencuielilor gletuite.
Suprafata pereţilor se va pregăti de către tapetar prin curăţirea stropilor de mortar şi de
zugrăveala care au căzut pe pereţi la finisarea tavanului şi prin şpăcluirea cu pasta de ipsos a micilor
defecte locale. Suprafeţele reparate se vor şlefui cu hârtie de şlefuit, iar praful rezultat din şlefuire se va
îndepărta cu o bidinea curata şi uscata.
Pereţii gletuiţi şi pregătiţi se vor amorsa cu o soluţie de clei de oase, iar hârtia de ziar şi tapetele
se vor lipi succesiv cu unul din uleiurile următoare:
- ulei format dintr-un amestec de clei de oase şi faina, la care se adăuga un insecticid ( lindatex
20 sau carbox ) şi după caz un fungicid;
- ulei , preparat pe baza de carboxime - tilceluloza.
Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa numai la o temperatura a aerului, în mediul ambiant de

cel puţin + 5 grade C, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim se va menţine tot
timpul executării şi cel puţin inca 8 ore pt. zugrăveli şi 15 zile pt. vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după
executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
încetarea ploii ( în condiţii de temperatura care să permită uscarea suprafeţelor. De asemenea, se va
evita lucrul la faţade în orele de însorire maxima, sau vânt puternic, pt. a evita uscarea accelerata şi
crăparea peliculelor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica daca suprafeţele suport au
atins umiditatea de regim ( suprafeţele de beton sau zidărie tencuita 3 % şi suprafeţele gletuite 8%).
Aceasta se obţine în condiţii obişnuite ( umiditate relativa a aerului de 60% şi temperatura 18…20 grade
C ). După cca. 30 zile de la executarea mortarelor, şi după cca. 2 săptămâni de la executarea gletului.
Umiditatea se va verifica cu aparatul electric tip “ Higromette “ bazat pe principiul variaţiei
rezistivităţii electrice a materialelor, funcţie de umiditatea lor, sau cu un alt aparat similar ( aparatul cu
carbid tip CM).
În cazul când pe şantier nu se găsesc aparatele indicate se poate verifica daca stratul suport de
mortar sau beton sau uscat suficient prin următoarea metoda : cu ajutorul unei pensule curate se aplica
pe o porţiune mica ( cca. 2 x 5 cm ) din suprafata suport a soluţiei de fenolftaleina în alcool, în
concentraţie de 1%; daca porţiunea respectiva se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are
o umiditate mai mare de 3 % .
Diferenţa de temperatura intre aerul înconjurător si suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie
mai mare de 6 grade C, pt. a evita condensarea vaporilor.
Pt. tapete în încăperi va fi de minimum + 15 grade C iar umiditatea relativa a aerului de maxim
60% pt. a se asigura o buna aderenta a tapetelor de stratul suport şi o lucrabilitate optima a cleiurilor şi a
fâşiilor de tapet în timpul aplicării.
Umiditatea în procente a stratului suport nu va fi mai mare decât umiditatea de regim a suprafeţei
ce se tapetează :
960 / 1400
1384
- 2,5…3% la pereţii din beton sau la cei din zidărie tencuiţi, sau la cei gletuiţi cu glet de var ;
- 8% la pereţii gletuiţi cu glet de ipsos;
- 8% la pereţii alcătuiţi din elemente.
Măsurarea umiditatii se va face cu unul din aparatele de tip Higromette, Fendron sau Karl Weiss,
etalonate pt. fiecare tip de perete.
La pereţii din beton sau din zidărie tencuita se poate considera ca stratul suport este suficient de
uscat, după cca. 2 luni de la turnarea betonului, în cazul pereţilor de beton monolit sau prefabricate sau
de la terminarea lucrărilor de tencuire a pereţilor din zidărie daca timpul este uscat, iar temperatura
aerului este mai mare de 20 grade C. O verificare practica se poate face cu o soluţie de fenolftaleina în
alcool în concentraţie de 1 % care se pensulează pe o porţiune de cca. 2 x 5 cm de pe suprafata suport;
daca porţiunea respectiva se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare
de 2,5…3 %.
La pereţii din elemente de BCA se poate considera atinsa umiditatea de regim, după un an de la
montarea şi darea în exploatare a încăperilor respective sau la finisarea construcţiilor noi daca
elementele BCA au fost păstrate în depozite tampon la producător pana la atingerea umiditatii admisibile
pt. finisaje de regim şi transportate acoperite pana la şantier.
Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var.

- laptele de var folosit la zugrăveli se prepara din var pasta stins, prin diluarea pastei de var cu
apa în proporţie de o parte var şi 1,5 părţi apa şi amestecarea pana la perfecta omogenizare. În caz ca
nu exista pe şantier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgari (2…2,5 părţi apa la o
parte var bulgari-în volume). Nu se va face prepararea în recipiente ( butoaie, găleţi ) din tabla neagra
deoarece ruginesc şi schimba culoarea laptelui de var.
Varul pasta poate fi folosit la zugrăveli după 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var i se va adăuga, amestecând continuu pana la omogenizare, grăsimi ( ulei de in,
de rapiţa sau de floarea soarelui ) în proporţie de 1…2%.
Se poate folosi şi seu topit tehnic, în aceeaşi proporţie care insa se va încălzi pana la topire şi se
va amesteca numai în cazul preparării laptelui de var bulgari şi anume înainte de răcirea amestecului.
- în cazul unor zugrăveli colorate se adaugă pigmenţi în praf, pana la nuanţa dorita. Laptele de
var strecurat se amesteca cu colorantul muiat în apa cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca
compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pt. zugrăvirea cel puţin a unei încăperi ( la
interior ) sau a unei faţade ( la exterior ). Pt. a se evita variaţiile de nuanţa în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
- înainte de întrebuinţare compoziţia se va strecura prin site fine ( 900 ochiuri / cm2) cu ţesătura
din sarma de alama, pt. reţinerea a impurităţilor cat şi a particulelor de var nestins sau de pigment .
- la locul de munca, compoziţia de zugrăveala se transporta şi se păstrează în galeţi de tabla
zincata.
Aplicarea zugrăvelii
- spoielile ( preparate din lapte de var, fara pigmenţi şi grăsimi ) şi zugrăvelile de var se
executa în 2,3 straturi. Primul strat are rol de grund ( constituind stratul de legătura între
suprafaţa pregătita şi zugrăveală ); el creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de
absorţie şi culoare.
961 / 1400
1384
- Aplicarea primului strat se va face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult
după 2…4 ore, în caz contrar ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea
primului strat de zugrăveala.
- La zugrăvirea pereţilor se delimitează de la început suprafeţele care trebuie să fie zugrăvite
diferit, prin trasarea unor linii subţiri intre suprafeţele respective ( ex. intre tavan şi pereţi ).
Zona imediat învecinata liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensula.
- Zugrăveala se aplica prin stropire cu aparatele de pulverizat. Pt. a asigura o mai buna
aderenta de suport , primul strat de zugrăveala se poate aplica cu bidineaua. Se admite şi
aplicarea manuala cu bidineaua a tuturor straturilor, zugrăveli numai pe suprafeţe mici.
- În cazul zugrăvirii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direcţii
perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii ( spre fereastra ) iar
la pereţi în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
- Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent.
- Zugrăvirea manuala se va face concomitent de către cei doi zugravi, unul executând
zugrăvirea părţii superioare a peretelui de pe scara dubla iar celalalt zugrăvind de pe
pardoseala partea inferioara a peretelui, pt. a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare.
- În cazul unor încăperi în care se executa lambriuri în vopsea de ulei ( bai, bucătarii,
spălătorii, săli de clasa, etc.), se zugrăveşte mai întâi partea superioara a peretelui împreuna
cu tavanul, iar apoi se executa lambriul în ulei. La limita de demarcaţie se trage cu culoare
de apa, aşa cum s-a indicat mai sus.
- La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat :
a. cu acţiune discontinua, la care pt. fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de
zugrăveala este necesara întreruperea lucrului;
b. cu acţiune continua la care compoziţia de zugrăveala este absorbita de pompa aparatului
printr-un furtun dintr-un vas alimentat continuu;
- aparatul cu acţiune discontinua folosit curent este aparatul tip “ COLIMAX “
Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveala se executa următoarele operaţii pregătitoare :
e. Se umple rezervorul cu compoziţia de zugrăveala aşezându-se pe gura rezervorului o sita
pt. strecurarea ei;
f. Se ridica presiunea în rezervor prin pompare manuala pana la 3-5 atm.
g. Se deschide robinetul şi se reglează jetul
h. Se verifica manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei.
- ca aparat de pulverizat cu acţiune continua se poate folosi aparatul electric de zugrăvit (AEZ –
1) cu compoziţia de zugrăveala, strecurata în prealabil, se alimentează continuu un recipient ( găleata )
separat pe măsura consumului de unde este absorbita prin furtun în rezervorul de presiune şi respinsa
prin furtul de refulare în pulverizator.
Înainte de aplicarea compoziţiei de zugrăveala se executa următoarele operaţii pregătitoare:
a. se prepara compoziţia de zugrăveala cu o astfel de consistenta incat să se asigure posibilitatea de a fi
pulverizata şi se strecoară prin sita.
b. se umple recipientul de alimentare continua şi se introduce furtunul de absorţie în acest recipient;
c. se actioneaza pompa cu membrana pana la presiunea de 5-6 atm şi se deschide robinetul
pulverizatorului.
d. se verifica buna funcţionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorbţie cu aparatul,
legătura furtunului de refulare cu duza şi cu pulverizatorul, starea de funcţionare a pompei şi a
pulverizatorului, etc.);
e. se reglează jetul.
962 / 1400
1384
La aparatul electric de zugrăvit, înainte de punerea în funcţiune se va face legătura acesteia cu
pamantul.
- pt. executarea zugrăvelii cu aparatele de pulverizat se procedează în felul următor:
a. se ridica presiunea în pompa pana la acea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator şi
se începe stropitul;
b. jetul sub care compoziţia de zugrăveala iese din duza pulverizatorului trebuie să fie cu stropii
fini şi în ungi drept fata de suprafata care se finisează, iar duza să se afle la o distanta de suprafata de
0,75-1m, a.î. compoziţia care se pulverizează să nu cada pe jos să nu ricoşeze;
c. pt. aplicarea uniforma a compoziţiei de zugrăveala, se executa cu duza pulverizatorului
miscari în spirala;
d. fiecare strat se aplica numai după uscarea celui precedent;
- după terminarea lucrului se va spăla aparatul atât în interior cat şi în exterior precum şi furtunul
şi pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de apa în interiorul aparatului, creându-se din nou
presiunea;
- la zugrăvirea faţadelor, pt. a se împiedica uscarea brusca şi cojirea zugrăvelilor, se evita
aplicarea acestora pe soare puternic, aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii sau după-amiaza
(în lunile de vara ). În cazul când e necesar să se lucreze pe timp însorit, suprafata se va uda cu apa în
prealabil.
Vopsitorii cu vopsele de ulei

Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după terminarea
lucrărilor pregătitoare.
Pe glet de ipsos se aplica un grund de îmbibare incolor. Tâmplăria de lemn şi metalica se
furnizează pe şantier gata grunduita cu grund de îmbibare si respectiv grund anticoroziv . In cazul unor
elemente de lemn sau metal, care au fost confecţionate pe şantier, acestea se vor grundui pe şantier, în
funcţie de natura vopsitoriei ce se executa.
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pt. a se asigura o legătura mai buna a
vopsitoriei ulterioare cu suprafata suport. După grunduire se executa chituirea defectelor locale, şlefuirea
locurilor chituite şi ştergerea de praf după uscare; apoi în cazul unor lucrări de calitate superioara, se
executa una sau doua şpacluri complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea
prafului rezultat .
Plăcile din aşchii de lemn ( PAL ) vor fi chituite şi şpăcluite pana la completa lor netezire. Plăcile
fibrolemnoase ( PFL) dure vor fi în prealabil şlefuite, pt. a transforma suprafata lor intr-un suport
absorbant, aderent, după care vor fi grunduite, şpăcluite şi vopsite. În cazul când se finisează cu lacuri
transparente suprafeţele nu vor fi şpăcluite ci numai şlefuite, grunduite şi lăcuite.
Chituirea şi şpăcluirea se va face cu chit de ulei pt. aplicarea cu şpaclu ( chit de cuţit ).
Materialul pt. şpăcluit se prepara din chit de cuţit prin diluare cu un diluant special de 001-3 , sau
cu ulei sau cu vopsea la culoare.
Diluantul special se adaugă la chit pana la obţinerea consistentei de lucru necesara pt. şpăcluire
.
Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pânza de şlefuit sau cu piatra de şlefuit cu granulaţie din
ce în ce mai mici, pt. diferitele straturi, în funcţie de rugozitatea suprafeţei suport şi de calitatea ceruta.
În general se vor aplica 1-2 straturi de şpăcluiala în grosime de 0,2-0,5 mm, la lucrări de calitate
superioara se vor executa 3 şpacluri.
Aplicarea vopselei se face de obicei în 2-3 straturi, în funcţie de calitatea ceruta . În cazul finisării
transparente se aplica un strat de grund şi 1-2 staturi lac de ulei. Înainte de aplicare, vopseaua se
963 / 1400
1384
strecoară prin site fine şi se potriveşte la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu un diluant
corespunzător cu natura vopselei respective; amestecul se face cu 5-10% diluant.
Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform fara a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri de
vopsea şi va fi întinsa pana la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomanda ca tâmplăria
detaşabila să fie vopsita în poziţie orizontala. Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii
perpendiculare unul fata de celalalt .
Ultimul strat de vopsea se întinde de preferinţa astfel :
- de sus în jos pe pereţi;
- în lungul fibrelor pe elemente de lemn;
- pe linia de cea mai mare panta ( de la coama spre streaşina, pe acoperişuri ).
După aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu parul
moale; după uscare, suprafata se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HS 80 .
După aplicarea ultimului strat de vopsea, aceasta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi,
după cum se indica de către proiectant.
În cazul ca e necesar după fiecare strat de vopsea ( cu excepţia ultimului ) se executa şlefuiri sau
eventual şi chituiri – şlefuiri intermediare. Chituirea se face cu ulei . După fiecare şlefuire se şterge bine
praful de pe suprafata, cu pensule moi sau cârpe care nu lasă scame. Şlefuirea şi aplicarea unui nou
strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea acestuia.
Încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsita de praf şi bine aerisita, insa fara curenţi
puternici de aer.
În cazul încăperilor în care se produc vapori de apa ( bai, bucătarii, spălătorii etc. ) se
recomanda ca suprafeţele vopsite să nu se tufuiască, acestea trebuind să ramana netede pt. o mai buna
intretinerea.
Radiatoarele, după grunduire cu grund anticoroziv se vopsesc în 2-3 straturi cu vopsele speciale
pt. radiatoare ( rezistente la căldura ).
Pt. vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o forma speciala cu coada lunga pt. a pătrunde
intre elementele radiatorului .
Vopsirea învelitorilor din tabla neagra se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea cu un grund şi
chit anticoroziv, după care se aplica 1-2 straturi de vopsea speciala pt. învelitori.
Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte elemente detaşabile, pot fi vopsite şi înainte de
montarea lor, cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea elementelor vopsite
să se facă intr-o încăpere lipsita de praf şi curenţi.
În cazul în care la terminarea lucrului, în vase ramane vopsea neconsumată, se toarnă peste
aceasta puţin solvent pt. a se împiedica formarea unor pojghiţe tari pana la începerea lucrărilor de
vopsire .
În cazul în care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate, se vor folosi vopsele
destinate acestui scop, fara a face diluarea pe şantier .
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua masuri ca toate lucrările de
pregătire a suprafeţelor să fie executate cu deosebita grija.
Vopsirea se executa cu compoziţii speciale gata preparate pt. vopsire mecanizata, sau cu
compoziţii obişnuite de ulei preparate pt. vopsirea manuala, care se diluează înainte de întrebuinţare
pana la consistenta necesara stropirii ( sub forma unei pulberi fine şi uniforme ).
Diluarea se face adăugând diluant în proporţie de 10-15% din cantitatea vopselei . Înainte de
încărcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoară prin site de mătase ( 900 ochiuri /
cmp).
Vopsirea se executa cu o instalaţie de pulverizat fabricata la Întreprinderea “ 6 Martie “ Timişoara
compusa din : compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de pulverizat.
964 / 1400
1384
Presiunea de lucru va fi cuprinsa intre 3-5 atm. Se pot folosi pistoale cu rezervorul de vopsea de
1 l, ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat pt. cantitati mai
mari de vopsea.
Vopsirea se executa ţinându-se pistolul la o astfel de distanta de la perete, incat jetul de vopsea
să acopere o suprafata cat mai mare posibil, iar ceaţa formata din stropi să fie cat mai mica; distanta
optima de la pistol la perete este de 15-20 cm; pistolul se va tine cu jetul perpendicular pe suprafata de
vopsit şi se va purta în sens spiralat; după fiecare umplere a rezervorului, daca este necesar, se reglează
deschiderea duzei pulverizatorului şi presiunea aerului.
Vopsirea propriu-zisa se executa după terminarea grunduirii, chituirii şi şlefuirii, ca şi în cazul
vopsitoriilor executate manual; chitul folosit va fi chit de stropit special pt. aplicarea cu pistolul.
Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi, nr. straturilor,
păstrarea materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor sunt cele indicate la vopsirea manuala. În
plus, se va avea grija ca la orice întrerupere a lucrului şi la terminarea lucrului, pistolul să fie bine curat cu
solvent ( benzina sau white spirit ), atât la interior prin pulverizarea unei mici cantitati de solvent, cat şi la
exterior.
Suprafeţele care nu trebuie vopsite ( stropite) vor fi protejate printr-un ecran separator ( carton ,
placaj, tabla, etc. ).
Vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice
Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se executa atât manual cat şi
mecanizat .
Modul de lucru este acelaşi ca în cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei, folosindu-se insa
produsele alchidice.
Succesiunea straturilor este următoarea :
h. pe suprafeţele de lemn sau din glet de ipsos;
finisarea cu email :
- grund de îmbibare ;
- chit de cuţit ( chit de stropit );
- grund mat colorat;
- email ( 1-2 straturi );
finisarea cu lac :
- grund de îmbibare;
- lac diluat, cu unul din diluanţii indicaţi în proporţie de 10-15 %;
- lac ( 1-2 straturi )
b. pe suprafeţe metalice se aplica aceleaşi straturi ca la finisarea cu email pe suprafeţe de lemn
sau din glet de ipsos, grundul de îmbibare fiind înlocuit cu un grund anticoroziv.
La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operaţia de netezire cu
pensule fine sau operaţia de tufuire ca la vopsirea cu vopsea în ulei, deoarece produsele alchidice au
proprietatea de a se întinde superficial şi de a uniformiza ultimele urme cu pensula.
În vederea aplicării emailul se va dilua în aşa fel incat să nu fie prea subţire şi să curgă din
pensula şi nici prea gros ca să retina pensula la întindere. Se va folosi diluant D005-11 gata preparat şi
numai în lipsa acestuia white spirit sau terebentina.
La terminarea lucrului se vor închide bine capacele bidoanelor pt. a se evita formarea de pojghiţe
la suprafată. Deoarece vopselele pe baza de alchidal încleiază puternic parul pensulelor, acestea se vor
curata de 2-3 ori /zi cu unul din diluanţi precum şi la încetarea lucrului . În nici un caz nu se vor lăsa
pensulele să se usuce murdare de email sau alchidal.
VOPSITORII CU EMAIL POLILAC
965 / 1400
1384
Aplicarea lacului se face manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer comprimat, in mod
similar ca la aplicarea vopsitoriei de ulei.
După terminarea operaţiilor de pregătire a suprafeţelor si ştergerea prafului rezultat in urma
pregătirii suprafeţelor, se aplica un prim strat de polilac sau de vopsea de ulei colorata la fel cu emailul
polilac ce se va aplica ulterior.
După 24 de ore se aplica al doilea strat polilac. La aplicarea manuala, al doilea strat se va aplica
pe direcţie perpendiculara fata de primul. Ultimul strat trebuie sa fie aplicat pe pereţi gletuiţi de sus in jos,
iar pe suprafeţe de lemn de-a lungul fibrelor.
Emailul se poate aplica in strat subţire, cca. 100 gr / mp, pt. un strat fara a micşora calitatea
finisajului.
Emailul polilac, fiind preparat pe baza de răşini alchidice se va dilua cu white spirit, atât la
aplicarea manuala cat si la aplicarea mecanizata. Procentul maxim de solvent admis este acelaşi ca si la
vopsitoria pe baza de alchidal.
6.ABATERI , TOLERANTE VERIFICARI
A.PREVEDERI GENERALE
Materialele prevăzute în proiectul tehnic şi cele puse în opera vor avea caracteristicile tehnice
conf. standardelor şi normelor specificate în prezentul caiet de sarcini.
Conducătorul tehnic al lucrării va verifica daca materialele au fost livrate cu certificate de calitate,
care să confirme ca sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului.
Înlocuirea de materiale nu este permisa decât cu acordul scris al investitorului şi proiectantul.
Zugrăvelile, vopsitoriile şi tapetele fiind lucrări destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct
de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţa
nu este necesar a se încheia proces verbal de lucrări ascunse.
Certificarea calitatii suportului, pe care se aplica zugrăvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face în
cadrul verificării executării acestui suport ( tencuieli, zugrăveli, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie din
lemn sau metalica, elemente de instalaţii, etc.). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de
zugrăveli, vopsitorii, tapete înainte ca suportul, întregime sau succesiv pt. fiecare porţiune să şi fost
verificata cu atenţie de către şeful punctului de lucru privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pt. stratul
suport ( aspect , umiditate, rezistenta ).
Verificarea calitatii zugrăvelilor, tapetelor se va face numai după uscarea lor completa.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, tapete, este necesar a se verifica daca au
fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja ( de ex. învelitori, streşini, etc. ) sau a
căror execuţie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor ( de ex . conducte pt. instalaţii, tâmplarii etc. )
precum şi ca au fost montate toate piesele auxiliare ( dibluri, console, suporţi pt. obiecte sanitare sau
elemente de încălzire, colţare, etc.).
Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai daca în prealabil s-au verificat de către
conducătorul tehnic al lucrării care au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme ca sunt
corespunzătoare normelor respective şi corespund paletarului coloristic dat în proiect.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie,
prevăzuta în prescripţii tehnice, utilizarea reţelelor şi compoziţiei amestecurile indicate în aceleaşi
prescripţii, precum şi aplicarea straturilor succesive necesare a se urmări aplicarea masurilor de protecţie
împotriva uscării bruşte ( ex. prin vânt, însorite ) spălării prin ploaie sau îngheţării sau surse de praf sau
vapori cu substante chimice.
966 / 1400
1384
Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări, se vor face cel puţin cate una la
fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 mp. La recepţia preliminară se va efectua direct de către
comisie aceleaşi verificări dar cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.
B. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI

Prin examinarea vizuala se verifica următoarele:
Corespondenta zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectantului şi cu dispoziţiile
ulterioare .
Aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apa, precum şi al acelora în calcio-vechio ele trebuie
să aibă un ton de culoare uniforma, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de par sau
urme de la pensula sau bidinea; urmele de bidinea sunt admise numai daca sunt vizibile pana la o
distanta de cel mult 1 m la suprafata zugrăvită; nu se admit corecturi sau retuşuri locale care distonează
cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1 m, pe suprafeţe finisate prin stropire trebuie ca stropii să
fie repartizaţi uniform, afara de cazul când prin condiţiile speciale ale lucrării s-a prescris o repartizare
neuniformă.
Uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rola, sau pânza de sac; la asemenea
desene nu sunt admise pete sau sărituri şi nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului, în caz de execuţie
cu rola se admite lipsa desenului numai la legătura a doua fâşii vecine de desene, dar pe o lăţime de cel
mult 1 mm.
Aderenta zugrăvelilor interioare şi exterioare se va constata prin frecare uşoara cu palma de
perete. O zugrăveala aderenta nu trebuie să se ia pe palma.
Rectilinitatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime
adecvata. Ele trebuie să fie fara înnădiri şi de o lăţime uniforma pe toata lungimea lor. Se admit la un
perete cel mult doua devieri izolate, care să nu se abată de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
VOPSITORII
Înainte de începerea verificării calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi daca la vopsitoriile în
ulei sau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin ciocănirea
uşoara a vopselei cu degetul în mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se va verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a. suprafeţe vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toata suprafata
acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele
stabilite .
Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicata pana la “ perfect curat ” adică să nu prezinte straturi
străvezii şi nici pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crăpaturi ori fisuri
care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerării de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituire
sau şlefuire necorespunzatoare, urme de pensula, urme de vopsea insuficient frecata înainte de aplicare,
etc.
i. vopsitoriile executate pe tâmplărie se vor verifica vizual, buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice, bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca
accesoriile metalice vizibile (şilduri, drucăre, cremoane, liviere, etc.) să nu fie pătate de vopsea.
j. nu se admit pete de mortar sau zugrăveala pe suprafeţele de tâmplărie vopsite, sau care
urmează a fi vopsite.
k. pentru controlarea pregătirii corecte a suprafeţelor de tâmplărie înaintea vopsirii, curăţirea,
şlefuirea, chituirea rosturilor, etc. se vor face verificări prin sondaje în diferite puncte, înlăturându-se cu
grija vopseaua pana la stratul suport.
967 / 1400
1384
l. se va examina vizual daca ţevile, radiatoarele, convecto-radiatoarele, aerotermele,
ventilatoarele sunt vopsite în culorile prescrise şi daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete,
urme de pensula, crăpaturi sau alte defecte. Cu aceiaşi atenţie se va controla daca pregătirea fetelor
laterale şi spatele acestor piese şi aparate sunt vopsite pe toate elementele fara locuri ne acoperite,
umflaturi, etc.
Pentru verificarea suprafeţelor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc. se va folosi oglinda.
De asemenea se va controla prin câteva sondaje daca vopseaua este aplicata pe suprafeţele corect
pregătite în prealabil şi daca este executata conform proiectului (curăţirea de rugina sau mortar, aplicarea
succesiva a straturilor prevăzute în proiect).
m. bordurile, frizurile şi liniatura trebuie să fie de aceeaşi lăţime pe toata lungimea, să nu
prezinte frânturi pe acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la o distanta mai mare de 1 m.
n. separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe un acelaşi perete precum şi cele din zugrăveala
pereţilor şi tavane trebuie să fie distincte, fara suprapuneri, ondulaţii, etc. verificarea rectiliniarităţii liniilor
de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cat mai mare la aceasta verificare trebuie ca pe un
întreg perete să nu existe mai mult de doua denivelări izolate şi care să nu se abată de la linia dreapta cu
mai mult de 2 mm.
Calitatea lucrărilor de vopsire executate pe piesele metalice se va verifica în acelaşi mod ca la
celelalte lucrări de vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completa.
Suprafata tapetului nu trebuie să prezinte pungi de aer, pete de murdărie sau fâşii care să fie de
alta culoare. Tapetul trebuie să fie bine întins şi bine lipit.
Lipirea fâşiilor cap la cap trebuie să se facă astfel incat linia de demarcaţie să nu poată fi
observata decât pana la cel mult 3 m distanta.
La colturile intrânde sau ieşinde ale pereţilor încăperii, rosturile verticale dintre fâşii trebuie să fie
realizate chiar pe coltul respectiv.
Nu se admit suprafeţe neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri supărătoare ale desenului
sau exfolieri pe lângă pervazuri, întrerupătoare, prize, etc.
7.INREGISTRARI
1 0 6 0
2 0
3 0
968 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII CIVILE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
969 / 1400
1384
1. SCOP
1.1. Prezenta procedura stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
realizare a constructiilor din domeniul civil.
2.1. Se aplica la executarea lucrarilor civile.
3.1. PG-01 - Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SMC
SR EN ISO 9001:2008.
4.1. Terminologie
4.1.10. Proiect de executie – partea tehnico – economica a unei lucrari de constructii hidrotehnice.
4.1.11. Plan de situatie – e cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia constructiei proiectate
fata de alte constructii vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren.
4.1.12. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care
determina conturul si axele principale ale constructiei.
4.1.13. Terasamente – lucrari constand in umpluturi si sapaturi de pamant in vederea realizarii
infrastructurii constructiei.
4.1.14. Infrastructura cladirii – cuprinde ca element principal fundatia care se executa sub nivelul
terenului natural, vine in contact cu terenul bun de fundare a cladirii si ii transmite acestuia toate
incarcarile care actioneaza asupra constructiei.
4.1.15. Suprastructura sau elevatia cladirii – partea din cladire situata deasupra terenului si cuprinde
toate elementele de rezistenta, precum si lucrarile de finisaj si protectie a cladirii.
4.1.16. Lucrari de instalatii – totalitatea lucrarilor care se executa pentru ca exploatarea cladirilor sa se
faca in bune conditiuni si pentru obtinerea unui grad ridicat de confort.
4.2. Abrevieri
970 / 1400
1384
4.2.14. MEC - Mecanizare ;
4.2.18. PV - Proces verbal
4.2.19. PVLA - Proces verbal lucrari ascunse
4.2.20. PVFD - Proces verbal faze determinante
4.2.21. FB - Fisa de betonare
4.2.22. CB - Condica de betoane
4.2.23. NCB - Nota comanda beton
6.2. Resurse:
• alocarea masinilor si utilajelor necesare.
1. Realizarea de constructii civile 1.1 Numar de
conforme cu documentatia neconformitati/lucrare / Acte de calitate pentru lucrare
tehnica de executie si semestru/an
reglementarile legale in vigoare
6.4. Lucrarile de constructii civile se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin
parcurgerea etapelor prezentate in continuare, conform logigramei de la pagina 5
971 / 1400
1384

DG  Lansarea lucrarii de constructie Decizie (h)
si verificarea proiectului Conform procedurii cod PS-09
Proiectant  amplasamentului lucrarii amplasament (h)
Beneficiar  Conf. procedurii cod PTE-01
Sef santier  Instruirea personalului Conf. procedurii cod PS-06
Sef santier  Organizarea santierului Conf. procedurii cod PTE-02

DT 
DS 

Sef santier  de constructie Plan de trasare (h)
DT 
RC 
DS 
cod PS-12-F6(h)
Adjunct SS  Organizarea si asigurarea Necesar de forta de munca
Sef santier  resurselor necesare cod PS-09-F1 (h)
DT  Necesar de echipamente
cod PS-09-F2 (h)
Grafic de lucru (h)

Sef santier de constructie si receptia cod PSP-04, cod PTE-xy si
DT calitativa pe faze determinante cod ITE-xy aplicabile
Comisie de receptie  Receptia la terminarea PV de receptie la terminarea

lucrarii de constructie lucrarilor (h)
972 / 1400
1384
Comisie de receptie Receptia finala a PV de receptie finala a
finala  lucrarii de constructie lucrarilor (h)

Se executa de constructor pe baza reperilor de trasare, conform planului de trasaj intocmit de proiectant.
Reperii de trasare se predau pe teren constructorului de catre proiectant in prezenta beneficiarului si pe
baza de proces verbal de trasare.
SS si Adjunct SS intocmeste necesarul de materiale, de forta de munca, de utilaje si mijloace auto si
solicita prin Referat de necesitate cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de forta de munca cod PS-09-F1,
Necesar de echipamente cod PS-09-F2. Aceste referate sunt inaintate spre analiza si aprobare
conducerii unitatii, respectiv DT.
Lucrarile de constructie civile se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea
etapelor prezentate in continuare :
6.11.1. Executarea lucrarilor premergatoare lucrarilor de constructii
Lucrari pregatitoare
❑ defrisarea terenului ;
❑ amenajarea terenului si a platformei de lucru :
- curatarea terenului de frunze si crengi ;
- indepartarea zapezii pentru sapaturile in spatii inguste ;
- saparea si depozitarea pamantului vegetal ;
- indepartarea apelor de suprafata ;
- umpluturi si nivelari pentru amenajarea terenului si a platformei de lucru ;
- lucrari de demolare ;
Executarea lucrarilor de terasamente
In cadrul lucrarilor de terasamente se cuprind :
❑ executia sapaturilor si sprijinirilor aferente – toate sapaturile se vor executa cat mai aproape de
dimensiunile si forma execta a obiectelor, astfel incat, dupa aceea, sa necesite un volum minim de
umplutura ;
❑ executia umpluturilor – diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior
al accestuia pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in care
acesta este corespunzator, conform prevederilor proiectului.
6.11.2. Executarea fundatiilor, a subsolurilor constructiei si a izolatiei hidrofuge
Se intocmesc cu aceasta ocazie urmatoarele acte de calitate :
➢ PVLA – pentru natura terenului de fundare a constructiei ;
➢ PV – cota fundare
973 / 1400
1384
➢ PVLA – pentru armaturile care intra in componenta elementelor de fundatie ;
➢ NCB – inainte de inceperea tuturor betonarilor ;
➢ FB – pentru fiecare element component al fundatiei care se betoneaza ;
➢ PVFD – conform programului de control al calitatii lucrarilor pe perioada executiei ;
➢ CB – in toate cazurile cand se efectueaza o betonare a unui element de constructie ;
➢ PV – pentru receptionarea calitativa a izolatiilor hidrofuge (hidroizolatii) executate ;
6.11.3. Executarea suprastructurii (elevatiei) constructiei
Se executa in aceasta etapa toate elementele de rezistenta a unei constructii precum si lucrarile de finisaj
si protectie ale acesteia.
Elementele de rezistenta ale unei constructii sunt :
• zidurile (peretii) – delimiteaza spatiul interior al cladirii de mediul inconjurator si impart constructia la
interior in incaperi ;
• stalpii – constituie elemente verticale sau inclinate de rezistenta ;
• planseele – sunt elemente orizontale de rezistenta care separa intre ele incaperile unei cladiri pe
inaltimea acesteia sau inchid cladirea la partea superioara, alcatuind in acest caz acoperisul
numit acoperis-terasa ;
• sarpanta – constituie elementul de rezistenta al acoperisului, avand rolul de a sustine invelitoarea
cladirii ;
• scarile – asigura circulatia intre nivelurile cladirii, precum si intre exterior si interior ;
Lucrarile de finisaj si protectie au rolul de a face cladirile folosibile in conditii cat mai confortabile, de a le
da un aspect cat mai placut si estetic, precum si de a le proteja impotriva agentilor agresivi (ploaie, vant,
gaze, etc.). In aceasta categorie se cuprind :
• invelitoarea – protejeaza constructia impotriva actiunii ploilor, zapezilor, etc. ;
• izolatiile – au rolul de a proteja interiorul cladirilor impotriva infiltratiilor de apa, a modificarilor
temperaturii mediului exterior, precum si impotriva zgomotelor ;
• tencuielile si placajele (interioare si exterioare) – protejeaza peretii, planseele si alte elemente de
constructie dandu-le in acelasi timp si un aspect placut ;
• pardoselile – asigura o buna circulatie in interior si protejeaza planseele impotriva uzurii produse de
circulatie ;
• tamplaria – impreuna cu geamurile asigura inchiderea golurilor lasate in pereti, atat pentru circulatie,
cat si pentru iluminarea si ventilarea naturala a incaperilor ;
• zugravelile, vopsitoriile si tapetele – se aplica peste stratul de tencuiala uscata a peretilor si tavanelor
sau pe suprafata tamplariei, a radiatoarelor si conductelor etc., avand rol decorativ si de protectie ;
Toate lucrarile mentionate in aceasta etapa se vor executa cu respectarea stricta a prevederilor din
caietul de sarcini a proiectului tehnic de executie, intocmindu-se toate actele de calitate necesare pentru
evidentierea lucrarilor executate.
Se vor folosi in acest sens :
➢ FB – pentru toate elementele de beton simplu sau armat turnate ;
➢ PVLA – pentru armaturile care intra in alcatuirea unui element de beton armat ;
➢ CB – se va completa la toate betonarile care se executa ;
➢ Fisa de zidarie cod PTE-08-F1 ;
➢ Fisa de placare cod PTE-12-F1 ;
➢ Fisa de tencuieli exterioare cod PSP-01-F1 ;
974 / 1400
1384
➢ Fisa de tencuieli interioare cod PSP –01-F2 ;
➢ PV pentru lucrarile de izolatii termice (termoizolatii) si fonice ;
➢ PVFD conform Program pentru contolul calitatii lucrarilor pe perioada executiei ;
6.11.4. Executarea lucrarilor de instalatii
In cadrul lucrarilor de instalatii se cuprind :
• instalatii sanitare – pentru alimentarea cu apa, canalizare, aparare contra incendiilor ;
• instalatii electrice – de iluminat, de forta (punerea in functiune a utilajelor si aparatelor), de curenti
slabi (telefon, sonerie), de protectie (paratrasnet etc.) ;
• instalatii de incalzire – pentru asigurarea temperaturii necesare functionarilor cladirii ;
• instalatii de ventilatie – pentru evacuarea aerului viciat si improspatarea cu aer curat din exterior
In cladiri, lucrarile de instalatii se prevad in totalitatea incaperilor sau numai partial, in functie de specificul
si necesitatile impuse de natura spatiilor respective.
Ele se executa dupa sau in paralel cu lucrarile de constructii, cu care sunt in stransa legatura.
In aceasta faza se vor completa urmatoarele acte calitative :
➢ Fisa de montare instalatii apa rece + apa calda (distributie), cod PTE-11-F1 ;
➢ Fisa de montare instalatii apa rece + apa calda (coloane), cod PTE-11-F2 ;
➢ Fisa de montare instalatii apa rece + apa calda (legaturi), cod PTE-11-F3 ;
➢ Fisa de montare instalatii apa rece + apa calda/ coloane-hidranti, cod PTE-11-F4 ;
➢ Fisa de montare instalatii electrice, cod PTE-11-F5 ;
➢ Fisa de montare instalatii telefonice, cod PTE-11-F6 ;
➢ Fisa de montare instalatii termice – distributie, cod PTE-11-F7 ;
➢ Fisa de montare instalatii termice – coloane, cod PTE-11-F8 ;
➢ Fisa de montare instalatii termice – legaturi, cod PTE-11-F9 ;
➢ PV la efectuare probelor la rece, la cald, a instalatiilor sanitare si termice ;
Nu se trece de la o faza de executie la alta fara a se desfasura receptia calitativa pe faze determinante,
conform programului convenit cu proiectantul si inspectia in constructii.
6.12. Receptia la terminarea lucrarii de constructie
La finalizarea lucrarii de constructie se realizeaza receptia lucrarii prin verificarea constructiei si prin
semnarea PV de receptie la terminarea lucrarilor de catre Comisia de receptie.
Dupa trecerea perioadei legale, lucrarea de constructie se receptioneaza final prin semnarea PV de
receptie finala a lucrarilor de catre Comisia de receptie finala.
6.14.1. DG
6.14.2. DT
975 / 1400
1384
− participa ca reprezentant al Constructorului, impreuna cu RTOPO si Seful de santier la activitatea de
predare-primire a amplasamentului constructiei ;
− verifica in teren daca amplasamentul este liber de orice sarcina si consemnaza sub semnatura in
Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper , in caz contrar stabilind
impreuna cu reprezentantii Clientului si Proiectantului masurile si termenele de eliberare ale
acestuia ;
− participa la receptia pe faze determinante impreuna cu comisia desemnata pentru acest lucru,
conform Programilui pentru controlul calitatii lucrarilor pe perioada executiei.
6.14.3. RTOPO
− primeste de la Proiectant reperele de identificare a terenului si de trasare a lucrarilor (borne de
referinta cu indicativul, cota si coordonatele acestora) ;
− verifica concordanta dintre proiect si situatia din teren si comunica proiectantului eventualele
neconcordante ;
− participa la efectuarea de masuratori ori de cate ori este convocat de catre DT al unitatii, SS, iar in
lipsa acestuia de catre SPL ;
− verifica trasarile efectuate pe teren in cazul in care acestea au fost efectuate de catre muncitorul topo
din cadrul punctului de lucru ;
6.14.4. SS
− ia cunostinta, daca este cazul, de masurile si termenele pentru eliberarea amplasamentului si
intreprinde actiunile ce cad in sarcina Constructorului ;
− ia cunostinta de existenta pe amplasament sau in vecinatatea acestuia a eventualelor cabluri, retele,
instalatii, cladiri si stabileste masuri pentru protejarea acestora pe parcursul executiei lucrarilor ;
− urmareste si ia masuri pentru buna desfasurare a procesului de organizare a santierului, in vederea
inceperii activitatii de constructie ;
− anunta DT in vederea convocarii comisiei de receptie pe faze determinante, conform caietului de
sarcini a lucrarii ;
− aduce la cunostinta SPL a tuturor modificarilor aparute la proiectul de executie prin punerea la
dispozitie a Dispozitiei de santier intocmita de catre proiectantul lucrarii ;
6.14.5. SPL
976 / 1400
1384
− intocmeste inainte de receptia calitativa a lucrarilor actele de calitate, mai putin PVFD si PV de
receptie calitativa partiala sau finala a lucrarii .
6.14.6. RTE
7. ÎNREGISTRARI
7.1.1. Procesul verbal de predare primire a amplasamentului -
7.1.4. Procesul-verbal trasare ax lucrare -
7.1.6. F.C -
7.1.7. Nota comanda beton -cod PSP-01-
F1
7.1.9. Fisa strat -
7.1.11. Referat de necesitate -cod PS-12-
F6
7.1.12. Necesar de forta de munca -cod PS-09-
F1
7.1.13. Necesar de echipamente -cod PS-09-
F2.
7.1.14. Fisa de montaj instalatii apa rece + apa calda (distributie) -cod PTE-11-F1
7.1.15. Fisa de montaj instalatii apa rece + apa calda (coloane) -cod PTE-11-F2
7.1.16. Fisa de montaj instalatii apa rece + apa calda (legaturi) -cod PTE-11-F3
7.1.17. Fisa de montaj instalatii apa rece + apa calda/coloane-hidranti -cod PTE-11-F4
7.1.18. Fisa de montaj instalatii electrice -cod PTE-11-F5
7.1.19. Fisa de montaj instalatii telefonice -cod PTE-11-F6
7.1.20 Fisa de montaj instalatii termice – distributie -cod PTE-11-F7
7.1.21. Fisa de montaj instalatii termice – coloane -cod PTE-11-F8
7.1.22. Fisa de montaj instalatii termice – legaturi -cod PTE-11-F9
7.1.23. PV pentru efectuarea probei la rece si la cald a instalatiilor sanitare si termice
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul
977 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ STATII DE EPURARE
978 / 1400
1384
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
2 SCOP
Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza la transportul si

montarea statiilor de epurare la constructii civile si industriale.
Procedura se aplica la montarea statiilor de epurare pentru retelele de canalizare din ansamblurile de
cladiri, pentru retelele de canalizare din localitati orasenesti si preorasenesti. Prezentul document este o
procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor de colectare si epurare a apelor
uzate, dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi,

979 / 1400
1384
3.2. Proiecte de executie aferente fazelor respective de instalatii, proiecte tehnologice de executie,
caiet de sarcini al proiectantului.
5.1.1.Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarilor, precum si a prezentei

proceduri.
5.1.2.Instruirea personalului in vederea realizarii lucrarilor de instalatii, in scopul insusirii proiectelor de
executie, caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor referitoare la faza respectiva de lucru.
5.1.3.Asigurarea pe santier a instalatiilor si a cofrajelor metalice, necesare sprijinirii la sapaturi pentru
canalizare si apa, receptionate si depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare.
5.1.4.Dotarea cu unelte de lucru a instalatiilor specifice echipelor precum si chei de diferite dimensiuni,
fierastraie de mina, rulete de masurat, boloboc pentru montarea instalatiilor de canalizare in panta
respectiva, lampa de benzina.
5.1.6.Executarea inregistrarilor de calitate pentru montaj a instalatiilor, conform planurilor de executie.
5.1.8.In functie de adincimea sapaturilor in vederea montarii statiilor de epurare, se vor lua masuri de
consolidare a peretilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzatoare.
5.1.9.Se va crea un pat de nisip protector pe fundul santului, atunci cind prezinta proeminente provenite
din bolovani, stinci, fundatii vechi, de natura sa produca deterioararea conductelor.
5.1.10.La sapaturile care traverseaza cai de comunicatii importante, se vor lua masuri pentru evitarea
tasarii infrastructurii.
5.1.11.Umplutura de pamint se va executa numai dupa probarea instalatiilor, astfel incit sa nu fie
deteriorate conductele.
5.2.1.Lucrarile de izolare a statiei si conductelor aferente vor fi facute dupa efectuarea probelor de
presiune.
5.2.3.Izolatiile termice aplicate pe conducte vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de
manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la treceri prin elemente de
constructii (ziduri, plansee).
980 / 1400
1384
5.3.1.Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii
si P.S.I. corespunzatoare activitatilor desfasurate.

5.5. TEHNOLOGIE, PROIECTARE, TRANSPORT, MONTAJ SI EXPLOATARE
1.3.4 Tehnologie
Echipamentul tehnologic al staţiei constă din suflantă care transmite aerul în staţie prin aeratoarele cu
bule fine.
1.3.5 Echipamentul electric

Staţia este echipatã cu o suflantă, legată la o sursă convenţională prin intermediul unui cablu electric.
1.4 Parametri tehnici şi tehnologici

Parametrii tehnici şi tehnologici ai staţiei sunt trecuţi în Anexa nr.2
2. MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

2.1 Manipulare
Produsul se va manipula cu atenţie, ţinând cont că materialul de bază este polipropilena (cu rezistenţă
redusă la şocuri).
Înainte de a manipula staţia (la încărcare, descărcare, mutare) se vor verifica în primul rând soliditatea
frânghiilor şi dacă spaţiile funcţionale nu au corpuri străine sau piese mobile, apă, etc.
Staţia se va manipula cu o macara de capacitate minimă corespunzătoare fiecărui tip de staţie. Pentru
ridicare se va folosi un sistem de patru cabluri cu cârlig, de lungime minimã 3,6m. Manipularea se va
face doar prin atârnare de frânghii, acordându-se atenţie maximă la rezistenţa scăzută la şocuri.
ATENŢIE!
Se interzice manipularea staţiei la temperaturi sub –5°C – materialul devine casant!
2.2 Transport, depozitare

Staţia de epurare este livrată, gata asamblatã, excepţie făcând staţiile de capacitate mare, care,
datorită dimensiunilor corespunzătoare, se vor monta la beneficiar. Montarea staţiei la locul de
amplasare este realizată de către personal autorizat. Punerea în funcţiune şi instruirea personalului de
deservire este asigurată tot de către furnizor sau un reprezentant autorizat al acestuia.
981 / 1400
1384
Pentru transport se va asigura, de catre beneficiar sau furnizor (contra-cost), un mijloc de transport cu
capacitate corespunzătoare fiecărei mărimi de staţie. Atât în timpul transportului cât şi pe durata
depozitării, staţia trebuie aşezată pe o suprafaţă plană şi solidă, cu eliminarea tuturor posibilităţilor de
deteriorare, descompletare sau acces neautorizat.
Pentru depozitare mai îndelungată (mai mult de 2 luni), staţia va fi protejatã prin acoperire împotriva
radiaţiei solare (materialul nu este stabilizat UV).
3. PROIECTARE, AMPLASARE, INSTALARE
3.1 Instrucţiuni generale

Proiectul de amplasare a staţiei, de racordare la reţea şi de rezistenţă trebuiesc efectuate de o
persoană competentă, conform unui studiu avizat.
3.2 Amplasarea staţiei în teren

Structura bioreactorului este proiectată să reziste la o presiune a pământului, fără alte consolidări şi
măsuri de rezistenţă statică, în următoarele condiţii:
- sol cu: - greutate specifică 1900 kg/m3;
- unghi de frecare internă: 35°
- bioreactorul se sprijină pe un radier din beton, dimensionat conform condiţiilor hidrogeologice şi de
statică din teren. Planeitatea betonului: +/- 5 mm pe toate direcţiile.
- apa freatică este sub nivelul radierului;
- nu sunt presiuni suplimentare exercitate (fundaţii ale clădirilor, drumuri de acces, etc.)
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se vor lua măsurile de consolidare (betonare parţială sau
totală, armare, etc.)
Bioreactorul staţiei nu este proiectat să suporte încărcări suplimentare. Capacul staţiei este pe toată
suprafaţa, necarosabil şi nepietonal.
3.3 Pregătirea construcţiei

Se sapă întâi o groapă de dimensiuni corespunzătoare, pe fundul căreia se toarnă o placă de beton,
dimensionată conform condiţiilor hidrogeologice şi de statică din teren. Planeitatea plăcii (= şi abaterea de
la orizontală) este de maxim +/- 5 mm, pe orice direcţie.
Pentru teste şi punerea în funcţiune se va asigura o cantitate de apă (preferabil curată) suficientă
pentru umplerea staţiei.
3.4 Descrierea instalării – aşezarea bazinului staţiei

1. În cazul când suflanta nu se montează în incinta tehnică pentru suflantă şi tabloul de automatizare
(cazul de preferat), acestea se vor monta într-un loc ferit de ploi şi temperaturi extreme şi la o distanţă de
cel mult 5 metri de staţia de epurare.
2. Apa din groapă trebuie drenată sub nivelul radierului de beton.
3. Se verifică abaterea de la orizontală a radierului (plăcii de fundaţie). Abatrea maximă permisă este de
+/- 5 mm de la orizontală, pe toate direcţiile. Dacã această condiţie nu este îndeplinită, lucrările de
instalare se vor opri până la remediere.
4. Se verifică dacă spaţiile funcţionale sunt fără corpuri străine, apă sau piese mobile. Apa şi corpurile
străine se vor evacua, iar piesele mobile se vor fixa.
5. Se va verifica rezistenţa şi soliditatea frânghiilor, cablurilor şi cârligelor de ridicare.
6. Radierul de beton se va curăţa de pietre, sol, obiecte străine.
7. Se aşează staţia pe radierul din beton. Vezi şi art. 2.1 “Manipulare”.
8. Se fac legăturile conductelor de canalizare la racordurile staţiei. Dacă este necesar, pentru etanşare se
foloseşte chit siliconic. Se umplu toate compartimentele staţiei cu apă pe o înălţime de 40, max.
50cm.
9. Golul rămas între pereţii staţiei şi cei ai gropii se umplu cu nisip, respectiv, beton, conform
proiectului. Atât la umplerea cu nisip, cât şi la betonare, se va merge pe straturi uniforme pe contur, de
max. 30 cm înãlţime fiecare, în paralel cu umplerea cu apă în interior, pe aceiaşi înălţime! Diferenţa
maximă între straturile de pământ sau beton şi nivelul apei va fi de 20 cm, până la atingerea nivelului
maxim al apei în staţie (dat de conducta de evacuare). Dacă umplerea cu pământ sau beton nu se face
982 / 1400
1384
în paralel cu umplerea cu apă a compartimentelor staţiei, există riscul deformării sau chiar spargerii
pereţilor!
10. Chemaţi furnizorul sau reprezentantul autorizat pentru punerea staţiei în funcţiune.
3.5 Legături electrice

Legăturile electrice constă în introducerea fişei tabloului de automatizare în priza unei surse
convenţionale, cu caracteristicile indicate.
ATENŢIE!
Orice alte modificări ale instalaţiei electrice, se vor face după consultarea furnizorului sau a
reprezentantului autorizat al acestuia!
4. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ŞI PREDAREA BENEFICIARULUI

Comanda de punere în funcţiune va fi transmisă furnizorului sau reprezentantului autorizat al acestuia,
separat, după încheierea lucrărilor de construcţie.
La punerea în funcţiune va fi prezentă şi persoana (sau personalul) care va deservi în continuare
staţia, deoarece, odată cu punerea în funcţiune se va face şi instructajul pentru utilizare.
Punerea în funcţiune constă în:
- verificarea completă a integrităţii staţiei;
- verificarea orizontalităţii aşezării (la muchia superioară a staţiei);
- reglarea temporizatorului (dacă e cazul);
- asistenţă la introducerea de nămol activ pentru amorsarea staţiei;
- instructajul personalului;
- predarea documentaţiei.
Punerea în funcţiune şi predarea staţiei se încheie cu un Proces Verbal în care se mai înscriu şi
numele persoanelor care au asistat la instructaj, cu semnătură.
5. OPERARE, CONTROL
Staţia va fi operată şi întreţinută doar de personal major, eligibil fizic şi psihic pentru o astfel de
activitate, instruit şi familiar cu acest manual.
5.2 Regulament de operare, jurnal de operare

Instrucţiunile din acest manual se referă doar la staţia în sine. Ele pot servi ca bază pentru pregătirea
unui regulament de operare al unui obiectiv de gospodărire a apelor în ansamblu, conform condiţiilor
locale specifice şi a cerinţei autorităţilor de gospodărire a apelor. Aceste instrucţiuni sunt doar o
propunere de regulament de operare şi se înmânează beneficiarului împreună cu documentaţia
tehnică.
O cerinţă a furnizorului este întocmirea de către beneficiar a unui jurnal de operare. Operatorul staţiei
trece în acest jurnal defectele, problemele, greşelile efectuate, data şi ora la care au apărut sau au
fost observate, piesele de schimb şi lucrările de întreţinere. Aici se vor mai înregistra datele de
evacuare a nămolului stocat, cantitatea acestuia, momentul şi locul prelevării probelor de apã, etc.
Vizita furnizorului, a reprezentantului autorizat sau a reprezentanţilor autorităţilor de gospodărire a
apelor, vor fi trecute de asemenea în jurnal.
În caz de nevoie – de ex. reclamaţii la furnizor – acest jurnal va trebui prezentat furnizorului sau
reprezentantului autorizat la cerere.
5.3 Comanda echipamentului şi a tehnologiei

Comanda staţiei constă în cuplarea sau decuplarea de la sursa de energie.
Suflanta se va monta în incinta tehnică (cazul de preferat) sau într-o încăpere uscată şi ventilată,
lipsită de praf, dar la o distanţă de cel mult 5 metri de staţie.
5.4 Deschiderea capacului
983 / 1400
1384
Capacul staţiei (întreg sau compartimentat – funcţie de mãrimea staţiei) se deschide manual.
5.5 Amorsarea staţiei

Amorsarea staţiei constă în introducerea în zona anaerobă a reactorului a unei cantităţi de nămol
anaerob, funcţie de mărimea staţiei.
Nãmolul va fi luat de la o staţie similară.
Odată cu introducerea nămolului, staţia este în funcţiune şi poate fi deversată în ea apa uzată
menajeră.
Timpul de atingere a eficienţei de 100% este de cca. 4 săptămâni.

În cazul în care staţia nu este amorsată conform descrierii de mai sus, aceasta se va “autoamorsa”,
însă durata atingerii eficienţei maxime va fi de cca. 2-3 luni.
5.6 Oprirea staţiei

La oprirea staţiei, se decuplează alimentarea cu energie electrică a suflantei de la tabloul de
automatizare.
5.6.1 Evacuarea nămolului

Evacuarea nămolului trebuie făcută când spaţiul de stocare a nămolului este plin. Se recomandă
apelarea la serviciile unei firme specializate, cu experienţă, care este dotată cu vidanjă.
ATENŢIE!
Când se foloseşte vidanja, sorbul se va manevra cu atenţie, pentru a nu deteriora pereţii
sau radierul bioreactorului!
5.6.1.1 Evacuarea nămolului în timpul funcţionării staţiei

Se deschide capacul staţiei, se decuplează suflanta de la tabloul de automatizare şi se aşează cu
atenţie sorbul vidanjei în spaţiile decantorului primar. Se aspiră cca. 30 cm de nămol de la fundul
tuturor compartimentelor. Imediat după vidanjare, spaţiile se completează cu apă până la nivelul
normal de funcţionare. După închiderea capacului se porneşte din nou suflanta.
5.6.1.2 Evacuarea nămolului înainte de oprirea staţiei – scoaterea din funcţiune

Datorită faptului că această staţie este prevăzută şi pentru obiective unde debitul de apă uzată este
discontinuu (activităţi sezoniere), procedura de oprire - scoatere temporară din funcţiune – a fost
simplificată la maxim.
La întreruperea funcţionării staţiei (de exemplu când aprovizionarea cu apă uzată este oprită pentru 3
luni sau mai mult), este necesară evacuarea nămolului din zona de activare şi separare cu ajutorul unei
pompe de ape uzate. După evacuarea nămolului, spaţiul rămas gol se va umple cu apă curată, pentru
a se reface echilibrul static al bioreactorului. Repunerea în funcţiune (în momentul când va fi
din nou apă uzată) se va face de către personal autorizat.
5.7 Instrucţiuni pentru operator

Staţia de epurare necesită un control permanent. Funcţionarea este automată din momentul pornirii
staţiei, fiind necesare doar controale periodice.
Operaţiile şi intervalele de efectuare sunt trecute în urmãtorul tabel:
Nr.crt. Echipamente Statie de Epurare Operatiuni de mentenanta Frecventa de

inspectare
1 Gratar retinere grosier Inspectie vizuala si evacuarea Zilnic
retinerilor prin scoaterea acestuia
984 / 1400
1384
2 Statie pompare intrare/iesire Inspectie vizuala a functionarii Zilnic
pompelor
Inspectia starii plutitorilor
3 Bioreactor Inspectia vizuala si evacuarea Zilnic
eventualelor retineri din cosul de
intrare in statie
Inspectia vizuala a functionarii
conductelor de recirculare a
namolului din statia de epurare
Inspectia vizuala a functionarii
elementelor de aerare din
compartimentul de aerare
4 Suflanta aer Inspectia vizuala a functionarii Zilnic
suflantei de aer
5 Tablou de automatizare Inspectia vizuala a bunei functionari a Zilnic
panoului de comanda, eventuale
alarme semnalate
Probleme ce pot aparea la obiectele componente ale statiei de epurare si modul de rezolvare:
Nr.crt. Echipamente Eventuale probleme Operatiuni

Statie de Epurare
1 Gratar - sita Infundare si automat inundarea - se scoate sita si se curata
celorlalte compartimente
2 Statie de pompare Blocare pompa - se verifica alimentarea cu energie
intrare/iesire electrica a pompei;
- se verifica pozitia si integritatea
indicatorilor de nivel (plutitori)
- se verifica colmatarea pompei cu
reziduuri si se elimina (operatiunea se
efectueaza dupa ce pompa a fost
decuplata de la curent)
- daca problema persista se va
anunta furnizorul pentru service
3 Suflanta aer Intrerupere functionare suflanta - se scoate de sub tensiune
(cu exceptia programului repaus) - se verifica integritatea suflantei si
alimentarea cu energie electrica
- daca problemele nu pot fi solutionate
de catre personalul de exploatare al
statiei, se va anunta furnizorul pentru
service
4 Tablou automatizare Nefunctionare corespunzatoare - se verifica alimentarea cu tensiune
corespunzatoare
- se verifica programabilul
- se verifica integritatea elementelor
componente ale tabloului electric
- daca problema persista se va
anunta furnizorul pentru service
5.7.1 Inspecţia vizuală a funcţionării staţiei

Se verifică dacă intrarea şi ieşirea din staţie nu sunt colmatate. Se mai inspectează funcţionarea
aeratoarelor cu bule fine.
5.7.2 Curăţarea conductelor de intrare/ieşire
985 / 1400
1384
Curăţarea conductelor se face cu un “şarpe”.
5.7.3 Evacuarea substanţelor plutitoare de la suprafaţa apei din compartimentele staţiei

Substanţele plutitoare se vor evacua cu o lingură cu mâner lung.
5.7.4 Măsurarea nivelului nămolului în zona de separare

Nivelul nămolului se măsoară cu ajutorul unui cilindru gradat.
Adâncimea minimă a stratului de apă deasupra nămolului în zona de separare, care determină
necesitatea evacuării nămolului este de aprox. 0,2 – 0,5 metri, în funcţie de capacitatea staţiei şi se
determină la inspecţia vizuală a zonei de separare.
5.7.5 Prelevarea de probe şi analiza acestora

Această operaţie trebuie să aibă la bază decizia autorităţilor de gospodărire a apelor. Locul de
prelevare este conducta de ieşire din staţie
Locurile de prelevare sunt arătate în Anexa 1.
5.8 Operare pe timp de iarnă

Operarea pe timp de iarnă, întreţinerea şi controlul decurg identic cu activităţile din timpul anului. Staţiile
INTELLIBIO sunt amplasate îngropat, acoperite cu capace, astfel că funcţionarea pe timp de iarnă nu
suferă schimbări şi nu cere o atenţie specială.
5.9 Activităţi şi măsuri în cazuri de calamitate

INUNDAŢIE - În caz de pericol de inundaţie, se scoate suflanta de sub tensiune, se demontează şi se
depozitează într-un loc ferit
INCENDIU - În caz de incendiu se vor folosi stingătoare cu spumă.
6. ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR ŞI A TEHNOLOGIEI

Staţia va fi deservită de personal major, eligibil fizic şi psihic pentru astfel de activitate, instruit şi
familiarizat cu acest manual.
Orice intervenţie la echipamente sau părţi electrice ale staţiei va fi făcută doar de persoane autorizate
de către producator/furnizor.
ATENŢIE!
Orice intervenţie asupra suflantei sau alte părţi ale sistemului de aerare va fi făcută cu sursa
de energie decuplată şi cu prevenirea recuplării acesteia în timpul lucrului la staţie (prin încuiere
sau cu plăcuţe de avertizare).
6.2 Service pentru suflantele de aer

Filtrul de aer se va curăţa odată la trei luni, conform instrucţiunilor din cartea tehnică.
ATENŢIE! Suflanta nu se va porni fără filtrul de aer!

6.3 Precauţii pentru buna funcţionare a staţiei de epurare
Bioreactoarele funcţionează în întregime automat; se recomandă din când în când verificarea vizuală
a lor. Pentru a asigura funcţionarea lor în condiţii optime, este esenţial ca următoarele materiale să nu fie
prezente în apa care intră în instalaţie:
- petrol şi grăsime (în concentraţie mai mare de 100mg/l)
- vopsele şi diluanţi pentru acestea
- acizi şi baze
986 / 1400
1384
- agenţi antiseptici în concentraţie ridicată.
Se va evita pe cât posibil oprirea cu alimentare electrică a instalaţiei mai mult de 24 de ore. În cazul în
care se vor se vor produce abateri de la recomandăriile de mai sus, se va contacta de urgenţă
personalul sau reprezentantul în teritoriu al acestuia. Personalul va interveni în maxim 48 de ore pentru
constatarea eventualelor defecţiuni.Vă rugam să nu încercaţi să remediaţii defecţiuniile singuri! Aceasta
duce la pierderea garanţiei şi costuri suplimentare pentru repunerea instalaţiei în funcţiune.
Pentru a reduce frecvenţa sau a elimina necesitatea de curăţare a resturilor mecanice din coşul de
ecranare, se recomandă ca următoarele materiale să nu ajungă în aducţiunea pentru apa uzată:
- materiale plastice
- materiale din cauciuc
- textile
- şervete sanitare (pansamente)
Întreruperi scurte ale fluxului de apă în instalaţia de epurare (pănă la 10 zile) nu vor deranja în mod
semnificativ funcţionarea instalaţiei. Oricum, pe timpul întreruperilor prelungite instalaţia va trebui ori
oprită ori se va suplimenta materialul organic( ex. adaos de etanol ).
7. SIGURANŢA ŞI PROTECŢIA MUNCII

7.1 Instrucţiuni pentru siguranţa şi protecţia muncii
- Staţia va fi transportată, instalată, deservită şi întreţinută doar de personal major, eligibil fizic şi psihic
pentru astfel de activitate, instruit şi familiarizat cu acest manual.
- orice intervenţie la echipamentele electrice sau părţi ale acestor echipamente va fi făcută doar de
personal autorizat.
- personalul care deserveşte staţia de epurare este obligat să respecte instrucţiunile din acest manual şi
din Regulamentul elaborat de autorităţile de gospodărire a apelor.
- nu se permite nici o intervenţie sau manevrare a staţiei sau a unor părţi ale acesteia, dacă acestea
nu corespund cu instrucţiunile din acest Manual sau Regulamentul de Operare.
- la orice activitate de operare la staţie, se va evita contactul direct cu apa uzată sau nămolul, utilizând,
după caz, echipament de protecţie adecvat. În caz de necesitate, se va utiliza apă curată din
abundenţă pentru spălare.
- apa uzată poate fi o sursă a diverselor maladii, în special boli de piele. Din acest motiv este necesară
evitarea contactului direct. În timpul operaţiilor la staţia de epurare, se interzice luarea mesei,
consumarea de băuturi de orice fel şi fumatul. După terminarea lucrului la staţie, mâinile se vor spăla cu
apă caldă şi săpun.
- operatorii staţiei vor fi vaccinaţi cel puţin anti tetanos.
- trebuie asigurată interzicerea accesului neautorizat şi mai ales accesul pe capacul staţiei.
Se interzice personalului:
- orice intervenţie sau operaţie care nu corespunde instrucţiunilor din acest manual sau regulamentul
de operare;
- să consume băuturi alcoolice înainte sau în timpul activităţii la staţie sau medicamente care ar putea
micşora vigilenţa;
- să intre în bazinele staţiei de epurare sau să păşească pe capacul acesteia;
- să facă orice intervenţie în interior fără acceptul producatorului/furnizorului dupa caz.
7.2 Echipament de protecţie a muncii

La intervenţii asupra staţiei de epurare se folosesc următoarele echipamente de protecţie:
- cizme de cauciuc înalte;
- mănuşi de protecţie din cauciuc.
7.3 Unelte de lucru

La activitatea de întreţinere a staţiei se pot utiliza următoarele unelte:
987 / 1400
1384
- o lingură cu mâner lung;
- racletă de nămol;
- cilindru gradat pentru probe;
- perie cu mâner lung pentru curăţarea pereţilor;
Notă: Obiectele menţionate mai sus nu sunt parte a completului de livrare.
8. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ ÎNMÂNATĂ ODATĂ CU STAŢIA

După punerea în funcţiune, Procesul Verbal despre această activitate şi despre instructajul
personalului, este însoţit de:
- Manualul pentru Instalare, Operare, Service şi Întreţinere
- Certificatul de garanţie şi punere în funcţiune;
- Copie după Agrementul Tehnic.
9. GARANŢIE
Producatorul garantează că bunurile livrate nu vor avea defecte pe un termen de 24 de luni dar nu mai
mult de 25 de la livrare si punere in functiune
Producatorul nu garantează şi nu va avea nici o obligaţie pentru defecţiunile părţilor executate de terţi
fără acordul producatorului şi va informa beneficiarul asupra riscurilor pe care şi le asumă, riscuri ce vor
fi consemnate de producator.
Decurgerea garanţiei este singura asigurare dată de producator îşi declină alte asigurări şi condiţionări
exprimate, implicate sau statuate, incluzând, fără limită, orice asigurare sau condiţionare impusă sau
cerută de vreun scop particular (anume).
10. POST-GARANŢIE ŞI SERVICE

Producatorul asigură serviciile necesare funcţionării în bune condiţii, inclusiv piese de schimb, a staţiei
de epurare, după perioada de garanţie, conform condiţiilor stabilite de comun acord cu beneficiarul
instalaţiei.
INSTALATII LOCALE DE EPURARE A APELOR UZATE ( STATII DE EPURARE ).
Apele uzate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate impuse de norme pentru a putea
fi evacuate in retelele publice de canalizare sau in emisar. Cand aceste conditii nu sunt indeplinite, apele
uzate sunt supuse proceselor de epurare, in instalatiile locale.
Procedee, procese si scheme generale de epurare a apelor uzate.
Procedee de epurare.
Epurarea apelor uzate poate fi realizata prin unul din urmatoarele procedee: mecanica, chimica,
mecanico-chimica, mecano-biologica naturala si mecano-biologica artificiala.
Procedeele de epurare utilizate depind de caracteristicile apelor uzate.
Epurarea mecanica se aplica atat apelor uzate menajere care contin substante minerale si
organice provenite din reziduurile animale, grasimi, resturi de mancare, nisip, gunoaie etc., cat si apelor
uzate industriale care contin diverse substante toxice, lesii, uleiuri, provenite din procesele de fabricatie
sau de racire la care au fost folosite.
988 / 1400
1384
Epurarea chimica se aplica preponderent apelor acide si apelor incarcate cu substante cianurice
sau cromice provenite din procesele de galvanizare, decapare, calire.
Epurarea biologica se aplica apelor uzate incarcate cu substante organice.
In statiile locale de epurare, se poate aplica un singur procedeu sau o combinatie intre
procedeele de mai sus, in functie de natura si concentratiile nocivitatilor care trebuie eliminate sau
diluate, din apele uzate.
Procese principale folosite la epurarea apelor uzate.
Epurarea apelor uzate consta dintr-o succesiune de procese fizice, chimice, biologice concepute
intr-un flux tehnologic in functie de natura si concentratia substantelor nocive care trebuie diluate sau
eliminate din apa si de presiunile, temperaturile si debitele de ape uzate supuse epurarii.
Procesele principale folosite la epurarea apelor uzate sunt: sedimentarea, neutralizarea, flotatia,
adsorbtia, extractia, evaporarea, aerarea, spumarea, electrodializa, osmoza inversa, inghetarea,
schimbul ionic, oxidarea chimica sau electro-chimica, fermentatia aeroba sau anaeroba, dezinfectia si
sterilizarea. La acestea trebuie adaugata si metoda egalizarii concentratiilor si uniformizarii debitelor, care
are un rol important in cresterea economicitatii instalatiilor de epurare.
Sedimentarea este procesul fizic de depunere gravitationala a particulelor in suspenise din apa
aflata in stare de repaus sau de miscare cu viteza foarte mica.
Datorita echilibrului dinamic dintre forta gravitationala care produce sedimentarea si forta de
frecare Stokes, viteza de sedimentare este practic constanta.
In instalatiile de epurare a apelor uzate industriale, sedimentarea se realizeaza practic in
bazinele de sedimentarea care, dupa granulatia particulelor si dupa marimea vitezei de miscare a apei,
pot fi deznisipatoare sau decantoare.
Neutralizarea este reactia chimica dintre un acid si o baza in cantitati echimoleculare si care
decurge pana la atingerea punctului de echivalenta.
Apele uzate acide evacuate de la sectiile de decapari, acoperiri metalice, rafinari de petrol, fabrici
de ingrasaminte etc., sunt neutralizate cu ape alcaline. Neutralizantii uzuali sunt: carbonatul de calciu,
carbonatul de calciu si magneziu, oxidul de calciu, hidroxidul de calciu. Timpul de neutralizare variaza
intre 2 si 15 min.
Apele uzate alcaline se neutralizeaza cu acizi reziduali proveniti din diferite procese industriale
sau cu ape bogate in bioxid de carbon.
Flotia este procesul de antrenare a particulelor suspendate in apa la suprafata acesteia, cu
ajutorul bubelor de gaz aderente la aceste particule.
De regula, flotatia se aplica particulelor cu greutate specifica mai mica decat a apei, cum sunt
grasimile, uleiurile, produsele petroliere etc. Flotatia pariculelor cu greutate specifica mai mare decat a
apei este posibila numai la o granulatie fina a acestora.
Flotatia se poate realiza prin barbotare, sub presiune sau vid.
Adsorbtia este fenomenul de retinere pe suprafata unui corp solid sau lichid numit absorbant, a
moleculelor altui corp, numit absorbit.
Substantele retinute pot fi puse in libertate prin desorbtie, proces realizat prin incalzire sau
extractia adsorbantului. Repartitia cantitativa a substantelor adsorbite, la echilibru intre adsorbant si apa
uzata se exprima prin izoterma de adsorbtie, iar mecanismul procesului si viteza de desfasurare a
acestuia se studiaza in cadrul cineticii de adsorbtie.
Adsorbtia poate fi statica sau dinamica si se aplica pentru retinerea unor impuritati in concentratie
scazuta.
Cel mai utilizat material adsorbant pentru epurarea apelor uzate industriale este carbunele activ.
989 / 1400
1384
Extractia este operatia de separare bazata pe diferenta de stabilitate a componentilor unui
amestec in unul sau mai multi solventi.
Spumarea consta in insuflarea de aer comprimat in apa care contine substante superficial active,
care au capacitatea de a miscora tensiunea superficiala a apei, in spuma formata acumulandu-se
impuritatile prezente in apa uzata.
Dializa este proprietatea ionilor si a moleculelor din solutii coloidale de a difuza prin membrane
semipermeabile reale.
Procesul de dializa poate fi accelerat apreciabil prin trecerea curentului electric prin solutie, ionii separati
fiind transportati spre electrozii respectivi si antrenati la un curent de apa.
Electroliza se aplica la desalinizarea si la demineralizarea apelor uzate, dar consumul specific de
energie electrica fiind ridicat, metoda are o aplicabilitate mai restransa.
Osmoza este fenomenul in care 2 solutii apoase de concentratii diferite sunt separate printr-o
membrana semipermeabila, prin care apa trece dinspre solutia mai diluata spre cea mai concentrata.
Fermantatia este un proces biochimic de transformare catalitica a materiei organice sub actiunea
fermentilor in substante cu o constitutie mai simpla.
Fermentatia poate fi aeroba sau anaeroba.
Procesele de fermentatie sunt puternic influentate de prezenta sau absenta oxigenului si de
temperatura.
Fermentatiile sunt diferite dupa: materialul supus procesului fermentativ, agentul care le produce
si dupa produsul principal obtinut.
Dezinfectia consta in reducerea numarului de bacterii si a microorganismelor din apele uzate sub
limitele prevazute de norme.
Sterializarea consta in distrugerea tuturor microorganismelor si produselor patologice din apele
uzate. Aceasta masura radicala este impusa de norme pentru ape uzate care contin germeni patogeni.
Dezinfectia si sterilizarea apelor uzate se realizeaza prin procedee chimice sau fizice. In mod
curent se aplica tratarea cu clor prin introducerea unor doze de clor gazos sau compusi de clor in stare
solida care in contact cu apele uzate pun in libertate clorul.
Sterilizarea apelor uzate prin procedee termice se aplica numai pentru debite mici de ape uzate
si foarte incarcate cu agenti patogeni.
Egalizarea concentratiilor si uniformizarea debitelor apelor industriale reprezinta practic o metoda
de preepurare a acestora, deoarece, ca urmare a egalizarii si uniformizarii se amelioreaza caracteristicile
calitative si cantitative ale apelor industriale si se usureaza tratarea lor ulterioara, asigurandu-se o
eficienta sportita pentru statia de epurare.
Egalizarea concentratiilor este o metoda de retinere a apelor industriale in bazine amenajate
corespunzator, pana cand efluentul ce se descarca din bazin capata caracteristici relativ uniforme din
punctul de vedere al pH-ului, culorii, turbiditatii, consumului biochimic de oxigen etc.
Uniformizarea debitelor reprezinta metoda care permite – prin retinerea in bazine a apelor
industriale ce vin cu debite variabile – descarcarea lor in retelele de conducte cu un debit relativ constant.
Bazinele de egalizare a concentratiilor si uniformizare a debitelor sunt prevazute cu sisteme
constructive si dispozitive menite sa usureze amestecul, care pot fi:
- de distributie a apei prin conducte perforate amplasate pe latimea bazinului, sau cu
rigole care sa asigure o distributie dispersata a apei pentru realizarea amestecului;
- mecanice de amestec, folosind agitatoare actionate cu motoare electrice, care, prin
rotire cu o turatie de circa 5 rot/min omogenizeaza si egalizeaza concentratiile;
- de amestec cu ajutorul aerului comprimat care sunt cele mai eficiente, prin aerare
realizandu-se si o tratare prealabila a apelor uzate.
990 / 1400
1384
Scheme generale de epurare a apelor uzate.
Schema tehnologica generala se intocmeste cunoscand valorile indicatorilor de calitate apelor

uzate in sectiunea de intrare si valorilor impuse de norme ale acestor indicatori in sectiunea de iesire din
instalatia locala de epurare.
Fiecarui proces din schema tehnologica de epurare ii corespunde un aparat sau o instalatie care
sa il realizeze efectiv, statia locala de epurare fiind ansamblul acestor aparate si instalatii.
Schema tehnologica de epurare trebuie sa puna in evidenta atat circuitul apei cat si al namolului
rezultat. Schemele de epurare se elaboreaza in functie de: gradul de epurare necesar; spatiul disponibil
pentru constructia statiei de epurare; modul de tratare a namolului; felul utilajului care urmeaza a fi folosit
in statia de epurare; conditii locale.
Schema tehnologica generala de epurare mecanica cuprinde un sistem de gratare prin care trec
apele uzate si unde sunt retinute suspensiile grosiere.
In continuare sunt conduse la deznisipatoare unde, prin reducerea vitezei de curgere se produce mai intai
sedimentarea particulelor mai mari de 2 mm, apoi la separatoare de grasimi care retin uleiurile, grasimile
si alte substante plutitoare. In continuare, in decantoare sunt retinute impuritatile aflate in suspensie
gravimetrica si coloidala, dupa care apa decantata este dezinfectata cu clor si apoi evacuata in conducta
publica de canalizare sau in emisar.
Suspensiile, separate sub forma de namol din decantoarele primare, sunt trimise in rezervoarele
de fermentare. Centrala termica furnizeaza agent termic pentru accelerarea procesului de fermentare.
Namolul fermentat se trimite pe platforme de uscare, de unde apa ramasa din amestec este
drenata si canalizata sau evacuata in emisar.
Schema tehnologica generala de epurare mecanico-chimica a apelor uzate include treapta de
epurare mecanica, la care se adauga treapta de tratare cu reactivi chimici si, in final, dezinfectarea cu
clor.
Schema tehnologica generala de epurare mecano-biologica artificiala cuprinde treapta de
epurare mecanica si treapta de epurare biologica folosind filtre biologice, biodiscuri, bazine cu namol
activ etc.
Schemele tehnologice de epurare a apelor uzate industriale au un caracter specific datorita
diversitatii naturii si concentratiilor substantelor nocive, a marimii si variatie debitelor, presiunilor si
temperaturilor apelor uzate, corespunzator industriilor din care provin.
Astfel, epurarea apelor din industria chimica pune accentul pe neutralizarea fenolilor,
formaldehidelor, alcoolului metilic etc., care se gasesc in concentratii mari in apele uzate.
Schema tehnologica de epurare a apelor uzate provenite de la rafinariile de petrol pune in
evidenta categoriile de ape uzate si procesele la care sunt supuse si anume:
- ape uzate tehnologice;
- ape de racire a agregatelor;
- ape uzate menajere, care, in general, sunt supuse epurarii mecanice si biologice;
- ape meteorice, care se impurifica cu produse petroliere si suspensii sedimentare de pe
platforme si rezervoare si care sunt supuse epurarii mecanice.
Echipamente, utilaje si aparate pentru epurarea locala a apelor uzate.
Gratare si site.
Gratarul destinat retinerii suspensiilor mari este o constructie cu bare din otel, montate
inclinat cu 60…70 grade fata de orizontala, care poate fi curatat mecanic sau manual.
991 / 1400
1384
Canalul deschis in care sunt montate gratarele este alcatuit din 2 compartimente adiacente, cu
functionare alternativa, prevazute cu stavilare de inchidere in vederea efectuarii operatiilor de curatire si
intretinere.
Sitele au acelasi rol ca si gratarele si pot fi: plane, rotative sau vibratoare.
Sita plana este formata dintr-un panou mobil, cu rama metalica pe care este fixata o plasa de
sarma sau o tabla perforata. Panoul se poate rabata peste nivelul camerei gratarului, in vederea curatirii
manuale si intretinerii.
Sita plana mecanica este prevazuta cu un raclor actionat de un motor electric. In acest caz,
panoul este actionat din 2 parti: panoul inferior perforat si cel superior neperforat, pe care materialul
retinut de sita este dirijat de lamele racloare spre jgheabul exterior de colectare.
Sita plana statica a carei functionare se bazeaza pe „principiul Coanda” este alcatuita din bare
din otel inox, sau din PVC, avand profilul in forma de picatura.
Sita plana statica poate retine pana la 90% din suspensii in functie de debitul si concentratia suspensiilor
din apele uzate.
Sita rotativa este alcatuita dintr-un tambur pe care este fixata o plasa din sarma, tabla gaurita,
bare metalice sau PVC.
Apa este raspandita uniform in interiorul tamburului, printr-un jgheab deversor. Tamburul sitei
este situat deasupra unui bazin care preia apa filtrata.
Avantajul acestui tip de sita consta in faptul ca permite evacuarea suspensiilor fara raclor. Sita
rotativa poate retine pana la 45% din suspensii, in functie de dimensiunile medii ale particulelor si
respectiv, orificiile sitei.
Separatoare de nisip, namol sau resturi alimentare.
Separatoarele de nisip si de namol sunt constructii din beton armat avand 2

compartimente pentru a asigura continuitatea functionarii, cand unul din compartimente este supus
curatirii; daca se proiecteaza un singur compartiment, se prevede un canal de ocolire a acestuia.
Sectiunea transversala a unui compartiment este de forma trapezoidala sau dreptunghiulara. Apa intra in
deznisipator prin gratar, trece in camerele de sedimentare si este evacuata printr-un canal. Curatarea
deznisipatorului se realizeaza inchizand vanele stavilarelor si indepartand apele remanente prin drenajul
inferior.
Apele uzate evacuate de la bucatariile restaurantelor, cantinelor etc., contin resturi alimentare
care, in cantitati mari, dauneaza retelei publice de canalizare. In aceste cazuri se monteaza separatoare
de resturi alimentare pe conducta de evacuare a apelor uzate menajere, din cladire. Firma SIMOP –
Franta - fabrica astfel de separatoare atat din otel cat si din polietilena, care se aleg din catalog in functie
de numarul de mese servite pe zi. Separatoarele sunt prevazute cu un cos de colectare a reziduurilor si
cu un sistem de stropire care sa mentina aceste reziduuri in stare umeda evitand astfel colmatarea
separatorului.
Separatoare de grasimi sau uleiuri.
Principalele caracteristici ale grasimilor si uleiurilor, care determina alegerea unui anumit
procedeu si tip de aparat sau echipament de separare si evacuare a acestora din apele uzate, sunt:
- starea lor de dispersie, care poate fi sub forma de particule libere sau emulsii rezultate
ca urmare a actiunii unor factori mecanici sau de existenta in mediul apa-ulei a unor agenti de emulsie
folositi in procesele de productie;
- densitatea uleiurilor si natura lor;
992 / 1400
1384
- vascozitatea uleiurilor si a apelor uzate;
- concentratia uleiurilor in apele uzate;
- pH-ul amestecului apa-ulei;
- incarcarea electrostatica a particulelor de ulei;
- existenta in apele uzate a unor substante care pot provoca reactii chimice favorizante
sau inhibante proceselor de separare a uleiurilor.
Pentru separarea grasimilor si uleiurilor se aplica procedeele de flotare naturala sau artificiala.
Grasimile si uleiurile se ridica la suprafata apei uzate sub forma unei pelicule spumoase, de unde sunt
colectate si evacuate prin diferite sisteme.
In instalatiile locale de epurare, de capacitati mici, se folosesc separatoare de uleiuri si grasimi
bazate pe flotare naturala, fara utilaje si dispozitive de colectare si evacuare a uleiurilor.
Pentru separarea produselor petroliere prin flotare naturala, se recomanda separatoare de
capacitate mica, la care colectarea si evacuarea substantelor grase flotate se efectueaza fara utilaje
mecanice.
In cazul in care trebuie colectate si evacuate cantitati mari de uleiuri libere si in special de petrol,
aceasta operatie se poate realiza cu ajutorul unui mecanism alcatuit din discuri confectionate din
materiale oleofile, montate pe un ax care se roteste cu o turatie a carei marime se stabileste in functie de
caracteristicile uleiurilor ce trebuie colectate si de volumul acestora. Uleiurile colectate pe suprafetele
discurilor sunt indepartate cu racloare fixe, care le dirijeaza spre un jgheab fix, cu descarcare intr-un
bazin colector.
Separatoarele de grasimi cu flotatie artificiala, prin insuflare de aer comprimat la presiune joasa
se folosesc pentru eliminarea particulelor fine de grasimi, care adera pe bulele de aer, ridicandu-se la
suprafata.
Difuzia aerului de presiune joasa in separatorul de grasimi se face pe radierul acestuia, prin placi
poroase confectionate din ceramica sau sticla sinterizata.
Colectarea si evacuarea uleiurilor flotate cu aer comprimat dispersat prin diverse sisteme:
difuzori porosi, detenta, aeratoare imersate, cu sau fara adaos de agenti de flotatie, se poate realiza
numai prin racloare de suprafata, pentru uleiurile si spumele flotate si racloare imersate, pentru
depunerile ce se acumuleaza pe radierul bazinului de separare.
Echipamente si instalatii locale de epurare chimica a apelor uzate.
Dupa concentratiile de nocivitati de natura chimica din apele uzate, se disting ape:
- de spalare, cu concentratii de 100…200 mg substante nocive de apa uzata;
- concentrate, continand de la 200 pana la 1000 g/l substante nocive;
- stationar, care se adopta pentru debite mici de ape uzate si functioneaza pe principiul
acumulare – epurare, adaosul de reactivi chimici pentru tratare facandu-se manual;
- cu functionare continua, care se adopta pentru debite mici si mari, adaosul de
reactivi chimici facandu-se automatizat;
- cu functionare mixta, care este o combinare a sistemului stationar pentru apele cu
debite mici si sistemului continuu pentru apele cu debite mari;
- cu functionare in circuit inchis care se adopta atunci cand apele de spalare trebuie sa
aiba un continut redus de saruri sau cand costul apei fiind ridicat, apare necesitatea recircularii partiale
sau totale a debitului de apa uzata.
Instalatia locala pentru epurarea chimica a apelor uzate, cuprinde un bazin de colectare avand in
acelasi timp si rolul de bazin de reactie. Apele uzate sunt, de regula, neutralizate cu acid clorhidric si
hidroxid de sodiu.
993 / 1400
1384
De regula, instalatia cuprinde doua bazine cuplate in paralel, cu functionare alternativa. Cand se
foloseste un singur bazin se prevede o conducta de ocolire a acestuia prin care pot fi evacuate apele
uzate.
Echipamente si instalatii locale de epurare mecano-biologica artificiala a apelor uzate.
Instalatia locala de epurare mecano-biologica artificiala se recomanda pentru asezari mici

gospodarii taranesti, case de vacanta, campinguri, hoteluri, restaurante, baze sportive etc.
Decantarea primara, unica sau inseriata, respectiv compartimentata asigura retinerea
suspensiilor grosiere si medii. Printr-un sistem de tuburi imersate sunt colectate si evacuate grasimile si
uleiurile.
Dupa decantarea primara urmeaza epurarea biologica aeroba a apelor uzate prin intermediul
instalatiilor de aerare. Aerul necesar procesului este asigurat de un compresor a carui functionare este
ciclica. Timpul de aerare este reglat in functie de gradul de incarcare a apelor uzate, asigurand activare
corespunzatoare a depunerilor care in amestec cu apa ajung in decantorul secundar.
Namolul decantat aici este recirculat partial in bazinul de aerare, iar cel excedentar este trimis in
depozitul de namol al decantorului primar, de unde, periodic, este evacuat.
Din caminul de racord apele epurate sunt evacuate in conducta publica de canalizare sau in
emisar.
Avantajele acestui tip de instalatie sunt urmatoarele: randament de epurare ridicat 96%; instalatie
de epurare usor adaptabila necesarului de aer in functie de incarcarea organica a apelor uzate; suprafata
de amplasare redusa; material de executie: beton si PVC; se racordeaza usor la reteaua de canalizare.
Pentru debite mici de ape uzate se recomanda instalatia formata dintr-un recipient
paralelipipedic, care prezinta in partea superioara o gura de acces si are dispuse, pe partile laterale, o
conducta de alimentare si alta de evacuare. Interiorul recipientului este subdivizat in 3 zone ce se afla in
intercomunicare: de intrare, de aerare si de decantare.
In zona de intrare se gaseste o camera formata dintr-un tub deschis la baza si sus.
In zona de aerare se gasesc pachete de placi realizate din material sintetic, dispuse inclinat, cu
spatii egale intre ele sub care sunt dispuse orificiile de dejectie.
Zona de decantare este separata de zona de aerare printr-un perete ce se intinde pe toata
latimea recipientului si care la partea inferioara este inclinat la 45 de grade.
Recipientul este umplut permanent cu apa uzata pana la nivelul conductei de evacuare. Cu
ajutorul unui compresor se refuleaza, constant, aer, strabatand orificiile de ejectie si parcurgand zona de
aerare de la baza in sus. Bulele de aer ramase sunt retinute de placi prin intermediul canalelor, pentru ca
dupa scurt timp sa fie impinse de bulele de aer urmatoare. Apa uzata, continuta in camera de aerare intra
in contact intensiv cu aerul, iar in caz de aflux al apelor uzate, apa tratata din zona de aerare este refulata
in zona de decantare, unde aceasta urca lent.
Aerul ce strabate tronsonul conductei de distributie, plasat direct dedesubtul fundului oblic al
peretelui despartitor, produce o aspiratie, ceea ce face ca namolul activ care luneca pe perete sa fie adus
in zona de aerare.
Cand prin conducta de aerare soseste o cantitate de apa uzata, ea patrunde imediat in
camera de intrare, fara a fi perturbat procesul de epurare aeroba din zona de aerare, iar reziduurile
grosiere din aceasta apa sunt faramitate in camera de intrare, prin turbulenta produsa de curentul
ascendent de bule de aer care ies prin conducta de distributie. Agitatorul mecanic care constribuie la o
faramitare rapida si intensiva. Prin intermediul unui intrerupator agitatorul este actionat de cate ori se
produce un aflux de apa uzata catre camera de intrare.
994 / 1400
1384
8 RESPONSABILITATI

6.2.Responsabilul de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei
9 INREGISTRARI
10.. ANEXE Nu este cazul .
1 0 6 0
2 0
3 0
EXECUTIA DE LUCRARI DE MONTAJ SEPARATOARE DE

GRASIMI SI HIDROCARBURI
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
995 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
3 SCOP

montarea separatoarelor de grasimi si hidrocarburi la constructii civile si industriale.
Procedura se aplica la montarea separatoarelor de grasimi si hidrocarburi pentru retelele de canalizare

din ansamblurile de cladiri, pentru retelele de canalizare din localitati orasenesti si preorasenesti.
Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor de
colectare si epurare a apelor uzate, dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte ,
documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc .

996 / 1400
1384


proceduri.
separatoarele de grasimi si hidrocarburi, receptionate si depozitate conform normativelor si standardelor
in vigoare.
5.1.6.Executarea inregistrarilor de calitate pentru montaj a separatoarelor de grasimi si hidrocarburi,
conform planurilor de executie.
5.1.8.In functie de adincimea sapaturilor in vederea montarii separatoarelor de grasimi si hidrocarburi, se
vor lua masuri de consolidare a peretilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzatoare.
5.2.1.Lucrarile de izolare a separatoarelor de grasimi si hidrocarburi si conductelor aferente vor fi facute

dupa efectuarea probelor de presiune.
5.2.3.Izolatiile termice aplicate separatoarelor de grasimi si hidrocarburi vor fi intrerupte in dreptul
organelor de inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la
treceri prin elemente de constructii (ziduri, plansee).
997 / 1400
1384

SEPARATOARE DE GRASIMI
Instructiuni de instalare, intretinere si operare
Conform prEN 1825-2 :2000
1. Aplicabilitate
Separatoarele de grasimi se utilizeaza exclusiv pentru ape uzate cu continut de grasimi si uleiuri
organice. In particular, urmatoarele materii nu vor fi evacuate prin separatoarele de grasimi:
• ape fecaloide
• ape pluviale
• ape uzate cu continut de lichide usoare(ex. grasimi si uleiuri de origine minerala)
2.Instalare
Separatoarele de grasimi se vor instala cat mai aproape de sursa de ape uzate, insa nu
trebuie situate in camere fara ventilatie, spatii sau drumuri publice. In scopul prevenirii raspandirii
mirosurilor neplacute, separatoarele nu trebuie situate in apropierea cladirilor cu destinatie de locuinta si
in special, in apropierea ferestrelor si a gaurilor de ventilatie.
Separatoarele vor fi cat mai accesibile vehiculelor de curatare. Datorita unor conditii specifice de
operare sau structurale, unele separatoare pot necesita instalarea mai departe de sursa de ape uzate.
Separatoarele trebuie instalate astfel incat sa fie inlaturat pericolul de inghet, insa toate partile care
necesita intretinere periodica sa fie accesibile permanent.
3.Racordurile la si de la separator
In cazul in care nu exista alte reglementari locale, separatoarele de grasimi vor fi racordate la
drenaj si canalizare dupa cum urmeaza:
Admisia apelor uzate in separator se va face gravitational. In cazul in care nivelul static
al apei din separator este sub nivelul de inundare ( vezi EN725-1) efluentul de la separator trebuie evacuat
in sistemul de canalizare printr-un sistem corespunzator de pompare al apelor uzate.
In scopul prevenirii acumularilor de grasimi in conductele din amonte de separator,

acestea trebuie instalate cu o inclinare de minim 2% (1: 50) si prevazute cu piese de acces pentru
998 / 1400
1384
curatare. In cazul in care acest lucru nu este posibil si/sau sunt necesare conducte mai lungi din motive
structurale sau operationale, se vor lua masurile necesare pentru prevenirea acumularilor sau depunerilor
de grasimi.
Pentru admisia apelor uzate se evita coturile la 90°, traseul de conducte se va face cu
ajutorul coturilor la 45° intre care se intercaleaza o conducta scurta cu lungimea de minim 250 mm. In
amonte de separatorul de grasimi este necesara o sectiune de linistire cu lungime egala, in milimetri, cu
de minim 10 ori dimensiunea nominala a conductei de admisie.
Reglementarile locale pot impune o limitare a temperaturii apelor uzate in punctul de racord la
sistemul public de canalizare. Punctele de descarcare (ex. racordul dintre gurile de scurgere de
pardoseala si conducta de racord la separator) trebuie prevazute cu sifoane si decantoare, iar acolo
unde este cazul cu cosuri de sedimente amovibile(pentru curatare).
Nu este permisa utilizarea colectoarelor de sedimente cu admisie prin partea superioara ( ex. prin
gratare ).
4.Aerisire
Conductele de racord la separatorul de grasimi (atat in amonte cat si in aval) trebuie aerisite
corespunzator. Conducta de descarcare in separator trebuie prevazuta cu racord de aerisire.
5.Operare, inspectie si intretinere
Separatoarele de grasimi trebuie inspectate, golite si curatate cu regularitate. Se atrage

atentia asupra conformarii cu reglementarile nationale sau locale cu privire la depozitarea deseurilor.
Atentie:-inainte de punerea in functiune separatorul trebuie umplut complet cu apa curata!
Frecventa inspectarii, golirii si curatarii trebuie determinata in functie de capacitatile de stocare
ale grasimii si sedimentelor si de experienta operationala. Daca nu este altfel specificat, separatoarele
trebuie golite, curatate si reumplute cu apa curata cel putin o data pe luna sau, preferabil, la doua
saptamani.
6.Masuri de prevenire a acumularilor de grasime in conductele din amonte de separatorul de

grasimi
Scopul oricarui proiect trebuie sa fie acela de a amplasa traseele de conducte si

separatorul de grasimi de asa natura incat sa nu fie necesare masuri suplimentare de prevenire a
acumularilor de grasime in conductele din amonte de separator. Traseele de conducte multiple din
incintele incalzite precum si conductele de sub cladiri sau cele ingropate nu necesita masuri
suplimentare daca sunt respectate instructiunile mentionate anterior.
Pot fi necesare masuri suplimentare ( ex. izolarea termica a conductelor sau incalzirea acestora )
din motive structurale sau operationale ( ex. trasee lungi ale drenajului sau temperaturi ambientale joase
).
• Izolarea termica a conductelor lungi poate fi necesara daca acestea trec prin subsoluri sau pivnite reci.
• Incalzirea conductelor poate fi necesara daca aceste conducte trec prin zone cu pericol de inghet ale
cladirilor(ex.garaje subterane ).
• Temperatura sistemului de incalzire trebuie reglata cu ajutorul unui termostat (gama de reglare intre
999 / 1400
1384
25°C si 40°C ) astfel incat sa fie posibila adaptarea la temperatura ambientala ( vara/iarna )
• In cazul utilizarii acestor sisteme, cresterea temperaturii este folositoare numai in perioadele de
curgere ale apei contaminate cu grasimi, deci se recomanda un timer.
SEPARATOR HIDROCARBURI CU FILTRU COALESCENT SI OBTURATOR AUTOMAT .....L/S

Instructiuni de instalare, intretinere si operare
Conform SR-EN 858
1.Aplicabilitate
Unele activitati industriale si nu numai, genereaza cantitati importante de lichide insolubile
(uleiuri, grăsimi, hidrocarburi) ce plutesc pe suprafaţa apelor rezultând o diminuare a transferului
oxigenului dintre mediul gazos (atmosfera) si cel lichid (apa) ducând la moartea vietuiroarelor din apa
poluata.
Separarea apelor reziduale (apele de canalizare industriale) rezultate in urma proceselor
industriale, spălării vehiculelor, curăţării elementelor unse de ulei, sau de alta provenienţa (curţile statiilor
de alimentare cu carburanţi); Epurarea apele meteorice contaminate de uleiul provenit din zonele
impermeabile (parcari pentru maşini, drumuri, curţi ale uzinelor,spalatorii auto,dezmembrari masini
etc.).
2.Instalare
Principiul de funcţionare se bazeaza pe: principiul diferenţei de densitate a apei si a uleiurilor

minerale (adica pe principul coalescentei) si separarea gravitaţionala a materiilor grele ("noroi"). Din acest
motiv nu necesita sursa externa de energie sau substanţe chimice.
Instalatia este realizata in varianta compacta, receptorul de nămol si închizătorul automat flotant (
calibrat pentru fluide cu densitati intre 0.85 si 0.95 g/cmc) si filtrul de coalescenta se afla intr-un singur
recipient.
Separatoarle de hidrocarburi sunt alcatuite dintr-un decantor de nămol si un separator intr-un
singur container. Acest lucru duce la o economie de spaţiu, la reducerea costurilor de constructie si
instalare a ţevilor. La partea superioara prezintă una sau doua guri de vizitare care sunt folosite pentru
prelevarea de probe si pentru evacuarea nămolului si a hidrocarburilor retinute de acesta.
3.Norme
Proiectarea separatoarelor de hidrocarburi este condiţionala de Standardul European SR EN

858. care se imparte in doua parti.
● SR EN 858 -1: Principii de proiectare, performanta si încercări, marcare si menţinere a calitatii;
● SR EN 858-2: Alegerea dimensiunilor nominale, instalare, service si mentenanta care defineşte doua
tipuri de reţinere:
- Clasa I - cu filtru coalescent- retine rezid uri sub 5 mg/l, in concordanta cu buletinul de analiza
al SREN 858-1 si INTPA- 001;
- Clasa II - fara filtru coalescent- retine reziduri sub 100 mg/l in concordanta cu buletinul
de analiza SR EN 858-1 si NTPA – 002.
1000 / 1400
1384
4.Alegerea separatorului
Debitul maxim al apelor meteorice.

Debitul maxim al apelor reziduale (ape de canalizare industriale). Masa volumica a lichidului uşor.
Prezenta substanţelor care pot sa impiedice separararea (detergentii).
In concluzie debitul de apa uzata depinde in mare masura de tipul suprafeţei tratate.
1.Suprafeţe acoperite.
2.Suprafeţe descoperite.
3.Zone in care se manipuleaza carburanţi.
5.Suprafete acoperite
Debitul de apa cate va intra in separator trebuie calculat in funcţie de numărul robinetilor,
canalelor de scurgere si totalitatea reziduurilor poluate de hidrocarburi. Pentru parcarile
acoperite/service auto folosiţi tabelul de mai jos.
Suprafaţa acoperita nf Număr locuri de parcare Debit l/s
1>250 1->5 0,7

250 >500 5 ->10 1.5
501 >1500 11->50 6
1501 >3000 51->125 6
3001 >4000 125->150 8
4001 >5000 151->200 10
5001 >6000 201->320 15
8001 >15000 321 -›600 20
15001 >25000 601-›900 30
6. Suprafete descoperite(depind de debitul apelor pluviale)
Dimensionarea separatorului depinde de proiectare, de intensitatea ploii si de zona de

captare a apelor care se deverseaza in separator.
In conformitate cu SR EN 852-1, debitul apelor meteorice, exprimat in l/s,este calculat pe
baza relaţiei urmatoare:
Q:= ȹx i x A Qr - debitul apelor meteorice; i - intensitatea ploii;
A- suprafaţa zonei de recepţie, masurata pe orizontala, in "ha";
ȹ -coeficient de scurgere adimensional =1.
7. Zone care manipuleaza carburanţi
Pentru aceste zone se ia in calcul un debit de 45 l/h/m2 pentru suprafeţe descoperite.
8..Avantajele alegerii separatoarelor
1001 / 1400
1384
• Testat la încărcări statice si dinamice;
• Manipulare simpla datorita greutatii reduse, oferite de materialul din care este confecţionat
(polipropilena import Germania)
• Costuri de instalare scăzute datorita livrării asamblate, gata pentru montaj;
• Costuri de intretinere minime datorita suprafeţei interioare rezistenta la coroziune si uşor de
curatat;
• Costuri minime de golire datorita proiectării corespunzătoare a volumului interior;
• Rezistenta îndelungata datorita materialului din care sunt confecţionate;
• Dispozitiv automat de închidere pre-calibrat pentru toate tipurile de uleiuri / hidrocarburi;
SEPARATOR DE HIDROCARBURI CU FILTRU COALESCENT – VEDERE DE ANSAMBLU
MONTAJUL SEPARATOARELOR
RECOMANDARI GENERALE
Dispozitivul de epurare va fi montat subteran sau suprateran (cu condiţia izolării termice a
recipientului).
Groapa in care se instaleaza Separatorul de hidrocarburi trebuie sa fie cu circa 30 - 40 cm mai mare
decât dimensiunile gabaritice ale recipientului.
Baza gropii trebuie sa fie plana si destul de rezistenta pentru a suporta sarcina recipientului plin.
Materialul de umplutura va fi pamant fara pietre, moloz, sau alte particule ce pot fi concentratori
de tensiune pentru pereţii recipientului.
INSTRUCTIUNI MONTAJ
Se aşterne pe fundul gropii un strat de 15-20 cm de nisip. Se aseaza apoi separatorul pe fundul gropii,
folosindu-se frânghii sau corzi suficient de rezistente pentru a susţine greutatea recipientului.
Separatorul de hidrocarburi, odata aşezat pe fundul gropii trebuie sa aiba poziţie stabila.
1002 / 1400
1384
Se verifica cu o cumpănă daca este perfect orizontal instalat. Separatorul se racordeaza la conducta
de canalizare sau colectare a apelor care conţin hidrocarburi care trebuie sa aiba o panta
corespunzătoare.
Se executa conectarea la conducta de evacuare, aceasta avand un diametru de 110 milimetri sau se
poate modifica la cerinţa clientului. Se umple recipientul 30-40% cu apa pentru a se asigura o aşezare
perfecta a acestuia pe fundul gropii.
Se umple spaţiul dintre pereţii gropii si cei a recipientului cu straturi de circa 40 cm material de
umplutura, pana la jumatatea lui. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie, astfel incat sa umple tot
spaţiul din jurul recipientului. Important: Umplerea cu apa a Separatorului se va face
concomitent in ambele compartimente avand in vedere ca diferenţa de nivel a apei dintre cele
doua compartimente sa nu fie mai mare de 50-70 cm,plutitorul se tine in sus in timpul
umplerii pentru a nu obtura conducta de evacuare, acesta pluteste pea pa si nu pe
hidrocarburi.
INTRETINEREA SEPARATORULUI HIDROCARBURI

Separatorul trebuie vidanjat cu regularitate, iar intervalul dintre goliri depinde de cantitatea apei tratate.
Vidanjarea se va face periodic la circa 6 luni de funcţionare la capacitate maxima.

In momentul in care se curata Separatorul este indicat ca filtrul coalescent si plutitorul sa fie si ele spalate
in prealabil cu un detergent care poate sa dizolve hidrocarburile.
Se va controla etanşeitatea sistemului de obturare iar in caz de defecţiune se va inlocui sau repara.
ATENTIE: Pentru a se evita pierderea stabilitatii separatorului de hidrocarburi din cauza apelor pluviale
se recomanda umplerea rezervorului din nou cu apa, dupa fiecare vidanjare.
10 RESPONSABILITATI
1003 / 1400
1384
11 INREGISTRARI
1 0 6 0
2 0
3 0
1004 / 1400
1384
EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ REZERVOARE

SUBTERANE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
4 SCOP

montarea rezervoarelor subterane la constructii civile si industriale.
Procedura se aplica la montarea rezervoarelor subterane pentru retelele de canalizare din ansamblurile
de cladiri, pentru retelele de canalizare din localitati orasenesti si preorasenesti. Prezentul document este
o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor de colectare si epurare a apelor
uzate, dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi,
1005 / 1400
1384



proceduri.
montarea rezervoarelor subterane, receptionate si depozitate conform normativelor si standardelor in
vigoare.
5.1.6.Executarea inregistrarilor de calitate pentru montaj a rezervoarelor subterane, conform planurilor de
executie.
5.1.8.In functie de adincimea sapaturilor in vederea montarii rezervoarelor subterane, se vor lua masuri
de consolidare a peretilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzatoare.
1006 / 1400
1384
5.2.1.Lucrarile de izolare a rezervoarelor subterane si conductelor aferente vor fi facute dupa efectuarea
probelor de presiune.
5.2.3.Izolatiile termice aplicate rezervoarelor subterane vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere
si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la treceri prin elemente de
constructii (ziduri, plansee).

5.5.. Instructiuni montaj rezervoare subterane
Rezervoarele subterane sunt realizate din metal, PAFS sau polipropilena respectand
standardele Europene si implicit cele Romane. Avand o inalta rezistenta chimica si mecanica
sunt usor,usor de intretinut nefiind nevoie de costuri suplimentare in exploatarea lor si de aceea
garantam calitatea produselor noastre.
Rezervoarele subterane se pot ingropa in sol fara nici un fel de amenajari speciale. La alegerea
amplasamentului rezervoarelor subterane se vor evita versantii cu pante abrupte, nestabili sau care isi
pot pierde stabilitatea prin lucrarile de executie. In acest caz, malul se poate stabiliza prin turnarea
unui perete de beton..
1007 / 1400
1384
Groapa in care se instaleaza rezervoarele subterane trebuie sa fie cu circa 30-40 cm mai
mare decat dimensiunile gabaritice ale recipientului. Baza gropii trebuie sa fie plana si destul de
rezistenta pentru a suporta sarcina recipientului plin. Materialul de umplutura va fi pamant fara
pietre,moloz sau alte particule ce pot fi concentratori de tensiune pentru peretii recipientului si nici
pamant lutos care-si poate mari greutatea prin retinerea apei.
Se asterne pe fundul gropii un strat de 15-20 cm de nisip. Se va aseza rezervorul pe fundul

gropii, folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru a sustine greutatea
recipientului. Rezervorul, odata asezat pe fundul gropii trebuie sa aiba pozitie stabila. Se verifica cu o
cumpana daca este perfect orizontal instalata. Rezervorul se racordeaza la conductele prevazute de un
instalator calificat.
Se umple recipientul 30-40% cu apa pentru a se asigura o asezare perfecta a acestuia pe

fundul gropii. Se umple spatiul dintre peretii gropii si cei ai recipientului cu straturi de circa 40cm
material de umplutura,pana la jumatatea lui. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie,astfel incat sa
umple tot spatiul din jurul recipientului. Se continua umplerea rezervorului cu apa si se continua
umplerea gropii cu material de umplutura asa cum a fost prezentat mai sus.
IMPORTANT! Umplerea cu apa a rezervorului se va face concomitent in toate compartimentele(daca

acesta este cu mai multe compartimente) avand in vedere ca diferenta de nivel a apei dintre camere sa
nu fie mai mare de 50-70cm. Adancimea maxima de ingropare este de 60cm de la cota terenului. In
cazul ingroparii la o adancime mai mare se recomanda turnarea de pereti laterali de sustinere din beton
si deasupra placa de beton fixata pe acesti pereti preluand astfel din sarcina pamantului.
Este permis accesul pietonal deasupra unui recipient astfel montat,dar Nu este admisa
circulatia auto sau a oricaror alte vehicule. Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca
aceasta nu este data de
rezervor ci de capacele gurilor de vizitare si placa de ciment turnata deasupra acesteia.
ATENTIE! Placa de ciment trebuie neaparat sa nu fie sprijinita direct pe rezervor, sa fie armat astfel incat
sa nu permita la mijlocul lui curburi datorate traficului si sa aiba stalpi de sustinere a greutati acesteia pe
langa peretii rezervorului, fixati bine in terenul de la baza recipientului.
6. RESPONSABILITATI
1008 / 1400
1384
7. INREGISTRARI
1 0 6 0
2 0
3 0
EXECUTIA LUCRARILOR DE TERMOIZOLATII
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
1009 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
SCOP
Procedura are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor
de termoizolatii la cladiri
1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul document cuprinde principii generale ce trebuiesc avute în vedere în activitatea de
concepţie, proiectare şi execuţie a izolaţiei termice la clădiri noi, prin lucrări de termoizolare a diferitelor
elemente şi subansambluri ale acestora. Principiile specifice privind calculul higrotermic al elementelor de
construcţie ale clădirilor sunt tratate în detaliu în normativele din seria C 107 (C 107/1 … 7) .
Prevederile documentului se referă la elementele de construcţie la care capacitatea de izolare termică

este realizată sau este completată printr-un strat prevăzut special în alcătuirea elementului de construcţiei
– strat termoizolant – realizat din materiale termoizolante eficiente.
1010 / 1400
1384
1.2. În concepţia prezentului document, elementele de construcţie cărora trebuie să li se asigure o
anumită capacitate de izolare termică sunt :
• elemente ce separă mediul exterior de mediul interior, cu temperaturi diferite ;

• elemente interioare de compartimentare care delimitează spaţii închise cu temperaturi de
exploatare care diferă între ele cu mai mult de 50C.
1.3. Prin izolarea termică a clădirilor se urmăreşte :
• asigurarea unei ambianţe termice corespunzătoare în interiorul spaţiilor închise ;

• eliminarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie ;
• evitarea acumulării de apă în structura elementelor de construcţie ca urmare a condensării
vaporilor de apă în structura lor ;
• reducerea consumurilor energetice în exploatare.
NOTĂ:
1. Pentru construcţii cu condiţii de mediu interior sau exterior deosebite (spaţii cu medii agresive,
construcţii frigorifice, construcţii subterane, depozite pentru păstrarea produselor agricole etc.),
prevederile prezentului document se vor corobora cu reglementările tehnice specifice acestor tipuri de
construcţii .
2. Pentru elementele de construcţie cu izolaţie termică repartizată (de ex.: pereţi monostrat din zidărie,
betoane uşare etc.) prevederile prezentului document se aplică numai în cazul în care îmbunătăţirea
performanţelor termice se realizează prin prevederea unui strat termoizolant .
2. REFERINŢE
Prevederile din prezentul document vor fi utilizate împreună cu reglementările in domeniu
NOTĂ:
La aplicarea reglementărilor tehnice la care nu este specificat anul de editare, se va lua în considerare
ultima ediţie în valabilitate.
3. DEFINIŢII, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

3.1. Definiţii
Principalii termeni utilizaţi în prezentul document au următoarele semnificaţii :
material termoizolant – material sau produs uzinat, având conductivitatea termică de calcul mai mică
sau egală cu 0,10 W/(mK), destinat să confere elementului de construcţie, în structura căruia se
înglobează, performanţe hidrotermice corespunzătoare nivelurilor de performanţă stabilite prin
reglementări ;
suport al stratului de izolare termică – componentă a unui element de construcţie care asigură
rezistenţa, rigiditatea şi planeitatea necesară pentru a putea aplica şi susţine pe suprafaţa sa un strat de
material ;
strat de protecţie a izolaţiei termice – componentă a unui element de construcţie interpusă între
componenta termoizolantă a acestuia şi mediul înconjurător (exterior sau interior) care asigură protecţia
termoizolaţiei faţă de acţiuni;le de orice natură ale agenţilor de mediu şi mecanici; poate fi aplicat direct
sau distanţat, creând un strat de aer ventilat;
barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă perpendicular pe
direcţia de migrare a vaporilor de apă, cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare
1011 / 1400
1384
rezistenţă la permeabilitate la vapori, având rolul de a reduse riscul de condens al vaporilor de apă în
structura elementului ;
barieră antivânt – componentă a unui element de construcţie permeabilă la vapori de apă dar care
împiedică pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizolaţia alcătuită, de regulă, din
materiale de natură fibroasă (de ex.: produse din vată minerală sau din vată de sticlă) ;
strat de aer ventilat – componentă a unui element de construcţie prin care se permite circulaţia aerului
prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre
mediul ambiant; poate fi realizat continuu sau sub formă de canale ;
strat de difuziune a vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, aflată înaintea unui
bariere de vapori (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi a cărui rol este de a asigura difuzia
tangenţială a vaporilor de apă şi/sau o destindere a aerului sau a vaporilor de apă sub presiune ;
deflector- element prin care se asigură :
• tirajul stratului de aer ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la acoperişuri şi

alcătuiri de şarpante cu învelitori neetanşe la vapori de apă ;
• comunicarea cu atmosfera a stratului de difuziune a vaporilor de apă ;
accesorii – elemente care asigură :
• fixarea (legătura, solidarizarea) straturilor de termoizolaţie, suport şi protecţie ;

• continuitatea izolaţiei termice ;
• admisia şi evacuarea aerului din stratul ventilat .
tratamente de protecţie – tratamente de ignifugare, biocizare şi hidrofobizare sau de protecţie a

armăturilor expuse la degradare (metalice, fibre de sticlă) ;
vitraj termoizolant – vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind constituit din două sau mai multe foi
transparente/translucide (din sticlă obişnuită sau cu proprietăţi speciale, din policarbonaţi etc.), dispuse
distanţat, întreg ansamblul fiind închis etanş pe margine, spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt
gaz mai termoizolant decât aerul ;
punte termică – zonă a unui element deconstrucţie în care rezistenţa termică specifică este sensibil mai
mică decât rezistenţa termică specifică în câmp a elementului de construcţie respectiv ;
anvelopa clădirii – totalitatea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează volumul interior
(încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din interiorul clădirii ;
amplitudine de oscilaţie a temperaturii aerului interior – variaţia maximă a temperaturii aerului interior
faţă de temperatura convenţională de calcul ;
coeficient de asimilare termică a materialului termoizolant (s) – densitatea fluxului maxim,
corespunzătoare amplitudinii temperaturii pe suprafaţa interioară, egală cu unitatea. Această mărime
depinde de parametrii materialului străbătut: conductivitate termică, densitate, capacitate calorică masică
la presiune constantă şi de perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic ;
coeficient global de izolare termică a unei clădiri (unităţi funcţionale) (G) – suma pierderilor de
căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între
interior şi exterior de 1 K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă pierderile de căldură aferente
reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece ;
coeficient de transfer termic (transmitată termică) (U) - fluxul termic, în regim staţionar, raportat la aria
de transfer termic şi la diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta
ale unui element de închidere ;
1012 / 1400
1384
conductivitate termică ( ) – proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxului termic, exprimată
prin fluxul termic ce străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din
cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre temperaturile pe cele două suprafeţe ale
stratului este egală cu unitatea ;
densitatea aparenţa a unui material termoizolant ( ) – masa unităţii de volum a materialului în stare
uscată ;
densitate a fluxului termic – fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul de căldură ;
diferenţa de temperatură pe verticală între nivelul capului şi nivelul gleznelor – diferenţa de
temperatură pe verticală, între temperatura aerului măsurată la 1,7 m şi la 0,1 m deasupra pardoselii
(pentru o persoană în picioare) sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m (pentru o persoană şezând) ;
flux termic – cantitatea de căldură transmisă în unitatea de timp, la sau de la un sistem ;
indice PMV – opţiunea medie previzibilă a unui grup important de persoane asupra senzaţiei termice
produsă de un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară cu 7 nivele cuprinse între „frig” şi „cald”;
indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al corpului uman ;
permeabilitate la aer – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea fluxului de aer,
exprimată prin fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosime de un
metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele două
suprafeţe este egală cu unitatea ;
permeabilitatea la vapori – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea vaporilor de
apă, exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu
grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile
vaporilor pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea ;
temperatură a punctului de rouă ( r) – temperatura aerului la care presiunea parţială a vaporilor de apă
devine egală cu cea de saturaţie şi de la care se produce fenomenul de condens ;
rezistenţa termică specifică (R) - diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în
regim staţionar ;
rezistenţă la permeabilitate la aer a elementului de construcţie plan (Ra) – suma rezistenţelor la
permeabilitate la aer straturilor elementului de construcţie plan ;
rezistenţă la permeabilitate la vapori a elementului de construcţie plan – suma rezistenţelor la
permeabilitate la vapori a straturilor elementului de construcţie plan ;
tasare – caracteristică mecanică privind deformabilitatea unui material termoizolant, exprimată prin
variaţia relativă a grosimii acestuia sub efectul unei încărcări statice prestabilite, funcţie de tipul
materialului :
temperatură medie a suprafeţei interioare a unui element de construcţie – media temperaturilor de
pe suprafaţa interioară a elementului de construcţie, calculată pe baza câmpului de temperatură
determinat prin calcul numeric sau a rezistenţelor termice specifice determinate experimental ;
umiditate relativă a aerului ( ) – raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă din aerul umed şi
presiunea de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi presiune totală ;
umiditate a materialului (masică/volumică) ( m/ v) – masa apei evaporabile raportată la masa/volumul
materialului uscat.
3.2. Simboluri şi unităţi de măsură
Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentul document sunt conform
tabelului nr.1.
Tabelul nr. 1
Unitate
Simbol Termen
de
1013 / 1400
1384
măsură
PMV opţiunea medie previzibilă -
Ti temperatura interioară de calcul 0C
Tsi temperatura pe suprafaţa interioară 0C
r temperatura punctului de rouă 0C
i umiditatea relativă a aerului interior %
Ti diferenţa dintre temperatura interioară Ti şi K

temperatura pe suprafaţa interioară Tsi
ATi amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului 0C
interior
densitatea aparentă a unui material kg/m3
conductivitatea termică de calcul a unui material W/(m3K)
s coeficientul de asimilare termică a unui material W/(m3K)
D factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori a -

unui material
mw cantitatea de vapori care poate condensa în kg/m2

elementul de construcţie în perioada rece a anului
mv cantitatea de apă care se poate evapora în kg/m2

perioada caldă a anului
Ra rezistenţa la permeabilitate la aer a elementului de m/s

construcţie
Ra min rezistenţa minimă necesară la permeabilitate la m/s

aer a elementului de construcţie
U coeficientul de transfer termic (transmitanţa W/(m3K)

termică)
G coeficientul global de izolare termică pentru clădiri W/(m3K)

de locuit
GN coeficientul global normat de izolare termică W/(m3K)

pentru clădiri de locuit
1014 / 1400
1384
Gl coeficientul global de izolare termică pentru clădiri W/(m3K)
cu altă destinaţie decât cele de locuit
Gl ref coeficientul global de referinţă pentru clădiri cu W/(m3K)

altă destinaţie decât cele de locuit
A aria de transfer termic (aria anvelopei) a unei m2

clădiri
V volumul interior, încălzit, al clădirii m3
R’ rezistenţa termică specifică corectată m2K/W
Rm rezistenţa termică specifică medie a unui element m2K/W

de construcţie
Rmin rezistenţa termică specifică minimă a unui element m2K/W

de construcţie
R’nec rezistenţa termică specifică necesară m2K/W
m conţinutul de umiditate masică kg/kg
v conţinutul de umiditate volumică m3/m3
FT factorul de conversie pentru temperatură -
F factorul de conversie pentru umiditate -
fT coeficientul de conversie pentru temperatură K-1
coeficientul de conversie pentru umiditate masică kg/kg
coeficientul de conversie pentru umiditate m3/m3

volumică
4. CONDIŢII TEHNICE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU IZOLAŢIA TERMICĂ

Prezentul document cuprinde în special prevederi referitoare la condiţiile tehnice şi parametrii
corespunzători cerinţei D – „Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului” şi cerinţei E –
„Izolaţia termică, hidrofugă şi economie de energie”. La proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii
termice se va avea în vedere şi respectarea celorlalte cerinţe specificate în art. 5 din Legea nr. 10/1995
(inclusiv a condiţiilor privind siguranţa la foc provenind atât din interiorul cât şi din exteriorul clădirilor).
În cele ce urmează sunt prezentaţi parametrii şi nivelurile de performanţă pentru condiţiile tehnice :
• mediu higrotermic – în tabelul nr. 2 ;
1015 / 1400
1384
• izolare termică şi economie de energie – în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 2
Nr. Parametru de Metodă de
Nivel de performanţă
Unitate funcţională
1 Indicele global de conform reglementărilor SR ISO

confort PMV (opţiunea tehnice specifice diferi- 7730
medie previzibilă) telor categorii de
ANEXA B
2 Temperatura interioară conform documentului C SR EN

de calcul 107/3 şi standardului SR 22726
1907-2
3 Umiditatea relativă a conform reglementărilor SR EN

aerului interior tehnice specifice diferi- 22726
telor categorii de
ANEXA B
4 Diferenţa de conform documentului C C 107/3

temperatură ( Ti max) 107/3 şi reglementărilor
între tempe-ratura tehnice specifice
interioară de calcul (Ti) diferitelor categorii de
şi temperatura medie construcţii, date în
a suprafeţelor ANEXA B
interioare ale
elementelor delimi-
tatoare (Tsi)
5 Amplitudinea de conform documentului C C 107/7

oscilaţie a temperaturii 107/7 şi reglementărilor
aerului interior (ATi) tehnice specifice
ANEXA B
6 Asimetria temperaturi conform reglementărilor SR EN

radiante faţă de un tehnice specifice 22726
element plan, în diferitelor categorii de
direcţie verticală şi construcţii, date în
orizontală ANEXA B
1016 / 1400
1384
7 Diferenţa de conform reglementărilor SR EN
temperatură a aerului tehnice specifice 22726
pe verticală între diferitelor categorii de
nivelul capului şi construcţii, date în
nivelul gleznelor ANEXA B
8 Viteza curenţilor de conform reglementărilor SR EN

aer tehnice specifice 22726
ANEXA B
9 Rezistenţa specifică conform document C C 107/3

corectată a elementelor 107/3;
de închidere R’ R’nec
10 Temperatura minimă a Tsi min > r C 107/3

suprafeţei interioare a
elementelor de cons-
trucţie (Tsi min)
11 Procentul de creştere a conform documentului C C107/6

umidităţii materialelor 107/6
componente ale
structurii elementului de
închidere, ca urmare a
condensării vaporilor de
apă
12 Cantitatea de apă nu se admite acumulare C107/6

acumulată în interiorul de apă de la un an la
elementelor de altul
închidere, de la un an la
altul, datorită
fenomenului de
condens
13 Rezistenţa la conform STAS 6472/7 STAS

permeabilitate la aer a 6472/7
elementelor de
închidere
14 Energia transferată de conform reglementărilor STAS

la picior spre tehnice specifice 6472/10
1017 / 1400
1384
pardoseală (legat de diferitelor categorii de
senzaţia de rece – cald) construcţii, date în
ANEXA B
Tabelul nr. 3
Nr. Parametru de Nivel de performanţă Metodă de
Clădirea în ansamblu
1 Coeficient global de - pentru clădiri de locuit: C 107/ 1

izolare termică G ≤ GN
- pentru clădiri având altă
destinaţie decât cele de
locuit: C 107/2
Gl ≤ Gl ref
2 Rezistenţa termică R’m R’min C 107/3

corectată medie pe
clădire, a fiecărui
element de închidere
5. CONDIŢII TEHNICE DE PERFORMANŢĂ PENTRU MATERIALE TERMOIZOLANTE

5.1. Clasificare
5.1.1. După natura lor, materialele termoizolante se clasifică în :
a) materiale anorganice (ex.: produse din vată minerală sau vată de sticlă, sticlă spongioasă etc.) ;
b) materiale din polimeri sintetici (ex.: polistiren, poliuretan etc.) .
5.1.2. După rigiditate, materialele termoizolante se clasifică în :
a) materiale foarte rigide – clasa T1 – materiale care au tasarea mai mică de 1% sub sarcina de 2000
N/m2 ;
b) materiale rigide – clasa T2 – materiale care au tasarea cuprinsă între 1% şi 5% sub sarcina de 2000
N/m2 ;
c) materiale semirigide – clasa T3 - materiale care au tasarea cuprinsă între 5% şi 10% sub sarcina de
2000 N/m2 ;
d) materiale uşor tasabile – clasa T4 – materiale care au tasarea cuprinsă între 10% şi 20% sub sarcina
de 2000 N/m2 ;
e) materiale foarte tasabile – clasa T5 – materiale care au tasarea mai mare de 20% sub sarcina de 2000
N/m2 .
5.2. Condiţii tehnice de calitate
Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prezentate în continuare.
5.2.1. Condiţii privind conductivitatea termică
Conductivitatea termică de calcul trebuie să fir mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/(mK) .
5.2.2. Condiţii privind densitatea
1018 / 1400
1384
Densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult
egală cu 550 kg/m3 .
5.2.3. Condiţii privind rezistenţa mecanică
Materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate dimensională şi caracteristici fizico – mecanice
corespunzătoare, în funcţie de structura elementelor de construcţie în care sunt înglobate sau de tipul
straturilor de protecţie, astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din
cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenţilor atmosferici sau acţiunilor
excepţionale.
5.2.4. Condiţii privind durabilitatea
Durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanţă cu durabilitatea clădirilor şi a
elementelor de construcţie în care sunt înglobate, cât şi cu gradul de accesibilitate pentru eventualele
intervenţii în caz de degradare a izolaţiei termice.
5.2.5. Condiţii privind siguranţa la foc
Comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile
normate prin reglementările tehnice privind siguranţa la foc, astfel încât să nu deprecieze rezistenţa la foc
a elementelor de construcţie pe care sunt aplicate/înglobate .
5.2.6. Condiţii din punct de vedere sanitar şi al protecţie mediului
5.2.6.1. Materialele utilizate la realizarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie nu trebuie să
emane în decursul exploatării mirosuri, substanţe toxice, radioactive sau alte substanţe dăunătoare
pentru sănătatea oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător.
5.2.6.2. În cazul utilizării izolaţiei termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în
atmosferă (produse din vată minerală, vată de sticlă etc.) trebuie să se realizeze protecţia etanşă sau
înglobarea în structuri protejate a acestora.
5.2.7. Condiţii privind comportarea la umiditate
Materialele termoizolante trebuie să fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidităţii.
5.2.8. Condiţii privind comportarea la agenţi biodegradabili
Materialele termoizolante trebuie să reziste la acţiunea agenţilor biologici sau să fie tratate biocid sau
protejate cu straturi de protecţie.
5.2.9. Condiţii speciale
5.2.9.1. materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura elementelor de construcţie
sau aplicarea unor straturi de protecţie pe suprafaţa lor.
5.2.9.2. Materialele termoizolante nu trebuie să conţină sau să degaje substanţe care să degradeze
elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune).
5.2.9.3. Materialele termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte
fenomene de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare. În caz contrat ele vor
trebuie să fie prevăzute din fabricaţie cu un strat de protecţie.
5.2.10.Condiţii privind punerea în operă
Materialele termoizolante trebuie să permită o punere în operă care să păstreze constanta
caracteristicilor fizico – mecanice şi de izolare termică în condiţii de exploatare.
5.2.11. Condiţii privind controlul de calitate
5.2.11.1. Materialele noi sau cele tradiţionale produse în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic
pentru utilizarea la lucrări de izolaţii termice în construcţii.
5.2.11.2. Toate materialele termoizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind
calitatea.
5.2.12. Cerinţe privind condiţiile de livrare, depozitare, transport şi manipulare
5.2.12.1. La livrare, materialele termoizolante trebuie să fie însoţite de certificate de calitate care să le
confirme caracteristicile fizico – mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs,
1019 / 1400
1384
agrementele tehnice sau normele de fabricaţie ale produselor respective. În certificatul de calitate trebuie
să se specifice numărul normei tehnice de fabricaţie (standard de produs, agrement tehnic, normă sau
marcă de fabricaţie etc.).
5.2.12.2. Transportul, manipularea şi depozitarea materialelor termoizolante trebuie să se facă cu
asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea caracteristicilor funcţionale ale
acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atât de producătorii cât şi de utilizatorii materialelor
termoizolante respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau
normelor tehnice ale produselor respective.
5.2.12.3. Condiţiile de depozitare, transport şi manipulare, eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la
punerea în operă precum şi eventualii factori de risc, care pot să apară în timpul depozitării, transportului,
manipulării şi punerii în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplică la cald
etc.) vor fi în mod expres precizate în normele tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediţie
eliberate la fiecare livrare.
5.3. Valori de control ale caracteristicilor termotehnice de calcul ale materialelor termoizolante
În ANEXA A sunt prezentate valorile de control pentru caracteristicile termotehnice ale materialelor
termoizolante utilizate în mod curent la izolarea termică a clădirilor.
Valorile reale ale conductivităţilor termice ale materialelor vor fi precizate în normele tehnice (standarde
de produs, agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) ale produsului.
Încadrarea în valorile de control sau stabilirea conductivităţii termice de calcul pentru materialele care nu
sunt cuprinse în această listă vor fi precizate în normele de produs (normă sau marcă de fabricaţie,
agrement tehnic etc.) .
6. PRINCIPII DE CONFORMARE HIGROTERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A

CLĂDIRILOR
6.1.1. Dimensionarea din punct de vedere higrotermic a elementelor de construcţie se va face în
conformitate cu prevederile din documentele C 107/3, C 107/5 şi C 107/6, iar pentru satisfacerea cerinţei
de economie de energie se vor respecta prevederile din documentele C 107/1 şi C 107/2.
Verificarea la stabilitate termică a elementelor de închidere a clădirilor se va face în conformitate cu
prevederile din documentul C 107/7.
6.1.2. Alegerea materialului termoizolant se va face în funcţie de :
• performanţele de izolare termică ;

• încărcările la care poate fi supus materialul în timpul exploatării şi punerii în operă ;
• încărcările suplimentare, datorate stratului termoizolant, asupra elementelor/clădirii pe care sunt
aplicate ;
• modul de fixare a straturilor componente ale elementului de construcţie ;
• distanţele – pe verticală şi orizontală – dintre elementele de fixare ;
• cerinţele de siguranţă la foc .
6.1.3. După caz, izolarea termică pateu fi corelată şi cu alte măsuri privind satisfacerea cerinţei de izolare
termică şi economie de energie, ca de exemplu :
• asigurarea unui raport cât mai mic între suprafaţa exterioară a clădirilor şi volumul lor ;
• orientarea corespunzătoare a încăperilor, funcţie de destinaţia lor, în raport cu punctele cardinale
şi cu direcţia vânturilor dominante ;
• realizarea unui raport optim între suprafeţele pline şi suprafeţele vitrate ;
1020 / 1400
1384
• utilizarea instalaţiilor de climatizare – ventilare ;
• utilizarea de instalaţii şi echipamente cu randament superior ;
• recuperarea căldurii ;
• folosirea energiilor neconvenţionale.
6.1.4. Pentru condiţiile climatice din ţara noastră, se recomandă utilizarea unor elemente de închidere cu
inerţie termică mare şi medie (definită conform document C 107/2).
Elementele de închidere cu inerţie termică mică se recomandă în cazul clădirilor cu ocupare temporară
(case de vacanţă etc.) sau în cazul clădirilor cu ocupare discontinuă.
6.1.5. Stratul termoizolant din structura unui element exterior de construcţie trebuie protejat contra :
• umidităţii din exterior şi precipitaţiilor atmosferice, prin straturi de protecţie (tencuieli, finisaje
hidrofobizate la pereţi, respectiv învelitori şi hidroizolaţii la acoperişuri) ;
• umidităţii din interior, prin straturi de protecţie (bariere contra vaporilor de apă) ;
• infiltraţiilor de aer, prin straturi de protecţie (bariere antivânt) ;
• radiaţiei solare, prin asigurarea unui stabilităţi termice corespunzătoare şi prevederea unor
măsuri de protecţie antiradiante eficiente (straturi de aerare, protecţii în culori deschise etc.) ;
• agenţilor biologici, prin tratamente speciale .
Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversate), la care stratul termoizolant trebuie să aibă
el însuşi capacitatea de a rezista la agenţii climatici menţionaţi, acesta fiind protejat printr-un strat
superior geotextil şi un strat de lest.
6.1.6. Elementele opace exterioare ale clădirilor vor avea o alcătuire şi o succesiune a straturilor
componente concepute astfel încât să nu e producă condens pe suprafaţa interioară şi să se elimine sau
să se reducă, până la limitele admise, cantităţile de vapori de apă condensaţi (în perioada rece a anului)
astfel încât să nu se producă acumulare de umiditate de la un an la altul, în interiorul lor, în conformitate
cu prevederile din C 107/6. În acest scop se recomandă amplasarea straturilor termoizolante permeabile
la vapori spre exteriorul elementului de construcţie iar parametrul exterior să permită difuzia vaporilor.
6.1.7. La clădirile care în mod permanent au umidităţi relative interioare peste 60%, pentru împiedicarea
creşterii umidităţii provenite din condensarea vaporilor de apă în interiorul elementelor de construcţie,
trebuie să se prevadă bariere contra vaporilor de apă sau straturi de aer ventilat.
Necesitatea şi dimensionarea barierei contra vaporilor se stabileşte prin calcul, conform document C
107/3 şi C 107/6, atât pentru elementele exterioare de închidere cât şi pentru elementele interioare de
compartimentare care separă încăperi cu regim de umiditate ridicată ( i > 60%) şi/sau încăperi încălzite
de încăperi neîncălzite.
Bariera contra vaporilor de apă se recomandă a fi prevăzută, indiferent de umiditatea relativă a aerului
din interiorul încăperilor, la elementele multistrat alcătuite dintr-un strat interior din materiale poroase,
permeabile la vapori (de ex.: plăci din vată minerală sau de sticlă etc.) şi un strat exterior cu rezistenţă
mare la difuzia vaporilor (hidroizolaţii, foi de tablă etc.) .
De asemenea, trebuie să se prevadă bariere contra vaporilor şi la pereţii de compartimentare ai băilor şi
bucătăriilor interioare fără ventilare directă.
Bariera contra vaporilor de apă se prevede obligatoriu pe partea dinspre care vaporii pătrund în elementul
de construcţie (de obicei pe partea „caldă” a termoizolaţiei sau pe faţa interioară a elementului de
construcţie), pe un strat suport corespunzător tipului de barieră ales.
La încăperile cu procese umede, în care elementele de construcţie intră în contact cu apa, barierele
contra vaporilor lor de protecţie trebuie să fie rezistente la apă. Stratul de protecţie interior cu rol de
barieră suplimentară contra vaporilor (plăci ceramice smălţuite, de sticlă etc.) va avea rosturile etanşate.
1021 / 1400
1384
Pe tavane nu se aplică nici o protecţie cu rol de barieră contra vaporilor. Se recomandă utilizarea de
tencuieli poroase.
La încăperile la care umiditatea relativă a aerului interior depăşeşte numai pe perioade scurte de timp
valoarea de 60% (ex.: băi şi bucătării în clădiri de locuit etc.) se va aplica pe faţa interioară a pereţilor
(inclusiv la pereţii interiori) o protecţie cu rol de barieră contra vaporilor.
6.1.8. Pe faţa exterioară a elementelor de construcţie realizate fără interspaţii de aer ventilat între stratul
termoizolant şi stratul exterior de protecţie, utilizate la încăperile cu umiditate relativă interioară peste
60%, nu este recomandabil să se folosească straturi impermeabile la vapori de apă, sub formă de
pelicule, folii sau placaje (plăci ceramice glazurate etc.).
la pereţii încăperilor cu umiditate relativă interioară sub 60% (inclusiv la băi şi bucătării în clădiri de locuit
şi altele asimilate acestora), aceste straturi se recomandă să fie aplicate pe feţele exterioare numai pe
suprafeţe reduse (nu în câmp continuu).
6.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori
6.2.1.1. Performanţele termotehnice ale pereţilor exteriori izolaţii termic sunt în funcţie de grosimea şi tipul
stratului termoizolant precum şi de poziţia acestuia în structura elementului de construcţie în care este
inclus.
6.2.1.2. Din punct de vedere a comportării higrotermice, cele mai uzuale alcătuiri de pereţi exteriori izolaţi
termic sunt :
• pereţi cu alcătuire compactă ;

• pereţi cu alcătuire ventilată .
Pereţii cu alcătuire compactă sunt pereţii la care straturile componente sunt realizate din materiale
omogene aflate în contact direct între ele sau care pot fi separate prin straturi de aer închise (fără
posibilitatea comunicării cu mediul ambiant).
Pereţii cu alcătuire ventilată sunt pereţii în componenţa cărora se realizează un strat de aer care
comunică cu mediul ambiant. Această comunicare se realizează în mod curent prin fante de admisie şi
de evacuare. Fantele de admisie se amplasează la partea inferioară a peretelui, iar cele de evacuare la
partea superioară şi se dimensionează astfel încât să se asigure o circulaţie a aerului care să răspundă
cerinţelor higrotermice.
6.2.1.3. Straturile de aer din componenţa pereţilor exteriori în funcţie de suprafaţa orificiilor de admisie a
aerului raportate la metru liniar de lungime orizontală a peretelui, se clasifică astfel :
• neventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este < 500 mm2m ;
• slab ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este 500 mm2m, dar ≤ 1500
mm2m ;
• puternic ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este > 1500 mm2m .
6.2.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire compactă

6.2.2.1. Din punct de vedere a comportării termohnice, pereţii exteriori cu alcătuire compactă pot fi
clasificaţi în :
• pereţi cu inerţie termică mare ;

• pereţi cu inerţie termică medie ;
• pereţi cu inerţie termică mică .
1022 / 1400
1384
Încadrarea în na din cele trei clase de inerţie termică se face în conformitate cu prevederile din
documente C 107/2 .
6.2.2.2. La conformarea structurii pereţilor exteriori cu alcătuire compactă, cu inerţie termică medie sau
mare se recomandă ca stratul termoizolant să fie amplasat spre faţa exterioară a elementului de
construcţie.
6.2.2.3. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie termică medie sau mare (figura 1
a,b) este următoarea :
• strat suport al finisajului interior (ex.: tencuieli hidraulice, tencuieli uscate, glet etc.) ;
• strat masiv (perete din beton armat, zidărie etc.) ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei ;
• finisaj exterior .
6.2.2.4. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie mică (figura 1 c) este următoarea
:
• strat suport al finisajului interior (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ;
• schelet rezistent (de regulă din elemente liniare) ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ;
• finisaj exterior (după caz) .
6.2.2.5. Stratul termoizolant trebuie fixat de stratul suport. Această fixare poate fi, după caz, mecanică
şi/sau prin lipire, prin intermediul unui schelet suplimentar de rezistenţă (din lemn, profile metalice cu
pereţi subţiri etc.). Legătura între stratul suport şi stratul de protecţie se poate realiza, după caz, prin
intermediul unor ancore metalice din oţel inoxidabil sau mase plastice, sau prin intermediul unui schelet
suplimentar de rezistenţă.
6.2.2.6. Dimensionarea pieselor de fixare ale stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia,
de stratul suport, se va face ţinând seama de sarcinile gravitaţionale, de acţiunea vântului şi a variaţiilor
de temperatură şi de încărcările excepţionale.
Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23
şi document P 100.
Totodată, sisteme de fixare trebuie să fie compatibile cu deformaţiile alternative (dilatări + contracţii) ale
structurii/stratului rezistent.
6.2.2.7. La pereţii exteriori compacţi, cu inerţie termică medie sau mare, se recomandă ca stratul de
protecţie a termoizolaţiei şi finisajului exterior să fie permeabil la vapori.
6.2.3. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire ventilată
6.2.3.1. Alcătuirea de principiu a pereţilor exteriori ventilaţi este similară cu alcătuirile prezentate pentru
pereţii compacţi (pct. 6.2.2.3 şi 6.2.2.4) dar are în componenţă şi un strat de aer pus în comunicare cu
mediul ambiant, care poate fi strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat (conform pct. 6.2.1.3).
Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor,
păsărilor şi insectelor (de ex.: site) .
1023 / 1400
1384
6.2.3.2. Nivelul de ventilare a stratului de aer va fi ales în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior,
recomandabil după cum urmează :
• la umidităţi relative i ≤ 75% - strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat ;
• la umidităţi relative i > 75% - strat de aer puternic ventilat .
6.2.3.3. La alcătuirile cu strat de aer ventilat se recomandă ca, pe suprafaţa termoizolaţiei – realizată din
materiale cu permeabilitate mare la aer – aflată în contact cu stratul de aer, să se prevadă o barieră
antivânt (de ex.: carton sau ţesătură permeabilă la vapori).
6.2.3.4. Cerinţele referitoare la fixarea stratului termoizolant, prevăzute pentru pereţii cu alcătuire
compactă (pct. 6.2.2.5; 6.2.2.6) sunt valabile şi pentru pereţii cu alcătuire ventilată.
Dimensionarea pieselor de fixare se va face suprapunând efectul sucţiunii exercitate de vânt pe faţa
exterioară a peretelui cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu
stratul de aer ventilat.
6.3. Prevederi specifice acoperişurilor

6.3.1.1. Performanţele termotehnice ale acoperişurilor izolate termic sunt în funcţie de grosimea şi natura
stratului termoizolant.
6.3.1.2. Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe faţa exterioară a stratului suport.
6.3.1.3. Elementele cu straturi de aer neventilat introduse în structura acoperişului (planşee cu corpuri
ceramice sau de beton cu goluri) se admit numai dacă acestea sunt plasate sub termoizolaţie şi numai la
încăperi cu umiditatea relativă a aerului interior mai mică de 60%.
6.3.1.4. Din punct de vedere al comportării higrotermice, acoperişurile clădirilor încălzite se clasifică în :
• acoperişuri cu alcătuire compactă ;

• acoperişuri cu alcătuire ventilată .
6.3.1.5. Acoperişurile cu alcătuire compactă sunt acoperişurile la care straturile componente se află în
contact direct unul cu altul.
Din categoria acoperişurilor cu alcătuire compactă fac parte acoperişurile la care stratul termoizolant nu
este prevăzut cu canale de ventilare; în structura acoperişului pot fi straturi de aer, dar care nu comunică
cu atmosfera (planşee cu goluri etc.).
Eventualele straturi de difuzie din componenţa structurii termohidroizolante a acoperişului nu schimbă
încadrarea acoperişului din grupa acoperişurilor cu alcătuire compactă.
6.3.1.6. Acoperişurile cu alcătuire ventilată sunt acoperişurile la care stratul termoizolant :
• este revăzut cu canale de ventilare (care comunică cu atmosfera), dispuse în structura sa ;

• este amplasat distanţat, fie faţă de stratul suport, fie faţă de stratul de protecţie (astereală,
învelitoare, hidroizolaţie etc.), astfel încât să formeze un strat de aer ventilat.
Din categoria acoperişurilor cu alcătuire ventilată fac parte acoperişurile terasă la care stratul termoizolant
este prevăzut cu canale sau straturi de ventilare precum şi acoperişurile cu por ventilat.
6.3.1.7. Dimensionarea pieselor de fixare a stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia de
stratul suport seva face ţinând seama şi de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură precum şi de
acţiunile excepţionale.
1024 / 1400
1384
Verificarea acoperişurilor ventilate la acţiunea vântului se va face suprapunând efectul sucţiunii de pe faţa
superioară a structurii cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu
stratul de aer ventilat.
Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23
şi document P 100.
De asemenea, fixarea straturilor componente trebuie să fie compatibilă cu deformaţiile alternative (dilatări
+ contracţii) ale structurii/stratului rezistent.
6.3.2. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire compactă (fără spaţiu de aer ventilat)
6.3.2.1. La acoperişurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu
materiale termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate (polistiren, spumă rigidă de
poliuretan, sticlă spongioasă), astfel încât să nu fie favorizată condensarea vaporilor de apă în
termoizolaţie.
6.3.2.2. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş compact este :
Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversare) la care alcătuirea de principiu este :
• strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitatea mai mare de 30 kg/m3 ;
• protecţie termoizolaţie (strat geotextil şi lestare) .
6.3.2.3. Bariera contra vaporilor de apă se dispune pe partea dinspre interior a termoizolaţiei (faţa
„caldă”) .
6.3.2.4. La clădirile cu umiditate relativă a aerului interior cuprinsă între 61 … 75% în alcătuirea
acoperişului trebuie să fie prevăzute straturi de difuziune (sub hidroizolaţie, recomandabil şi sub bariera
contra vaporilor de apă) .
În cazul folosirii unor bariere contra vaporilor de apă, puternice (folii metalice lipite continuu pe întreaga
suprafaţă) şi a unor straturi termoizolante performante se poate renunţa la straturile de difuziune.
Stratul de difuziune de sub hidroizolaţie se recomandă să fie prevăzut în cazul în care peste termoizolaţie
se aplică un strat de protecţie realizat prin procedee umede.
Stratul de difuziune a vaporilor va fi dus până la limita acoperişului şi pus în legătură cu atmosfera, iar la
suprafeţe mari de acoperiş va fi aerat suplimentar prin intermediul tuburilor de ventilare (deflectoare),
ţinând seama că un deflector poate servi o suprafaţă de acoperiş de cca. 80 … 120 m 2.
1025 / 1400
1384
6.3.2.5. În cazul straturilor suport metalice (tablă cutată, tablă ondulată etc.) şi a utilizării unor materiale
termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate, se poate renunţa la bariera contra
vaporilor şi la stratul de difuziune de sub barieră contra vaporilor, dacă la îmbinarea între panourile de
tablă se prevăd cordoane de chit permanent elastic şi acoperitoare de rost din material hidroizolant lipit.
6.3.3. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire ventilată

6.3.3.1. Straturile de aer din componenţa acestor acoperişuri se clasifică, în funcţie de suprafaţa orificiilor
de admisie a aerului raportată la metru pătrat de suprafaţă de acoperiş, astfel :
• neventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este < 500 mm2/m2 ;

• slab ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este 500 mm2/m2 dar ≤ 1500 mm2/m2 ;
• puternic ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este > 1500 mm2/m2 .
6.3.3.2. Acoperişurile cu alcătuire ventilată se pot utiliza atât la clădiri cu regim normal de umiditate cât şi
la clădiri cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%). La clădirile cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%) este
recomandabil să se utilizeze acoperişuri cu strat de aer puternic ventilat.
De asemenea, acest tip de acoperiş se utilizează şi în cazul folosirii unor materiale termoizolante
sensibile la umiditate (produse din vată minerală) sau a unor straturi care se realizează prin procedee
umede.
a) Acoperişuri cu canale de ventilare dispuse în grosimea termoizolaţiei
6.3.3.3. Alcătuirea de principiu a unui astfel de acoperiş este :
• termoizolaţie cu canale de aerare ;
6.3.3.4. Canalele de ventilare se realizează în stratul termoizolant, fie prin dispunerea distanţată a plăcilor
termoizolante din rândul inferior (în cazul prevederii termoizolaţiei în două sau mai multe straturi), fie prin
teşirea muchiilor la partea inferioară a plăcilor termoizolante (în cazul în care termoizolaţie este prevăzută
într-un singur rând), fie prin folosirea unor plăci termoizolante cu caneluri.
Canalele de ventilare se recomandă a avea secţiune de cca. 25 cm2 şi vor fi dispuse la cca. 50 … 70 cm
distanţă unul de celălalt, în ambele sensuri ale acoperişului.
6.3.3.5. Ventilarea termoizolaţiei acoperişului se asigură prin practicarea unor orificii de ventilare, puse în
legătură cu atmosfera exterioară, dimensionate şi amplasate conform prevederilor din STAS 6472/5.
Pentru facilitarea tirajului se vor adopta următoarele măsuri constructive :
• suprafeţele orificiilor de ieşire a aerului vor fi 1,5 … 2 ori mai mari decât cele de intrare ;
• orificiile de ieşire a aerului vor fi dispuse în cel mai înalt punct al acoperişului (coame) şi se
realizează cu ajutorul deflectoarelor sau acoperitoare de coamă ;
• orificiile de intrare a aerului vor fi dispuse cât mai jos posibil, pe conturul acoperişului.
1026 / 1400
1384
Orificiile de ventilare la acoperişurile fără pantă sau cu pantă spre interior se prevăd pe laturile
construcţiei .
La acoperişurile cu o singură pantă, orificiile pentru intrarea aerului se dispun pe o latură, iar cele de
ieşire pe cealaltă latură a construcţiei (la cota cea mai ridicată),
Orificiile de ventilare pot fi dispuse şi pe conturul luminatoarelor, coşurilor, pe rebordurile rosturilor de
dilataţie etc., în funcţie de alcătuirea şi amplasarea convenabilă a acestora pe acoperiş.
La poziţionarea gurilor de admisie şi evacuare a aerului se va avea în vedere şi direcţia vântului dominant
din zona în care se amplasează clădirea.
Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor,
păsărilor şi insectelor (de ex.: site).
6.3.3.6. Bariera contra vaporilor de apă şi straturile de difuziune se prevăd în conformitate cu pct. 6.1.7
din prezentul document.
6.3.3.7. La acest tip de acoperiş se prevăd deflectoare simple, duble sau triple, în funcţie de numărul
straturilor care trebuie să fie ventilate.
b) Acoperişuri cu spaţiu de aer ventilat
6.3.3.8. Acoperişurile cu spaţiu de aer ventilat sunt caracterizate de existenţa a două straturi portante:
unul inferior, peste care se aplică termoizolaţie, altul superior, peste care se aplică hidroizolaţia. Între
acestea se află un strat de aer ventilat.
6.3.3.9. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a acoperişurilor cu spaţiu de aer ventilat se va
face în conformitate şi cu prevederile din STAS 6472/5.
6.3.3.10. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş cu spaţiu de aer ventilat este :
• strat suport rezistent (de ex.: planşeu de beton sau lemn, schelet de susţinere a stratului
termoizolant autoportant etc.) ;
• strat de protecţie a termoizolaţiei (barieră antivânt, strat de circulaţie etc.) ;
• spaţiu de aer ventilat ;
• alcătuire de învelitoare.
6.3.3.11. În funcţie de poziţia stratului termoizolant şi de funcţiunea atribuită spaţiului, aceste acoperişuri
pot fi :
• acoperişuri cu poduri ventilate la care stratul termoizolant se aplică pe faţa superioară a

planşeului de peste ultimul nivel ;
• acoperişuri cu poduri mansardate, la care stratul termoizolant se aplică la partea inferioară a
alcătuirii învelitorii .
6.3.3.12. La acoperişurile cu poduri ventilate realizate cu planşee din beton armat, condiţiile privind
difuzia la vaporii de apă şi permeabilitatea la aer sunt îndeplinite de la sine (dacă se asigură ventilarea
podului, de ex. prin menţinerea fantelor de ventilare în poziţia deschis).
b.1. Termoizolarea acoperişurilor cu pod ventilat
6.3.3.13. Termoizolarea planşeelor spre pod se face, de regulă, la partea lor superioară, executându-se
în general din materiale termoizolante sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală sau vată de sticlă
etc.).
1027 / 1400
1384
6.3.3.14. În cazul izolaţiilor termice din saltele de vată minerală sau de sticlă, se recomandă să se aplice
pe faţa care vine în contact cu aerul ventilat o barieră antivânt, realizată dintr-un strat de carton, hârtie
Kraft etc., permeabil la vapori.
6.3.3.15. La podurile circulabile, stratul de protecţie a termoizolaţiei trebuie realizat astfel încât să permită
circulaţia (de ex.: şapă armată, podine de lemn etc.) .
b.2. Termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate
6.3.3.16. Termoizolaţia, de regulă sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală, vată de sticlă etc.),
se realizează prin fixarea materialului termoizolant (sub şi/sau între căpriori).
6.3.3.17. Stratul termoizolant trebuie să fie protejat pe faţa inferioară cu un strat de finisaj etanş care să
asigure protecţia utilizatorilor împotriva eventualelor pulberi ce pot fi degajate de materialele
termoizolante în timpul exploatării.
6.3.3.18. La termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate se vor avea în vedere şi prevederile din
„Ghid pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”.
6.4. Prevederi specifice planşeelor

6.4.1.1. Dimensionarea izolaţiei termice a planşeelor se va face în conformitate cu prevederile din
document C 107/3 sun aspectul asigurării diferenţei maxime de temperatură între temperatura aerului
interior şi temperatura medie pe suprafaţa interioară a pardoselii şi cu prevederile din document C 107/1
sau C 107/2 (după caz), sub aspectul economiei de energie. Tipul de pardoseală se va alege ţinând
seama de destinaţia încăperii în conformitate cu reglementările tehnice specifice diferitelor categorii de
construcţii (date în ANEXA B) şi cu prevederile din STAS 6472/10, sub aspectul senzaţiei de rece - cald
la contactul piciorului cu pardoseala.
6.4.1.2. În funcţie de modul în care trebuie să fie tratate planşeele din punct de vedere higrotermic,
acestea pot fi :
• planşee peste spaţii reci (interiore şi exterioare) ;

• planşee în contact cu solul.
6.4.2. Planşee peste spaţii reci

6.4.2.1. Prin spaţiu rece se înţelege spaţiul delimitat de planşeu care în mod curent are o temperatură a
aerului cu cel puţin 50C mai scăzută decât cea a spaţiului adiacent.
6.4.2.2. Planşeele peste spaţii reci se vor izolat termic, fie prin aplicarea unui strat termoizolant pe una
din feţele planşeului (recomandabil pe faţa care vine în contact cu aerul mai rece), fie prin înglobarea
izolaţiei termice în structura planşeului (cazul curent al planşeului de lemn).
6.4.2.3. La concepţia şi proiectarea peste spaţii reci se va urmări diminuarea efectelor punţilor termice de
la intersecţia planşeelor cu pereţii exteriori precum şi cele de la intersecţia cu pereţii interiori structurali.
În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut la partea inferioară a planşeului, trebuie evitate (dacă
se poate, chiar eliminate) şi punţile termice formate de grinzi.
6.4.2.4. În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut pe faţa superioară a planşeului, acesta este
recomandabil să fie realizat din materiale termoizolante rigide şi, după caz, să fie protejat cu un strat de
protecţie capabil să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul
exploatării, stratul de protecţie constituind, în majoritatea cazurilor, stratul suport al pardoselii.
6.4.2.5. Prevederea stratului termoizolant la faţa inferioară a planşeului se recomandă la planşeele peste
pivniţe, pasaje sau alte spaţii reci. În acest caz, stratul termoizolant va fi prevăzut din materiale uşoare şi
va fi aplicat, după caz, prin lipire şi/sau fixare mecanică, prin spumare, direct pe suprafaţa planşeului etc.
1028 / 1400
1384
6.4.2.6. După caz, termoizolaţia va fi protejată cu un strat care să asigure protecţia acestuia împotriva
şocurilor mecanice, precipitaţiilor, umidităţii, focului etc.
6.4.3. Prevederi specifice planşeelor în contact cu solul

6.4.3.1. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul se va face şi în
conformitate cu prevederile din document C 107/5.
6.4.3.2. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul din clădirile de
producţie cu procese tehnologice umede (care presupun udarea cu cantităţi mari de lichide a
pardoselilor) se face numai sub aspectul diferenţei de temperatură maxime admise între aerul interior şi
suprafaţa pardoselii.
6.4.3.3. La clădirile de producţie şi/sau depozitare cu densitate redusă a locurilor de muncă fixe se admit
măsuri locale de izolare termică pentru satisfacerea cerinţei privind senzaţia de rece – cald.
6.4.3.4. Startul suport al termoizolaţiei planşeelor în contact cu solul va fi aşezat pe un strat filtrant de
pietriş ciuruit.
6.4.3.5. În funcţie de specificul amplasamentului clădirii (nivelul pânzei de apă freatică, capilaritatea
terenului, eventualele pericole de infiltraţi de apă etc.), peste stratul de rupere a capilarităţii, din pietriş
ciuruit, se va realiza un strat hidroizolant, peste care se va amplasa stratul termoizolant.
6.5. Prevederi specifice pereţilor interiori ce separă spaţii încălzite de spaţii reci
6.5.1. Izolarea termică a pereţilor interiori se poate realiza, în general, prin aplicare pe una din feţe
(recomandabil pe faţa rece) a unui strat termoizolant, caz în care soluţiile sunt similare cu cele pentru
pereţii exteriori cu structură compactă, prezentate la pct. 6.2.2.
6.6. Prevederi specifice elementelor vitrate
6.6.1. La clădirile de locuit, elementele vitrate trebuie să prezinte rezistenţe termice medii cel puţin egale
cu rezistenţele termice minime prevăzute în ghidul C 107/4.
La clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit, elementele vitrate trebuie să aibă rezistenţe termice medii
cel puţin egale cu valoarea coeficientului de control „e” (care are semnificaţia rezistenţei termice minime a
elementelor vitrate), date în documentul C 107/2.
6.6.2. Ţinând seama de condiţiile climatice din ţara noastră, de cerinţa de izolare termică şi economie de
energie, precum şi de reglementările tehnice în vigoare, pentru clădirile de locuit este recomandabil să se
folosească ferestre cu cel puţin trei rânduri de geam (prevăzute cu măsuri de etanşare pe contur) sau
ferestre duble, echipate pe cerceveaua interioară cu un geam termoizolant realizat cu sticlă obişnuită, iar
pe cerceveaua exterioară cel puţin o foaie de geam simplu, sau ferestre cu un singur geam termoizolant,
realizat cu sticle speciale, de joasă emisivitate şi, eventual, având spaţiul dintre ele umplut cu gaze mai
izolante decât aerul (Argon, Kripton etc.).
La clădirile de locuit nu se admite utilizarea de tâmplărie metalică fără întreruperea punţii termice.
6.6.3. Pe suprafeţele vitrate ale ferestrelor, supraluminilor şi luminatoarelor se poate admite condensul
vaporilor de apă. În acest scop, tâmplăria va fi prevăzută cu sisteme de colectare şi/sau evacuare a apei
provenită din condens.
6.6.4. Înclinarea luminatoarelor va fi astfel stabilită încât să nu permită picurarea pe pardoseală a apei
provenite din condensarea vaporilor.
Aceasta se poate realiza prin :
• dirijarea fluxului de căldură spre suprafaţa tavanului sau asigurarea circulaţiei de aer uscat la
suprafaţa tavanului, cu dispozitive speciale de încălzire ;
• prevederea unei pante mai pronunţate a suprafeţelor pe care se formează apa de condens
asigurând colectarea şi/sau evacuarea acesteia prin măsuri corespunzătoare ;
1029 / 1400
1384
• luarea măsurilor speciale sub acoperiş, care să împiedice picurarea apei provenite din condensul
vaporilor.
6.6.5. pentru evitarea desprinderii picăturilor de apă provenite din condensul vaporilor de apă pe
suprafaţa interioară a luminatoarelor este necesar ca înclinarea minimă, faţă de orizontală, a geamurilor,
să aibă valorile din tabelul nr. 4, în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior.
Tabelul nr. 4
Înclinarea minimă faţă de orizontală, în
funcţie de umiditatea relativă interioară
Tipul de cercevele ( i) :
≤ 60% (60…75)% (75…100)%
simple şi duble, fixe sau mobile 350 450 690
idem, cu dispozitive speciale de nu se 350 450

încălzire a geamului normează
6.6.6 La proiectarea şi realizarea suprafeţelor vitrate, funcţie de orientarea acestora, se va avea în vedere
reducerea însoririi excesive a spaţiilor şi evitarea fenomenului de orbire. Acesta se poate obţine prin
adoptarea unor serii de măsuri ca: utilizarea de sticle colorate, reflectante, termoabsorbante sau cu folii
reflectante aplicate pe suprafaţa geamului, jaluzele, transperante, parasolare etc.
6.6.7. La cădirile de producţie cu procese tehnologice calde şi uscate se recomandă utilizarea ochiurilor
de ventilare reglabile, dispuse la partea superioară a pereţilor şi de admisie de aer, în apropierea
pardoselilor.
7. PREVEDERI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN OPERĂ A STRATURILOR TERMOIZOLANTE ÎN

ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE
7.1. Generalităţi
7.1.1. Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de
construcţie, verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare.
7.1.2. Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a materialelor
prevăzute în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie, se va obţine în
mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate şi de rezistenţă.
7.2.1. Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă planeitatea
necesară, în funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant.
7.2.2. Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după caz, se va executa o racordare cu pantă de minim
1:10, un strat de tencuială sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezistenţă.
7.2.3. Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia
termică vor fi curăţate şi amorsate.
7.2.4. Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de construcţie pe care
urmează a se aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor
îngloba, după caz, în straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se
admite înglobarea tuburilor electrice prin ieşirea sau tăierea plăcilor termoizolante.
7.3. Executarea lucrărilor
1030 / 1400
1384
7.3.1. Lucrările de izolare termică se execută numai cu personal specializat. Acesta va verifica tot timpul
atât grosimea şi calitatea materialului termoizolant cât şi respectarea dimensiunilor punţilor termice din
proiect.
7.3.2. Executarea lucrărilor de izolare termică se face respectându-se prevederile cuprinse în normele
tehnice de folosire specifice fiecărui material termoizolant (standarde de produs, agremente tehnice,
norme tehnice de produs, mărci de fabricaţie etc.).
7.3.3. La punerea în operă a materialelor termoizolante se vor avea în vedere măsurile de transport,
manipulare şi depozitare prevăzute în normele tehnice ale produselor respective, precum şi
recomandările producătorului pentru evitarea degradării acestora,
7.3.4. La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu spărturi,
ştirbituri, grosime necorespunzătoare şi neuniformă etc.) sau cu caracteristici fizico – mecanice inferioare
celor prevăzute în normele tehnice specifice.
7.3.5. Câmpul termoizolant cu materiale sub formă de plăci se va realiza prin aşezarea acestora cu
rosturile strânse. Eventualele spaţii dintre plăci vor fi completate cu bucăţi tăiate la dimensiunile
necesare, din aceleaşi materiale, pentru a se obţine un strat termoizolant continuu. În cazul în care
izolaţia termică din plăci se realizează în mai multe straturi, acestea se vor dispune astfel încât rosturile
dintre plăcile unui strat să fie decalate (recomandabil cu cca. 1/2 … 1/3 din dimensiunea plăcii) faţă de
rosturile dintre plăci straturilor adiacente.
7.3.6. În caz de ploaie,în timpul execuţiei termoizolaţiei, suprafaţa stratului termoizolant se va acoperi
provizoriu cu folii de protecţie, asigurându-se scurgerea apelor.
7.4. Prevederi specifice pentru termoizolarea pereţilor
7.4.1. Aşezarea plăcilor termoizolante se face cu rosturi strânse, în rânduri astfel aşezate ca rosturile să
fie ţesute.
7.4.2. În funcţie de tipul şi greutatea plăcilor termoizolante, fixarea lor (provizorie sau definitivă) de perete
se face, după caz, prin lipire (de ex.: mortar, pastă adezivă etc.) şi/sau prindere mecanică (de ex.: cu
agrafe metalice din oţel inoxidabil, şuruburi prevăzute cu rondele din plastic, şaibe late etc.).
7.5. Prevederi specifice pentru termoizolarea acoperişurilor
7.5.1. Materialele termoizolante trebuie să fie aşezate fără rosturi şi strâns îmbinate cu elementele de
construcţie în relief care străpung termoizolaţia (coşuri, parapete, guri de vizitare, tuburi de aerisire).
7.5.2. Aplicarea stratului termoizolant se face pe făşii, astfel încât să existe posibilitatea acoperirii lor cu
straturi de protecţie într-un interval de timp în care să nu existe riscuri de umezire a termoizolaţiei datorită
precipitaţiilor atmosferice şi fără a se călca pe plăcile termoizolante.
7.5.3. Circulaţia directă pe plăcile termoizolante este interzisă. Se admite circulaţia peste plăci doar prin
intermediul unor podini.
7.5.4. Executarea izolaţiilor termice la acoperişurile cu poduri ventilate se face prin aplicarea materialului
termoizolant pe faţa superioară a planşeului spre pod.
Stratul termoizolant va fi protejat cu un strat cu rol de barieră antivânt, în cazul podurilor necirculabile sau
cu un strat de protecţie care să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în
timpul exploatării, în cazul podurilor circulabile.
7.5.5. Racordările suprafeţelor orizontale cu cele verticale se realizează cu scafe din mortar, ca suport al
straturilor de difuziune, barierelor contra vaporilor şi al hidroizolaţiilor.
În dreptul scafelor se asigură o rigidizare suficientă a stratului suport al hidroizolaţiei pentru a împiedica
forfecarea acestuia, iar la izolaţiile termice din materiale elastice trebuie să se prevadă prelungirea şi
legarea de parapete a şapei armate ce constituie suport al hidroizolaţiei.
7.5.6. Straturile de barieră contra vaporilor, difuziune şi hidrofuge se execută în conformitate cu
prevederile din document C 112.
7.5.7. Învelitorile şi lucrările de tinichigerie se execută în conformitate cu prevederile din document C 37.
1031 / 1400
1384
7.6. Prevederi specifice pentru termoizolaţia planşeelor peste spaţii reci
7.6.1. În cazul termoizolării planşeelor la partea inferioară (pe intrados) izolaţia termică se execută, de
regulă, fie prin fixare mecanică, fie prin fixare mecanică şi lipire.
Aplicarea plăcilor termoizolante necesită în general operaţii de :
• rectificarea planeităţii suprafeţei inferioare a planşeului ;

• ancorarea de elemente de rezistenţă ale planşeului, a elementelor de prindere a stratului de
izolaţie termică şi eventual a stratului de protecţie ;
• după caz, aplicarea stratului de amorsaj pe suprafaţa inferioară a planşeului şi pe faţa plăcii
termoizolante care se lipeşte ;
• după caz, aplicarea pastei de lipire pe suprafaţa plăcilor termoizolante amorsate ;
• aplicarea plăcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin rosturile termoizolaţiei a elementelor
de fixare (ancorare) ;
• după caz, corectarea continuităţii stratului termoizolant, prin completarea cu material termoizolant
de acelaşi tip a rosturilor rezultate cu dimensiuni mai mari decât cele admise ;
• după caz, sprijinirea provizorie a stratului termoizolant în timpul prizei şi întăririi soluţiilor de lipire
;
• aplicarea straturilor de protecţie şi de finisaj .
7.6.2.În cazul termoizolării planşeului la partea superioară, plăcile termoizolante se aşează pe planşeu cu
rosturi strânse, în acelaşi mod ca la acoperişuri. Peste ele se realizează stratul de protecţie, eventual un
strat de separaţie care să protejeze plăcile termoizolante împotriva umidităţii din şapă sau, dacă este
prevăzut în proiect, să realizeze şi bariera contra vaporilor (bariera contra vaporilor se aplică numai pe
faţa „caldă” a termoizolaţiei).
7.6.3. Realizarea planşeelor cu izolaţie termică înglobată necesită următoarele operaţii principale :
• execuţie feţei inferioare a planşeului, care constituie şi stratul suport al termoizolaţiei ;

• aşezarea materialului termoizolant între grinzile planşeului ;
• după caz, aplicarea barierei contra vaporilor de apă pe faţa „caldă” (pe faţa inferioară sau
superioară, în funcţie de poziţia planşeului în raport cu spaţiul mai rece) ;
• execuţia feţei superioare a planşeului .
7.7. Prevederi specifice pentru elementele vitrate

7.7.1. La realizarea elementelor vitrate se va avea în vedere asigurarea etanşeităţii acestora atât între
geam şi ramă cât şi între cercevele şi toc.
7.7.2. La montarea elementelor vitrate în golurile elementelor de construcţie se va realiza umplerea pe tot
perimetrul, a rosturilor rezultate între acestea, cu materiale izolante adecvate (şnururi din vată minerală
sau vată de sticlă, spumă de poliuretan sub formă de spray etc.), precum şi etanşarea lor pentru protecţia
împotriva agenţilor climatici (exteriori şi interiori).
7.8. Măsuri la executarea lucrărilor de izolaţii termice pe timp friguros
7.8.1. Lucrările care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai mic de +5 0C. De
asemenea, lucrările de izolaţii termice nu se vor executa la temperaturi inferioare celor prevăzute în
normele tehnice ale produselor, pe timp de ceaţă sau cu precipitaţii atmosferice.
8. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

8.1. La execuţia lucrărilor de izolaţii termice nu se vor folosi decât materiale agrementate tehnic în
vederea utilizării în construcţii în România, cu certificate de conformitate privind îndeplinirea
1032 / 1400
1384
caracteristicilor prevăzute în normele tehnice de produs. De asemenea, nu se vor folosi materiale pentru
care furnizorul nu a emis certificate de calitate.
Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească, după caz, cerinţele prezentate în cadrul capitolului 5
din prezentul document.
8.2. Recepţia materialelor se va face prin verificarea certificatelor de calitate emise de producător şi
confruntarea lor cu condiţiile tehnice prevăzute în normele tehnice de fabricaţie.
În certificatele de calitate trebuie să se menţioneze în mod expres, după caz, standardul de produs,
agrementul tehnic, norma tehnică de fabricaţie etc., precum şi eventualele măsuri speciale privind
depozitarea, manipularea, transportul, punerea în operă, protecţia muncii şi siguranţa la foc, cu indicarea,
după caz, a măsurilor şi echipamentelor de protecţie. De asemenea, în certificatele de calitate trebuie să
se înscrie în mod expres numărul lotului şi date de fabricaţie.
8.3. În caz de dubiu privind calitatea materialului, se vor dispune verificări prin sondaj, de către un
laborator autorizat, pentru stabilirea concordanţei dintre caracteristicile tehnice ale materialelor
termoizolante aprovizionate, cu cele din norma de produs.
8.4. La punerea în operă se vor utiliza produse care se încadrează în duratele limită de timp admise
minime sau maxime), în cazul în care normele tehnice ale produselor prevăd aceste termene.
8.5. Fazele determinante privind controlul lucrărilor în timpul execuţie se vor hotărî de către proiectant, în
funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor, stabilită prin „Regulament privind stabilirea categoriei
de importanţă a construcţiilor. Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” şi în
conformitate cu „Procedura privind controlul statului în fazele de execuţie determinate pentru rezistenţa şi
stabilitatea construcţiilor” aprobate prin Ordinul MLPAT nr. 21/N din 02.10.1995.
8.6. Controlul în timpul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice se va efectua de către executant şi de către
beneficiar, prin sistemul propriu de asigurare a calităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
verificându-se corespondenţa dintre lucrările efectuate şi prevederile din proiect.
În cadrul controlului se vor verifica cel puţin următoarele,care vor fi consemnate în procesele verbale de
lucrări ascunse :
• dacă lucrările pregătitoare s-au executat în conformitate cu prevederile prezentului document şi

ale proiectului de execuţie ;
• dacă materialele termoizolante s-au montat în conformitate cu prevederile prezentului document
şi ale proiectului de execuţie ;
• dacă s-au respectat prevederile din proiect referitoare la realizarea izolaţiei termice în dreptul
punţilor termice (centuri, buiandrugi, stâlpi, elemente de fixare etc.) ;
• dacă stratul de protecţie a termoizolaţiei s-a executat în conformitate cu prevederile din prezentul
document ;
• dacă straturile hidroizolante, de difuziune, bariera contra vaporilor, racordările la elementele care
străpung câmpul învelitorii, precum şi racordările la atic/reborduri s-au făcut în conformitate cu
prevederile din documentul C 112, respectiv lucrările de învelitori şi tinichigerie s-au executat
conform prevederilor din documentul C 37 ;
• dacă s-au executat, conform proiectului, canalele de aerare şi dacă s-au montat corect prizele de
aer.
Lucrările găsite necorespunzătoare se vor reface.

8.7. La recepţia lucrărilor se vor analiza constatările consemnate în procesele verbale de lucrări ascunse
şi în caietul de dispoziţii de şantier, făcute de organele de control în timpul execuţie.
1033 / 1400
1384
În caz de dubiu se vor executa, după caz, sondaje, încercări nedistructive (de ex.: prin termografie în
infraroşu, măsurări termotehnice „in situ” etc.) prin care să se verifice corecta aplicare a prevederilor din
proiect şi din reglementările tehnice specifice.
9. REGULI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

9.1. Proiectantul va pune la dispoziţia beneficiarului un caiet privind condiţiile de urmărire, exploatare şi
întreţinere, ţinând seama de durata de viaţă a materialelor precum şi de măsurile ce se pot lua în vederea
menţinerii în timp a calităţii lucrărilor de izolaţii termice.
9.2. În timpul exploatării este interzisă circulaţia curentă a oamenilor şi depozitarea oricăror materiale pe
acoperişurile necirculabile.
9.3. Pentru asigurarea eficienţei termoizolaţiei se va urmări periodic (primăvara şi toamna) starea
hidroizolaţiei sau a învelitorilor de orice fel şi se vor remedia de îndată deficienţele constatate, pentru a nu
se produce infiltraţii de apă şi deci umezirea termoizolaţiei.
9.4. În cazul constatării umezirii termoizolaţiei se va analiza gravitatea şi întinderea degradării, în vederea
luării măsurilor corespunzătoare de remediere a acesteia.
10. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI SIGURANŢĂ LA FOC

10.1. La proiectarea şi executarea lucrărilor, se vor respecta prevederile din :
• Document de siguranţă la foc a construcţiilor – indicativ P 118 -99;

• Document de prevenire şi stingerea a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţiilor aferente acestora – indicativ C 300-94;
• Norme generale de protecţie a muncii – ediţia 1996 ;
• Norme de medicina muncii – aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995 ;
• Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – aprobat cu Ordinul MLPAT nr.
9/N/15.11.1993 .
10.2. Pe timp nefavorabil (ploi, ninsoare, polei, ceaţă, vânt puternic, temperaturi sub +5 0C), lucrările
exterioare se vor întrerupe.
10.3. Pentru muncitorii care lucrează pe acoperiş se va prevedea un acces sigur prin scări prevăzute cu
balustrade de protecţie, montate anume şi verificate, fiind interzise accese improvizate.
Pe întreg conturul acoperişului unde se lucrează trebuie montată balustrada de protecţie, conform
prevederilor din normele de protecţia muncii.
10.4. La termoizolarea învelitorilor care prezintă capacităţi portante sau rezistenţele la şoc reduse,
lucrările se vor executa numai pe podine de lucru, fiind interzisă circulaţia sau staţionarea muncitorilor şi
depozitarea materialelor direct pe aceste plăci.
Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor este obligatorie, iar când acestea nu oferă suficienţă
securitate sau stânjenesc execuţia se va prevede în documentaţie amplasarea sub tronsonul de lucru a
unei plase generale, rezistente la căderea unui om.
10.5. Ridicarea materialului pe acoperiş trebuie făcută în containere. Containerele nu trebuie să agaţe în
timpul ridicării nici un elementul de construcţie şi ele trebuie să fie asigurate pentru a împiedica rotirea lor.
Utilajele de ridicat, acţionate electric, trebuie să fie legate la pământ, să fie complete şi verificate.
Manipularea lor se va face numai la către personal autorizat.
10.6. În cazul lucrului cu materiale termoizolante care pot irita pielea (de ex.: produse din vată minerală
sau din vată de sticlă), este necesar a se purta, de către manipulanţii acestora, un echipament complet,
alcătuit din cizme de cauciuc, salopetă, cască, ochelari, mănuşi de protecţie, fular şi manşete din tifon.
Pentru îndepărtarea fibrelor iritante, muncitorul se va spăla periodic cu săpun şi apă.
1034 / 1400
1384
10.7. Materialele termoizolante vor fi protejate împotriva incendiilor şi ferite de zonele c foc deschis.
10.8. Se vor respecta şi măsurile de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specificate în
normele de produs (standarde, agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) asigurându-se
echipamentul de protecţie precizat în aceste norme.
ANEXA A
VALORI DE CONTROL ALE CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE DE CALCUL PENTRU UNELE
MATERIALE TERMOIZOLANTE UTILIZATE ÎN MOD CURENT
A.1. În tabelul A.1 sunt date valorile de control ale următoarelor caracteristici termotehnice pentru unele
materiale termoizolante utilizate lîn mod curent :
• Densitatea aparentă - ;
• Conductivitatea termică – ;
• Coeficient de asimilare termică – s ;
• Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori - D .
A.2. Valorile conductivităţii termice de calcul, prezentate în această anexă pentru materialele
termoizolante uşoare, sunt definite pentru condiţiile de temperatură şi umiditate considerate ca
reprezentative pentru construcţiile din ţara noastră, atunci când aceste materiale sunt montate în
structura elementelor de construcţie, cu respectarea condiţiilor din cadrul prezentului document, ferite de
acţiunea apei din precipitaţii şi umidităţii rezultate din condensarea vaporilor de apă. Aceste valori
reprezintă rezultatul prelucrării statistice a unui şir de date obţinute pe bază de măsurări pe un număr
reprezentativ de probe din cadrul aceleiaşi grupe de materiale.
A.3. Conductivitatea termică de calcul este definită pentru temperatura medie de 00C, specifică condiţiilor
climatice din ţara noastră şi este dată pentru o umiditate de exploatare conform următoarelor convenţii :
• pentru materialele nehigroscopice şi care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie,

conductivitatea termică este aceea determinată pentru materialul în stare uscată ;
• pentru materialele termoizolante uşoare, conductivitatea termică de calcul este aceea
corespunzătoare umidităţii de echilibru a materialului plasat într-o atmosferă cu temperatura de
200C şi umiditatea relativă de 65% ;
• pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea termică
de calcul este aceea determinată în stare uscată, după un interval de timp de îmbătrânire, dat
pentru fiecare produs.
A.4. În cazul utilizării materialelor termoizolante în alte condiţii de temperatură (T) şi umiditate ( ) decât
cele date la pct.A.3, conductivitatea termică de calcul va fi determinată prin aplicarea unor factori de
conversie.
A.5. Conversia conductivităţii termice
A.5.1. Conversia conductivităţii termice de la un set de condiţii I () la alt set de condiţii II () se face
conform relaţiei A.1 :
(A.1)
în care :
FT este factorul de conversie pentru temperatură ;
- factorul de conversie pentru umiditate .
A.5.2. Factorul de conversie pentru temperatură se determină cu relaţia A.2 :
1035 / 1400
1384
(A.2)
în care :
fT este coeficientul de conversie pentru temperatură, în l/K ;
T1 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii I, în K ;
T2 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii II, în K .
A.5.3. Factorul de conversie pentru umiditate se determină astfel :
a) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de masă şi este raportat la masa
materialului (conţinut de umiditate masic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.3 :
(A.3)
în care :
este coeficientul de conversie masic pentru umiditate, în kg/kg ;
este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii I, în kg/kg ;
este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii II, în kg/kg ;
b) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de volum şi este raportat la volumul
materialului (conţinut de umiditate volumic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.4 :
(A.4)
în care :
este coeficientul de conversie volumic pentru umiditate, în m3/m3 ;
este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii I, în m3/m3 ;
este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii II, în m3/m3 ;
A.5.4. Valorile coeficientului de conversie pentru temperatură (fT) sunt date în tabelul A.2, în funcţie de
clasa de conductivitate termică, pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod curent.
A.5.5. Valorile coeficienţilor de conversie pentru umiditate ( şi ) sunt date în tabelul A.3, în funcţie
de conţinutul de umiditate (masic sau volumic), pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod
curent.
A.6. Pentru produsele injectate în panouri cu feţe impermeabile sau pentru produsele având feţele cu pori
de suprafaţă închişi din fabricaţie, valorile conductivităţii termice de calcul sunt în general mai mici decât
pentru aceleaşi produse montate în structuri clasice de zidărie sau de beton.
A.7. Pentru celelalte materiale de construcţie, necuprinse în această anexă, conductivitatea termică de
calcul se va considera conform document C 107/3 sau conform agrementelor tehnice aprobate.
A.8. Pentru produsele foarte uşoare din vată minerală sau vată de sticlă valorile conductivităţilor termice
de calcul sunt caracteristice densităţilor aparente specificate, densităţi care prezintă masa în stare uscată
a unităţii de suprafaţă a produsului, raportată la grosimea nominală indicată de fabricant.
Tabelul A.1.
Caracteristicile termotehnice ale unor materiale termoizolante utilizate în mod curent
Coeficientul
Conductivitatea
Densitatea de
termică de Factorul rezistenţei la
Nr. Tipul de aparentă asimilare
calcul permeabilitate la vapori
crt. material termică
D
kg/m3 s
W/(mK)
W/(mK)
1036 / 1400
1384
1 Produse din vată minerală (din rocă)
1.1 Clasa A1 18≤ <25 0,046 0,23 1
1.2 Clasa A2 25≤ <35 0,040 0,26 1
1.3 Clasa A3 35≤ <60 0,038 0,31 1
1.4 Clasa A4 60≤ <100 0,037 0,40 1
1.5 Clasa A5 100≤ 0,038 0,51 2

<160
1.6 Clasa A6 160≤ 0,040 0,62 2

≤200
2. Produse din vată de sticlă
2.1 Clasa B1 7≤ <9,5 0,047 0,15 1
2.2 Clasa B2 9,5≤ 0,042 0,17 1

<12,5
2.3 Clasa B3 12,5≤ 0,039 0,19 1

<18
2.4 Clasa B4 18≤ <25 0,037 0,22 1
2.5 Clasa B5 25≤ <50 0,035 0,27 1
2.6 Clasa B6 50≤ <80 0,034 0,37 1
2.7 Clasa B7 80≤ ≤120 0,034 0,45 1
3 Materiale plastice celulare
3.1 Polistiren expandat
3.1.1 Clasa P1 9≤ <13 0,046 0,23 30
3.1.2 Clasa P2 13≤ <16 0,042 0,26 30
3.1.3 Clasa P3 16≤ <20 0,040 0,28 30
3.1.4 Clasa P4 20≤ <25 0,038 0,30 30
3.1.5 Clasa P5 21≤ <35 0,035 0,33 60
1037 / 1400
1384
3.1.6 Clasa P6 35≤ ≤50 0,033 0,39 60
3.2 Polistiren extrudat
3.2.1 Plăci fără 28≤ ≤40 0,042 0,39 150

gaz inclus
altul decât
aerul
3.2.2 Plăci 28≤ ≤40 0,035 0,34 150

expandat
cu
hydrofluoro-
carburi
HCFC
3.3 Produse din spumă rigidă de poliuretan
3.3.1 Plăci 37≤ <65 0,041 0,46 60

debitate din
blocuri
spumate
continuu şi
expandate
cu HCFC
3.3.2 Plăci 15≤ ≤30 0,040 0,30 60

spumate
sau
debitate din
blocuri
spumate
expandate
fără gaz
inclus altul
decât aerul
3.3.3 Plăci
spumate
continuu
injec-tate
între două 37≤ ≤60 0,033 0,40 60
panouri
rigide 37≤ ≤60 0,037 0,43 60
- expandate
1038 / 1400
1384
cu HCFC
- expandate
fără gaz
inclus altul
decât aerul
3.4 Sticlă 110≤ 0,050 0,62 20.000

celulară ≤140
Tabelul A.2.
Coeficienţi de conversie pentru temperatură
Coeficient de
Conductivitate
conversie pentru
termică*)
Tip de produs temperatură
fT
W/(mK)
l/K
Produse din vată minerală
0,035 0,0046
0,040 0,0056
Saltele, pâsle, vrac
0,045 0,0062
0,050 0,0069
0,032 0,0038
0,034 0,0043
Plăci
0,036 0,0048
0,038 0,0053
0,030 0,0035
Plăci rigide 0,033 0,0035
0,035 0,0031
Polistiren expandat
0,032 0,0031
Grosime d ≤ 20 mm
1039 / 1400
1384
0,035 0,0036
0,040 0,0041
0,043 0,0044
0,032 0,0030
Grosime 20 < d ≤ 40 mm 0,035 0,0034
0,040 0,0036
0,032 0,0030
0,035 0,0033
Grosime 40 < d ≤ 100 mm 0,040 0,0036
0,045 0,0038
0,050 0,0041
0,032 0,0030
0,035 0,0032
Grosime d > 100 mm
0,040 0,0034
0,053 0,0037
Polistiren extrudat
0,025 0,0046
- cu porii de suprafaţă
0,030 0,0045
deschişi
0,040 0,0045
0,025 0,0040
- cu pori de suprafaţă
0,030 0,0036
închişi
0,035 0,0035
0,025 0,0030
- cu peliculă impermeabilă
1040 / 1400
1384
0,030 0,0028
0,035 0,0027
0,040 0,0026
Spumă de poliuretan
0,025 0,0055
Toate produsele
0,030 0,0050
Spumă fenolică
Toate produsele toate 0,0029
Sticlă celulară
0,035 0,0043
0,040 0,0037
Toate produsele 0,045 0,0033
0,050 0,0030
0,055 0,0027
*)Pentru conductivităţi termice altele decât cele din tabel, coeficienţii de conversie se vor determina prin
interpolare liniară
NOTE :
1. Valorile conductivităţii termice sunt date doar ca parametri de identificare
2. Valorile coeficienţilor de conversie, date în tabel, sunt valabile pentru domeniul de temperatură 0 …
300C.
Tabelul A.3.
Conţinut de umiditate Coeficient de conversie
masic Volumic masic Volumic

Tip de materială
m v fm fv
kg/kg m3/m3 kg/kg m3/m3
Produse din vată < 0.15 4

minerală
1041 / 1400
1384
Polistiren expandat < 0.10 4
Polistiren extrudat < 0.10 2.5
Spumă din poliuretan < 0.15 6
Sticlă celulară 0.0 0.0
ANEXA B
REFERINŢE
Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii
xxx Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii la construcţii – aprobat

xxx Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei - aprobat

xxx Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţii în timp şi

postutilizarea construcţiilor - aprobat prin HGR nr. 261/1994
xxx Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

- aprobat prin HGR nr. 273/1994
xxx Regulament de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a

execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor - aprobat prin HGR nr. 925/1994
C 107/1 Document pentru calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de

locuit
C 107/2 Document pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu

altă destinaţie decât locuirea
C 107/3 Document pentru calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale

clădirilor
C 107/4 Ghid de calcul a performanţelor termotehnice pentru clădirile de locuit
C 107/5 Document privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în contact

cu solul
C 107/6 Document general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin

elementele de construcţie
C 107/7 Document pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere

a clădirilor
C 203 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a
1042 / 1400
1384
izolaţiei termice şi de remediere a situaţiilor de condens la pereţii clădirilor
existente
C 112 Document pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale

bituminoase la lucrările de construcţii
C 37 Document pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii
GP 015 Ghid pentru expertiza şi adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei

termice şi acustice la clădirile existente unifamiliale sau cu număr redus de
apartamente
GP 058 Document privind stabilirea performanţelor termo – hdro – energetice ale

anvelopei clădirilor existente în vederea reabilitării lor termice
pr. Ghid de proiectare şi execuţie a unităţilor de producţie şi/sau depozitare,

conform cerinţelor de siguranţă în exploatare, igienă, izolaţie termică şi
protecţia împotriva zgomotului
NP 002 Document pentru proiectarea sălilor de audiţie. Cerinţe esenţiale
NP 006 Document de proiectare a sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerinţele

utilizatorilor
NP 015 Document departamental privind proiectarea şi verificarea construcţiilor

spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora
NP 016 Document privind proiectarea clădirilor de locuinţe. Cerinţe conform Legea nr.
10/1995

case de copii

şcoli şi licee

grădiniţe de copii
pr. Document privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale (birouri) în

clădiri de birouri
pr. Document privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare

(camere, garsoniere şi apartamente) în clădiri hoteliere
pr. Document pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit
C 56 Document pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente
1043 / 1400
1384
xxx Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor.
Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor – aprobat
cu Ordinul MLPAT nr. 21/N din 2.10.1995
xxx Procedură privind controlul statului în fazele determinante privind rezistenţa şi

stabilitatea construcţiilor – aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N din 2.10.1995
P 100 Document pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social –

culturale, agrozootehnice şi industriale
P 118 Document de siguranţă la foc a construcţiilor
C 300 Document de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor

de construcţii şi instalaţii aferente acestora
xxx Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI

nr. 775 din 22.07.1998
xxx Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – aprobat cu

Ordinul MLPAT nr. 9/N/1993
I7 Document pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice până la 1000

V
xxx Norme generale de protecţia muncii – ediţia 1996
xxx Norme de medicină a muncii – aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995
STAS 6472/2 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori
STAS 6472/5 Fizica construcţiilor. Higrotermica. Principii de calcul şi de alcătuire pentru

acoperişuri ventilate
STAS 6472/7 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a

materialelor şi elementelor de construcţii
STAS 6472/10 Fizica construcţiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu

pardoseala. Clasificare şi metodă de determinare
SR 1907-2 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare

convenţionale de calcul
SR ISO 7730 Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi

specificarea condiţiilor de confort termic
STAS 10101/20 Acţiuni în construcţii. Acţiunea vântului
STAS 10101/23 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatură exterioară
SR EN 27726 Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice
1044 / 1400
1384
1 0 6 0
2 0
3 0
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE – 79
EXECUTAREA RETELELOR DE CANALIZARE DIN PVC
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1045 / 1400
1384
1. SCOP
1.2. Prezenta procedura stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de
realizare si executare a retelelor de canalizare
2.1. Se aplica la executarea lucrarilor de canalizare ce se executa in cadrul organizatiei.
3.1. PG-01 - Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SIMC SR EN ISO 9001:2001.

4.1. Terminologie
4.1.18. Proiect de executie – partea tehnico – economica a unei lucrari de constructii.
4.1.19. Plan de situatie – e cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia lucrarii proiectate fata de
alte lucrari vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren.
4.1.20. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care
determina conturul si axele principale ale lucrarii..
4.1.21. Ape de canalizare – totalitatea restitutiilor folosintelor de apa sau a obiectelor care compun
folosintele de apa, precum si a altor ape sau substante care necesita a fi indepartate prin
canalizare.
4.1.22. Ape uzate menajere – rezultate din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor
populate, precum si ale nevoilor gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale
diferitelor unitati industriale, agrozootehnice, etc.
4.1.23. Sistem de canalizare – totalitatea constructiilor si instalatiilor care colecteaza, transporta,
epureaza si evacueaza in emisar apele de canalizare.
4.1.24. Camine de canalizare – constructii din beton amplasate in diferite puncte ale retelei de
canalizare, pentru intretinerea si mai buna functionare a acesteia (camine de vizitare, de rupere
de panta, de intersectie, de spalare, de schimbare a dimensiunilor)
4.2. Abrevieri
1046 / 1400
1384
6.2. Resurse:
• alocarea masinilor si utilajelor necesare. ;

1. Realizarea lucrarilor de 1.1 Numar de
canalizare conforme cu neconformitati/lucrare / Acte de calitate pentru lucrare
documentatia tehnica de semestru/an
executie si reglementarile legale
in vigoare
6.4. Executarea retelei de canalizare

Aceasta reprezinta una din operatiile dificile din cadrul constructiilor edilitare, necesitand volume
mari de lucrari, a caror realizare angajeaza importante cantitati de materiale si forta de munca cu
calificare deosebita.
Canalele se executa din aval spre amonte, deoarece in acest fel orice tronson terminat poate fi
dat imediat in functiune si folosit in acelasi timp si in cadrul retelei, indeosebi pentru evacuarea apelor
subterane.
Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea
etapelor prezentate in continuare, conform proiectului si tehnologiei de executie
1047 / 1400
1384
Se executa de constructor pe baza reperilor de trasare, conform planului de trasaj intocmit de
proiectant. Reperii de trasare se predau pe teren constructorului de catre proiectant in prezenta
beneficiarului si pe baza de proces verbal de trasare.

canalizare si verificarea proiectului Conform procedurii cod PS-09
Proiectant  amplasamentului Amplasament (h)

personalului

DT  santierului
DS 

Sef Santier  de canalizare Plan de trasare (h)
DT 
RCC 
DS 
cod PS-12-F6(h)
Sef Santier  asigurarea cod PS-09-F1 (h)
cod PS-09-F2 (h)
Grafic de lucru (h)

Sef Santier de canalizare si receptia cod PSP-04, cod PTE-xy si

1048 / 1400
1384
finala  finala a lucrarilor (h)
Reperii de trasare folositi in cazul lucrarilor de canalizare sunt :

• reperi de planimetrie ;
• reperi de nivelment ;
Trasarea lucrarii se va face prin pichetarea axei canalului si a punctelor caracteristice ale acestuia.
SS si Adjunct SS intocmeste necesarul de materiale, de forta de munca, de utilaje si mijloace
auto si le solicita prin Referat de necesitate, cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de forta de munca, cod
PS-09-F1, Necesar de echipamente, cod PS-09-F2.
Aceste referate sunt inaintate spre analiza si aprobare conducerii unitatii, respectiv DT.
Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea
etapelor prezentate in continuare :
6.11.1. Executarea lucrarilor preliminare
Se va face o recunoastere a traseului canalizarii, verificandu-se existenta pe teren a reperilor de
trasare.
6.11.2. Executarea sapaturilor
Sapaturile pot fi :
• sapaturi mecanizate ;
• sapaturi semimecanizate ;
• sapaturi manuale ;
6.11.3. Executarea sprijinirilor transeelor
6.11.4. Executarea de epuismente
6.11.5. Montarea tuburilor de canalizare si executarea caminelor de canalizare
Se vor parcurge urmatoarele etape
• turnarea fundatiei la camine cu respectarea dimensiunilor din proiect ;
• executarea rigolei de pe radierul caminuli ;
• montarea tuburilor de canalizare ce patrund in camine ;
• montarea in continuare a canalizarii in paralel cu montarea peretilor caminelor ;
• montarea scarilor si a capacelor de la camine ;
6.11.6. Efectuarea umpluturilor in transee
1049 / 1400
1384
Se executa cu indepartarea totala sau partiala a sprijinirilor, functie de natura terenului si a
pericolului de degradare a malurilor transeei.
Se realizeaza conform procedurilor de Control, Verificare si Inspectie.
Nu se trece de la o faza de executie la alta fara a se desfasura receptia calitativa pe faze
determinante, conform programului convenit cu proiectantul si inspectia in constructii.
6.12. Receptia la terminarea lucrarii de canalizare
La finalizarea lucrarilor de canalizare se realizeaza receptia lucrarii prin verificarea lucrarii si prin
semnarea PV de receptie la terminarea lucrarilor de catre Comisia de receptie.
Dupa trecerea perioadei legale, lucrarea de constructie se receptioneaza final prin semnarea PV
de receptie finala a lucrarilor de catre Comisia de receptie finala.
6.14.1. DG
6.14.2. DT
predare-primire a amplasamentului lucrarii.
acestuia ;
6.14.3. RTOPO
neconcordante ;
6.14.4. SS.
1050 / 1400
1384
6.14.5. SPL
6.14.6. RTE
7. ÎNREGISTRARI
7.1.4. F.C -
7.1.7. Fisa strat -
7.1.9 . Referat de necesitate
7.1.10. Necesar de forta de munca
7.1.11. Necesar de echipamente
7.1.12. PV pentru efectuarea receptiilor partiale si finale ale lucrarii -
1051 / 1400
1384
8. ANEXE
8.1. Nu este cazul
REALIZARE STATII SI INSTALATII DE POMPARE A APELOR

UZATE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
1. Instalatii de pompare a apelor de canalizare.
1052 / 1400
1384
Pomparea apelor uzate este necesara atunci cand, datorita configuratiei terenului, cota radierului
conductei publice de canalizare este deasupra cotei radierului conductei de canalizare secundara din
ansamblul de cladiri sau cand distanta intre zona canalizata si statia de epurare sau emisar este mare.
1.1. Solutii constructive si scheme pentru instalatii de pompare a apelor de canalizare.
Elementele principale ale unei statii de pompare a apelor de canalizare sunt:

- camera de receptie in care sunt colectate apele uzate ce urmeaza a fi pompate catre
emisar;
- camera pompelor, in care sunt instalate agregatele de pompare si instalatiile aferente;
- conductele de aspiratie, de refulare si armaturile de reglare si control ale functionarii.
Statiile de pompare se clasifica dupa urmatoarele criterii:
- tipul agregatelor de pompare: cu pompe cu ax vertical sau cu ax orizaontal;
- modul de amplasare al bazinului pentru receptionarea apelor uzate: cu bazinul de
receptie sub, adiacent sau lipit de sala pompelor;
- tipul constructiei: subterana, semiingropata sau supraterana.
Statia de pompare cu bazinul de receptie amplasat in exterior este utilizata pentru instalatii
de pompare cu debite mai mari de 15000 metri cubi pe zi.
Apa uzata este colectata din reteaua de canalizare exterioara in camera de receptie de unde
este aspirata de catre pompa prin intermediul sorbului montat in capatul conductei de aspiratie si refulata
in conducta publica de analizare. Se utilizeaza pompe centrifugale cu ax orizontal.
Acest tip de statie are avantajul exploatarii fara dificultati a partii mecanice a pompelor, dar are
dezavantajul ca, in camera de pompare, se acumuleaza gazele de canal.
Statia de pompare cu bazinul de receptie amplasat la acelasi nivel cu camera pompelor este
utilizata pentru debite mici . Pompele utilizate pot fi cu ax vertical sau cu ax orizontal. Din bazinul de
receptie apa uzata este aspirata de pompe si refulata in reteaua publica de canalizare.
In cazul utilizarii pompelor cu ax vertical manevrarea robinetelor pentru inchiderea si deschiderea
instalatiei se face din camera electromotoarelor.
Acest tip de statie cere luarea unor masuri speciale de etanseitate, la constructia si izolarea
camerei pompelor si la trecerea conductelor de aspiratie prin peretele despartitor dintre bazinul de
receptie si camera pompelor.
Amplasarea pompelor in camere uscate are avantajul unei usoare intretineri si a unei mari
sigurante in exploatere.
Statia de pompare cu bazinul de receptie amplasat sub sala electromotoarelor este alcatuita din
bazinul de rceptie situat sub placa de beton pe care sa afla montat electromotorul care actioneaza axul
pompei. Apa aspirata din bazin de catre pompe este refulata in conducta publica de canalizare.
Amplasarea bazinului de receptie sub sala electromotoarelor cu pompele cufundate in lichid are
avantajul economiei de investitii si a inlaturarii posibilitatilor de infiltrare a apei uzate din bazin.
Controlul si intretinerea pompelor se face insa mai greu; de aceea statiile dotate cu pompe avand
ax vertical se echipeaza cu agregate de rezerve.
Echipamente si utilaje specifice folosite pentru pomparea apelor de canalizare.
Pentru pomparea apelor uzate menajere, industriale, in general, a apelor incarcate cu

diferite suspensii neabrazive sau putin abrazive, atat solide, cat si fibroase, cu temperaturi pana la +30
grade se folosesc pompe submersibile.
1053 / 1400
1384
Electropompa submersibila este alcatuita dint-o pompa centrifuga monoetajata plasata la partea
inferioara, cu carcasa circulara, putand fi echipata cu 3 tipuri diferite de rotoare, pentru a putea fi adaptata
optim la caracteristicile fizice ale apei pompate si motorul electric de antrenare, de tip asincron trifazat, cu
rotorul in scurtcircuit, plasat la partea superioara intr-o carcasa etansa pentru a fi ferit de contactul cu apa
vehiculata. Instalatia de prindere a pompei se compune dintr-un cot suport, care se fixeaza pe fundul
bazinului colector si la care se racordeaza conducta de refulare a apei uzate precum si o piesa de
cuplare care se monteaza pe flansa de refulare a electropompei.
Din numeroasele tipuri de pompe pentru ape de canalizare, produse de firme straine, se remarca
pompele submersibile pentru evacuarea apelor uzate cu temperaturi pana la 55 grade Celsius, realizate
cu carcasa din fonta si rotorul din tehnopolimer sau otel inox si care pot fi actionate cu motoare electrice
trifazate sau monofazate imersabile, dotate cu aparatura electronica de comanda si control.
Se produc si pompe verticale cu coloana imersata recomandate pentru evacuarea apelor uzate
neagresive pentru materialele pompei, avand temperatura de maxim 40 grade Celsius. Se execut cu rotor
retras pentru dimensiuni maxime ale particulelor ce pot fi vehiculate de 50 mm si cu rotor normal, pentru
dimensiuni maxime ale particulelor de 6 mm.
Exista pompe submersibile de drenare utilizate, in special, pentru golirea rezervoarelor de ape
uzate industriale, uzate industriale dotate cu un plutitor cu contact pornit – oprit care protejeaza pompa
impotriva functionarii fara apa. Se monteaza usor in instalatii fixe sau mobile. Adancimea de imersie este
de maximum 5 m. Motorul electric de antrenare are puterea de 300 W la tensiunea de 220 V, frecventa
de 50 Hz.
Statiile de pompare ale apelor de canalizare mai cuprind: instalatii hidraulice, armaturile,
aparatajul de comanda, instalatiile de ridicat echipamentele de pompare si instalatiile electrice de forta si
iluminat.
RESPONSABILITATI
DG
DT
acestuia ;
RTOPO
neconcordante ;
1054 / 1400
1384
SS.
SPL
RTE
ÎNREGISTRARI
Formulare utilizate
Procesul-verbal de primire amplasament -
Procesul-verbal de lucrari ascunse -
Condica de betoane -
Bonuri de transport -
Necesar de forta de munca
1055 / 1400
1384
Necesar de echipamente
PV pentru efectuarea receptiilor partiale si finale ale lucrarii -
Proces verbal pentru faza determinanta -
PTE - 81
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
REALIZARE STATII SI INSTALATII DE EPURARE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
11. Instalatii locale de epurare a apelor uzate ( statii de epurare ).
Apele uzate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate impuse de norme pentru a putea
fi evacuate in retelele publice de canalizare sau in emisar. Cand aceste conditii nu sunt indeplinite, apele
uzate sunt supuse proceselor de epurare, in instalatiile locale.
1056 / 1400
1384
1.1. Procedee, procese si scheme generale de epurare a apelor uzate.
1.1.1. Procedee de epurare.
Epurarea apelor uzate poate fi realizata prin unul din urmatoarele procedee: mecanica, chimica,
mecanico-chimica, mecano-biologica naturala si mecano-biologica artificiala.
Procedeele de epurare utilizate depind de caracteristicile apelor uzate.
Epurarea mecanica se aplica atat apelor uzate menajere care contin substante minerale si
organice provenite din reziduurile animale, grasimi, resturi de mancare, nisip, gunoaie etc., cat si apelor
uzate industriale care contin diverse substante toxice, lesii, uleiuri, provenite din procesele de fabricatie
sau de racire la care au fost folosite.
Epurarea chimica se aplica preponderent apelor acide si apelor incarcate cu substante cianurice
sau cromice provenite din procesele de galvanizare, decapare, calire.
Epurarea biologica se aplica apelor uzate incarcate cu substante organice.
In statiile locale de epurare, se poate aplica un singur procedeu sau o combinatie intre
procedeele de mai sus, in functie de natura si concentratiile nocivitatilor care trebuie eliminate sau
diluate, din apele uzate.
1.1.2. Procese principale folosite la epurarea apelor uzate.
Epurarea apelor uzate consta dintr-o succesiune de procese fizice, chimice, biologice concepute
intr-un flux tehnologic in functie de natura si concentratia substantelor nocive care trebuie diluate sau
eliminate din apa si de presiunile, temperaturile si debitele de ape uzate supuse epurarii.
Procesele principale folosite la epurarea apelor uzate sunt: sedimentarea, neutralizarea, flotatia,
adsorbtia, extractia, evaporarea, aerarea, spumarea, electrodializa, osmoza inversa, inghetarea,
schimbul ionic, oxidarea chimica sau electro-chimica, fermentatia aeroba sau anaeroba, dezinfectia si
sterilizarea. La acestea trebuie adaugata si metoda egalizarii concentratiilor si uniformizarii debitelor, care
are un rol important in cresterea economicitatii instalatiilor de epurare.
Sedimentarea este procesul fizic de depunere gravitationala a particulelor in suspenise din apa
aflata in stare de repaus sau de miscare cu viteza foarte mica.
Datorita echilibrului dinamic dintre forta gravitationala care produce sedimentarea si forta de
frecare Stokes, viteza de sedimentare este practic constanta.
In instalatiile de epurare a apelor uzate industriale, sedimentarea se realizeaza practic in
bazinele de sedimentarea care, dupa granulatia particulelor si dupa marimea vitezei de miscare a apei,
pot fi deznisipatoare sau decantoare.
Neutralizarea este reactia chimica dintre un acid si o baza in cantitati echimoleculare si care
decurge pana la atingerea punctului de echivalenta.
Apele uzate acide evacuate de la sectiile de decapari, acoperiri metalice, rafinari de petrol, fabrici
de ingrasaminte etc., sunt neutralizate cu ape alcaline. Neutralizantii uzuali sunt: carbonatul de calciu,
carbonatul de calciu si magneziu, oxidul de calciu, hidroxidul de calciu. Timpul de neutralizare variaza
intre 2 si 15 min.
Apele uzate alcaline se neutralizeaza cu acizi reziduali proveniti din diferite procese industriale
sau cu ape bogate in bioxid de carbon.
Flotia este procesul de antrenare a particulelor suspendate in apa la suprafata acesteia, cu
ajutorul bubelor de gaz aderente la aceste particule.
1057 / 1400
1384
De regula, flotatia se aplica particulelor cu greutate specifica mai mica decat a apei, cum sunt
grasimile, uleiurile, produsele petroliere etc. Flotatia pariculelor cu greutate specifica mai mare decat a
apei este posibila numai la o granulatie fina a acestora.
Flotatia se poate realiza prin barbotare, sub presiune sau vid.
Adsorbtia este fenomenul de retinere pe suprafata unui corp solid sau lichid numit absorbant, a
moleculelor altui corp, numit absorbit.
Substantele retinute pot fi puse in libertate prin desorbtie, proces realizat prin incalzire sau
extractia adsorbantului. Repartitia cantitativa a substantelor adsorbite, la echilibru intre adsorbant si apa
uzata se exprima prin izoterma de adsorbtie, iar mecanismul procesului si viteza de desfasurare a
acestuia se studiaza in cadrul cineticii de adsorbtie.
Adsorbtia poate fi statica sau dinamica si se aplica pentru retinerea unor impuritati in concentratie
scazuta.
Cel mai utilizat material adsorbant pentru epurarea apelor uzate industriale este carbunele activ.
Extractia este operatia de separare bazata pe diferenta de stabilitate a componentilor unui
amestec in unul sau mai multi solventi.
Spumarea consta in insuflarea de aer comprimat in apa care contine substante superficial active,
care au capacitatea de a miscora tensiunea superficiala a apei, in spuma formata acumulandu-se
impuritatile prezente in apa uzata.
Dializa este proprietatea ionilor si a moleculelor din solutii coloidale de a difuza prin membrane
semipermeabile reale.
Procesul de dializa poate fi accelerat apreciabil prin trecerea curentului electric prin solutie, ionii separati
fiind transportati spre electrozii respectivi si antrenati la un curent de apa.
Electroliza se aplica la desalinizarea si la demineralizarea apelor uzate, dar consumul specific de
energie electrica fiind ridicat, metoda are o aplicabilitate mai restransa.
Osmoza este fenomenul in care 2 solutii apoase de concentratii diferite sunt separate printr-o
membrana semipermeabila, prin care apa trece dinspre solutia mai diluata spre cea mai concentrata.
Fermantatia este un proces biochimic de transformare catalitica a materiei organice sub actiunea
fermentilor in substante cu o constitutie mai simpla.
Fermentatia poate fi aeroba sau anaeroba.
Procesele de fermentatie sunt puternic influentate de prezenta sau absenta oxigenului si de
temperatura.
Fermentatiile sunt diferite dupa: materialul supus procesului fermentativ, agentul care le produce
si dupa produsul principal obtinut.
Dezinfectia consta in reducerea numarului de bacterii si a microorganismelor din apele uzate sub
limitele prevazute de norme.
Sterializarea consta in distrugerea tuturor microorganismelor si produselor patologice din apele
uzate. Aceasta masura radicala este impusa de norme pentru ape uzate care contin germeni patogeni.
Dezinfectia si sterilizarea apelor uzate se realizeaza prin procedee chimice sau fizice. In mod
curent se aplica tratarea cu clor prin introducerea unor doze de clor gazos sau compusi de clor in stare
solida care in contact cu apele uzate pun in libertate clorul.
Sterilizarea apelor uzate prin procedee termice se aplica numai pentru debite mici de ape uzate
si foarte incarcate cu agenti patogeni.
Egalizarea concentratiilor si uniformizarea debitelor apelor industriale reprezinta practic o metoda
de preepurare a acestora, deoarece, ca urmare a egalizarii si uniformizarii se amelioreaza caracteristicile
calitative si cantitative ale apelor industriale si se usureaza tratarea lor ulterioara, asigurandu-se o
eficienta sportita pentru statia de epurare.
1058 / 1400
1384
Egalizarea concentratiilor este o metoda de retinere a apelor industriale in bazine amenajate
corespunzator, pana cand efluentul ce se descarca din bazin capata caracteristici relativ uniforme din
punctul de vedere al pH-ului, culorii, turbiditatii, consumului biochimic de oxigen etc.
Uniformizarea debitelor reprezinta metoda care permite – prin retinerea in bazine a apelor
industriale ce vin cu debite variabile – descarcarea lor in retelele de conducte cu un debit relativ constant.
Bazinele de egalizare a concentratiilor si uniformizare a debitelor sunt prevazute cu sisteme
constructive si dispozitive menite sa usureze amestecul, care pot fi:
- de distributie a apei prin conducte perforate amplasate pe latimea bazinului, sau cu
rigole care sa asigure o distributie dispersata a apei pentru realizarea amestecului;
- mecanice de amestec, folosind agitatoare actionate cu motoare electrice, care, prin
rotire cu o turatie de circa 5 rot/min omogenizeaza si egalizeaza concentratiile;
- de amestec cu ajutorul aerului comprimat care sunt cele mai eficiente, prin aerare
realizandu-se si o tratare prealabila a apelor uzate.
1.1.3. Scheme generale de epurare a apelor uzate.
Schema tehnologica generala se intocmeste cunoscand valorile indicatorilor de calitate apelor

uzate in sectiunea de intrare si valorilor impuse de norme ale acestor indicatori in sectiunea de iesire din
instalatia locala de epurare.
Fiecarui proces din schema tehnologica de epurare ii corespunde un aparat sau o instalatie care
sa il realizeze efectiv, statia locala de epurare fiind ansamblul acestor aparate si instalatii.
Schema tehnologica de epurare trebuie sa puna in evidenta atat circuitul apei cat si al namolului
rezultat. Schemele de epurare se elaboreaza in functie de: gradul de epurare necesar; spatiul disponibil
pentru constructia statiei de epurare; modul de tratare a namolului; felul utilajului care urmeaza a fi folosit
in statia de epurare; conditii locale.
Schema tehnologica generala de epurare mecanica cuprinde un sistem de gratare prin care trec
apele uzate si unde sunt retinute suspensiile grosiere.
In continuare sunt conduse la deznisipatoare unde, prin reducerea vitezei de curgere se produce mai intai
sedimentarea particulelor mai mari de 2 mm, apoi la separatoare de grasimi care retin uleiurile, grasimile
si alte substante plutitoare. In continuare, in decantoare sunt retinute impuritatile aflate in suspensie
gravimetrica si coloidala, dupa care apa decantata este dezinfectata cu clor si apoi evacuata in conducta
publica de canalizare sau in emisar.
Suspensiile, separate sub forma de namol din decantoarele primare, sunt trimise in rezervoarele
de fermentare. Centrala termica furnizeaza agent termic pentru accelerarea procesului de fermentare.
Namolul fermentat se trimite pe platforme de uscare, de unde apa ramasa din amestec este
drenata si canalizata sau evacuata in emisar.
Schema tehnologica generala de epurare mecanico-chimica a apelor uzate include treapta de
epurare mecanica, la care se adauga treapta de tratare cu reactivi chimici si, in final, dezinfectarea cu
clor.
Schema tehnologica generala de epurare mecano-biologica artificiala cuprinde treapta de
epurare mecanica si treapta de epurare biologica folosind filtre biologice, biodiscuri, bazine cu namol
activ etc.
Schemele tehnologice de epurare a apelor uzate industriale au un caracter specific datorita
diversitatii naturii si concentratiilor substantelor nocive, a marimii si variatie debitelor, presiunilor si
temperaturilor apelor uzate, corespunzator industriilor din care provin.
Astfel, epurarea apelor din industria chimica pune accentul pe neutralizarea fenolilor,
formaldehidelor, alcoolului metilic etc., care se gasesc in concentratii mari in apele uzate.
1059 / 1400
1384
Schema tehnologica de epurare a apelor uzate provenite de la rafinariile de petrol pune in
evidenta categoriile de ape uzate si procesele la care sunt supuse si anume:
- ape uzate tehnologice;
- ape de racire a agregatelor;
- ape uzate menajere, care, in general, sunt supuse epurarii mecanice si biologice;
- ape meteorice, care se impurifica cu produse petroliere si suspensii sedimentare de pe
platforme si rezervoare si care sunt supuse epurarii mecanice.
1. Echipamente, utilaje si aparate pentru epurarea locala a apelor uzate.

1. Gratare si site.
Gratarul destinat retinerii suspensiilor mari este o constructie cu bare din otel, montate
inclinat cu 60…70 grade fata de orizontala, care poate fi curatat mecanic sau manual.
Canalul deschis in care sunt montate gratarele este alcatuit din 2 compartimente adiacente, cu
functionare alternativa, prevazute cu stavilare de inchidere in vederea efectuarii operatiilor de curatire si
intretinere.
Sitele au acelasi rol ca si gratarele si pot fi: plane, rotative sau vibratoare.
Sita plana este formata dintr-un panou mobil, cu rama metalica pe care este fixata o plasa de
sarma sau o tabla perforata. Panoul se poate rabata peste nivelul camerei gratarului, in vederea curatirii
manuale si intretinerii.
Sita plana mecanica este prevazuta cu un raclor actionat de un motor electric. In acest caz,
panoul este actionat din 2 parti: panoul inferior perforat si cel superior neperforat, pe care materialul
retinut de sita este dirijat de lamele racloare spre jgheabul exterior de colectare.
Sita plana statica a carei functionare se bazeaza pe „principiul Coanda” este alcatuita din bare
din otel inox, sau din PVC, avand profilul in forma de picatura.
Sita plana statica poate retine pana la 90% din suspensii in functie de debitul si concentratia suspensiilor
din apele uzate.
Sita rotativa este alcatuita dintr-un tambur pe care este fixata o plasa din sarma, tabla gaurita,
bare metalice sau PVC.
Apa este raspandita uniform in interiorul tamburului, printr-un jgheab deversor. Tamburul sitei
este situat deasupra unui bazin care preia apa filtrata.
Avantajul acestui tip de sita consta in faptul ca permite evacuarea suspensiilor fara raclor. Sita
rotativa poate retine pana la 45% din suspensii, in functie de dimensiunile medii ale particulelor si
respectiv, orificiile sitei.
2. Separatoare de nisip, namol sau resturi alimentare.
Separatoarele de nisip si de namol sunt constructii din beton armat avand 2

compartimente pentru a asigura continuitatea functionarii, cand unul din compartimente este supus
curatirii; daca se proiecteaza un singur compartiment, se prevede un canal de ocolire a acestuia.
Sectiunea transversala a unui compartiment este de forma trapezoidala sau dreptunghiulara. Apa intra in
deznisipator prin gratar, trece in camerele de sedimentare si este evacuata printr-un canal. Curatarea
deznisipatorului se realizeaza inchizand vanele stavilarelor si indepartand apele remanente prin drenajul
inferior.
Apele uzate evacuate de la bucatariile restaurantelor, cantinelor etc., contin resturi alimentare
care, in cantitati mari, dauneaza retelei publice de canalizare. In aceste cazuri se monteaza separatoare
de resturi alimentare pe conducta de evacuare a apelor uzate menajere, din cladire. Firma SIMOP –
1060 / 1400
1384
Franta - fabrica astfel de separatoare atat din otel cat si din polietilena, care se aleg din catalog in functie
de numarul de mese servite pe zi. Separatoarele sunt prevazute cu un cos de colectare a reziduurilor si
cu un sistem de stropire care sa mentina aceste reziduuri in stare umeda evitand astfel colmatarea
separatorului.
3. Separatoare de grasimi sau uleiuri.
Principalele caracteristici ale grasimilor si uleiurilor, care determina alegerea unui anumit
procedeu si tip de aparat sau echipament de separare si evacuare a acestora din apele uzate, sunt:
- starea lor de dispersie, care poate fi sub forma de particule libere sau emulsii rezultate
ca urmare a actiunii unor factori mecanici sau de existenta in mediul apa-ulei a unor agenti de emulsie
folositi in procesele de productie;
- densitatea uleiurilor si natura lor;
- vascozitatea uleiurilor si a apelor uzate;
- concentratia uleiurilor in apele uzate;
- pH-ul amestecului apa-ulei;
- incarcarea electrostatica a particulelor de ulei;
- existenta in apele uzate a unor substante care pot provoca reactii chimice favorizante
sau inhibante proceselor de separare a uleiurilor.
Pentru separarea grasimilor si uleiurilor se aplica procedeele de flotare naturala sau artificiala.
Grasimile si uleiurile se ridica la suprafata apei uzate sub forma unei pelicule spumoase, de unde sunt
colectate si evacuate prin diferite sisteme.
In instalatiile locale de epurare, de capacitati mici, se folosesc separatoare de uleiuri si grasimi
bazate pe flotare naturala, fara utilaje si dispozitive de colectare si evacuare a uleiurilor.
Pentru separarea produselor petroliere prin flotare naturala, se recomanda separatoare de
capacitate mica, la care colectarea si evacuarea substantelor grase flotate se efectueaza fara utilaje
mecanice.
In cazul in care trebuie colectate si evacuate cantitati mari de uleiuri libere si in special de petrol,
aceasta operatie se poate realiza cu ajutorul unui mecanism alcatuit din discuri confectionate din
materiale oleofile, montate pe un ax care se roteste cu o turatie a carei marime se stabileste in functie de
caracteristicile uleiurilor ce trebuie colectate si de volumul acestora. Uleiurile colectate pe suprafetele
discurilor sunt indepartate cu racloare fixe, care le dirijeaza spre un jgheab fix, cu descarcare intr-un
bazin colector.
Separatoarele de grasimi cu flotatie artificiala, prin insuflare de aer comprimat la presiune joasa
se folosesc pentru eliminarea particulelor fine de grasimi, care adera pe bulele de aer, ridicandu-se la
suprafata.
Difuzia aerului de presiune joasa in separatorul de grasimi se face pe radierul acestuia, prin placi
poroase confectionate din ceramica sau sticla sinterizata.
Colectarea si evacuarea uleiurilor flotate cu aer comprimat dispersat prin diverse sisteme:
difuzori porosi, detenta, aeratoare imersate, cu sau fara adaos de agenti de flotatie, se poate realiza
numai prin racloare de suprafata, pentru uleiurile si spumele flotate si racloare imersate, pentru
depunerile ce se acumuleaza pe radierul bazinului de separare.
4. Echipamente si instalatii locale de epurare chimica a apelor uzate.
Dupa concentratiile de nocivitati de natura chimica din apele uzate, se disting ape:
- de spalare, cu concentratii de 100…200 mg substante nocive de apa uzata;
1061 / 1400
1384
- concentrate, continand de la 200 pana la 1000 g/l substante nocive;
- stationar, care se adopta pentru debite mici de ape uzate si functioneaza pe principiul
acumulare – epurare, adaosul de reactivi chimici pentru tratare facandu-se manual;
- cu functionare continua, care se adopta pentru debite mici si mari, adaosul de
reactivi chimici facandu-se automatizat;
- cu functionare mixta, care este o combinare a sistemului stationar pentru apele cu
debite mici si sistemului continuu pentru apele cu debite mari;
- cu functionare in circuit inchis care se adopta atunci cand apele de spalare trebuie sa
aiba un continut redus de saruri sau cand costul apei fiind ridicat, apare necesitatea recircularii partiale
sau totale a debitului de apa uzata.
Instalatia locala pentru epurarea chimica a apelor uzate, cuprinde un bazin de colectare avand in
acelasi timp si rolul de bazin de reactie. Apele uzate sunt, de regula, neutralizate cu acid clorhidric si
hidroxid de sodiu.
De regula, instalatia cuprinde doua bazine cuplate in paralel, cu functionare alternativa. Cand se
foloseste un singur bazin se prevede o conducta de ocolire a acestuia prin care pot fi evacuate apele
uzate.
5. Echipamente si instalatii locale de epurare mecano-biologica artificiala a apelor

uzate.
Instalatia locala de epurare mecano-biologica artificiala se recomanda pentru asezari mici

gospodarii taranesti, case de vacanta, campinguri, hoteluri, restaurante, baze sportive etc.
Decantarea primara, unica sau inseriata, respectiv compartimentata asigura retinerea
suspensiilor grosiere si medii. Printr-un sistem de tuburi imersate sunt colectate si evacuate grasimile si
uleiurile.
Dupa decantarea primara urmeaza epurarea biologica aeroba a apelor uzate prin intermediul
instalatiilor de aerare. Aerul necesar procesului este asigurat de un compresor a carui functionare este
ciclica. Timpul de aerare este reglat in functie de gradul de incarcare a apelor uzate, asigurand activare
corespunzatoare a depunerilor care in amestec cu apa ajung in decantorul secundar.
Namolul decantat aici este recirculat partial in bazinul de aerare, iar cel excedentar este trimis in
depozitul de namol al decantorului primar, de unde, periodic, este evacuat.
Din caminul de racord apele epurate sunt evacuate in conducta publica de canalizare sau in
emisar.
Avantajele acestui tip de instalatie sunt urmatoarele: randament de epurare ridicat 96%; instalatie
de epurare usor adaptabila necesarului de aer in functie de incarcarea organica a apelor uzate; suprafata
de amplasare redusa; material de executie: beton si PVC; se racordeaza usor la reteaua de canalizare.
Pentru debite mici de ape uzate se recomanda instalatia formata dintr-un recipient
paralelipipedic, care prezinta in partea superioara o gura de acces si are dispuse, pe partile laterale, o
conducta de alimentare si alta de evacuare. Interiorul recipientului este subdivizat in 3 zone ce se afla in
intercomunicare: de intrare, de aerare si de decantare.
In zona de intrare se gaseste o camera formata dintr-un tub deschis la baza si sus.
In zona de aerare se gasesc pachete de placi realizate din material sintetic, dispuse inclinat, cu
spatii egale intre ele sub care sunt dispuse orificiile de dejectie.
Zona de decantare este separata de zona de aerare printr-un perete ce se intinde pe toata
latimea recipientului si care la partea inferioara este inclinat la 45 de grade.
Recipientul este umplut permanent cu apa uzata pana la nivelul conductei de evacuare. Cu
ajutorul unui compresor se refuleaza, constant, aer, strabatand orificiile de ejectie si parcurgand zona de
1062 / 1400
1384
aerare de la baza in sus. Bulele de aer ramase sunt retinute de placi prin intermediul canalelor, pentru ca
dupa scurt timp sa fie impinse de bulele de aer urmatoare. Apa uzata, continuta in camera de aerare intra
in contact intensiv cu aerul, iar in caz de aflux al apelor uzate, apa tratata din zona de aerare este refulata
in zona de decantare, unde aceasta urca lent.
Aerul ce strabate tronsonul conductei de distributie, plasat direct dedesubtul fundului oblic al
peretelui despartitor, produce o aspiratie, ceea ce face ca namolul activ care luneca pe perete sa fie adus
in zona de aerare.
Cand prin conducta de aerare soseste o cantitate de apa uzata, ea patrunde imediat in
camera de intrare, fara a fi perturbat procesul de epurare aeroba din zona de aerare, iar reziduurile
grosiere din aceasta apa sunt faramitate in camera de intrare, prin turbulenta produsa de curentul
ascendent de bule de aer care ies prin conducta de distributie. Agitatorul mecanic care constribuie la o
faramitare rapida si intensiva. Prin intermediul unui intrerupator agitatorul este actionat de cate ori se
produce un aflux de apa uzata catre camera de intrare.
RESPONSABILITATI
DG
DT
acestuia ;
RTOPO
neconcordante ;
SS.
1063 / 1400
1384
SPL
RTE
ÎNREGISTRARI
Formulare utilizate
1064 / 1400
1384
TEHNOLOGII DE REALIZARE A INSTALATIILOR DE CANALIZARE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 3
7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 4
8. Anexe...................................................................................................……………................. 5
1065 / 1400
1384
12. Tehnologii de executie si montare a instalatiilor de canalizare.
3.4.1. Scule, utilaje si dispozitive folosite la executia si montarea instalatiilor de canalizare.
Se folosesc aceleasi scule, utilaje si dispozitive, ca si la instalatiile de alimentare cu apa. Exista o

mare varietate de scule, utilaje si dispozitive cu performante tehnice ridicate, produse atat in tara cat si in
strainatate, astfel ca, pentru o documentare completa, este necesara documentarea cataloagelor firmelor
producatoare.
Elementele de progres tehnic in acest domeniu constau in largirea gamei de materiale de
conducte ce pot fi prelucrate cu acelasi utilaj, fiabilitatea mare a utilajelor, sculelor si a dispozitivelor
conferita de materialele folosite la fabricarea lor, greutatea redusa si elementele de ordin ergonomic.
1. Montarea conductelor de canalizare.

Dupa coborarea tuburilor in sant se verifica panta, care trebuie sa corespunda cu cea data
in proiect. In cazul in care nu sunt montate rigle de trasare, verificarea se face cu instrumente topometrice
sau cu nivela cu bula de aer.
Tuburile din beton cu mufa se imbina introducand capatul drept al tubului in mufa tubului ce se
afla montat. Atat sapatura, cat si montarea tubului incepe de la capatul din aval al retelei; tuburile se
monteaza cu gura mufei catre capatul exterior al retelei.
In rostul dintre tuburile cu cep si buza se introduce un strat de mortar din ciment fin si nisip care
apoi se protejeaza in exterior cu un guler de beton.
Mufa tuburilor din gresie ceramica se etanseaza cu franghie gudronata si bitum turnat fierbinte.
Adancimea de montare a tuburilor de canalizare exterioara se determina in functie de
urmatoarele elemente:
- cota de iesire a conductelor de canalizare din interiorul cladirilor, care determina cota
radierului caminului de racord la canalizarea exterioara;
- cota de inghet a pamantului care variaza intre 0,8 si 1 m pentru diferite zone climatice
din tara;
- pantele de montare a tuburilor exterioare de canalizare, care trebuie sa asigure
curgerea apelor uzate cu nivel liber; datorita pantei de montare, adancimea de montare a tubului de
canalizare creste in lungul traseului conductei;
- ordinea unor obstacole naturale sau coborarea cotei de amplasare a tuburilor de
1066 / 1400
1384
canalizare la intersectia cu traseele altor tipuri de retele exterioare, cum sunt cele de alimentare cu apa
rece sau calda, canale termice, conducte pentru transportul gazelor naturale, cabluri electrice sau
telefonice etc.
2. Executarea constructiilor accesorii ale retelelor exterioare de canalizare

Caminele de vizitare, de rupere de panta sunt lucrari de constructii la care instalatorul are
numai rolul de a verifica cotele de executie si racordurile conductelor care trebuie sa corespunda datelor
din proiect. Caminele de canalizare se executa din zidarie de caramida sau din beton si sunt prevazute
cu capace metalice montate pe rame incastrate in beton.
Pentru accesul personalului de exploatare in camin, sunt prevazute trepte metalice din otel
incastrate in peretii caminului.
2. Probarea si receptia instalatiilor de canalizare.

1. Instalatiile exterioare de canalizare.
La canalele vizitabile verificarea pantelor si aliniamentelor se face prin observare directa.
La canalele nevizitabile se verifica aliniamentele cu ajutorul oglinzilor. Pantele canalului
se masoara printr-un nivelment legat de bornele de repere ale canalizarii.
Abaterile limita de executie admise la pantele canalului trebuie sa fie egale cu panta din proiect.
Proba de etanseitate a unui tronson de canal se executa dupa verificarea pantei si inainate de
verificarea transeei.
La canalele cu tuburi din beton sau din bazalt cu mufe stemuite cu franghie gudronata, pentru verificare se
umple tronsonul cu apa la inaltimea de 1 m deasupra crestei canalului de la capatul din amonte.
Tronsoanele de canal supuse probei se tin sub presiune timp de 20 min; pe masura ce apa
scade, se reumple canalul cu un vas etalon. Cantitatea de apa adaugata nu trebuie sa depaseasca
debitul 0,05 l/s pentru fiecare 100 m lungime de canal.
La canalele executate din beton si imbinare prin cep si buza se face proba de etanseitate prin
umplerea cu apa pana la gradul de umplere.
Dupa efectuarea probelor retelei de canale si verificarea executiei tuturor constructiilor anexe,
reteaua exterioara de canalizare poate fi receptioanta.
3. Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatiilor de

canalizare.
Asigurarea functionarii permanente si in conditii corespunzatoare a instalatiilor de
canalizare se face printr-un serviciu organizat de exploatare si intretinere.
Exploatarea si intretinerea tehnica a instalatiilor exterioare de canalizare revine regiilor de apa si
canalizare ale localitatilor. Pentru instalatiile interioare de canalizare, beneficiarii acestora isi organizeaza
un sistem propriu de intretinere si exploatare.
Pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatiilor de canalizare se recomanda
urmatoarele:
- operatiile de exploatare si intretinere sa fie efectuate numai de personal calificat si
instruit in privinta cunoasterii si aplicarii normelor de tehnica securitatii si protectia muncii;
- unitatea de exploatare si intretinere sa aiba la dispozitie proiectul instalatiei;
- orice modificare sa fie efectuata numai cu avizul proiectantului si cu respectarea
legislatiei tehnice in vigoare.
1067 / 1400
1384
RESPONSABILITATI
DG
DT
acestuia ;
RTOPO
neconcordante ;
SS.
1068 / 1400
1384
SPL
RTE
ÎNREGISTRARI
Formulare utilizate
1069 / 1400
1384
EXECUTAREA RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA DIN PEID
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1070 / 1400
1384
2. SCOP
Scopul prezentei proceduri este precizarea etapelor si a modului de executie al retelelor de

alimentare cu apa potabila si industriala.
3. DOMENIU
Procedura se aplica la executarea si exploatarea retelelor de alimentare cu apa rece.
4. DEFINITII SI ABREVIERI
4.1 DEFINITII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
PC - Planul Calitatii;
PCCVI - Plan de control de calitate, verificari si Tncercari;
RCQ - Responsabil cu Controlul Calitatii;
RTE - Responsabil Tehnc cu Executia;
MSMI - Manual Sistem Management Integrat;
PP - Polipropilena;
PE - Polietilena.
5.1 Legea nr. 10/1993 - privind calitatea in construcţii

5.2 HGR nr. 766/1997 - Regulamente privind calitatea in construcţii
5.3 GR nr. 766/1997 - regulament privind calitatea in construcţii;
5.4 I 22- 99- normativ pentru executarea conductelor de alimentare cu apa ;
5.5 114 - 76 - normative pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice înglobate;
5.6 C56 - 85 - normative pentru verificare calităţii lucrărilor de construcţii;
5.7 C 127 - instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorosiva exterioara a tuburilor din b.a.precomprimat
6. RESPONSABILITATI
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigura şi răspunde de întocmirea PC/PCCVI-ului pentru procese tehnologice de execuţie a

lucrărilor încredinţate.
6.1.2 Colaborează cu personalul CQ in vederea specificării punctelor de control-inspecţii.
6.1.3 Urmăreşte respectarea tuturor cerinţelor prevăzute in PCCVI.
6.1.4 Arhiveaza in dosar PCCVI-uri cu inregistrarile cerute de PCCVI.
6.1.5 Supravegheaza executia lucrarii asigurand calitatea executiei, in conformitate cu documentatia
de executie.
6.1.6 Raspunde ca executia lucrarii s fie asigurata cu personal calificat, materiale si echipamente de
1071 / 1400
1384
calitate.
6.1.7 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialistii verificatori de proiecte atestati.
6.1.8 Intocmeste şi tine la zi un registru de evidentă a lucrarilor de constructii pe care le urmaşete
tehnic si de care răspunde.
6.1.9 Opreste executia lucrarilor in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la
prevederile proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierealor.
6.1.10 Raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea stricta a proiectelor de
executie, a caietelor de sarcini, a prescriptiilor tehnice.
6.1.11 Verifica întocmirea si tinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativa a executiei
lucrarilor, procese verbale de lucrări ascunse, in conformitate cu prescriptiile tehnice si cerintele
MCMSSO-00.
6.1.12 Participa la verificarea lucrărilor ce devin ascunse si întocmeşte, cu personalul CQ, beneficiarul si
alte organe autorizate, documentele prevăzute de reglementările in vigoare pentru aceste lucrări.
6.2 ŞEF PUNCT DE LUCRU
6.2.1 Efectueaza toate verificarile si incercarile conform PC/PCCVI, convocand participanţi prevazuti
pentru fiecare faza.
6.2.2 Intocmeste înregistrarile, le pastreaza la dosarul lucrarii si le preda la terminarea lucrarii la şef
compartiment, înainte de receptia la terminarea lucrarii.
6.2.3 Raspune de executarea lucrarilor ce i-au fost încredintate, cu respectarea stricta a prescriptiilor
tehnice si a prezentei proceduri tehnice de executie.
6.2.4 la masuri pentru executarea corecta a operatiunilor de trasare şi urmăreste, pe tot parcursul
execuţiei, respectarea riguroasa a caracteristicilor geometrice a construcţiilor.
6.2.5 Controlează, in toate fazele de execuţie, modul in care subordonatii sai asigura respectarea
riguroasa a tehnologiilor de executie a obiectivelor, a conditiilor tehnice impuse executiei de
reglementarile in vigoare si procedurile tehnice de executie.
6.2.6 Intocmeste si tine la zi toate documentele de atestare calitativa a executiei lucrarilor.
6.2.7 Instruieste personalul din subordine cu toate prevederile reglementarilor aplicabile lucrarilor pe
care le executa.
6.2.8 Intocmeste pentru fiecare obiectiv procedura operationala de executie.
6.2.9 Participa la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si Intocmeste, cu responsabilul CQ,
beneficiarul si alte organe autorizate, documentele de atestare calitativa a lucrarilor executate.
6.2.10 Îndruma si controlează activitatea şefilor de echipa si a muncitorilor.
6.2.11 Verifica calitatea materialelor înainte de punerea lor in opera.
6.3 RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUTIA (RTE)
6.3.1 Admite execuţia numai a lucrarilor de constructs ce au la baza proiecte si detalii de execuţie
verificate de specialiştii verificatori de proiecte.
6.3.2 Verifica si avizează fisele sau proiectele tehnologice de executie, procedurile de realizare a
lucrarilor, aroba planurile de control-inspectie, verified proiectele de organizare a executiei lucratrilor,
precum §i programele de realizare a lucrarilor.
6.3.3 Opreste lucrarile cu neconformitati majore si impune actiuni corective de remediere sau
demolare.
1072 / 1400
1384
6.4 RESPONSABIL CU CONTROLUL CALITATII (RCQ)
6.4.1 Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din
PCCVI şi validează documentele de atestare calitativa specifice lucrării.
6.4.2 Înscrie in documentele stabilite prin „Sistemul propriu de asigurarea calitatii" toate constatarile in
urma controlului efectuat pentru realizarea cerintelor impuse de standarde, normative si caiete de sarcini.
6.4.3 Instiinteaza in scris conducerea asupra nerespectarii solutiilor din documentatia faza DDE prin
deschiderea RNC-ului, urmarind realizarea lichidarii neconformitatii.
6.4.4 Participa la verificarea calitatii lucrariior la principalelel faze de executie stabilite prin normele
tehnice si semnează procesele verbale de atestare a calitatii.
6.4.5 Participa si semnează documentele întocmite la verificările efectuate in fazele de execuţie care,
prin natura lor, sunt determinante pentru asigurarea calităţii construcţiilor.
6.4.6 Înştiinţează operativ conducerea si, in maximum 24 ore, inspecţiile teritoriale.
6.4.7 Verifica respectarea de către factorii implicaţi a prevederilor Legii nr. 10/95 privind calitatea in
construcţii, cu privire la utilizarea numai de produse tradiţionale, fabricate pe baza" de standarde si de
produse, echipamente si procedee noi, pentru care exista agremente tehnice.
6.4.8 Verifica utilizarea numai de materiale si echipamente pentru care s-au emis certificate de
conformitate, in cazul utilizarii acestora la constructii de categorie de importanta exceptionala, a
constructiilor pentru lucrările publice realizate din fonduri bugetare, precum si a lucrariior care asigura
cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea 10/95.
6.4.9 Verifica realizarea prevederilor „Regulamentului pentru asigurarea activitatii metrologice".
7. PROCEDURA
7.1 Etapele de execuţie sunt următoarele:
7.1.1 Fixarea pe teren a traseelor, instalatiilor de alimenbtare cu apa conform detaliilor din proiect;
7.1.2 Executarea sapaturii mecanizat, semimecanizat sau manual pentru pozarea instalatiilor
subterane, a caminelor de vizitare, de vane, derivatii sau de golire a retelei;
7.1.3 Executarea suportilor de sustinere pentru pozarea conductelor (instalatiilor) subterane;
7.1.4 Pregatirea conductelor si armatuirilor pentru montaj;
7.1.5 Efectuarea izolatiei anticorozive in interior si exterior;
7.1.6 Pregătirea conductelor pentru îmbinare sau înnădire;
7.1.7 Lansarea mecanizata sau manuala a conductelor in trasee sau pe suporti de sustinere;
7.1.8 Executarea îmbinărilor sau înnădirilor;
7.1.9 Verificare îmbinărilor si a înnădirilor;
7.1.10 Executarea anticorosiva a îmbinărilor si a înnădirilor;
7.1.11 Acoperirea parţiala cu umplutura compactata a conductelor lăsând liber îmbinările si înnădirile;
7.1.12 Efectuarea probelor de rezistenta ;
7.1.13 Efectuarea probelor de presiune pe tronsoane stabilite in proiectsi la presiunea prescrisa in C.S.
7.1.14 Înlăturarea eventualelor defecţiuni;
7.1.15 Acoperirea cu umplutura compactata a conductelor in cazul retelelor subterane;
7.1.16 Executarea căminelor de vizitare din beton turnat monolit sau prefabricat;
7.1.17 Încercarea pe ansamblu a aductiunii conf. prevederilor din C.S.
7.2 La realizarea conductelor de aductiune si aretelelor de alimenbtare cu apa se pot utilize

urmatoarele materiale:
1073 / 1400
1384
7.2.1 fonta ductibilă (FD);
7.2.2 polietilena de înalta densitate (PEHD) ;
7.2.3 poliester armat cu fibre de sticla si inserţie de nisip (PAFSIN);
7.2.4 beton precomprimat (BP);
7.2.5 beton armat (BA);
7.2.6 otel (OL).
7.3 SECURITATEA MUNCII
Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii In munca;

Legea 307/2006 - Apararea impotriva incendiilor;
Ordin 216/2007 - Norrne generale de aparare impotriva incen
7.4 PROTECTIA MEDIULUI
Colectarea, depozitarea, gestionarea si valorificarea deşeurilor rezultate in urma lucrărilor

executate se va face pe categorii de materiale si in locuri special amenajate conform procedurii
CONTROLUL OPERATIONAL, in vigoare. Se va respecta legislaţia de protecţie a mediului.
8. INREGISTRARI
• Proces verbal de recepţie calitativa cod F-PTE-01.01;

• Proces verbal de deşeuri cod F-PTE-01.02:
• PCCVIcodF-PS-27.01;
• Raport de neconformitate cod F-PG-04.02;
• Proces verbal probe de presiune F-PTE-01.03 ;
• Anexa la proces verbal proba de presiune F-PTE-01.04;
• Proces verbal de trasare F-PTE-01.05;
• Registru materiale F-PTE-01.06.
1074 / 1400
1384
EXECUTAREA RETELELOR DE ALIMENTARE DE APA CU
TUBURI DIN PE (PEHD, PIED)
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Prezenta procedura tehnica de executie stabileste condiţiile tehnice şi de calitate ce trebuiesc
îndeplinite la executarea reţelelor de apa potabila cu tuburi din polietilena de inalta densitate din PE
(PEHD, PEID) .
Procedura se aplica la realizarea retelelor exterioare pentru alimentare cu apa potabila realizate
din tuburi de polietilena de înalta densitate.
Prezenta procedura este elaborata si documentata conform prevederilor următoarelor
documente de referinţă:
• Manualul Managementului Calităţii elaborat cod: MCMSSO-01
• SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
• SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale si vocabular.
• SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea
performanţelor.
• Legea 10/1995 - Legea calităţii în construcţii.
• Proiectul de execuţie si specificaţiile tehnice.
1075 / 1400
1384
• Standardele menţionate în specificaţiile tehnice.
• I 22-99- Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducţiune si a reţelelor de
alimentare cu apa si canalizare ale localităţilor
• C56/ 85 - Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si lucrărilor aferente
PEHD - Polietilena de înalta densitate
5. RESPONSABILITATI
Şeful de şantier
• Verifica documentaţia de execuţie şi urmăreşte respectarea prevederilor acesteia de către personalul

din subordine.
• Verifică respectarea fazelor de execuţie şi urmăreşte întocmirea la timp a înregistrărilor de calitate.
• Opreşte execuţia lucrărilor in cazul in care s-au produs neconformitatea (defecte de calitate sau abateri de
la prevederile documentaţiei de execuţie) si permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora.

Respecta prevederile documentaţiei de execuţie, organizează echipele supraveghează procesul
tehnologic pe toată perioada desfăşurării lucrărilor.

• Iniţiază rapoarte de neconformitate pentru neconformităţile identificate cu ocazia inspecţiilor şi
încercărilor şi confirmă rezolvarea acestora după reinspectare
1076 / 1400
1384
specific.
raspunde.
Topometrist
Execută măsurătorile ce stau la baza întocmirii proceselor verbale de recepţie şi întocmeşte releveele
necesare
6. PROCEDURA
Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie aferente lucrărilor, precum si a prezentei

proceduri.
Instruirea personalului care concura la realizarea lucrărilor, in scopul însuşiri proiectelor de
execuţie, a caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor care se refera la faza respectiva de
lucru.
In transportul tuburilor, planurile de incarcare trebuie sa fie lipsite de asperitati. Tuburile in colaci
trebuie sa fie asezate de preferinta la orizontala. Fixarea încărcăturii se va face cu funie sau banda de
cinepa sau nylon sau similare; totodată tuburile nu trebuie sa fie niciodata in contact direct cu acestea
pentru a nu provoca abraziuni sau vatamari. Mijlocul de transport sa fie ales in functie de lungimea
tuburilor astfel incat partea nerezemata a acestora sa nu depaseasca lm.
1077 / 1400
1384
trebuie sa se evite tragerea tuburilor pe suprafetele de transport sau de asemenea pe obiecte dure sau
ascutite.
Depozitarea tuburilor se va realiza pe tipodimensiuni. Daca se depoziteaza in spatiu deschis,
conductele pot fi expuse la soare maxim 1000 ore ( 6 luni ). Daca se depaseste acest termen se acopera
cu folie neagra asigurandu-se si aeratia.
caldura si praf.
6.3.1 .Terasamente

Asezarea in sant a conductelor se poate face numai dupa curatirea si nivelarea santului de pietre,
radacini si alte corpuri tari. Pe fundul santului se va asterne un strat de egalizare din nisip. Grosimea
stratului de nisip sub conducta va fi de min.15 cm. Lângă si deasupra conductei se va aşterne
deasemenea un strat de 30 cm de nisip sau argila bine fărâmiţată fără pietre sau bolovani, compactata
manual. Când conducta intersectează alte utilităţi, subtraversări de drumuri, linii ferate, pentru protectia
împotriva deteriorării mecanice si a acţiunilor dinamice se utilizează tuburi de protecţie din otel, beton,
plastic in funcţie de acţiunile exterioare la care este supusa.
Tinind cont ca tubul, datorita coeficientului sau de dilatare acumuleaza tensiuni daca este blocat la
extremitati inainte de reumplere, acesta va trebui sa se execute astfel:
- umplutura (cel puţin pentru primii 50 cm deasupra tubului) va trebui sa fie facuta pentru toata conducta
in aceleasi conditii de temperatura externa si se recomanda sa fie executata in orele mai putin calde ale
zilei.
- se repeta operatia pentru zone de 20 - 30 m avansindu-se intr-o singura directie si daca se poate in
deasupra tubului in prima faza, reacoperirea pina la 15 - 20 cm in zona adiacenta si punerea nisipului sau
constante.
instalatia de apa.
Pentru a nu solicita in mod excesiv materialul, tuburile de PEHD pot fi curbate numai la rece la raze
de curbura mai mari de 30 x D.
1078 / 1400
1384
6.3.2.Montarea si imbinarea tevilor de PEHD
Îmbinarea prin sudare a ţevilor de PEHD se va face cu aparat DELTA 250S, cu termoelement pentru
polifuziune cap la cap, de către operatorul sudor autorizat, respectandu-se instructiunile de utilizare a
aparatului. Metoda de sudare cu termoelement pentru polifuziune cap la cap se executa astfel:
Pregătirea sudurii:
Procesul de sudura se va desfăşura in condiţii fără precipitaţii, curenţi de aer si temperaturi cuprinse
intre 5-40°C. Daca condiţiile sunt neprielnice locul de sudare va fi protejat cu corturi încălzite.
Execuţia sudurilor se poate face fie pe marginea santului, conductele fiind amplasate pe dispozitive
pe care se poate face rularea acestora, fie in sant cu groapa de pozitie.Lansarea in sant a conductelor se
face dupa racirea complecta a sudurilor si folosind franghii si dulapi de lemn. Se interzice utilizarea
cablurilor si lanturilor.
Tuburile trebuie sa fie perfect axate si suprafetele de sudat trebuie sa fie paralele intre ele. Trebuie
deasemenea sa fie garantata posibilitatea miscarii axiale limitindu-se pe cit posibil frecarea.
Inainte de a incepe sudura, trebuie controlata temperatura elementului cu ajutorul termometrului
incorporat sau cu un termometru cu indicare rapida. Aceasta trbuie sa fie cuprinsa intre valorile(200-
H210±5°C).
Pentru a inlatura complet straturile oxidate si eventualele asperitati si urme de grasime, cele doua
suprafete de sudura trebuie frezate chiar inainte de efectuarea sudurii.
Trebuie controlat cu deosebita atentie paralelismul suprafetelor sudate, verificind ca nici un punct sa
nu fie distantat mai mult de 0,2% din diametrul tubului. Distanta maxima de la partea externa a tubului nu
poate fi mai mare de 10% din grosimea tubului.
Sudarea
Procedeul de sudare cuprinde trei operatii bine definite:
d) Incalzirea capetelor
e) Indepartarea termoelementului
f) Sudarea propriu-zisa
Suprafeţele de sudat vor fi apăsate pe termoelement cu o forţa de 0,5 Kg/cm2 pe suprafaţa
coroanei circulare afectata sudurii pentru ca toata suprafaţa de sudura sa se suprapună perfect. Astfel se
evidenţează formarea unui cordon regulat pe toata circumferinta tubului. De-a lungul perioadei de
incalzire, ea insasi corelata cu grosimea tubului, suprafeţele trebuie sa se suprapună, perfect cu
termoelementul
b) Îndepărtarea termoelementului
Odată trecut timpul de incalzire, suprafetele de sudat trebuie sa fie rapid indepartate de
termoelementul care trebuie inlaturat. Timpul de indepartare trebuie sa fie cit mai scurt posibil, valorile
presiunilor si timpilor diverselor faze ale ciclului de sudura sunt raportate in tabelele alaturate, functie de
diametrul tubului, de tipul materialului si de presiunea nominala.
După înlăturarea termoelementului si apropierea suprafeţelor de sudura, presiunea trebuie mărită
gradual. Presiunea finala trebuie menţinuta până când temperatura din zona de sudura a scăzut sub
70°C. Trebuie obligatoriu evitata orice răcire brusca a sudurii, de exemplu cu apa sau aer. Doar după ce
s-a realizat răcirea, tubul poate fi eliberat din cleşte.
Cordonul format in timpul sudurii in interiorul si exteriorul capetelor trebuie sa fie pe cit posibil
regulat si rotund.
1079 / 1400
1384
6.4. Probe si verificari
Reteaua pentru alimentare cu apa va fi supusa la incercari hidraulice si de etanseitate. Incercarea

se va face pe portiuni a caror lungime nu va depasi 300 m, in cazuri deosebite pina la 500 m si la care au
fost montate toate armaturile si dupa fixarea conductelor in sant prin acoperire partiala cu pamint lasindu-
se libere imbinarile. Pentru proba de presiune se vor folosi :pompa pentru cresterea presiunii, manometru
cu diviziuni de 0.1 bar (verificat metrologic), fitinguri de inchidere. Umplerea cu apa a tronsoanelor de
proba se va face astfel incit sa se asigure evacuarea completa a aerului.
Proba de presiune este de 16 bar pentru conducte de transport, iar pentru cele de distributie este
de 9 bar. Durata probei este de 1 h. Descresterea presiunii pe tronsoanele testate nu trebuie sa
depaseasca 5% din presiunea de proba, si sa nu apara scurgeri vizibile de apa. Scaderea presiunii dupa
efectuarea probei va fi facuta treptat.
Dupa finalizarea probei de presiune, in cazul in care nu sunt necesare si alte reparatii, conductele
vor fi spalate cu apa potabila pe tronsoane intre 100-500 m pana la indepartarea impuritatilor din interiorul
conductei. Se fac spalari succesive, incepand din amonte spre aval, se dezinfecteaza cu substante pe
baza de clor asigurandu-se minim 25-30mg/l apa. Solutia va ramane in interiorul conductei timp de 24 h,
dupa care se va face o noua spalare. Spalarea este completa cand nu se mai simte miros de clor si
rezidurile clorhidrice sa fie in limitele admise.
Dupa spalare se va face analiza bacteriologica si chimico-fizica, iar daca perioada de timp de la
spalare pana la predare depaseste 3 zile se va face o noua procedura de dezinfectare.

6.5.2. N.T.S.M.

caz).
1080 / 1400
1384
7. ÎNREGISTRÂRI
• Proces-verbal de predare-primire a frontului de lucru

• Proces-verbal de trasare a lucrărilor
• Proces-verbal de lucrări ascunse
• Proces verbal de recepţie calitativa
• Proces-verbal pentru probe de presiune
• Certificate de calitate materiale
• Rapoarte de neconformitate
• Dispoziţii de şantier
EXECUTAREA RETELELOR DE ALIMENTARE DE APA CU

TUBURI FLOWTITE DIN PAFSIN
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
1081 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Prezenta procedura tehnica de executie stabileste condiţiile tehnice şi de calitate ce trebuiesc
îndeplinite la executarea reţelelor de apa potabila cu tuburi FLOWTITE din PAFSIN.
Procedura se aplica la realizarea retelelor exterioare pentru alimentare cu apa potabila realizate
din tuburi FLOWTITE din PAFSIN.
Prezenta procedura este elaborata si documentata conform prevederilor următoarelor
documente de referinţă:
• Manualul Managementului Calităţii elaborat cod: MCMSSO-01
• SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
• SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale si vocabular.
• SR EN ISO 9004:2001 - Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea
performanţelor.
• Legea 10/1995 - Legea calităţii în construcţii.
• Proiectul de execuţie si specificaţiile tehnice.
• Standardele menţionate în specificaţiile tehnice.
• I 22-99- Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducţiune si a reţelelor de
alimentare cu apa si canalizare ale localităţilor
• C56/ 85 - Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si lucrărilor aferente
PAFSIN - FLOWTITE din PAFSIN
5. RESPONSABILITATI
1082 / 1400
1384
Şeful de şantier
• Verifica documentaţia de execuţie şi urmăreşte respectarea prevederilor acesteia de către personalul

din subordine.
• Verifică respectarea fazelor de execuţie şi urmăreşte întocmirea la timp a înregistrărilor de calitate.
• Opreşte execuţia lucrărilor in cazul in care s-au produs neconformitatea (defecte de calitate sau abateri de
la prevederile documentaţiei de execuţie) si permite reluarea lucrărilor numai după remedierea acestora.

• Respecta prevederile documentaţiei de execuţie, organizează echipele supraveghează
procesul tehnologic pe toată perioada desfăşurării lucrărilor.

• Iniţiază rapoarte de neconformitate pentru neconformităţile identificate cu ocazia inspecţiilor şi
încercărilor şi confirmă rezolvarea acestora după reinspectare
specific.
raspunde.
Topometrist
1083 / 1400
1384
Execută măsurătorile ce stau la baza întocmirii proceselor verbale de recepţie şi întocmeşte releveele
necesare
6. PROCEDURA
▪ Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie aferente lucrărilor, precum si a prezentei

proceduri.
▪ Instruirea personalului care concura la realizarea lucrărilor, in scopul însuşiri proiectelor de
▪ execuţie, a caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor care se refera la faza respectiva de
▪ lucru.
In transportul tuburilor FLOWTITE din PAFSIN, planurile de incarcare trebuie sa fie lipsite de
asperitati. Tuburile in colaci trebuie sa fie asezate de preferinta la orizontala. Fixarea încărcăturii se va
face cu funie sau banda de cinepa sau nylon sau similare; totodată tuburile nu trebuie sa fie niciodata in
contact direct cu acestea pentru a nu provoca abraziuni sau vatamari. Mijlocul de transport sa fie ales in
functie de lungimea tuburilor astfel incat partea nerezemata a acestora sa nu depaseasca lm.
trebuie sa se evite tragerea tuburilor FLOWTITE din PAFSIN pe suprafetele de transport sau de
asemenea pe obiecte dure sau ascutite.
Depozitarea tuburilor FLOWTITE din PAFSIN se va realiza pe tipodimensiuni. Daca se depoziteaza
in spatiu deschis, conductele pot fi expuse la soare maxim 1000 ore ( 6 luni ). Daca se depaseste acest
termen se acopera cu folie neagra asigurandu-se si aeratia.
caldura si praf.
1084 / 1400
1384
6.3.1. Terasamente

Asezarea in sant a conductelor FLOWTITE din PAFSIN se poate face numai dupa curatirea si
nivelarea santului de pietre, radacini si alte corpuri tari. Pe fundul santului se va asterne un strat de
egalizare din nisip. Grosimea stratului de nisip sub conducta va fi de min.15 cm. Lângă si deasupra
conductei se va aşterne deasemenea un strat de 30 cm de nisip sau argila bine fărâmiţată fără pietre sau
bolovani, compactata manual. Când conducta intersectează alte utilităţi, subtraversări de drumuri, linii
ferate, pentru protectia împotriva deteriorării mecanice si a acţiunilor dinamice se utilizează tuburi de
protecţie din otel, beton, plastic in funcţie de acţiunile exterioare la care este supusa.
Tinind cont ca tubul FLOWTITE din PAFSIN, datorita coeficientului sau de dilatare acumuleaza
tensiuni daca este blocat la extremitati inainte de reumplere, acesta va trebui sa se execute astfel:
- umplutura (cel puţin pentru primii 50 cm deasupra tubului) va trebui sa fie facuta pentru toata conducta
in aceleasi conditii de temperatura externa si se recomanda sa fie executata in orele mai putin calde ale
zilei.
- se repeta operatia pentru zone de 20 - 30 m avansindu-se intr-o singura directie si daca se poate in
deasupra tubului in prima faza, reacoperirea pina la 15 - 20 cm in zona adiacenta si punerea nisipului sau
constante.
instalatia de apa.
Pentru a nu solicita in mod excesiv materialul, tuburile FLOWTITE din PAFSIN pot fi curbate numai
la rece la raze de curbura mai mari de 30 x D.
6.3.2. Compactarea umpluturii in jurul conductei
Se va face compactarea materialului de umplutura imediat dupa mufarea conductelor pentru a

preveni flotarea acestora datorita precipitatiilor cat si dilatarea termica datorata diferentelor de
temperatura intre noapte si zi.Flotarea conductelor poate insemna deteriora lor si necesita costuri de
reinstalare suplimentare.
Dilatarea si contractia termica pot cauza pierderi de etanseitate.Materialul de umplutura de sub
vutele conductei se va asterne corect si compactat cu atentie.Grosimea si forta de compactare a fiecarui
strat care se compacteaza vor fi controlate.
1085 / 1400
1384
Asternerea materialului de umplutura se va face in straturi de 100mm la 300mm in functie de tipul
materialului de umplutura si de metoda de compactare.Pietrisul sau piatra sparta se pot asterne in straturi
cu o grosime de 300mm deoarece acestea se compacteaza usor.
Pamanturile cu granulatie mai fina sunt mai greu de compactat si deci se vor asterne in straturi
mai subtiri.Atingerea gradului de compactare este foarte importanta deoarece astfel conducta va lucra in
mod corespunzator cu materialul de umplutura.
Materialele de umplutura tip SC1 si SC2 sunt usor de folosit.
Aceste pamanturi au o sensibilitate scazuta la umezeala.Compactarea acestora se poate face
usor folosindu-se o placa vibratoare ,ele se pot asterne in straturi de 300mm.
Pentru a evita migrarea particulelor fine si implicit pierderea suportului pentru conducta,se poate
folosi un strat de geotextil.
Tipul Compactor Vibrocompactor Recomandari

materialului manual manual
de umplutura
SC1 300mm Doua treceri asigura o compactare
corespunzatoare
SC2 250mm Trei treceri in functie de grosimea si densitatea
straturilor de asternere
SC3 200mm Grosimea stratului de asternere si numarul de
treceri variaza in functie de gradul de compactare
cerut.Se foloseste material cu umiditate
optima.Se verifica gradul de compactare atins.
SC4 150mm Poate necesita un effort de compactare
considerabil . Se foloseste material cu umiditate
optima.Se verifica gradul de compactare atins.
6.3.3. Ovalizarea conductelor
Masurarea ovalizarii conductelor instalate este un bun indicator al calitatii lucrarii.Ovalizarea

verticala initiala dupa instalare este mai mica de 2%.
O valoare mai mare indica faptul ca instalarea nu a fost buna si ca trebuie imbunatatita pentru
urmatoarele conducte prin compactare mai buna a materialului din zona conductei sau materialul de
umplutura cu granulatie ,ai mare sau cresterea latimii transei.
Ovalizare initiala % din diametru

Diametre mari DN ≥ 300 3.0
Diametre mici DN≤ 250 2.5
6.3.4. Montarea conductelor FLOWTITE din PAFSIN
1086 / 1400
1384
Conductele FLOWTITE sunt fabricate prin procesul de infasurare continua.Este cea mai
moderna metoda de producere a conductelor din PAFSIN.Acest process permite utilizarea firelor
continue de sticla pe directie circumferentiala.
Pentru conductele sub presiune sau cele ingropate,efortul principal este cel circumferential.S-au
incorporat fire continue de sticla,fir tocat pentru o rezistenta circumferentiala buma si pentru o rezistenta
axiala crescuta.
Datorita sistemului dual de folosire a rasinii, conductele FLOWTITE pentru medii corozive au un
strat interior de rasina cu rezistenta deosebita la coroziune. Armarea cu fibre de sticla adduce rezistenta
si si flexibilitatea conductei in timp ce geometria transeii impreuna cu delectarea,asezarea si compactarea
materialului de umplutura asigura integritatea sistemului.
Conductele FLOWTITE sunt supuse la doua tipuri principale de incarcari
Incarcarea externa care rezulta din sarcina geologica ,incarcarea de suprafata si din trafic si
care creaza eforturi de incovoiere in peretele conductei.
Presiunea interna din conducta care induce eforturi axiale circumferentiale in
conducta.Flexibilitatea conductelor FLOWTITE combinata cu comportamentul structural natural al
pamantului determina o combinatie ideala pentru transferal incarcarii verticale.
Fata de conductele rigide care se pot rupe la o incarcare verticala excesiva ,flexibilitatea
conductei combinata cu rezistenta mare ii permit sa se deformeze sis a redistribuie incarcarea pamantului
care o inconjoara.
Fortele de impingere din fitinguri sau in zona schimbarilor de directie sunt preluate de masivele
de ancoraj care transfera aceste forte la terenul natural.
Sunt cazuri in care masivele de ancoraj nu sunt opportune datorita greutatii lor sau lipsei de
spatiu si atunci pentru a rezista fortelor de impingere se folosesc imbinarile cu mufe blocate care preiau
intreaga forta axiala si o transfera prin frecare terenului din jur.
Imbinarile tip FLOWTITE au garnituri de etansare elastomerice.etanse ,eficiente deoarece
elimina posibilitatea infiltratiilor ,usor de realizat.pentru retelele de alimentari cu apa s-a impus datorita
unor calitati pe care le are si anume :
▪ rezistenta foarte mare la coroziune
▪ fiabilitate ridicata in timp ( 50 de ani )
▪ caracteristici fizico-mecanice si hidraulice foarte bune
▪ sisteme simple si sigure de imbinare
▪ productivitate mare la montaj
Operatiunile specifice montajului conductelor tip FLOWTITE din PAFSIN sunt urmatoarele :
▪ pozarea conductelor in sant se face pe un strat de nisip de 15cm grosime.;peste conducta se
asigura un strat de nisip de cel putin 15cm grosime.
▪ Asamblarea tronsoanelor de conducte intre ele,cu piese de legatura,montaj armaturi se face prin
metode de imbinare de doua categorii fundamentale :
1. Asamblari nedemontabile
2. Asamblari demontabile
6.3.5. Asamblari nedemontabile
1087 / 1400
1384
▪ Mufe de cuplare FPC
▪ Imbinari blocate
Pentru asigurarea calitatii imbinarii si siguranta in exploatare,se vor lua urmatoarele masuri la executia
cuplarilor FPC cu mufe si a imbinarilor blocate :
6.3.6. Mufe de cuplare FPC

Tronsoanele de conducte FLOWTITE se pot imbina cu mufe de cuplare pentru presiune
FPC.Conductele si mufe pot fi furnizate separat sau conducta poate fi furnizata cu cate o mufa instalata
la unul din capete.
Mufa FLOWTITE utilizeaza o garnitura elastomerica pentru etansare sistem REKA.Garnitura este
introdusa intr-un canal strunjit cu precizie la fiecare capat al mufei,etansand prin presare capatul
conductei.
6.3.7. Deviatia unghiulara a imbinarii cu mufe
Imbinarea este testata in conformitate cu ASTM D 4161,ISO DIS 8639 si EN 119.Deviatia

unghiula maxima la fiecare mufa,este definita ca distanta intre capetele conductei si nu trebuie sa
depaseasca urmatoarele valori :
Diametrul nominal al conductei ( mm ) Deviatia unghiulara( grade )

DN ≤ 500 3.0
500< DN ≤ 800 2.0
900< DN ≤ 1800 1.0
DN ≥ 1800 0.5
6.3.8. Deviatia ungiulara si raza de curbura
Pentru realizarea unghiulara admisibila,tronsoanele de conducta se mufeaza in linie dreapta

dupa care se aplica deviatia respectiva.
Deviatia Deviatia maxima ca lungime ( mm ) Raza de curbura ( m ) pentru tronsoane

unghiulara pentru tronsoane de : de
( grade )
3m 6m 12m 3m 6m 12m
3.0 157 314 628 57 115 229
2.5 136 261 523 69 137 275
2.0 105 209 419 86 172 344
1.5 78 157 313 114 228 456
1.3 65 120 240 132 265 529
1.0 52 105 209 172 344 688
0.8 39 78 156 215 430 860
0.5 26 52 104 344 688 1376
6.3.9. Imbinari blocate (nedemontabile)
1088 / 1400
1384
Imbinarea blocata FLOWTITE este compusa dintr-o mufa tip clopot dublu cu garnituri de cauciuc
si cordoane de blocare pentru transferal axial al sarcinii de la un tronson de conducta la altul.
Mufa tip clopot are pe fiecare parte o garnitura standard din cauciuc si un sistem cordon-
canal,prin care este transmisa forta axiala printr-un efort de comprimare si forfecare.Capatul liber al
conductei pentru imbinarile blocate are un canal corespunzator barei de blocare.Imbinarea este
asamblata folosindu-se un procedeu cu cel de la cuplarea standard FLOWTITE ,cu exceptia faptului ca
nu exista o garniture de blocare ( opritor ).
6.3.10. Asamblari demontabile
Sunt imbinari necesare la imbinarea conductelor FLOWTITE din PAFSIN.
Flansele FLOWTITE sunt cu adezivi cu fir de sticla si flanse libere din otel.zincat.La comanda
se livreaza flanse libere sau fixe din fibre de sticla.
Imbinarea cu flanse turnate : intre o flansa metalica si o flansa din fibre de sticla se monteaza o
garniture oring.In cazul flanselor libere garniture este plata inclusiv cu suport din otel.
Cuplajele flexibile din otel la imbinarea conductelor FLOWTITE cu alte materiale cu diametre
exterioare diferite,una din metodele de cuplare este cea mecanica.Cuplajul consta dintr-o carcasa de otel
cu un manson interior de etansare din cauciuc.Acestea mai pot fi folosite pentru a imbina doua sectiuni
de conducta FLOWTITE ,exemplu la o reparatie sau la o inchidere.
Carcasa flexibila din otel este de trei feluri :
▪ Carcasa din otel vopsit
▪ Carcasa din otel inoxidabil
▪ Carcasa din otel galvanizat
Imbinarea laminata (cap la cap) se aplica acolo unde este necesara transmiterea de forte
axiale din presiunea interna sau ca metoda de reparatie.Lungimea si grosimea stratului depinde de
diametru si de presiune.
Fitingurile din PAFSIN create prin tehnologie FLOWTITE sunt turnate sau prefabricate din
segmente laminatede conducta.
Fitinguri Numar imbinari Tip

Coturi executate din segmente de conducte FLOWTITE 1
Reductii executate din segmente de conducte FLOWTITE
concentrice
Teuri executate din segmente de conducte FLOWTITE egale sau
reduse
Flanse fixe A
Flanse fixe B
Coturi turnate
Reductii turnate
1089 / 1400
1384
Teuri turnate egale sau reduse
Flanse oarbe
Flanse libere si gulere
Camine de vane
6.3.11. Camine de vane
Retelele de conducte sunt prevazute cu vane care izoleaza periodic o portiune a sistemului de
distributie in vederea curatarii si drenajului ,supape de evacuare a aerului in punctele cele mai inalte ale
conductei care elibereaza treptat aerul acumulat ( dispozitive de aerisire-dezaerisire ).
Toate aceste accesorii diferite pot fi prevazute in caminele de vane.
6.3.12. Probarea conductelor
Dupa asamblarea conductelor prin diverse metode de inbinare in tronsoane reduse sau lungi ,pe
marginea transeei sau in transee,se executa obligatoriu proba de etanseitate si presiune la rece.
Presiunea in conducte ae va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se citeste pe un
manometru montat pe pompa.
Presiunea de incercare la etanseitate va fie gala cu 1.5 x presiunea de regim( clasa de presiune )
indicate in proiect pentru reteaua respectiva de alimentare cu apa,dar nu mai mica de 6bar.
Conductele se vor mentine sub presiune in timpul necesar pentru verificarea tuturor
imbinarilor,darn u mai putin de 1 ora,timp in care nu se admite scaderea presiunii.
Pentru ca proba de etanseitate sa fie corect executata,se asigura urmatoarele conditii :
• Asigurarea evacuarii aerului din conducta la umplerea cu apa
• Evitarea variatiei de temperatura pe timpul probei mai mari de 2÷3 grade
• Asigurarea sprijinirilor si impanarii,in massive de beton la capete si coturi ale conductei supuse
incercarii la presiune
6.3.13. Executarea umpluturilor
Umplerea transeelor poate fi executata dupa executarea probelor de etanseitate si presiune

Umplerea transeei se face cu pamantul rezultat din sapatura,afanat si fara bolovani sau pietre.
Acest pamant se aseaza in straturi de 10÷15cm compactate cu deosebita atentie pana la
formarea unui strat de 30÷40cm peste conducta.
Se realizeaza umplutura in straturi de 20÷30cm grosime, bine compactate.Compactarea se
executa manual,cu maiul de mana pentru primul strat de 30÷40cm si mecanic,cu maiu mecanic sau
cilindri compresori,pentru restul straturilor.
Dupa ce se executa umplutura transeelor,se scot materialele cu care s-au asigurat sprijinirile.Se
interzice ingroparea lemnului sau altor cofraje in umplutura.
Lucrarea se termina cu executarea pavajelor folosind in primul rand materialele rezultate din
desfacere si se curate complet traseul retelelor.
Surplusul de pamant se transporta intr-un depozit stabilit cu beneficiarul si autoritatile locale.
6.3.14. Spalarea si dezinfectarea conductelor
1090 / 1400
1384
Conductele,armaturile si piesele accesorii trebuie bine spalate de murdariile ramase din timpul
lucrului si urmeaza obligatoriu dezinfectarea lor.
Spalarea se face cu apa curata,operatiunea se face pana cand apa iese limpede.
Conductele care transporta apa potabila se dezinfecteaza cu apa care contine 20÷30mg/dm 3 clor
timp de 24 ore,dupa care conducta se spala din nou cu apa curata.
Dezinfectarea retelei este o operatie obligatorie inainte de punerea retelei in functiune
6.3.15. Montarea conductelor in canale de protectie subterane
Montarea conductelor pentru retele de apa rece in canale subterane se foloseste,in urmatoarele
cazuri :
• Necesitatea amplasarii pe acelasi traseu a mai multor retele exterioare (
termice,electrice,telecomunicatii,sanitare ) din lipsa de spatiu sau din considerente tehnico-
economice.In aceasta situatie se vor respecta distantele de amplasare in canalul comun si masurile
prevazute in normativele specifice fiecarui tip de retele montate in comun.
• Necesitatea protejarii conductelor de apa amplasate in terenuri sensibile la umezire,conform
Normativului P7/1992.
• Pentru situatia pozarii mai multor retele in canale comune, canalele vor fi circulabile sau
semicirculabile,prevazute cu camine de control cu base pentru colectarea apei provenite de la
conducte defecte sau prin infiltratii sau neetanseitati.
• Caminele de control vor fi amplasate la 50m distanta intre ele,la schimbari de directie si in punctele
cu ramificatii.
• Cand traseele conductelor de apa rece si calda sunt commune si se impune montarea lor in canal
comun,se adopta solutia separarii canalului in doua compartimente sau izolarea termica
corespunzatoare atat a conductelor de apa calda cat si a conductelor de apa rece.
• Se va evita traversarea canalelor de orice fel cu conducte de gaze naturale,canalizare sau cabluri
electrice.In cazuri obligate ,se iau masuri de protectie adecvate ( tuburi de protectie ) in conditiile
prescrise in normativele specifice in vigoare.
• Stabilirea dimensiunilor canalelor circulabile,in sectiune transversala se face cu respectarea
distantelor minime intre conducte si peretii canalelor si intre conducte ,distante indicate in cataloage
de detalii tip si in Normativul I9 – 1994.
6.4. Protectia muncii
Conductele din rasini poliesterice armate cu fire de sticla si insertie de nisip PAFSIN ,pot arde sin u
este recomandat sa se foloseasca in locurile unde sunt expuse la caldura intensa si flacara.
In timpul instalarii trebuie sa se evite expunerea conductelor la scantei de sudura,flacara aparatului
de sudat.
Acest tip de precautie este importanta atunci cand se lucreaza cu substante chimice volatile la
realizarea pe teren a imbinarilor laminate sau la interventii ( laminari sau reparatii ).
Interventiile facute in transeele din santiere pot avea loc in conditii periculoase ;se recomanda ca
peretii transeei sa fie sprijiniti pentru protejarea persoanelor.
Se iau masuri pentru prevenirea caderilor obiectelor in transee sau a prabusirii acestora datorita
pozitiei sau a prabusirii acestora datorita pozitiei sau miscarii diverselor echipamente in timpul lucrarilor.
Materialul excavat trebuie sa fie depozitat la o distanta sigura de marginea transeelor,iar inaltimea
si apropierea malului de pamant nu trebuie sa puna in pericol stabiliitatea excavatiei.
1091 / 1400
1384
6.5. Receptia retelelor de alimentare cu apa
Receptia retelelor de alimentare cu apa se face in conformitate cu prevederile Normativului I9-94

si HGR Nr.273/1994.In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate
cu prevederile din proiect,a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente,precum si a
instructiunilor de montaj ale producatorilor de materiale si echipamente.
Receptia retelelor de alimentari cu apa se face de catre o comisie compusa din reprezentanti din
partea beneficiarului,proiectantului si constructorului numiti prin delegatii scrise care vor intocmi si semna
actele de incheiere a acestor lucrari si vor decide asupra punerii in functiune a instalatiilor.
La receptia lucrarilor executantul va pune la dispozitia comisiei urmatoarele documente :
• Proiectul de executie aprobat cu toate modificarile intervenite pe parcursul
executiei
• Certificatele de calitate pentru materiale,buletinele de incercari precum si agrementele impuse.
• Procesele verbale de probe de presiune la rece si probe de etanseitate
• Procesul verbal de spalare a conductelor
• Procesele verbale de la lucrarile ascunse
• Procesul verbal de receptie va avea ca anexa lista cu omlsiuni sau defecte constatate de comisie si
precizarea termenelor in care constructorul executa remedierile si completarile necesare.

6.6.2. N.T.S.M.

caz).
1092 / 1400
1384
7. ÎNREGISTRÂRI
• Proces-verbal de predare-primire a frontului de lucru

• Proces-verbal de trasare a lucrărilor
• Proces-verbal de lucrări ascunse
• Proces verbal de recepţie calitativa
• Proces-verbal pentru probe de presiune
• Certificate de calitate materiale
• Rapoarte de neconformitate
• Dispoziţii de şantier
MONTAJUL SI POZITIONAREA TUBURILOR SI TEVILOR DE APA

SI CANAL IN TRENSEE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
1093 / 1400
1384
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.1. Procedura stabileşte procesul de montaj si poziţionare tuburi si tevi de apa si canal in
transee.
- Lucrări preliminare;
- Executarea tranşeei;
- Realizarea patului de pozare;
- Manevrarea tuburilor si tevilor;
- Tehnici de trasare;
- Montarea tuburilor, tevilor şi racordurilor din polietilenă PEHD, PEID;
- Montarea tuburilor din PVC;
- Cerinţe pentru instalare;
- Cerinţe pentru întreţinere şi reparaţii.
1.3. După executarea săpăturilor la cotele din proiect si nivelarea fundului tranşeei se realizează patul
de pozare pentru canal, din nisip de granulaţie 1...7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad
de compactare 90%). Grosimea stratului de nisip va fi de minimum 15 cm sub generatoarea inferioara a
tubului.
2. REFERINŢE NORMATIVE
2.1. ISO 12192 Diametre conducte;
3. PROCEDURA
3.1. Lucrări preliminare
Înainte de a începe lucrările de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de execuţie, trebuie să
procedeze la operaţiile de pichetaj şi de jalonare care permit:
- să se materializeze pe teren traseul şi profilul în lung al conductelor;
- să se stabilească poziţia tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi reţelele de canalizare, cabluri
electrice şi telefonice, conducte de gaze. Pentru o reperare precisă, antreprenorul va executa
sondaje de recunoaştere, executând săpătura manuală.
1094 / 1400
1384
3.2. Executarea tranşeei
Atunci când trebuie să se sape tranşeea sub o cale de circulaţie, se recomandă, în primul rând,
să se decupeze drumul pe ampriza tranşeii cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale
pentru ca să nu se degradeze zonele învecinate.
În timpul executării tranşeii, se va avea grijă să se asigure stabilitatea pereţilor fie prin taluzare,
fie prin sprijinire şi să nu se creeze depozite de debleuri lângă săpătură.
Lărgimea tranşeii se realizează în funcţie de diametrul conductei. Ea variază, de asemenea,
după natura solului, materialul din care este făcută conducta, tipul de îmbinare şi condiţiile de pozare. În
general, tranşeea va trebui să prezinte la fundul său o lărgime între sprijiniri cel puţin egală diametrului
exterior al tubului, cu marje, de o parte şi de alta, de 0,30 m.
În ceea ce priveşte adâncimea tranşeii, se impun: tranşeele se stabilesc în fiecare punct la adâncimea
indicată în profilul în lung. În lipsa unor condiţii speciale, adâncimea normală a tranşeelor este astfel încât
grosimea umpluturii să nu fie mai mică de 0,9 m deasupra generatoarei superioare a tubului.
3.3. Realizarea patului de pozare

Atunci când trebuie să se sape tranşeea sub o cale de circulaţie, se recomandă, în primul rând,
să se decupeze drumul pe ampriza tranşeii cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale
pentru ca să nu se degradeze zonele învecinate.
În timpul executării tranşeii, se va avea grijă să se asigure stabilitatea pereţilor fie prin taluzare, fie prin
sprijinire şi să nu se creeze depozite de debleuri lângă săpătură. În plus,
Lărgimea tranşeii se realizează în funcţie de diametrul conductei. Ea variază, de asemenea,
după natura solului, materialul din care este făcută conducta, tipul de îmbinare şi condiţiile de pozare. În
general, tranşeea va trebui să prezinte la fundul său o lărgime între sprijiniri cel puţin egală diametrului
exterior al tubului, cu marje, de o parte şi de alta, de 0,30 m.
În ceea ce priveşte adâncimea tranşeii, se impun: Tranşeele se stabilesc în fiecare punct la
adâncimea indicată în profilul în lung. În lipsa unor condiţii speciale, adâncimea normală a tranşeelor este
astfel încât grosimea umpluturii să nu fie mai mică de 0,9 m deasupra generatoarei superioare a tubului.
Comportamentul tubului în sol este influenţat şi condiţionat de modul de rezemare a tubului pe
fundul tranşeii sau pe un pat de fundare, de sprijinire laterală şi de umplutură.
Acestea intervin:
- în repartizarea forţelor de reacţiune ale solului pe un unghi de sprijin mai mult sau mai puţin
definit;
- în acţiunea efectului lateral al terenului;
- în transmiterea continuă a sarcinilor asupra tubului;
- în protecţia tubului împotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenţa unor corpuri
dure la periferia sa.
Patul de pozare are ca primă funcţie asigurarea unei repartiţii uniforme a încărcărilor asupra
zonei de rezemare.
Pozarea pe sol existent fără coeziune.
În cazul în care solul existent este sfărâmicios (nisip sau pietriş), pozarea directă poate fi luată în
consideraţie cu condiţia de a profila în prealabil suprafaţa de contact a tubului în solul existent, astfel
încât să constituie o rezemare uniformă pe toată lungimea sa.
Patul de pozare realizat din material adăugat.
În linii generale, atunci când fundul tranşeii nu se pretează la realizarea în situ a patului de
pozare, datorită naturii sale, portanţei sale, forţelor statice şi dinamice, este necesar să se sape tranşeea
mai adânc, cu scopul de a se adăuga material constând din pietriş concasat sau din nisip.
1095 / 1400
1384
Într-o tranşee, există adeseori scurgeri de apă. Aceste scurgeri sunt susceptibile să antreneze
materiale fine din patul de pozare şi să destabilizeze aşezarea longitudinală a conductelor creând afuieri.
Totodată, se pot produce antrenări de materiale fine din stratul de protecţie sau de la fundul
tranşeii spre patul de pozare.
Aceasta implică, în cazul conductelor cu rezistenţă mecanică de la medie la mică, pentru paturi
de pozare comportând materiale fine şi în cazul în care fundul tranşeii este puţin stabil, să se aşeze un
material textil neţesut pentru a evita transferul de particule.
Mai mult, unghiul de pozare care determină unghiul de sprijin al conductelor pe patul de pozare
trebuie să fie uniform pe toată tranşeea şi egal cu 120°.
3.4. Manevrarea tuburilor

Manevrarea tuburilor şi accesoriilor pe şantier trebuie să fie realizată urmând câteva măsuri care
pot uşura desfăşurarea acesteia. Se controlează, mai întâi, înainte de coborârea în tranşee, starea
tubului, racordurilor şi accesoriilor. Se vor evita şocurile şi deplasarea tuburilor pe pietrele terenurilor
bolovănoase.
Se va asigura ca aceste elemente să nu prezinte defecţiuni precum fisuri sau ovalizări. Se va
examina interiorul şi se cor îndepărta eventualele corpuri străine care s-ar putea afla în interior.
Tuburile sunt apoi coborâte cu grijă în tranşee cu ajutorul dispozitivelor de ridicare:
- macara;
- lansator de tuburi;
- manual.
Trebuie să se respecte, pentru cazurile curente de pozare, reguli ca:
- evitarea pozării tuburilor pe tasări care concentrează forţele de strivire şi le face să cedeze la
încovoiere longitudinală;
- realizarea rectilinie a fundului tranşeii pentru ca tuburile să se rezeme pe toată lungimea lor;
- săparea fundului tranşeii, în dreptul îmbinării, în aşa fel încât să se evite sprijinirea acesteia pe sol;
- montarea tuburilor în tranşee întotdeauna după evacuarea apei;
- eliminarea de pe fundul tranşeii a tuturor obiectelor dure (pietre mari, lemnărie veche);
- realizarea, pe cât posibil, în toate cazurile, a unui sprijin în aşa fel încât tubul să se rezeme pe un arc
egal cu cel puţin un sfert din circumferinţa sa exterioară. Cu cât este mai mare diametrul, cu atât mai
îngrijită trebuie să fie suprafaţa de sprijin.
3.5. Tehnici de trasare

Este absolut necesar, pentru orice şantier de montaj de conducte de apă potabilă, să niveleze cu
grijă fundul tranşeii, cu scopul ca panta să fie constantă şi cotele tuburilor după pozare să fie în
conformitate cu cele prevăzute în profilul în lung.
Pentru tranşeele având un profil orizontal (chiar dacă prezintă denivelări), se va realiza profil cu
pante ascendente mici (panta de la 2 la 3 mm/m) şi pante descendente mari (de la 4 la 6 mm/m), cu
scopul de a acumula aerul în punctele înalte de unde va putea fi eliminat printr-o supapă.
Pentru pozarea tuburilor de apă, se utilizează frecvent 2 tehnici:
- utilizarea nivelei (cu lunetă);
- laser (pentru şantierele importante).
Utilizarea nivelei
Obiectivul este aici de a căuta înălţimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a
conductei de sub o suprafaţă de nivel luată ca origine, această origine fiind materializată printr-un punct
de referinţă a cărui cotă este cunoscută şi care este marcată pe un jalon sau un reper de nivelment.
1096 / 1400
1384
Laser
Pe şantierele importante, se utilizează laserul cu scopul de a stabili aliniamentul şi panta
conductelor. Laserul emite un fascicul de lumină roşie intens şi precis localizat care serveşte de referinţă
în direcţie şi în pantă. Raza este vizualizată pe o ţinută sub forma unei pete luminoase. Ţinta poate fi
plasată fie pe tub, fie pe un jalon. Reglajul constă în a plasa pata roşie în mijlocul ţintei.
Această tehnică prezintă numeroase avantaje care sunt, între altele:
- siguranţa obţinerii unei pante şi a unei direcţii precise;
- corectarea fundului tranşeii cu rapiditate şi precizie, ceea ce evită compensările în
adâncime cu materiale de sprijinire costisitoare;
- utilizarea mai bună a echipei de şantier, disponibilă pentru alte operaţii.
3.6. Montarea tuburilor şi racordurilor din polietilenă PEHD si PEID

NOTĂ IMPORTANTĂ: Constructorul va avea obligatoriu în dotare utilajele, ustensilele şi
aparatura necesară recomandate de furnizori, pentru montarea acestor conducte şi armături.
Polietilena este utilizată ca material plastic sudabil pentru sistemele de distribuţie de apă.
Predomină următoarele procedee de sudură:
- electrosudura;
- sudura cap la cap cu elemente încălzite.
Piesele speciale (fitingurile) se pot racorda cu flanşe care permit şi racordarea cu alte tipuri de
materiale (oţel, fontă ductilă, fontă cenuşie).
Îmbinarea este rezistentă la forţele axiale şi este detaşabilă.
Pentru execuţia conductelor de distribuţie a apei potabile s-au utilizat în proiect polietilenă de
înaltă densitate (densitatea de referinţă d = 945 – 960 kg/mc).
Gama uzuală de diametre utilizate în proiectele noastre pentru conductele de distribuţie este Dn
= 100, 150, 200; iar pentru conductele de branşament (la blocuri, case, hidranţi, etc) Dn = 20, 30, 50, 100
mm, tip PE 100 conform ISO 12192; P = 10-16.
În gama de diametre d < 90 mm se pot livra în colaci de lungimi de 50, 100 sau 150 m.
În gama de diametre 90 < d < 110 mm colaci de 50 şi 100 m.
În gama de diametre d > 110 mm în tronsoane de 6, 8, 12 m lungime.
Procedee de îmbinare a tuburilor şi fitingurilor
Îmbinarea ţevilor din PE din componenţa conductelor îngropate se realizează prin sudură la cald,
utilizând două procedee tehnologice:
c. sudura cap la cap;
d. sudura prin electrofuziune.
a. Sudura cap la cap (încălzirea capetelor adiacente de ţeavă + presare) se poate realiza manual
la ţevi cu diametre mici (informativ D < 50 mm). Pentru efectuarea sudurii manuale este necesară
folosirea unui personal de înaltă calificare. Pentru sudarea ţevilor cu diametre mai mari (informativ D < 90
mm) se utilizează de regulă echipamente speciale care asigură aliniamentul capetelor de ţeavă
adiacente, presarea acestora, încălzirea precum şi controlul automat al tuturor parametrilor de proces.
b. Sudarea prin electrofuziune se recomandă a se utiliza preferenţial pentru întreaga gamă de
diametre.
Realizarea îmbinării necesită folosirea unor racorduri sau manşoane electrosudabile precum şi a
unui echipament special de sudură. Echipamentele de sudură moderne sunt unităţi portabile total
automatizate ce permit un control precis al tuturor parametrilor ceruţi de procesul tehnologic (poziţie,
temperatură, timp, etc.).
Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de înregistrare, în regim de asigurare a calităţii, a
următorilor parametrii:
1097 / 1400
1384
- identificarea operatorului;
- numărul operaţiei;
- data şi ora efectuării acesteia;
- originea şi tipul racordului sau manşonului folosit la îmbinare;
- parametrii ciclului de sudare.
Având la bază procedeele de îmbinare nedemontabilă sus-menţioante, au fost dezvoltate
numeroase construcţii de manşoane, racorduri, cuplaje, coliere de priză în sarcină, etc. care permit:
d. protejarea în linie (cu referire în particular la artere în gama D 63 .... 315);
e. conexiunea arterelor cu conductele de serviciu;
f. conexiunea conductelor de serviciu cu conductele de racord la intrarea în clădiri (căminul
pentru apometre).
Producătorii specializaţi oferă, de asemenea, o gamă diversificată care permite utilizarea unor
îmbinări mecanice (demontabile) cum ar fi: îmbinări cu flanşe, îmbinări cu furnituri de cauciuc, îmbinări cu
role precomprimate din metal sau plastic şi îmbinări care combină tipurile de mai sus.
De menţionat faptul că părţile metalice din componenţa ansamblelor de îmbinare trebuie să fie
protejate corespunzător împotriva acţiunii corozive a solului, în caz contrar multe din avantajele
conductelor din PE pot să fie anulate.
3.7. Montarea tuburilor din PVC

Tuburile din PVC, depozitate de-a lungul tronsonul de tranşee pregătit pentru montaj, se vor
coborî în şanţ, unul cate unul, pe măsura ce se îmbina intre ele. Coborârea conductelor in şanţ se va
realiza cu funii de cânepa; tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pământ sau suprafeţe dure.
Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor aşezându-se spre amonte, in
contra sensului de scurgere al apei.
Etanşarea se realizează prin intermediul inelelor de etanşare montate in spaţiul dintre tub si
mufa in mod uniform pe toata circumferinţa tubului.
Atât garnitura de etanşare cat si pereţii interiori ai mufei vor fi curăţaţi cu atenţie, după care garnitura
de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se uşurează aşezarea in canelura. Se unge
cu un strat subţire de săpun capătul tubului (nu se vor folosi produse derivate ale ţiţeiului).
Capătul tubului astfel pregătit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa
fie coaxiale). Pentru diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseşte un dispozitiv de îmbinare (cricul cu
pârghie).
La montarea conductelor din PVC, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea acestora:
a) Prelucrarea prin aşchiere
a.1. Pilire. Rectificare.
Ţevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule, atât manual cat si mecanic. Pentru prelucrarea manuala
cu bune rezultate se va folosi pila, in timpul operaţiei de pilire impunându-se ca din când in când sa se
cureţe de pilitura suprafaţa acesteia.
Operaţiile de pilire si rectificare se pot face cu maşina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu
turaţie de cca 300-400 rot/min., in condiţii asemănătoare prelucrării metalelor uşoare. Trebuie evitata
apăsarea puternica a ţevii pe piatra, deoarece din cauza încălzirii rapide, PVC-ul se întinde pe piatra.
Operaţia trebuie executata cu întreruperi repetate astfel ca temperatura materialului sa nu depăşească
600C.
a.2. Debitare cu fierăstrăul.
Ţevile din PVC dur se pot debita atât manual – când se foloseşte fierăstrăul in coada de vulpe – cat si
mecanic, când se foloseşte fierăstrăul din industria lemnului. In cazul debitării cu fierăstrăul, se vor
îndepărta periodic aşchiile formate.
1098 / 1400
1384
b) Deformare la cald
Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului care, in urma
solicitarilor mecanice la o temperatura mai mare decat cea de vitrivicare, se deformeaza plastic,
ireversibil. Cu aceasta metoda se realizeaza largirea capetelor tevilor si curbarea tevilor drepte.
Temperatura optima pentru deformare la cald este intre 130-1400C. Daca temperatura de deformare este
sub aceasta valoare sau neomogena, iau nastere tensiuni in sectiunea tevii, care deterioreaza teava in
aceste portiuni.
Se recomanda ca aceste operatii sa fie executate de firma producatoare sau sa se preia tehnologia de
executie cu precriptiile corespunzatoare.
c) Lipirea
La montare, tevile PVC cu piesele de legatura se asambleaza fara lipire si se marcheaza intre ele, iar
pe o axa paralela cu axa conductei se vor marca lungimile de intrare. In acest fel se controleaza lungimea
de intrare a capatului tevii si zona de ungere cu solutia de lipit. Inainte de asamblare, capatul tevii se va
taia la un unghi drept, se va elibera de resturi, iar muchiile se tesesc la 450. Se vor indeparta impuritatile
de pe suprafata exterioara a capatului tevii de imbinat, dupa care se degreseaza cu vata imbibata in spirt
tehnic, diclormetan, etc. Aceasta vata se foloseste numai o singura data dupa care se arunca. Dupa
evaporarea solutiei de degresat se va unge cu solutia de lipit (VINILFIX sau TANGIT) atât interiorul
piesei de legătura (cu un strat subţire) cat si capătul ţevii (cu un strat mai gros), ungerea făcându-se cu
pensula in direcţia axei, eliminându-se astfel pericolul de formare a unor “noduri”.
După ungerea cu soluţia de lipit, cele doua piese se montează după semne fără sa fie rotite,
capătul ţevii introducându-se in mufa piesei de legătura pana când atinge umărul. In aceasta poziţie
trebuie ţinuta nemişcata câteva secunde. De pe exteriorul ţevii, cu vata speciala, se şterge soluţia de lipit
care a curs afara.
Daca , in timpul lucrului, soluţia de lipit capota o culoare alb-laptoasa, lucrarea trebuie oprita,
deoarece va fi necorespunzătoare, cauza fiind producerea condensului, datorat umidităţii mari a aerului si
evaporării soluţiei de lipit, urmare a efectului de răcire. Acest fenomen poate sa pericliteze rezistenta de
legătura a pieselor îmbinate.
Piesele îmbinate se pot scoate din încăpere doar după minimum 30 minute de la lipire, putând fi
expuse la solicitări mici de tracţiune si minimum 45 minute, daca sunt folosite la temperaturi joase. In
cercarea la presiune după lipire (punere sub presiune) a conductelor, la temperatura de 200C, se poate
face după un număr de ore egal cu valoarea presiunii de încercare.
3.8. Cerinţe pentru instalare

În cazul conductelor realizate cu ţevi şi racorduri din PE, cerinţele de instalare sunt avantajul
acestora în raport cu cele aferente conductelor metalice.
În legătură cu aceasta, se menţionează:
- posibilitatea realizării unor tronsoane lungi de conducte la malul şanţului (informativ până la 150 m);
- la instalarea în şanţ, acestea pot fi uşor manipulate fără a necesita un echipament greu;
- şanţurile au dimensiuni transversale relativ reduse cu referire în mod special la lăţimea la baza
şanţului şi adâncimea de îngropare pentru asigurarea condiţiilor minime de rezistenţă la îngheţ;
- în situaţia instalării sub carosabil cu trafic intens, se pot adopta adâncimi de gropare mai mici
(minim 600 mm), dacă placa de beton are o grosime de minim 150 mm.
- rectiliniaritatea conductei nu trebuie asigurată în mod riguros datorită flexibilităţii conductelor din PE;
- sunt necesare un număr substanţial redus de masive de ancorare în raport cu ţevile de oţel;
- productivitatea lucrărilor de instalare este foarte ridicată (la aducţiuni 2-3 km/zi);
- de semnalat necesitatea respectării unor condiţii speciale, proprii astfel conductelor din mase
plastice;
1099 / 1400
1384
- înainte de instalarea în şanţ se va asigura temperatura conductei la aproximativ temperatura de
funcţionare, în situaţia în care ţevile au fost expuse anterior la o temperatură diferită de temperatura de
funcţionare;
- Se va evita prezenţa în patul de aşezare sau umplutură a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu
muchii tăioase sau colţuri ascuţite; acestea pot produce fisuri în cadrul unui proces de abraziune în
condiţii de dilataţie şi contracţie a conductei;
- La instalarea în terenuri îmbibate de apă este necesar să se realizeze o încărcare substanţială cu
material de umplutură imediat după pozare; se contracarează, astfel, tendinţa de ridicare la suprafaţă a
ţevilor golite de apă datorită densităţii mici a materialului de construcţie;
- utilizarea corespunzătoare a mijloacelor de compensare a eventualelor dilatări sau contracţii ale
conductei datorită variaţiilor de temperatură;
- flexibilitatea şi tendinţa de fluaj a ţevilor din PE generează o susceptibilitate pentru deformaţii în
timpul depozitării atât la nivelul ţevilor drepte cât şi a celor înfăşurate (în colaci sau pe tambur);
Tratarea capetelor de ţeavă este esenţială pentru realizarea îmbinării prin sudură, indiferent de
procedeul utilizat.
Ca o cerinţă specifică ţevilor din PE, se va evita instalarea acestora în solurile contaminate cu
gaze de cărbune sau hidrocarburi, dată fiind permeabilitatea ridicată a polietilenei faţă de aceste medii.
Distanţa faţă de reţelele termice trebuie să fie de min. 0,4 m.
Distanţa faţă de reţelele de canalizare trebuie să fie min. 3,00 m.
Se recomandă semnalarea prezentei conducte cu grilă metalică sau bandă de polietilenă de culoare
albastră, cu inserţie metalică.
3.9. Cerinţe pentru întreţinere şi reparaţii
Datorită rezistenţei ridicate la coroziune şi durabilităţii ţevilor din PE, cheltuielile de întreţinere
sunt foarte reduse.
În ceea ce priveşte lucrările de reparaţie, se menţionează faptul că în situaţia apariţiei unei zone
neetanşe sau deteriorarea mecanică a unor porţiuni de conducte sau racorduri se procedează la
înlocuirea acestora cu noi elemente de conductă. Dacă acestea apar în zona unor îmbinări prin sudură,
aceasta trebuie înlăturată complet anterior resudării.
4. ÎNREGISTRARI
4.1.1. Procesul-verbal de primire amplasament
4.1.2. Procesul-verbal de lucrari ascunse
4.1.3. Condica de betoane
4.1.4. F.C
4.1.7. Fisa strat -
4.1.9 . Referat de necesitate
4.1.10. Necesar de forta de munca
4.1.11. Necesar de echipamente
4.1.12. PV pentru efectuarea receptiilor partiale si finale ale lucrarii
1100 / 1400
1384
5. ANEXE
5.1. Nu este cazul
SUDAREA PRIN ELECTROFUZIUNE A TEVILOR DIN PEHD
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Prezenta procedura stabileşte masurile si actiunile ce trebuiesc luate pentru realizarea
proceselor de sudare la tevile PEHD folosite la transportul fluidelor.
1101 / 1400
1384
3. DOMENIU
Procedura se aplica la sudarea ţevilor de PEHD pentru realizarea conductelor cu utilitati diverse.
In vederea realizarii conductelor din PHED se vor utiliza numai tevi si fitinguri corespunzatoare
din punct de vedere calitativ.
4. DEFINITII §1 ABREVIERI
4.1 DEFINITII
4.1.1 Conform Manualului MCMSSO-00
4.2 ABREVIERI
PC - Planul Calitatii;
PCCVI - Plan de control de calitate, verificari si mcercari;
RCQ - Responsabil cu Controlul Calitatii;
RTE - Responsabil Tehnc cu Executia;
MCMSSO – Manualul Calităţii al Mediului şi al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale.
5.1 Legea nr. 10/1993 - privind calitatea in construcţii
5.2 HGR nr. 766/1997- Regulamente privind calitatea in construcţii
5.3 DIN 8075 ţevi PEHD - cerinţe generate de calitate, teste.
5.4 SR ISO 4065/78 - ţevi din materiale termoplastice
6. RESPONSABILITATI
6.1 Seful de şantier
6.1.1 Coordoneaza activitatea intregului personal din subordine.
6.1.2 Raspunde de aprovizionarea lotului cu materiale de calitate cu dovada existentei acesteia.
6.1.3 Intocmeste la timp si corect documentele care atesta calitatea lucrarilor executate.
6.1.4 Convoaca simultan reprezentantii autorizati pentru semnarea pe faze a actelor de atestare a
calitatii pentru lucrarile executate.
6.1.5 Instruieste periodic personalul din subordine cu privire la exigentele tehnice si calitative ale
lucrărilor pe care le conduce.
6.1.6 Foloseşte personalul autorizat, conform cerinţelor de asigurare a calităţii.
6.1.7 Răspunde de calitatea lucrărilor executate.
6.1.8 Rezolva corect neconformităţile apărute.
6.1.9 Anunţă operativ directorul, inginerul sef constructor când apar neconformităţi.
6.2 RESPONSABILUL CU SUDURA

6.2.1 Face parte din comisia de examinare a sudorilor.
6.2.2 Întocmeşte si tine la zi Registrul de evidenta a sudurilor executate in opera.
6.2.3 Participa la receptia lucrarilor de sudura confirmand calitatea lucrarilor de sudura.
6.2.4 Urmareste aplicarea prezentei proceduri.
6.2.5 Efectueaza instruirea personalului de executie pentru lucrarile de sudura.
6.2.6 Anunta operativ seful de lot si seful de organizatie la aparitia eventualelor neconformitati.
6.3 Responsabilul CQ pe Iucrare

6.3.1 Verifica realizarea prezentei proceduri.
1102 / 1400
1384
6.3.2 Verifica daca materialele aprovizionate sunt însoţite de certificate de calitate.
6.3.3 Verifica daca personalul care lucrează in procesele de sudare este autorizat.
6.4 SUDORUL
6.4.1 Respecta prevederile prezentei proceduri, norme de tehnica securităţii muncii si PSI.
6.4.2 Lucrează numai cu materiale pentru care exista dovada certificării calităţii lor.
6.4.3 Răspunde de calitatea lucrărilor executate.
6.4.4 Anunţă operativ seful de echipa, inginerul de schimb sau seful de lot de apariţia eventualelor
neconformităţi.
5.4.1 Nu părăseşte locul de munca fără aprobarea sefului de schimb si a inginerului de schimb.
7. PROCEDURA
Sudarea cu element încălzitor se realizează prin încălzirea pieselor de sudat cu ajutorul
elementului încălzitor pana la atingerea temperaturii stării fluide.
7.1 Sudarea se realizează in trei faze:
7.1.1 încălzirea pieselor de sudat;
7.1.2 îndepărtarea elementului încălzitor;
7.1.3 sudarea propriu-zisa.
7.2 MATERIALE DE BAZA

7.2.1 Sudarea cu element încălzitor se aplica ţevilor din PEHD cu grosimi mai mari de 2mm.
7.3 MATERIALE DE ADAOS

7.3.1 Sudarea cu element incalzitor se realizeaza fara material de adaos.
7.4 TEHNOLOGIA DE SUDARE

7.4.1 PREGATIREA MATERIALELOR
7.4.1.1 Suprafeţele reperelor ce urmează a fi sudate trebuie sa fie curate, fără urmă de impurităţi sau
grăsimi.
7.4.1.2 Pentru curăţirea suprafeţelor reperelor ce urmează a fi sudate se va folosi drept solvent alcoolul
tehnic care are proprietatea de a nu ataca materialul plastic.
7.4.2 PARAMETRIITEHNOLOGICI
Parametrii tehnologici de sudare sunt:
7.4.2.1 TEI - temperatura elementului încălzitor ;
7.4.2.2 ti - timpul de încălzire;
7.4.2.3 tM - timpul de manevra;
7.4.2.4 tS - timpul de sudare;
7.4.2.5 pi - presiunea de încălzire;
7.4.2.6 ps - presiunea de sudare.
7.5 SUDAREA TEVILOR DIN PEHD

7.5.1 Polietilena este un material termoplastic, flexibil, insipid, inodor, netoxic ce se descompunem
aproape de 300°C si se inmoaie in jurul temperaturii de 115°C.
7.5.2 Sudarea polimerilor termoplastici se poate realiza in domeniul de temperaturi cuprinse intre
înmuiere, respectiv topirea cristalelor si temperatura de degradare termica.
7.5.3 In vederea realizării in bune condiţiuni a îmbinărilor sudate a ţevilor din polietilena de înalta
densitate este necesara asigurarea următoarelor condiţii:
1103 / 1400
1384
7.5.3.1 încălzire si menţinerea pieselor in zona de sudare, la o anumita temperatura de sudare Ts;
7.5.3.2 realizarea unui contact cat mai bun a suprafetelor pieselor de sudat in zona de imbinare;
7.5.3.3 asigurarea unui timp optim de desfasurare al procesului de sudare.
7.5.3.4 Temperatura in procesul de sudare este factorul eel mai imporatnt
7.5.4 Tevile din PEHD functie de diametrul D se pot suda :
7.5.4.1 cap la cap ;
7.5.4.2 cu manson ;
7.5.4.3 in ramificatie.
7.6 SUDAREA CAP LA CAP CU ELEMENTINCALZITOR

7.6.1 La sudarea cap la cap cu element încălzitor a ţevilor din PEHD se impune ca suprafeţele ce
vin in contact, constituind axa îmbinării sudate, sa fie plane si paralele.
7.6.2 Se recomanda ca sudarea cap la cap a ţevilor din PEHD sa se facă pentru diametre D>110
mm.
7.7 ECHIPAMENTE
7.7.1 Echipamentele pentru sudarea cap la cap trebuie sa asigure prinderea cu axiala a tevilor si
forta axiala necesara la sudare prin dispozitivul de fixare a tevilor.
7.7.2 Totodata echipamentele de sudare cap la cap trebuie sa respecte cerinţele legate de:
7.7.2.1 - capacitatea de menţinere a presiunii de către instalaţia hidraulica;
7.7.2.2 rectilinitatea si paralelismul cailor de ghidare;
7.7.2.3 coaxialitatea bacurilor de prindere;
7.7.2.4 prinderea ţevilor in bacuri fără alunecare;
7.7.2.5 asigurarea temperaturii prescrise a elementului încălzitor cu o abatere de maxim +/- 5°C.
7.8 PREGĂTIREA PENTRU SUDARE

7.8.1 Echipamentul se aşează pe o suprafaţa orizontala;
7.8.2 In echipament se montează bacuri, având mărimea corespunzătoare ţevilor ce urmează a fi
sudate;
7.8.3 De fiecare parte a echipamentului, la o distanta de 2-3 m, se vor aşeza cel puţin cate un
dispozitiv de susţinere de cca. 0,5 m ;
7.8.4 Capetele ţevilor de sudat se curata de impurităţi atât la exterior cat si la interior pe o lungime
de cca. 0,5 m ;
7.8.5 Nu se admit defecte ale capetelor ţevilor cum ar fi:
7.8.5.1 neregularităţi ale suprafeţelor;
7.8.5.2 neomogenităţi ale culorii;
7.8.5.3 ovalitate, etc.
7.8.6 Se introduc tevile in bacurile echpamentului de sudat, astfel incat lungimea libera a capetelor
tevilor sa fie cca. 30-40 mm.
7.8.7 Se pozitioneaza tevile cu ajutorul dispozitivelor de sustinere astfel incat sa se elimine
excentricitatea.
7.8.8 Tevile fixate definitiv se vor curata cu o cârpa îmbibata in alcool tehnic sau alţi diluanţi pentru
grăsimi ce nu lasă urme de evaporare.
7.8.9 După uscare, se montează in echipament freza si se executa prelucrarea capetelor de ţeava;
7.8.10 Forţa de apăsare se alege astfel încât discurile aşchietoare sa se mişte uşor;
7.8.11 Forţa de apăsare se va reduce treptat la zero, fără desfacerea bacurilor.
1104 / 1400
1384
7.8.12 Cele doua capete se îndepărtează, se scoate freza din echipament iar capetele ţevilor se aduc
din nou in contact;
7.8.13 Capetele ţevilor de forţa de sudare.
7.8.14 Daca excentricitatea si deschiderea sunt in limite admise se poate incepe sudarea
7.8.15 Se curata elementul incalzitor cu o carpa ce nu confine fibre sintetice si nu lasa scame
7.8.16 Suprafetele elementului incalzitor nu trebuie atinse cu obiecte metalice sau alte obiecte care ar
putea deteriora stratul de teflon.
7.8.17 Cel puţin o data pe zi (la începerea programului) este indicat a se verifica menţinerea si
uniformitatea temperaturii pe suprafaţa elementului încălzitor.
7.8.18 Cu un termometru de contact se va măsura timp de doua min. temperatura unui punct de pe
suprafaţa elementului încălzitor.
7.8.19 Masuratorile incep la 15 min. după stabilizarea temperaturii elementului încălzitor.
7.8.20 Nu se admit variaţii mai mari de + - 5°C fata de temperatura indicata.
7.8.21 Elementul încălzitor se aduce la temperatura de sudare, T = 200 - 220 °C, utilizându-se
temperaturi mai scăzute pentru ţevi cu grosime mai mare.
7.8.22 Capetele de teava se indeparteaza astfel incat sa poata introduce elementul incalzitor intre
acestea, după care apropiind lent ţevile se apăsa cu forţa de încălzire pana când pe circumferinţa ţevilor
apare un inel de material topit.
7.8.23 Menţinerea ţevilor la aceasta faza de incalzire se un anumit timp, dupa care forta de apasare se
reduce treptat la 0.
7.8.24 La epuizarea timpului de incalzire, tevile se departeaza la aproximativ 50 - 60 mm, iar
elementul incalzitor se indeparteaza.
7.8.25 Se aduc din nou in contact capetele tevilor apasansu-se cu o forat care creste progresiv pana la
valoarea forţei necesare sudarii;
7.8.26 Forţa se menţine la aceasta valoare pana la răcirea îmbinării sudate (aprox. 40 °C) după care se
reduce treptat la 0.
7.8.27 Nu este permisa răcirea îmbinării sudate prin ventilarea aerului sau cu apa.
7.9 CONDIŢII DE LUCRU

7.9.1 Procesul de sudare se va desfăşura fără masuri ce protecţie suplimentare in condiţii
atmosferice bune (lipsa curenţilor de aer, precipitaţii atmosferice) când temperatura mediului ambiant este
de minim ±1°C.
7.9.2 În cazul in care condiţiile atmosferice sunt neprielnice (vânt, lapoviţa, ploaie, ninsoare) locul va fi
protejat obligatoriu cu cabine cort încălzite.
8. CONTROLUL CALITATII
8.1 În vederea calităţii îmbinărilor sudate se vor executa următoarele controale :
8.1.1 Controlul calităţii ţevilor si manşoanele racordurilor;
8.1.2 Controlul suprafeţelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare;
8.1.3 Controlul parametrilor de sudare;
8.1.4 Controlul vizual al îmbinărilor sudate;
8.1.5 Controlul dimensional al îmbinărilor sudate;
3.1.1 Control Rx, US, etc.
9. SECURITATEA MUNCII
9.1 La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative:
9.1.1 Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii si sănătăţii in munca
1105 / 1400
1384
9.1.2 Legea nr. 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor
9.1.3 Ordin nr. 216/2007 - Norme generale de apărare împotriva incendiilor
9.1.4 Înainte de începerea sudarii se va verifica daca toate subansamblele sunt corect fixate,
funcţionează in bune condiţii si nu-l pun in pericol pe cel care le utilizează.
9.1.5 Se interzice operatorului sudor sa execute o operaţie de depanare, acestea urmând a fi
executate de către persoane calificate pentru execuţia acestor lucrări.
9.1.6 Nu se va suda stratul de teflon este deteriorat.
9.1.7 Atingerea zonei active a elementului încălzitor cu mana este strict interzisa.
9.1.8 Elementul încălzitor sa fie ferit împotriva deteriorărilor mecanice.
9.1.9 Substanţele uşor inflamabile vor fi îndepărtate din zona de lucru;
9.1.10 Cablurile electrice de legătura sa fie protejate de atingerile întâmplătoare si de eventuale
deteriorări;
9.1.11 Daca se vor observa nereguli in funcţionarea echipamentului in timpul procesului de sudare se
întrerupe imediat procesul de sudare .
10. PROTECTIA MEDIULUI

Colectarea, depozitarea, gestionarea si valorificarea deşeurilor rezultate in urma lucrărilor
executate se va face pe categorii de materiale si in locuri special amenajate conform procedurii
CONTROLUL OPERATIONAL, in vigoare Se va respecta legislaţia de protecţie a mediului.
11. INREGISTRARI
- Certificate de calitate a materialelor (conducte, manşoane, şei, etc.)
- Protocol sudura - formular netipizat.
EXECUTAREA PROBELOR DE PRESIUNE SI SPALARI

CONDUCTE LA RETELE DIN PEHAD
1106 / 1400
1384
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.1. Procedura stabileşte procesul de probe sub presiune şi spălari.

- Probă presiune;
- Spălări;
1.3. Procedura se aplică de către personalul organizaţiei, în activitatea de execuţie retele de apă, pentru
a asigura calitatea lucrării.
3. PROCEDURA
3.1. Probă presiune
Încercarea hidraulică va fi făcută pe tronsoane de circa 150-200 ml, la care sunt montate toate
armăturile şi după montarea masivelor de ancoraj la cele 2 capete (obligatoriu 9 şi aleatorii (pe traseu,
dacă sunt prevăzute în proiect). Vanele de linie sau ramificaţie, capetele libere, vor fi asigurate obligatoriu
în timpul probelor cu masive de ancoraj de beton.
Lungimea tronsoanelor de probă este de maximum 500 ml.
Tronsoanele de probă trebuie să cuprindă porţiuni de reţea cu aceeaşi presiune de funcţionare
(nominală).
Presiunea de regim = 6 bar.
Presiunea de încercare:
• La temperaturi mai mici sau egale cu 20°C se efectuează la PN 12 bar timp de 1 h, cu pierderi
admisibile de 0,2 bar (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni).
1107 / 1400
1384
• La temperaturi cuprinse între 20-28°C (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2
săptămâni se efectuează la 10 bar, timp de 1 h, cu piederi admisibile de 0,9 bar).
• La temepratura de peste 28°C durata este de 30 min, cu piederi admisibile de 0,9 bar, dacă
temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni.
Presiunea de regim = 10 bar.
Presiunea de încercare:
• La temperaturi mai mici sau egale cu 20°C se efectuează la PN 16 bar timp de 1 h, cu pierderi
admisibile de 0,2 bar (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni).
• La temperaturi cuprinse între 20-28°C (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2
săptămâni se efectuează la 12 bar, timp de 1 h, cu piederi admisibile de 0,9 bar).
La temepratura de peste 28°C durata este de 30 min, cu piederi admisibile de 0,9 bar, dacă
temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni.
Succesiunea operaţiunilor este:
d. Se instalează agregatele de pompare a apei în capătul conductei amplasat mai jos pe
verticală. La instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca să fie refolosită apa la tronsonul
următor.
e. Se montează vanele de golire şi robinetele de aerisire ca şi aparatele de măsură a
presiunii (manometru). Se deschid ventilele de dezaerisire. Toate mufele se curăţă de pământ în exterior
pentru a se putea observa cu uşurinţă eventualele scurgeri de apă.
f. Se umple conducta de apă, se închid robinetele de dezaerisire şi se continuă pomparea
până la realizarea presiunii de încercare. Se notează presiunea din 10 în 10 minute şi se notează
căderile bruşte de presiune.
Încercarea se consideră reuşită, dacă după trecerea intervalului de 2 ore de la realizarea
presiunii de încercare, scăderea presiunii în tronsonul încercat nu depăşeşte 10% din presiunea de
încercare şi nu apar scurgeri vizibile.
În perioadele reci (sub 0°), după efectuarea probei, golirea se face imediat.
Desfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurătorile efectuate, se înscriu în fişe
speciale. Aceste fişe trebuie să cuprindă şi toate defecţiunile constatate pe perioada probei şi remedierile
efectuate.
După terminarea completă a lucrărilor de execuţie pe conducte se va executa o probă generală
pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare.
Nu se permit probe pneumatice.
Supă ce proba de presiune a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt necesare nici un fel
de reparaţii, se procedează la spălarea conductelor.
3.2. Spălări
Spălarea se face de către constructor, cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 .... 500 m. Durata
spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul conductei.
În cazul în care se sapală mai multe tronsoane suscesive, spălarea se face dinspre amonte spre
aval.
Dezinfectarea se realizează imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu
branşamentele închise.
Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau altă substanţă dezinfectantă, sub formă de soluţie,
care asigură în reţea minimum 25 ... 30 mg clor activ la 1 l apă.
1108 / 1400
1384
Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns
în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării.
Umplerea se consideră terminată în momentul în care soluţia dezinfectantă apare în toate
punctele de verificare (hidranţi sau cismele de la capetele tronsoanelor), în concentraţia dorită.
Soluţia se menţine în reţea 24 h, după care se evacuează şi se procedează la
o nouă spălare cu apă.
Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual
se înscrie în limitele admise.
După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteoriologice.
Se recomandă ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare
să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.
În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai
mare de 3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată pe tronsonul respectiv nu
îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.
4. ÎNREGISTRÂRI

■ Proces-verbal pentru probe de presiune
EXECUTAREA SI MONTAREA CAMINELOR DIN BETON MONOLIT

SI POLIETILENA (PE)
1109 / 1400
1384
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1.SCOP
Procedura are ca scop prezentarea operaţiilor necesare a se realiza în vederea

confecţionării şi montării caminelor de canalizare din beton monolit si prefabricate din polietilena.
Prezenta procedura de executie trebuie corelata cu procedura de cofrare (PTE-13a) si
procedura de turnare betoane la fata locului (PTE-13)
2. DOMENIU
Procedura se aplică la efectuarea lucrărilor de executare a caminelor de canalizare specifice

lucrărilor de instalaţii de apa si canalizare
R.N.C. – raport de neconformitate

D.S. – dispoziţie de şantier
- Proiecte de execuţie în faza DDE, proiecte tehnologice de execuţie

- Normative specifice: NE 012 – 1999; C 41 – 86;C 162 – 73; C 11 – 74; C 56 – 85
- Legea nr. 10/1995 privind Calitatea in Constructii
- H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare
sau mobile.
1110 / 1400
1384
- ISO 9001/2008; ISO 14001/2005 SI OHSAS 18001/2004.
5.1. Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie aferentă lucrării precum şi a prezentei

proceduri.
5.2. Instruirea personalului care concură la realizarea lucrărilor de executie camine de canalizare,
în scopul însuşirii proiectelor de execuţie, caietelor de sarcini, normativelor şi procedurilor care se referă
la faza respectivă de lucru.
5.3. Asigurarea pe şantier, după caz, a materialelor necesare, recepţionate şi depozitate conform
normativelor şi standardelor ân vigoare.
5.4. Dotarea formaţiei de lucru de la atelierele de executie cu maşini şi unelte, scule, dispositive
şi aparate de măsură şi control specifice acestui gen de lucrari.
5.5. Dotarea cu unelte de lucru specifice: ciocane, tesle, fierăstraie de mână metru, rulete,fluture
de nivel, boloboc, etc.
5.6. Asigurarea utilităţilor la locul de montare a caminelor:
-energie electrică de forţă şi iluminat
-instalaţie de apă şi instalaţie de aer comprimat
-asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale
5.7. Verificarea condiţiilor legate de suprafaţa betonată anterior pe are urmează a se monta
peretii laterali ai caminului : gradul de finisare şi curăţire, cote de nivel şi dimensiuni în plan, conform
proiectuluide instalatii
5.8. Materializarea axelor principale şi a bornelor de control în locuri accesibile pentru fiecare
fază de lucru.
5.9. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru montaj armături şi piese metalice
înglobate,conform planurilor de execuţie
6.1.Şeful punctului de lucru răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a

documentaţiei tehnice de execuţie şi normelor tehnice în vigoare, având grijă şă fie întocmite înregistrările
de calitate.
6.2.Inginer şef de şantier răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri de către şeful
punctului de lucru, de respectarea prevederilor documentaţiei tehnice şi a normelor tehnice, precum şi de
întocmirea tuturor înregistrărilor de calitate.
6.3.Directorul de producţie răspunde de buna organizare a procesului de producţie, de existenţa
sculelor şi utilajelor.
6.4.Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ )urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei
proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi întocmirea corectă a
înregistrărilor calităţii.
6.5.Beneficiar răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri şi întocmire a înregistrărilor
calităţii.

7.2. Confecţionarea cofrajelor
1111 / 1400
1384
7.3. Depozitarea, manipularea şi transportul materialelor
7.4. Pregătirea lucrării
7.5. Turnarea in opera a betoanelor
7.6. Decofrarea si verificarea lucrarii
8.PROCEDURA
e obligatorie).
Art. 2. Cand se lucraza in caminul de vizitare si capacul este indepartat, se vor plasa placute
avertizoare, cu indicatia „camin in lucru”, amplasate in toate directiile de deplasare, la distanta de 1,50 m
de centrul caminului.
Art. 3. Accesul in camin se va face numai dupa ce in prealabil s-au constatat ca nu exista gaze
vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.
Art. 4. Caminele din elemente prefabribate se monteaza cu ajutorul macaralelor trepied sau a
automacaralelor.
Art. 5. Prinderea tuburilor poate fi facuta cu ajutorul unor carlige montate pe conturul lor de fabricatie
sau prin petrecerea unor chingi cu dispozitiv de strangere pe circumferinta tubului, prevazute cu 4 inele,
in care sunt introduse carligele cablului.
Art. 6. Este interzisa prinderea elementului prin gauri, executate in tub pe santier, ce pot fisura tubul.
8.1.Condiţii generale
Prezenta procedura de executie necesita corelata cu procedura de cofrare (PTE-13) si procedura

de turnare betoane (PTE-13a); ce se vor anexa prezentei specificatii tehnice de executie.
8.2.Pregătirea lucrărilor
Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind :

- lucrările pregătitoare
- fazele de execuţie
- poziţia eventualelor ferestre de curăţire sau betonare
- programul de control al calităţii pe fazele de execuţie a caminelor
- resursele necesare ( echipamente de turnare, utilaje – scule şi forţa de muncă )
Înainte de începerea operaţiei de aplicare a mortarului si masticului, suprafetele se vor curăţi
de particulele de praf , rugina sau impuritati. Suprafetele cu ulei sau lapte de ciment se vor indeparta
complet.
Se vor pregăti suprafeţe şi se va verifica şi corecta poziţia materialului tubular de legătură sau
continuitate, precum şi a benzilor de rost.
Prepararea amestecului se va realiaza intr-un recipient, amestecarea realizandu-se lent cu
un malaxor mecanic ( max.500 rpm ),timp de 3 min pentru evitarea formarii pungilor de aer ; pana
la obtinerea unei constitutii plastice.
Protectie anticoroziva :
1112 / 1400
1384
Aplicarea se va realiza in straturi, primul strat avand o grosime maxima de 0,5mm iar aplicarea
celui de al 2-lea strat dupa 4-5 ore la temperatura de +20 ° C.
Straturile se vor succeda cu alte straturi de mortar pana la obtinerea unui strat de 1cm (ptr.bare
ruginite).
Punte de aderenta (SIKA):
Aplicarea se va realiza cu mistria, pensula , rola sau echipament adecvat de torcretare pe stratul
suport pre-umezit.pentru o buna aderenta trebuie bine impregnat in stratul suport ,pana la umplerea
totala a iregularitatilor.
MORTAR DE REPARATIE (SIKA):
Sistemul este utilizat in principal la reconditionarea betonului expus actiunii factorilor climaterici
, permanent sau temporar submersat, fiind utilizat la protectia structurilor hidraulice din statiile de tratare
al apei si alte structuri din beton expuse unei agresiuni puternice a sulfatilor.
Aplicarea se va realiza cu mistria pe stratul suport pre-umezit, pentru o buna aderenta. Imediat
ce mortarul a inceput sa se intareasca , poate fi slefuit cu o mistrie din otel sau cu un burete poliuretanic.
Mortarul proaspat nu se va nivela sau netezi cu scule rigide. Nu se va pulveriza apa sau
pulbere pe suprafata inainte de intarire. Pe soare puternic este necesara mentinerea umiditatii mortarului
in limitele prevazute in Fisa de produs.
ATENTIE :
Nu se va deversa in apa sau in sol, in conformitate cu normele locale ecologice .
8.3.Solutii propuse pentru realizarea caminelor de canalizare
In vederea imbinarii elementelor de camin de canalizare se va utiliza mortar de reparatie si

masticuri speciale : mastic de tip SIKA, mortar de impermeabilitate tip SIKA, material SIKA,banda tip
SIKA; furnizor fiind Sika Romania SRL.
Sistemul SIKA este utilizat in principal la reconditionarea betonului expus actiunii factorilor
climaterici ,permanent sau temporar submersat, fiind utilizat la protectia structurilor hidraulice din statiile
de tratare al apei si alte structuri din beton expuse unei agresiuni puternice a sulfatilor.
Sistemul SIKA este utilizat ca protectie anticoroziva ptr. armaturile din otel si ca punte de
aderenta in beton si mortar.
Caracteristicele tehnice ale materialelor susmentionate sunt regasite in Fisa tehnica de produs
anexata la prezenta procedura de executie.
1113 / 1400
1384
1114 / 1400
1384
Legenda:
m. Tub PREMO
n. Radier
o. Mufa dubla PVC inglobata in beton
p. Placa intermediara camin din beton armat (prefabricata)
q. Scafa din beton
r. Banda tip SIKA
s. Cos acces beton tuburi prefabricate 800 mm
t. Scarite pentru acces OL 35 14 mm
u. Placa beton cu capac si rama fonta
1115 / 1400
1384
v. Imbinare cu mortar de poza
w. Etansare cu mastic SIKA
x. Beton monolit pentru protectie.
Caminele de apa si canalizare din PVC se vor amplasa pe un strat omogen din nisip compactat
cu o grosime de 10 cm; umplerea gropii realizandu-se in straturi de max.15 cm pe tot conturul caminului
,cu nisip, compactarea realizandu-se la fiecare strat.
Gradul minim de compactare a umpluturii cu nisip care inglobeaza caminul de canalizare , fiind
de 80-95% , in functie de amplasamentul caminului ( vezi tabel din Fisa de produs anexata ).
Rama capacului carosabil se va sprijini pe o placa din beton de 20cm si dimensiunile de
1700x 1700 mm ( vezi detaliu anexat in Fisa de produs).
In cazul amplasarii caminului intr-o zona cu apa freatica ridicata se recomanda amplasarea
caminului pe un pat din beton B250 si acoperirea lor pana la un metru ptr. fiecare metru de camin care
este cufundat in panza freatica, dar cantitatea de beton sa nu fie mai mica de 0,5mc.
Secmentele de camin care se afla la o adancime mai mare de 3 m se vor inconjura cu beton
indiferent de existenta sa nu a panzei de apa freatica.
Caminele cu o inaltime mai mare de 3m se vor amplasa pe un radier din beton.
8.4.Specificatii cu caracter general

Pe tot parcursul fazelor de executie aferente acestui domeniu de lucrari va fi asigurata
supravegherea directa de către conducătorul şantierului; în cazul în care se constată defecte de turnare (
goluri, zone segregate,etc. ) care pot afecta stabilitatea construcţiei se va sista decofrarea elementelor de
susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare.
După decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda de către inginerul şef de şantier,
delegatul beneficiarului şi eventual de către proiectant la o examinare amănunţită a tuturor elementelor
de rezistenţă ale structurii, încheindu-se un process verbal de lucrări ascunse în care se va
consemna calitatea lucrărilor precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importanţei lor.
Este interzisă efectuarea de operaţii de orice fel, înainte de această examinare.În cazul în care
se constată defecte importante ( goluri, zone segregate sau necompactate ), remedierea acestora se va
face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea conducătorului lucrărilor şi
delegatului beneficiarului. După efectuarea acestor remedieri se va întocmi un proces verbal de lucrări
ascunse în care se va menţiona procedeul de remediere adoptat.
9 .ÎNREGISTRĂRI ALE CALITĂŢII
F-G4-075 Proces verbal de recepţie calitativa,

F G4-042 Raport de neconformitate, si acţiuni corective şi preventive,
F-G4-043 Registru de evidenţă a rapoartelor de neconformitate si acţiunilor corective şi preventive,
Dispoziţii de şantier.
10.TOPO
- traseaza daca este solicitat elementul de constructie
1116 / 1400
1384
- participa la receptie inaintea betonarii, verifica pozitia, dimensiunile, marcheaza cota fetei superioare
a fazei de betonare si semneaza (daca nu s-au constatat abateri de la proiect sau dupa ce
deficientele au fost remediate) Fisa de betonare
11. ÎNREGISTRĂRI

11.1.1. Proces Verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse -
11.2.1. Dosar acte calitate -
12. ANEXE
12.1. Figurile 12.
ADUCEREA LA COTA A CAPACELOR DE CAMIN SI GURILOR DE
1117 / 1400
1384
SCURGERE
CUPRINS
1. Scop.....................................................................................…..............……….......................
7. Înregistrări..............................................................................................……………...............
8. Anexe...................................................................................................…………….................
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice , utilajelor si

materialelor pentru aducerea la cota a capacelor si gurilor de scurgere.
Prezenta procedura se aplica pentru aducerea la cota a capacelor si gurilor de scurgere.

• STANDARD SR EN ISO 9001:2001 - Sistem de management al calitatii Cerinte ,
• STANDARD SR EN ISO 9000 :2001 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si
vocabular .
• STANDARD SR EN ISO 9004 : 2001 Sistem de management al calitatii. Linii directoare pentru
imbunatatirea performantelor .
• STANDARD SR EN ISO 14001 :2005 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare .
• Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;
• Hotararea de Guvern 766/1997 – Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind
• Caiete de sarcini;
1118 / 1400
1384

Proceduri Tehnice de Executie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proceduri Tehnice de Executie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 1

PREDAREA - PRIMIREA AMPLASAMENTULUI

1. PTE – Predarea – Primirea amplasamentului

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

2. PTE - Planificarea executiei lucrarilor

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 3

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 6

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

3. PTE – Organizarea santierului

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 3

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 6

4. PTE – Trasarea lucrarilor

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

6.4. Pentru realizarea procesului de trasare se parcurg etapele prezentate in continuare.

5. PTE – Executarea sapaturilor

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 3

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 6

Procedura se aplica la executia sapaturilor mecanice si manuale aferente lucrarilor de constructii.

3.1. DS - Dispozitie de santier.

4.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri

PROCEDURA – EXECUTAREA SAPATURILOR

➢ Pregatirea terenului pentru sapatura.

-Sapaturile in taluz se executa in terenurile cu umiditate naturala de

- Sprijiniri obisnuite executate din elemente de inventar

➢ Saparea, manipularea si transportul mecanizat.

7.1 Proces verbal de predare-primire a amplasamentului si bornelor de reper.

8 . ANEXE – Nu este cazul

COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

6. PTE – Cofrarea structurilor din beton si beton armat

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea

4.1. Proiecte de executie, plansa Nr. aferente fazelor respective de betonare

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

1. Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarii, precum si a prezentei prevederi.

Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si

PROCEDURA DE COFRARE A STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

2. Depozitarea si receptia cofrajelor.

4.1. Montarea cofrajelor va cuprinde in general urmatoarele operatii importante:

Termenul minim de decofrare in

5.2. In cursul operatiilor de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:

8. ANEXE Nu este cazul.

ARMAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

7. PTE – Armarea structurilor din beton si beton armat

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

PROCEDURA DE ARMARE A STRUCTURILOR DIN BETON

Transportul, manipularea si depozitarea.

ANEXE Nu este cazul

PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

8. PTE – Prepararea si transportul betonului

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

Procedura se aplica la prepararea si transportul betonului.

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE

➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri;

ACTIUNI IMPLICATE IN CONTROLUL PRODUCTIEI