Audierea martorului minor

Indrumator: Lector. Univ. dr. Diana Ionescu

Student: Ion Madalina Alexandra

Anul IV , grupa 406

1. Prezența martorului într-o cauză poate reprezenta drumul către aflarea adevărului sau
poate îngreună ,tergiversa și poate conduce organele judiciare pe piste greșite, fie cu rea
intenție fie din cauza rememorării greșite a evenimentelor.
2. Situația va fi cu atât mai delicată și dificila când avem o cauză unde martor este un
minor , mai ales când vorbim despre infracțiuni de abuz sexual, viol ,când de cele mai
multe ori minorul este singurul martor.
3. Acum un deceniu mărturia unui minor era privită cu reticență dar în zilele noastre
conform jurisprudenței aceste situații în care soluționarea cauzei este strâns legata de
mărturia minorului sunt din ce în ce mai des întâlnite.1
4. De-a lungul timpul au fost făcute extrem de multe studii cu privire la psihologia
copilului și cât de veridică poate fi declarația acestuia raportat la maturitatea și
capacitatea de a înțelege evenimentele la care a fost martor pe deplin.
5. Freud sustinea „Faptul că nu sunt demne de încredere afirmaţiile copiilor se datorează
predominanţei imaginaţiei lor, tot aşa afirmaţiile adulţilor nu sunt demne de încredere
din cauza predominanţei prejudecăţilor lor.”
6. Un exemplu ce ne arată cât de departe și de groaznice pot deveni lucrurie doar prin
prisma audierii unor copii , este cunosc faptul că aceștia în grupuri tind să fabuleze mult
mai mult și cu mult mai multa lejeritate, avem „Cazul sexual din Jordan" 2din 1984 un
caz de abuz în masa , ce a început sub lumina reflectoarelor , o chestiune de prima
pagina scandaloasa s-a stins la fel de brusc la scurt timp, în general aceste cazuri încep
cu acuzațiile inițiale ale copilului iar după un scurt timp acesta relatează chestiuni mult
mai grave , în aceste cazuri într-un final se vă ajunge ca minorii să se contrazică singuri
ori cu privire la propria declarație ori cu privirea la declarațiile celorlalți..
7. Cu toate acestea minorii cum spuneam si anterior pot fi martori cheie in multe cauze dar
in afara de aceasta chestiune este extrem de important ca statul sa poata avea toate
parghiile necesare pentru a-i putea oferi minorului dreptul la libera exprimare mai ales

1
Depoziţiile copiilor in sălile de judecată: criza abuzului sexual DE MARY ANN MASON EKMAN
2
https://www.nytimes.com/1984/09/06/us/minnesota-townspeople-jolted-by-sex-scandal-with-
children.html

1
 in cauzele unde trebuie stabilita in care buna crestere a acestuia depinde de acest
principiu.
8. Convenția Organizației Națiunilor Unite3 privind drepturile copilului nu stipulează în
mod clar protecția drepturilor copiilor victime sau martori ai infracțiunilor, dar conține
garanția justiției pentru copii respectând și protejând drepturile acestora , in paragrafele
19, 32, 34 și 39, CDC solicită statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a
proteja copiii de orice formă de tratament care le poate afecta starea și pentru a promova
integrarea fizică, psihologică și socială a oricarui copil victimă sau martor.
9. Conform Ghidului ONU4 profesionistii din domeniile juridice trebuie sa abordeze
minorul martor cu sensibilitate , audierea acestora sa aiba loc in incaperi prietenoase
concepute pentru un copil , la ore accesibile acestuia , iar reaudierea acestuia sa fie
evitata pe cat posibil , pentru a nu ajunge la o victimizare a minorului. (para. 30 lit. (d)
10. Ghidul ONU recomanda ca pentru o buna reintegrare a minorului acestia ar trebui sa
beneficieze de asistenta de specialitate juridica, psihologica, educationala , de
recuperare fizica atunci cand este cazul (para .22).
11. In orice circumstante si in orice articol sau lucrare de specialitate atunci cand vorbim
despre minori in proceduri judiciare vorbim despre „interesul superior al copilului”5
acesta este punctul de plecare si vectorului tratamentul ce urmeaza a fi aplicat ,
„necesităţile și interesele copilului sunt luate în consideraţie la fiece fază a investigării
și examinării cazului”6
12. In mod evident audierea unei persoane majore nu necesita o atentie atat de sporita
pentru protejarea integritatii psihice a acesteia , deoarece ca si adulti putem intelege ce
reprezinta si ce insemnatate are audierea in calitate de martor , cat de uzuala este
aceasta procedura si cat putem ajuta societatea in care traim, organele judiciare sau
chiar pe noi insine relatand adevarul prin propria noastra perceptie.
13. Chiar daca in mod practic in justitia romaneasca nu observam diferente intre audierea
martorului minor si a martorului major , doctrinar aceastea au fost expuse si chiar
evidentiate cu ajutorul principiilor ce stau la baza audierii martorului minor.
14. Pe langa principiul interesului superior al copilului pe care l-am mentionat anterior , un
alt principiu consacrat este reprezentat de principiul specializarii magistratului , acesta
trebuie sa fie familiarizat cu stiinte precum psihologia copilul , sociologie, victimologie,
psihologia dezvoltarii , acesta trebuie sa fie in masura sa stabileasca cu copilul o relatie

3
Convenţia Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 20
noiembrie 1989 la New York
4
Ghidul Naţiunilor Unite pentru Justiţie în probleme cu participarea Copiilor Victime și Martori ai
Infracţiunilor adoptat de Consiliul Economic şi Social al O.N.U. prin Rezoluția 2005/20 din 22 iulie 2005
5
A se vedea în Protecția drepturilor copilului, Ediția a 2-a, Emese Florian, Editura C.H.Beck, București,
2007, p. 5-11.
6
https://childhub.org/ro/system/tdf/library/attachments/model_sistem_al_justitiei_prietenos_copilului.01.pdf?f
ile=1&type=node&id=20976

2
 bazata pe incredere si siguranta pe toata perioada audierii , principiul este de altfel,
impus de reglementările internaţionale în domeniu7.
15. Un alt principiu important este cel al audierii diferentiate8 in functie de varsta si nevoile
acestuia , deoarece un copil este in continua dezvoltare , maturizare si schimbare , nu
putem audia la fel un copil in varsta de 7 ani si un altul in varsta de 14 ani care se afla la
varsta pubertatii si care poseda o alta intelegere a lucrurilor, in aceste situatii
cunoasterea psihologiei copilului ajuta la trasformarea unei proceduri greoaie uneori
intr-o simpla conversatie despre un anumit eveniment , iar prin participarea unui
persoane specilizate in munca cu copii acestia pot da uitarii evenimentul la care au fost
martori sau pot fi ajutati sa isi depaseasca traumele.
16. In Romania exista institutia martorului vulnerabil , o incadrare in care minorul se ca
regasi de cele mai multe ori , intelegem prin vulnerabil , o persoana ce poate fi ranita9
cu usurinta , atacata usor , cu siguranta legiuitorul atunci cand a creat aceasta denumire
nu s-a gandit doar la integritatea fizica dar si cea psihica a copilului .
17. Ca o persoana majora sa poata fi incadrata ca fiind un martor vulnerabil este necesar ca
acesta sa fi suferit o trauma fie din cauza infractiunii fie din cauza comportamentului
inculpatului , nu vom putea incadra o persoana majora ca fiind vulnerabila doar prin
prima varstei cum este cazul atunci cand in speta martorul este minor.
18. Art. 124 ne vorbeste despre cazurile speciale de audiere a martorului , inafara ca sub
varsta de 14 nu ii vom comunica obligatiile prevazute de art. 120 alin. (2) lit. d) ceea ce
in cazul martorului major reprezinta o obligatie a organelor judiciare, minorul sub 14
ani i se va cere sa spuna doar adevarul, dispoziţia este desuetă în privinţa punerii în
vedere copilului ce a împlinit vârsta de 14 ani, a posibilităţii de a răspunde pentru
infracţiunea de mărturie mincinoasă, în raport cu concepţia modernă, de protejare prin
orice mijloace, a unui copil aflat într-o procedură judiciară.10
19. Alaturi de martorul minor poate fi prezent un psiholog tocmai pentru a diminua efectele
negative pe care retrairea si povestirea unui eveniment marcant le poate avea asupra
minorului ,tot in prezenta unui psiholog in mod obligatoriu va fi si copilul adus in fata
instantei atunci cand aceasta apreciaza necesar in baza art. 95 al. 3 din Legea
272/200411 iar pana la varsta de 14 ani acesta trebuie sa fie insotit de catre un parinte
sau a tutorelui pentru a-i crea acestuia un mediu in care se va putea simti in siguranta ,

7
Art. 22 par. 1 din Ansamblul Regulilor Minime ale Naţiunilor Unite privind Administrarea Justiţiei pentru
Minori, adoptat prin Rezoluţia 40/33 din 29. 11. 1985
8
Moraru, Adela, psiholog Curtea de Apel Târgu Mureş, „Intervievarea copiilor în context legal”, referat
nepublicat, prezentat Comisiei de monitorizare a implementării pachetului legislativ, Legile nr. 272/2004
şi nr. 273/2004 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, 2005, pp.1-25.
9
VULNERÁBIL, -Ă, vulnerabili, -e, adj. Care poate fi rănit. ♦ Fig. Care poate fi atacat ușor; care are părți
slabe, defectuoase, criticabile. ◊ Punct vulnerabil = parte slabă a cuiva; punct sensibil, punct nevralgic. –
Din fr. vulnérable, lat. vulnerabilis.
10
Articolul 193 aliniat final C. pr. civ. dispune: „Minorul care nu a împlinit 14 ani nu depune jurământ; i se
atrage însă atenţia să spună adevărul.”
11
Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

3
 sa regaseasca un chip cunosc si sa poata relata cele intamplate fara o stare de teama sau
nesiguranta,in cazul martorului major nu exista o asemenea prevedere legala.
20. Prezenţa unui psiholog în procesul de ascultare a copilului este necesară, deoarece, fiind
un specialist în dezvoltarea copilului, el poate furniza, în această calitate, informaţii
importante magistratului, atât anterior ascultării, referitoare la gradul de dezvoltare al
copilului, dar şi ulterior ascultării, cu privire la perspectiva psihologică a
comportamentului şi informaţiilor furnizate, pe perioada ascultării.12
21. Relatia minor si parinte in cazul unei proceduri de audiere este una strans legata inca de
la fazele incipiente cu ar fi inmanarea citatiei , un minor sub 14 ani nu isi poate primi
instiintarea de unul singur , pana chiar in momentul audierii propriu-zise. 13
22. O alta diferenta intre audierea minorului si audierea majorul este chiar locul audierii,
pentru audierea unui minor sunt necesare locuri special amenajate.
23. Locul propriu-zis al ascultării trebuie să fie un spaţiu special amenajat cu această
destinaţie, deoarece procedura judiciară şi configuraţia instanţelor pot fi intimidante
pentru copii, producându-le teamă sau determinându-i în a fi refractari faţă de dialog. În
lipsa unei camere optime de natură a facilita comunicarea dintre magistrat şi copil şi a
diminua stresul copilului, este preferabilă sălii de judecată, chiar şi o sală de dimensiuni
mai mici, unde cei prezenţi să poată sta şi la masă.14
24. Precum si in cazul majorilor , la fel si minorii vor fi asculti separat cu ramanerea in sala
a celor ce au fost deja audiati.
25. In cazul punerii de intrebari Codul de procedura Civila nu face distinctie intre audierea
minorul si cea a martorului, reglementarea, permiţând adresarea de întrebări, în mod
liber, de către părţi, prin intermediul instanţei sau direct, precum şi reaudierea sau
confruntarea martorilor, este improprie în privinţa copilului martor, deoarece se ignoră
principiile generale de ascultare a unui copil în procedurile judiciare, neţinându-se
seama de particularităţile copilului.
26. Dupa finalizarea audierii propriu-se se va reveni la teme neutre de discuţie, precum ar fi
programul în continuare sau de a doua zi al copilului, magistratul va termina discuţia, în
aceeaşi atmosferă prietenoasă, lăsându-i copilului o stare mentală pozitivă, conferindu-i
sentimentul că a fost deosebit de util şi că astfel, s-au obţinut informaţii relevante,
importante şi mulţumindu-i pentru faptul că a acceptat să se prezinte.
27. Deşi din punct de vedere tehnic-judiciar, opinia copilului poate determina obţinerea de
noi informaţii relevante, ea nu poate fi asimilată mărturiei, ca probă în procesul judiciar,
cele două instituţii fiind fundamental diferite ca natură juridică: prima reprezintă
modalitatea de realizare a unui drept fundamental al său, în timp ce secunda reprezintă o

12
Sofia Luca, Cătălin Luca, op. cit., p. 23.
13
25 Conform art. 92 alin.5 din Codul de Procedură Civilă, „Înmânarea citaţiei nu se poate face unui minor
sub 14 ani împliniţi sau unei persoane lipsite de judecată. Puterea de judecată este presupusă până la
dovada contrarie”.
14
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Rolul judecătorilor şi al procurorilor în
protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Editura Trei, Bucureşti, 2006, p. 85.

4
 probă, iar ascultarea copilului martor reprezintă mijlocul de administrarea a acestei
probe. În acest ultim caz, ascultarea copilului va deservi obţinerii de informaţii cu
privire la pricina dedusă judecăţii, care nu priveşte situaţia proprie a copilului.
28. Depoziţia copilului martor, ca probă judiciară, nu are o valoare predeterminată, ea
urmând regimul juridic al probelor în procesul civil. Astfel, mărturia va fi coroborată cu
celelalte probe administrate pe parcursul procesului mai ales in cazul minorul cu varsta
sub 14 ani.15
29. Din punctul meu de vedere copii prin definitie sunt fiinte ce au nevoie de sprijin si
intelegere chiar in viata de zi cu zi, cu atat mai mult cand vorbim despre rolul pe care
acestia il pot ocupa intr-o procedura judiciara , proceduri ce de regula sunt rigide si
impersonale.
30. Avem nevoie de oameni specializati , de spatii speciale pentru acestia, de mult mai
multe prevederi legale ce pot diferentia mult mai bine diferentele dintre un martor
minor si un martor major , daca exista diferente la nivel psihologic si la nivelul
perceptiei in mod evident este nevoie de diferente si in modul in care pregatim minorul
pentru o audiere , sprijinul pe care il oferim acestuia si in mod evident analizarea celor
relatate de minori.
31. Copii in general tind sa minta mult mai des comparativ cu un adult, exista in principal 3
motive 16: fie acestia nu au capacitatea de a discerne intre produsul imaginatiei lor si
viata reala de aceea apar tot felul de personaje magice , acestia nu pot distinge intre
bine/rau , adevar / minciuna , un alt motiv este teama , teama de a fi pedepsit , de a fi
tras la raspundere sau teama de a dezamagi spre exemplu copii care mint in legatura cu
o nota , acestia pot dinstinge intre adevar si minciuna , iar ultimul motiv important
pentru care copii mint este determinat de dorinta acestora de a apartine unui grup , sau
de a fi apreciat de cei din jur , de a fi „ la fel”.
32. Magistratii trebuie sa cunoasca aceste notiuni in mod imperios, dupa o analiza a audierii
unui minor acestia trebuie sa stabileasca ce fapte din cele relatate sunt veridice si ce
fapte pot fi produsul imaginatiei , este normal ca intr-o cauza in care martorul minor are
varsta de 16 ani acest procedeu poate nu va fi necesar.
33. O alta problema ce se poate ivi atunci cand in cauza avem un martor minor este
reprezentata de influenta pe care o pot avea persoanele importante din viata acestuia in
cazul audierii.
34. Acestia neavand un caracter bine format , se dezvolta imitand gesturile celor din jur atat
din punct de vedere fizic , spre exemplu mersul in picioare, cat si din punct de vedere
psihic, acestia nu au capacitatea de a bune la indoiala spusele parintilor , vor lua drept
adevar absolut orice, de aici si puterea de influenta un copil, si acesta este un aspect
foarte important de care magistratul trebuie sa tina cont.
15
Conform art. 195 din Cod Procedură Civilă: „Copilul mai mic de 14 ani şi persoanele care din pricina
debilităţii mintale sau în mod vremelnic sunt lipsite de discernământ, pot fi ascultate, însă la aprecierea
depoziţiei, instanţa va ţine seama de situaţia specială a martorului.
16
https://klugekinder.ro/de-ce-mint-copiii/

5
35. In concluzie avem nevoie de un sistem specializat ce sa vina in intampinarea minorului ,
de magistrati ce s-au specializat in aceste cauze cu minori deoarece martorul minor este
poate unul dintre cei mai complecsi martori ce vor fi vreodata audiati datarita
psihologiei lor si a modului in care acestia privesc realitatea, trebuie tratati cu mare
atentie atat din perspectiva ocrotirii dezvoltarii lor dar si din perspectiva modului in care
acestia vor relata anumite evenimente.

6
 Bibliografie

1.Ansamblul Regulilor Minime ale Naţiunilor Unite privind Administrarea Justiţiei pentru Minori, adoptat
prin Rezoluţia 40/33 din 29. 11. 1985

2.Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Rolul judecătorilor şi al procurorilor în

protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Editura Trei, Bucureşti, 2006, p. 85.

3.Convenţia Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la
20 noiembrie 1989 la New York

4. Depoziţiile copiilor in sălile de judecată: criza abuzului sexual DE MARY ANN MASON EKMAN

5.Ghidul Naţiunilor Unite pentru Justiţie în probleme cu participarea Copiilor Victime și Martori ai
Infracţiunilor adoptat de Consiliul Economic şi Social al O.N.U. prin Rezoluția 2005/20 din 22 iulie 2005

6.„Intervievarea copiilor în context legal”, Moraru Adela ,referat nepublicat, prezentat Comisiei de
monitorizare a implementării pachetului legislativ, Legile nr. 272/2004 şi nr. 273/2004 din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii, 2005, pp.1-25

7.Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

8.Protecția drepturilor copilului, Ediția a 2-a, Emese Florian, Editura C.H.Beck, București, 2007, p. 5-11

Pagini WEB

1. https://klugekinder.ro/de-ce-mint-copiii/
2. https://childhub.org/ro/system/tdf/library/attachments/model_sistem_al_justitiei_prietenos_copilului.01.p
df?file=1&type=node&id=20976
3. https://www.nytimes.com/1984/09/06/us/minnesota-townspeople-jolted-by-sex-scandal-with-
children.html