REVISTA PRESEI 30.01.

2019
Contents
Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind aprobarea OUG 96/2016, pe
agenda CCR de miercuri .......................................................................................................................... 2
Sorina Pintea, referitor la răspândirea gripei: Este o situaţie gravă, care poate deveni extrem de
gravă........................................................................................................................................................ 3
Iohannis: Solicit Guvernului să vină cu un buget realist ......................................................................... 4
Teodorovici: Afirmaţia că am dat OUG 114/2018 pentru că bugetul nu s-ar fi închis - falsă şi greşită.. 5
Teodorovici: Ministerul de Finanţe are sume suficiente pentru a se finanţa pe minimum şase luni .... 6
Teodorovici: Proiectul de buget - publicat după discuţia cu cei din structurile asociative la nivel local 6
Suciu: BNR este oricând deschisă la dialog şi nu refuză o invitaţie în acest sens asumată de
Parlamentul României ............................................................................................................................ 7
#Romania2019.eu/Preşedinţia română a Consiliului UE şi Parlamentul European, acord pe Directiva
privind expunerea lucrătorilor la agenţii cancerigeni ............................................................................. 8
Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în decembrie 2018 au depăşit 335 de milioane de lei
................................................................................................................................................................ 9
Vlăsceanu (ACUE): Preţul gazelor pe piaţa liberă a crescut cu 25-30% faţă de luna septembrie ........ 10
ANRE: Preţurile la energie şi gaze pentru consumatorii casnici în regim reglementat nu vor creşte
până în anul 2022.................................................................................................................................. 11
Theresa May doreşte renegocierea acordului de Brexit, UE refuză ..................................................... 12
Suciu, despre curs: Tensiunea s-a mai temperat (...) Din păcate, nu avem suficiente clarificări, nici
legate de buget, nici legate de Ordonanţa 114 .................................................................................... 13
Suciu, despre Vâlcov guvernator BNR, după ce se încheie mandatul lui Isărescu: Sunt sute de
specialişti care merită ........................................................................................................................... 13
Guvernul are astăzi şedinţă. Bugetul şi OUG pe completuri lipsesc de pe ordinea de zi ..................... 15
CCR dezbate astăzi sesizarea lui Iohannis privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului 17
Un secretar de stat din Ministerul Transporturilor şi un director din Romatsa, săltaţi şi duşi la audieri
.............................................................................................................................................................. 19
Primarii de municipii ameninţă cu proteste în faţa Guvernului. Ce condiţie au pus la întâlnirea cu
Teodorovici/ Ministrul de Finanţe: Mâine o să ieşim cu varianta finală a proiectului de buget .......... 19
Meleşcanu, pentru AFP: România se opune condiţionării fondurilor UE de situaţia statului de drept.
Funcţionarea justiţiei ar trebui să fie „apanajul fiecărei ţări” .............................................................. 20
Georgescu, BNR: Este necesară revizuirea substanțială a sistemul fiscal, cu accent pe impozitarea
progresivă a veniturilor ......................................................................................................................... 21
O industrie care merge cu pedala pe acceleraţie. Dacia şi Ford au produs maşini de 7 mld. euro în
2018 datorită lansării noilor SUV-uri Duster şi EcoSport ...................................................................... 22
Un bărbat din judeţul Dolj, care lucrează ca poştaş de aproape 35 de ani, a intrat în greva foamei .. 23
Iacob Baciu (președintele CES) doarme în ilegalitate ........................................................................... 23
Sindicaliştii îi cer lui Moloţ să oprească „demolarea Termocentralei Mintia” ..................................... 25
Negocieri la Ministerul Muncii pe tema problemelor angajaţilor din Complexul Energetic Oltenia ... 27

Sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea

privind aprobarea OUG 96/2016, pe agenda CCR de miercuri
Sursa: Agerpres

Curtea Constituţională a României discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu
Legea privind aprobarea OUG 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile
educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei
legi.

Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că prevederile Legii privind
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii sunt neconstituţionale, în
ansamblu.

Pe 5 decembrie, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, această lege.

"Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare
ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63/2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din
06 martie 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care excedează
limitelor cererii de reexaminare formulate de preşedintele României şi care sunt contrare şi deciziei
menţionate, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 a fost
adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) şi ale art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, pentru
motivele prezentate în continuare", se arată în sesizarea trimisă de preşedinte CCR.

Pe 4 ianuarie 2018, preşedintele a formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în
domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, solicitând instanţei constituţionale să
constate că Parlamentul a adoptat această lege cu nerespectarea dispoziţiilor privind limitele reexaminării.

Ca urmare a pronunţării deciziei CCR din februarie 2018, după parcurgerea procedurilor legislative
parlamentare, Parlamentul a adoptat legea în forma dedusă controlului Curţii Constituţionale prin această
sesizare.

"Parlamentul, din nou, a eliminat unele texte şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul cererii
de reexaminare şi, în mod evident, contrar soluţiei dispuse de către instanţa constituţională. Examinând legea
adoptată de Camera decizională, Senatul, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar
altele nu au legătură cu observaţiile formulate de preşedintele României prin cererea de reexaminare. Astfel,
observăm că intervenţia legislativă de la art. I pct. 17 din legea dedusă controlului de constituţionalitate
vizează extinderea perioadei până la care şcolile doctorale se consideră a fi acreditate, respectiv de la data de
1 octombrie 2019 până la data de 1 octombrie 2020. Or, în această situaţie, Parlamentul nu avea deschisă
calea reexaminării acestei dispoziţii, întrucât aceasta nu a făcut obiectul cererii de reexaminare. În privinţa
dispoziţiilor acestui punct 17 (fostul pct. 31 din legea adoptată în prima fază şi din legea adoptată după cererea
de reexaminare a preşedintelui României) Curtea Constituţională a stabilit expres că limitele cererii de
reexaminare au fost depăşite şi, prin urmare, acestea nu puteau face obiectul unei modificări. Totodată, prin
adăugarea art. III în legea supusă controlului de constituţionalitate, Parlamentul a depăşit limitele cererii de
reexaminare. (...) De asemenea, învederăm faptul că din legea criticată lipsesc dispoziţiile cuprinse la art. I
pct. 27 şi 29, astfel cum erau prevăzute acestea în legea adoptată în prima fază, aceasta neavând nicio legătură
cu solicitările de reexaminare ale preşedintelui României. Subliniem că eliminarea acestor dispoziţii a fost
stabilită în mod expres ca fiind neconstituţională de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 63/2018,
potrivit paragrafului 49", potrivit sesizării.

Prin urmare, în cazul de faţă, ca efect al depăşirii de către Parlament a limitelor reexaminării, norma criticată
încalcă atât dispoziţiile art. 77 alin. (2) cât şi pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituţie, subliniază şeful
statului.

"Mai mult decât atât, considerăm că, în acest mod, legea a fost adoptată cu ignorarea celor statuate prin
Decizia nr. 63/2018 şi prin jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, înfrângând în acest mod voinţa
instanţei de contencios constituţional. Astfel, legea s-a adoptat prin înlăturarea efectului deciziei instanţei
constituţionale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor. Considerentele şi dispoziţiile obligatorii
ale deciziilor Curţii Constituţionale se impun cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept. (...) În
cazul de faţă, legea criticată s-a adoptat nu numai cu nesocotirea celor statuate prin Decizia nr. 63/2018, dar
s-au depăşit din nou limitele reexaminării", argumentează preşedintele.

Ca efect al acestei decizii, el consideră că Parlamentul a dobândit dreptul de a reexamina şi dezbate legea de
două ori ca urmare a solicitării sale.

"În acest mod, se poate crea o situaţie absurdă, susceptibilă de abuz, în care Parlamentul dobândeşte dreptul
de a reexamina aceeaşi lege în mod repetat, în timp ce preşedintele României are, în temeiul art. 77 alin. (2),
dreptul de a solicita reexaminarea unei legi o singură dată. De aceea, considerăm că este esenţial, în vederea
păstrării echilibrului constituţional, ca instanţa constituţională să procedeze la soluţionarea definitivă a
acestei situaţii şi să constate neconstituţionalitatea acestei legi în ansamblu, fără posibilitatea Parlamentului
de a o mai reexamina", se mai arată în sesizarea preşedintelui.

Sorina Pintea, referitor la răspândirea gripei: Este o situaţie

gravă, care poate deveni extrem de gravă
Sursa: Agerpres

Situaţia în acest moment este gravă, a declarat marţi seara ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, la Antena 3,
făcând referire la răspândirea gripei.

"Este o situaţie gravă, care poate deveni extrem de gravă. Situaţia în acest moment este gravă", a spus
ministrul. "Nu ne aşteptăm la o scădere a intensităţii circulaţiei virusului în luna februarie", a adăugat Pintea.
Ministrul a spus că semnele gripei sunt febra mare, dureri musculare, oboseala profundă şi a spus că nu
trebuie luate antibiotice, însă nu este bine să se facă exces cu antivirale, întrucât se poate dezvolta rezistenţa
la boală.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a anunţat marţi că numărul deceselor
cauzate de gripă a ajuns la 54, după ce în cursul zilei au mai fost înregistrate şapte decese.

Iohannis: Solicit Guvernului să vină cu un buget realist

Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, marţi, Executivului să prezinte un buget de stat realist.

"O guvernare responsabilă înseamnă soluţii eficiente şi coerente la problemele cu care se confruntă economia.
Din păcate, ceea ce vedem la PSD este încercarea permanentă de a găsi 'vinovaţi de serviciu', ba sunt
companiile multinaţionale, ba este Banca Naţională, doar pentru a ascunde incompetenţa propriilor miniştri
şi lipsa de soluţii faţă de nevoile românilor. De exemplu, este inadmisibil ca până la finalul lunii ianuarie să
nu existe nici măcar o proiecţie bugetară, care să ofere economiei o anumită perspectivă financiară pentru
anul în curs. Solicit Guvernului să vină cu un buget realist pentru 2019, un buget construit pe baze credibile",
a susţinut Iohannis la recepţia organizată de Camera de Comerţ şi Industrie româno-germană la Palatul
Parlamentului.

El a susţinut că PSD se "laudă, în mod speculativ şi naiv", cu creşterea veniturilor bugetare.

"Îi îndemn să se mai uite o dată, însă, pe linia veniturilor fiscale, cele care arată performanţa ANAF", a spus
şeful statului.

Preşedintele Iohannis a subliniat că în raport cu 2016, ponderea în PIB a veniturilor fiscale este în scădere.

"Veniturile fiscale încasate în 2018 sunt cu 2,6 miliarde de lei sub nivelul programat iniţial prin Legea
bugetului, deşi PIB-ul nominal prognozat a fost între timp majorat puternic, cel puţin în scripte, de la 908 la
950 de miliarde lei. Iar aceasta numai performanţă fiscală nu se cheamă. Şi mai pot fi spuse multe lucruri
despre cum s-a încheiat execuţia bugetară pe 2018, dar asta cu altă ocazie", a mai spus el.

Şeful statului a arătat că o comunitate de afaceri puternică şi cu performanţe durabile nu se poate dezvolta în
absenţa unui angajament pe termen lung, iar mediul de afaceri are nevoie de parteneri de încredere la nivelul
decidenţilor politici, dar şi la nivelul societăţii.
"Mediul de afaceri trebuie să fie conştient de importanţa rolului său în dezbaterea politicilor economice şi în
semnalarea măsurilor eronate, dar şi a derapajelor de la normele concurenţiale şi democratice", a afirmat
Iohannis.

El a dat asigurări că determinarea sa în apărarea valorilor democraţiei, ale statului de drept şi ale economiei
de piaţă reflectă cel mai important obiectiv asumat.

"Am convingerea că vom împlini împreună acest obiectiv, printr-un parteneriat onest cu mediul economic şi
cu cetăţenii, un parteneriat al bunei-credinţe, al valorilor în spiritul performanţei şi al speranţei într-un viitor
mai bun pentru România. Sunt încrezător în forţa acestui parteneriat, pentru că întotdeauna românii au făcut
dovada că sunt mai inteligenţi şi mai responsabili decât au sperat unii politicieni", a conchis Iohannis.

Teodorovici: Afirmaţia că am dat OUG 114/2018 pentru că

bugetul nu s-ar fi închis - falsă şi greşită
Sursa: Agerpres

Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat, marţi, că sunt false informaţiile conform cărora bugetul
pe 2019 nu s-ar fi închis dacă nu era adoptată Ordonanţa de urgenţă nr 114/2018, subliniind că ordonanţa a
avut toate avizele şi că "s-a încercat din foarte multe zone să blocheze acest act normativ".

"Nu am avut în vedere niciun act normativ de acest gen care să aducă către buget astfel de resurse financiare.
O să vedeţi în următoarele ore când o să afişăm şi proiectul de buget. Am auzit în spaţiul public că, dacă
această ordonanţă nu ar fi fost dată, bugetul nostru nu s-ar fi închis aşa cum ne dorim cu toţii. Este o afirmaţie
greşită, falsă, care manipulează din păcate în spaţiul public, dar o să închidem această discuţie în momentul
în care o să vedeţi afişat pe site-ul Ministerului de Finanţe propunerea de buget pe 2019. Este mai mult o
modalitate de a descuraja mai multe zone în a percepe suplimentar, să spunem, sume total necuvenite vizavi
de economie în general", a afirmat Teodorovici la Comisia economică a Senatului, răspunzând întrebărilor
senatorilor.

El a spus că ordonanţa a fost asumată de întregul Guvern, subliniind că au existat toate avizele şi s-au făcut
toate consultările necesare.

"Toate ministerele implicate au contribuit la această ordonanţă, este o muncă de echipă, este asumarea
întregului Guvern faţă de acest act normativ. Deci nu a stat cineva într-un birou şi a conceput acest act
normativ fără dialog. Există la dosarul acestui act normativ toate avizele solicitate din toate zonele pe care
trebuia să le consultăm, conform legii, inclusiv de la BNR, din zona privată. Că nu toate au fost în ton sau au
fost puncte de vedere divergente faţă de actul final, asta este o altă discuţie. A fost inclusiv avizul Consiliului
Economic şi Social (...). Dar legea nu prevede că avizele trebuie să fie în acelaşi ton cu actul normativ. Sunt
puncte de vedere divergente, e normal să fie dialog, discuţii şi în final să spunem contează majoritatea, că
asta este democraţia. O să prezentăm şi public toate aceste avize, consultări, puncte de vedere din partea
diferitelor zone şi mai ales, ceea ce este interesant, modul în care s-a încercat din foarte multe zone să
blocheze acest act normativ, fie din exteriorul, fie din interiorul administraţiei publice centrale, să vedem cu
toţii cât de mare a fost dorinţa unora ca în special profitul companiilor să nu fie afectat", a explicat
Teodorovici.
 Ministrul de Finanţe a fost invitat la Comisia economică a Senatului pentru a prezenta aspecte referitoare la
impactul măsurilor fiscal-bugetare introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi
completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

Teodorovici: Ministerul de Finanţe are sume suficiente pentru

a se finanţa pe minimum şase luni
Sursa: Agerpres

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că a dat dispoziţie ca MFP să nu se
împrumute în piaţă, el subliniind că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanţare pe minimum şase
luni.

"Apropo de împrumut, ieri eu am dat dispoziţie şi am spus: nu ne împrumutăm în piaţă. Că tot am auzit aici
'ruşinea nu ştiu care'. Nu, încă o dată: Ministerul de Finanţe are sume suficiente pentru a se finanţa. Ştiţi foarte
bine - avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanţa, (...) pentru foarte mult timp, minim şase luni de
zile", a afirmat Teodorovici, la Parlament.

El a adăugat că Ministerul de Finanţe nu poate să cumpere la un preţ "mai sus" decât este necesar. "Doi la
mână: nu putem să cumpărăm la un preţ pe care cineva în piaţă încearcă să îl ducă mai sus decât este necesar
sau decât ar trebui să fie. Şi atunci decizia Ministerului de Finanţe este aceea de a nu se împrumuta şi aceasta
a fost decizia de ieri", a precizat Teodorovici.

Întrebat dacă oferta băncilor reprezintă o reacţie la OUG 114, el a spus: "Nu ştiu, trebuie să avem o discuţie
şi cu Asociaţia Română a Băncilor pentru a vedea. Eu am încercat să avem această discuţie în trei actori:
Banca Naţională, Ministerul de Finanţe şi Asociaţia Română a Băncilor. Nu s-a dat curs dintr-o parte şi am
spus că era corect să discutăm la aceeaşi masă. Totuşi, Banca Centrală a solicitat o discuţie în CNSM, în 4
februarie, înţeleg că este de interes acest subiect şi atunci corect este să avem o discuţie cu cărţile pe masă şi
cu toţi actorii implicaţi".

Luni, Ministerul Finanţelor Publice a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o
emisiune de obligaţiuni de stat pe 152 de luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei. Băncile
participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 123,2 milioane de lei.

MFP a planificat în ianuarie 2019 împrumuturi de la băncile comerciale de 3,26 miliarde de lei, din care 2,9
miliarde de lei prin licitaţii de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de
360 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Faţă de luna
noiembrie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 1,02 miliarde de lei.

Teodorovici: Proiectul de buget - publicat după discuţia cu cei

din structurile asociative la nivel local
Sursa: Agerpres
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, marţi, că proiectul de buget pe 2019 va fi publicat pe
site pentru consultare publică după discuţia pe care o va avea cu reprezentanţii structurilor asociative la nivel
local, menţionând că deficitul va fi "undeva la 2,55%".

"Despre buget vom discuta în momentul în care îl punem pe site pentru consultare publică, probabil că astăzi
o să avem acest buget, după discuţia cu cei din structurile asociative la nivel local o să punem pe site şi
bugetul", a afirmat ministrul, înainte de şedinţa Comisiei economice a Senatului.

El a adăugat că întâlnirea va avea loc la sediul INS de la ora 15,00 şi nu va participa premierul Viorica
Dăncilă.

Întrebat care va fi deficitul, Teodorovici a răspuns: "Va fi undeva la 2,55, cum am anunţat zilele trecute".

Luni, Asociaţia Municipiilor din România (AMR) i-a solicitat premierului Viorica Dăncilă o întâlnire pentru
a discuta despre bugetul pe 2019 şi cotele din impozitul pe venit ce vor reveni unităţilor administrativ
teritoriale, invitând-o să participe la reuniunea Comitetului Director al AMR.

AMR susţine că i-a solicitat în mod repetat premierului consultări pe tema finanţării administraţiei publice
locale şi este prima oară în istoria Asociaţiei când solicitările de dialog sunt refuzate. AMR mai arată că a
aflat din "surse neoficiale" "speculaţii" în legătură cu cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat
destinat fiecărei unităţi administrativ teritoriale (UAT).

Suciu: BNR este oricând deschisă la dialog şi nu refuză o

invitaţie în acest sens asumată de Parlamentul României
Sursa: Agerpres

Banca Naţională a României (BNR) este deschisă la dialog şi nu refuză o invitaţie asumată de Parlamentul
României în ansamblul său, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

"BNR este oricând deschisă la dialog şi nu refuză o invitaţie în acest sens asumată de Parlamentul României
în ansamblul său. Consiliul de Administraţie al BNR a fost numit de Parlament prin votul în plen şi, în
consecinţă, o discuţie în Parlament se poate face cu reprezentarea şi acordul tuturor forţelor politice, cu
implicarea Comisiilor de Finanţe - Bănci. Cadrul de aşa zisă discuţie pe care l-a pregătit domnul senator
Zamfir (senatorul ALDE Daniel Zamfir n.r) nu a arătat reprezentativitatea parlamentară ca atare de vreme ce
un alt senator a contestat invitaţia adresată BNR. A fost demersul unui politician care, din păcate, mizează
pe un şir de false probleme cum ar fi manipulare dobânzilor, neprobată nici acum, şi nu o invitaţie onestă la
discuţii", a spus Dan Suciu.

El a menţionat că o discuţie clarificatoare în acel cadru ar fi fost imposibilă şi ar fi adus mai multă confuzie
decât clarificări.

"BNR respectă Parlamentul României în ansamblul său, ca instituţie fundamentală a statului şi îşi arată încă
o dată disponibilitatea la un dialog pe teme reale, în folosul tuturor celor interesaţi de subiectele care intră în
aria ei de competenţă definită de lege", a mai afirmat Dan Suciu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, fusese invitat marţi, de senatorul ALDE Daniel Zamfir la Comisia
economică din Senat, pentru a discuta pe tema raportului de sfârşit de an pe care l-a întocmit Banca Naţională,
dar şi despre modul în care se stabileşte indicele ROBOR pentru cei cu creditele în lei.

Marţi dimineaţa, Dan Suciu a precizat afirmat pentru AGERPRES că reprezentanţii BNR nu vor participa la
discuţia din Comisia Economică din Senat pentru că este nevoie mai întâi de o întâlnire cu Ministerul de
Finanţe în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială.

"BNR nu va participa astăzi (marţi, n.r) la discuţia din Comisia Economică din Senat pentru că este nevoie
mai întâi de o întâlnire cu Ministerul de Finanţe în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere
Macroprudenţială, după cum a declarat aseară şi domnul consilier Vâlcov (Darius Vâlcov, consilierul
premierului, n.r.). BNR este deschisă la dialog, la clarificarea chestiunilor în discuţie bineînţeles şi în
Parlament şi consider că se poate găsi un cadru mai adecvat acestei întâlniri decât cel creat de domnul Zamfir
(senatorul ALDE, Daniel Zamfir, n.r.), care să nu plece de la un şir de fake news-uri lansate fără probe", a
spus Dan Suciu.

Ulterior, Daniel Zamfir a anunţat că va solicita la începutul săptămânii viitoare Biroului permanent să-l invite
pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la audieri în comisiile de specialitate.

#Romania2019.eu/Preşedinţia română a Consiliului UE şi

Parlamentul European, acord pe Directiva privind expunerea
lucrătorilor la agenţii cancerigeni
Sursa: Agerpres

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu
privind reducerea expunerii lucrătorilor la agenţii cancerigeni şi mutageni la locul de muncă, a informat marţi
Consiliul Uniunii Europene.

"Acordul de marţi reprezintă o măsură suplimentară în vederea protejării a milioane de lucrători expuşi la
agenţi cancerigeni. Când va fi adoptată, directiva va îmbunătăţi condiţiile de lucru pentru lucrătorii din UE
şi va preveni mii de cazuri de îmbolnăvire la locul de muncă", a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale,
Marius Budăi.

După adoptare, directiva va permite statelor membre să introducă la nivel naţional valori limită obligatorii
mai stricte şi să adopte măsuri suplimentare, cum ar fi o valoare limită biologică.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, remis AGERPRES, acordul politic
provizoriu a fost obţinut în cadrul negocierilor de marţi, 29 ianuarie 2019, pe marginea celei de-a treia
revizuiri a Directivei privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (Directiva 2004/ 37/ CE). Această revizuire va consolida
drepturile lucrătorilor la un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.

Acordul politic urmează să fie aprobat de statele membre din Consiliul UE.
Prin această Directivă, se propune reducerea expunerii profesionale la cinci agenţi chimici cancerigeni şi
stabilirea de valori-limită de siguranţă. Cei cinci agenţi cancerigeni vizaţi sunt: cadmiul şi compuşii săi
anorganici, beriliul şi compuşii săi anorganici, acidul arsenic şi sărurile acestuia, precum şi compuşii
anorganici de arsen, formaldehida şi 4,4'-metilen-bis-(2-cloranilină) (MOCA).

Ulterior adoptării acestei Directive, Comisia Europeană trebuie să evalueze şi posibilitatea extinderii
domeniului de aplicare, pentru a include o listă a medicamentelor periculoase, inclusiv a medicamentelor
citotoxice care sunt cancerigene sau mutagene.

Propunerea care vizează aceşti cinci noi agenţi cancerigeni şi mutageni a fost lansată de Comisia Europeană
în luna aprilie 2018 şi completează lista celor 21 de substanţe care au fost deja limitate. Această iniţiativă se
va dovedi extrem de importantă pentru cetăţenii europeni, estimările arătând că peste 1.000.000 de lucrători
din UE vor avea condiţii de muncă îmbunătăţite. Introducerea valorilor limită de expunere nu numai că va
contribui la reducerea cazurilor de cancer asociat muncii, ci va limita şi alte probleme de sănătate cauzate de
substanţele cancerigene şi mutagene. Valorile limită europene promovează, de asemenea, un obiectiv comun
şi clar pentru angajatori, lucrători şi pentru autorităţile care asigură respectarea legislaţiei.

Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în decembrie

2018 au depăşit 335 de milioane de lei
Sursa: Agerpres

Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în luna decembrie 2018 au însumat 335,188 milioane de lei,
suma medie fiind de 1.889,83 lei, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie
Socială (ANPIS).

În decembrie 2018, au beneficiat de acest ajutor social 177.364 de persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau
înregistraţi în Bucureşti, respectiv 25.492, precum şi în judeţele Cluj (8.967 persoane), Timiş (8.162) şi Iaşi
(6.858).

La finele lunii, erau suspendaţi de la plată 16.632 beneficiari, cei mai mulţi din Capitală (2.867), Cluj (887)
şi Iaşi (819).

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în Bucureşti, de 2.817,26 lei,
Ilfov - 2.345,49 lei, Cluj - 2.268,47 lei şi Timiş - 2.115,89 lei.

De asemenea, în ultima lună a anului, au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate,
corecţii etc.) în contul acestui beneficiu în sumă de 24,097 milioane de lei.

Conform Legii 66/19 aprilie 2016, persoanele care în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului au
realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente,
venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu
pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, precum
şi de o indemnizaţie lunară.
Indemnizaţia lunară prevăzută se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele
12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul
salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

Nivelul indemnizaţiei lunare se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în
plată pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea
copil provenit dintr-o astfel de naştere.

Vlăsceanu (ACUE): Preţul gazelor pe piaţa liberă a crescut cu

25-30% faţă de luna septembrie
Sursa: Agerpres

Preţul gazelor pe piaţa liberă este mai mare în prezent cu 25-30% faţă de luna septembrie, însă consumatorii
casnici îşi pot schimba furnizorul sau pot reveni în piaţa reglementată la 21 de zile de la notificarea companiei
energetice, a declarat, marţi, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de
Utilităţi din Energie (ACUE).

Aceasta după ce, tot marţi, Autoritatea de Reglementare a anunţat că utilizatorii casnici pot reveni la preţuri
reglementate, care nu vor creşte până în anul 2022.

"Nu ştim cum vor fi preţurile pe noua piaţă reglementată. Consumatorul casnic care a încheiat un contract pe
piaţa concurenţială poate reveni pe piaţa reglementată, chiar dacă un contract cu un furnizor concurenţial.
Acum fiecare ştie ce a semnat şi ce fel de contract are, întrucât acest contract nu este reglementat, ci pe o
piaţă unde fiecare şi-a negociat. Pe de altă parte, există prevederi legale peste valoarea juridică a unui
contract, prin care nu i se poate îngrădi dreptul unui consumator de a-şi schimba furnizorul în 21 de zile de
la notificare", a afirmat Vlăsceanu.

Potrivit acesteia, în prezent nu se ştie care vor fi preţurile reglementate, astfel că nu se poate spune dacă va
fi mai avantajos pentru un consumator casnic care are contract pe piaţa liberă să revină în segmentul
reglementat.

"Pe de altă parte, preţul gazelor este în creştere. Pe piaţa liberă, preţurile au crescut cu 25-30% faţă de
septembrie. Celelalte componente reglementate nu au evoluat, tarifele de transport, distribuţie şi marja de
furnizare nu au fost modificate", a adăugat Vlăsceanu.

Şi la energie electrică, preţurile de pe piaţa spot sunt în prezent aproape duble faţă de nivelurile din vară.

Anterior, tot marţi, ANRE a emis un comunicat de presă potrivit căruia preţul energiei şi al gazelor naturale
pentru consumatorii casnici în regim reglementat nu vor creşte până în anul 2022, ca urmare a aplicării
prevederilor OUG 114/2018.

"Prevederile OUG 114/2018, coroborate cu legislaţia secundară emisă de ANRE în aplicarea acesteia, nu vor
conduce la creşteri de preţuri la energia electrică şi gazele naturale furnizate clienţilor finali casnici care
optează pentru furnizarea în regim reglementat în perioada 01.03.2019 - 28.07.2022 - pentru energia electrică,
şi în perioada 01.01.2019 - 28.02.2022 - pentru gazele naturale", se arată în comunicatul instituţiei.

În plus, consumatorii casnici au posibilitatea de a reveni din nou în piaţa reglementată, potrivit OUG 114,
lucru care nu era permis până acum pe piaţa gazelor.

ANRE: Preţurile la energie şi gaze pentru consumatorii casnici

în regim reglementat nu vor creşte până în anul 2022
Sursa: Agerpres

Preţul energiei şi al gazelor naturale pentru consumatorii casnici în regim reglementat nu vor creşte până în
anul 2022, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 114/2018 privind măsuri fiscal-bugetare, potrivit unui
comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), remis, marţi, AGERPRES.

"Prevederile OUG 114/2018, coroborate cu legislaţia secundară emisă de ANRE în aplicarea acesteia, nu vor
conduce la creşteri de preţuri la energia electrică şi gazele naturale furnizate clienţilor finali casnici care
optează pentru furnizarea în regim reglementat în perioada 01.03.2019 - 28.07.2022 - pentru energia electrică,
şi în perioada 01.01.2019 - 28.02.2022 - pentru gazele naturale", se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte clienţii finali casnici de energie electrică şi gaze naturale care au uzat de dreptul de
eligibilitate, ANRE a pus la dispoziţia acestora mai multe facilităţi menite să-i protejeze împotriva unor
posibile practici comerciale incorecte, precum instrumentele de comparare a preţurilor şi ofertelor-tip.

Totodată, consumatorii de energie electrică şi de gaze naturale care au încheiat contracte pe piaţa liberă cu
furnizorii de utilităţi pot reveni la preţurile reglementate aprobate de ANRE.

"Energie electrică - în prezent, clientul casnic de energie electrică care doreşte să revină din piaţa
concurenţială la serviciul universal se va adresa furnizorilor de ultima instanţă din zona sa de reţea, având
asigurat preţul avizat de ANRE", mai precizează documentul citat.

La gaze naturale, clientul casnic are dreptul să revină la furnizarea reglementată şi se poate adresa furnizorului
care are această obligaţie, în vederea încheierii unui contract aferent furnizării gazelor naturale în regim
reglementat la preţul de furnizare aprobat de ANRE.

"Pentru a afla care este furnizorul de gaze naturale care are obligaţia să îi asigure furnizarea gazelor naturale
în regim reglementat, clientul casnic se poate adresa furnizorului actual, care are obligaţia să îl informeze în
acest sens. Preţurile la care se realizează furnizarea gazelor naturale în regim reglementat sunt aprobate de
ANRE, diferenţiat pentru fiecare furnizor si pentru fiecare categorie de clienţi stabilită în funcţie de modul
de racordare la un obiectiv din sectorul gazelor naturale şi de consumul anual, şi sunt publicate de către
fiecare furnizor pe pagina proprie de internet", au mai arătat oficialii ANRE.

Ordonanţa de Urgenţă 114/29 decembrie 2018 a instituit taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic
şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar.
În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri iar în telecom această contribuţie este
de 3% faţă de 0,4% anterior.

Theresa May doreşte renegocierea acordului de Brexit, UE

refuză
Sursa: Agerpres

Cu două luni înainte de Brexit, premierul Theresa May a obţinut marţi de la deputaţii britanici un "mandat"
pentru a redeschide negocierile cu Bruxellesul, dar Uniunea Europeană a refuzat imediat, un dialog al surzilor
cu rezultat incert, comentează AFP.

"A negocia o asemenea schimbare nu va fi uşor. Aceasta va implica redeschiderea acordului de retragere, un
demers pentru care ştiu că apetitul partenerilor noştri europeni este limitat", a declarat Theresa May în
Camera Comunelor. "Cred însă că având un mandat din partea acestei adunări, pot obţine o asemenea
schimbare", a mai spus ea.

Un reviriment major pentru premierul conservator care, în urmă cu câteva săptămâni, încă mai susţinea că
"Tratatul de retragere" din UE, intens negociat luni întregi cu Bruxellesul, dar respins în urmă cu două
săptămâni de deputaţii britanici, este "cel mai bun" şi "singurul posibil".

Tratatul încheiat în noiembrie "nu este renegociabil", a răspuns imediat la Bruxelles un purtător de cuvânt al
preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

Puţin mai devreme, preşedintele francez, Emmanuel Macron, aflat în Cipru, a respins şi el o asemenea
eventualitate, afirmând că acordul este "cel mai bun acord posibil şi nu este renegociabil".

El a îndemnat guvernul britanic "să prezinte rapid" negociatorului-şef al UE, Michel Barnier, "următoarele
etape care vor permite evitarea unei ieşiri fără acord pe care nimeni nu o doreşte, dar pentru care, din
nefericire, trebuie să ne pregătim cu toţii".

Acordul de divorţ a fost respins masiv la 15 ianuarie de parlamentarii britanici şi premierul Theresa May
depune de atunci eforturi pentru a evita o ieşire fără acord, un scenariu de care se tem mediile economice.

Dacă doreşte să renegocieze acest text, Theresa May va trebui să ţină seamă, de asemenea, de o serie de
amendamente votate marţi seară de parlamentarii britanici. De altfel, unul dintre acestea exclude o ieşire din
Uniunea Europeană fără acord. Altul cere modificarea Tratatului cu UE, mai ales a dispoziţiei cu privire la
"backstop" vizând să evite revenirea la o frontieră fizică între provincia britanic Irlanda de Nord şi Republica
Irlanda.

În schimb, parlamentarii au respins un amendament al deputatei laburiste (opoziţie) Yvette Cooper, care ar
fi putut avea drept consecinţă amânarea datei Brexit-ului, prevăzută pentru 29 martie. Această respingere a
provocat o prăbuşire a cursului lirei, semn al îngrijorării sectorului economic.
"Extinderea articolul 50 nu va împiedica o ieşire fără acord", a subliniat Theresa May în cursul dezbaterilor.
Ea şi-a luat angajamentul să supună votului un acord revizuit "imediat ce va fi posibil".

Dacă niciun acord nu va fi încheiat cu UE până la 13 februarie, premierul britanic şi-a anunţat intenţia de a
organiza un vot pe 14 februarie asupra unei retrageri fără acord.

Amendamentele votate marţi seară nu au însă un caracter obligatoriu, mai notează AFP.

Suciu, despre curs: Tensiunea s-a mai temperat (...) Din păcate,
nu avem suficiente clarificări, nici legate de buget, nici legate
de Ordonanţa 114
Sursa: Mediafax

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, marţi, că instituţia este în
continuare atentă la evoluţia cursului de schimb, în ciuda temperării din ultimele două zile.
„Tensiunea s-a mai temperat (în ceea ce priveşte cursul de schimb – n.red.), dar, în continuare, rămâne o
situaţie care merită toată atenţia şi beneficiază de toată atenţia Băncii Naţionale. Asta nu pentru că spune
cineva sau altcineva să facem acest lucru, ci pentru că aceasta este treaba noastră. Din păcate, nu avem
suficiente clarificări – nici legate de buget, nici legate de Ordonanţa 114, ca să mai risipim din tensiunea
aceasta. Ulterior (după ce vor veni clarificările – n.red.), depinde ce clarificări vin”, a spus Dan Suciu, într-o
emisiune la Realitatea TV.

Cursul de schimb al monedei naţionale a scăzut marţi la 4,7601, cu 0,06% faţă de luni, când s-a oprit din
perioada de creştere din ultimele trei săptămâni, după ce a atins, vineri, un maxim istoric de 4,7648 lei/euro.

Leul a traversat o perioadă de depreciere, pusă de analişti pe seama deficitului comercial, a apariţiei OUG
nr. 114/2018 privind mai multe măsuri fiscal-bugetare, care include taxa pe activele băncilor şi alte majorări
de taxe pentru telecom şi energie. Situaţia tensionată din economie a redus din încrederea investitorilor pe
termen lung şi a atras investitorii oportunişti.

Suciu, despre Vâlcov guvernator BNR, după ce se încheie

mandatul lui Isărescu: Sunt sute de specialişti care merită
Sursa: Mediafax

Întrebat, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), a evitat, marţi, să dea un
răspuns clar dacă Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Dăncilă, este sau nu
potrivit pentru funcţia de Guvernator BNR, aşa cum s-a vehiculat, în ultimele două zile.
Suciu, despre Vâlcov guvernator BNR, după ce se încheie mandatul lui Isărescu: Sunt sute de specialişti care
merită o conducere profesionistă
„Habar n-am. Nu ştiu să vă spun acest lucru şi cred că sunt sute de specialişti în banca aceasta (BNR – n.red.)
care merită o conducere profesionistă. Dacă dânsul poate furniza o conducere profesionistă, nimic de spus”,
a spus Dan Suciu, într-o emisiune la Realitatea TV.
Despre un nou mandat pentru Mugur Isărescu, al cărui mandat se încheie în acest an, consilierul premierului
Viorica Dăncilă nu a dat un răspuns direct, duminică seara, la Antena 3, dar a lăsat să se înţeleagă care este
opinia sa. „Dacă aş spune ce cred eu, poate ar conta foarte mult şi iar mă acuză cineva că a picat Bursa sau
nu mai ştiu ce s-a întâmplat. Cred fiecare este bine să se gândească la ce are de făcut, bine la cariera lui şi, la
un moment dat, să lăsăm locul şi la alţii”, a afirmat Vâlcov.

Născut la 1 august 1949, Mugur Isărescu este Guvernator al BNR din septembrie 1990, cu un an de pauză,
în 2000, când a fost premier şi când a candidat pentru funcţia de preşedinte al României, având unul dintre
cele mai lungi mandate din Europa.

„Înţeleg că domnul Vâlcov a avut o opinie. Ce spunea domnul Vâlcov spunea în nume personal, chiar a
subliniat acest lucru, şi spunea că, la un moment dat. De-acord, la un moment dat, toţi trebuie să facem acest
lucru - eu, dumneavoastră (realizatoarea emisiunii - n.red.), domnul Guvernator, domnul Vâlcov, chiar, la un
moment dat, trebuie să lăsăm locul la alţii. Nu ştiu, când este acel moment. Este Parlamentul României
însărcinat să decidă acel moment, în cazul Consiliului de Administraţie. Este o decizie pe care toţi membrii
Consiliului de Administraţie o vor respecta, când va deveni explicită”, a precizat Suciu.

Suciu, despre un nou mandat al lui Isărescu: Nu s-a pronunţat niciodată, în mod explicit

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), a arătat, marţi, care sunt motivele
pentru care Mugur Isărescu nu a spus niciodată dacă îşi mai doreşte sau nu un nou mandat de Guvernator şi
care sunt condiţiile în care vor fi făcute alegerile pentru conducerea BNR, în toamnă.

„Nu, n-a făcut acest anunţ. (...) Nu s-a pronunţat niciodată, în legătură cu acest subiect, în mod explicit, aşa
încât să putem trage o concluzie şi nu cred că este cazul să se pronunţe, atâta vreme cât discuţia a ajuns acum
abia să devină acută, pentru că au apărut aceste tensiuni. Vom vedea dânsul, în momentul în care este cazul
să vadă”, a afirmat Dan Suciu, marţi, într-o emisiune la Realitatea TV, referitor la afirmaţia că Mugur Isărescu
a declarat că nu va candida.

Purtătorul de cuvânt al BNR a mai spus, zâmbind, că n-are nicio informaţie, dacă Mugur Isărescu şi-ar mai
dori sau nu un nou mandat. Născut la 1 august 1949, Mugur Isărescu este Guvernator al BNR din septembrie
1990, cu un an de pauză, în 2000, când a fost premier şi când a candidat pentru funcţia de preşedinte al
României, având unul dintre cele mai lungi mandate din Europa.

„Aceste chestiuni nu se fac prin anunţuri. Dacă Parlamentul decide o prelungire sau o neprelungire, este
atributul Parlamentului. Tot Consiliul (de Administraţie al BNR – n.red.) intră în această categorie – au
acelaşi statut în privinţa nominalizării, alegerii şi a continuării mandatului (...)”, a punctat Suciu.

Alegerile pentru noul CA al BNR şi pentru Guvernator sunt programate în octombrie, mandatul acestora
încheindu-se la data de 11 octombrie 2019.

„Legea actuală va rămâne în vigoare, pentru că este o lege care are implicaţii serioase şi conotaţii serioase de
tot ceea ce înseamnă legislaţie europeană. Banca Naţională, statutul Băncii Naţionale şi funcţia Băncii
Naţionale, sunt trecute explicit în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi-acolo spune un lucru foarte
interesant: Banca Naţională n-are voie să primească recomandări, solicitări sau sugestii din partea altor
instituţii ale statului. Acest statut de independenţă este confirmat de Tratatul de Aderare al României la
Uniunea Europeană şi acesta este cadrul de independenţă şi responsabilitate în care Banca Naţională trebuie
să opereze. De aceea nu putem da curs la discuţii care se bazează pe fake news-uri, chiar atunci când sunt
lansate de un domn care a ajuns senator, din păcate, pentru discuţia pe care a lansat-o, pentru că
responsabilitatea domniei sale în acea funcţie de senator este imensă şi ar trebuie să şi-o asume. Nu putem
discuta pe fake news-uri. Trebuie să vorbim pe realităţi”, a mai spus Suciu.

Guvernul are astăzi şedinţă. Bugetul şi OUG pe completuri

lipsesc de pe ordinea de zi
Sursa: Mediafax

Guvernul a transmis ordinea de zi programată pentru şedinţa de miercuri. Pe aceasta nu apare proiectul
bugetului de stat pentru anul 2019. De asemenea, nici Ordonanţa de urgenţă pe completurile de cinci
judecători anunţată de ministrul Justiţiei nu se află pe ordinea de zi.
Executivul se va întruni miercuri, de la ora 14:00 în şedinţă pentru a dezbate şi adopta mai multe proiecte de
hotărâre. Pe ordinea de zi transmisă nu se află însă proiectul bugetului de stat, dar nici ordonanţa de urgenţă
anunţată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind completurile de cinci judecători.

În schimb, Guvernul va discuta un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018
privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

De asemenea, pe ordinea de zi apar mai multe proiecte de hotărâre, printre care şi cele referitoare la
aproabarea modelului steagurilor unor localităţi din mai multe judeţe:

„- Proiect de hotărâre pentru modificarea art.3 lit.ff) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art.
6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru
Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

- Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 640/2017 pentru aprobarea
programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 şi pentru stabilirea bugetului pentru
implementarea acestuia în anul şcolar 2017-2018 şi pentru aprobarea procedurii privind colaborarea şi
distribuirea de responsabilităţi între consiliile judeţene şi consiliile locale

-Proiect de hotărâre privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor

Târgu Mureş, prin fuziune prin absorbţie cu Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Bovinelor
Sighet şi pentru modificarea anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

-Proiect de hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul
2019
-Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului Suceava
a unui bun imobil aflat în administrarea Ministerului Sănătăţii prin Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului
Suceava

- Proiect de hotărâre pentru desemnarea autorităţilor publice responsabile în domeniul protecţiei

infrastructurilor critice naţionale şi europene

-Proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.
1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte
condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate

-Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor
construcţii aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în vederea
scoaterii din funcţiune, casării şi demolării

- Proiect de hotărâre privind aprobarea modelului steagului municipiului Buzău, judeţul Buzău

-Proiect de hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Socodor, bjudeţul Arad

-Proiect de hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Perişani, judeţul Vâlcea

-Proiect de hotărâre privind aprobarea stemei comunei Borş, judeţul Bihor

-Proiect de hotărâre privind aprobarea stemei comunei Drăguşeni, judeţul Botoşani

-Proiect de hotărâre privind aprobarea stemei comunei Tîrnava, judeţul Sibiu

-Proiect de hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Sălişte, judeţul Sibiu

-Proiect de hotărâre privind aprobarea stemei comunei Mihăileni, judeţul Sibiu”.

Pe ordinea de zi programată pentru şedinţa de miercuri se află şi două memorandumuri:

„- Memorandum cu tema: Aprobarea semnării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii
Cipru privind cooperarea în domeniul apărării

- Memorandum cu tema: Memorandum pentru aprobarea desemnării Ministerului Sănătăţii ca instituţie

responsabilă cu încheierea în numele Guvernului României a Acordului de finanţare nerambursabil cu Global
Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria”.
 CCR dezbate astăzi sesizarea lui Iohannis privind organizarea
şi funcţionarea Avocatului Poporului
Sursa: Mediafax

Curtea Constituţională dezbate, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire proiectul pentru
modificarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, prin care acesta
beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar.
Curtea Constituţională a amânat, miercurea trecută, pentru 30 ianuarie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis
cu privire proiectul pentru modificarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului
Poporului, prin care acesta beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar.

Pe 12 noiembrie2018 , Klaus Iohannis a depus la CCR o obiecţie de neconstituţionalitate în legătură cu

modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului. Şeful statului a argumentat că,
potrivit noii legi, Avocatul Poporului ar beneficia de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar,
similară cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale.

"Spre deosebire de pensia stabilită pentru judecătorii Curţii Constituţionale, legea criticată acordă pensie
specială atât pentru Avocatul Poporului în funcţie, cât şi pentru persoanele care au exercitat în trecut această
funcţie, fiind neclar dacă acest drept se cuvine inclusiv persoanelor care au deţinut funcţia de Avocat al
Poporului şi au pierdut această calitate datorită revocării lor din funcţie de către Parlament ca urmare a
încălcării Constituţiei şi a legilor, în condiţiile stabilite de lege", prevede textul sesizării preşedintelui
Iohannis, a informat Administraţia Prezidenţială.

Acesta critică şi modificarea conform căreia pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în
raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează conform legii.

"Analizând aceste dispoziţii în coroborare cu cele prevăzute la art. I pct. 8 referitoare la stabilirea şi calculul
pensiei de serviciu al Avocatului Poporului, considerăm că textele sunt neclare în ceea ce priveşte cuantumul
pensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili şi se va actualiza în raport cu indemnizaţia
Avocatului Poporului sau cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. În atare condiţii, rezultă că
art. I pct. 8 şi pct. 9 din legea criticată sunt neclare în ceea ce priveşte condiţiile şi procedura de stabilire a
pensiei Avocatului Poporului prin raportare la condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei judecătorilor Curţii
Constituţionale şi, prin urmare, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5)
din Constituţie", potrivit sursei citate.

De asemenea, Iohannis critică şi pensia anticipată de care ar putea benficia adjuncţii Avocatului Poporului.

"Legea dedusă controlului instanţei constituţionale stabileşte, prin introducerea la art. 11 din Legea nr.
35/1997 a alin. (13), posibilitatea acordării adjuncţilor Avocatului Poporului a unei pensii anticipate, cu cel
puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Nici în acest caz textul de lege nu precizează
dacă acordarea acestui tip de pensie este posibilă şi în situaţia încetării deţinerii acestor funcţii, în condiţiile
legii, ca urmare a revocării din funcţie datorate încălcării Constituţiei şi a legilor ţării", prevede documentul
depus la Curtea Constituţională.
Totodată, Klaus Iohannis susţine şi că "având în vedere că funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca
rang cu cea de ministru, iar cea de adjunct al Avocatului Poporului cu cea de secretar de stat, beneficiind de
aceleaşi drepturi cu aceştia, considerăm că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi
adjuncţii săi constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang".

Conform sursei menţionate, "în cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio
diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu
încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile
şi obiective".

Klaus Iohannis argumentează că o altă modificare a legii, care prevede ca, în cazul în care în funcţia de
Avocat al Poporului este numit un consilier juridic sau o persoană care lucrează în cadrul instituţiei, crează
un provilegiu pentru foştii adjuncţii ai Avocatului Poporului.

Şeful statului susţine că sunt neclarităţi şi în ceea ce priveşte plata personalului contractual aferent al
instituţiei, respectiv şoferii.

Un alt argument vizează riscul la care se expune personalul Mecanismului naţional de prevenire şi cel al
Avocatului Poporului, atunci când efectuează vizite sau anchete în locuri unde există factori de risc.

În plus, au fost făcute modificări neclarare, în opinia lui Klaus Iohannis, cu privire la felul în care sunt
încadrate persoanele care lucrează în cadrul instituţiei, respecti dacă au statul de funcţionar public sau sunt
încadraţi pe bază de contract.

Totodată, preşedintele Iohannis susţine că unele dintre reglementările noii Legi duce la noi cheltuieli din bani
publici.

"Personalul instituţiei Avocatului Poporului va fi format din demnitari, personal de conducere şi de execuţie
de specialitate cu statut de funcţionar public parlamentar şi personal încadrat prin contract individual de
muncă. Drept urmare, personalului de conducere şi de execuţie de specialitate cu statut de funcţionar public
parlamentar i se vor aplica prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar,
beneficiind, în mod corespunzător, de toate drepturile şi având toate obligaţiile acestuia. Astfel, prin aceste
reglementări se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plăţii unor categorii de pensii speciale,
pensii anticipate şi a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare. Toate aceste prevederi
dau naştere unor cheltuieli financiare care sunt de natură să majoreze cheltuielile bugetului de stat şi pe cele
ale bugetul asigurărilor sociale de stat", prevede textul sesizării depuse la CCR.

Iohannis critică şi faptul că iniţiatorii proiectului care modifică Legea 35/1997 privind organizarea şi
funcţionarea Avocatului Poporului nu precizează care este impactul bugetar al actului normativ.

Senatul a adoptat, pe 15 octombrie 2018, în calitate de for decizional, proiectul legislativ pentru modificarea
Legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, care prevede că persoana care se află
la conducerea instituţiei va primi pensie specială, care poate fi cumulată cu indemnizaţia pentru mandatul în
curs. Legea a fost trimisă spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis pe 24 octombrie 2018.
Un secretar de stat din Ministerul Transporturilor şi un
director din Romatsa, săltaţi şi duşi la audieri
Sursa: Mediafax

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Dragoş Titea, şi directorul Departamentului Tehnic-
Dezvoltare din cadrul Romatsa, Valentin Cimpuieru, au fost duşi de către procurori pentru a fi audiaţi după
percheziţiile de marţi de la sediul Romatsa, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.
Un secretar de stat din Ministerul Transporturilor şi un director din Romatsa, duşi la audieri
Şase persoane, printre care secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Dragoş Titea, şi directorul
Departamentului Tehnic-Dezvoltare din cadrul Romatsa, Valentin Cimpuieru, au fost duşi la audieri de către
procurori în urma percheziţiilor de marţi seară de la sediul Romatsa, au declarat surse judiciare pentru
MEDIAFAX.

Celelate patru persoane sunt lucrători în cadrul Direcţiei Juridice a Romatsa.

Surse apropiate anchetei au precizat pentru MEDIAFAX că procurorii au făcut percheziţii, luni seară, la
sediul Romatsa din Bucureşti, într-un dosar ce vizează posibile nereguli referitoare la anumite contracte de
consultanţă încheiate cu nişte firme de avocatură. Anchetatorii au ridicat documente legate de aceste
contracte de la sediul Romatsa.

Primarii de municipii ameninţă cu proteste în faţa Guvernului.

Ce condiţie au pus la întâlnirea cu Teodorovici/ Ministrul de
Finanţe: Mâine o să ieşim cu varianta finală a proiectului de
buget
Sursa: Mediafax

Primarii de municipii, reuniţi în Asociaţia Municipiilor din România (AMR), ameninţă cu proteste în faţa
Guvernului, dacă nu primesc o treime din bugetul naţional. Un răspuns eşte aşteptat din partea Ministerului
de Finanţe până miercuri, la ora 12.00, au anunţat edilii.
Primarii de municipii ameninţă cu proteste în faţa Guvernului. Ce condiţie au pus la întâlnirea cu Teodorovici
"Le-am spus punctul nostru de vedere, că noi considerăm faptul că în Uniunea Europeană minimul pe
administraţia locală este de 30%, considerăm că şi în România trebuie să fie măcar în zona de minim, adică
o treime din buget. O treime din buget, ca să fie treaba clară. Dânşii ne-au ascultat punctul nostru de vedere
şi ne-au promis că până mâine la ora 12.00 ne vor comunica rezultatele. Noi mâine la 12.00 suntem adunaţi
cu toţii la Asociaţia Municipiilor şi aşteptăm cu mult interes veşti de la Guvern, în sensul în care să fim luaţi
în consideraţie", a declarat Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3 al Capitalei, după întâlnirea cu ministrul
Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Edilii spun că vor recurge la proteste dacă Guvernul nu alocă minimum o treime din bugetul naţional pentru
administraţia publică locală.

"Am convenit ca mâine (miercuri-n.r.) la ora 12.00 să fim la Asociaţia Municipiilor, vom chema şi alţi primari
şi dacă punctul nostru de vedere nu va fi aprobat imediat ne vom deplasa în faţa Guvernului ca protest, în
numele cetăţenilor din România, pentru că noi reprezentăm cetăţenii din România şi banii nu se iau de la
primari sau primărie, se iau de la oameni care doresc dezvoltarea. Din nou regretabil este că discutăm două
ore jumătate şi Guvernul României, reprezentanţii României, ne-au adus acuzaţii care nu-şi au sensul. Nu are
sens de ce să spui că ai excedent bugetar, că tu ai mai mult decât celălalt. Noi cerem ca o treime din bugetul
de stat să meargă către administraţia locală şi am convenit ca 66,8%, cifra spusă de Ministerul de Finanţe, că
este obligatorie ca să compenseze pentru a reduce pierderile din 2018 trebuie îndeplinită. În momentul în
care va lipsi un procent, fiecare cetăţean pierde", a declarat Gheorghe Falcă, primarul Aradului.

Edilii spun că în momentul de faţă banii care merg către administraţia locală au o pondere de până în 20%
din buget.

"Suntem cea mai subfinanţată administraţie locală din Europa", a completat Negoiţă.

Ministrul de Finanţe: Mâine o să ieşim cu varianta finală a proiectului de buget

Primarii prezenţi marţi la discuţii au făcut două propuneri în ceea ce priveşte alocarea bugetară pe 2019
pentru autorităţile locale, iar acestea vor fi analizate la Ministerul de Finanţe, care va ieşi miercuri cu varianta
finală a proiectului de buget, a anunţat ministrul Eugen Teodorovici.

"Au fost făcute două propuneri în aceste câteva ore de discuţii, propuneri pe care o să le analizăm acum la
Ministerul de Finanţe şi pentru că am promis ca mâine (miercuri, n.r.), într-un termen foarte scurt, să ieşim
cu varianta finală pe care, sperăm noi, să o agreeze cea mai mare parte dintre cei care au fost azi prezenţi la
şedinţă. Nu intrăm în detalii de ordin tehnic. Au fost mai multe propuneri vizavi de împărţirea impozitului
pe venit, care rămâne la nivel local de 100%, între consiliile judeţene, între municipii, oraşe şi comune. Am
preluat aceste două propuneri şi la Finanţe să discutam pe ele pentru a vedea exact care este cea mai bună
variantă care să asigure la nivel local, atât pentru locuitori cât şi pentru partea de investiţii, sumele necesare",
a declarat Eugen Teodorovici, după discuţiile cu primarii de municipii.

Chestionat care va fi formula pentru redistribuirea banilor, ministrul Finanţelor a răspuns că este formula pe
care legea o prevede, dar "nu e nimic care să nu fie transparent".

Meleşcanu, pentru AFP: România se opune condiţionării

fondurilor UE de situaţia statului de drept. Funcţionarea
justiţiei ar trebui să fie „apanajul fiecărei ţări”
Sursa: Mediafax
România se opune planului Uniunii Europene de condiţionare a accesului la fondurile europene de situaţia
statului de drept, afirmă, într-un interviu acordat Agenţiei France-Presse, ministrul de Externe, Teodor
Meleşcanu, subliniind că funcţionarea justiţiei ar trebui să fie "apanajul fiecărei ţări".
Meleşcanu, pentru AFP: România se opune condiţionării fondurilor UE de situaţia statului de drept
"Dacă cineva îmi spune care sunt criteriile care definesc statul de drept, aş fi pregătit să descut despre acest
lucru", a declarat Teodor Meleşcanu într-un interviu acordat Agenţiei France-Presse.
Parlamentul European a aprobat recent un proiect de rezoluţie care prevede suspendarea sau reducerea
plăţilor fondurilor europene către guvernele care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient
fraudele şi actele de corupţie. Proiectul, lansat de Comisia Europeană, face acum obiectul negocierilor cu
membrii Consiliului Uniunii Europene.

"Eu nu cred că ar trebui să existe o astfel de asociere", a argumentat Teodor Meleşcanu, apreciind că fondurile
UE sunt "un element fundamental, pe care se întemeiază întreaga filosofie a UE".

Referindu-se la criticile Bruxellesului şi Washingtonului privind modificări care ar ameninţa instituţii

democratice din România, Teodor Meleşcanu a declarat că reformele în sistemul judiciar au fost făcute "în
mod transparent", subliniind că "funcţionarea justiţiei este apanajul fiecărei ţări".

"Noi respectăm opiniile critice, dar acest lucru nu înseamnă că le considerăm şi ca fiind corecte", a
argumentat Meleşcanu, oferind asigurări că "România are o democraţie stabilă şi solidă".

Ministrul român de Externe s-a plasat de partea Poloniei şi Ungariei, vizate de o procedură mai dură şi
excepţională, în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, pentru "încălcarea gravă a principiilor statului de
drept". "Eu sunt pentru continuarea dialogului", pentru a le permite celor două ţări "să îşi prezinte
argumentele şi să răspundă cu argumente", a subliniat Meleşcanu în interviul acordat AFP şi citat de site-ul
Atlantico.fr.

Georgescu, BNR: Este necesară revizuirea substanțială a

sistemul fiscal, cu accent pe impozitarea progresivă a
veniturilor
Sursa: Hotnews
”În scopul asigurării unei baze solide pentru furnizarea bunurilor și serviciilor publice, este necesar să se
revizuiască substanțial sistemul fiscal, cu accent pe impozitarea progresivă a veniturilor globale și a
proprietăților persoanelor fizice – măsură care se impune în mod obiectiv, în condițiile mutațiilor structurale
majore produse la nivelul distribuției veniturilor și averii populației în ultimii aproape 30 de ani”, a re-iterat
primul viceguvernator BNR, Florin Georgescu. Declarațiile sale au fost făcute cu prilejul primirii din partea
Asociației Generale a Economiştilor din România (AGER) a Diplomei de excelență și a Distincției
Cercetătorul științific al anului 2018.

Fostul ministru socialist al Finanțelor nu pierde nicio ocazie publică de a promova ideea impozitării
progresive, același discurs ținându-l și în decembrie 2017, cât și în 2018. ”Adoptarea acestor îmbunătățiri de
fond ale regimul fiscal autohton este necesară, cu atât mai mult, cu cât, actualmente, în România se manifestă
în domeniul fiscal-bugetar o trinitate imposibil de realizat:

• creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor, concomitent cu dezvoltarea infrastructurii fizice și

umane;
• menținerea deficitului bugetar total în limita a 3% din PIB, în paralel cu reducerea deficitului
structural;
 • neutilizarea, în condițiile repartiției deficitare a valorii nou create în economie, a politicii fiscale ca
pârghie de redistribuire între factorii de producție (capital și muncă) și, în interiorul acestora, pe baza
unor criterii stimulative economic și corecte din punct de vedere social”, a mai spus Georgescu.
El și-a lansat recent o carte, ”Capitalul în România postcomunistă”, apărută în 3 volume la Editura
Academiei, o consistentă surse de date pentru orice cercetător în economie.

O industrie care merge cu pedala pe acceleraţie. Dacia şi Ford

au produs maşini de 7 mld. euro în 2018 datorită lansării noilor
SUV-uri Duster şi EcoSport
Sursa: Ziarul Financiar
După 2020, când Dacia şi Ford vor ajunge la o capacitate maximă de 700.000 de maşini anual, valoarea
producţiei va putea urca spre 10 mld. euro.

Lansarea în producţie a noilor SUV-uri Duster şi EcoSport a susţinut puternic creşterea numă­rului de maşini
asamblate pe piaţa locală anul trecut, cu atât mai mult cu cât segmentul maşinilor de teren reprezintă acum
cel mai dinamic segment la nivel european.

În total, în 2018, au fost asamblate aproape 477.000 de maşini, în creştere cu 31% faţă de anul precedent,
potrivit datelor din piaţă şi calculelor ZF. Recordul anterior a fost înre­gis­trat în 2013, primul an întreg de
producţie pen­tru Ford B-Max la Craiova. Luând în calcul un preţ mediu de piaţă estimat de ZF la 15.000 de
euro cu TVA, atunci valoarea producţiei din 2018 este de peste 7 mld. euro.

Mai mult, în toamna acestui an la Craiova va intra în producţie un al doilea model, care potrivit presei
internaţionale va fi Ford Puma, un crossover mai mare decât EcoSport care va permite creşterea producţiei
Ford la peste 200.000 de maşini anual. La Mioveni, Grupul Renault a anunţat deja ce începând cu 2020-2021
va majora producţia uzinei de la 350.000 la 406.000 de unităţi anual, ceea ce ar face ca după 2021 în România
să se poată produce peste 700.000 de maşini anual.

„Pentru a atinge un nivel de 700.000 de uni­tăţi, vorbim în primul rând de piaţă. Dacă cele două mari uzine
vor face acele produse care să respecte cerinţele clientului, mai ales dacă vor integra elemente de înaltă
tehnologie care vor fi introduse pe piaţă după 2020, cum ar fi conectivitate, maşini electrice şi hibride, atunci
vom ajunge la un maxim de capacitate. Clientul va decide. Mai avem aici doi factori de mare importanţă -
infrastructura şi asigurarea can­titativă şi calitativă a forţei de muncă şi infra­structura care trebuie dezvoltată
urgent“, a spus Gabriel Sicoe, preşedintele Asociaţiei Con­structorilor de Automobile din România
(ACAROM).

Producţia record din 2018 a fost înregistra­tă în contextul în care uzina Ford de la Craiova a înregistrat în
2018 o producţie-record de aproape 142.000 de maşini, iar uzina Dacia a re­ve­nit pe creştere susţinută de
noul Duster, urcând cu 7%, la peste 335.000 de maşini.

Acest volum de producţie a fost atins în con­diţiile în care infrastructura la sud de Carpaţi este aproape
neschimbată de zece ani - în con­ti­nuare nu există o autostradă sau drum expres între Piteşti şi Craiova şi
infrastructura feroviară nu a fost modernizată. Pe de altă parte, anul acesta ar putea demara lucrările la
pri­mele două tronsoane ale drumului expres din­tre Craiova şi Piteşti, care vor ac­ţiona şi ca o centură
ocolitoa­re pentru Balş şi Slatina.

Un bărbat din judeţul Dolj, care lucrează ca poştaş de aproape

35 de ani, a intrat în greva foamei
Sursa: Observator
Omul este nemulţumit că, după atât de mulţi ani de muncă, primeşte salariul minim pe economie. Nu primeşte
nici măcar nişte sporuri, în condiţiile în care oficiul poştal funcţionează chiar în locuinţa lui.

Mihai Păun lucrează ca factor poştal încă din anul 1984. După 35 de ani de muncă bărbatul s-a hotărât să
intre în greva foamei. Este nemulţumit de salariul pe care îl primeşte, dar şi de faptul că are acelaşi contract
de muncă de când a început să lucreze la Poştă.

Articolul continua dupa recomandari

Horoscop 30 ianuarie 2019. Plimbare în aer liber şi o petrecere în familie

Mihai Păun: Dupa 35 de ani de zile am primit act aditional prin care salariul meu este minim pe economie.

Aşa că, de cinci zile, bărbatul de 60 de ani a intrat în greva foamei. A acceptat totuşi să fie monitorizat de
medici şi chiar este dispus să meargă la spital, dacă starea de sănătate i se va degrada.

Despre situaţia bărbatului au aflat şi şefii săi, dar şi reprezentanţii sindicatului. Aceştia din urmă i-au făcut
chiar şi o vizită.

Titi Roman, presedinte sindicat lucratori postali regiunea Oltenia: Am discutat cu colegul nostru. am preluat
revendicarile dumnealui. solutiile sunt in curtea administratiei. Sa incercam sa rezolvam aceste revendicari
ale colegului nostru. Din pacate situatia in posta romana la nivel de salarizare este dezastruoasa. peste 50 %
din colegi sunt la nivelul salariului minim pe economie. Eu cred ca stand la masa dialogului vom gasi solutiile
pt a dezamosta acest conflict.

Marius Puienea, medic de familie: Pana acum lucrurile din pacate merg usor spre degradare, tensiune, acuza
vertij, tulburari de vedere. A acceptat daca situatia impune sa mearga la spital si va accepta acele perfuzii
care asigura support energetic.

Conducerea Oficiului Județean de Poștă Olt a refuzat până acum să comenteze situaţia angajatului lor.

Iacob Baciu (președintele CES) doarme în ilegalitate

Sursa: Flacara rosie

În anul 2010, Iacob Baciu (foto stânga), liderul Confederației Sindicatelor Democratice din România, care
avea și funcția de vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a fost reclamat de Agenţia
Naţională de Integritate pentru conflict de interese în calitate de administrator al SC Sind România, o
societate comercială înfiinţată în anul 1992 de către confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional
având asociate persoane juridice, cum ar fi C.N.S.L.R.Frăţia, C.N.S. Cartel Alfa, B.N.S., C.S.D.R. şi
A.N.C.C.S.R., și care desfăşoară preponderent activităţi de turism social, beneficiarii serviciilor sale fiind, în
principal, membri de sindicat şi beneficiarii biletelor de odihnă şi tratament veniţi prin C.N.P.P., societatea
confederaţiilor sindicale.

S.C. SIND ROMÂNIA S.R. a încheiat, prin sucursalele teritoriale cu casele de asigurări de sănătate judeţene,
contracte de furnizare servicii medicale în valoare de aproximativ 7.500.000 Lei.

Decizia A.N.I de incompatibilitate, a fost contestată de către Iacob Baciu în data de 16.03.2017 la Curtea de
Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, printr-o acțiune de anulare. În data de 19.07.2017,
Curtea de Apel București, prin hotărârea 2424/2017, respinge acţiunea ca neîntemeiată, dar cu recurs în 15
zile de la comunicare. În data de 26.07.2017, Iacob Baciu declară recurs împotriva hotărârii Curții de Apel
București, iar în data de 26.10.2017, Î.C.C.J. prin Decizia nr.3227/26.10.2017, se respinge recursul formulat
de Iacob Baciu împotriva Sentinţei nr.2424 din 19 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat, iar această hotărâre rămâne irevocabilă.

În data de 13.11.2017, Agenția Națională de Integritate, prin Inspecția de integritate, trimite adresa cu
numărul 41432, prin care înștiința Consiliul Economic și Social despre existența stării de incompatibilitate
și a conflictului de interese în care s-a aflat domnul Iacob Baciu. Prin urmare, la data rămânerii definitive a
raportului de evaluare, domnul Baciu Iacob se află în interdicția de a mai exercita o funcție sau o demnitate
publică, potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010.

Întrebarea care intervine în cazul de față este dacă secretarul C.E.S. a prezentat membrilor plenului această
adresă venită de la A.N.I.?

În urma acestei adrese, Secretarul general al Consiliuliu Economic și Social avea obligația să anunțe
Confederația despre starea de incompatibilitate al unui membru plen C.E.S., deoarece conform Legii nr.
248/2013 – Republicată – privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social la articolului
17 din aceeași lege, calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic şi Social încetează, ca urmare a
interzicerii, prin hotărâre definitivă, a dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a
desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

După acest raport al A.N.I, domnul Iacob Baciu nu mai are calitatea de a ocupa nici funcția de Președinte,
dar nici pe cea de membru C.E.S., mai ales datorită faptului că, potrivit Legii nr. 248/2013 – Republicată –
privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social la art.1 alineatul (2), se prevăd
următoarele: Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă,
constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile
sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale, ai societăţii civile și, mai mult, are
următoarele atribuții printre care: avizează proiectele de acte normative din domeniile de specialitate
prevăzute la art. 2 alin. (2), iniţiate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor,
invitând iniţiatorii la dezbaterea actelor normative; elaborează, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau
din proprie iniţiativă, analize şi studii privind realităţile economice şi sociale; semnalează Guvernului sau
Parlamentului apariţia unor fenomene economice şi sociale care impun elaborarea unor noi acte normative.
Într-o situație asemănătoare s-a aflat și Bogdan-Iuliu Hossu, în cazul căruia, în anul 2010, Agenția Națională
de Integritate a constatat exitența stării de incompatibilitate ca membru titular în Consiliul de Administrație
al Societății Române de Radiodifuziune (S.R.R.), ca urmare a exercitării simultane de funcții, iar acesta și-a
prezentat demisia din funcția de membru al plenului C.E.S.

În data de 01.09.2011, prin Hotărârea C.E.S nr. 407/01.09.2011, domnul Bogdan-Iuliu Hossu este înlocuit
din funcția de membru al plenului Consiliului Economic și Social. Cel mai probabil, în opinia domnului
Iacob Baciu, funcția de Președinte C.E.S. nu este o funcție publică, iar dacă plenul, în suveranitatea sa, nu a
procedat la revocarea acestuia, se consideră, în speță, că a acceptat explicația domnului Iacob Baciu. Având
în vedere misiunea organizației și recomandările specifice de țară pe care Comisia Europeană le-a adresat
pentru anul 2018 României cu privire la starea dialogului social, având în vedere că dialogul social în
România în momentul de față suferă profund și că instituția C.E.S. nu a avut un punct de vedere, a dat doar
un aviz pe anumite spețe importante pentru societate cum ar fi amnistia, legile justiției, sau ordonanțe cu
impact major, consider că orice pată care poate fi adusă dialogului social, echității și capacității acestei
instituții de a furniza ceea ce este prevăzut în constituție, trebuie luată la cunoștință de toți membrii săi și
înlăturată. În acest caz, avem o stare de fapt în care secretarul instituției nu a reacționat la această
incompatibiliate, mai mult, se consideră că planează o suspiciune asupra calității dialogului social.

Consiliul Economic şi Social este organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României în

domeniile economiei, finanţelor, sănătăţii, educaţiei, muncii etc. Practic, acesta îşi exprimă punctul de vedere,
obligatoriu, asupra oricărui act emis de Palatul Victoria sau Parlament.
În acest context, cred că atât Parlamentul României, cât și Primul Ministru ar trebui să se sesizeze cu privire
la această incompatibilitate și să oblige C.E.S -ul să facă toate demersurile pentru schimbarea celor care nu
au dreptul să ocupe o asemenea funcție publică.

Sindicaliştii îi cer lui Moloţ să oprească „demolarea

Termocentralei Mintia”
Sursa: Glasul Hunedoarei
Preşedintele ALDE spune că, mai întâi, energeticienii trebuie să se pună de acord asupra unei soluţii.
Într-un articol publicat pe site-ul de internet al mişcării „Hunedoara suntem noi”, reprezentanţii Sindicatului
„Solidaritatea” din cadrul Termocentralei Mintia spun că Ministerul Energiei (patronat politic de ALDE –
n.red.) este cel care ar dori, de fapt, închiderea unităţii energetice amintite şi îi cer liderului judeţean al ALDE,
Mircea Moloţ, să oprească „demolarea” acesteia. În replică, Mircea Moloţ spune că, mai întâi, sindicatele şi
directorii din cadrul Termocentralei trebuie să cadă de acord asupra unui plan clar, după care îi va sprijini
politic „fără nicio reţinere”.

În articolul publicat pe site-ul amintit se arată că „politica de distrugere a Sistemului Energetic Naţional, dusă
de Ministerul Energiei, condus de ALDE în ultimii doi ani, se reflectă la ora actuală prin importurile masive
de energie electrică care au ajuns la 1900 MW, cu un preţ record de peste 900 lei/MW pe piaţa de echilibrare,
costuri la care se adaugă şi importurile la gaze naturale, toate plătite de consumatorul final, adică de
populaţie”.

Se invocă pericolul opririi Mintiei în termen de câteva zile

„Nici Complexul Energetic Hunedoara nu scapă de această politică de demolare a SEN, termocentrala Mintia
(a 3-a din ţară) aflându-se în faţa riscului de a fi oprită în următoarele zile, din cel puţin două motive: lipsa
stocurilor de cărbune şi lipsa lucrărilor de mentenanţă, lucru ce a condus la apariţia tot mai des a avariilor şi
care poate genera chiar şi accidente de muncă.
Cu toate că pentru conformarea termocentralei Mintia la condiţiile de mediu se poate apela la utilizarea unui
sort de cărbune din import, cu conţinut scăzut de sulf, acţionarul CEH, adică Ministerul Energiei, a ascuns în
mod voit această variantă încă din anul 2007, iar în prezent oficialii acestuia nu i-au nici o măsură pentru
achiziţionarea acestui tip de cărbune. Este evident faptul că Ministerul Energiei condus de ALDE, cu girul
PSD, doreşte transformarea României în cel mai mare importator de energie electrică din Europa de Est”, se
mai arată în articolul amintit. Materialul conţine şi o declaraţie a preşedintelui Sindicatului „Solidaritatea”,
Cristian Iştoc: „Instituţiile statului, SRI, CSAT, DIICOT, trebuie să se implice imediat în cercetarea cauzelor
care au dus la criza din energie, până nu va fi afectată populaţia, consumatorul final. Solicit public implicarea
Preşedintelui ALDE – HD, domnul Mircea Moloţ, pentru a face front comun cu energeticienii, iar împreună
să oprim demolarea Termocentralei Mintia. Domnul preşedinte Moloţ va trebui să reanalizeze şi numirile în
posturile de directori atât în cadrul CEH cât şi la conducerea termocentralei, care aparţin ALDE, deoarece
este inadmisibil ca timp de doi ani, aceştia să militeze pentru demolarea termocentralei în timp ce beneficiază
de susţinerea politică a partidului care păstoreşte Ministerul Energiei. Domnul preşedinte Moloţ trebuie să
ştie şi să îşi asume politic faptul că toate documentele care duc la demolarea Mintiei poartă semnătura
directorilor numiţi de ALDE. Noi, ca parteneri de dialog social, vom arăta opiniei publice şi salariaţilor (care
riscă să devină şomeri în scurt timp), toate înţelegerile acestor directori cu unii lideri ai sindicatelor aservite,
care mai nou se afişează pe la şedinţele ALDE, uitând probabil că mandatul lor este să apere locurile de
muncă ale membrilor care le plătesc cotizaţie, şi nu să gireze prin vot acele partide care militează pentru
demolarea termocentralei. Domnule preşedinte ALDE-HD, Mircea Moloţ, fac acest apel către
dumneavoastră, în speranţa că nu ştiaţi aceste detalii şi nu giraţi politic demolarea termocentralei Mintia, pe
cale de consecinţă aştept reacţii pozitive şi un sprijin real pentru o categorie profesională de excepţie, cea de
energetician.”.

Moloţ neagă acuzele şi cere, mai întâi, un consens al energeticienilor

Contactat de „Glasul Hunedoarei”, preşedintele ALDE Hunedoara spune că sunt false afirmaţiile privind
participarea unor lideri sindicali din cadrul Termocentralei la vreo şedinţă de partid, adăugând că se împlinesc
doi ani de când încearcă să ajute la rezolvarea problemelor de la Mintia, dar fără succes, în principal din
cauza faptului că specialiştii de aici (indiferent că vorbim despre lideri de sindicat sau directori) nu se pun de
acord asupra unei strategii comune: „Eu pot să ajut doar din punct de vedere politic. Nu sunt tehnocrat şi nici
nu am vreo competenţă în domeniul energetic. La începutul anului 2017 m-am întâlnit cu lideri de sindicat
de la Mintia şi directori şi am constatat că ei între ei se contraziceau asupra soluţiilor pentru Termocentrală.
Atunci le-am spus să se pună de acord pe o strategie, apoi le-am facilitat mai multe întâlniri cu ministrul de
resort de la acea vreme, domnul Toma Petcu. Ţin minte că la prima întâlnire am mers cu ei la Bucureşti dar
nu am rămas la întrevedere, pentru că nu am dorit să influenţez cu nimic o decizie care poate fi doar una
tehnică sau economică.
În ce priveşte directorii de la CEH, eu acolo i-am găsit (Moloţ a devenit preşedinte al ALDE Hunedoara în
vara anului 2016 – n.red.). Mai ţin însă minte că un director susţinut de ALDE, domnul Michael Melczer, a
reuşit în ianuarie 2016 să facă profit la CEH, când un megawatt se vindea cu vreo 700 de lei. Atunci salariile
erau plătite la timp, stocurile de cărbune erau în regulă. Totuşi, sindicaliştii au fost cei care au făcut presiuni
pentru schimbarea lui Melczer. Acum ei (cei din actuala conducere – n.red.) de ce nu fac profit, mai ales că
preţul energiei e şi mai mare decât în ianuarie 2017? Acest domn Cristian Iştoc trebuia să pună mâna pe
telefon şi să mă sune. Dacă nu apucam să-i răspund pe loc, îl sunam înapoi şi stabileam o întâlnire. Cred însă
că domnul Iştoc începe să facă politică. Nu mi se pare eficient să te apuci să faci apeluri pe site-uri sau pe
facebook. Nu aşa se procedează”.
Criză de energeticieni peste 8 ani?

În apărarea partidului pe care îl reprezintă, Mircea Moloţ susţine, pe de altă parte, că afirmaţiile privind
închiderea iminentă a Termocentralei Mintia sunt nefondate. „Am discutat şi cu fostul ministru al energiei,
şi cu actualul ministru. Amândoi m-au asigurat că Mintia nu va fi închisă. E adevărat, aici va fi construit un
grup pe gaz de 400 de MgWh, dar până va fi el gata vor mai trece vreo opt sau zece ani, timp în care Mintia
va merge cu un grup pe cărbune. Media de vârstă a angajaţilor de la Termocentrala Mintia e ridicată. S-au
făcut chiar calcule care au arătat că, până când va fi dat în folosinţă grupul pe gaz metan, majoritatea dintre
cei 700 de angajaţi actuali ai termocentralei vor ieşi la pensie. Vor mai rămâne doar 100 de energeticieni şi
va fi nevoie să se angajeze 100 de alţi oameni pentru a deservi viitorul grup energetic pe gaz metan”, a
declarat Mircea Moloţ.

Negocieri la Ministerul Muncii pe tema problemelor

angajaţilor din Complexul Energetic Oltenia
Sursa: Radio Accent
Noi discuţii sunt programate la Ministerul Muncii, joi, între reprezentanţii instituţiei şi o delegaţie din partea
Complexului Energetic Oltenia.
Potrivit liderului sindical Nicu Bunoaica, întâlnirea va avea loc de la ora 09,30, la sediul Ministerului Muncii.
Este confirmată inclusiv prezenţa ministrului de resort.
Au fost invitaţi inclusiv reprezentanţi ai mediului politic din Gorj.
Principala problemă a angajaţilor din Complexul Energetic Oltenia este reprezentată de condiţiile grele de
muncă.
De asemenea, se doreşte scăderea vârstei de pensioare la 53 de ani pentru anumite categorii de personal din
companie.