REVISTA PRESEI 28.01.

2019
Contents
Vâlcov: Proiectul de lege a bugetului este gata, va fi prezentat marţi ................................................... 2
MAE: Promovarea diversităţii, a egalităţii de şanse, principii fundamentale pentru dezvoltarea unei
societăţi democratice.............................................................................................................................. 3
Dăncilă: Legat de preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, cred că principala problemă a României a fost
dezinformarea ......................................................................................................................................... 3
Adriana Cotel - numită preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ................................... 5
Vasilescu (BNR): Dacă Banca Naţională ar scoate prea multă valută în zilele astea, ROBOR-ul s-ar
duce peste 7% ......................................................................................................................................... 5
Dragnea: PIB-ul României a ajuns în 2018 la 949,6 miliarde de lei, creştere de 25% faţă de 2016/
Orban: A prezentat o creştere economică fictivă ................................................................................... 6
Secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor: Guvernul va adopta până joi bugetul pe anul
2019 ........................................................................................................................................................ 7
Sindicat: Şoferii de troleibuze acuză STB că au fost abandonaţi pe trasee, în frig şi fără mâncare ....... 8
Salarii în învățământ. Veşti de ultimă oră pentru dascăli ....................................................................... 9
Darius Vâlcov: Trebuie tăiată macaroana firmelor care se lăcomesc ..................................................... 9
Bugetul deputaților, creșteri uluitoare în numai 6 ani ......................................................................... 10
Efectul bombă al prăbușirii leului. Prețurile explodează ...................................................................... 11
Locuri de muncă. Inspectoratul General pentru Imigrări face angajări ................................................ 12
Conflictul dintre Guvern și BNR se adâncește! Darius Vâlcov i-a pus gând rău lui Isărescu: 'Uneori e
bine să lăsăm locul și altora' ................................................................................................................. 13
Tranzacția ANULUI pe piața de energie: o companie care activează și în România, tranzacție de 5,8
miliarde de euro .................................................................................................................................... 13
Guvernului Dăncilă recunoaște că riscă dificultăți la plata ajutoarelor sociale. Majorarea Indicatorului
Social de Referință nu poate fi realizată ............................................................................................... 14
Deficit bugetar de 2,88% din PIB, anul trecut, pe cash ......................................................................... 14
Diriginții de șantier spun că nu există forță de muncă, iar șefii Inspectoratelor în construcții sunt
numiți politic/ Un ordin de ministru duce la o verificare formală a lucrărilor publice ......................... 16
Cât De mult poate fi influențat ROBOR de către BNR sau de către băncile comerciale românești?
Opinia unui trader independent ........................................................................................................... 17
Românii din Italia, “în vârful listei” printre beneficiarii venitului de cetăţenie .................................... 19
Creşterea salariului minim pentru muncitorii din construcţii ar putea opri declinul sectorului în 2019
.............................................................................................................................................................. 21
Sorina Pintea, ministrul sănătăţii: Avem nevoie de bani pentru investiţii şi pentru programe naţionale
.............................................................................................................................................................. 21
Marea încetinire economică este însoţită de un val de restructurări şi reduceri de personal care
afectează sectoare importante din economiile Europei şi SUA: media, auto, telecom, IT, bănci, retail
şi farma ................................................................................................................................................. 22
Greva muncitorilor Audi din Ungaria aduce în prim-plan problema acută a decalajului salarial dintre
Vest şi Est .............................................................................................................................................. 24
Viteza de lărgire a faliilor dintre cele 3 Românii: o comparație la 10 ani ............................................. 25
Valentin Lazea / Cum poate să eșueze o națiune. O privire analitică asupra ”Ordonanței lăcomiei”.. 28
Săptămâna stand-up comedy în Parlamentul de la Bruxelles: audierea miniștrilor României ............ 31
Davos – Raport 2019: Topul riscurilor globale. Confruntarea naționalism – globalizare. 6 din cele mai
mari 10 riscuri globale au de a face cu mediul, în următorii 10 ani...................................................... 36

Vâlcov: Proiectul de lege a bugetului este gata, va fi prezentat

marţi
Sursa: Agerpres

Consilierul primului-ministru Darius Vâlcov a declarat, duminică, la postul Antena 3, că proiectul de lege a
bugetului pentru 2019 este gata, urmând a fi prezentat de către Guvern marţi, 29 ianuarie, iar în 5 sau 6
februarie va putea începe dezbaterea acestuia în Parlament.

"Este gata, va fi anunţat marţi (...) Pe 5 sau 6 februarie va putea începe şi dezbaterea pe marginea acestuia,
atunci când Parlamentul se întoarce", a afirmat Vâlcov.

Totodată, el a menţionat că în cursul zilei de luni va avea loc probabil o ultimă discuţie a proiectului de buget
în cadrul coaliţiei de guvernare şi cu UDMR.

De asemenea, Vâlcov a precizat că premierul Viorica Dăncilă a participat la majoritatea întâlnirilor de la

Guvern privind proiectul de buget, iar din fotografia prezentată de liderul PSD, Liviu Dragnea, pe Facebook
ea a lipsit pentru că acea întâlnire a fost pentru a fi prezentate liderilor coaliţiei datele proiectului de buget.
"Doamna prim-ministru a participat la majoritatea întâlnirilor, ştia despre ce este vorba, a fost o prezentare
pentru liderii coaliţiei", a precizat Darius Vâlcov.

Potrivit acestuia, proiectul de buget pentru 2019 va cuprinde "surprize foarte plăcute", el referindu-se, în
context, la o creştere de aproape jumătate a bugetului Educaţiei faţă de anul 2018, precum şi de creşteri
consistente ale bugetelor Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Pe de altă parte, consilierul premierului a ţinut să sublinieze că Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 de instituire
a "taxei pe lăcomie" nu va fi abrogată şi nici nu va fi modificată la momentul adoptării de către Parlament.

Darius Vâlcov a mai afirmat că Banca Naţională (BNR) este responsabilă, conform legii, de fluctuaţia
monedei naţionale şi are datoria de a interveni pentru a ţine cursul sub control. El şi-a mai exprimat
convingerea că devalorizarea din ultimele săptămâni a leului este o problemă de scurtă durată şi că se "va
regla" în cursul acestui an.

MAE: Promovarea diversităţii, a egalităţii de şanse, principii

fundamentale pentru dezvoltarea unei societăţi democratice
Sursa: Agerpres

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume şi
reiterează faptul că promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, a egalităţii de şanse reprezintă
principii fundamentale pentru dezvoltarea unei societăţi democratice.

"Ministerul român al Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din întreaga
lume şi îşi exprimă solidaritatea cu supravieţuitorii evenimentelor din timpul celui de-al Doilea Război
Mondial. Ziua internaţională a comemorării Holocaustului reprezintă un moment de reflecţie cu privire la
consecinţele tragice pe care manifestările de tip extremist le au asupra valorilor solidarităţii umane, ale
democraţiei şi ale respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Ministerul Afacerilor Externe reiterează
faptul că promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, a egalităţii de şanse reprezintă principii
fundamentale pentru dezvoltarea unei societăţi democratice", se arată într-un mesaj adresat de MAE cu
prilejul Zilei internaţionale a comemorării victimelor Holocaustului.

Totodată, MAE reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin mecanismele diplomaţiei la

consolidarea instrumentelor legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze antisemitismul,
precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială, intoleranţă şi populism.

"În contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în perioada ianuarie-
iunie 2019, combaterea antisemitismului, a discriminării şi a discursului de ură reprezintă priorităţi tematice,
prin încadrarea în pilonul Europa valorilor comune. În acest sens, vor fi organizate două conferinţe pe tema
combaterii antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului, la Bruxelles şi Bucureşti, în februarie şi,
respectiv, martie 2019", conform comunicatului.

Ministerul Afacerilor Externe menţionează că marchează ziua de 27 ianuarie şi prin implicarea în campania
globală #weremember a organizaţiei World Jewish Congress.

MAE precizează că ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la
Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului.

Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze
victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.

Dăncilă: Legat de preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, cred

că principala problemă a României a fost dezinformarea
Sursa: Agerpres
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că a existat multă dezinformare privind România la nivel european,
iar principala problemă a reprezentat-o faptul că unii au susţinut că ţara noastră nu fi fost pregătită să preia
Preşedinţia Consiliului UE.

"Din păcate, foarte multă (dezinformare referitoare la România a existat la nivel european - n.r.) şi cred că
aceasta a fost şi principala problemă a României. Nu faptul că România nu era pregătită, România era
pregătită pentru Preşedinţie. Nu faptul că România nu ar putea soluţiona probleme majore la nivel european,
ci faptul că alţii au spus că România nu poate şi au venit cu aceste dezinformări. Ceea ce este neplăcut este
că multe dintre aceste dezinformări vin din România, de la membri ai Parlamentului European români şi nu
putem uita faptul că nu au fost numai dezinformări. Au fost eurodeputaţi care au votat împotriva României.
Chiar când am prezentat priorităţile Preşedinţiei, aproape toţi membrii PE se aşteptau la o dezbatere
constructivă, bazată pe soluţii, creionarea unor metode de cooperare cât mai strânse între grupurile politice",
a precizat Dăncilă, pentru Antena 3.

Ea a adăugat că lucrurile negative şi care au "adus o umbră" asupra imaginii Preşedinţiei române au venit din
partea eurodeputaţilor români din grupul PPE. În opinia sa, acelora care fac "astfel de lucruri ar trebui să le
fie ruşine", deoarece au fost votaţi de români pentru a-şi apăra şi reprezenta ţara.

"Acest lucru a nemulţumit. Şi nu că ne-a nemulţumit pe noi. Au fost mulţi eurodeputaţi cu care m-am întâlnit
şi au spus: 'E o ruşine ceea ce s-a întâmplat'. Tocmai membri ai PE din România să vină cu astfel de acuzaţii,
de afirmaţii... este fără precedent", a completat premierul.

Prim-ministrul a menţionat că România trebuie să finalizeze multe dosare, într-o perioadă mai scurtă decât
în mod obişnuit.

"Dacă alţii au beneficiat de şase luni, noi trebuie ca până la sfârşitul lunii martie să încercăm să finalizăm tot
ceea ce avem pe masa de lucru, să prioritizăm obiectivele care se pliază pe realitatea existentă acum la nivel
european şi, în acelaşi timp, să încercăm să schimbăm imaginea în ceea priveşte Preşedinţia rotativă deţinută
de către România. (...) Ştim cu toţii că înainte de a prelua Preşedinţia Consiliului UE se spunea de România
că nu vom putea să avem rezultate pozitive, că nu suntem pregătiţi. Dacă ne reamintim, era chiar o propunere
a Finlandei să preia Preşedinţia în locul nostru, (...) dacă nu suntem în stare... Bine, aceste lucruri au fost
induse chiar de la nivel naţional, deci această propunere nu a venit, aşa, de undeva, fără nicio legătură. A fost
legată de anumite afirmaţii, chiar afirmaţia domnului preşedinte Klaus Ioahnnis", a explicat Dăncilă.

Potrivit acesteia, "indiferent de situaţia internă", nu trebuie exportate problemele interne la nivel european
sau la nivel internaţional.

"Atât Jean Claude-Juncker, cât şi ceilalţi lideri nu au văzut la un alt stat membru o situaţie similară cu
România. Nu am văzut niciun stat membru în care membri ai PE, indiferent de grupul politic, să vină să îşi
reclame propria ţară, să voteze împotriva propriei ţări, să vină cu dezinformări, să vină cu lucruri care aduc
prejudiciu de imagine ţării lor. La noi a fost o situaţie aparte şi toate aceste lucruri ne-au afectat foarte mult",
a adăugat ea.

Prim-ministrul a precizat că în decurs de mai puţin de o lună reprezentanţii României au participat la 40 de

trialoguri pe dosare importante din domenii diverse. Dăncilă a adăugat că mai mulţi deputaţi europeni s-au
 declarat "foarte mulţumiţi de prestaţia miniştrilor, de modul de abordare a acestora pe subiectele importante",
dar şi de modul în care văd aceştia cooperarea cu PE şi CE.

"Acum, după prezentarea priorităţilor, după schimbul de opinii care a avut loc între miniştrii cabinetului şi
comisiile de specialitate, după modul în care am avut deschiderea Preşedinţiei rotative la Bucureşti, la
Ateneul Român, după discuţiile în Colegiul Comisarilor, după discuţiile cu preşedinţii Parlamentului
European, Consiliului European şi Comisiei Europene, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Acum, chiar
vorbeam cu mai mulţi europarlamentari, cu mai mulţi oficiali europeni, care îmi spuneau că lucrăm într-un
ritm susţinut, că suntem foarte energici şi foarte hotărâţi şi că, într-adevăr, au văzut că există multă
determinare din partea României de a arăta că putem să avem o Preşedinţie de succes şi că pentru prima dată
există această dorinţă de implicare a tuturor celor care îşi pot pune amprenta pe dosarele aflate pe agenda
europeană, dar şi în ceea ce priveşte viitorul UE", a susţinut Viorica Dăncilă.

Adriana Cotel - numită preşedinte al Casei Naţionale de

Asigurări de Sănătate
Sursa: Agerpres

Adriana Cotel a fost numită în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate, printr-o decizie a prim-ministrului Viorica Dăncilă.

Decizia a fost publicată vineri în Monitorul Oficial.

Anterior, Adriana Cotel a deţinut funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

Vasilescu (BNR): Dacă Banca Naţională ar scoate prea multă

valută în zilele astea, ROBOR-ul s-ar duce peste 7%
Sursa: Agerpres

ROBOR-ul ar urca la 6% sau la 7% dacă Banca Naţională a României (BNR) ar interveni pe piaţa valutară şi
ar vine valută din rezerve, a explicat Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, la Antena 3.

"Dacă ar arunca (sume din rezerva valutară n.r.) să vedem ce s-ar întâmpla. Deci venim cu valuta în piaţă,
scoatem leii de la investitori, pentru că investitorii care au lei acum şi-ar dori să scape de lei pentru că asta se
întâmplă şi piaţa internaţională, vor să scape de titlurile româneşti, să le schimbe în valută. Sigur că acolo dacă
se vând se şi cumpără pentru că nu poţi să vinzi fără să cumperi. Dacă nu se cumpără, atunci trebuie să le ţii
în buzunar şi să aştepţi vremuri mai bune. Dar dacă se vând acum şi se cumpără s-a creat o tevatură şi s-a urcat
sus, deprecierea a devenit mare. Ei bine, dacă Banca Naţională ar scoate prea multă valută în zilele astea când
piaţa internaţională face presiune peste piaţa internă ce s-ar întâmpla? Valuta ar fi în exces, leii investitorilor
de pe piaţă ar fi în deficit, dobânzile s-ar urca, ROBOR-ul s-ar duce peste 5 sau peste 6 sau peste 7....Intervenţia
pe piaţa valutară este ca o operaţie pe creier. Nu poţi să operezi pe creier fără să te gândeşti la consecinţe", a
spus Adrian Vasilescu.
El a afirmat că deprecierea leului din ultima perioadă nu este cauzată de factori interni, ci de faptul că a
intervenit piaţa internaţională, unde sunt miliarde de lei în circulaţie. Adrian Vasilescu a spus că pe piaţa
valutară internaţională nu s-a depăşit cotaţia de 4,79 de lei pentru un euro.

Pe de altă parte, Adrian Vasilescu a afirmat că BNR a trimis rapoarte şi documente către Parlament, dar că
este important ca acestea să şi fie citite.

"Nu există instituţie în România care să trimită Parlamentului din ianuarie şi până în decembrie mai multe
rapoarte şi mai multe documente decât o face Banca Naţională. Dar important este ca aceste documente să fie
citite. Când apare un raport al Băncii Naţionale şi ajunge în Parlament şi de acolo ni se întorc vorbe că în
raportul Băncii Naţionale se scrie că 8 bănci au făcut cartel între ele ca să submineze economia României,
cum să reacţionezi în faţa unei asemenea realităţi? Pentru că nu există. Îl înghit acel raport în care se scrie aşa
ceva, că Banca Naţională a constatat că 8 bănci din România s-au unit să submineze economia naţională", a
spus Adrian Vasilescu.

Dragnea: PIB-ul României a ajuns în 2018 la 949,6 miliarde de

lei, creştere de 25% faţă de 2016/ Orban: A prezentat o creştere
economică fictivă
Sursa: Mediafax

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, duminică, după ce Liviu Dragnea a afirmat că PIB-ul a crescut
cu 25% faţă de 2016, că liderul PSD a prezentat o creştere economică „fictivă”, amintind de prăbuşirea leului
şi de efectele OUG 114/2018 privind măsurile în domeniul fiscal.
„Dragnea joacă poker cu bugetul României şi blufează ”cu cifrele pe masă”. Într-o postare pe Facebook,
liderul analfabeţilor economici din PSD şi ALDE, Liviu Dragnea ne anunţă că PIB-ul României a ajuns în
2018 la 949,6 miliarde lei, cu 25% mai mult decât în 2016. Las la o parte că vorbim de o valoare nominală a
PIB-ului, umflată din pixul lui Ghizdeanu, cel care a rămas celebru pentru afirmaţia -Păi, cât să fie PIB-ul,
domn' ministru?-. (...) Terminaţi-o cu joaca de-a cifrele şi veniţi cu un buget real în Parlament fără
scamatoriile prin care aţi falsificat execuţia bugetară din 2018, pe care trebuia deja să o comunicaţi public
încă de vineri. Mai -lucraţi- la cifre, să înţeleg, să iasă deficitul pe cash sub 3% din PIB, nu-i aşa?”, a scris
pe Facebook Ionel Dancă.

Liberalul a adăugat că în ultimii doi ani inflaţia a crescut cu aproape 7%.

„Dacă tot e să punem cifrele pe masă, păi atunci să spunem că la finalul anului 2016, inflaţia era cu minus
iar în doi de ani guvernare PSD - ALDE, inflaţia cumulată a fost de aproape 7%, adică a crescut cu peste
700%. Tot cu cifrele pe masă, trebui să spunem că dobânda ROBOR era sub 1% când PSD şi ALDE au
preluat guvernarea iar acum este peste 3%, adică o creştere de 300%. Cursul de schimb, atunci când Dragnea
şi Tăriceanu preluau guvernarea, în ianuarie 2017 era de 4,49 lei pentru un Euro iar acum mai are puţin şi
sparge pragul de 4,80 lei, ceea ce înseamnă o creştere a ratelor bancare la creditele în euro de aproape 10%”,
a mai scris Dancă.

Acesta i-a transmis liderului PSD că dacă mai vrea să vorbească „cu cifrele pe masă” opoziţia mai are de
adăugat cifre, amintind de tăierea pensiilor.
„Tot cu cifrele pe masă despre guvernarea PSD - ALDE, preţurile la utilităţi au luat-o razna în doi ani: 1 kWh
gaz era 0,10927 lei în ianuarie 2017 iar acum a ajuns 0,13587 lei, ceea ce înseamnă o creştere de 24%. Nu
pot să nu reamintesc aici şi -ţeapa- dată pensionarilor cărora le-au fost tăiate pensiile în 2018 cu 7% iar în
2019 cu 9%, ceea ce cumulat înseamnă că în doi ani, PSD şi ALDE au tăiat pensiile cu 16% prin neaplicarea
formulei de indexare a punctului de pensie în vigoare. Domnu' Liviu, mai vreţi cu cifrele pe masă, că mai
avem?!”, a conchcis Ionel Dancă.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a scris duminică pe Facebook că Produsul Intern Brut al României a ajuns
în 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus faţă de 2016, adică o creştere de 25%. Sunt
cele mai mai creşteri, în doi ani consecutivi, din istoria României, a adăugat el.

„71,2 miliarde în plus faţă de anul 2016, reprezentând o creştere de 32%!! PIB-ul României a ajuns în 2018
la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus faţă de 2016, adică o creştere de 25%!! Sunt cele mai
mai creşteri, în doi ani consecutivi, din istoria României! #indraznestesacrezi”, a scris pe Facebook Liviu
Dragnea.

El a ataşat şi două grafice comparative cu 2016, unul cu PIB şi unul cu veniturile bugetare.

De asemenea, Liviu Dragnea a postat, vineri, o fotografie în care apare alături de liderul ALDE, Călin
Popescu Tăriceanu, de Darius Vâlcov, miniştrii Niculae Bădălău, Eugen Teodorovici şi de secretarul general
al ALDE, Daniel Chiţoiu. Mesajul său este „cu cifrele pe masă, viitorul arată bine”.

"Dacă într-un an creşterea economică a fost 6,9% şi în celălalt an se va închide probabil cu 4,2%-4,3% cum
să-ţi iasă 25% creşterea? Alte date sunt certe. Leul prăbuşit, de la 3.5 la 4.76. Din cauza prăbuşirii leului în
raport cu euro românii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar. ROBOR-ul de la sub 1% la 3%. Se vede
clar că nu a avut niciun efect ordonanţa tembelă 114. Deja au provocat un dezastru.(...) Este o creştere
economică fictivă. Aceasta nu este o creştere economică ce se bazează pe motoarele adevărate de creştere -
pe creşterea competitivităţii companiilor, pe investiţii, ei au omorât investiţiile complet. Nu ştiu ce cifre dă
Dragnea acolo, dar Ministerul Finanţelor avea obligaţia să dea execuţia bugetară şi nu a dat-o încă. Dă el din
pix (Liviu Dragnea-n.r), încearcă să fixeze nişte cifre", a afirmat la B1 Tv Ludovic Orban.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a scris duminică pe Facebook că Produsul Intern Brut al României a ajuns
în 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus faţă de 2016, adică o creştere de 25%. Sunt
cele mai mai creşteri, în doi ani consecutivi, din istoria României, a adăugat el.

”71,2 miliarde în plus faţă de anul 2016, reprezentând o creştere de 32%!! PIB-ul României a ajuns în 2018
la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus faţă de 2016, adică o creştere de 25%!! Sunt cele mai
mai creşteri, în doi ani consecutivi, din istoria României! #indraznestesacrezi”, a scris pe Facebook Liviu
Dragnea.

El a ataşat şi două grafice comparative cu 2016, unul cu PIB şi unul cu veniturile bugetare.

Secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor:

Guvernul va adopta până joi bugetul pe anul 2019
Sursa: Mediafax

Secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, Iulian Bulai (USR) a precizat, duminică, pe Facebook,
după ce a discutat cu lorin Iordache, că cel târziu joi guvernul va adopta bugetul pe anul 2019, acesta urmând
să intre în dezbaterea Parlamentului începând cu 5 februarie.
Secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, Iulian Bulai: Guvernul va adopta până joi bugetul pe
anul 2019
”În final vom avea date clare despre bugetul ţării pe anul 2019. În calitate de secretar al Camerei Deputaţilor
tocmai am încheiat o discuţie telefonică cu preşedintele delegat al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. De
reţinut: Cel târziu joi, 31 ianuarie, guvernul va adopta bugetul pe anul 2019”, a scris pe Facebook Iulian
Bulai.

El a mai precizat că luni, 4 februarie, începe sesiunea parlamentară de primăvară, ”nu vineri 1 februarie aşa
cum se specula, şi cum trebuia să înceapă de drept”.

”Marţi. 5 februarie vor începe dezbaterile pe legea bugetului anului 2019. Vă ţin la curent”, a completat
deputatul USR.

Sindicat: Şoferii de troleibuze acuză STB că au fost abandonaţi

pe trasee, în frig şi fără mâncare
Sursa: Mediafax

Zeci de şoferi şi vatmani ai STB acuză conducerea instituţiei că au fost lăsaţi în frig, în traseu, sâmbătă, asta
după ce zeci de copaci prăbuşiţi au blocat atât liniile de rulare cât şi cele de contact, acuză sindicaliştii de la
STB.
„Conducerea SC STB SA nu a fost interesată să îşi protejeze salariaţii şi călătorii. Salariaţii SC STB SA au
rămas abandonaţi cu zecile de ore în traseu, fără căldură, fără mâncare, fără ceai cald şi fără sa aibă unde sa
îşi satisfacă nevoile fiziologice. Mihai Sicoe, ce vă recomandă pe dumneavoastră pentru funcţia de director
de exploatare? Puteţi să prezentaţi un raport de activitate şi să ne spuneţi şi nouă ce aţi făcut în ultimii doi
ani? Vă gândiţi să vă prezentaţi demisia de onoare?”, se arată într-o precizare a reprezentanţilor Sindicatului
Publictrans, transmisă dumincă MEDIAFAX.

Potrivit preşedintelui Publictrans, Florin Ivan, cei mai afectaţi au fost şoferii de troleibuze.

„Mulţi dintre ei au stat blocaţi în troleibuze de sâmbătă dimineaţă până după orele 18 din cauza copacilor
care au căzut pe liniile de rulare. STB ar fi trebuit să fie pregătită să facă faţă unei astfel de situaţii, să aibă o
celulă de criză”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Ivan.

Pompierii din Bucureşti şi Ilfov au intervenit până duminică la ora 6.00, în 1.810 cazuri provocate de polei.
220 de autoturisme au fost avariate în urma căderii copacilor plini de gheaţă. Cele mai multe solicitări au fost
în Capitală, respectiv 1.700, iar în judeţul Ilfov s-au înregistrat 110. Din cauza copacilor, două persoane au
fost rănite şi transportate la spitale.
Salarii în învățământ. Veşti de ultimă oră pentru dascăli

Sursa: DCNews

Cadrele didactice ar urma să primească în perioada următoare salarii majorate, dar și tichete de masă, precum
și un spor de 10% de solicitare neuropsihică.

Conform unui acord încheiat în noiembrie 2018 între Guvern și Sindicatele din învățământ, veniturile
profesorilor vor crește în următorii doi ani

Mai mare va fi și norma de hrană din învățământ, care va ajunge în limita a două salarii minime pe economie,
astfel că, față de decembrie, suma va fi de 3800 de lei. Ar putea fi și mai mare, cu peste 300 de lei brut lunar
la salarii, dacă beneficiarii au toate zilele lucrate.

Sporul de 10% nu e pentru toți

Prin urmare, s-ar putea ajunge la 4.160 de lei. Concret, un profesor cu studii superioare, cu o vechime de
peste 20 de ani și grad didactic I, va primi de la 1 ianuarie 5.376 de lei, adică o mărire de 327 lei.

Citește și Surprizele din noua lege a salarizarii. Majorările nu-s pentru toată lumea

În ceea ce priveșe sporul special de solicitare neuropsihică, de cele 10% în plus prevăzute, se acordă exclusiv
profesorilor, informează Antena1. Nu beneficiază de aceși bani în plus cadrele de conducere, îndrumare și
control, chiar dacă și aceste persoane au ore de predare. Federaţia ‘Spiru Haret’ a cerut ministrului Educaţiei
ca sporul să fie acordat întregului personal didactic

Darius Vâlcov: Trebuie tăiată macaroana firmelor care se

lăcomesc
Sursa: DCNews

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă și creierul din spatele programului de guvernare, a
vorbit, printre altele, la ”Sinteza Zilei” despre Ordonanța 114, declarând că ”s-a făcut exces de fair-play, în
dauna capitalului autohton”.

”Ordonanța 114 a făcut o corecție. ROBOR probabil va ajunge în curând unde trebuie să fie, sub 2%. Am
luat în considerare tentativele de presiune ale băncilor, dar nu îmi dau seama dacă și BNR are o coadă băgată,
din neștiință sau rea-voință. Să vedem concret. Când intră mai puțin euro în țară, valoarea lui crește. Noi
suntem în situație inversă. Investițiile străine au fost mai mari, au intrat în țară mai mulți euro. Au intrat 4,4
miliarde de euro fonduri europene. Ieșirile au fost mai puține ca în 2017. Deficitul comercial nu are nicio
diferență în aceste luni față de altele, media a fost aceeași. De nicăieri vine. Ce poate Guvernul să garanteze
este că e o problemă de scurtă reglată. Anul acesta se va regla”, a spus Vâlcov.

Ordonanța nu va fi abrogată
În opinia lui, ”BNR este responsabilă de fluctuația cursului și e datoria ei. Românii nu au fost stresați când
luau împrumuturi cu 7% dobândă și la depozite aveau 1%? Românii nu au fost nervoși pe lăcomia acestor
bănci care 30 de ani au dus-o bine în România? Trebuie tăiată macaroana firmelor care se lăcomesc. Acest
proces nu s-a terminat. Nu dăm înapoi. Ordonanța nu va fi abrogată sau modificată”, a subliniat consilierul
guvernamental.

”Consiliul Fiscal, făcut de Băsescu. S-au gândit să pună pe cineva acolo pe nouă ani. Pe cine au pus?
Economistul Raiffeisen. Doar nu puteau să pună de la CEC. Și nu avizează. De fiecare dată când iese și spune
că România nu face veniturile, când s-au tăiat pensiile și salariile a fost foarte bine. Piețele externe
reacționează. Mare atenție că am făcut veniturile. Dar așa e mereu când vine PSD la guvernare. Când a fost
Cioloș, n-a zis nimic. Hop, veniturile au scăzut cu 10 miliarde. Consiliul Concurenței. Cine punea
președintele? Consiliul Fiscal. De la BCR nu ar putea să pună președintele? Am dat un exemplu. Nestle au
zis hai să plecăm. Să dăm 2080 de lei salariul minim? Un tratament fair înseamnă și la bine și la greu. Din
păcate noi am făcut exces de fair-play, în dauna capitalului autohton”, a apreciat Vâlcov.

Bugetul deputaților, creșteri uluitoare în numai 6 ani

Sursa: DCNews

Bugetul Camerei Deputaților a crescut de aproape 2,5 ori în intervalul 2013-2019. Odată cu ieșirea din criză,
deputații și-au alocat sume din ce în ce mai mari, iar sumele au crescut îndeosebi cu cheltuilile de personal
pentru plata pensiilor speciale ale foștilor parlamentari și pentru majorările constante ale indemnizațiilor
parlamentarilor aflați în funcție.

Cele două Camere ale Parlamentului au privilegiul de a-și vota singure bugetele, iar Guvernul nu se poate
opune alocării acestor sume. Pe principiul ”cine împarte, parte își face”, deputații și-au majorat constant
bugetul după ieșirea din criză, într-un cu mult peste rata inflației sau a creșterii economice, astfel că povara
Camerei asupra finanțelor publice s-a accentuat considerabil. Creșterea cheltuielilor a fost justificată și prin
necesitatea reparațiilor la Palatul Parlamentului, aflat în administrarea Camerei, însă majoritatea cheltuielilor
este reprezentată de cele de personal.

Vremea bugetelor ”de criză”

Bugetul Camerei Deputaților pe 2013 a fost de 198 de milioane de lei, iar cel aprobat pentru 2019 a ajuns la
490,7 milioane de lei, deși între timp numărul parlamentarilor a scăzut față de legislatura anterioară, de la
peste 400 la circa 339, astfel că ar fi trebuit să scadă și cheltuielile pe cat de deputat.

În 2014, deja bugetul a fost mărit la 222 de milioane, însă președintele de atunci al Camerei, Valeriu Zgonea,
tot nu era mulțumit. ”Este un buget de criză. Tot ce este sub 240 de milioane este buget de criză”, spunea
Zgonea. În 2015, bugetul a crescut la 236 de milioane, dintre care 169,5 de milioane erau doar pentru plata
salariilor și indemnizațiilor. În 2016, bugetul a crescut spectaculos peste ”pragul de criză” de care vorbea
Zgonea, ajungând la 340 de milioane.
Privilegiile ne apasă greu

Anul 2017 este singurul an în care bugetul a fost redus, ajungând la 299 de milioane, însă a fost și primul an
de funcționare al actualei legislaturi, cu un număr mai mic de deputați. În 2018, creșterea a fost din nou
spectaculoasă, cu o sumă alocată de 436,2 milioane de lei, dintre care 28,5 milioane reprezentau fondul pentru
plata pensiilor speciale ale foștilor parlmantari și foștilor funcționari publici, și ei admiși între timp în casta
”specialilor” cu pensii de serviciu.

Pe 12 decembrie, Camera și-a aprobat bugetul pe 2019, din nou pe creștere, până la nivelul de 490 de
milioane. Cele 20,6 milioane alocate cheltuielilor legate de exercitarea președinției române a Consiliului
Uniunii Europene nu acoperă întreaga diferență față de cele 436,2 milioane cheltuite anul trecut. Numărul de
salariați ai Camerei în aceste an este de 1.820, din care 329 de funcţii de demnitate publică alese, 713 funcţii
publice parlamentare, inclusiv înalţi funcţionari publici parlamentari, 778 funcţii contractuale, iar pentru
activităţile finanţate integral din venituri proprii au fost prevăzute 148 de posturi. Fondul pentru pensii
speciale a ajuns la 30,8 milioane, din care sunt plătiți 508 foști deputați. În cazul a 46 dintre ei, pensia
depășește 9.300 de lei pe lună.

Și creșterile indemnizațiilor actulilor deputați apasă greu asupra contribuabililor. Indemnizația este calculată
acum în funcție de salariul minim pe economie astfel încât orice majorare a acestuia le aduce bani în plus și
deputaților carre au acum o leafă aproape de 10.000 lei lunar.

Efectul bombă al prăbușirii leului. Prețurile explodează

Sursa: DCNews

Leul se depreciază cu viteza vântului, iar la pompă, prețul carburanților urcă la fel de vertiginos. Un litru de
motorină se apropie de șase lei, deși, pe piața internațională, cotațiile barilului de petrol nu cresc, dar nici nu
scad, variațiile fiind rezonabile, incapabile să influențeze evoluția tarifelor afișate la benzinării.

Chiar și așa, efectul unei scumpiri al țițeiului nu ar trebui să se reflecte imediat la pompă, pentru că, de regulă,
contractele la aur negru sunt încheiate pe lunile următoare, nu pe cea în curs sau retroactiv. În plus, de la
peste 80 de dolari/baril, petrolul este cotat acum cu 61-62 de dolari/baril. Da, dar a crescut dolarul, valuta de
tranzacționare a petrolului. De la 3,74 lei cât a fost anul trecut, bancnota americană a ajuns la aproape 4,20
lei.

La o benzinărie din Capitală, pentru un litru de motorină trebuie să scoți din buzunar 5,64 lei, un salt de 3,2%
față de anul trecut. Prin urmare, un plin a ajuns să fie mai scump cu 8,5 lei. Unde sunt vremurile când motorina
se vindea cu 5,53 lei. Comparativ cu acea perioadă, două plinuri înseamnă 11 lei în plus.

Scumpiri în lanț

Comparativ cu luna trecută, un litru de benzină s-a scumpit cu 2%. Adică un plin de 50 de litri costă mai mult
cu 5 lei. Aproximativ, desigur. Iar, când prețul la benzină crește, când moneda europeană urca și ea alături
de dolari, cum poate fi evitată o creștere a prețurilor la produsele din magazin? Este imposibil. Oricum coșul
mediu de cumpărături este mai scump cu 20 de lei față de luna trecută.
Citește și Explozia cursului leu-euro. BNR explică. ”Sunt multe furtuni”

La nivel național, cei mai ieftini carburanți se pot cumpăra în Argeș, la Câmpulung și la Alexandria, în
Teleorman, unde litrul de benzină nu a trecut încă pragul de 5 lei.

Locuri de muncă. Inspectoratul General pentru Imigrări face

angajări
Sursa: DCNews

Inspectoratul General pentru Imigrări organizează, etapizat, concursuri pentru ocuparea a 100 de posturi
vacante, prin încadrare directă şi trecere în corpul ofiţerilor a agenţilor cu studii superioare, se arată într-un
comunicat de presă al instituţiei.

Viitorii ofiţeri, agenţi şi personal contractual îşi vor desfăşura activitatea în cadrul aparatului central al IGI
şi în structurile subordonate pe linie de azil şi migraţie, în domenii de activitate precum: migraţie, integrare,
medical, psihologic, resurse umane, comunicaţii şi informatică, administrativ, logistic, secretariat, relaţii
internaţionale, financiar, control, implementare programe, informare şi relaţii publice, planificare misiuni,
analize de risc etc.

''Începând cu data de 28 ianuarie a.c., debutează o primă etapă de concursuri fiind demarată procedura de
ocupare a 35 de posturi vacante, 17 ofiţeri şi 18 agenţi, 10 funcţii prin trecere în corpul ofiţerilor a agenţilor
cu studii superioare şi 25 de funcţii prin încadrare directă. Posturile propuse, în această etapă, sunt distribuite
structurilor din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Arad, Suceava, Timiş, Galaţi, Harghita, Vrancea şi
Covasna'', precizează Inspectoratul General pentru Imigrări.

Unde se fac înscrierile

Înscrierile se fac la sediul central al IGI. La concurs se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile
legale, criteriile specifice şi condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului.

Anunţurile de recrutare pot fi accesate pe site-ul oficial al Inspectoratului General pentru Imigrări la adresa
www.igi.mai.gov.ro, secţiunea "Carieră" şi la avizierul instituţiei. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de
la structura de resurse umane a IGI, la numărul de telefon 021/4107513.

''Posturile au fost alocate în urma unei analize privind necesităţile operative şi de suport de la nivelul
structurilor centrale şi teritoriale. Totodată, s-a avut în vedere obiectivul de creştere a gradului de siguranţă
a cetăţeanului şi a capacităţii de acţiune la nivelul structurilor teritoriale, prioritatea în combaterea migraţiei
ilegale şi facilitarea accesului persoanelor la procedura de azil şi programele de integrare'', se explică în
comunicatul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Conflictul dintre Guvern și BNR se adâncește! Darius Vâlcov
i-a pus gând rău lui Isărescu: 'Uneori e bine să lăsăm locul și
altora'
Sursa: stiripesurse.ro

Conflictul dintre Guvern și BNR se adâncește, iar zilele lui Mugur Isărescu la conducerea BNR par să fie
numărate! Consilierul premierului Darius Vâlcov a vorbit duminică seară, la Antena3, despre posibilitatea ca
Mugur Isărescu să primească un nou mandat la conducerea BNR.

Cozmin Gușă iese la rampă după dezvăluirile lui Sebastian Ghiță: 'Are multe informații. Am avut ocazia să
le și văd'. Ce spune despre dosarul lui Iohannis

„Cred că este bine ca fiecare să se gândească la ce are de făcut, la cariera lui, uneori e bine să lăsăm locul și
altora. Este părerea mea personală”, a fost poziția lui Darius Vâlcov.

Mandatul lui Mugur Isărescu la conducerea BNR expiră anul acesta, însă un scenariile scenariile despre
viitorul şef al băncii centrale au început să se înmulţească. Ultimul dintre acestea arată însă că, pentru a
asigura o continuitate a politicii monetare şi chiar o stabilitate a dobânzilor şi a cursului şi a nu periclita
acordarea preşedinţiei Uniunii Europene ţării noastre, Mugur Isărescu va trebui să mai rămână guvernator,
măcar interimar, până la viitoarele alegeri parlamentare din 2020.

Tranzacția ANULUI pe piața de energie: o companie care

activează și în România, tranzacție de 5,8 miliarde de euro
Sursa: stiripesurse.ro

Compania italiană Eni și compania austriacă OMV au semnat un acord de preluare a unui pachet de 35% din
ADNOC Refining, operațiunile de rafinare a petrolului deținute de statul Abu Dhabi, pentru suma de 5,8
miliarde de dolari, transmit site-ul agenției de presă Associated Press și Bloomberg.

Mai exact, Eni a cumpărat 20%, iar OMV, care deține în România OMV Petrom, 15%. Ca urmare a acestei
tranzacții, va fi creat un joit venture între cei trei acționari.

Astfel, ADNOC Refining a fost evaluată la 19,3 miliarde de dolari, în condițiile în care are o capacitate de
rafinare de 922.000 de barili pe zi.

La semnarea contractului de achiziție dintre cele trei companii au fost prezente și oficialitățile din fiecare
țară.
Guvernului Dăncilă recunoaște că riscă dificultăți la plata
ajutoarelor sociale. Majorarea Indicatorului Social de
Referință nu poate fi realizată
Sursa: stiripesurse.ro

Majorarea Indicatorului Social de Referință (ISR) nu poate fi realizată de Guvern în momentul actual,
deoarece ar risca apariția ”unor dificultăți” în plata drepturilor șomerilor și altor persoane expuse sărăciei,
arată un document oficial citat de profit.ro. ISR nu a mai fost modificat de peste 10 ani, deși Guvernul ar
trebui să-l actualizeze anual în funcție de creșterile prețurilor. Executivul analizează însă majorarea alocației
de stat pentru copii.

Un document oficial al Ministerului Muncii, semnat, luna trecută, chiar de către ministrul de resort, Marius
Budăi, indică faptul că Guvernul ar avea probleme cu plata indemnizației de șomaj și a altor prestații sociale
în cazul majorării indicatorului menționat.

”Apreciem că modificarea Indicatorului Social de Referință nu poate fi făcută în momentul actual, deoarece
ar genera o presiune financiară semnificativă asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj și a bugetului de
stat, existând posibilitatea apariției unor dificultăți în ceea ce privește asigurarea resurselor pentru finanțarea
drepturilor acordate persoanelor care se confruntă cu riscul de șomaj, precum și pentru susținerea persoanelor
expuse riscului de sărăcie și excluziune socială”, arată sursa citată.

În schimb, Ministerul Muncii arată că poartă discuții cu Ministerul Finanțelor pentru majorarea alocației
pentru copii.

”Referitor la cuantumul alocației de stat pentru copii, menționăm că Ministerul Muncii și Justiției Sociale se
află în proces de consultare cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a se reglementa o majorare sustenabilă
bugetar”, mai arată ministrul Budăi în documentul menționat.

Indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează
beneficiile sociale suportate din bugetul de stat, inclusiv indemnizaţia de şomaj, venitul minim garantat sau
alocaţia pentru copii, iar valoarea acestuia este în prezent de 500 de lei.

Valoarea ISR se poate modifica prin hotărâre a Guvernului, în funcție de indicele de creștere a prețurilor de
consum prognozat anual sau pentru anul anterior, așa cum este prevăzut în prin Legea nr.76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Doar în decembrie 2018, față de
aceeași lună a anului 2017, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,10%, prețurile mărfurilor nealimentare au
urcat cu 3,75%, iar prețurile serviciilor au crescut cu 2,44%, România având una din cele mai înalte rate ale
inflației din Uniune Europeană.

Deficit bugetar de 2,88% din PIB, anul trecut, pe cash

Sursa: Hotnews

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,88% din PIB, anul trecut, pe cash, urmând a fi anunțată pe
metodologia ESA peste circa două-trei luni. Trebuie luat în considerare faptul că pe metodologia europeană
nu sunt luate în considerare venituri precum cele din dividende, de exemplu.

"Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 295,1 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB,
comparativ cu 29,4% din PIB în 2017. Procentual, veniturile au fost cu 17,2% mai mari, în termeni nominali,
față de anul trecut", se arată într-un document publicat pe site-ul MFP.
Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+36,8%).
Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie,
a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative privind
transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Începând cu luna mai, se constată o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA, astfel, acestea au crescut
cu 11,3% față de realizările anului 2017, ajungând la o valoare de 59,6 miliarde lei pe întreg anul 2018.
Veniturile din accize au fost în sumă de 28,5 miliarde lei (3% din PIB) cu 7,2% mai mari comparativ cu anul
precedent.
De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 2% față de 2017, iar încasările din
veniturile nefiscale au crescut cu 24%, influențate pozitiv de încasările din dividende.
S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 24,8% pe fondul reducerii, începând
cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări
începând cu luna februarie 2018.
De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 42% față de anul precedent la taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind
restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru
autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru
autovehicule.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt 27,1 miliarde lei, fiind cu 57,8% mai mari
față de anul 2017.

"Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari față de anul
precedent", menționează sursa citată.
Cheltuielile de personal sunt cu 23,7% mai mari față de anul 2017, creșterea fiind determinată de majorările
salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,8% față anul precedent. Creșteri semnificative se
înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și
la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.
Subvențiile sunt mai mari cu 7,6% față de anul 2017, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul
Intern Brut, respectiv 0,7%.
Dobânzile sunt cu 27,8% mai mari față de anul trecut, reprezentând 1,4% din PIB, întrucât în luna octombrie
2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a
dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,5%, fiind influențate, în principal, de
majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie
2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640
lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea
copilului și stimulentul de inserție.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de
dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 34,2 miliarde lei, cu 27,9% mai mari față de anul
2017.

Diriginții de șantier spun că nu există forță de muncă, iar șefii

Inspectoratelor în construcții sunt numiți politic/ Un ordin de
ministru duce la o verificare formală a lucrărilor publice
Sursa: Hotnews

Principala problemă în sectorul construcțiilor o reprezintă lipsa totală de forță de muncă calificată, situație
imposibil de soluționat în condițiile în care forța de muncă a părăsit demult granițele țării, este concluzia
Adunării Naționale a Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier (CTDȘ), care a avut loc sâmbătă.

O altă problemă semnalată este politizarea totală de Inspectoratului de Stat în Construcții, potrivit unui
comunicat de presă.

“Începând de la inspectoratul general și până la inspectoratele județene toți șefii, dar absolut toți șefii sunt
numiți politic, mulți dintre ei fără competențe managariale sau profesionale în acest sens. De aici apare
clientela și presiunile politice în timp ce problemele reale rămân în urmă, calitatea construcțiilor căpătând un
caracter formal. Este necesară depolitizarea acestei instituții care la acest moment nu a devenit decât un
colector de bani la bugetul statului, dar nu acesta este rolul stabilit prin lege", a declarat Cezar Petre
președintele asociației Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier.

Potrivit acestuia, principala activitate a inspectoratelor nu este calitatea construcțiilor, ci eliberarea de

adeverințe cum că s-au încasat banii.

O altă problemă, spune Asociația, o reprezintă subfinanțarea în mod voit, prin ordin de ministru, a activității
de urmărire a calității lucrărilor publice.

“Sunt servicii bugetate cu câteva milioane de lei datorită unor limitări stabilite prin ordin de ministru, practic
imposibil să îți acoperi cheltuielile cu deplasarea, ce să mai discutăm de salarii. Ce înseamnă acest lucru? Că
în fapt autoritățile publice forțează o dependență a diriginților de executant, adică nu mai discutăm de o
verificarea reală, ci formală", a arătat Andrei Ignat, vice-președintele asociației.

El susține că la aceste tarife nu este acoperit nici salariul minim pe economie.

"De asemenea caracterul formal a înlocuit partea tehnică căci în loc să ne asigurăm de lucrări de bună calitate
s-au introdus proceduri birocratice în care foile sunt mai importante decât ce se întâmplă pe șantier”, spune
Ignat.
La rândul său, Ionuț Sandu unul din diriginții de șantier prezenți la eveniment, a afirmat că probleme
deosebite vin și de la beneficiari care de dragul unor costuri scăzute și a scurtării timpilor de execuție exercită
presiuni pentru acceptarea unor lucrări necorespunzătoare.

"Astfel de multe ori diriginții de șantier responsabili sunt îndepărtați de la lucrări și înlocuiți și așa-zise fabrici
de ștampile, adică specialiști care nu își asumă lucrările, ci doar întocmirea unor formulare. Ori tocmai
investitorul ar trebui să fie cel care cere lucrări de calitate și suntem într-o situație absurdă în care noi îi
reprezentăm, dar el nu dorește decât o reprezentare formală și acceptă lucrări prost executate”, a declarat
Sandu.

Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier este o asociație profesională a diriginților de șantier cu peste 1300
de membri. Diriginții de șantier sunt responsabili în mod direct de asigurarea unor lucrări de construcții de
calitate.

Cât De mult poate fi influențat ROBOR de către BNR sau de

către băncile comerciale românești? Opinia unui trader
independent
Sursa: Hotnews
Pentru a lămuri cum poate fi manipulat ROBOR de către BNR sau de către băncile comercale, HotNews.ro
a stat de vorbă cu un trader internațional- până acum câteva luni- care ne-a explicat care ar putea fi beneficiile
și riscurile unei asemenea operațiuni. Omul a lucrat pentru bănci mari străine, dar nu dorește să fie citat.
Explicațiile sale sunt mai degrabă tehnice. ”Legat de indicatorul Dvs, ROBOR, treaba este destul de simplă.
În măsura în care orice sistem financiar modern are nevoie de un indicator agregat al dobânzii din piață,
ROBOR este esențial, la fel cum este LIBOR, Fed Funds Rate etc. De alfel ROBOR nu a fost inventat de
Banca României ca să submineze politicile partidului la guvernare- PSD, ci a fost introdus după modelul
altor țări dezvoltate. Argumentul că tranzacțiile interbancare sunt multe sau puține nu are relevanță, tot
trebuie un metric general, un benchmark de referință a nivelului dobânzii din piață”, spune el.

Redăm mai jos răspunsul lui, la întrebarea: Cum poate fi manipulat indicele ROBOR de către Banca
Națională a României sau de către băncile comerciale românești?

N. Red: Mai independent decât traderul respectiv nu am găsit. Nu joacă pe România, e inactiv pe piață din
toamna trecută, nu e implicat în procese de manipulare a unor indici ai pieței monetare. Fragment.

”E normal că băncile să coteze dobânda la credite raportat la o dobândă de piață medie, altfel consumatorul
nu știe dacă dobânda oferită de bancă este mică sau mare.

După cum desigur știți, Banca Națională a României nu face decât să calculeze acest indice- ROBOR- pe
baza fixing-ului zilnic venit din partea a 10 bănci. BNR nu are cum să manipuleze ROBOR-ul în sine, îl
poate doar influența prin dobânda politicii monetare, dar asta este cu totul altceva, este politică monetară, nu
calculul unui indicator statistic. Deci BNR nu intră în ecuație.

Cine poate cosmetiza ROBOR-ul sunt băncile. Dar, ca asta să se întâmple, trebuie să fie complicitate între
toate băncile care fac fixing, sau cel puțin cele mai mari. Cum ar fi un cartel. S-a întâmplat asta în trecut?
Desigur, chiar acum 10 ani când băncile mari din Londra au fost prinse oferind fixing-uri umflate pe LIBOR,
ca să obțină mai mulți bani din credite. Practic acele bănci au măsluit rata LIBOR. De fapt, șeful băncii la
care am lucrat (pasaj editat de mine- DP), a demisionat în urma scandalului. Asta după ce membrii
Parlamentului britanic l-au “prăjit” (grilled, in textul original) ore și ore într-o comisie de investigație. Toate
băncile implicate -și nu erau puține- au plătit niște amenzi de le-a ajuns. Deci de putut se poate, dar cu condiția
că băncile să lucreze la unison întru măsluirea dobânzii din piață.

Personal mi-e greu să cred că băncile Dvs mari- BRD, BCR, Transilvania etc, la cât de pestrițe sunt că
acționariat și cultură - ar avea curajul să manipuleze ROBOR-ul, mai ales știind ce au pățit cei care au măsluit
LIBOR.

Dar putem analiza treaba și numeric, că să fim mai obiectivi. În primul rând, luând date de la BNR, putem
vedea că ROBOR la 3 luni este corelat cu dobânda de bază BNR în proporție de 97%, din ianuarie 2003 și
până în decembrie 2018. Asta este normal. Dacă corelația ar fi fost mică, atunci clar băncile ar fi cotat dobânzi
care nu reflectă politica monetară și ar fi fost suspect.

Mai important, cel mai corect mod de evaluare a corectitudinii ROBOR este analiza evoluției diferenței dintre
ROBOR la 3 luni și dobânda BNR. Dacă ROBOR ar fi considerabil peste dobânda BNR, ar însemna doar 2
lucruri. Anume: (1) ori nu e lichiditate în piață interbancară, (2) ori băncile umflă artifical ROBOR (ceea ce
și sunt acuzate că fac). Ei bine uitând-ne la această diferență de dobândă, ROBOR-BNR, la nivel de serii
lunare, vedem că maximul a fost de 11.9% în octombrie 2008. Nici nu e de mirare – atunci dobânda BNR
era 10.25% pe când media zilnică ROBOR 3 luni a fost de 22.15%.

De ce? Pentru că sistemul financiar era în colaps și nici o bancă nu dădea bani cu împrumut altei bănci decât
la acel nivel de ROBOR cu mult peste dobânda politicii montare. Dar cu excepția acelui episod, și mai ales
din 2011, când lucrurile au început să reintre în normal după criză, ROBOR a fost mai degrabă mai mic decât
dobânda BNR! Mai precis, media diferenței lunare dintre ROBOR și dobânda BNR în perioada ianuarie
2011-decembrie 2018 a fost de -0.43%. Din iunie anul trecut, ROBOR a fost peste dobânda BNR, dar cu un
procent total în normele trecutului (+0.68%), reflectând condițiile pieței. Aș fi înțeles dacă, nefiind criză și
BNR oferind lichiditate amplă în piață, și ROBOR ar fi cu 3-5% peste dobândă BNR, să afirmăm că băncile
umflă artificial dobânda. Dar nu este cazul.
O deviație de nici un procent este acceptabilă, mai ales că, după cum spuneam, per total ROBOR a fost mai
mic decât dobândă BNR.

Finalmente, mai este și argumentul tranzacțiilor interbancare. Volumul mediu zilnic de tranzacții interbancare
e mic în România- circa 1200 milioane lei. Dar acest volum de fapt a crescut în ultimii ani. El era doar 500
milioane în medie, în 2016. Corect ar fi să comparam acest volum cu PIB-ul, și să vedem cum se compară
cu alte țări, dar intuitiv aș spune că în țara Dvs volumul e mic, ceea ce reflectă nivelul redus de dezvoltare a
sistemului bancar, nu o anomalie. Însă cum spuneam, dacă ne uităm la istoria lui, în ultimii 2 ani el a crescut
și este aproape de media din anii 2007-2015, minus episoadele de lipsă de lichiditate de după criză. Ce vreau
să spun este că (1) dacă volumul de tranzacții interbancare tot scădea în timp, la o pantă de -45 de grade să
zicem și (2) ROBOR era persistent peste dobânda BNR și poate tot mai mare față de BNR, atunci aș fi înțeles
argumentul Ministerului Dvs de Finante, dar așa nu.

Realitatea este că volumul tranzacțiilor, și așa neimportant în logica necesității unui idicator general de
dobândă a pieței, este, istoric vorbind, la medie, dar, și mai important, ROBOR nu este semnificativ peste
dobânda BNR. Așadar, nu văd evidența unui abuz al ROBOR-ului.”
Românii din Italia, “în vârful listei” printre beneficiarii
venitului de cetăţenie
Sursa: Hotnews
În jur de 1.248.000 de familii (circa 4 milioane de persoane) vor beneficia de venitul de cetăţenie, introdus
de executivul italian şi promis de partidul Mişcarea 5 Stele. Dintre aceste familii, 242.000 sunt formate din
cetăţeni străini, iar printre ei, românii sunt cei mai numeroşi beneficiari. Românii, în calitate de cetăţeni
europeni, au, teoretic, acelaşi tratament ca şi cetăţenii italieni. “Românii şi marocanii, în vârful listei”, titrează
“Il Messaggero”.

Străinii, de 6 ori mai săraci decât italienii

Numele dat subvenţiei, « venit de cetăţenie » arată clar cine au fost, iniţial, beneficiarii destinatari ai
iniţiativei, şi anume cetăţenii italieni. Însă guvernanţii din Peninsulă, pentru a evita acuzaţiile de discriminare,
au fost nevoiţi să aplice legea tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii de sărăcie. Potrivit statisticilor, printre străini
se înregistrează un procent de sărăcie mai mare decât în cadrul populaţiei iteliene : străinii sunt de 6 ori mai
săraci decât populaţia autohtonă. Aproape 30% dintre străini au o condiţie economică precară. Astfel, un
ajutor menit iniţial italienilor - pe hârtie şi în discursurile populiste ale promotorilor – s-a dovedit a fi
(aproape) un bumerang politic. De ajutor vor beneficia şi mulţi străini, printre care, pe primul loc, românii.

« E un tort cu 5 felii, din care o felie e destinată străinilor », scrie cotidianul « Il Messaggero » , care arată,
cu cifre şi date statistice, că “românii şi marocanii sunt în vârful listei”, atunci când se vorbeşte de beneficiari.

Studiile din ultimii ani arată că situaţia economică a străinilor comunitari rezidenţi în Italia (marea majoritate
români) s-a înrăutăţit substanţial. Între 2010 şi 2016, procentul de săracie a crescut mai repede în rândul
cetăţenilor UE din Italia (de la 35,4 % la 48,5%), faţă de cetăţenii non UE (de la 43,5% la 54%), potrivit unui
studiu Caritas (2016).

Ridicarea pragului de eligibilitate de la 5 la 10 ani, pentru a limita accesul străinilor

Potrivit datelor citate furnizate de guvernul italian, numărul familiilor formate exclusiv din străini, incluse în
cota beneficiarilor, este de 242.000, adică aproape 20% din total.

Numărul lor ar fi fost mai mare, dacă reforma ar fi fost adoptată în forma originală, care prevedea condiţia
ca beneficiarii să demonstreze că trăiesc de 5 ani în Italia. Pentru a limita accesul beneficiarilor străini (şi a
menţine promisiunile electorale), s-a hotârât ca pragul să fie dublat : în versiunea definitivă se impun 10 ani
de reşedinţă, din care ultimii doi neîntrerupţi. Însă, potrivit normativelor europene, nu trebuie să existe
discriminări între italieni şi cetăţenii comunitari. Astfel, criteriul celor 10 ani a fost extins şi italienilor!
Rezultatul? S-a reuşit o reducere a numărului de potenţiali beneficiari UE, victime colaterale fiind acei italieni
care au trăit în afara graniţelor, în ultimii 10, ani cu obligaţia reşedinţei continuate în ultimii 2 ani.

Aspectele neclare ale unui proiect aprobat după numeroase modificări, persistă. Potrivit cotidianului « Il
Messaggero » din 25 ianuarie, « obligaţia celor 10 ani de reşedinţă nu se aplică, evident, (sic!) cetăţenilor
UE, printre care cei mai numeroşi sunt românii (1,2 milioane), care formează componenta non italiană cea
mai numeroasă, urmaţi de polonezi (100.000) şi bulgari (circa 60.000) ».
Deci, criteriul de minim 10 ani de reşedinţă se aplică românilor ? Citind varianta finală a decretului aprobat
vedem clar: Da, cei 10 ani sunt obligatorii şi pentru cetăţenii comunitari.

“Varianta trimisă la Bruxelles: cea cu 5 ani de reşedinţă”

De ce există încă zone de confuzie şi neclarităţi? Am reconstruit rapid etapele care au condus la introducerea
venitului de cetăţenie în Italia cu un român stabilit în Peninsulă, Daniel D. Marin, reprezentant al Europei de
Est în Consiliul local pentru imigraţie din Primăria orașului Sassari, din Sardinia. «În ultimele luni, s-au
schimbat de patru ori condițiile pe care un cetățean comunitar sau extracomunitar din Italia trebuie să le
îndeplinească pentru a putea beneficia de “reddito di cittadinanza”. În varianta din septembrie exista condiţia
ca străinii să aibăreşedinţa în Italia de cel puţin 10 ani. Dar în varianta trimisă pentru acord la Bruxelles,
numărul anilor s-a redus la 5! Cauza? Probabil, pentru a nu intra în conflict cu unele norme europene. Tot 5
ani au rămas și în schiţa decretului de lege care a circulat în presă în primele zile ale lunii ianuarie. Însă forma
definitivă adoptată de Consiliul de miniștri în data de 17 ianuarie prevede revenirea la pragul de 10 ani (dintre
care ultimii doi în formă continuativă). Ca noutate, s-a introdus aceeaşi condiție și pentru cetățenii italieni,
probabil pentru a se evita unele probleme de neconstituționalitate, legate de posibila invocare a discriminării
între italieni și ceilalți cetățeni aflați legal pe teritoriul țării. Dar, din punctul meu de vedere, discriminarea,
deși indirect, tot există”.

Pentru a cunoaşte condiţiile efective cerute de noua lege, potenţialii beneficiari trebuie să aştepte astfel ghidul
care va fi publicat în luna februarie şi care va conţine indicaţii şi criterii precise.

Pornind de la sumele indicate de guvern pentru plata subvenţiilor, se deduce că familiile de străini vor primi
în total 1 miliard şi 486 milioane de euro (19,8 % ), în decursul anului 2019 (Il Messaggero).

”Cererile vor putea fi depuse începând cu 1 martie”

Într-un răspuns pentru Hotnews.ro, Ambasada României în Italia a adus următoarele precizări :

« Venitul de cetățenie conferă dreptul fiecărui cetățean să aibă un venit minim garantat de 500 euro lunar, la
care se adaugă un venit de 280 euro/lună pentru plata cheltuielilor aferente chiriei și întreținerii locuinței.
Dacă solicitantul are un venit inferior acestei valori, statul italian va plăti doar diferența până la realizarea
plafonului minim stabilit. Această diferență plătită de stat nu poate fi sub valoarea de 480 euro pe an.
Dacă solicitantul este o persoană singură și fără venituri, va primi toată contravaloarea ajutorului de 500 euro
pe lună, la care se adaugă 280 euro pe lună ca suport locativ, în cazul în care nu are o locuință, va beneficia
de tarife speciale la energie electrică și alimentarea cu gaze naturale. Familiile cu mai mulți membri vor primi
contravaloarea venitului de cetățenie conform unor grile specifice calculate de către INPS, pe baza nucleului
familial și a veniturilor realizate.

Cererile vor putea fi depuse la oficiile poștale sau la centrele de asistență fiscală (CAF) începând cu 1 martie
2019, iar evaluarea lor se va face de către Institutul Național de Protecție Socială (INPS). Beneficiile au o
durată de 18 luni, cu posibilitatea de reînnoire pentru alte 18 luni, după o pauză de o lună între cele două
etape. În schimb, beneficiarul se angajează să încheie un ”pact de muncă” sau un ”pact de formare”, în funcție
de calificări, în termen de 30 de zile de la acordarea venitului. ”Pactul de muncă” prevede un parcurs
personalizat de introducere în câmpul muncii și obligația de a accepta una dintre cele trei oferte de muncă pe
care le va primi din partea centrului de angajare, pe baza unor criterii care țin cont în principal de distanța
față de locul de reședință și de componența familiei”.

Până la acest moment, Ambasada României în Italia nu a primit nicio solicitare pe tema venitului de cetăţenie:
“Nu avem statistici cu privire la numărul de cetățeni români rezidenți în Italia care urmează să primească
aceste beneficii sociale acordate de către statul italian”.

Creşterea salariului minim pentru muncitorii din construcţii

ar putea opri declinul sectorului în 2019
Sursa: Ziarul Financiar
Domeniul construcţiilor are şanse să se dezvolte pe parcursul acestui an, ca ur­mare a adoptării ordonanţei
de ur­gen­ţă 114/2018, care cuprinde pre­ve­deri referitoare şi la acest sec­tor, potrivit oficia­li­lor
Aso­cia­ţiei Producătorilor de Mate­ria­le de Construcţii din Ro­mâ­nia (APMCR).

„Există în acest moment şan­se să fie oprit declinul aces­tei ramuri industriale (con­strucţiile - n. red.) în
2019. Odată oprit declinul, cu o politică înţeleaptă în care mediul de afaceri să co­ope­re­ze constructiv cu
guvernul şi chiar cu sin­dicatele, se pot obţine premisele unei im­pli­cări mai mari a industriei construc­ţi­ilor
în PIB-ul României“, spune Claudiu Georgescu, preşedintele APMCR.

De pildă, în trimestrul al doilea al anului 2018, construcţiile au contribuit cu 3,6% la formarea PIB, potrivit
da­telor Institutului Naţional de Statistică.

În prezent, companiile din con­struc­ţii se află sub impactul OUG 114/2018, care prevede, printre altele,
scu­tirea de la plata con­tri­buţiilor so­ciale ale an-gajatorului pen-tru pe-rioada 1 ia-nua-rie 2019 - 31
de­cembrie 2028, redu­ce­rea contri­bu­ţiilor sociale ale sala­ria­ţilor cu 3,75% şi un salariu mi­nim brut de
3.000 de lei pentru an­gajaţii din con­strucţii. Măsurile se apli­că doar în cazul com­paniilor care
înde­pli­nesc trei condiţii: deţi­nerea unuia din co­du­rile CAEN pre­văzute în OUG, reali­zarea a cel pu­ţin
80% din cifra de afa­ceri din ac­tivitatea prevăzută de res­pec­tivele co­duri CAEN şi acor­darea unor
venituri brute lunare din sa-larii şi asimilate salariilor între 3.000 şi 30.000 de lei.

Sorina Pintea, ministrul sănătăţii: Avem nevoie de bani pentru

investiţii şi pentru programe naţionale
Sursa: Ziarul Financiar
„Am avut astăzi (25 ianuarie - n.red.) o discuţie cu ministrul Teodorovici (al finanţelor - n. red.) pe tema
bugetului Ministerului Sănătăţii şi i-am spus că trebuie să majorăm sumele alocate investiţiilor în sănătate şi
programelor naţionale. Aşteptările mele sunt justificate, cred că vom avea succesî, a spus Sorina Pintea. Ea
a fost prezentă vineri la o conferinţă de presă organizată de Ministerul Sănătăţii.

Anul trecut, în 2018, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost de 8,7 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de
anul anterior. Sursele de finanţare au fost de la bugetul de stat (80%) şi veniturile proprii (19%).

În ultimii zece ani, bugetul Ministerului Sănătăţii a variat, cel mai mare nivel înre­gistrându-se în 2013 - 9,6
miliarde de lei.
Chiar dacă bugetul a variat, anul trecut s-au alocat de două ori mai mulţi bani decât în urmă cu 10 ani - până
la 8,7 miliarde de lei, însă problemele din sistemul sanitar de stat au continuat, iar investiţiile în aparatură
medicală sau în renovarea unităţilor spitaliceşti nu s-au văzut în servicii mai bune pentru pacienţi.

Referitor la investiţiile în sănătate, în 2018 Ministerul Sănă­tăţii a achiziţionat echipamente medicale prin
finanţare de la Banca Mondială în valoare de 19,8 milioane de euro, pentru dotarea a 34 de spitale cu
echipa­mente RMN, CT (computer tomograf) şi sisteme de arhivare a imaginilor medicale (PACS).
Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii nu a reuşit încă să trimită proiectele pentru spitalele regionale astfel
încât construcţia acestora cu finanţare europeană să fie demarată.

Specialiştii spun şi că majorările salariale la medici şi asistente din sistemul public de sănătate vor pune şi
mai multă presiune pe sistemul medical românesc.

În 2018, salariile medicilor şi asistenţilor au crescut substanţial, în unele cazuri un medic ajungând să câştige
chiar dublu, potrivit veniturilor publicate de câteva spitale şi analizate de ZF. Pentru majorările salariale care
să susţină creşterile veniturilor medicilor şi asistenţilor din sectorul public s-au alocat în total 11 miliarde de
lei în 2018, mai mult cu circa trei miliarde de lei faţă banii bugetaţi în total în 2017 pentru salariile angajaţilor
din sănătate.

România, în prag de epidemie de gripă

♦ Sorina Pintea, ministrul sănătăţii, a spus că România se află în pragul unei epidemii de gripă, însă pentru a
anunţa epidemie numărul cazurilor de infecţii respiratorii acute trebuie să crească pentru a treia săptămână
consecutiv cu 20% peste estimări. În prezent, au fost declarate două săptămâni epidemice, iar săptămâna
aceasta urmează ca autorităţile să primească noi date privind îmbolnăvirile cu virusul gripal.

♦ „Ministerul Sănătăţii a transmis un set de măsuri în caz de circulaţie intensă a virusului, sunt măsuri luate
în caz de epidemie“, a spus ministrul sănătăţii.

♦ Sorina Pintea a mai adăugat că unităţile sanitare sunt responsabile să introducă limitarea accesului
vizitatorilor în spitale în funcţie de situaţia epidemiologică din fiecare zonă.

♦ Numărul deceselor cauzate de gripă a ajuns vineri la 35 de persoane în sezonul 2018-2019, toate
nevaccinate, dintre care 31 aveau şi alte afecţiuni. În comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul trecut, numărul
deceselor a fost de patru persoane.

♦ Ministerul Sănătăţii a anunţat că va achiziţiona circa 25.000 de doze de vaccin gripal, iar săptămâna viitoare
estimează că acestea sa ajunga în cabinetele medicilor de familie.

♦ Pentru sezonul gripal 2018-2019, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 1,3 milioane de doze de vaccin gripal,
iar peste 1,2 milioane de pacienţi au fost vaccinaţi.

Marea încetinire economică este însoţită de un val de

restructurări şi reduceri de personal care afectează sectoare
importante din economiile Europei şi SUA: media, auto,
telecom, IT, bănci, retail şi farma
Sursa: Ziarul Financiar
Un val de restructurări, reorgani­zări şi readaptări ale modelelor de afaceri mătură lumea corporate în Europa
şi SUA. Rezultatul este eliminarea a zeci de mii de locuri de muncă în timp ce se înmulţesc dovezile că
încetinirea economică pune stăpânire pe economia globală şi este mai puternică decât s-a estimat. Sectoarele
afectate de reduceri de per­sonal variază de la auto, telecom şi media la IT, bănci, retail şi farma.

Despre pericolele care ameninţă media - internetul, platformele de social-media, fake news, superficialitatea
sunt doar câteva - se scrie de ceva ani.

Însă ce s-a întâmplat săptămâna trecută a de­mon­strat cât de gravă este situaţia, mai ales în SUA: circa 1.000
de posturi au fost eliminate la BuzzFeed, HuffPost şi Gannett, acesta din urmă fiind cel mai mare lanţ de
ziare din America. BuzzFeed a anunţat că renunţă la 15% din per­so­nal. Verizon elimină 7% din poziţii în
divizia me­dia, care include branduri ca HuffPost, AOL şi Yahoo News. Concedierile n-au menajat nici
ziarişti celebri, printre aceştia numă­rân­du-se câştigători ai Premiului Pulitzer. Uneori, anun­ţurile au venit
sec: lui Bryan Maygers, edito-rul-şef al rubricii de opinii a HuffPost, i s-a spus că „secţiunea de opinii nu
mai este“.

Însă concedierile din media n-au stârnit atâta dramatism cât produc schimbările de la Ford, unul dintre cei
mai cunoscuţi construc­tori auto din lume. Problemele unui fabricant de automobile pot fi un barometru al
schimbărilor din economia globală. Pentru a treia oară în ultimul deceniu, Ford îşi restructurează opera­ţiunile
neprofitabile din Europa.

Compania americană a anunţat la începutul anului planuri de diminuare a personalului care vor duce la
eliminarea a mii de locuri de muncă, de renunţare la modelele C-Max şi Grand C-Max, de încetare a
producţiei la o fabrică din Franţa, de consolidare a sediului din Marea Britanie şi de reevaluare a unui
parteneriat din Rusia. Şi Jaguar Land Rover, constructor auto britanic, a dezvăluit luna aceasta că va desfiinţa
4.500 de posturi în mai multe părţi ale lumii ca răspuns la încetinirea vânzărilor din cauza Brexitului, a slăbirii
cererii pentru maşini diesel şi a răcirii economiei chineze. Presa scrie că Apple, gigant american de
tehnologie, a concediat 200 de angajaţi de la divizia de maşini autonome - Project Titan, care are o nouă
conducere. La proiect ar lucra 5.000 de oameni. Apple a anunţat recent că rezultatele sale finan­ciare au de
suferit din cauza cererii mai slabe din China. Recent, Tesla, un pionier american al pro­duc­ţiei de maşini
electrice, a anunţat redu­cerea personalului cu 7%. Este a doua rundă de con­cedieri din ultimele şapte luni.
Nissan, pro­ducător auto nipon, vrea să renunţe la 700 de salariaţi ai unei fabrici de asamblare pe care o are
în Mississippi, SUA, din cauza înce­ti­nirii vânzărilor de camionete pickup. Compania are circa 6.500 de
angajaţi la acea uzină.

În Europa, Nokia, cândva cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, vrea să concedieze până la
1.330 de angajaţi pentru eficientizarea operaţiunilor şi reducere a cheltu­ielilor mai ales în Finlanda,
Germania şi Franţa. În Franţa, compania are 4.000 de angajaţi şi intenţionează să renunţe la 11% din ei, adică
la 460 de poziţii. În Germania, Nokia are 3.500 de angajaţi şi vrea să renunţe la 530 dintre ei. Compania are
100.000 de salariaţi la nivel global, potrivit nokiamob.net. Având în vedere că 2019 ar trebui să fie anul
reţelelor comerciale 5G, faptul că unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa reţelelor telecom concediază
oameni nu este un semn bun.

Vodafone, unul dintre principalii furnizori de servicii telecom din Europa, va reduce cu 25% per-so-nalul din
Spania. Aceasta înseamnă că 1.200 de persoane vor fi puse pe liber. Restruc­tu­rarea este răspunsul dat
schimbării condiţiilor de pe piaţă, unde clienţii tind să pre­fere pachetele mai ieftine, notează El Pais. De
asemenea, Vodafone intenţionează ca, în cadrul unui plan mai cuprinzător de restructurare, să-şi mute o par­te
din angajaţii din diferite părţi ale Marii Britanii, ţara de origine, la Londra. Cine nu se poate muta riscă să fie
concediat, notează presa bri­tanică. În Belgia, operatorul telecom Proximus are în plan reducerea costurilor
cu 240 de milioane de euro până în 2022, inclusiv prin re­ducerea personalului cu 650 de poziţii, scrie
Reuters. Guvernul belgian deţine 54% din Proximus.

Concedierile sunt veşti proaste pentru politicienii aflaţi la conducere deoarece în luna mai vor fi alegeri.

Producătorul american de soluţii de se­cu­ritate cibernetică McAfee şi-a redus personalul cu 4%, adică cu
200 de angajaţi, în efortul de a deveni mai competitiv pe o piaţa care tinde să fie saturată de startup-uri şi
rivali tineri.

În sectorul bancar european, grupul spaniol Santander a anunţat închiderea a 140 de sucursale din Marea
Britanie şi diminuarea personalului de acolo cu 800 de angajaţi. Motivul invocat este că folosirea din ce în
ce mai mult a serviciilor de banking digitale şi mobile fac ca birourile fizice să fie desuete, potrivit
Bloomberg. Şi subsidiara poloneză a Santander şi-a anunţat intenţia de a concedia aproximativ 11% din
angajaţi, adică 1.400 de persoane. Scopul este fluidizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor. Santander
Bank Polska a fost numită banca anului în Polonia în 2018 de Bankier.pl, scrie emerging-europe.com.

În America, banca Wells Fargo a atenţionat că anul acesta vin noi disponibilizări după ce anul trecut a redus
numărul angajaţilor din management, sucursale, call centere, operaţiuni ipotecare şi alte departamente. State
Street, tot o bancă americană, vrea să pună pe liber circa 1.500 de salariaţi, inclusiv manageri de top. Bank
of America va renunţa la 74 de angajaţi din call centere.

În industria investiţiilor, BlackRock, unul dintre cei mai mari manageri de fonduri din lume, renunţă şi el la
o parte din colaboratori. La fel fac şi fondurile de hedging AQR Capital şi Balyasny Capital.

Din sectorul de retail, grupul britanic Tesco a spus zilele trecute că va efectua schimbări de management care
vor afecta 1.700 de posturi în Marea Britanie în departamentele de resurse umane, de conformitate şi servicii
pentru clienţi.

În industria farma, Eli Lilly va renunţa la 250 de angajaţi din Franţa ca parte a eforturilor de „modernizare“
a unei fabrici din Fegersheim. Luna trecută, Sanofi a anunţat, prin Reuters, că vrea să desfiinţeze 670 de
locuri de muncă până în 2020 în Franţa. De asemenea, Boehringer va desfiinţa 295 de poziţii din operaţiunile
franceze.

Compania franceză Nexans, cel mai mare producător de cabluri şi cablaje din lume, va elimina 900 de poziţii
în Europa, în principal în Franţa, Germania, Elveţia, Belgia, Italia şi Norvegia pentru a-şi crea o scructură
„mai eficientă“, scrie Les Echos.

Greva muncitorilor Audi din Ungaria aduce în prim-plan

problema acută a decalajului salarial dintre Vest şi Est
Sursa: Ziarul Financiar
Deşi angajaţii Audi din Ungaria câştigă mai mult decât în trecut, aceştia se situează în urma colegilor de la
alte divizii ale VW, un produ­cător auto german.
Angajaţii din Cehia ai acestuia câştigă în medie cu 25% mai mult, cei din Slovacia cu 28% mai mult, cei din
Polonia cu 39% mai mult, iar cei din Belgia de 3,6 ori mai mult decât angajaţii din Ungaria, scrie Bloomberg.
Ungurii vor mai mult.

Angajaţii diviziei Audi din Ungaria au lansat o grevă de o săptămână joia trecută pentru a protesta împotriva
a ceea ce aceştia consideră drept un decalaj incorect la nivel salarial cu colegii care lucrează în cadrul altor
fabrici deţinute de Volkswagen în estul Europei. Colegii cehi ai acestora au ameninţat la rândul lor că vor lua
măsuri legate de salarii, potrivit Bloomberg.

Angajaţii din Ungaria s-au angajat să-şi continue greva şi să ceară ajutor de la sediul constructorului auto din
Germania după ce au respins mai multe oferte salariale făcute de managementul local în timpul weekendului
trecut.

Greva începută joia trecută a paralizat producţia de motoare şi autovehicule din oraşul Gyor din vestul
Ungariei ce găzduieşte una dintre cele mai importante fabrici europene ale mărcii premium a Volkswagen,
fabrică ce are în acelaşi timp o contribuţie vitală la producţia industrială a Ungariei.
Sindicatul companiei a „decis să-l informe-ze direct pe managerul responsabil din cadrul companiei-mamă
pentru a rezolva împreună situaţia“, se arată pe website-ul sindicatului.

Muncitorii cer o majorare salarială de 18% pe acest an, în timp ce Audi oferă 10% în acest an şi 10% pentru
2020.

Greva din Ungaria evidenţiază presiunile salariale în creştere din Europa de Est, cândva un magnet pentru
investiţii străine graţie forţei sale de muncă ieftine. Deficitul acut de forţă de muncă alimentat de populaţii în
curs de îmbătrânire, emigraţie şi politici antiimigraţie a generat o explozie a salariilor, cu potenţial impact
asupra unor companii ca VW.

Deficitul de forţă de muncă din Ungaria a făcut ca salariile din această ţară să urce cu pes­te o treime în
ultimii trei ani, la un salariu mediu net lunar în sectorul privat de 245.000 de forinţi (772 euro) în noiembrie.
Această creş­te­re nu a dus la reducerea deficitului, în condiţiile în care nu­mărul poziţiilor neocupate s-a
dublat din 2015.

Divizia ungară a Audi are o contribuţie directă la PIB-ul ungar de aproximativ 1,4%, relevă un studiu realizat
de Peter Novoszath, profesor la Universitatea Naţională de Servicii Publice, citat de Reuters.

Viteza de lărgire a faliilor dintre cele 3 Românii: o comparație

la 10 ani
Sursa: cursdeguvernare.ro
Diferenţele de dezvoltare între regiunile României s-au accentuat de la data aderării la UE, cu şase
dintre cele opt diviziuni ale ţării de nivel 2 conform uzanţelor europene în pierdere relativă faţă de
media naţională, una cvasistabilă şi zona Capitalei cu cea mai mare creştere a PIB/locuitor, potrivit
datelor publicate atât de Comisia Naţională de Straegie şi Prognoză cât şi celor oferite de Eurostat.
Oarecum surprinzător din perspectiva percepţiei publice, regiunea Centru ( care include judeţele Braşov,
Sibiu, Alba, Mureş, Harghita şi Covasna) a înregistrat cea mai mare scădere (peste nouă puncte
procentuale) în raport cu media naţională şi este singura care a trecut de deasupra ei sub pragul de 100%.
Deşi pierderile în puncte procentuale au fost net diferite, regiunile Vest şi Nord-Est au pierdut pe
parcursul a zece ani în termeni procentuali cam 7% din valoarea de referinţă din 2007.
Ele au evoluat de fapt sincron, deşi pe paliere net diferite, situate la captele spectrului de dezvoltare al
provinciei.

Cifrele s-au deteriorat ceva mai puţin pentru pentru regiunile de Nord-Vest ( de la 93,2% la 88,3% din
media pe ţară), Sud-Vest Oltenia (de la 80,2% la 76,4% din media pe ţară) şi Sud Muntenia (de la 81,6% la
79,7% din media pe ţară), pe o dispunere care nu a dat modificări în clasamentul regional al PIB/locuitor
dar a „rarefiat” valorile faţă de Capitală.
Ce spun datele Eurostat
Această evoluţie centrifugă este confirmată de datele publicate de Eurostat ( PIB-ul se recalculează
succesiv şi rămâne definitiv la doi ani după realizarea lui ) pentru perioada 2006 – 2016. Pentru relevanţa
procesului de convergenţă în adâncimea teritoriului naţional am ales prezentarea valorilor regionale
raportate la media europeană în condiţii de preţuri comparabile (PPS).
(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context
european”)
Doar cele două regiuni reliefate şi de datele CNSP au performat faţă de avansul mediu la nivel naţional,
din nou Sud-Estul, cu un modic +54% faţă de nivelul general de +51% şi Bucureşti-Ilfov, care a crescut cu
66% şi a ajuns la un impresionant 139% faţă de media UE. Adică foarte mult în afara valorilor de 36% –
60% consemnate în restul ţării.
Eurostat, Regional Yearbook 2009, chapter 4, date definitive privind PIB/locuitor calculate pe regiuni de
dezvoltare NUTS2, publicate la 17 august 2018 şi date definitive privind PIB/locuitor pe statele membre, 1
iunie 2018
Avansul zonei Capitalei a fost mai mult decât triplu faţă de restul ţării în puncte procentuale ( 55 pp faţă
de 11pp – 17pp în celelalte regiuni) , ceea ce indică o situaţie de dezvoltare dezechilibrată în profil
teritorial. Desigur, se va face trimitere la libertatea de a investi capitalurile după dorinţă, la modalitatea
de cuantificare a PIB dată de raportarea la sediul social şi la situaţia similară din ţări precum Cehia sau
Slovacia, unde Praga şi Bratislava s-au detaşat clar de restul ţării dar parcă ceva nu e în regulă.
Pe această traiectorie, nu vom ajunge cu regiunile ţării unde era Bucureştiul în 2007 nici măcar prin 2027
sau chiar în 2037 dacă facem trimitere la axa sărăciei naţionale Nord-Est – Sud-Vest, care sugerează
destul de clar tăierea politicii de convergenţă internă în timp ce alergăm după convergenţa externă.
De pildă, din perspectiva intrării în Zona Euro, ideea este că încercăm să ne convingem că ar fi suficientă o
raportarea pe hârtie a unei medii care nu se regăseşte, practic, „de nici o culoare” în realitate pe marea
întindere a ţării. Medie ce rezultă statistic dintr-o Capitală suficient de dezvoltată şi o provincie aflată în
mare suferinţă, cu excepţia câtorva centre urbane ( care, la rândul lor, concentrează bogăţia la nivel
regional aşa cum o face şi Bucureştiul la nivel naţional).
Şi cum s-a reflectat evoluţia economiei în câştigurile salariale
Totuşi, de ce nu se resimte la nivel individual această evoluţie a inegalităţilor în materie de PIB/locuitor la
nivel regional ? Paradoxal, dacă se face trimitere la evoluţia disparităţii veniturilor se poate vedea că nu
există nicio corelaţie certă între evoluţia PIB/locuitor şi nivelul veniturilor din salarii.
Patru dintre cele şase regiuni care au regresat ca PIB/locuitor faţă de media naţională au consemnat pe
parcursul aceloraşi zece ani creşteri ale câştigului salarial mediu net lunar tot raportat la media naţională
iar în Sud-Est, care avea singurul mic avans relativ al PIB/locuitor în afara Capitalei, a apărut o scădere
de peste opt procente a venitului salarial.
De altfel, în pofida avansului considerabil luat de indicatorul de PIB/locuitor, Capitala şi-a îmbunătăţit
poziţia relativ la media naţională cu doar 0,6%, aceeaşi valoare ca în Nord-Est. Ceea ce a păstrat raportul
de venituri exact unde era la integrare şi a consfinţit încremenirea în decalajele la nivel individual,
indiferent de rezultatele din economie.
Partea inferioară a formularului
Interesant, avansul nesemnificativ al veniturilor situate la extremele regionale pentru România a fost mult
sub valorile din regiunile de Vest(+4,9%) şi Nord-Vest (+4,1%), stimulate de dispunerea unor noi
investiţii (marea majoritate străine) în apropierea unor căi de transport utilizabile în condiţii de eficienţă.
Căi ce lasă pe dinafară la acest criteriu exact sudul ţării, unde salariaţii plătesc indirect cel mai clar lipsa
de investiţii în infrastructură, angajatorii având costuri mai mari cu transporturile, mutate spre salarii
ceva mai reduse decât s-ar fi putut da în condiţiile în care se puteau trece Carpaţii la modul rezonabil.

Valentin Lazea / Cum poate să eșueze o națiune. O privire

analitică asupra ”Ordonanței lăcomiei”
Sursa: cursdeguvernare.ro
Cuvânt înainte de-a privi la războaiele guvernelor cu piața
Pentru o ţară în curs de dezvoltare, aflată în plin proces de ajungere din urmă (catching up) a țărilor dezvoltate,
este esențial să stimuleze cei trei factori care stau la baza creșterii economice sustenabile: capitalul, forţa de
muncă, productivitatea. Conform autorului Ruchir Sharma („The Rise and Fall of Nations”, Norton &
Company, 2016), începând cu anul 1960 economiile lumii, dezvoltate şi emergente, au crescut în medie cu
3,5 la sută pe an, iar jumătate din această creștere s-a datorat factorului forţă de muncă (creșterii demografice).
Acestea fiind zise, să vedem cum procedează România în raport cu modelul și ritmul de succes la care facem
referire mai sus. Asta fiindcă această ţară este cea care îşi permite cel mai puţin să pună beţe în roate
funcționării pieţelor

România îşi propune să crească pe termen mediu cu 4-5 la sută pe an, dar nu dă nici un fel de atenție celor
trei factori de producție menționați. Evoluțiile demografice ale ţării – la fel ca în Bulgaria şi în ţările baltice
– par să sustragă din (nu să adauge la) creșterea economică viitoare. În aceste condiții, România ar trebui să
facă tot ce îi stă în putință pentru a stimula ceilalți doi factori: productivitatea şi capitalul.

Mai concret, stimularea capitalului (ca factor de creștere economică) înseamnă luarea de măsuri pentru
stimularea economisii şi a investirii de către toți actorii din economie:

guvern, investitori străini, firme românești, populaţie.

Din păcate, măsuri precum cele din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.114/2018 (cea cu ”taxa pe
lăcomie”) merg exact în sensul opus, descurajând economisirea şi investirea şi subminând, astfel, firavele
șanse de ajungere din urmă a economiilor dezvoltate.

Ce (nu) face statul

Să începem analiza noastră cu rata de investire internă, exprimată prin raportul dintre Formarea Brută de
capital Fix şi PIB.

Ea este rezultatul economisii realizate de guvern, de firmele cu capital românesc şi de gospodării. Pentru o
ţară cu nivelul de dezvoltare al României, un nivel al ratei de investire internă optim s-ar situa în jurul valorii
de 25 la sută din PIB.

Se observă că un nivel optim al ratei de investire interne a fost obținut între 2010 şi 2015, perioadă care a
corespuns cu reformele structurale efectuate post-criză.

După care, în perioada 2016-2018, în paralel cu relaxarea fiscalității, a avut loc o diminuare sensibilă a
respectivului indicator, spre nivelul de 22 la sută din PIB, insuficient pentru o ţară în proces de catching up
şi care, pe deasupra are de înfruntat handicapul unei evoluții demografice nefavorabile.

Investițiile realizate de guvern au căzut în acest interval, reflectând atenția mult mai mare acordată
cheltuielilor curente, de genul măririi salariilor şi pensiilor. Electoratul este satisfăcut pe moment, dar șansele
dezvoltării economice viitoare sunt puse sub semnul întrebării.
Iar cei care acum se bucură de salarii şi pensii mult mărite ar trebui să facă legătura între acestea şi
infrastructura care se surpă, școlile fără instalații sanitare şi spitale rămase nezugrăvite de pe vremea
comunismului.

Ce (nu) face economia privată autohtonă

Firmele românești nu au nici o motivație să învestească, atâta timp cât legislația fiscală acordă un tratament
preferențial dividendelor (impozitate cu numai 5 la sută) faţă de profit (impozitat cu 16 la sută). În acest caz,
se poate vorbi de una dintre cele mai aberante şi anti-dezvoltare prevederi fiscale.

În al doilea rând, nici o autoritate a statului nu verifică şi nu penalizează neîndeplinirea de către firme a
capitalului social de minim 200 lei (?!). Astfel, avem peste 240.000 de firme care nu îndeplinesc nici măcar
această cerință modică.

În al treilea rând, măsuri de genul celor din OUG nr.114/2018, care de jure plafonează prețul în unele domenii
(energie electrică, gaze) trimit semnalul că, oricând, statul român poate lua măsuri similare, invalidând orice
plan de afaceri pe care o firmă dispusă să investească l-ar avea.

Ce (nu) face ”poporul”

Gospodăriile populației sunt rareori un investitor direct, dar ele îşi aduc contribuția la dezvoltarea viitoare a
ţării prin economisire. Or, nici aceasta nu este deloc încurajată.

O plafonare de facto a dobânzilor (precum cea încercată prin OUG nr. 114/2018) nu poate avea ca efect decât
menținerea dobânzilor la depozite în teritoriul real-negativ (sub rata inflației) pe o perioadă nedefinită.

În al doilea rând, economisirile din Pilonul II al sistemului de pensii riscă să se ducă pe apa sâmbetei, fie
pentru acoperirea necesităților pensionarilor curenți (în cazul transferului la Pilonul I), fie prin consumare.

În al treilea arând, puținele gospodării care încă îşi mai investesc economiile pe Bursa de Valori, au primit o
nouă lovitură prin scăderea cotației acțiunilor, ca efect a comportamentului imprevizibil al Guvernului.

Ce (nu) face capitalul străin

În ceea ce-i privește pe investitorii străini, nu s-ar putea spune că până acum România a fost o destinație
preferată de aceștia, în condițiile în care stocul Investițiilor Străine Directe (ISD) ca procent din PIB este
printre cele mai mici din regiune.

Cu atât mai puţin va fi atractivă România pentru investitorii străini după anunțarea unor măsuri precum cele
din Ordonanța amintită, care plafonează prețul la utilități şi cvasi-plafonează dobânzile, care duc la
desființarea Pilonului II al sistemului de pensii şi la afectarea politicii monetare etc.
Să luăm cazul “taxei pe lăcomie”, percepută începând cu anul 2019 băncilor pentru vina de a fi înregistrat în
anul 2018 un profit de peste 1,5 miliarde de euro.

În statică, cifra poate părea mare, deşi vorbim de profitul cumulat a 35 de bănci şi de o cifră echivalentă cu
doar 0,75% din PIB.

În dinamică însă, dacă ne uită că din ultimii zece ani, patru ani au fost ani cu pierderi pentru bănci – pierderi
acoperite în exclusivitate de proprietarii acestora – vom vedea că profitul cumulat într-un deceniu de abia
dacă atinge 4 miliarde de euro.

Poate că băncile prezente în România nu vor pleca, dar vor încerca să transfere costurile noilor măsuri asupra
clienților. Însă în mod cert băncile care nu au încă afaceri aici se vor gândi de două ori înainte de a investi.

Guvernul ar putea obiecta arătând că măsuri similare, de restricționare a funcționării pieţei, au fost luate şi în
alte state europene. Cu câteva amendamente esențiale, însă:

a) nu ştiu cum se face, dar modelele de intervenționism vin fie din state declarat iliberale (Ungaria), fie din
state declarat eurosceptice (Austria, Italia, Polonia);
b) chiar dacă statele respective şi-ar permite luxul unor astfel de atitudini (ceea ce nu este evident), în cazul
României măsurile anti-piaţă frizează absurdul. Această ţară este cea care îşi permite cel mai puţin să pună
beţe în roate funcționării pieţelor, în contextul în care are cel mai mult de recuperat în materie de creștere
economică şi în condițiile în care capitalul local nu este deloc abundent.
Oricum ar fi, pe termen lung, în războiul dintre piețe şi guverne agresiv intervenționiste nu poate exista decât
un singur învingător.

Numai că prețul îl vom plăti noi toţi, ca națiune.

Săptămâna stand-up comedy în Parlamentul de la Bruxelles:

audierea miniștrilor României
Sursa: cursdeguvernare.ro

Mai mulți miniștrii români și-au prezentat miercuri, în Parlamentul European, prioritățile mandatului pe
perioada Președinției României la Consiliul UE.

Toți oficialii români au citit din foi textele pregătite special – prezentări cu multe generalități, unele absolut
năucitoare, și foarte puține abordări concrete pentru progrese punctuale pe diferitele dosare preluate de la
Austria.

Cele mai dificile momente s-au dovedit însă cele 10 minute în care fiecare ministru român a trebuit să
răspundă la întrebările eurodeputaților membri ai comisiilor de specialitate. Toți au dat răspunsuri evazive,
fapt care nu i-a scutit întotdeauna de gafe.
După ce au recitat ”poezia” învățată, Carmen Dan și Tudorel Toader, de exemplu, s-au scuzat că timpul nu
le permite abordarea tuturor interpelărilor și au promis că vor reveni cu răspunsuri în scris.

Petre Daea, aproape la fel de spectaculos ca Viorica Dăncilă

Unul dintre cei mai ”spectaculoși” în prestație a fost ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a deschis ziua la
Comisia pentru Pescuit, acolo unde la sesiunea de întrebări a vorbit despre sinergii, cormoranii care înoată
în piscine, în România, și apă, care este lacrima naturii.

Întrebat despre domeniile de pescuit ale Marii Britanii, Petre Daea a răspuns în stilul său poetic, asigurând
auditoriul că înțelege foarte bine Brexit-ului, dar si ”furtuna pescarului”:

Vă spune un om care înțelege furtuna Brexitului, dar înțelege și furtuna pescarului în momentul în care el se
află în raport cu natura și nu găsește soluții pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge și situația
o dictează.

Întrebările ce i-au fost adresate s-au referit la îngrijorări concrete, domeniul fiind unul care ar putea afecta
PIB al unor state în lipsa acordurilor necesare.

I s-a cerut să expună viziunea României pe Planul privind Marea Mediteraneeană sau planul pentru pescuitul
de specii pelagice în Marea Adriatică, care s-a blocat la Consiliu, despre problemele din Marea Nordului,
unde s-ar putea produce haos din cauza întârzierilor legislative, dacă se va ajunge la un acord pe
Regulamentul de control, dacă s-a gândit la un plan B (cum există pe Transporturi) dacă Brexitul se va
produce fără un acord, și despre cum pot fi puse în echilibru limitările impuse de protejarea mediului, pe de
o parte, și importanța economică și socială a pescuitului, pe de altă parte.

Am discutat cu Comisarul, a văzut România, pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus că
cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulți. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât.

Pun în pericol un sector alternativ și un sector complementar, alternativ pentru momentele pentru care nu ai
acces la resurse pe o perioadă de timp știind elementul de prohibiție pe care trebuie să-l păstrezi,
complementar că poți găsi în interior în apele tale soluția de a crește anumite specii care să asigure pe de o
parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună și, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea
interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul și a genera progres

Momentul Marius Budăi

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a încurcat paginile, în timpul prezentării din Comisia pentru Drepturile
Femeii și Egalitate de Gen:

Am speranța că că un acord va putea fi obținut în cel mai scurt timp, astfel încât domeniul ocupării …

(aici schimbă foile și sare la alt subiect – n. red.)

… și eglitatea între femei și bărbați reprezintă …

(realizează că a greșit și își cere scuze, ia o altă coală, nici aceasta nu pare să fie cea portivită – n. red.)

… afacerilor sociale să beneficieze de o autoritate care să ofere un sprijin suplimentar statelor membre.

În Comisia pentru Drepturile Femeilor și Egalitate de Gen și-a început răspunsurile cu o mărturisire ce ar fi
trebuit să-i convingă pe eurodeputați că mandatul său va fi un succes:

Dați-mi voie să vă spun două–trei chestii importante despre mine. Sunt un vechi lucrător în sistemul de
asistență socială…

și a continuat amintind că a trecut prin toate segmentele sistemului, de la protecția copilului, până la sistemul
de pensii.

La finalul audierii din Comisia pentru Egalitate de Gen, ministrul a luat-o prin surprindere pe președinta
Vilija Blinkeviciutev (eurodeputat lituanian, membră în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și
Democraților), sărutându-i mâna:

Nicolae Bădălău – 3 minute din 10 alocate: restul a fost improvizație, atât cât se pricepe să improvizeze
Nicolae Bădălău
Nicolae Bădălău, ministrul Economiei, a citit, cu multe poticneli și fără să-și ridice privirea din coli, nu doar
prezentarea priorităților mandatului, ci și un răspuns. Cu toate acestea, a greșit de mai multe ori, de exemplu,
referindu-se la planul de stimulare a Inteligenței Artificiale made in România, în loc de made în Europe, cum
este în realitate.

A dorit să încheie cât mai repede, dar așteptarea celor din sală l-a obligat să ofere și câteva răspunsuri.

“Materialul era mult mai larg, dar primeam semnale din dreapta (unde se afla Jerzy Buzek, președintele
Comisiei Industrie, cercetare și energie – n. red.) să închei mai repede, că trecusem timpul…”, a explicat
Nicolae Bădălău.
A încercat să-și limiteze răspunsurile la întrebarea venită din partea colegului său de partid, Dan Nica, răspuns
citit de pe foile primite de la echipa ce-l însoțea, dar a fost obligat să improvizeze, întrucât nu consumase
decât trei din cele 10 minute disponibile, iar sala aștepta în tăcere și cu ochii pe el alte lămuriri solicitate.

I s-au pus două întrebări referitoare la Fondul european de apărare:

Aș dori să vă întreb care sunt șansele percepute de președinția României ca până la alegerile europene să fie
posibilă redactarea unor compromisuri. Eu cred că Fondul european de apărare ar putea să ofere impulsuri
de dezvoltare a industriei militare europene, care nu se află într-o situație prea bună. Aș dori să primesc cel
puțin o declarație de intenție privind acest dosar.
Aș vrea să știu cum gândiți să asigurați un echilibru geografic în programul de apărare, pentru că este un
subiect care se discută foarte mult în Parlament, mai ales că este primul program de acest fel.

Acesta a fost răspunsul oferit “la liber” de ministrul Bădălău, în timp ce-și pipăia verigheta de aur, referitor
la “Fondul pă apărare”, un subiect “extrem de important”:

Noi încercăm prin fondul ăsta să creăm un fond la care să aibă bază absolut toate țările membre, cercetare,
producere etc., dar urmând ca țările europene să aibă între ele negocierile vizavi de capabilitățile și de modul
cum le vom așeza geografic și în funcție de pericolele care sunt în imediata apropiere.

E mult mai complicat și dumneavoastră știți că subiectul ăsta e mult mai delicat și din alte puncte de vedere
vizavi de așezarea geografică, mai ales pentru unele țări care… dar, eu sunt convins că la nivel european vor
exista parteneriate pe care trebuie să le dezvoltăm vizavi de Fondul de apărare (…)

Dacă nu sunteți mulțumit, spuneți-mi și intru în detalii.

Pe subiectul industrializării, ministrului Bădălău i s-au cerut câteva propuneri concrete pe care România le
are pentru politica industrială europeană, dar nu a oferit niciuna.

Tudorel Toader și-a prezentat ultima idee: sancționarea demnitarilor care critică România în străinătate
Prezenți miercuri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne(LIBE) a Parlamentului
European, Tudorel Toader și Carmen Dan, miniștrii care vor conduce Consiliul JAI (Justiție și Afaceri
Interne), nu au putut enumera niciun dosar pe care speră că-l vor închide în cele șase luni în care România
deține președinția Consiliului UE.

Cei doi au enumerat prioritățile mandatului, dar nu au putut răspunde concret referior la ceea ce au de gând
să finalizeze sau ce pași intenționează pe pachetele legislative foarte importante care sunt blocate de mai mult
timp – reformarea sistemului de azil, Regulamentul Dublin, Directiva pentru returnarea cetățenilor din țări
terțe, pachetul SICA, Directiva antiscriminare etc.

“Suntem determinați să facem progrese pe toate dosarele”, a declarat Carmen Dan, ministrul de Interne.
Pentru toate întrebările punctuale, cei doi miniștri au promis că vor răspunde în scris în perioada imediat
următoare.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a folosit timpul alocat răspunsului la întrebările europarlamentarilor din
Comisia LIBE pentru a-și justifica intențiile legislative la nivel național, în contextul în care mai mulți
deputați europeni și-au exprimat îngrijorarea față de reformarea sistemului judiciar din România și de nou
anunțata OUG privind reluarea proceselor judecate de completurile de cinci judecători.

Judith Sargentini, eurodeputat olandez, a explicat că președinția Consiliului UE înseamnă a conduce prin
puterea exemplului, “dar, dumneavoastră subminați încrederea reciprocă și puneți în pericol cooperarea
judiciară la nivelul UE“, iar Sophie in ‘t Veld (tot eurodeputat olandez) i-a cerut ministrului Toader să se
angajeze că va respecta cuvând cu cuvânt recomandările Comisiei de la Veneția.

De asemenea, Helga Stevens s-a referit la măsurile coaliției de la București care subminează lupta
anticorupție: “Acest stat ne îngrijorează cel mai tare din UE, fiind dată situația statului de drept, independența
sistemului judiciar. Am studiat îndeaproape ce s-a întâmplat și vă cerem să nu luați nicio măsură care ar
legaliza de fapt corupția. Am văzut cum s-a întâmplat asta până acum. Raportul recent MCV față de România
a fost cel mai critic din toate timpurile. Cum răspundeti?”.

Ministrul Toader a sugerat în finalul intervenției sale că pregătește o reglementare pentru sancționarea
demnitarilor care denigrează în străinătate România, un subiect despre care a mai vorbit și anul trecut:

S-a făcut o remarcă la care eu subscriu, mandatul pe care un demnitar, inidferent de nivelul lui, îl are, este de
a promova valorile naționale și nicidecum de a denigra țara de origine.

Lucrez la un codex penal european, sunt țări cu stat de drept mai înalt decât România care sancționează
denigrarea țării de către demnitarul țării.

A încheiat, ”apoteotic”, Viorica Dăncilă

Premierul Viorica Dăncilă a avut o exprimare neobișnuit – chiar și pentru domnia sa – de bizară, miercuri,
cu ocazia discursului susținut la Bruxelles, la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a
Victimelor Holocaustului.

Șeful Guvernului a spus că România va organiza un eveniment care-și propune să contribuie la ”sprijinirea
combaterii negaționalismului și a Holocaustului”.

”Negaționalism” este un cuvânt care nu există în limba română. De asemenea, ”combaterea Holocaustului”
este o exprimare nepotrivită și incorectă. Holocaust este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a
aproximativ 6 milioane de evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

”În luna martie 2019, vom organiza un eveniment care-și propune să contribuie la sprijinirea combaterii
negaționalismului și a Holocaustului, prin reuniunea la București a reprezentanților celor mai relevante
 muzee guvernamentale din Europa și nu numai, în domeniul istoriei Holocaustului.” – a spus, miercuri,
premierul Viorica Dăncilă, aflată la Bruxelles.

Câteva ore mai târziu, aflată la sediul NATO într-o declarație de presă alături de Jens Stoltenberg, secretarul
general al Alianței, premieurl Viorica Dăncilă a recidivat:
”Consolidarea posturii de apărare și descurajare (subl. red) a Alianței în ansambul său rămâne o prioritate
care necesită eforturi susținute din partea tuturor aliaților…” – a afirmat premierul României.

Davos – Raport 2019: Topul riscurilor globale. Confruntarea

naționalism – globalizare. 6 din cele mai mari 10 riscuri globale
au de a face cu mediul, în următorii 10 ani
Sursa: cursdeguvernare.ro
În topul celor mai probabile 10 riscuri identificate, pentru următorii 10 ani, de Forumul Economic Global
(WEF), în raportul său pe 2019, primele trei sunt evenimentele meteo extreme, eșecul adaptării la schimbările
climatice și al soluționării acestora și dezastrele naturale.
Urmează două riscuri de natură digitală (fraudele privind datele și atacurile cibernetice) și apoi, din nou
riscuri legate de mediu:
• dezastrele de mediu provocate de om,
• daunele aduse biodiverstității și colapsul ecosistemului și
• crizele de apă.
• Abia pe locul 10 se clasează supraevaluarea activelor (asset bubbles) în economiile majore ale lumii.
Explicit sau altfel formulate, aceleași riscuri sunt și în topul riscurilor cu cel mai mare impact, potrivit
sondajului realizat de WEF în rândul a 1.000 de personalități cheie în luarea deciziilor din întreaga lume .

Altfel spus criza financiară nu este cea

mai periculoasă la nivel decadal,
această perioadă fiind, în fapt, o medie
a duratei ciclurilor economice pe timp
de pace.
Dar și pacea este supusă riscului, mai ales
în 2019: nouă din 10 participanți la
sonfadul WEF se așteaptă ca „se așteaptă
la înrăutățirea confruntărilor politice și
economice dintre marile puteri”
Divizarea lumii: Globalizare vs
naţionalism
The Global Risks Report 2019 se
întreabă din start: „Lumea se îndreaptă
somnambulic spre criză?”
Raportul este publicat „pe fundalul
tensiunilor geopolitice și geo-economice
îngrijorătoare. Riscurile globale se intensifică, însă dorința colectivă de a le aborda pare să lipsească. În
schimb, diviziunile se întăresc”, spune documentul WEF.
Lumea a trecut deja „într-o nouă fază a politicii concentrate puternic asupra statului”, tendință observată în
raportul anul trecut şi care a continuat în 2018.
Ideea de „recuperare a controlului” național de la rivalii politici interni sau de la organizațiile supranaționale
slăbeşte energia „răspunsurilor colective la provocările economice globale”
„Suntem într-o derivă mai profundă a
problemelor globale de care ne va trebui
să ne eliberăm”, pentru că s-au adâncit
riscul tensiunilor dintre globalizarea
economică şi naţionalismul politicilor.
Iar „fisurile sistemului internaţional
sugerează că riscurile sistemice se
acumulează” şi, „dacă o nouă criză
globală urmează, ar fi suficente
nivelurile actuale de cooperare?” .
Discrepanţele economice
În schimb, pentru 2019, cele mai mari
riscuri sunt cele economice exprimate
prin tensiunile globale.
85% dintre personalităţile care au
participat la sondajul WEF se aşteaptă
la creşterea riscului confruntărilor
dintre marile puteri ale lumii, dar
acestea sunt efectele intereselor
economice exprimate pe fundalul
provocărilor energetice şi economice
globale.

Marile puteri (foste) emergente, dintre

care China este exemplul cel mai la
îndemână, îşi reclamă un loc nou în
ierarhia puterilor globale, după ce
progresul economic le-au câştigat o
nouă reputaţie.
Pe de altă parte, marile puteri
economice tradiţionale reclamă
deschiderea economiilor acestora
(SUA, Franţa, Germania, Marea
Britanie) şi ameninţă cu represalii
comerciale sau de reglementare cu accente diferite (SUA contestă explicit globalizarea, în timp ce Germania
și Franța doresc reformarea conceptului multilateralităţii).