5.5PTE 6 Conducte

Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 6 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 1/23 CONDUCTE S.R.L
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
CONDUCTE
1. SCOP
Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei, montării şi
verificării conductelor, formate din tuburi de polietilenă de medie şi înaltă densitate. Procedura constituie
documentul de referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedură se aplică la conductele din polietilenă de medie şi înaltă densitate.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 Sunt conform Manualului de Management Integrat MMI- 01, Act. 1, Revizia 0
 Legea 10 / 1995 Calitatea lucrarilor de constructii cu regulamente aferente;
 I 22/1999 -Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare
cu apa si canalizare ale localitatilor
 STAS 3051-81 Retele exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare
 STAS 8591/1-91 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane, executate in sapatura
 STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare
 STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane – Conditii de amplasare.
 STAS 6054/1997 Adancimea de inghet
 SR ISO Marimi si unitati. Partea 0. Principii generale.
 STAS 737/5 Sistemul International de Unitati (SI). Multipli si submultipli zecimali preferentiali ai unitatilor
SI.
 SR EN ISO 9001 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare, dezvoltare,
productie, montaj si service.
 STAS 9002 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si service.
 STAS 3061 Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masura
 STAS 4163/1 Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de proiectare.
 STAS 4163/2 Retele de distributie – Prescriptii de calcul.
 STAS 4163/3 Retele de distributie – Prescriptii de executie si exploatare.
 STAS 4273 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.
 STAS 10898 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
 STAS 9570/1 Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati.
 STAS 2250 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxim admisibile.
 P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
 I 1 Normativ pentru proiectarea conductelor din PVC pentru canalizare
 I 9/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
 ISO 12162 Sisteme de clasificare.
 DIN 16869/1 Tevi din poliester armat cu fibra de sticla. Dimensiuni.
 DIN 16869/2 Tevi din poliester armat cu fibra de sticla. Conditii generale de calitate si verificare.
 DIN 19565/1 Tevi si fitinguri din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla.
 BS 3506 Conducte PVC neplasticizat pentru utilizari industriale;
 BS 3867 Diametre exterioare si clase de presiune pentru conductele din materiale plastice;
 BS 4514 Conducte, fitinguri si accesorii din PVC de suprafata si ventilare;
 BS 4660 Conducte si fitinguri din PVC pentru drenaj subteran;
 BS 5481 Conducte si fitinguri din PVC pentru canalizare gravitationala.
 Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia muncii)
 Codul Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de 22 decembrie
2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in Motitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, pana la 19 decembrie 2005
Editia : 1 ACCENT
 Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000 privind masurile
ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca
 Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii nr.90/1996
Legislatie SSM siSU

 Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca
 Hg 1425/2006 Rev si Mod cu HG 966/2010 Normele de aplicare a L 319/2006
 HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala
 HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile
 Legea 307/12.07.2006 Rev si Act Ord.166/2010 cu privind apararea impotriva incendiilor;
 O163/2007 – Norme de prevenire contra incendiilor
 P118-99 - Normativul privind siguranta la foc a constructiilor;
 NP 086-2005 - Normativul privind proiectarea si executia instalatiilor PS
 Legea 486/2008 - Propectia impotriva Situatiilor de urgenta
4.DEFINITII SI PRESCURTARI
Acestea sunt prezentate im Manualul de Management Integrat cod MMI

 RTE-Responsabil Tehnic cu Executia
 SS- Sef de Santier
 .SPL – Sef Punct de Lucru
 CRP- Comisia de receptie a materialelor aprovizionate
 OP- Operator
5. RESPONSABILITATI
5.2. RTE atestat MLPTL
 Avizează nominalizarea pe lucrare a şefului de punct de lucru;
 Verifică conţinutul, completitudinea datelor din documentaţia tehnică de executie, avizele, aprobările
proiectantului şi ale specialiştilor verificatori, conform reglementărilor în vigoare;
 Verifică şi avizează proiectele tehnologice, proiectele de organizare şi graficele de execuţie a lucrărilor;
 Urmăreşte permanent stadiul tehnic şi calitativ de realizare a lucrărilor, cu înscrierea în Registrul de
evidenţă a lucrărilor. Ţine sub control şi gestionează acest document;
 Asigură instructajul pe linie profesională a personalului din subordine;
 Alte activităţi conform RTE conexe;
5.3. Responsabilul AC/AQ

 Analizează şi avizează PTE şi PC pe lucrare;
 Efectuează AUDIT-uri interne şi inspecţiile asupra modului de aplicare a prevederilor SMC al CEA SA
aplicat pe lucrare;
 Urmăreşte rezolvarea acţiunilor corective emise ca urmare a AUDIT-urilor interne sau externe ale
beneficiarilor si ale organelor de control legale.
5.4. Responsabilul CTC/CQ

 Efectuează controalele prevăzute în desfăşurarea lucrărilor în conformitate cu prevederile din PC pe
lucrare;
 Verifică efectuarea înregistrărilor calităţii prevăzute în PC pe lucrare pentru fazele de lucru efectuate;
 Informează conducerea şantierului despre eventualele deficienţe şi neconformităţi existente;
 Raspunde de verificarea existentei documentelor care atesta calitatea materialelor puse in opera;
 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu prezenta procedura si conditiile impuse de proiectul de
executie;
 Urmareste si verifica respectarea de catre personalul executant a tuturor conditiilor tehnice si de calitate;
 Verifica existenta si intocmirea inregistrarilor de calitate pe tot parcursul executiei lucrarii;
 Verifica aplicarea prelevarilor de probe ( cand este cazul ) pentru verificari si incercari si analizeaza
rezultatele obtinute pe probe, anuntand conducerea despre situatiile negative aparute la unele rezultate.
5.7. Seful punctului de lucru
 Asigură respectarea documentaţiei tehnico- economică a PTE şi PC aprobat;
 Asigură materialele necesare execuţiei şi verifică calitatea acestora;
Editia : 1 ACCENT
 Verifică muncitorii din subordine dacă respectă fazele tehnologice de pregătire şi execuţie a lucrărilor;
 Intocmeşte documentele de calitate şi solicită prin Manager şantier prezenţa CTC/CQ ori de câte ori este
necesar;
 Răspunde de asigurarea tuturor condiţiilor şi respectarea prevederilor legale privind SSM şi PSI;
 Asigură toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor de către RTE atestat şi rezolvă observaţiile emise de
acesta;
 Raspunde de pregatirea lucrarilor de executie si supravegherea lor pe toata perioada de executie;
 Raspunde supravegherea aplicarii tuturor conditiilor tehnice si de calitate impuse de proiectul de executie si
de prezenta porocedura;
 Anunta conducerea in cazul aparitiei de neconformitati aparute in executie sau in calitatea materialelor ce
urmeaza a fi puse in opera;
 Raspunde de intocmirea la timp a inregistrarilor de calitate care atesta executia lucrarilor conform cerintelor;
 Raspunde de instruirea personalului din subordine cu prevederile prezentei proceduri si cele impuse de
proiectul de executie.
 Alte atribuţii – conform PTE conexe;
5. PROCEDURA
1.Excavarea transeelor pentru conducte –Cf PTE -1 Terasamente
2. Terasamente pentru structurile de conducte . Cf PTE -1 Terasamente
3.CONDUCTE
3.1 GENERALITATI
3.1.1 Domeniul lucrarilor
Prezentul capitol se aplica la Proiectarea si executarea retelelor subterane de apa potabila sau apa uzate
transportate sub nivel liber sau sub presiune.
Acest capitol al Specificatiilor acopera toate lucrarile privind furnizarea, livrarea, pozarea, imbinarea, testarea
etc. a tuturor conductelor. Toate elementele si toate lucrarile vor respecta si vor fi in conformitate cu
Specificatiile.
3.1.2 Asigurarea calitatii

3.1.2.1 Certificare
Contractantul va asigura certificarea, indeplinind cerintele indicate in Specificatii:
a) certificatul producatorului;
b) certificatul testarii de laborator.
Conductele vor fi testate in fabrica si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact (obiect in cadere).
Numarul si selectarea esantioanelor testare, procedura si cerintele de testare vor fi conform specificatiilor BS
relevante.
Toate bunurile importante vor avea certificate de aprobare, emise de INCERC, Ministerul Sanatatii si Ministerul
Lucrarilor Publice si Planificarii Regionale (MLPAT), anterior utilizarii acestora in Romania.
Costurile esantioanelor, transportul lor la laborator si testarea se considera incluse in preturile unitare si nu vor fi
platite separat.
3.1.2.2 Inspectia BENEFICIARULUI
Beneficiarul, Inginerul sau reprezentantii autorizati ai acestora, vor avea dreptul sa inspecteze conductele sau
sa asiste la producerea si la testele de control al calitatii conductelor. Astfel de inspectii nu vor scuti
Antreprenorul de responsabilitatile sale de a asigura produse care respecta standardele aplicabile din cadrul
prezentelor specificatii.
Alternativ, Antreprenorul poate prezenta Inginerului certificate emise de laboratoare autorizate prin
care se arata ca materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar rezultatele sunt satisfacatoare. In
acest caz Inginerul va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de a renunta la alte teste. Daca Beneficiarul doreste sa
asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu inseamna ca el aproba produsele sau testele
respective.
.
3.1.2.3 Raportari
Antreprenorul va include in oferta sa, pe langa articolele specificate, date suficiente pentru evaluarea globala a
conductei propuse. Aceste date vor include, minimal, urmatoarele informatii specifice:
Editia : 1 ACCENT
-detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresafurnizorului;

-detalii referitoare la materialele de imbinari, specificatiile producatorului si adresafurnizorului;
-detalii referitoare la alte materiale necesare (vane, alte materiale si echipamentehidraulice).
.
3.2 MATERIALE
3.2.1 Generalitati
Aceasta specificatiieacopera toate lucrarile cu privire la furnizarea si livrarea tuturor conductelor.
Materialul pentru conductele de distributie va fi PEID, in functie de diametru.
Materialele conductelor pentru canalizare vor fi PVC sau PEID, în functie de diametru si de sistemul de
canalizare folosit (gravitational sau sub presiune), dupa cum sunt definite in cele ce urmeaza.
Criterii minimale obligatorii privind conductele de alimentare cu apa/canalizare si materialele din care sunt
realizate:
• sa satisfaca in bune conditii cerintele tehnice in care va lucra;
• sa fie rezistente la actiunea diferitilor factori externi (sarcini mecanice statice si dinamice, interne si exterioare;
curenti electrici vagabonzi; etc.) si sa nu se deformeze permanent sub actiunea acestora;
• sa fie agrementate pentru a fi utilizate in Romania si Uniunea Europeana;
• materialele sa fie atestate de catre organele abilitate si de catre inspectoratele sanitare teritoriale;
• sa fie rezistente la actiunea corozivasi hidratanta a apei;
• sa aiba o durata de viata mai mare de 50 ani;
• sa asigure o foarte buna etanseitate a elementelor executate pentru evitarea exfiltratiilor si/sau a infiltratiilor;
• sa aiba rezistentele mecanice cerute de domeniul de utilizare (in special in cazul conductelor pozate la
adancimi mai mari de 3 m se vor alege materiale adecvate incarcarilor mecanice crescute, limitatd, pe cat
posibil, intruziunile si deformatiile)
• sa aiba rugozitate mica in scopul limitarii pierderilor de sarcina distribuite;
• sa nu se dizolve in contact cu apa, apa uzata sau namolul si sa nu fie daunatoare pentru consumatori sau
microorganismele care realizeaza epurarea;
• sa nu prezinte pericol de orice natura pentru persoanele cu care vin in contact, care le manevreaza si
utilizeaza;
• sa permita realizarea unor imbinari etanse;
• sa aiba un volum, greutate si dimensiuni care sa permita transportul lor pe drumurile publice;
• sa-si pastreze calitatile, caracteristicile si proprietatile in cazul depozitarii corespunzatoare pe durata de
garantie a fabricantului.
Daca conductele cu diametrele mentionate in Lista de Preturi nu sunt dispotibile, trebuie furnizate conducte cu
diametrul imediat mai mare dispotibil, cu rezistenta la rupere (rigiditatea) egala sau mai mare decat cea a
conductei cu diametrul specificat.
Aprobarea materialelor
Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari permanente, Contractantul va
supune aprobarii Investitorului numele producatorului sau furnizorului propus, o specificatie de material si detalii
ale locului de origine sau de productie. Daca se cere de catre Investitor, Contractantul va furniza acestuia
pentru pastrare o copie a oricarei astfel de comenzi facute.
Toate materialele folosite in lucrarile permanente trebuie sa fie noi, in afara cazului cand folosirea materialului
vechi sau pus la punct (reinnoit), este permis in mod expres de catre Investitor.
Probe
Contractantul va aproviziona Investitorul cu probele de material necesare testarii in conformitate cu Contractul.
Daca nu este in mod expres scutit, Contractantul va furniza si probe ale tuturor articolelor fabricate, cerute
pentru Lucrarile permanente, sau ca o alternativa, Contractantul va prezenta literatura de specialitate, unde
asigurarea cu probe, (cu acordul Investitorului), nu este necesara. Toate probele aprobate vor fi depozitate la
locul de montaj de catre Contractant pe durata contractului, si orice materiale sau articole fabricate ulterior,
livrate la locul de montaj pentru incorporare in Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel putin egala cu proba
aprobata.
Materialele si echipamentul vor fi conforme specificatiilor proiectului si acolo unde sunt alte materiale folosite
trebuie obtinuta aprobarea prealabila a Investitorului si daca este necesar a Ministerului Sanatatii.
Instalatiile hidraulice prevazute in proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de cantitati de lucrari
si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.
Materialele folosite (tevi, armaturi, flanse ) vor avea caracteristicile prevazute in standardele de stat si se vor
verifica daca corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, sa nu prezinte defasonari, blocari la
armaturi. Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea pompelor, armaturilor si aparatelor.
Editia : 1 ACCENT
Contractantul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele si alte materiale necesare, dupa cum este indicat in
Desenele Angajatorului si dupa cum este cerut pentru executarea corespunzatoare a Lucrarilor.
Daca este necesara furnizarea de catre Contractant a unor conducte, vane, fitinguri sau alte materiale
suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificatii sau alte Specificatii detaliate, care ar putea fi pregatite de
catre Inginer.
3.2.2 Conducte din polietilena de inalta densitate (PEID)
Acest tip de conducta se va utiliza in cazul retelelor de distributie si in cazul canalizarilor sub presiune (conducta
de refulare a statiei de pompare, subtraversari drumuri).
Presiunea nominala a conductelor din PEID folosite in sistemul de canalizare va fi de Pn 6 bari, iar toate
fitingurile vor avea clasa de presiune cel putin egala cu cea a conductei pe care se monteaza.
Montare Conducte si racorduri PEID
1 Toate conductele si fitingurile PEID vor fi în conformitate cu standardele SR EN 12201, SR EN 805; SR EN
806
2 Cuplarile, cuplarile flexibile si adaptoarele flanselor destinate folosirii pentru conducte si racorduri vor fi
conforme SR EN 1092-2. Stratul de protectie interna si externa va fi din pudra de rasina epoxidica. Cuplarile si
adaptoarele flanselor pentru conductele PEID vor fi conforme.
806
2 Tevile din polietilena de inalta densitate pentru apa potabila vor fi de culoare neagra, cu benzi de coextrudare
albastre.
3 Tevile din PEID cu diametrul mai mic de De 110 mm vor fi PE 80 PN10 SDR 11.
4 Tevile de apa potabila cu diametrul _ 110 mm vor fi PE 100 PN10 SDR 17.
5 Conductele de distributie din PEID cu diametre mai mari sau egale cu 110 mm, vor fi livrate numai "bara" cu
lungimi conform standardelor comerciale ale producatorului, dar nu mai mari de 12m.
6 Conductele de golire, fac legatura intre caminele de golire de pe reteaua de alimentare cu apa si caminele de
canalizare menajera, au diametre cuprinse intre De 50 si 110 mm, vor fi PE 100 PN 6, SDR 26.
7 Pe str. Gradistei conducta principala de apa va fi din tevi de polietilena pentru apa potabila, din plastic negru
de inalta densitate (denumit in continuare PEID) acoperite cu un invelis protective extrudat la exterior. Conducta
va fi, PE 100 RC SDR 17.
8 Toate tevile din polietilena de inalta densitate pentru apa uzata vor fi de culoare neagra, cu benzi de
coextrudare maro. Tevile din PEID vor fi PE 100 PN6 SDR 26. Testarea se va realiza in conformitate cu
standardele in vigoare. Aprobarea materialelor din punct de vedere sanitar este strict necesara.
9 Conductele vor fi rezistente din punct de vedere chimic, in conformitate cu standardele ISO/DATA
8. Testarea se va realiza in conformitate cu standardele in vigoare.
10 Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla), dimensiunea
nominala, literele “PE”, clasa de calitate si clasa de presiune.
11 Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea peretilor va fi conform ISO
R161, Partea 1 dimensiuni metrice.
12 Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Beneficiarului, prin Inginer.
13 Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari permanente,Anteprenorul va
prezenta Autoritatii Contractante datele de identificare ale producatorului sau furnizorului propus in oferta, va
supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale locului de origine sau de productie. Anteprenorul nu va
putea inlocui vreunul din furnizorii materialelor
pentru lucrarile permanente fara aprobarea Inginerului si a Autoritatii Contractante.
Anteprenorului se va putea cere sa predea Autoritatii Contractante pentru uzul acestuia o copie
pentru fiecare comanda de produse inaintata Furnizorilor.
Imbinari
14 Teurile, reductiile, coturile, crucile pentru tevile din PEID vor fi fitinguri injectate (nu se vor folosi fitinguri
segmentate sau construite din segmente)
Îmbinari la conductele de plastic
1 Antreprenorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara recomandate de
furnizori pentru montarea conductelor de plastic.
2 Conductele din polietilena de inalta densitate se imbina prin urmatoarele procedee:
(a) sudura cap la cap (imbinare nedemontabila);
(b) electrofuziune (imbinare nedemontabila);
(c) imbinare cu flanse (imbinare demontabila).
Editia : 1 ACCENT
3 Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem integrat dinpolietilena,
capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor. Sudura cap-lacapeste cea mai frecvent
utilizata metoda, totusi electrofuziunea ar putea fi preferata prioritar, dincauza lipsei de spatiu.
4 Îmbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente adecvate si prin metoda
corespunzatoare materialelor de asamblat.
3.2.3 Conducte din PVC-KG

Canale colectoare si de scurgere
1 Conductele si fitingurile din PVC neplastifiat (rigid) vor fi folosite doar pentru canale colectoare si de scurgere
fara presiune
Îmbinari
2 Îmbinarile vor fi de tip inel de cauciuc cu mufa si capat drept. Îmbinarile din ciment solubil vor fi premise în
mod normal doar pentru aplicare în interiorul cladirilor si doar cu aprobarea Angajatorului.
Toate conductele si fitingurile vor fi furnizate de catre producatori aprobati. Clasele conductelor vor fi conform cu
precizarile din Desene, Cerintele Angajatorului sau din Specificatii. Lungimea nominala a conductelor va fi de
minim 4,0 m si maxim 9,0 m.
Daca sunt necesare curburi, se vor utiliza coturi pre-formate, cu razele dorite. Nu este permisa realizarea la cald
a curburilor pe santier.
Toate îmbinarile vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate.
Fitingurile si lungimile de conducta vor fi furnizate cu cap drept. Daca conductele trebuie taiate la o lungime
anumita, acestea vor fi taiate perpedicular pe axul conductei. Resturile de la taiere vor fi înlaturate cu un cutit.
Cepul si mufa vor fi fara noroi sau nisip si inelul va fi amplasat corect în canal. Pe capatul drept al conductei,
înainte de inserarea acestuia în mufa, se va aplica un lubrifiant aprobat de Consultant de Supervizare si
furnizorul tubului.
3.2.4 Fitinguri
Toate fitingurile vor fi confectionate din acelasi material ca si conducta pe care se monteaza si vor avea clasa
minima de presiune egala cu cea a conductei pe care se monteaza, dar oricum nu mai mare de PN10.
Toate imbinarile vor fi de tip uscat cu mufa si inel de cauciuc EPDM.
Toate fitingurile vor fi fabricate de un producator care are certificate de calitate in conformitate cu ISO 9001 :
2008.
3.2.5. Piesele de legatura pentru racordarea caselor
Piesele de legatura vor fi astfel încât sa corespunda curburii conductei de canalizare stradala pe care se
monteaza si sa asigure o imbinare etansa. Imbinarea pieselor de legatura vor fi de tip uscat cu mufasi inel de
cauciuc EPDM.
Pentru conductele din PVC piesele de legatura vor fi teuri din PVC.
Toate Piesele de legatura vor fi supuse aprobarii Consultantului de Supervizare.
3.3 EXECUTIA
3.3.1 Generalitati
Contractantul va trimite certificatele producatorului si certificatele care atesta testele de laborator asupra
conductelor, cu rezultate satisfacatoare, conform standardelor specificate.
3.3.2 Transportul, manipularea si depozitarea conductelor:
Datorita proprietatilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu usurinta. Pentru evitarea
acestui fenomen, este necesar ca tevile sa fie manipulate, transportate si depozitate cu precautie.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru imbinare se va face cu vehicule
adecvate, incarcate si descarcate sub supraveghere atenta. Pe durata transportului, conductele nu vor depasi
lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si in acest caz vor fi legate intre ele pentru a elimina balansarea lor.
Incarcaturile de conducte nu vor depasi inaltimea de depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tevi a
altor materiale.
Tevile livrate in bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevazute cu platforme. Tevile
transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, in asa fel ca acestea sa nu alunece si sa nu fie
deteriorate.
Cand conductele sunt transportate una in interiorul celeilalte, se va acorda atentie ca:
• conductele sa fie curate, fara pietris;
• sa fie asigurata acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrisului pe durata transportului;
• conductele din stratul inferior sa nu fie incarcate cu sarcini care ar putea sa le deterioreze sau deformeze;
Editia : 1 ACCENT
Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la incarcare si descarcare. Contractantul va fi responsabil de

calitatea conductelor si de starea lor din momentul livrarii. Se va evita manipularea brutala a conductelor.
Tararea conductelor pe sol nu este permisa si este un motiv suficient pentru a se respinge o conducta.
Contractantul se va asigura ca toate conductele sunt manevrate corespunzator atat de personalul sau, cat si de
cel al transportatorului angajat. Pe durata transportului, conductele nu se vor sprijini pe imbinari, pe segmentele
de rigidizare ale vehiculelor sau pe alte parti unde ar putea aparea o sarcina concentrata datorata greutatii
conductei sau socurilor produse de vehicul, ci vor fi sustinute corespunzator pe material moale, vor avea suport
continuu pe cat este posibil si se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascutite, cuie etc.
Inainte de incarcare sau descarcare vor fi la indemana suficiente echipamente si forta de munca si in nici un caz
conductele nu vor fi aruncate din vehicul.
Manipularea tevilor se poate face manual cand dimensiunile si greutatea lor o permit, sau cu ajutorul utilajelor
de ridicat (incarcator cu furca, macara, etc.)
Pentru evitarea deteriorarii tevilor in cazul manipularii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de ridicat de la utilaj,
va fi obligatoriu prevazut cu o banda de cauciuc sau pasla care sa protejeze tevile.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisa prinderea si ridicarea tevilor dintr-un singur punct.
Se va evita manipularea brutala a conductelor, in special la temperaturi scazute.
Contractantul va avea grija pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborarii in transee, a pozarii si
imbinarii.
Inginer va verifica conductele pe santier, iar Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate
stabilite de Inginer, le va scoate imediat de pe santier si le va inlocui cu unele corespunzatoare, pe cheltuiala
proprie. In Lucrari se vor incorpora numai conductele marcate de Inginer ca fiind corespunzatoare.
Inginer va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte din care s-au extras conducte
deteriorate, sau poate cere testarea la presiune in afara retelei de conducte, chiar daca nu exista defecte
aparente, daca se presupune ca au fost manipulate necorespunzator. Toate costurile aparute in acest fel vor fi
suportate de Contractant.
Conductele vor fi depozitate in zone ferite de lumina directa a soarelui si in conformitate cu recomandarile
producatorului. La depozitarea pe santier, terenul va fi neted, fara pietre. Depozitarea se face pe sortimente, in
locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substatte chimice agresive pentru
materialul conductei sau cu materiale abrazive.
Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientala medie, se va lua in considerare inaltimea stivelor
pentru a evita deformarea posibila a diametrelor conductei. Se recomanda o inaltime maxima a stivelor de 1 m.
Pentru depozitarea temporara pe santier, se va asigura ca terenul este neted si fara caramizi, pietre si obiecte
ascutite. Conductele indoite, deformate sau cu culoarea schimbata vor fi respinse si nu se aproba nici o plata
pentru aceste conducte. Contractantul va asigura ca conductele din plastic nu sunt supuse deteriorarii datorata
luminii solare pe perioada dintre fabricare si instalare in pamant.
Pe timpul stocarii se vor lua masuri astfel incat conductele sa nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie
protejate impotriva contactelor cu materiale deteriorante: combustibil de motor, solventi sau alte lichide similare
(vezi DIN 16934). Nu sunt admise zgarieturi sau striatiuni cu o adancime mai mare de 10% din grosimea
peretelui conductei.
Contractantul va avea capacitatea de supervizare, forta de munca, utilajele de constructie, materialele si
depozitele necesare pentru a preveni in orice mod deteriorarea conductei. Contractantul va prezenta
Consultantului de Supervizare propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata
transportului si instalarii in transee.
Armaturi si piese speciale
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a acestora pentru a fi protejate
corespunzator impotriva efectelor daunatoare ale intemperiilor, ale socurilor sau ale altor degradari fizice pe
toata durata transportului, manipularii si depozitarii lor.
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate provoca degradari. Se vor folosi
in acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunzatoare.
Depozitarea armaturilor si a pieselor speciale se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in stare
neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor solare.
3.3.3 Pozarea conductelor:
Pozarea se va face în conformitate cu SR 4163 -1: 1995 Retele de distributie si STAS 8591/1 -91 -Amplasarea
în localitati a retelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrând simultan
câte o echipa.
Instalarea conductelor va fi realizata in conformitate cu specificatiile producatorului.
Editia : 1 ACCENT
Dupa excavarea si pregatirea unei sectiuni de transee, aceasta va fi inspectata de Inginer. Chiar inainte de
pozarea conductelor, transeea va fi curatata de pietre, pamant si alte ramasite care au cazut inauntru. Toate
pozarile de conducte vor fi realizate de personal calificat, cu experienta in astfel de operatii.
Un reprezentant al producatorului va vizita santierul la inceperea lucrarilor de instalare a conductelor pentru
a prezenta procedurile corespunzatoare de instalare in conformitate cu recomandarile producatorului.
Imediat inainte de pozare, fiecare conducta si fiting vor fi examinate in interior si exterior pentru deteriorari si se
va curata praful si impuritatile. Se vor pastra curate pe durata pozarii. Daca este cazul, Inginer va solicita
folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat in conducta pozata si imbinata anterior si care este
tras, cu ajutorul unei franghii, pe intreaga lungime a conductei nou pozate, fara a deteriora suprafata interioara a
conductei.
Este necesara realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Acolo unde se prezinta in Desene sau se
solicita de catre Inginer, conductele vor fi pozate pe un pat de nisip, amplasat in conformitate cu clauzele
specifice pentru paturi. Zonele largite, realizate pentru imbinarea conductelor, dupa cum sunt descrise anterior,
vor fi excavate in baza, patul si peretii transeei, dupa cum este necesar. Nu se vor poza conducte pana cand
suprafata transeei sau a patului nu au fost inspectate de catre Inginer si aprobate pentru pozare.
Toate conductele vor fi pozate cu atentie, cate o bucata, pe aliniamentul si inclinatia stabilite. Conductele nu
vor fi, in nici un caz, aruncate in transee. Coborarea lor se va realiza manual sau cu ajutorul franghiilor.
Inainte de coborarea in transee, conducta se va curata si examina de defecte. Daca nu prezinta deteriorari, se
va plasa in pozitia de imbinare, in conformitate cu cerintele urmatoare.
Conductele de dimensiuni mici si medii pot fi deplasate manual cu sau fara ajutorul unei rangi cu gheare.
Conductele mai mari care sunt manevrate cu ajutorul macaralelor sau scripetilor pot fi deplasate in timp ce sunt
suspendate in echilibru la o inaltime mica fata de sol, eliminand astfel frecarea cu fundul transeei.
Conductele de dimensiuni mari necesita utilizarea unui aparat special de tragere. Daca este posibil,
conductele vor fi pozate in linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari si acestea vor fi obtinute prin
devieri la imbinari. Daca nu se specifica altfel de catre Inginer, aceste devieri nu vor depasi 3º (trei grade)
pentru conductele cu diametre de pana la 250 mm si 2º (doua grade) pentru conductele
cu diametre mai mari.
Daca nu se poate realiza o schimbare de directie prin devierea la imbinari a conductelor drepte obisnuite, se
pot utiliza coturi prefabricate. Amplasarile aproximative ale acestor coturi sunt indicate in Desenele cu cerintele
Angajatorului si pozitiile sale exacte vor fi determinate impreuna cu Inginer pe santier.
Conductele care opereaza sub gravitatie vor fi pozate consecutiv in linii drepte intre caminele de vizitare
adiacente. Cuplajele speciale de imbinare vor fi construite in peretii caminelor pentru a asigura o imbinare
stransa intre conducta si camin.
Dupa pozare si imbinare, sectiunea finalizata dintre camine va forma un tub continuu sustinut pe toata lungimea
sa, cu radierul in conformitate cu aliniamentul si inclinatia prezentate in Desene. Fiecare sectiune dintre camine
este verificata extern daca este dreapta cu ajutorul unui fir paralel cu cota proiectata a radierului si cu sustinere
pe intervale care nu depasesc 7,5 m si de asemenea este verificata intern cu ajutorul
razei de lumina (fascicul laser sau lumina solara reflectata de o oglinda).
Toate conductele si caminele vor fi pozate si construite conform Desenelor sau conform indicatiilor
Consultantului de Supervizare, cu urmatoarele tolerante, daca Inginer nu stabileste in
alt mod:
• deviatia maxima permisa la cota radierului nu va depasi 2,0 cm pe o sectiune sau 1 mm pe o sectiune de
conducta, in functie de care dintre acestea este mai mica;
• aliniamentul si amplasarea in plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea axiala a conductelor la
intrarea si la iesirea din camin nu va depasi 2 cm.
Inainte ca linia sa fie predata Angajatorului, interiorul conductelor este curatat de reziduuri, mortar sau alte
materii straine. La sfarsitul fiecarei zi de lucru si dupa ce este finalizata sectiunea de conducte, capetele
deschise ale conductelor vor fi etansate pentru a preveni patrunderea impuritatilor sau a animalelor mici.
Costurile tuturor imbinarilor si fitingurilor vor fi incluse in costurile unitare pentru furnizarea si pozarea
conductelor. Nici o plata suplimentara nu va fi efectuata pentru imbinari sau fitinguri. Conductele, imbinarile,
fitingurile vor fi furnizate de catre Contractant, daca nu se stabileste altfel.
Inginer va verifica conductele pe santier, iar Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate
stabilite de Inginer, le va scoate imediat de pe santier si le va inlocui cu unele corespunzatoare, pe cheltuiala
proprie. In Lucrari se vor incorpora numai conductele marcate de Inginer ca fiind corespunzatoare.
Inainte de imbinarea unei conducte noi la una pozata deja in transee, se va instala a doua garnitura pe capatul
liber al cuplajului montat pe conducta, in maniera descrisa mai sus. Noua conducta, cu cuplajul de imbinare
montat, va fi coborata in transee, iar capatul liber al acesteia, curatat si lubrifiat este introdus in capatul liber al
Editia : 1 ACCENT
cuplajului de pe conducta deja amplasata. Apoi, conducta este deplasata pana cand capatul atinge inelul
distantier central sau distantierele din imbinare.
Pentru imbinare, diametrul exterior al capatului conductei va fi apoi redus la distanta dorita, daca producatorul
nu furnizeaza conducte speciale cu diametrul corect. O astfel de reducere a diametrului exterior al capetelor
conductei va fi intotdeauna permisa. Muchiile capetelor taiate ale conductelor vor avea forma necesara pentru
imbinare.
In momentul in care fiecare conducta este amplasata in pozitia sa finala si este imbinata, transeea va fi umpluta,
lasand doar imbinarile neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere si plasarea si compactarea lor vor fi in
conformitate cu Desenele, cu cerintele Angajatorului si cu cerintele Specificatiilor. Imbinarile vor ramane
neacoperite pana sunt indeplinite cu succes testele hidrostatice si Inginer si-a dat aprobarea pentru acoperirea
imbinarilor.
Conductele vor fi testate in fabrica si vor fi supuse testelor hidraulice si de impact (obiect in cadere). Daca
dispune Inginer, selectarea esantioanelor si testarea se vor face in prezenta unui reprezentant al Consultantului
de Supervizare care va fi informat cu cel putin 48 de ore inainte de realizarea esantionarii sau testare.
La subtraversari de ape cu conducte de canalizare, in jurul conductelor va fi turnat beton de Clasa C16/20
armat cu otel beton OB 37 si PC 52. Grosimea stratului de beton va fi de 25 cm de o parte si de alta a conductei
de canalizare.
Costurile esantioanelor, transportul lor la laborator si testarea vor fi considerate incluse in pretul unitar si nu vor
fi platite separat.
Pentru conducte din PEID, capetele de conducta si elementele de retea trebuie curatate inainte de instalare si
partile defecte trebuie inlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinala a acestora cu ajutorul
unui echipament adecvat.
Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folositd scule adecvate.
Capetele taiate sunt apoi pregatite in functie de tipul de asamblare folosit.
Modificarile de directie in profilul retelei se pot realiza utilizand curbarea conductei. Razele minime de curbura
admisibile nu trebuie sa fie mai mici decat valorile: 20 D (la 200C), 35D (la 100C) si 50D (la 00C).
Daca schimbarea de directie nu se poate realiza prin flexibilitatea conductei din PEID, se vor utiliza coturi
prefabricate. Amplasarile aproximative ale acestor coturi sunt indicate in desenele cu Cerintele Angajatorului, iar
amplasarea exacta va fi convenita cu Inginer, la fata locului.
3.3.3.1.Conducte din PVC
Devierea maxima permisa la îmbinari pentru conductele din PVC va fi maxim 3º (raza minima a curburii =
115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).
3.3.3.2. Conducte PEID
Capetele de conductasi elementele de retea trebuie curatate înainte de instalare si partile defecte trebuie
înlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinale a acestora cu ajutorul unui echipament adecvat.
Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folositd scule adecvate.
Capetele taiate sunt apoi pregatite în functie de tipul de asamblare folosit.
Modificarile de directie în profilul retelei se pot realiza utilizând curbarea conductei. Razele minime de curbura
admisibile nu trebuie sa fie mai mici decât valorile: 20 D (la 200C), 35D (la 100C) si 50D (la 00C).
Daca schimbarea de directie nu se poate realiza prin flexibilitatea conductei din PEID, se vor utiliza coturi
prefabricate. Amplasarile aproximative ale acestor coturi sunt indicate în desenele cu Cerintele Angajatorului,
iar amplasarea exacta va fi convenita cu Inginer, la fata locului.
Se va semnaliza prezenta conductei cu banda de polietilena, cu insertie metalica cu fir de inox.
Banda de avertizare/semnalizare se pozeaza cu ocazia umplerii cu pamant a transeei in care s-au instalat
conducte.
Banda se asaza la 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, dupa realizarea umpluturii de pamant
(la parametrii impusi prin prevederile din prezenta documentatie in faza PT+DE).
Parametrii benzii de avertizare/semnalizare sunt :
material polietilena
culoare albastru/maro
latime = 20 cm
grosime = 0,7 mm
durata de viata > 50 ani
Banda va fi insotita pe toata lungimea de un fir metalic prins solidar de aceasta cu benzi adezive din polietilena.
Firul metalic va avea urmatorii parametri :
diametrul = 2 mm
material otel inoxidabil maleabil
Editia : 1 ACCENT
Firul metalic se va lega, pentru continuitate electrica ferma astfel incat sa se asigure un ansamblu pentru
intreaga instalatie din zona. Pentru aceasta se impune :
-innadirea capetelor firelor pozate deasupra conductelor de serviciu si deasupra bransametelor;
-firele se leaga si la robineti, hidranti;
-cutiile de protectie (carosabile) ale robientilor si hidrantilor;
3.3.4. Imbinarea conductelor: conditii generale

1 Îmbinarile se vor realiza în conformitate cu instructiunile producatorului. Societatea responsabila de realizarea
proiectului va folosi serviciile de consultanta tehnica oferite de producatori pentru a instrui executantii îmbinarilor
în metoda de îmbinare. Daca producatorii recomanda folosirea unor garnituri de îmbinare, Societatea
responsabila de realizarea proiectului le va folosi pentru efectuarea tuturor îmbinarilor de conducte. Înainte de a
face orice îmbinare, toate garniturile vor fi curatate si uscate atent si mentinute în aceasta conditie, folosind un
lubrifiant recomandat de
producatorul de conducte pâna când îmbinarile au fost complet realizate sau asamblate.
2 În ciuda oricarei flexibilitati conferita la îmbinarea conductelor, conductele trebuie pozitionate sigur pentru a
preveni eventuala miscarea în timpul sau dupa realizarea îmbinarii. Conductele din material sintetic cu îmbinari
continue pot fi îmbinate în vârful santului înainte de montarea lor însant.
3 Toate îmbinarile vor avea clasa de presiune egala sau mai mare decât cea a conductelor la
care se branseaza. În nici un caz clasa de presiune a îmbinarii nu va fi mai mica de PN 6, iar
clasa de presiune va fi mai mare în cazurile specific indicate în Desene sau când Inginerulconsidera necesar.
4 Taierile din conducte vor fi reduse la minim. Daca pâna la sfârsitul Contractului ramân materiale
nefolosite, Antreprenorul nu va putea solicita decontarea lor suplimentara. Antreprenorul va
include în preturile unitare si pierderile tehnologice sau cele cauzate de risipa .
5 Daca este necesara taierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei
masini de taiat, astfel încât capatul conductei sa fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
6 În toate situatiile, capetele conductelor vor fi curatate cu atentie, atât în interior cât si în exterior,
înainte de a începe îmbinarea. Îmbinarile vor fi lasate descoperite pâna la finalizarea testului de
presiune, daca nu este stabilit altfel de catre Inginer.
Ca regula stricta, capetele libere ale conductelor vor fi inchise cu capace etanse de siguranta, pana la
realizarea imbinarii.
Pentru conducte din PEID, imbinarile si fitingurile trebuie sa fie in concordanta cu prevederile SR EN 13244-3
sau SREN 12201-3.
18.6 Îmbinari la conductele de plastic
1 Antreprenorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara recomandate
de furnizori pentru montarea conductelor de plastic.
2 Conductele din polietilena de inalta densitate se imbina prin urmatoarele procedee:
(a) sudura cap la cap (imbinare nedemontabila);
(b) electrofuziune (imbinare nedemontabila);
(c) imbinare cu flanse (imbinare demontabila).
3 Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem integrat dinpolietilena,
capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor. Sudura cap-lacapeste cea mai frecvent
utilizata metoda, totusi electrofuziunea ar putea fi preferata prioritar, dincauza lipsei de spatiu.
4 Îmbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente adecvate si
prin metoda corespunzatoare materialelor de asamblat.
18.6.1 Sudarea cap la cap

1 Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare siavand aceeasi
grosime a peretelui.
2 Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre mai maride 63 mm.
3 Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si cu
ajutorul echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.
4 Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul
tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu dublude functionare.
5 Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita. La aceasta
tehnologie este esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata.
6 Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din polietilena de inalta densitate se vor respecta
instructiunile producatorului echipamentelor de sudura.
Editia : 1 ACCENT
18.6.2 Imbinarea prin electrofuziune

1 Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile, precum si a
unui echipament special.
2 Suplimentar, se vor inregistra la folosirea echipamentului urmatorii parametri:
(a) identificarea operatorului;
(b) numarul operatiei;
(c) data si ora efectuarii acesteia;
(d) originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;
(e) parametrii ciclului de sudare.
3 Este foarte important ca cei care efectueaza asamblarea sa acorde o mare atentie procedurilorastfel incat:
(a) suprafata oxidata a tubului peste adancimea mansonului sa fie inlaturata.
(b) toate partile imbinarii trebuie mentinute curate si uscate, inainte ca acestea sa fie asamblate,
deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. Daca se foloseste
procedeul de stergere, este foarte important sa existe asigurarea ca suprafata care urmeazasa fie asamblata
este uscata.
(c) dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect, pentru a nu exista deplasari in timpul
procesului de imbinare si a ciclului de incalzire si racire.
(d) protectiile pentru sudura sunt utilizate astfel incat praful si ploaia sa nu contaminezeimbinarea.
18.7 Îmbinari cu mufa

1 In general tuburile prin care curgerea apelor se va realiza gravitational se livreaza cu mufele deracord
corespunzatoare, astfel incat aceste conducte constituie efectiv un sistem de conducte cucapat drept si mufa.
2 Tuburile din poliesteri armati cu fibra de sticla sunt prevazute cu un inel de cuplare realizat dintr-unlaminat de
fibra de sticla si rasina care are incorporat pe toata latimea lui o garnitura de etansaredin cauciuc care ii confera
o usoara imbinare si asigurarea etanseitatii pe toata durata de viata asistemului. Daca este necesar, pe santier
se pot realiza racorduri suplimentare pentru conducteletaiate si pentru imbinarea pieselor speciale.
3 Daca conductele din PVC trebuie taiate la o lungime anumita, acestea vor fi taiate perpedicular peaxul
conductei. Bavurile de la taiere vor fi înlaturate cu un cutit. Cepul si mufa vor fi curate faranoroi sau nisip si
inelul va fi amplasat corect în canal.
4 Garniturile (inelul) de cauciuc a racordului si capatul drept de imbinat trebuie sa fie curatate si unse
cu lubrifiant recomandat de producatorul tuburilor, inainte de efectuarea imbinarii, astfel incat sa nuse usuce.
18.8 Îmbinari cu flansa

1 Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei piese speciale
(adaptor pentru flanse) care se racordeaza la conducta prin una dintre imbinarile fixe amintite.
2 Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept contraflansa pentrufixarea
armaturilor.
4 Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija, iar suruburile se vor strange initial cu
mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange cu cheia, alternandu-le pe cele diametralopuse.
5 Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de adaptor.
6 Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele temperaturilor
reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
7 Suruburile, piulitele si saibele vor fi zincate la cald.
8 Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul utilizarii lor.
9 Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea sunt stranse
cu piulitele sa ramana cel putin un pas peste piulita.
1 Toate flansele vor fi gaurite si vor fi in concordanta cu EN 4504. Presiunea nominala a flanselor
va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor la care
sunt atasate, dar nu mai mica de PN 10. Toate flansele vor fi prevazute cu suruburile, piulitele,
saibele si garniturile de etansare aferente, conform specificatiei de fata.
2 In situatia in care trecerea de la PEID la otel se face in pamant, de exemplu in cazul
supratraversarilor, imbinarea se va face tot cu stut adaptor, flansele fiind protejate impotrivacoroziunii.
18.9 Îmbinari sudate

1 Procesul de sudare a conductelor de otel vor fi în conformitate cu cerintele din Contract.
2 Antreprenorul va trimite detalii ale sudarii propuse si ale procedurilor înainte ca sudarea sa
înceapa, iar sudurile de proba vor fi efectuate de catre Antreprenor în conditii de simulare a loculuisudarii.
3 Personalul care va executa operatia de control a sudurilor, trebuie sa fie autorizat în conformitatecu PTCR 11.
Editia : 1 ACCENT
4 La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialelor ce trebuiesc sudate,
pentru care Antreprenorul va emite certificate de calitate .
5 Toate sudurile vor trebui patrunse pe întreaga sectiune sudata, aspectul lor fiind conform cu CTE -RG.
6 Grija deosebita se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a perpendicularitatiiflanselor pe
conducta.
7 Verificarea sudurilor se va face vizual si apoi se va face analiza defectoscopica prin ultrasunete asudurilor la
conducte .
8 Rezultatele controlului vor fi consemnate în buletine de examinare si vor fi prezentate la receptiapreliminara si
finala a lucrarilor .
9 Depozitarea electrozilor se va face în locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisa sudarea cuelectrozi
umezi .
10 Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi îndepartate cu mijloace
mecanice pîna la materialul sanatos, dupa care vor fi refacute sudurile .
11 Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omoloaga respectiv
tehnologiile care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale .
12 Portiunile din îmbinarile sudate vor fi verificate dupa remediere ca si sudurile initiale .
3 Imbinarea cap la cap a tevilor zin otel zincat cu diametrul mai mare de 2", se va face prinsudobrazare. Acesta
este o procedura de sudura oxiacetilenica, cu flacara, la care materialul deadaos pentru sudura pe baza de Cu-
Zi-Si are temperatura de topire mai mica decit temperaturade topire a zincului, realizandu-se in acest fel un
cordon de sudura care nu afecteaza stratul dezinc. Utilizarea unui procedeu de brazare se va adopta numai
daca acesta dispune decertificatul de agrement tehnic, in care se specifica si presiunea de regim pina la care
rezistaimbinarea rezultata. Orice proces folosit pentru executie, prefabricare sau instalarea sistemuluide
conducte cum ar fi: indoirea, strunjirea, filetarea, nu va reduce grosimea de perete subvaloarea minima permisa
si nu va afecta integritatea stratului de zinc. Debitarea tevilor din otelzincat sa va face la lungimea din proiectul
de executie care sa cuprinda si lungimeasuplimentara suficienta pentru a asigura cuplarea corecta a tevilor
drepte sau a subansamblelor(elementelor prefabricate).
Îmbinari mobile si adaptoare flanselor
1 Pentru conductele de alimentare cu apa, îmbinarile mecanice mobile si adaptoarele flanselor vor fi
potrivite pentru clasa si tipul de conducta sau conducte ce sunt îmbinate. Vor fi fabricate din fonta
ductila, cu acoperire epoxidica la interior si exterior, cu gheare/suruburi din alama sau otel inox, in
functie de materialul tevilor, si garnitura din cauciuc EPDM pentru apa potabila. Îmbinarile nu vor
avea reper central. Îmbinarile vor fi adaptabile la urmatoarele valori ale deviatiei unghiulare între
conducte adiacente fara scurgeri.
2 Pentru conectarea a doua tevi de canalizare gravitationala de acelasi diametru interior, însa de diametre
exterioare diferite, se vor utiliza mansoane de larga toleranta pentru o cuplare mecanica, robusta, rapida,
variabila, continua (fara trepte) si flexibila.
Tevile ce urmeaza a fi cuplate, pot diferi, pe lânga diametrele lor exterioare, si prin natura
materialelor din care sunt executate si de asemenea, prin geometria lor.
Referitor la sectiunile peretilor de teava si a geomeriei acestora, tevile ce pot fi îmbinate, pot avea
pereti: plini, lisi, stratificati, riflati, gofrati, casetati, etc.
Cuplarea este necesar a fi posibila în orice combinatie dintre materialele si formele expuse mai sus
si se va executa, simplu, rapid si robust, prin tensionarea a doua inele de tensionare (coliere), fara
utilizarea altor elemente suplimentare de îmbinare, cum ar fi: inele de compensare, adezivi, etc.
Corpul de etansare al mansonului, va fi din elastomeri conform normei EN 681-1, cu mai multe
profile de etansare dubla si cu o nervura mediana. Corpul de etansare, prin geometria lui, va fi
astfel conceput încat prin strângere sa nu creeze cute si discontinuitati de material, fiind stabil ca
forma. De asemenea, acesta nu va aluneca pe capetele de teava îmbinate. Carcasa de fixare si
centrare al mansonului va fi din ploliamida foarte rezistenta la rupere si casare prin lovire. Carcasa
va dispune de doua canale de ghidaj pentru inelele de tensionare/fixare. Carcasa face trecerea
între corpul de etansare si bridele de tensionare. Inelele speciale de tensionare (coliere) din otel
Editia : 1 ACCENT
inoxidabil servesc la strângerea si fixarea mansonului. Toate componentele colierului: brida platbanda, sina,
suruburi, etc., vor fi executate din otel inoxidabil din aceeasi categorie de calitate.
Nu se vor utiliza inele de compensare, functie de: diametrul, natura materialului, sau de structura suprafetei
exterioare a tevilor ce vor fi îmbinate. Mansonul va realiza o etanseitate sporita a îmbinarii, de pâna la 2,5 bar,
presiune interioara. Flexibilitatea unghiului de îmbinare în manson: de pâna la 3°
2.3.11 Garnituri de etansare din cauciuc si lubrifianti pentru conducte

1 Daca nu exista alte specificatii, materialul de îmbinare va fi cauciuc sintetic (EPDM) sau un material echivalent
ca rezistenta la acidul sulfuric si atacul bacteriologic.
2 Lubrifiantii folositi pentru garniturile de etansare din cauciuc vor respecta recomandarile
producatorului. Pentru aplicatii în domeniul apei potabile, lubrifiantii nu vor afecta gustul sau
culoarea apei, vor fi rezistenti la bacterii si fara vreun efect daunator cunoscut asupra sanatatii.
3.3.4.1 Conducte din PVC

Pregatirea imbinarii conductelor PVC
Înainte de coborârea tubului în transee, se recomanda sa se asigure o adâncitura de îmbinare numita “clopot”,
pe fundul transeei (în dreptul îmbinarii) pentru a permite o asamblarea corecta. Adâncitura “clopot” nu trebuie sa
fie mai lunga decât este necesar si trebuie sa fie umpluta când se realizeaza umplutura.
Inelul de etansare din cauciuc al racordului si capatul drept pereche, trebuie sa fie curatate si unse generos cu
pasta de îmbinare chiar înainte de realizarea îmbinarii, astfel încât sa nu se usuce.
Imbinarile conductelor PVC vor fi îmbinate de tip uscat cu mufasi inel de cauciuc EPDM.
• Tuburile din PVC trebuie sa aiba lungimea minima de 4 m.
• În urma taierii tubului (perpendicular pe axul tevii) capatul acestuia se va tesi.
• Se vor curata cu grija partile de asamblat.
• Se va controla daca pozitia inelului de etansare este corespunzatoare în locasul sau.
• Pentru a realiza o îmbinare sigura, eficienta se va folosi ca material de ungere numai sapun lichid. Se exclude
folosirea unsorilor care distrug materialul garniturii.
• Elementele se vor îmbina prin împingere longitudinala, cu mâna, sau cu ajutorul unei bare.
Dimensiunile flanselor si spatierea orificiilor va respecta standardele ISO 2531.
Contractantul sau Sub-Contractantul trebuie sa aiba experienta dovedita în pozarea si îmbinarea conductelor
din PVC cu lipire cu fuzionare electricasi trebuie sa asigure echipe de muncitori experimentati.
Un Consultant de Supervizare cu experienta în tehnica respectiva, si care îl reprezinta pe Contractant, va fi
prezent permanent pe durata lucrarilor si va fi responsabil de respectarea standardelor pentru pozarea si
îmbinarea conductelor.
3.3.4.2 Conducte din PEID

Imbinarea tuburilor din PEID se va face prin sudura.
Imbinarile intre tevi se realizeaza prin sudura cap la cap.
Imbinarile si fitingurile din PEID vor fi de doua tipuri, dupa cum urmeaza:
• pentru imbinari intre doua sectiuni de conducta PEID:
• (a) pentru conducte mai mici sau egale cu DN160: cuplaje cu electrofuziune;
• (b) pentru conducte cu diametru mai mare de DN160, sudura cap la cap.
Montare Conducte si racorduri PEID
806
2 Cuplarile, cuplarile flexibile si adaptoarele flanselor destinate folosirii pentru conducte si racorduri vor fi
conforme SR EN 1092-2. Stratul de protectie interna si externa va fi din pudra de rasina epoxidica. Cuplarile si
adaptoarele flanselor pentru conductele PEID vor fi conforme.
806
2 Tevile din polietilena de inalta densitate pentru apa potabila vor fi de culoare neagra, cu benzi de coextrudare
albastre.
3 Tevile din PEID cu diametrul mai mic de De 110 mm vor fi PE 80 PN10 SDR 11.
4 Tevile de apa potabila cu diametrul _ 110 mm vor fi PE 100 PN10 SDR 17.
5 Conductele de distributie din PEID cu diametre mai mari sau egale cu 110 mm, vor fi livrate numai "bara" cu
lungimi conform standardelor comerciale ale producatorului, dar nu mai mari de 12m.
6 Conductele de golire, fac legatura intre caminele de golire de pe reteaua de alimentare cu apa si caminele de
canalizare menajera, au diametre cuprinse intre De 50 si 110 mm, vor fi PE 100 PN 6, SDR 26.
Editia : 1 ACCENT
7 Pe str. Gradistei conducta principala de apa va fi din tevi de polietilena pentru apa potabila, din plastic negru
de inalta densitate (denumit in continuare PEID) acoperite cu un invelis protective extrudat la exterior. Conducta
va fi, PE 100 RC SDR 17.
8 Toate tevile din polietilena de inalta densitate pentru apa uzata vor fi de culoare neagra, cu benzi
de coextrudare maro. Tevile din PEID vor fi PE 100 PN6 SDR 26. Testarea se va realiza in
conformitate cu standardele in vigoare. Aprobarea materialelor din punct de vedere sanitar este strict necesara.
9 Conductele vor fi rezistente din punct de vedere chimic, in conformitate cu standardele ISO/DATA
8. Testarea se va realiza in conformitate cu standardele in vigoare.
10 Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla), dimensiunea
nominala, literele “PE”, clasa de calitate si clasa de presiune.
11 Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea peretilor va fi conform ISO
R161, Partea 1 dimensiuni metrice.
12 Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Beneficiarului, prin Inginer.
13 Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari permanente,Anteprenorul va
prezenta Autoritatii Contractante datele de identificare ale producatorului sau furnizorului propus in oferta, va
supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale locului de origine sau de productie. Anteprenorul nu va
putea inlocui vreunul din furnizorii materialelor
pentru lucrarile permanente fara aprobarea Inginerului si a Autoritatii Contractante.
Anteprenorului se va putea cere sa predea Autoritatii Contractante pentru uzul acestuia o copie
pentru fiecare comanda de produse inaintata Furnizorilor.
Imbinari
14 Teurile, reductiile, coturile, crucile pentru tevile din PEID vor fi fitinguri injectate (nu se vor folosi
fitinguri segmentate sau construite din segmente).
Montare Conducte din mase plastice armate cu fibra de sticla

Conditii generale
1 Conductele si racordurile din mase plastice armate cu sticla (PAFSIN) vor fi folosite pentru reteaua
de conducte pentru apa bruta,aductiuni sub presiune (sau) canale colectoare gravitationale.
Conductele pentru aductiuni sub presiune vor avea presiune PN 10 sau o clasa superioara. Aceste
conducte si racorduri vor fi furnizate de un producator agrementat. Vor fi în forma de filet sau filate centrifug la
masina automata, capabile sa execute un produs de calitate, sa mentina o toleranta apropiata de locatiile
proiectate si proportiile de rasina, sticla si material de umplere din peretele conductei precum si sa reduca aerul
captat. Toti constituentii materie prima vor fi masurati pe durata fabricarii. Durata de functionare proiectata va fi
de 50 ani daca nu exista alte precizari.
Rasini
2 Conductele vor avea o bariera interna primara pe baza de rasina cu grosime minima 2 mm. Stratul interior de
0,5 mm va contine minim 90 % rasina (10 % sticla); restul grosimii contine minim 65 % rasina (35 % sticla).
Rasina folosita în stratul de bariera interior va fi de tip poliesterica izoftalica, sau pentru risc ridicat de coroziune,
aplicari de ester vinilic sau bisphenol A. Rasina folosita în partea principala a conductei va fi de tip poliesterica
izoftalica.
3 Suprafetele exterioare ale conductelor vor avea de asemenea un strat pe baza de rasina poliesterica izoftalica
doar daca nu exista alte cerinte pentru conditii agresive de sol. Conductele vor rezista depozitate la exterior
direct sub lumina soarelui cel putin 5 ani fara sa se degradeze; daca este necesar, un inhibitor UV va fi adaugat
rasinii în scopul prevenirii degradarii. Daca nu exista alte specificatii, rasinile nu vor contine pigmenti sau
coloranti.
Îmbinari
4 Conductele vor avea capete netede cu cuplaj cu manson, cu inele de etansare din cauciuc cu amplasare
centrala.
Fitinguri
5 Racordurile PAFSIN vor fi fabricate din conducte drepte taiate sau tesite care au fost deja testate, îmbinarea
tesita fiind izolata cu mat de rovinguri tesute din material si fibre scurte de sticla impregnate cu rasina.
Proiectarea si fabricarea racordurilor va avea o rezistenta egala cu cea a conductei drepte si aceleasi proprietati
anticorozive. Nu vor fi instalate conducte pâna ce copii ale certificatelor de fabrica conform standardelor de
fabricare corespunzatoare conductelor nu vor fi disponibile pe teren.
6 Conductele si racordurile din mase plastice armate cu sticla (PAFSIN) vor fi folosite pentru reteaua de
conducte pentru apa bruta,aductiuni sub presiune (sau) canale colectoare gravitationale si vor avea SN10000.
Conductele pentru aductiuni sub presiune vor avea presiune PN 10 sau o clasa superioara. Aceste conducte si
Editia : 1 ACCENT
racorduri vor fi furnizate de un producator agrementat. Vor fi in forma de filet sau filate centrifug la masina
automata, capabile
sa execute un produs de calitate, sa mentina o toleranta apropiata de locatiile proiectate si
proportiile de rasina, sticla si material de umplere din peretele conductei precum si sa reduca aerul captat. Toti
constituentii materie prima vor fi masurati pe durata fabricarii. Durata de functionare proiectata va fi de 50 ani
daca nu exista alte precizari. Se adauga la subcapitolul 2.3.8 - „Conducte PVC (policlorura de vinil
neplastifiata)”
urmatoarele informatii:
7 Toate conductele si fitingurile din PVC tip greu furnizate în cadrul Contractului vor fi
neplastifiate. În plus, raportul maxim a dimensiunii standard (SDR) al conductelor PVC nu va fi
mai mare de 41.
8 Toate conductele si fitingurile vor fi furnizate de catre producatori aprobati. Clasele conductelor
vor fi conform cu precizarile din Desene, Cerintele Beneficiarului sau din Specificatii. Lungimea nominala a
conductelor va fi de minim 4,0 m si maxim 9,0 m.
9 Daca sunt necesare curburi, se vor utiliza coturi prefabricate, cu razele dorite. Nu este permisa
realizarea la cald a curburilor pe santier.
10 Fitingurile si lungimile de conducta vor fi furnizate cu cap drept.Daca conductele trebuie taiate la o lungime
anumita, acestea vor fi taiate perpedicular pe axul conductei. Resturile de la taiere vor fi înlaturate cu un cutit.
Cepul si mufa vor fi fara noroi sau nisip si inelul va fi amplasat correct în canal. Pe capatul dreapt al conductei,
înainte de inserarea acestuia în mufa, se va aplica un
lubrifiant aprobat de Inginer si furnizorul tubului.Imbinari
Imbinari
11 Imbinarile vor fi de tip inel de cauciuc cu mufa si capat drept.
12 Toate imbinarile vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate
3.3.4.3. Racorduri pentru case
Amplasamentele precise ale racordurilor pentru case vor fi stabilite pe santier de catre Angajator si confirmate
Contractantului de catre Consultant de Supervizare. Locurile de amplasare a racordurilor vor fi indicate în
desenele de trasare ale Contractantului. Fiecare casa va fi prevazuta cu un racord la linia de canalizare.
Contractantul este responsabil pentru indicarea amplasamentelor precise ale acestor racorduri pentru case în
Cartea constructiei (desene “as-built”) (incluzând distantele precise paralele si perpendiculare) la caminul cel
mai apropiat din amonte.
Racordurile pentru case vor avea o adâncime minima a radierului de 1,30 m la linia de demarcare a proprietatii.
Acestea vor avea o panta minima de 2%.
Racordurile pentru case vor fi realizate fie de la camine pe canalizarea principala, fie de la colectoarele locale
care servesc maxim patru proprietati, sau direct la conductele de canalizare, asa cum dispune Inginer.
În cazul racordarilor la camine, caminul va fi realizat cu profil hidraulic daca diferenta dintre radierul caminului si
radierul racordurilor pentru case este mai mare de 1 m.
În cazul racordarii directe la canalul din conducta PVC, racordurile pentru case vor fi realizate utilizând fitinguri T
din acelas materail cu conducta (PVC). Imbinarile pieselor de legatura vor fi de tip uscat cu mufa si inel de
cauciuc EPDM.
Toate schimbarile de directie se vor realiza cu fitinguri corespunzatoare (coturi). Fitingurile vor fi cu garnituri din
cauciuc, asa cum s-a mentionat mai sus pentru tipul de conducte utilizate. Nu vor fi permise racordurile cu
adeziv.
Racordurile pentru case se vor extinde pana la limita proprietatii private. Capatul racordului pentru case de pe
proprietate va fi etansat cu un dop. Dopurile vor ramâne în pozitie la presiuni hidrostatice egale cu cea utilizata
pentru testarea conductei principale de canalizare., respectiv 0,35 bar (5 psi).
Contractantul va marca amplasarea dopurilot etanse cu un stift din lemn de 5 x 5 cm, cu o lungime de 1 mcu
capatul superior la nivelul solului, vopsit.
3.3.5 Lucrari speciale pe conducte

Lucrarile de subtraversare a drumurilor nationale cu conducte sub presiune se vor executa prin foraj orizontal,
de catre o unitate autorizata DADP.
Lucrarile se vor executa pe cat posibil perpendicular pe axul drumului, sau cand nu este posibil, sub un unghi
cuprins intre 60O si 90O, cu diametrul stabilit in proiect.
Executantul lucrarilor de subtraversare isi va organiza lucrarile in asa fel incat sa nu intrerupa traficul sau sal
deranjeze cat mai putin, inainte si dupa inceperea lucrarilor.
Conductele se vor proteja conform STAS 9312/87 cu o conducta de protectie avand diametrul interior cu cel
Editia : 1 ACCENT
putin 100 mm mai mare decat diametrul exterior al conductei de transport la care se adauga grosimea izolatiei.
Tubul de protectie se va etansa la capete pe o lungime de 50 cm, dupa introducerea conductei de transport.
Adancimea de pozare a conductei va fi de minimum 1,5 m fata de axul drumului national si de minimum 0,8m
fata de cea mai joasa cota a rigolelor de colectare a apelor meteorice.
Se va lucra cu foarte multa grija pentru a nu produce daune celorlalte utilitati din zona.
Dupa identificarea pe teren a celorlalte utilitati se vor executa gropile de lansare si iesire ale forajului.
Acestea se vor executa numai prin sapatura manuala.
Pentru executia lucrarii se va urmari procesul tehnologic descris mai jos:

-predarea/primirea amplasamentului pentru inceperea lucrarilor;
-trasarea subtraversarii;
-depistarea utilitatilor din zona;
-introducerea semnalizarilor pentru traficul din zona;
-pregatirea platformei de lucru;
-executia gropilor de impingere si de capat;
-amplasarea forezei si centrarea instalatiei;
-executia forajului pilot cu lancea de forare si injectarea suspensiei de foraj la presiune impusa de natura
terenului;
-executia forajului;
-tragerea tubului de protectie din otel;
-montarea conductei;
-efectuarea verificarilor;
-refacerea amplasamentului la starea initiala.
Gropile sapate pentru lansarea si iesirea utilajului de forare se vor astupa, dupa terminarea forararii, astfel incat
si zonele adiacente terasamentului sa fie aduse la starea initiala.
Gropile pentru zonele de impingere si de capat se vor executa manual, cu sprijiniri de dulapi de inventar si
spraituri, in afara zonei de influenta a traficului. Pamantul ce rezulta din saparea acestor gropi se va depozita in
afara prismului de balast.
La montarea instalatiei de forare precum si pe parcursul introducerii tubului de protectie se va avea in vedere
controlul permanent al pozitiei instalatiei.
Tubul de protectie se aseaza pe role si se trece prin el transportorul melc avand la capat freza de sapat. Se
verifica panta si directia de sapat. Distanta dintre capatul tubului si freza de spare va fi de 80-100mm, iar la
celalalt capat va fi de 150-200mm, in vederea montarii masinii.
Se fixeaza masina in tub cu ajutorul lansatorului, se cupleaza mecanismul de antrenare al tubului, se fixeaza
ancora si mecanismul de impingere.
Avansarea tubului de protectie se va face concomitent cu lansatorul, cu mentinerea masinii in carlig. Forajul va
continua neintrerupt pana cand tubul de protectie si freza de sapare ies aproximativ 2 m in partea cealalta a
terasamentului, in incinta de extragere (de primire). Este interzis a se intrerupe forajul mai mult de 2-3 ore, atat
cat este necesar pentru curatarea melcului.
In interiorul tubului de protectie, conducta de transport va fi pozitionata prin impingere, iar spatiul dintre capetele
tubului si conducta se va etansa elastic.
La capetele amonte si aval ale subtraversarii se vor prevedea camine de vizitare si control cu vana de izolare,
care sa permita inspectarea subtraversarii in exploatare si inchiderea circuitului apei la constatarea unei avarii,
pe perioada efectuarii remedierilor necesare.
Dupa pozarea conductei se vor monta dispozitivul de aerisire si teava de scurgere a acestuia, pentru
conducerea in caminul de golire a eventualelor scurgeri de apa in conducta de protectie, conform STAS 9312-
87.
Pe parcursul executiei lucrarilor se va realiza verificarea respectarii conditiilor impuse de proiect:
-verificarea integritatii tubului de protectie si starea lui dupa manipulare si depozitare;
-verifiarea certificatelor de calitate;
-verificarea dimensiunilor tuburilor de protectie;
-verificarea directiei de avansare a tubului de protectie si respectarea distantei fata de cota stratului rutier;
-verificarea gropilor de lansare – iesire conducte, dimensiuni, distante fata de axul drumului;
-pentru grosime cu compas cu ac penetrant in 2 puncte diametral opuse.
Toate verificarile sunt obligatorii si asigura tuturor lucrarilor o buna calitate si o durata de functionare
indelungata.
La executie se vor utiliza numai materiale verificate in ceea ce priveste respectarea conditiilor prevazute in
proiect si corespondenta cu STAS-urile in vigoare. Nu se vor utiliza materiale ce prezinta defecte.
Editia : 1 ACCENT
La executarea umpluturii, pamantul de umplutura va fi bine compactat, in stratruri de 10-15 cm grosime, cu

udarea fiecarui strat.
Dupa terminarea lucrarilor se vor elimina din zona lucrarii, toate materialele ramase in urma executiei.
Pentru orice neconcordanta a datelor din proiect cu cele de pe teren se va consulta proiectantul de specialitate
in vederea adaptarii la situatia locala.
Lucrarile de supraveghere se vor executa de catre o firma specializata si acreditata DADP pentru astfel de
lucrari sub stricta supraveghere a organelor autorizate, care vor fi anuntate din timp asupra datei executiei
subtraversarilor.
3.3.6. Testarea conductelor

3.3.6.1 Generalitati
Inginer va primi o adresa scrisa, cu cel putin o saptamana inainte de data testului de presiune pentru orice
conducta.
Contractantul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursa identificata de el, cu aprobarea
Consultantului de Supervizare.
Dupa ce pozarea si imbinarea unei sectiuni de conducta (definita ca lungimea conductei intre doua camine
adiacente) s-au finalizat, acesta sectiune va fi inspectata si testata in conformitate cu STAS 3051-91 si STAS
816-80, sau conform unor versiuni imbunatatite ale acestor STAS-uri.
Inainte de testarea oricarei linii de conducte, Contractantul se va asigura ca aceasta este ancorata adecvat si ca
socurile din coturi, ramificatii sau din capetele conductelor sunt transmise solului sau unei ancorari temporare
corespunzatoare. Capetele deschise vor fi inchise cu dopuri sau capace.
Cotele, aliniamentele, inclinatiile si dimensiunile canalizarilor vor fi examinate conform proiectului.
Imbinarile vor ramane expuse, santurile imbinarilor nu vor fi umplute iar paturile, imprejurimea sau reumplerea
nu se vor realiza la un nivel mai mare decat cel al radierului conductei pana cand toate inspectiile si testele nu
au fost finalizate conform pretentiilor Consultantului de Supervizare si pana cand acesta si-a dat permisiunea in
scris pentru a realiza acoperirea conductelor.
Punerea in functiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de executie a lucrarilor. Dupa
terminarea lucrarilor la un obiectiv, care functioneaza independent de restul componentelor din contract
(tronsoane de conducte intre camine), se va proceda la testarea tuturor lucrarilor aferente acestui obiectiv,
urmand punerea in functiune a obiectivului.
Se vor efectua urmatoarele inspectari si testari:
• inspectarea vizuala in care Inginer va verifica panta, directia, linia, aspectul suprafetei interioare, adancimea si
imbinarea corecta;
• proba de etanseitate
• test de infiltrare – pentru conducte gravitationale, cu exceptia conductelor cu racorduri pentru case;
• test de presiune hidraulica – numai pentru conductele sub presiune.
Toate testele se vor efectua in prezenta Consultantului de Supervizare.
3.3.6.2. Verificarea lucrarilor

La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.
Se admit urmatoarele abateri limita fata de proiect:
• pentru pante ± 10%
• pentru cote ± 5 cm, fara a se depasi abaterile admise pentru pante
Este obligatorie efectuarea a cel putin doua verificari de nivelment pe 100 m de canal si ori de cate ori
Angajatorul solicita aceasta verificare. Rezultatele acestor verificari trebuie consemnate.
3.3.6.3.Testul de presiune hidraulica

Acest test se va aplica tuturor conductelor sub presiune (PEID) care vor fi testate la presiunea de proba de
1,5 ori presiunea de regim maxima. Se vor respecta prevederile STAS 4163-3 si STAS 6819.
Conductele vor fi probate cu toate armaturile si cuplajele montate.
Specificatiile pentru testul de presiune al conductelor din PEID vor fi aceleasi cu cele din Caiet de sarcini
pentru conducte de alimentare cu apa.
3.3.6.4. Testul de infiltrare

În cazurile în care conducta a fost montata sub nivelul natural al apei freatice, dupa reumplerea transeei,
interiorul conductei va fi testat pentru infiltratia apei exterioare prin îmbinari. Canalele vor fi acceptate ca
satisfacatoare daca infiltrarea pe o perioada de 15 minute nu depaseste cantitatile permise în tabelul de mai jos.
Editia : 1 ACCENT
Orice scurgere astfel detectata va fi reparata conform instructiunilor Consultantului de Supervizare iar linia de
conducta va fi retestata, toate pe costurile Contractantului.
3.3.6.5. Proba de etanseitate a canalului

Conductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etanseitate, conform STAS 3051.
Apa necesara pentru probele de presiune se va prelua din reteaua publica de apa existenta în apropierea
punctului de lucru.
Efectuarea probelor si umplerea canalului cu apa

nu se va începe mai curând de 14 zile dupa montajul
tuburilor. În cazul folosirii cimenturilor cu întarire rapida, la executarea caminelor, timpul se va reduce
corespunzator.
Prima proba de etanseitate a unui tronson de canal se va face dupa verificarea planimetrica, de nivelment, de
calitate, si de dimensiuni a lucrarilor executate si înainte de astuparea transeei.
Aceasta proba se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a doua camine succesive, în cazul în care
acestea nu sunt înca executate.
Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor închide etans (cu dopuri de lemn, fixate cu ajutorul unor
spraituri sau cu scuturi).
În dopul capatului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticla, care sa permita
observarea nivelului apei.
Printr-o pâlnie introdusa în capul tubului de sticla, tronsonul canalului se va umple cu apa la înaltimea de 1,00 m
deasupra crestei canalului de la capatul amonte.
Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de apasi se vor remedia defectele constatate.
Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.
A doua proba de etanseitate se va face dupa astuparea transeei si terminarea executiei caminelor. Aceasta
proba se va face de asemenea pe tronsonul dintre doua camine, dar se va include în probasi etanseitatea
caminelor.
În acest scop, iesirile din camine opuse tronsonului supus la proba, se vor astupa cu dopuri de lemn fixate prin
spraituri iar tronsonul si caminele de la capete se vor umple cu apa, pâna la înaltimea indicata la pct. 2.2
Tronsoanele de canal supuse la proba se vor tine sub presiunea apei timp de 15minute. Pe masura ce nivelul
apei va scadea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon pâna la nivelul stabilit. Cantitatea de apa
adaugata va indica pierderea de apa din tronsonul respectiv al canalului, pentru tuburi din PVC nu se admit
pierderi. (conform STAS 3051/90).
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.
Apa necesara pentru probele de presiune se va prelua din reteaua publica de apa existenta în apropierea
punctului de lucru.
Proba de etanseitate se va face în prezenta Contractantului, Angajatorului si Proiectantului, urmând a se
încheia un proces-verbal de faza determinanta.
CONSTRUCTII PE CONDUCTE
4.1 GENERALITATI
4.1.1 Domeniul de lucrari
Pe traseele conductelor de distributieapa potabila si de refulare apa uzata s-au prevazut camine de aerisire, de
golire, camine de vane.
Pe traseele canalelor s-au prevazut camine de trecere, de intersectie. Caminele prevazute pe traseul canalelor
se compun din trei elemente: fundatia, camera de lucru si cosul de acces (vezi fisa tehnica).
Caminele prevazute pe traseul conductelor de refulare se compun din trei elemente: fundatia, camera de lucru
si cosul de acces (vezi fisa tehnica).
Structura de rezistenta a caminelor se executa din elemente de beton prefabricate, dupa cum este indicat in
Desenele cu Cerintele Angajatorului.
4.1.2 Desene
Detaliile generale de constructie pentru tipurile diverse de camine sunt prezentate in Desenele cu Cerintele
Consultantului de Supervizare. Aceste desene sunt pentru caminele de vizitare din beton prefabricat. Daca
Contractantul alege alta solutie tehnica, va trimite Consultantului de Supervizare desene de executie pentru
aprobare.
In toate situatiile, Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare desenele de executie pentru
aprobarea Consultantului de Supervizare, cat si a autoritatii rutiere si a departamentului tehnic al autoritatilor
locale. Aceste desene vor include detalii cu toate dimensiunile pentru intrari, capace.
Editia : 1 ACCENT
4.1.3 Date prezentate

Indiferent de materialul ales pentru constructie, Contractantul va pregati calcule de proiectare detaliate si
desene de constructie pentru camine. Calculele vor demonstra capacitatea caminelor de a suporta toate
incarcarile de trafic si ale solului. Desenele de constructie vor include toate detaliile, inclusiv listele cu armaturi
si detalii ale treptelor.
4.2 MATERIALE
4.2.1 Capace de camine
Capacele si ramele pentru camine vor fi din material plastic cu o deschidere de Ø 600 mm. Capacele vor fi de
tip carosabil, rezistente la trafic greu – vehicule cu incarcari de pana la 40t/osie.
Ramele si capacele trebuie sa nu prezinte defectele prevazute in STAS 782-64 ca de exemplu: defecte de
suprafata si de structuri, goluri, crapaturi, incluziuni etc., care sa influenteze rezistenta produsului O nisa pentru
o bara de ridicat va fi incorporata in capace, daca nu exista alt mijloc de desurubare a capacului de pe cadru.
Toate capacele de camin furnizate in acest Contract vor fi gravate cu sigla SC RAJA SA CONSTATA si cu
cuvintele „APA” pentru reteaua de apa si „CANAL” pentru reteaua de canalizare, anterior momentului in care
Contractantul va face comanda pentru capace.
In toate situatiile, ramele si capacele de camin vor fi construite astfel incat sa permita reglarea in functie de cota
drumului.
4.2.2 Camine de vizitare

4.2.2.1 Materiale si armaturi pentru beton
Betonul utilizat pentru camine va fi de clasa C6/7,5 pentru betonul de egalizare si C25/30 pentru elementele
structural ale caminelor (radier, pereti, placa peste camin).
Armaturile utilizate vor fi din otel beton OB 37 si PC 52.
Treptele de acces la interiorul caminelor sunt prevazute din otel protejat anticoroziv.
Betonul va fi in conformitate cu cerintele din Partea D Caiet de sarcini pentru constructii.
4.2.2.2 Conectori pentru racord la camin
In peretii caminului vor fi prevazuti si instalati conectori speciali pentru racorduri la camin, care sa asigure un
racord etans intre conducte si camine. Conectorul va fi de tipul aprobat de Inginer.
Conductele racordate la camin vor fi cu coroana aliniata la suprafata peretelui, iar radierul nu va intra in camin in
aceste puncte.
4.2.2.3 Piese de trecere
Prima piesa de conducta racordata la fiecare camin va fi o piesa mai scurta, care sa permita reducerea
momentelor de torsiune rezultate din tasarea caminului sau a conductei racordate. Lungimea acestei piese va fi
egala cu 1,5 diametre interioare de conducta, cu lungimea minima de 0,6 metri.
4.2.2.4 Acoperirea caminului
Suprafetele interioare sau exterioare vor fi acoperite dupa cum este indicat in Desene, Cerintele Angajatorului
sau dupa cum indica Inginer si dupa cum este specificat in continuare.
Acoperirea externa va fi prevazuta pentru toate caminele construite sub nivelul apei freatice sau dupa cum
indica Inginer.
Suprafetele interioare si exterioare ale caminelor se vor proteja dupa cum urmeaza:
• La exterior se va prevedea o spoiala cu bitum aditivat executat pe strat suport la caminele amplasate in teren
fara ape subterane. Pentru caminele amplasate in teren cu ape subterane, se va prevedea o hidroizolatie din
membrana bituminoasa atat la suprafetele verticale (pereti) cat si la suprafetele orizontale (intre betonul de
egalizare si radierul de beton armat).
• La interior se va aplica o tencuiala hidrofuga pe baza de ciment, in doua straturi, pe suprafete vertical (pereti).
Suprafetele vor fi curatate iar acoperirea se va aplica in conformitate cu instructiunile producatorului materialelor
de protectie si conform pretentiilor Consultantului de Supervizare.
4.2.2.5 Scarile caminelor
Treptele realizate din otel protejat anticoroziv vor fi inglobate in beton si se vor monta inainte de turnarea
betonului in pereti.
La caminele cu adancimi mai mari de 5,00 m se vor prevedea scari de acces cu cos de protectie si balustrada.
Toate constructiile metalice vor fi protejate anticoroziv.
4.2.3. Camine de racord
Caminele de racord vor fi din polietilena cu diametrul de 800 mm special confectionate pentru reteaua de
canalizare. Ele se vor procura si se vor pune in executie conform cu specificatiile producatorului.
Racordarea tubului PVC la caminul din polietilena se face direct la stutul caminului cu garnituri care asigura o
etanseitate corespunzatoare.
Editia : 1 ACCENT
Caminele de racord vor avea, de asemenea, rama si capac carosabil din material plastic, rezistent la trafic greu.
4.2.4 Camine de bransament
Caminele de bransament vor fi din polietilena cu diametrul de 800 mm. Acestea se vor poza conform
prevederilor furnizorului.
Fiecare camin va include piesa speciala de bransament, apometru si robineti de sectiune.
Caminele de bransament vor fi prevazute cu rama si capac carosabil din material plastic, rezistente la trafic
greu.
Depozitare manipulare Capace si rame destinate caminelor
1 Capacele si ramele caminelor pentru bransamente De 25 mm vor fi din material plastic compozit, clasa B125
pentru amplasare pe trotuar si spatii pietonale, rectangulare cu deschiderea utila de 550 mm conform SR EN
124.
2 Capacele si ramele caminelor pentru bransamente De 25, 32, 40, 63 mm vor fi din material plastic compozit,
clasa B125 pentru amplasare pe trotuar si spatii pietonale, circulare cu deschiderea utila de minim 590 mm
conform SR EN 124.
3 Capacele si ramele caminelor pentru bransamente De 25, 32, 40, 63, mm vor fi din fonta, clasa
D400 pentru amplasare pe carosabil, circulare cu deschiderea utila de 600 mm conform SR EN 124.
4 Capacele si ramele caminelor pentru racorduri vor fi din fonta clasa B125 pentru amplasare pe trotuar si spatii
pietonale si din fonta clasa D400 pentru amplasare pe carosabil, rectangulare cu deschiderea utila de 315 mm
conform SR EN 124.
5 Capacele si ramele caminelor pentru racorduri vor fi din fonta clasa B125 pentru amplasare pe trotuar si spatii
pietonale si din fonta clasa D400 pentru amplasare pe carosabil cu deschiderea utila de 315 mm conform SR
EN 124. Ramele capacelor vor fi rectangulare.
6 Capacele si ramele pentru camine de vane vor fi circulare si vor avea o deschidere utila de 800 mm. Acestea
vor fi din fonta ductila, carosabile tip D 400, pentru zone de circulatie cu traffic intens, care sa suporte o sarcina
de 400 KN (40 tf).
7 Capacele si ramele pentru caminele de vizitare vor fi circulare si vor avea o deschidere utila de
600 mm. Acestea vor fi din fonta ductila, carosabile tip D 400, pentru zone de circulatie cu trafic
intens, care sa suporte o sarcina de 400 KN (40 tf).
8 Toate capacele vor fi cu logo „S.C. AQUACARAS S.A. APA/CANALIZARE”, in functie de tipul caminelor.
9 Capacele din material plastic compozit vor fi prevazute cu sistem de inchidere si blocare antifurt
si cu garnitura de etansare din EPDM care asigura amortizarea tensiunilor mecanice cauzate de
trecerea repetata a vehiculelor si autocentrarea si stabilitatea capacului.
10 Capacele din fonta pentru caminele de racord vor fi prevazute cu sistem de inchidere si blocare
antifurt si cu garnitura de etansare din EPDM care asigura amortizarea tensiunilor mecanice
cauzate de trecerea repetata a vehiculelor si autocentrarea si stabilitatea capacului.
11 Capacele din fonta pentru caminele de vane, vizitare si bransamente vor fi prevazute cubalamale, sistem de
inchidere si blocare antifurt si cu garnitura de etansare din EPDM care asigura amortizarea tensiunilor mecanice
cauzate de trecerea repetata a vehiculelor siautocentrarea si stabilitatea capacului.
12 Capacele vor fi etanse si bine fixate in cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea
posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealta specifica. Capacele si
ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau miscarea cand se circula peste ele.
13 "Ansamblurile" capac-rama trebuie sa fie tinute impreuna tot timpul. Toate capacele si ramele folosite vor fi
unse inaintea montarii.
14 Stabilitatea capacelor caminelor carosabile se va asigura prin:
15 Un mecanism de blocare cu bara elastica ce va asigura stabilitatea dinamica
16 Punctele de contact ce constau in: balama, mecanismul de blocare si inelul anti-zgomot vor
asigura stabilitatea pe verticala a capacului in rama
17 Contactul permanent intre mecanismul de blocare si ghidajele de pozitionare va asigura stabilitatea
orizontala
18 Mecanismul de blocare va mentine capacul fixat pe ineleul anti-zgomot, prevenind deplasarea
acestuia, asigurand astfel eliminarea totala a zgomotului.
19 Cheile de ridicare trebuie sa fie furnizate in numar de 2 buc. pentru fiecare 10 capace din
fiecare categorie, sau dupa cum stabileste Inginerul. In toate situatiile, ramele si capacele de
camin vor fi construite astfel incât sa permita reglarea in functie de cota drumului.
MONTARE Trepte din fier pentru camine
1 Treptele pentru camine vor fi realizate din otel protejat anticoroziv, inglobate in beton si se vor monta inainte
de turnarea betonului in pereti.
Editia : 1 ACCENT
2 La caminele cu adâncimi mai mari de 5,00 m se vor prevedea scari de acces cu cos de protectie si
balustrada.
3 Treptele din otel moale si cele din otel inoxidabil neaustenitic se vor proteja impotirva coroziunii
printr-o galvanizare la cald in conformitate cu EN ISO 1461 sau printr-o acoperire cu material plastic
MONTARE Capace rigole si rame
2.3.18 - „Conducte din ceramica vitrificata”:
1 Tuburile din ceramica vitrificata sunt realizate conform SR EN 295, „Tuburi si accesorii de gresie si imbinarea
lor la racorduri si retele de canalizare”.
2 Tuburile de canalizare din ceramica vitrificata utilizate pentru realizarea retelelor de canalizare prin gravitatie,
au urmatoarele caracteristici:
- rigiditatea inelara a conductelor de canalizare din ceramica vitrificata este mai mare de40 t/ml in toate
domeniile de diametre.
- rezistenta la frig (la orice temperatura) si rezistenta la lovire, verificate prin teste de laborator si experimental;
- pierderea redusa la fragmentare (bucata de tub taiata, fara mufa la ambele capete poate fi folosita
intotdeauna);
- rezistenta de rupere de 40 t/m;
- rugozitatea tuburilor din ceramica vitrificata VC este de K = 0,02 – 0,05 mm
4.3 EXECUTIA
4.3.1 Cote
Cotele pentru capacele caminelor vor fi dupa cum urmeaza:
• trotuare, drumuri sau alaturat acestora: marginea superioara a capacelor va fi stabilita la cota finala a drumului
sau trotuarului;
• zone deschise, in afara drumurilor si trotuarelor: marginea superioara a capacelor va fi stabilita la cotele finale
ale drumurilor si trotuarelor sau deasupra cotei naturale a solului, dupa cum stabileste Inginer.
4.3.2 Excavare si reumplere
Specificatiile pentru lucrari de pamant pentru structuri de conducte vor fi aceleasi cu cele din Excavatii pentru
structurile conductelor.
4.3.3 Testarea caminelor
Contractantul va asigura apa, forta de munca, conductele, coturile si alte echipamente necesare pentru
realizarea testelor, si nici un camin sau alta lucrare nu se va acoperi inainte de verificarea si aprobarea
Consultantului de Supervizare.
Testele care se vor aplica caminelor vor consta din umplerea lor cu apa pana la 10 cm sub placa de acoperire
sau nivelul solului si, dupa alocarea a 24 de ore pentru saturarea betonului, se reumplu pana la nivelul initial.
Astfel, pierderea de apa trebuie sa fie mai mica decat echivalentul a 2 cm pentru intreaga suprafata a
caminului, in 24 de ore. In cazul neindeplinirii acestei conditii, se va proceda la repararea caminului si la
repetarea testelor pe cheltuiala Contractantului.
LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

Materialele si calitatea bunurilor ce urmeaza a fi furnizate in cadrul contractului, vor fi in concordanta cu
Standardele Internationale adecvate (ISO) sau in cazuri speciale, cu Standardele germane (DIN), britanice (BS)
sau Codul de utilizare (CP).
Toti furnizorii pentru materialele si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi atestati
prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptand cazurile in care se specifica altfel, toate utilajele, materialele si forta de munca vor corespunde
tandardelor si normativelor valabile in Romania.
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egala sau mai ridicata decat standardele si codurile
specificate, vor fi supuse analizei si aprobarii prealabile in scris de Investitor.
Diferentele dintre standardele specificate si standardele alternative propuse vor fi descrise amanuntit in scris de
catre Contractant si trimise Investitorului cu cel putin 28 zile inainte de data la care Contractantul cere
aprobarea Investitorului.
Contractantul va obtine si va tine pe santier cel putin o copie a Standardelor si codurilor de utilizare la care se
refera specificatia si oricare alt standard care se aplica la materialele care urmeaza a fi furnizate sau care se
refera la calitatea lucrarilor ce urmeaza a fi executate.
Un contractant care isi propune sa foloseasca versiuni alternative ale codurilor si standardelor specificate va
trimite versiunea alternativa Investitorului pentru aprobare.
Toate materialele si calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard aprobat, vor fi de
tip superior.
Editia : 1 ACCENT
Acolo unde cerintele oricarei specificatii sau reglementari standard contravin cerintelor acestei specificatii, sau
oricarui articol din desene, Contractantul va cere Investitorului clarificari inaintea inceperii lucrarilor.
Aceste standarde sunt descriptive si nu restrictive. Contractantul poate furniza bunuri care sa se conformeze si
altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel putin egala cu standardele mentionate.
6.MASURI PRIVIND SANATAEA SI SECURITATEA MUNCII
La executia lucrarilor se va respecta legislatia de protectia muncii in vigoare
- Legea 319/2006 –legea securitatii si sanatatii muncii
- HG 1425/2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319-2006
- Regulament privind protectia si igiena muncii. in constructii-Ord, MLPAT, nr. 9/N 15.03.93
In faza executiei se vor respecta masurile de protectia muncii cu privire la executarea terasamentelor,
mecanizat sau manul, la montarea conducteloraccesorilor, si instalatiilor. preaprarea si turnarea betoanelor , a
confectiilor metalice ,cu referire in special la :
- permiterea accesului in zona de lucru numai apersoanelor din santier
- instruirea personalului asupra pericolelor ce exista in legatura cu munca ce trebui prestata, intocmirea si
semnarea fiselor de protectia muncii
- verificarea starii tehnice a utilajelor inainte de inceperea muncii
- in apropierea liniilor electrice ,vor fi luate masuri speciale de lucru si deplasare
- nu se admit la lucru personalul ce nu are instructajul de protectia muncii la zi .
7,MASURI PRIVIND SECURITATE LA INCENDIU
In executie si exploatare se vor respecta toate normele dePSI aflate in viguare
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor priviind protectia la actiunea focului Indicativ P 118
- Norme PSI pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora- Indicativ C 300
- Legea nr.307/2006 ,privind securitatea la incendiu
- Ord, nr163/2008 - Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor.-
6.6. VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR
DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuire de conducte.
Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie, sau pe tronsoane de conducte
ce pot fi puse in functiune.Verificarile, incercarile si probele se executa conform Legii 10/1995, privind calitatea
constructiilor, Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG
nr.273/94), STAS 4163 si altor reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
• concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
• caracteristicile robinetelor, hidrantiIor, golirilor, ventilelor de aerisire - dezaerisire, reductoarelor de presiune,
clapetelor, altor armaturi, etc.;
• pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;
• pozitiile si executia caminelor, echiparea acestora;
• protectia anticorosiva si termoizolatiile, unde este cazul;
• calitatea sudurilor si a imbinarilor;
• executia masivelor de ancoraj.
Proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform STAS 4163-3, STAS 3051 si
caietelor de sarcini intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale.
Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune:
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:
• intocmirea procesului-verbal a probei de presiune;
• umplerea transeei in zona imbinarilor;
• umplerea transeei;
• verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
• refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
• refacerea trotuarelor;
• refacerea spatiilor verzi;
• executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.
Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si
profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor,
etc.Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo
unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa al localitatii.
Editia : 1 ACCENT
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice. Punerea
in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor, asistat de constructor,
conform prevederilor STAS 4163-3, art.4. 1.
Receptia lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care investitorul accepta si preia lucrarea, aceasta putând fi data in functiune,
certificându-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform prevederilor contractuale si ale
documentatiei de executie.
Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se efectueaza atat la lucrari
noi, cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte.
Receptia se face conform Legii nr.1Q/1995 privind calitatea in constructii, “Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” (HG nr 273 / 94) si altor reglementari specifice.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
• receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
• receplia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.
7.DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
 PV de trasare - AQ/5
 PV de verificare a cotei de fundare - AQ/6
 PV de verfificare a naturii terenului de fundare - AQ/8
 PV pt. verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse - AQ/9
 PV pt. proba de etanseitate la presiunea la rece pt. conducte subterane exterioare de apa
- AQ/19
 PV pt. proba de etanseitate a conductelor exterioare de canalizare- AQ/25
 PV pt. spalarea instalatiei - AQ/26
 PV de control a calitatii lucrarilor in faza determinanta - AQ/29
OFERTANT,
ANSTHALL ACCENT S.R.L
ADMINISTRATOR
VINCENZO RANDISI

5.5PTE 6 Conducte

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5.5PTE 6 Conducte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 6 ANSTHALL

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

Prezenta procedură se aplică la conductele din polietilenă de medie şi înaltă densitate.

Legislatie SSM siSU

Acestea sunt prezentate im Manualul de Management Integrat cod MMI

5.3. Responsabilul AC/AQ

5.4. Responsabilul CTC/CQ

3.1.2 Asigurarea calitatii

-detalii referitoare la materialele conductelor, specificatiile producatorului si adresafurnizorului;

3.2.3 Conducte din PVC-KG

Conductele vor fi manipulate cu mare atentie la incarcare si descarcare. Contractantul va fi responsabil de

3.3.4. Imbinarea conductelor: conditii generale

18.6.1 Sudarea cap la cap

18.6.2 Imbinarea prin electrofuziune

18.7 Îmbinari cu mufa

18.8 Îmbinari cu flansa

18.9 Îmbinari sudate

2.3.11 Garnituri de etansare din cauciuc si lubrifianti pentru conducte

3.3.4.1 Conducte din PVC

3.3.4.2 Conducte din PEID

Montare Conducte din mase plastice armate cu fibra de sticla

3.3.5 Lucrari speciale pe conducte

Pentru executia lucrarii se va urmari procesul tehnologic descris mai jos:

La executarea umpluturii, pamantul de umplutura va fi bine compactat, in stratruri de 10-15 cm grosime, cu

3.3.6. Testarea conductelor

3.3.6.2. Verificarea lucrarilor

3.3.6.3.Testul de presiune hidraulica

3.3.6.4. Testul de infiltrare

3.3.6.5. Proba de etanseitate a canalului

Efectuarea probelor si umplerea canalului cu apa

4.1.3 Date prezentate

4.2.2 Camine de vizitare

LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

S-ar putea să vă placă și