Aplicaţii

Set_No.1

Student: ENACHE MIHAELA

Anul: III
Semestrul: 1
Aplicaţii_Set_No.1

Aplicaţiile reprezintă prezentarea raţionamentului profesional în legătură cu următoarele aspecte:

1
1. Studiu de caz privind ambalajele.
S.C. Marina S.R.L. livrează clientului său S.C. IMDIA S.R.L., mărfuri (băuturi răcoritoare) în
valoare de 1.000 lei plus T.V.A. Ambalajele aferente mărfii sunt înregistrate pe avizul de însoţire a mărfii şi
circulă în sistem de restituire cu o valoare de 40 lei. Clientul S.C. IMDIA S.R.L., reţine pentru sine ambalaje
în valoare de 10 lei, pe care furnizorul S.C. Marina S.R.L. le facturează ulterior.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului – S.C. Marina S.R.L.
 Livrarea mărfurilor împreună cu ambalajele:
4111 Clienţi = % 1.240 lei
707 Venituri din vz. mf. 1.000 lei
4427 T.V.A. Colectată 240 lei
4111 Clienţi = 419 Clienţi-creditori 40 lei
358 Amb. la terţi = 381 Ambalaje 40 lei
 Restituirea ambalajelor de către client:
419 Cl.-creditori = 4111 Clienţi 30 lei
381 Ambalaje = 358 Amabalaje la terţi 30 lei
 Facturarea ambalajelor nerestituite:
419 Cl.-creditori = 708 Venituri din active. diverse 10 lei
4111 Clienţi = 4427 T.V.A. Colectată 2 lei
 Scoaterea din evidenţă a ambalajelor nerestituite:
608 Ch.priv.amb. = 358 Ambalaje aflate la terţi 10 lei
 Înregistrările din contabilitatea clientului – S.C. IMDIA S.R.L.
 Achiziţionarea mărfurilor şi ambalajelor:
% = 401 Furnizori 1.240 lei
371 Mărfuri 1.000 lei
4426 T.V.A. Deductibilă 240 lei
409 Fz.-debitori = 401Furnizori 40 lei
Se înregistrează extracontabil pe debitul lui 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
suma de 40 lei.
 Restituirea amabalajelor:
401 Furnizori = 409 Furnizori-debitori 30 lei

2
 Se înregistrează extracontabil pe creditul lui 8033 Valori materiale primate în păstrare sau custodie
suma de 30 lei.
 Primirea facturii privind ambalajele nerestituite:
381 Ambalaje = 409 Furnizori-debitori 10 lei
4426 T.V.A. Ded. = 401 Furnizori 2 lei
Se înregistrează extracontabil pe creditul lui 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
suma de 10 lei.
2. Studiu de caz privind tranzacţiile cu reduceri comerciale şi financiare.
Furnizorul, S.C. Rompetrol Downstream S.R.L., livrează clientului S.C. Powertek Industry S.R.L.,
produse finite, respective combustibili la preţul de vânzare de 2.000 lei plus T.V.A. Pe factură se
înregistrează următoarele reduceri: un rabat de 5% şi o remiză de 10%. Ulterior, furnizorul acordă clientului
un scont de 2% pentru achitarea prin bancă a facturii înainte de scadenţa înscrisă în contract. Preţul de
înregistrare la furnizor al produselor livrate este de 1.200 lei.
Rabat = 2.000 * 5% = 100 lei
Val. produselor după deducerea rabatului = 2.000 – 100 = 1.900 lei
Remiză = 1.900 * 10% = 190 lei
Val. produselor după deducerea remizei = 1.900 – 190 = 1.710 lei
T.V.A. calculat la ultimul net = 1.710 * 24% = 410 lei
Total factură = 1.710 + 410 = 2.120 lei
Reducere financiară bută (scont) = 2.120 * 2% = 42.40 lei
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului – S.C. Rompetrol Downstream S.R.L.
 Livrarea produselor finite pe bază de factură înregsitrată la ultimul net:
4111 Clienţi = % 2.120 lei
701 Venit.din vz.prod.finite 1.710 lei
4427 T.V.A.Colectată 410 lei
 Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 Variaţia stoc. = 345 Produse finite 1.200 lei
 Încasarea facturii, mai puţin scontul acordat:
% = 4111 Clienţi 2.120 lei
5121 Cont. la bănci în lei (2.120-42,40) 2.077,60 lei
667 Ch. priv. sconturile accord. 42,40 lei

3
 Scontul nu intră în baza de impozitare. Ca urmare, furnizorul trebuie să întocmească o factură
privind regularizarea T.V.A.-ului aferent scontului: (42,40 * 24/124 = 8 lei):
667 Ch.priv.scont.acordate = 4427 T.V.A.Colecată 8 lei
 Înregistrarea din contabilitatea clientului – S.C. Powertek Industry S.R.L.
 Achiziţionarea combustibilului, conform facturii înregistrate la ultimul net:
% = 401 Furnizori 2.120 lei
3022 Combustibili 1.710 lei
4426 T.V.A.Deductibilă 410 lei
 Achitarea facturii mai puţin scontul primit:
401 Furnizori = % 2.120 lei
5121 Conturi la Bănci în lei 2.077,60 lei
767 Venituri din sconturi obţ. 42.40 lei
 Regularizarea T.V.A. –ului aferent scontului, conform facturii primite de la furnizor:
4426 T.V.A.Deductibilă = 767 Venituri din sconturi obţinute 8 lei
3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.
Societatea comercială Marina S.R.L. achiziţionează materii prime pentru producţie 2.000 kg la preţ
de achiziţie 10 lei/kg. plus T.V.A.  Din acestea se consumă materii prime în cantitate de 500 kg. La sfârşit
de an preţul materiilor prime a ajuns la 8 lei/kg. Ulterior preţul materiilor prime creşte la 11 lei/kg.
 Recepţia materiilor prime :
%                              = 401 Furnizori 24.800 lei
301 Materii prime 20.000 lei
4426 TVA Deductibilă” 4.800 lei
 Consumul de materii prime în anul curent : 500*10 lei/kg. = 5.000 lei
601 Cheltuieli cu materiile prime   = 301 Materii prime 5.000 lei
 Constituirea unei ajustări pentru deprecierea materiilor prime:
Cantitate materii prime în sold la sfârşit de an = 2.000 - 500 = 1.500 kg.
Deprecierea = 1.500 kg.*(10-8) lei/kg. =3.000 lei
6814 Chelt. de exploatare privind              = 391 Ajustări pentru deprecierea 3.000 lei
ajustările pentru deprecierea activelor circulante                  materiilor prime 
 Anularea ajustării datorită creşterii preţului:
391 Ajustări pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustări pentru 3.000 lei
materiilor prime deprecierea activelor circulante

4
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.
Societatea commercială Powertek S.R.L. este o entitate mijlocie înregistrată în scop de T.V.A. şi ţine
evidenţa stocurilor la cost de achiziţie cu ajutorul inventarului permanent. Aceasta prezintă următoarele date
privind materiile prime:
 Stoc iniţial evaluat la cost de achiziţie de 0,80 lei/litru: 200 litri.
În cursul lunii iunie se efectuează următoarele operaţiuni privind materiile prime:
 Cumpărare de materii prime: 600 litri la preţul de facturare de 1 leu/litru plus T.V.A.,
achitate prin bancă;
 Cheltuieli de transport: 60 lei plus T.V.A., care se achită în numerar;
 Consum de materii prime:700 litri evaluat după metoda LIFO.
 Achiziţionarea de materii prime conform facturii:
% = 401 Furnizori 744 lei
301 Materii prime 600 lei
4426 TVADeductibilă 144 lei
 Înregistrarea cheltuielilor de transport achitate în numerar:
% = 5311 Casa în lei 74 lei
301 Materii prime 60 lei
4426 TVADeductibilă 14 lei
 Costul de achiziţie unitar al materiilor prime cumpărate: (600+60)/600 = 1,1 lei/litru
 Achitarea cu ordin de plată a metriilor prime:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 744 lei
 Consum de materii prime, conform bonului de consum:600*1,1+100*0,8 = 740 lei
601 Ch.cu materii prime = 301 Materii prime 740 lei
Presupunem că societatea comercială Powertek S.R.L. este o entitate mijlocie înregistrată în scop de
T.V.A. şi ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie cu ajutorul inventarului intermitent. Aceasta efectuează
următoarele operaţiuni privind combustibilul:
 Stoc iniţial de combustibili, evaluat la costul de achiziţie în care se include cheltuieli: 200 lei
 Cumpărare de combustibili: 500 lei plus T.V.A. cu plata în numerar
 La inventarierea de la sfârşitul periodei se constată un sold de combustibili de 100 lei.
 Includerea în cheltuieli a soldului iniţial de combustibili, pornind de la premise că se
va consuma în cursul perioadei:

5
 6022 Ch.privind comb. = 3022 Combustibili 200 lei
 Achiziţionarea de combustibili cu plata în numerar:
% = 5311 Casa în lei 620 lei
6022 Ch.privind comb. 500 lei
4426 TVADeductibilă 120 lei
 Înregistrarea stocului final de combustibili stabilit la inventariere:
3022 Combustibili = 6022 Ch.privind comb. 100 lei
sau
6022 Ch.privind comb. = 3022 Combustibili (100) lei
 Calcularea consumului de combustibili: 200+500-100=600 lei
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea în patrimoniu.
Conform facturilor, societatea comercială Marina S.R.L. se aprovizionează cu materii prime la preţul
de achiziţie de 1.600 lei + T.V.A. 24%. Cheltuielile de transport sunt de 50 lei plus T.V.A. şi se achită în
numerar.
Evaluarea stocurilor cumpărate, la Costul de achiziţie = Preţul de cumpărare fără T.V.A. + Taxe
nerecuperabile ( taxe vamale, accize, comisioane, etc.) + Chelt. de transport, manipulare şi alte cheltuieli
care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri + T.V.A. înscrisă în factura furnizorului în cazul în care
cumpărătorul nu este plătitor de T.V.A.
 Achiziţionarea de materii prime intrate în gestiune în baza recepţiei întocmite:
% = 401 Furnizori 1.984 lei
301 Materii prime 1.600 lei
4426 TVA deductibilă 384 lei
 Cheltuieli de transport achitate în numerar:
% = 5311 Casa în lei 62 lei
301 Materii prime 50 lei
4426 TVA deductibilă 12 lei
Costul de achiziţie al materiilor prime cumpărate = 1.600 + 50 = 1.650 lei
În cadrul secţiilor auxiliare se confecţionează obiecte de inventar, înregistrate la costul de producţie
de 500 lei . Ulterior se dau în consumul productiv obiecte de inventar în valoare de 100 lei .

6
 Evaluarea stocurilor fabricate, la Costul de producţie = Cheltuieli directe cu materiile prime, cu
materialele, cu salariile mincitorilor direct productivi + Cota de cheltuieli indirecte ( amortizarea utilajelor,
cu reparaţiile, cu salariile personalului de conducere, etc).
VARIANTA I.
 Obţinerea produselor din producţie proprie conform bonului de predare:
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 500 lei
 Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar:
303 Mat.de nat.ob.de inv. = 345Produse finite 500 lei
 Eliberarea din magazie a obiectelor de inventar pentru consum:
711 Variaţia stocurilor = 303 Mat.de nat.ob.de inv. 100 lei
VARIANTA II.
 Obţinerea produselor finite din producţia proprie conform bonului de predare:
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 500 lei
 Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 500 lei
303 Mat.de nat.ob.de inv. = 701 Ven.din vânz. prod.finite 500 lei
 Eliberarea din magazie a obiectelor de inventar pentru consum:
603 Chelt.priv.mat.de nat.ob.de inv = 303 Mat.de nat.ob. de inv. 100 lei
Societatea comercială Marina S.R.L. primeşte sub formă de donaţie materiale auxiliare evaluate la
valoarea de 300 lei.
Evaluarea stocurilor obţinute cu titlu gratuit, la Valoarea justă (de utilitate) = Preţul presupus că îl
acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale cu preţul determinat obiectiv.
 Primirea donaţiei :
3021 Materiale auxiliare = 7582 Venituri din donaţii şi subv. 300 lei
 T.V.A. aferentă bunurilor donate 300 x 24% = 72 lei
635 Chelt.cu alte imp.taxe şi vărs.asimilate = 4427 TVA colectată 72 lei
Se recepţionează materii prime depuse de un asociat ca aport social în natură în valoare de 500 lei.
Evaluarea stocurilor aduse ca aport în natură, Valoarea de aport = stabilită în urma evaluării:

301 Materii prim. = 456 Decontări cu acţionarii sau 500 lei

asociaţii privind capitalul

7
 La începutul perioadei există un stoc de semifabricate de 100 buc. Evaluate la costul standard de 8
lei/buc.,diferenţele de preţ aferente stocului iniţial fiind de 300 lei. În cursul perioadei societatea a produs
800 de buc.de semifabricate la preţ de producţie de 6.100 lei. Se livrează terţilor 400 buc.la preţul de
vânzare de 10 lei/buc. + T.V.A. , factura încasăndu-se prin bancă.
Evaluarea stocurilor la Costul standard:
 Obţinerea de semifabricate evaluate la preţul standard: (800x8=6400lei)
341 Semifabricate = 711 variaţia stocurilor 6.400 lei
 Diferenţele de preţ aferente producţiei obţinute: 6.100-6.400= -300 lei
348 Diferenţe de preţ la prod. = 711 Variaţia stocurilor -300 lei
 Vânzarea semifabricatelor: (400x10=4000):
411 Clienţi = % 4.960 lei
702 Ven.din vânz.semifabricatelor 4.000 lei
4427 TVA Colectată 960 lei
 Scoaterea din evidenţă a semifabricatelor livrate: 400*8=3.200 lei
711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 3.200 lei
 Se calculează coeficientul diferenţelor de preţ:
K= (Si 348 + Rd 348)/(Si 341 + Rd 431) = (100-300)/(800+6400) = 0,0277
 Diferenţă de preţ aferentă producţiei vândute : 3200x(-0,277) = - 88,64 lei
711 Variaţia stocurilor = 348 Dif. de preţ la prod. fin. - 88,64 lei
 Încasarea facturii:
5121 Cont la bănci în lei = 411 Clienţi 4.760 lei
Societatea comercială Marina S.R.L. prezintă la începutul perioadei un sold de marfă evaluat la
preţul de vânzare cu amănuntul de 1.428 lei (1.000 lei preţul de facturare, 200 lei adaosul comercial, 228 lei
T.V.A. neexigibil). Se achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 2.000 lei + T.VA., cota de adaos
comercial este de 30% din preţul de cumpărare. Se vând în numerar mărfuri în valoare de 2.142 lei inclusiv
T.V.A. colectată.
Evaluarea stocurilor, la Preţul cu amănuntul:
 Rcepţia mărfurilor
-înregistrarea facturii privind mărfurile achiziţionate:
% = 401 Furnizori 2.480 lei
371.1 Mărfuri 2.000 lei

8
 4426 TVA Deduvtibilă 480 lei
-înregistrarea adaosului comercial şi a T.V.A.-ului neexigibil:
371.1 Mărfuri = % 1.224 lei
378 Dif.de preţ la mărf.(2000*30%) 600 lei
4428 TVA Neexigibilă(2000+600)*24% 624 lei
 Încasări în numerar din vănzarea mărfurilor conform raporturilor zilnice de casa de
marcat :
5311 Casa în lei = % 2.142 lei
707 Ven.din vânz.mărf.(2142*100 :124) 1.727 lei
4427 TVA Colectată (2142*24:124) 415 lei
 Coeficientul mediu de rabat: K = (Si 378 + Rc 378) :(Si 371 + Rd 371- Si 4428-Rc 4428)
= 800:3.800 = 0.2156
 Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute
% = 371.1 Mărfuri 2.142 lei
378 Dif.de preţ la mărf.(1727*0,2156) 372 lei
607 Ch.privind mărf. (1727-372) 1.355 lei
4428 TVA Neexigibilă (1727*24%) 415 lei
6. Studiu de caz privind imobilizările necorporale în curs de execuţie.
Societatea comercială MARINA S.R..L hotărăşte să-şi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui
produs. Entitatea achită în numerar un avans de 1.000 lei plus T.V.A. unui institut de proiectare care va
realiza lucrările de cercetare. După finalizarea lucrărilor, institutul facturează documentaţia la valoarea de
4.000 lei plus T.V.A. Decontarea facturii se va face prin bancă, ţinându-se seamă de avansul achitat.
Cheltuielile de cercetare se amortizează în 20 de ani.
 Înregistrarea avansului acordat, conform facturii şi a chitanţei:
% = 5311 Casa în lei 2.480 lei
234 Avansuri pt.imobilizari necorp. 2.000 lei
4426 TVA deductibilă 480 lei
 Primirea facturii la finalizarea lucrărilor de cercetare:

% = 404 Furnizori de imobilizări 4.960 lei

9
 233 Imobilizări necorporale
în curs de execuţie 4.000 lei
4426 TVA deductibilă 960 lei
 Stornarea avansului, conform facturii de stornare:
% = 404 Furnizori de imobilizări - 2.480 lei
234 Avansuri pt.imobilizari necorp. - 2.000 lei
4426 TVA deductibilă - 480 lei
 Recepţia documentaţiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 233 Imobilizări necorporale 4.000 lei
în curs de execuţie
 Decontarea facturii ( 4.960 – 2.480 = 2.480):
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 2.480 lei
 Amortizarea lunară:
6811 Chelt.de exploatare privind = 2803 Amortizarea chelt.de 200 lei
amortizarea imobilizărilor dezvoltare
 Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor complet amortizate:
2803 Amortizarea cheltuielilor = 203 Cheltuieli de dezvoltare 4.000 lei
de dezvoltare
7. Studiu de caz privind imobilizările corporale în curs de execuţie.
Societatea comercială TAM RIGIPS S.R.L. încheie un contract cu un antreprenor pentru construirea
unei hale de producţie. La sfârşitul primei luni, constructorul facturează lucrările de investiţii la valoarea de
100.000 lei. În a doua lună se finalizează lucrările de investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de
40.000 lei. Achitarea facturilor se va face cu ordin de plată. Durata de utilizare a halei este de 25 ani. După
28 de ani de utilizare hala de producţie se vinde cu preţul de 50.000 lei, factura încasându-se cu ordin de
plată.
Observaţie: În cazul livrării de terenuri construibile, clădiri noi, lucrări de construcţii montaj se
aplică taxarea inversă, când furnizorul şi clientul vor înregistra factura atât în jurnalul de vânzări cât şi în
jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în Decontul de T.V.A. T.V.A.-ul înscris în
factură nu se va deconta efectiv între cei doi parteneri.
 Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie la sfârşitul primei luni:
231 Imobilizări corporale = 404 Furnizori de imobilizări 100.000 lei
în curs de execuţie
4426 TVA Deductibilă = 4427 TVA Colectată 24.000 lei
 Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie în luna a doua:

10
 231 Imobilizări corporale = 404 Furnizori de imobilizări 40.000 lei
în curs de execuţie
4426 TVA deductibilă = 4427 TVA colectată 9.600 lei
 Darea în exploatare a obiectivului de investiţii:
212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale 140.000 lei
în curs de execuţie
 Achitarea datoriilor către antreprenor:
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 140.000 lei
 Amortizarea lunară a construcţiei: 140.000 / 25 ani / 12 luni = 466,66 lei
6811 Chelt.de exploatare privind = 2812 Amortizarea construcţiilor 466,66 lei
amortizarea imobilizărilor
 Vânzarea halei:
461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor 50.000 lei
Observţie : Livrarea de construcţii este o operaţiune scutită de T.V.A., cu excepţia construcţiilor
noi.
 Scoaterea din evidenţă a halei complet amortizată:
2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii 140.000 lei
 Încasarea creanţei cu ordin de plată:
5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 50.000 lei
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu.
Societatea comercială Marina S.R.L. prezintă stocul iniţial şi mişcările din cursul lunii aprilie privind
materia prima - făină:

Data Operaţia Cantitatea(kg) Cost unitar(lei)

01.04 Stoc iniţial 300 0,80
08.04 Aprovizionare 500 1,00
16.04 Consum 400
21.04 Aprovizionare 300 1,24
28.04 Consum 600

Se evaluează ieşirile (consumul) de făină, precum şi stocul final pe baza metodelor de evaluare
cunoscute:

Metoda “ prima intrare-prima ieşire” ( FIFO ):

11
Data Operatia Intrari Iesiri Stoc
Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc initial 300 0,80 240
08.04 Aprovizionare 300 0,80 240
500 1,00 500 500 1,00 500
16.04 Consum 300 0,80 240 400 1,00 400
100 1,00 100
21.04 Aprovizionare 400 1,00 400
300 1,24 372 300 1,24 372
28.04 Consum 400 1,00 400 100 1,24 1,24
200 1,24 248
TOTAL 800 872 1,000 988 100 1,24 124

 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:

% = 401 Furnizori 1.081,28 lei
301 Materii prime 872,00 lei
4426 TVA Deductibilă 209,28 lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 988,00 lei
Metoda “ ultima intrare-prima ieşire ( LIFO ):
Data Operaţia   Intrări     Ieşiri     Stoc  
    Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc iniţial             300 0,80 240
08.04 Aprovizionare             300 0,80 240
    500 1,00 500       500 1,00 500
16.04 Consum       400 1,00 400 300 0,80 240
          100  1,00  100 
21.04 Aprovizionare             300 0,80 240
100 1,00 100
    300 1,24 372       300 1,24 372
28.04 Consum       300 1,24 372 100 0,80 80
100 1,00 100
          200 0,80 160      
  TOTAL 800   872 1,000   1.032 100 0,80 80

 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:

% = 401 Furnizori 1.081,28 lei
301 Materii prime 872,00 lei
4426 TVA deductibilă 209,28 lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.032,00 lei

12
 Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) calculat după fiecare recepţie:

Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc

Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc iniţial 300 0,800 240
08.04 Aprovizionare 500 1,00 500 800 0,925 740
16.04 Consum 400 0,925 370 400 0,925 370
21.04 Aprovizionare 300 1,24 372 700 1,060 742
28.04 Consum 600 1,060 636 100 1,060 106
TOTAL 800 872 1,000 1.006 100 1,060 106

CMP = (Vsp + Vi) : (Qsp + Qi) unde:

Vsp = valoarea stocului precedent;
Vi = valoarea intrărilor;
Qsp = cantitatea existentă în stocul precedent;
Qi = cantitatea intrărilor.
 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:
% = 401 Furnizori 1.081,28 lei
301 Materii prime 872,00 lei
4426 TVA deductibilă 209,28 lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.006,00 lei
Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) calculat la sfârşitul lunii:
Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc
Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc iniţial 300 0,800 240
08.04 Aprovizionare 500 1,00 500 800
16.04 Consum 400 400
21.04 Aprovizionare 300 1,24 372 700
28.04 Consum 600 100
TOTAL 800 872 1,000 1,01 1.010 100 1,01 101
CMP = (Vsi + Vi) : (Qsi + Qi) unde:
Vsi = valoarea stocului iniţial;
Vi = valoarea intrărilor;
Qsp = cantitatea existentă în stocul iniţial;
Qi = cantitatea intrărilor.
 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:

13
 % = 401 Furnizori 1.081,28 lei
301 Materii prime 872,00 lei
4426 TVA deductibilă 209,28 lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.010,00 lei
9. Studiu de caz privind producţia în curs de execuţie aferentă stocurilor.
Societatea comercială AL&MAX S.R.L., în baza inventarierii de la finele exerciţiului curent (31
decembrie 2011) a producţie în curs de execuţie, stabileşte că valoarea producţiei neterminate este 5.000 lei.
De asemenea, pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie, se constituie un provizion în sumă de 950
lei.
 Înregistrarea în contabilitate a producţiei neterminate la 31.12.2011:
331 Produse în curs de execuţie = 711 Venituri aferente costurilor 5.000 lei
stoc. de produse
 Înregistrarea în contabilitate a provizionului pentru deprecierea producţiei în curs de
execuţie
6814 = 393 950 lei
Chelt.de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
amortizările, provizioanele şi producţiei în curs de execuţie
ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
 Reluarea în anul următor a producţiei neterminate, stabilită prin inventarul efectuat
anterior
711 Venituri aferente costurilor = 331 Produse în curs de execuţi 5.000 lei
stocurilor de produse
 Înregistrarea în contabilitate a produselor finite, în cursul lunii ianuarie, la costul de producţie
7.200 lei:
345Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 7.200 lei
stocurilor de produse
 Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute în cursul lunii ianuarie, la costul de
producţie de 5.500 lei:
711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 5.500 lei
stocurilor de produse

14
  La sfârşitul lunii ianuarie 2012, se evidenţiază producţia neterminată, în urma inventarieii şi
evaluării la costul de producţie de 2.500 lei
331 Produse în curs de execuţie = 711 Venituri aferente costurilor 2.500 lei
stocurilor de produse
 La începutul lunii februarie 2012, se reia procesul de fabricaţie şi se înregistrează scăderea
din gestiune a producţiei neterminate, constatată la închiderea lunii ianuarie 2012.
711 Venituri aferente costurilor = 311 Produse în curs de execuţie 2.500 lei
stocurilor de produse
 La 31.03.2012, pe baza inventarului se constată că provizionul constituit la începutul anului,
nu se mai justifică şi ca urmare se anulează pentru suma de 950 lei
3 93 Ajustări pentru deprecierea = 6814 Cheltuieli de exploatare privind 950 lei
producţiei în curs de execuţie amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru deprecierea activelor circulante

10. Studiu de caz privind contabilizarea tranzacţiilor în sistem second-hand.

Societatea comercială Germ S.R.L. achizitionează 500 kg. haine second hand la preţul de 30 lei/kg.
Valoarea mărfii pe factura furnizorului este de 15.000 lei plus T.V.A. şi se achită cu ordin de plată.
Marfa se va vinde la bucată. În acest sens se va întocmi un proces verbal de transformare a mărfii din
kg.. în bucăţi. În baza procesului verbal întocmit, rezultă 10.000 bucăţi haine la preţul de 1,5 lei/buc
(500kg.*30 lei/kg = 15.000 lei / 10.000 buc = 1,5 lei/buc) .
Se întocmeşte NIR-ul, pe baza procesului verbal pentru marfa intrată de 10.000 buc. la preţul de
1,5 lei/buc (preţ furnizor) şi preţul de vânzare cu amanuntul de 3,8 lei/buc.
Din Jurnalul de vânzări rezultă că s-au vândut mărfuri în valoare de 12.400 lei (inclusiv T.V.A.)
 Achiziţia mărfii second hand şi receptia acesteia:
371 Mărfuri = % 38.000 lei
401 Furnizori 15.000 lei
378 Adaos comercial 15.645 lei
4428 TVA Neexigibil 7.355 lei
 Vânzarea şi încasarea mărfurilor pe baza bonului fiscal emis:
5311 Casa în lei = % 12.400 lei
707 Venituri din vânzări de mărfuri 10.000 lei
4427 TVA colectată 2.400 lei
 Achitarea facturii furnizorului:

15
 5121 Banca în lei = 401 Furnizori 15.000 lei
 Coeficientul mediu de rabat : k =( Si378 + Rc378)/(Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428) =
15.645 / ( 38.000 – 7.355 ) = 0,5105
 Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
% = 371 Mărfuri 12.400 lei
607 Cheltuieli cu mărfurile 4.895 lei
4428 TVA neexigibil 2.400 lei
378 Adaos comercial 5.105 lei
În cazul schimbării preţurilor de vânzare, trebuie întocmit un NIR de schimbare de preţ.
11. Studiu de caz privind tranzacţiile în regim de consignaţie.
 Bunuri în regim de consignaţie primite de la persoane fizice sau juridice necuprinse în sfera de
aplicare sau scutite de T.V.A.
Unitatea de consignaţie S.C. Powertek Comapany S.R.L. primeşte de la S.C. Perot Consultancy
S.R.L., neplătitoare de T.V.A., o colecţie de gravuri în valoare de 5.000 lei şi de la persoana fizică
Popescu Marian o piesă de mobilier în valoare de 3.000 lei. Unitatea de consignaţie percepe un
comision de 16% pentru gravuri şi 12% pentru piesa de mobilier. Baza de calcul a T.V.A.-ului o
reprezintă comisionul perceput de unitatea de consignaţie.
Calculul preţului de vânzare cu amănuntul pentru colecţia de gravuri:
Val. colecţie gravuri = 5.000 lei
Val. Comision = 5.000 * 16% = 800 lei
Val. T.V.A. af. comision = 800 * 24% = 192 lei
Val. Totală a colecţiei de gravuri = 5.000 + 800 = 5.800 lei
Val. colecţiei de gravuri la preţ cu amănuntul = 5.800 + 192 = 5.992 lei
Calculul preţului de vânzare cu amănuntul pentru piesa de mobilier:
Val. piesei de mobilier = 3.000 lei
Val. comision = 3.000 * 12% = 360 lei
Val. T.V.A. af. comision = 360 *24% = 86 lei
Val. Totală a piesei de mobilier = 3.000 + 360 = 3.360 lei
Val. piesei de mobilier la preţ cu amănuntul = 3.360 + 86 = 3.446 lei
T.V.A. Colectată = 192 + 86 = 278 lei
 Recepţia bunurilor la primirea mărfii şi stabilirea preţului de vânzare cu amănuntul:

16
 Bunurile primite în regim de consignaţie se înregistrează extracontabil pe “debitul” lui 8033 “Valori
materiale primite în păstrare sau custodie”, cu următoarea valoare: 5.000 + 3.000 = 8.000 lei
 Vânzarea bunurilor la preţul de vânzare:
5311 Casa în lei = % 9.438 lei
707 Venituri din vânzarea mf. 9.160 lei (5.800+3.360)
4427 T.V.A. Colectată 278 lei (192+86)
 Consignaţia anunţă deponenţii (consignatarii) despre vânzarea bunurilor, moment în care
persoana juridică emite factura către consignaţie pentru valoarea bunurilor:
371 Mărfuri = 401.Pers.Juridică 5.000 lei
371 Mărfuri = 401.Pers.Fizică 3.000 lei
 Înregistrarea adaosului cpmercial şi T.V.A. neexigibilă:
371 Mărfuri = % 1.438 lei
378 Diferenţe de preţ la mărfuri 1.160 lei (9.160-8.000)
4428 T.V.A. Neexigibilă 278 lei (192+86)
 Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
% = 371 Mărfuri 9.438 lei
607 Ch. priv. mf. 8.000 lei
378 Dif. de preţ la mf. 1.160 lei
4428 T.V.A. Neexigibiă 278 lei
Concomitent se descarcă gestiunea extracontabil, pe creditul lui 8033 Valori materiale primite în
păstrare sau custodie, cu următoarea valoare: 5.000 + 3.000 lei = 8.000 lei
 Achitarea mărfurilor vândute către deponenţi:
% = 5311 Casa în lei 8.000 lei
401.Pers.Juridică 5.000 lei
401.Pers.Fizică 3.000 lei
 Reflectarea exigibilităţii T.V.A.- ului:
4427 T.V.A. Colectată = 4423 T.V.A. De Plată 278 lei
 Palata T.V.A. – ului către bugetul statului:
4423 T.V.A. De Plată = 5311 Casa în lei 278 lei
 Bunuri primite în consignaţie de la deponenţi persoane jurdice, plătitori de T.V.A.
S.C. Rentaleq S.A. cedează consignaţiei Electronic spre vânzare, produse electronice în valoare de

17
10.000 lei, T.V.A. 24%. S.C. Rentaleq întocmeşte avizul de expediţie. Unitatea de consignaţie aplică la
valoarea mărfii primate un comision de 15%, pentru a determina valoarea totală a mărfii destinată vânzării
(fără T.V.A.).
Calculul preţului de vânzare cu amănuntul:
Val. mf. primită = 10.000 lei
Comision = 15% * 10.000 = 1.500 lei
Val. Totală mf. = 10.000 +1.500 = 11.500 lei
Val. T.V.A. = 11.500 * 24% = 2.760 lei
Val. Totală = 11.500 + 2.760 = 14.260 lei
În unitatea de consignaţie, preţul de vânzare al produselor electronice s-a stabilit în sumă de 14.260
lei. După vânzarea acestor produse, S.C. Rentaleq S.A. întocmeşte factura.
Reflectarea în contabilitatea unităţii de consignaţie:
Componentele facturii de la S.C. Rentaleq S.A. sunt:
Preţ Vânzare = 10.000 lei
Val. T.V.A. = 10.000 * 24% = 2.400 lei
Val. Totală Fc. = 10.000 + 2.400 = 12.400 lei
Stabilirea T.V.A.-ului de plată:
T.V.A. Colectată = 2.760 lei (11.500*24%)
T.V.A. De Plată = 2.760 – 2.400 = 360 lei
 Înregistrarea mărfurilor primite la preţ de vânzare cu amănuntul se face extracontabil pe
debitul lui 8033 Valori materiale primiteîn păstrare sau custodie cu suma de 12.400 lei
 Încasarea contravalorii mărfurilor vândute:
5311 Casa în lei = % 14.260 lei
707 Venituri din vânzarea mf. 11.500 lei
4427 T.V.A. Colectată 2.760 lei
 Primirea facturii de la S.C. Rentaleq S.A.:
% = 401 Furnizori 12.400 lei
371 Mărfuri 10.000 lei
4426 T.V.A. Deductibilă 2.400 lei
 Înregistrarea adaosului commercial şi T.V.A. neexigibil:

18
 371 Mărfuri = % 4.260 lei
378 Diferenţe de preţ la mf. 1.500 lei
4428 T.V.A. Neexigibilă 2.760 lei
Concomitent, se descarcă gestiunea extracontabil, pe creditul lui 8033 Valori materiale primate în
pastrare sau custodie cu următoarea valoare: 10.000 + 2.400 = 12.400 lei
 Descărcarea gestiunii mărfurilor vândute:
% = 371 Mărfuri
607 Ch. privind mf. 10.000 lei
378 Dif. de preţ la mf. 1.500 lei
4428 T.V.A. Neexigibilă 2.760 lei
 Plata către S.C. Rentaleq S.A:
401 Furnizori = 5311 Casa în lei 12.400 lei
 Exigibilitatea T.V.A.:
4427 T.V.A.Colectată = % 2.760 lei
4426 T.V.A. Decuctibilă 2.400 lei
4423 T.V.A. De Plată 360 lei
 Plata T.V.A.-ului către bugetul statului:
4423 T.V.A. De Plată = 5311 Casa în lei 360 lei
12. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casă de amanet.
O casă de amanet încheie un contract cu o persoană fizică – Popescu Maria, proprietara unui bun
de valoare, pe baza căruia îi acordă un împrumut în sumă de 3.000 lei pe o perioadă de 6 luni. Pentru
aceasta, se percepe persoanei fizice un comision de 15%.
 Înregistrările contabile la acordarea împrumutului:
2678 Alte creanţe imob. = 5311 Casa în lei 3.000 lei
Concomitent – extracontabil se înregistrează pe debitul contului 8033 Valori materiale primite în
păstrare sau custodie, suma de 3.000 lei.
La data scadentă, pot interveni următoarele situaţii:
a) Persoana fizică rambursează împrumutul şi comisionul, primind în schimb bunul de valoare:
5311 Casa în lei = 2678 Alte creanţe imob. 3.000 lei
5311 Casa în lei = 704 Venituri din serv.prest. 450 lei

19
 Concomitent – extracontabil se înregistrează pe creditul contului 8033 Valori materiale primite în
păstrare sau custodie suma de 3.000 lei.

b) Persoana fizică nu restituie la data scadentă împrumutul şi comisionul.

În aceste condiţii, casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. Aceasta poate opta fie
pentru păstrarea în patrimoniu a bunului, fie pentru valorificarea acestuia prin vânzare obişnuită sau în
sistem de consignaţie, potrivit contractului încheiat cu debitorul.
Dacă societatea hotărăşte reţinerea bunului în patrimoniu, ca mijloc fix:
- se înregistrează mijlocul fix
213 Instal.tehnice,mijl.de transp. = 2678 Alte creanţe imob. 3.000 lei
animale şi plantaţii
Evaluarea bunului la valoarea de piaţă - presupunem că valoarea de piaţă este de 4.500 lei
- înregistrarea mijlocului fix la valoarea de piaţă:
213 Instal.tehnice,mijl.de transp. = 7588 Alte venit.din expl. 1.500 lei
animale şi plantaţii
Dacă se hotărăşte vânzarea bunului, în funcţie de modalitatea de valorificare, se disting următoarele
situatii:
I. La vânzarea obişnuită se cunosc:
- preţ evaluat 3.000 lei
- adaos comercial 30%: 900 lei
- TVA 936 lei (3.900 x 24%)
- Înregistrarea intrării în gestiune a mărfii:
371 Mărfuri = % 4.836 lei
2678 Alte creanţe imob. 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 900 lei
4 428 TVANeexigibilă 936 lei
Concomitent – extracontabil se înregistrează pe creditul contului 8033 Valori materiale primite în
păstrare sau custodie suma de 3.000 lei.
- Înregistrarea vânzării bunului:
5311 Casa în lei = % 4.836 lei
707 Venituri din vz.mf. 3.900 lei
4427 TVAColectată 936 lei

20
 - Înregistrarea descărcării din gestiune a bunului:
607 Ch.privind mf. = % 7.836 lei
371 Mărfuri 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 900 lei
4428 TVANeexigibilă 936 lei
II. La vânzarea în sistem de consignaţie se cunosc:
- preţ evaluat 3.000 lei
- comision 10%: 300 lei
- TVA 792 lei (3.300 x 24%)
- Înregistrarea vânzării bunului:
5311 Casa în lei = % 4.092 lei
707 Venituri din vz.mf. 3.300 lei
4427 TVAColectată 792 lei
- Casa de amanet anunţă persoana fizică de vânzarea mărfii şi înregistrează în gestiune marfa:
371 Mărfuri = % 4.092 lei
2678 Alte creanţe imob. 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 300 lei
4428 TVANeexigibilă 792 lei
- Înregistrarea descărcării din gestiune a mărfii vândute:
607 Ch.privind mf. = % 4.092 lei
371 Mărfuri 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 300 lei
4428 TVANeexigibilă 627 lei
Concomitent – extracontabil se înregistrează pe credit contului 8033 Valori materiale primite în
păstrare sau custodie suma de 3.000 lei.
La scadenţă, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenţă. Casa de amanet
percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire, iar după expirarea noului termen, se
procedează conform celor două variante prezentate mai sus (încasarea împrumutului şi restituirea bunului
sau bunul devine proprietatea casei de amanet).

21
 13. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casă de schimb valutar.
La punctul de schimb valutar deschis de către S.C. ANAVAL S.R.L. se efectuează în luna aprilie
2012 următoarele operaţii de vânzare /cumpărare de valută către / de la populaţie la cursurile afişate în
moneda naţională:
01.04.2012 : Sold casa lei  3,000
01.04.2012: Sold casa euro 1,500
01.04.2012: Curs BNR 4,25
15.04.2012 : Curs BNR 4,30
15.04.2012 :Curs Cumparare euro 4,00
15.04.2012: Curs Vanzare euro 4,54
30.04.2012: Curs BNR 4.40
Un client cumpară 2.000 euro la cursul afişat de 4,550 lei /€ - casa de schimb vinde euro.
Un client vinde 1.500 € la cursul afişat de 4,54 lei/€ - casa de schimb cumpără euro.
5314 Casa în valută       =     5311 Casa în lei 6000 lei (1500€*4.0 curs afişat)
5314 Casa în valută       =     708 Venituri din 450 lei (6450 val la curs BNR  – 6000 val
activităţi diverse la curs cumpărare €)
Conform legislaţiei la venituri se va înregistra numai suma ce reprezintă comisionul casei de schimb
valutar la momentul tranzacţiei.
Sold final la sfârşitul zilei: 
Sold casă lei : 3000 lei+8600+480-6000=6080 lei
Sold casă euro :  1500 € - 2000 € + 1500 € = 1000 €
Sold casă euro echivalent lei: 6375-8600+6000+450=4225 lei
Sold casă euro 30.04.2012 / 1000€ * curs BNR 4.4 =4400 lei
La finalul lunii - 30.04.2012 se face reevalurarea la cursul BNR al soldului din casa în valută astfel:
Diferenţe de curs favorabile: 
5314 Casa în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs 175lei (4.400lei-40.225lei)
Ca activităţi specifice casei de schimb valutar mai putem întalni următoarele cazuri:
 Plusurile şi minusurile în casă stabilite de către persoana desemnată în firmă să verifice zilnic
numerarul din casieria în lei şi casieria în valută şi registrele contabile aferente.

22
 Presupunem că la casa în lei, soldul registrului de casă este 5.600 lei, iar numerar se stabileşte o
sumă de 5.900 deci un plus de 300 lei iar la casa în valută un sold de 3.000 € iar numerar 3.100 un plus de
100 € la curs BNR de 4.4
 Înregistrarea plusului:
5311 Casa în lei = 758 Alte venituri din exploatare 300 lei
5314 Casa în devize = 758 Alte venituri din exploatare 440 lei (100€ *4.4 curs BNR)
Presupunem că la casa în lei, soldul registrului de casă este de 5.000 lei, iar numerar se stabileşte o
sumă de 4800 lei deci un minus de 200 lei, sold casă valută 1500 €, numerar se stabileşte o sumă de 1420 €,
un minus de 80 €, ambele se impută casierului!
 Înregistrarea constatării minusului: 
     658 Alte cheltuieli de exploatare = 5311 Casa în lei 200 lei
658 Alte cheltuieli de exploatare = 5314 Casa în valută 352 lei  (80€-4.4 curs BNR)
 Recuperarea debitului de la persoana vinovată prin facturare: 
461 Debitori diverşi = % 684.48 lei
758 Alte venituri din exploatare 552 lei (200lei + 352lei)
    4427 TVAColectat” 132.48 lei
 Încasarea debitului: 
5311 Casa în lei = 461 Debitori diverşi 200 lei
5314 Casa în valută = 461 Debitori diverşi 352 lei
(valoarea la data imputării)
 Presupunem că încasarea debitului la casa în valută se face la curs de 4.5 curs BNR 
5314 Casa în valută =765 Venituri din dif. de curs 8 lei (360 lei adica 80€*4.5 – 352 adica 80€*4.4)
 Bancnote deteriorate şi răscumpărate
  Presupunem că la sfărşitul unei zile se constată deteriorarea unei bancnote de 100€ ce nu mai poate fi
pusă în circulaţie şi se hotărăşte ca aceasta sa fie returnată Băncii Naţionale care o răscumpără la o valoare
de 75% din valoarea de pe piaţă. Curs BNR din data predării bancnotei: 4.4 lei/€
 Predarea bancnotei: 
671 Ch. Evenim. Extraordinare = 5314 Casa în lei 440 lei (100€*4.4) 
 Recuperarea a 75% din valoarea bancnotei, valoarea răscumpărată se face în lei pe baza unui
document specific: 
5311 Casa in lei = 768 Alte venituri financiare 330 lei (440 lei*75%)

23
  Bancnote false
  Printre obligaţiile casei de schimb valutar se numără şi verificarea veridicităţii bancnotelor iar în
cazul în care se constată bancnote false, se va anunţa imediat organele competente.
  Constatarea bancnotelor false după tranzacţie fără a putea identifica persoana răspunzătoare de
plasarea de bancnote false pe piaţă duce la imputarea prejudiciului de la personalul răspunzator, situaţie
prezentată mai sus.
 Cecuri de călătorie
 Se cumpără Cecuri de călătorie de la un client, valoare CEC 1.500 € curs BNR 4. Cursul
afişat de casa de schimb este de 4.2 lei/€ pentru cumparare euro.                      
53241 Alte valori = 53242 Alte valori 6.300 lei (1.500€*4.2 curs afisat)
53241 Alte valori = 708    Alte venituri activităţi diverse 300 lei  ( 6.600 lei adica
1.500€*4.4 curs BNR – 6.300 lei adică 1.500 €*4.2 curs afişat)
 Remiterea CEC-ului către banca emitentă, se face pe bază de borderouri: 
5114 Efecte remise spre scontare =53241   Alte valori 6.600 lei (1.500*4.4-valoarea CEC-
lui la curs BNR din data remiterii)
 Încasarea CEC-ului prin bancă curs BNR la data încasării, 4.500 lei/€ 
5124 Banca în valută = 5114  Efecte remise spre scontare 6.600 lei
5124 Banca în valută = 765 Venituri din diferente de curs 150 lei (1.500€*4.5 – 1.500€*4.4)
14. Studiu de caz privind importul de stocuri.
Societatea comercială Powertek Equipment S.R.L., înregistrată în scopuri de T.V.A., importă
mărfuri la preţul extern de 1.000 euro la cursul de 4,30 lei/euro. Taxele vamale sunt de 10%, iar comisionul
vamal de 0,5% din preţul extern al mărfurilor. Taxele vamale şi comisionul se achită prin virament bancar,
în lei. Mărfurile se achita prin bancă la cursul de 4,40 lei/euro. Mărfurile se evaluează la costul de achziţie.
 Recepţia mărfurilor importate:
Preţul extern = 1.000 * 4.30 = 4.300 lei
371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.300 lei
Taxe vamale = 4.300 * 10% = 430 lei
371 Mărfuri = 446 Alte imp., taxe şi vărsăm.asim. 430 lei
Comision vamal = 4.300 * 0,5% = 22 lei
371 Mărfuri = 446 Alte imp., taxe şi vărsăm.asim. 22 lei
 Taxarea inversă înregistrată în jurnalele de T.V.A.:

24
 T.V.A. = 4.300 + 430 + 22 = 4.752 lei
4426 T.V.A. Ded. = 4427 T.V.A. Colect. 4.752 lei
 Achitarea taxelor vamale şi a comisionului vamal:
Taxă Vamală + Comision Vamal = 430 + 22 = 452 lei
446 Alte imp., taxe şi vărsăm.asim. = 5121 Conturi la Bănci 452 lei
 Achitarea mărfurilor la cursul de 4,40 lei/euro:
% = 5124 Conturi la bănci în valută 4.400 lei
401 Furnizori (1.000*4.300) 4.300 lei
665 Ch. din dif de curs valuta ” (4.40 – 4.30)*1.000 100 lei
15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.
Societatea comercială Vision S.R.L., care are ca obiect de activitate comercializareamărfurilor cu
ridicata achiziţionează mărfuri în valoare de 1.500 lei plus T.V.A., pe care ulterior le exportă la preţul extern
de 1.000 euro la cursul 4,30 lei/euro. La acelaşi curs valutar se achită în numerar asigurarea pe parcursul
extern de 40 de euro şi transportul pe parcursul extern de 60 de euro. Factura privind mărfurile se încasează
prin bancă la cursul de 4,40 lei/euro. T.V.A. deductibilă achitată furnizorului se recuperează de la buget.
 Recepţia mărfurilor:
% = 401 Furnizori 1.860 lei
371 Mărfuri 1.500 lei
4426 T.V.A. Deductibilă 360 lei
 Achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 1.860 lei
 Achitarea în valută a asigurării pe parcurs extern:
Val. Asigurare = 40 * 4.30 = 172 lei
613 Ch.prime asig. = 5314 Casa în valută 172 lei
 Achitarea în valută a transportului pe parcurs extern:
Val. Transport = 60 * 4.30 = 258 lei
624 Ch transp de bun şi personal =5314 Casa în valută 258 lei
 Livrarea la export a mărfurilor (este operaţiune scutită de T.V.A.):
4111 Clienţi = 707 Venit din vz. mf. (1.000*4.30) 4.300 lei
 Descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute:
607 Ch. priv. mf. = 371 Mărfuri 1.500 lei

25
  Încasarea în valută a creanţei externe (dif. favorabile de curs valutar – ct. 765):
5124 Cont la banca în valută = % 4.400 lei
4111 Clienţi (1.000*4.30) 4.300 lei
765 Venit dif. de curs val. 100 lei
 Regularizarea conturilor de T.V.A. la sfârşitul lunii:
4424 T.V.A. De Recuperat = 4426 T.V.A.Deductibilă 360 lei
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzacţiilor pe bază de comision.
Societate comercială Marin com S.R.L. cumpără acţiuni, printr-un intermediar căruia îi plăteşte 1%
din valoarea totală a tranzacţiei. Valoarea totală a acţiunilor este de 25.000 lei.
 Primire factură cheltuieli comision
%                    =        401   Furnizori    3.100 lei
622   Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile    2.500 lei                                              
4426 TVA Deductibilă                                                                           600 lei
 Plata facturii
401   Furnizori             =          5121  Banca în lei     3.100 lei
La sfârşitul lunii, societatea comercială Marin com S.R.L. închide conturile de cheltuieli.
 Inchiderea conturilor de cheltuieli
121 profit sau Pierdere        =       622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile   2.500 lei
17. Studiu de caz privind stocurile în curs de aprivizionare.
La începutul lunii martie a anului 2012, societatea comercială ALFA S.R.L. cumpără de la un
furnizor cu sediul în Statele Unite ale Americii, materii prime în valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt
transportate pe cale navală, iar cumpărătorul intră în posesia materiilor prime din momentul în care bunurile
sunt încărcate pe navă, în portul vânzătorului. În data de 10 martie 2012, transportatorul efectuează în
numele cumpărătorului, atât încărcarea, cât şi recepţia bunurilor.
Cursul valutar utilizat la data recepţiei este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii privind recepţionarea bunurilor. Astfel,
cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor recepţionate este de 3,0200 lei/dolar (acesta fiind de fapt,
cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României în data de 9 martie 2012,
ultima zi bancară anterioară operaţiunii de recepţie din data de 10 martie 2012).
Cu această ocazie, vânzătorul transferă cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi riscurile şi
beneficiile. Recepţia bunurilor se face de către transportator în numele cumpărătorului. La recepţie nu se
constată diferenţe faţă de cantitatea livrată de vânzător, moment în care transportatorul confirmă

26
cumpărătorului existenţa bunurilor solicitate şi transmite o copie a facturii primite de la furnizor şi o copie a
procesului-verbal de recepţie. Pe toată perioada transportului până la predarea bunurilor către cumpărător,
acestea se află în proprietatea cumpărătorului şi în răspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face
în 7 zile calendaristice de la încărcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 17 martie 2012. Cursul
valutar utilizat la plata facturii este de 2,9000 lei/dolar.
Bunurile ajung în ţară în data de 12 mai 2012. Odată ajunse în ţară, transportatorul predă
cumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport în valoare de 5.000 dolari.
Data la care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 12 mai 2012 iar cursul valutar utilizat la
reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,2000 lei/dolar (cursul de schimb valutar comunicat
de BNR în data de 11 mai 2012).
În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte taxele vamale în
sumă de 12.800 lei şi TVA în sumă de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de transport se face în 2 zile
calendaristice de la data facturării, respectiv în data de 14 mai 2010, la cursul valutar de 3,2200 lei/dolar.
Cursul valutar utilizat la data decontării este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR
din 13 mai 2012, ultima zi bancară anterioară operaţiunii de decontare din data de 14 mai 2012.
Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate sunt date în consum în vederea prelucrării
acestora.
 În contabilitatea cumpărătorului, materiile prime în curs de aprovizionare pentru care s-au
transferat riscurile şi beneficiile aferente se reflectă astfel:
 Recunoaşterea stocurilor la momentul transferului riscurilor şi beneficiilor (10 martie 2012).
Evaluarea stocurilor se face pe baza documentaţiei transmise/confirmate de transportator, utilizându-se
cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi bancară anterioară operaţiunii de recepţie, respectiv cel din
data de 9 martie 2012 Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,0200 lei/dolar). Întrucât
stocul deţinut este în curs de aprovizionare, recunoaşterea se face, după natura acestuia, în conturile din
grupa 32 “ Stocuri în curs de aprovizionare”.
321 Materii prime în curs = 401 Furnizori 135.900 lei
de aprovizionare
 În data de 17 martie 2012 se plăteşte furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de
2,9000 lei/dolar (curs comunicat de BNR în data de 16 martie 2012). Contravaloarea în lei a sumei plătite în
valută reprezintă 130.500 lei (45.000 dolari x 2,9000 lei/dolar). Diferenţele de curs valutar favorabile,
înregistrate la data plăţii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x (3,0200 lei/dolar - 2,9000 lei/dolar)]

27
 401” Furnizori” = % 135.900 lei
5124 Conturi la bănci în valută 130.500 lei
765 Venituri din diferenţe de curs valutar 5.400 lei
 Preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate, vămuirea acestora şi
recunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie prin înregistrarea tuturor cheltuielilor
atribuibile costului de achiziţie. Astfel, costul de achiziţie al materiilor prime, în valoare de 164.700 lei,
cuprinde:
- preţ de achiziţie, stabilit la data recepţiei, în valoare de 135.900 lei;
- cheltuieli de transport-aprovizionare, în valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,2000 lei/dolar);
- taxele vamale, în valoare de 12.800 lei.
T.V.A. plătită în vamă în sumă de 27.360 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât această taxă este
recuperabilă.
301 Materii prime = % 164.700 lei
321 Materii prime în curs de aprovizionare 135.900 lei
401 Furnizori 16.000 lei
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate 12.800 lei
 Plata cheltuielilor de transport în valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,2200 lei/dolar) şi
înregistrarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile, aferente plăţii acestora, în valoare de 100 lei [5.000
dolari x (3,2000 lei/dolar - 3,2200 lei/dolar)]:
% = 5124 Conturi la bănci în lei 16.100 lei
401 Furnizori 16.000 lei
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 100 lei
Valută:
 Plata taxelor vamale şi a T.V.A. – ului, calculate în vamă:
% = 5121 Conturi la bănci în lei 40.160 lei
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate 12.800 lei
4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă 27.360 lei
 Înregistrarea consumului de materii prime:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 164.700 lei

28
18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terţi.
Societatea comercială LEM`S S.R.L., având activitatea principală prelucrarea lemnului, trimite la
terţi pentru fasonare lemn rotund în valoare de 1.000 lei. Preţul prelucrării materiei prime este de 50 lei plus
T.V.A. Ulterior, materiile prime prelucrate se returnează.
 Trimiterea materiilor prime pentru prelucrare pe bază de aviz de însoţire a mărfii:
351 Materii şi materiale aflate la terţi = 301 Materii prime 1.000 lei
 Costul prelucrării conform facturii:
% = 401 Furnizori 62 lei
301 Materii prime 50 lei
4426 TVA Deductibilă 12 lei
 Reîntoarcerea de la prelucrare a materiilor prime:
301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 1.000 lei
19. Studiu de caz privind stocurile aflate în custodie la terţi.
Datorită lipsei spaţiilor de depozitare S.C. MARINA S.R.L., trimite la terţi pentru depozitare
temporară produse finite în valoare de 500 lei. Chiria percepută este de 20 lei plus T.V.A. şi se achită în
numerar. Ulterior, produsele sunt aduse în societate.
 Trimiterea la terţi a produselor finite:
354.Produse aflate la terţ = 346 Produse finite 500,00 lei
 Achitarea chiriei:
% = 5311 Casa în lei 24,80 lei
612 Chelt.cu redevenţele, locaţiile
de gestiune şi chiriile 20,00 lei
4426TVA Deductibilă 4,80 lei
 Aducerea produselor în entitate:
345 Produse finite = 354 Produse aflate la terţi 500,00 lei
20. Studiu de caz privind vânzările de stocuri prin cedarea de comision.
O societate agricolă, care are şi brutărie, preia de la persoane fizice grâu în valoare de 2.000 lei, în
schimbul căruia le predă acestora pâine în valoare de 4.000 lei.
Se procedează astfel la predarea grâului, fiecare persoană fizică primeşte de la societate un număr de
cartele în baza cărora se deplasează zilnic la un magazin şi ridică pâine. Pentru activitatea de distribuire a
pâinii, societatea achită magazinului un comision de 2%.

29
 În principiu, esenţa acestei situaţii constă în aplicarea art. 130 din Codul fiscal, ce reglementează din
punctul de vedere al TVA-ului, schimbul de bunuri, iar procedura efectivă este dată de pct. 8 din HG nr.
44/2004 privind normele metodologice de aplicare a acestui articol, redate în continuare:
 8. (1) Operaţiunile prevăzute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrări de bunuri/prestări de
servicii a căror plată se realizează printr -o altă livrare/prestare, precum:
a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de
prelucrare/obţinere a produselor agricole;
b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o
prestare de servicii.
 Fiecare operaţiune din cadrul schimbului este tratată separat aplicându -se prevederile prezentului
titlu în funcţie de calitatea persoanei care realizează operaţiunea, cotele şi regulile aplicabile fiecărei
operaţiuni în parte.
Astfel, livrarea de pâine va fi supusă TVA-ului.
 Primire grâu de la persoane fizice:
301 Materii prime = 401 Furnizori 2.000 lei
Documentul este Borderoul de achiziţie, conform O.M.F.P. nr. 3.512/2008, însoţit de Nota de intrare
recepţie. Societatea are obligaţia să evalueze valoarea justă a grâ ului.
 Consum de materii prime şi realizarea produsului finit, pâine:
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 2.000 lei
Documentul la consum este Bonul de consum.
345 Produs finit = 711 Venituri din costuri aferente stocurilor de produse 2.000 lei
Documentul pentru înregistrarea producţiei este o situaţie centralizatoare privind costurile ce au
contribuit la realizarea producţiei.
 Livrare pâine către persoane fizice:
411 Clienţi = % 4.360 lei
701 Venituri din producţia proprie 4.000 lei
4427 TVA Colectată (9%) 360 lei
Considerăm necesară utilizarea casei de marcat fiscale şi emiterea bonului fiscal, sub formă de credit
comercial (fără numerar). De asemenea, magazinul trebuie să organizeze o gestiune distinctă, unde va
recepţiona pâinea.
 Scăderea din gestiune a pâinii livrate:

30
 711 Venituri din costuri aferente stocurilor de produse = 345 Produs finit. 2.000 lei
 Compensarea creanţei cu pâinea livrată asupra datoriei cu grâul:
401 Furnizori = 4111 Clienţi 4.360 lei
Considerăm că nu se necesită procese verbale de compensare, deoarece persoana fizică nu emite
facturi, iar compensarea se face în funcţie de cartelele de pâine primite de la magazin. În acest caz se
necesită organizarea evidenţei acestor cartele.
Între societatea agricolă şi magazin trebuie să existe un contract de distribuţie, să se precizeze că
sunt livrări efectuate în numele societătii. Magazinul evidenţiază această livrare de pâine în contul
extrabilanţier: 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”. 4.360
Factura de comision a magazinului se va înregistra în evidenţa contabilă prin articolul:
% = 401 Furnizori 123,0 lei
628 Cheltuieli cu alte servicii executat e de terţi 99,2 lei
4426 TVA deductibilă 23,8 lei
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.
Societatea comercială Telemobil S.R.L., înregistrează în contabilitate diferenţele constatate la
inventarierea mărfurilor efectuată la sfârşitul exerciţiului financiar 2010, în condiţiile în care situaţia faptică
este redată în lista de inventariere, iar situaţia scriptică este următoarea: telefon – 18 bucăţi.
Cota medie de rabat calculată la sfârşitul perioadei este de 20%. Mărfurile sunt înregistrate la preţul
de vânzare cu amănuntul.Valoarea de inventar a mărfurilor este: Telefon – 310 lei

LISTĂ DE INVENTARIERE
Data: 31.12.2010
Denumirea Preţ Unitar Deprecierea
Nr. Co Valoare Valoarea de
bunurilor U/M Cantitate de înreg. în
Crt. d Contabilă Inventar Valoarea Motivul
inventariate ctb.
1. Telefon 17 buc. 20 300 6.000 6.000 - -

Dacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, în listele de inventarere firma
trece valoarea contabilă.
 Înregistrarea plusului de inventar la articolul “Telefon”:
Plus de inventar = (20 - 18) *300 = 600 lei
T.V.A Neexigibilă aferentă plusului de inventar = 600 * 24/124 = 116 lei
Adaosul comercial aferent mărfurilor în plus = (600 - 116) * 20% = 96,80 lei

31
 Costul de achiziţie al mărfurilor în plus = 600 – 116 – 96,80 = 387,20 lei
371 Mărfuri = % 600 lei
607 Ch.priv.mf. 387,20 lei
378 Dif.de preţ la mf. 96,80 lei
4428 T.V.A.Neexigibilă 116 lei
Observaţie.
Pentru a evita creditarea conturilor de cheltuieli, putem inverse formula contabilă de mai sus si
scriem sumele cu minus sau în roşu.
Diferenţele valorice în plus, dintre valoarea de inventar (310*20=6.200 lei) şi valoarea contabilă
(300*20=6.000 lei) a mărfurilor constatate faptic la inventariere nu se înregistrează în contabilitate, conform
principiului prudenţei.
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.
Societatea comercială Telemobil S.R.L., înregistrează în contabilitate diferenţele constatate la
inventarierea mărfurilor efectuată la sfârşitul exerciţiului financiar 2010, în condiţiile în care situaţia faptică
este redată în lista de inventariere, iar situaţia scriptică este următoarea: tabletă – 11 bucăţi.
Cota medie de rabat calculată la sfârşitul perioadei este de 20%. Mărfurile sunt înregistrate la preţul
de vânzare cu amănuntul.Valoarea de inventar a mărfurilor este: tabletă – 1.400 lei
LISTĂ DE INVENTARIERE
Data: 31.12.2010
Preţ Deprecierea
Denumirea
Nr. Co Unitar de Valoare Valoarea de
bunurilor U/M Cantitate
Crt. d înreg. în Contabilă Inventar Valoarea Motivul
inventariate
ctb.
Reducere
1. Tabletă 28 buc. 10 1.500 15.000 14.000 1.000
preţ

Dacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, în listele de inventarere firma
trece valoarea contabilă.
 Înregistrarea minusului de inventar la articolul “Tabletă”:
Minus de inventar = (Cantităţi faptice – Cantităţi scriptice) * Preţul de înregistrare în contabilitate =
(10 – 11) * 1.500 = -1.500 lei
T.V.A.Neexigibilă aferentă mărfurilor lipsă = 1.500 * 24/124 = 290 lei
Adaosul commercial aferent mărfurilor lipsă = (1.500 – 290) * 20% = 242 lei

32
 Costul de achiziţie al mărfurilor lipsă la inventar = 1.500 – 290 – 242 = 968 lei
% = 371 Mărfuri 1.500 lei
607 Ch.priv.mf. 968 lei
378 Dif.de preţ la mf. 242 lei
4428 T.V.A.Neexigibilă 290 lei
 Imputarea către vânzător a minusului de mărfuri:
4282 Alte creanţe in leg.cu pers. = % 1.500 lei
7581 Venituri din 1.210 lei
despăgubiri amenzi şi penalităţi (968+242)
4427 T.V.A.Colectată” 290 lei
 Reţinerea debitului pe ştatul de salarii:
421 Personal-sal.datorate = 4282 Alte creanţe în leg.cu pers. 1.500 lei
În cazul în care minusul de inventar este neimputabil şi nu s-a încheiat contracte de asigurare, se
calculează T.V.A. afferent costului de achiziţie al mărfurilor în minus, care se include în cheltuielile
nedeductibile fiscal: 968 * 24% = 232 lei.
635 Ch.priv.alte imp.taxeşi vărsm.asim. = 4427 T.V.A.Colectată 232 lei
 Înregistrarea deprecierii mărfurilor cu 1.000 lei, ca urmare a scăderii preţului, sub forma unei
ajustări pentru depreciere:
6814 Ch de expl.priv.ajust. = 397 Ajustări pt.deprecierea mf. 1.000 lei
pt.deprecierea active.circulante
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din
evidenţa contabilă.
Cu ocazia inventarierii gestiunii de mărfuri la societatea comercială IMDIA S.R.L. s-a constatat că
există mărfuri expirate, deteriorate care nu mai pot fi vandute. În acest sens comisia de inventariere a
întocmit un proces verbal pentru scoaterea acestora din evidenţă.
Minus de inventar = (Cantităţi faptice –Cantitati scriptice) * Preţul de înregistrare în contabilitate  =
2500,00 lei, din care 500 lei se impută gestionarului.
Cota medie de rabat calculată este de 20%. Mărfurile sunt înregistrate la preţul de vânzare cu
amănuntul.
 Înregistrarea minusului de inventar:
 Tva neexigibila aferentă mărfurilor lipsă: 2 500 * 24 :124 = 483,87 lei;
 Adaosul comercial aferent mărfurilor lipsă: (1 500 - 290) x 20% = 403,23 lei

33
  Costul de achiziţie al mărfurilor lipsă la inventar: 1 500 - 290 - 251,93 = 1.612.9 lei;
% = 371 Mărfuri 2.500,00 lei
                   607 Cheltuieli privind mărfurile                                             1.612,90 lei
                378  Diferenţe de preţ la mărfuri                                                  403,23 lei
                  4428  TVA neexigibilă                                                                483,87 lei
 Imputarea către vânzător a minusului de inventar:
    4282  Alte creanţe înleg.cu pers.     =    % 500,00 lei
            7581 Venituri din despag.amenzi şi penal.      403,23 lei
             4427 T.V.A.Colectată                                  96,77 lei
 Reţinerea debitului pe ştatul de salarii :
                   421 Personal-sal dat.           =         4282 Alte creanţe în leg.cu pers. 500,00 lei
Pentru minusul de inventar neimputabil pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, se
calculează TVA  aferentă costului de achiziţie al mărfurilor în minus, care se include în cheltuieli
nedeductibile fiscal :1.612,9 * 24% = 387 lei
635 Ch.priv imp.taxe şi vărs.asim.      =    4427 T.V.A.Colectată                    387 lei
La inventarierea gestiunii materialelor de natura obiectelor de inventar se constată că 4 aparate de
măsură înregistrate la preţul de 400 lei, sunt uzate complet, nu mai sunt în stare de funcţionare fapt pentru
care sunt propuse la casare conform procesului verbal de casare. În urma dezmembrării aparatelor rezultă
piese de schimb evaluate la suma de 100 lei, deşeuri evaluate la suma de 50 lei şi deşeuri ce se distrug
(operaţiune ce se consemnează într-un proces-verbal) şi se predau apoi către o firmă specializată în
colectarea/distrugerea produselor degradate, pe bază de aviz de însoţire a mărfii, în care se menţionează "Nu
se facturează, bunuri expirate/degradate calitativ/distruse. Este interzisă valorificarea".Ulterior deşeurile se
vând cu preţul de 60 de lei plus T.V.A., încasare făcându-se în numerar.
 Scoaterea din evidenţa extracontabilă a aparatelor de măsură casate:
= 8039 Stocuri de natura obiectelor de inventar 400 lei
 Recuperarea pieselor de schimb din procesul de dezmembrare:
3024 Piese de schimb = 7588 Alte venituri din exploatare 100 lei
 Recepţia produselor reziduale:
346 Produse reziduale = 711 Venituri aferente costurilor 50 lei
  stocurilor de produse

34
  Valorificarea produselor reziduale prin vânzare, cu evidenţierea distinct în factură a cotei de
3% reprezentând fondul pentru mediu: (60*3%/100)
411 Clienţi = 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 60 lei
În cazul livrărilor de deşeuri, furnizorul înscrie pe factură menţiunea “taxare inversă potrivit art. 160
din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
 Descărcarea gestiunii de produsele reziduale vândute:
711 Variaţia stocurilor = 346 Produse reziduale 50 lei
 Încasare în numerar a facturii cu produsele reziduale vândute, mai puţin cota de 3%, care se
înregistrează la cheltuieli cu alte taxe:
5311 Casa în lei = 4111 Clienţi 58,20 lei
635 Ch.cu alte imp.taxe şi = 4111 Clienţi 1,80lei
vărsăminte asimilate
24. Studiu de caz privind tranzacţiile privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forţă
majoră.
În urma unei inundaţii puternice, un stoc de ambalaje depozitat într-unul din spaţiile societăţii
comerciale Marina S.R.L., afectate de apă este pierdut în proporţie de 75%. Valoarea lui totală este de 4.000
lei. Valoarea pierderii este de 3.000 lei (75% * 4.000 ):
671 Cheltuieli privind calamitatile = 381 Ambalaje 3.000 lei
  si alte evenimente extraordinare
Observaţie:
Potrivit art. 128 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal, bunurile constate lipsă din cauze de forţă majoră sau
din calamităţi naturale nu constituie livrare de bunuri, deci societatea nu trebuie sa colecteze T.V.A., iar
conform art. 145 alin. (3) din Codul fiscal, societatea îşi păstrează dreptul de deducere exercitat la achiziţia
bunului respectiv. Cu toate că societatea în cauză încasează o despăgubire pentru bunul constatat lipsă,
aceasta nu constituie bază de impozitare pentru T.V.A., indiferent că sunt bunuri de natura stocurilor sau
bunuri de natura mijloacelor fixe.
Conform pct. 54 alin. (9) din normele metodologice, nu se vor face nici ajustări ale taxei în aceste
situaţii, indiferent dacă bunurile de capital sunt bunuri imobile.
25. Studiu de caz privind tranzacţiile, privind emiterea, achiziţia şi utilizarea tichetelor de masă.
Societatea comercială Marius S.R.L., al cărei obiect de activitate constă în producţia de
electrocasnice, acordă lunar tichete de masă salariaţilor săi. Tichetele se achiziţionează de la o unitate

35
specializată în emiterea de tichete de masă, în baza contractului încheiat între cele două societăţi, şi se
distribuie salariaţilor în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare.
În data de 27 aprilie 2012 societatea a achiziţionat tichete de masă, în vederea distribuirii acestora
către salariaţi. Necesarul estimate pentru luna aprilie 2012 a fost de 250 de tichete de masă. Valarea totală a
facturii a fost de 3.180 lei, din care:
 Valoarea totală nominal a tichetelor de masă achiziţionate: 2.250 lei (250*9 lei/tichet);
 Costul imprimatelor (tichete de masă): 750 lei;
 T.V.A. deductibilă, aferentă constituirii imprimatelor: 180 lei (750*24%);
Societatea a acordat efectiv 230 de tichete de masă, în valoare de 2.070 lei.
 Înregistrările din contabilitatea societăţii Marius S.R.L.
 Achiziţionarea tichetelor de masă de la unitatea emitentă:
% = 401 Furnizori 3.180 lei
5328 Alte valori 2.250 lei
628 Alte ch.cu serv.exec.de terţi 750 lei
4426 T.V.A.Deductibilă 142 lei
 Achitarea facturării reprezentând contravaloarea tichetelor de masă achiziţionate:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 3.180 lei
 Includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaţilor:
642 Ch.cu tichetele de masă = 5328 Alte valori 2.070 lei (230 buc.*9,00lei/buc.)
acordate salariaţilor
 Returnarea către emitent a tichetelor de masă nefolosite:
421 Debitori diverşi = 5328 Alte valori 180 lei
Concomitent se încasează contravaloarea tichetelor de masă de la emitent:
5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 180 lei
26. Studiu de caz privind decontările cu furnizorii şi clienţii.
Societatea comercială Marina S.R.L. livrează societăţii comerciale Daie Com S.R.L. semifabricate –
pentru furnizor, respectiv materii prime – pentru client, la preţul de 1.000 lei plus TVA, factura încasându-
se ulterior cu ordin de plată. Preţul de înregistrare la furnizor a semifabricatelor livrate este de 600 lei.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului S.C. Marina S.R.L.:
 Livrarea semifabricatelor pe bază de factură:
411 Clienţi = % 1.240 lei
702 Venituri din vânzarea semifab. 1.000 lei
4427 TVA colectată 240 lei

36
  Descărcarea gestiunii de semifabricatele vândute:
711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 600 lei
 Încasarea creanţei:
5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 1.240 lei
 Înregistrările din contabilitatea clientului S.C. Daie com S.R.L.:
 Achiziţionarea materiilor prime:
% = 401 Furnizori 1.240 lei
301 Materii prime 1.000 lei
4426 TVA deductibilă 240 lei
 Achitarea datoriei:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 1.240 lei
S.C. Marina S.R.L. livrează la S.C. Daie com S.R.L., pe bază de aviz de însoţire a mărfii, produse
finite - pentru furnizor, respective piese de schimb - pentru client, la preţul de 500 lei plus TVA. Ulterior
se întocmeşte, se trimite şi se decontează factura pe baza unui billet la ordin întocmit de client. Preţul de
înregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 300 lei.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului S.C. Marina S.R.L.:
 Livrarea produselor finite pe bază de aviz de însoţire a mărfii:
418 Clienţi-facturi de întocmit = % 620 lei
701 Venituri din vânz.prod.finite 500 lei
4428 TVA nexigibilă 120 lei
 Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 300 lei
 Emiterea facturii:
411 Clienţi = 418 Clienţi-facturi de întocmit 620 lei
4428 TVA nexigibilă = 4427 TVA colectată 120 lei
 Acceptarea biletului la ordin:
413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi 620 lei
 Primirea efectului commercial şi depunerea acestuia la bancă pentru încasare:
5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi 620 lei
 Încasarea efectului commercial la scadenţă:
5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat 620 lei

37
  Înregistrărilr din contabilitatea clientului S.C. Daie com S.R.L.:
 Achiziţionarea pieselor de schimb pe baza avizului de însoţire a mărfii:
% = 408 Furnizori-facturi nesosite 620 lei
3024 Piese de schimb 500 lei
4428 TVA nexigibilă 120 lei
 Primirea facturii:
408 Furnizori-facturi nesosite = 401 Furnizori 620 lei
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA nexigibilă 120 lei
 Emiterea biletului la ordin:
401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 620 lei
 Achitarea efectului commercial:
403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 620 lei
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit şi de plătit.
Societatea comercială Daie Com S.R.L. livrează produse finite (materiale auxiliare pentru client) la
preţul de 5.000 lei plus T.V.A., pe bază de factură. Societatea aceptă ca decontarea să se facă pe baza unui
bilet la ordin întocmit de către client. După primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancă şi se
încasează la scadenţă. Preţul de înregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 3.000 lei.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului:
 Livrarea materiilor prime pe bază de factură :
411 Clienţi = % 6.200 lei
701 Venituri din vânz.prod.finite 5.000 lei
4427 TVA colectată 1.200 lei
 Descărcarea gestiunii de produse finite vândute:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 3.000 lei
 Acceptarea biletului la ordin de către furnizor:
413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi 6.200 lei
 Primirea şi depunerea efectului commercial la bancă pentru încasare:
5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi 6.200 lei
 Încasarea biletului la ordin la scadenţă:
5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat 6.200 lei

38
 Observaţie: Dacă entitatea optează pentru scontarea biletului la ordin contra unei taxe de scont în sumă
de 50 lei, s-ar efectua urmatoarele înregistrări aferente scontării:
 Remiterea biletului la ordin spre scontare:
5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 6.200 lei
 Încasarea biletului la ordin înainte de scadenţă, mai puţin taxa de scont de 1%
% = 5114 Efecte remise spre scontare 6.200 lei
5121 Efecte remise spre scontare 6.150 lei
666 Cheltuieli privins dobânzile 50 lei
 Înregistrările din contabilitatea clientului:
 Achiziţionarea materialelor auxiliare:
% = 401 Furnizori 6.200 lei
3021 Materiale auxiliare 5.000 lei
4426 TVA Deductibilă 1.200 lei
 Emiterea biletului la ordin:
401 Furnizori = 403 Efecte de plăti 6.200 lei
 Achitarea efectului commercial:
403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 6.200 lei
28. Studiu de caz privind evaluarea crenţelor şi datorilor în lei şi în valută la sfârşitul exerciţiului
financiar.
Societatea comercială Marina S.R.L. exportă produse finite 10.000 USD la cursul de 2,70 lei/USD.
Decontarea se face la cursul de 2,80 lei/USD. Exportatorul a înregistrat produsele livrate la preţul de 20.000
lei. La sfârşitul lunii în care s-a încasat factura, cursul era de 2,90 lei/USD.
 Înregistrările din contabilitatea exportatorului:
 Livrarea produselor finite: 10.000 * 2,70 lei/USD = 27.000 lei
411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea prod. finite 27.000 lei
 Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 20.000 lei
 Încasarea creanţei în valută:
5124 Conturi la bănci în valută = % 28.000 lei
(10.000*2,8lei/USD) 411 Clienţi (10.000*2,7lei/USD) 27.000 lei
765 Venituri din dif.de curs valutar 1.000 lei

39
  Diferenţele de curs valutar la sfârşitul lunii:10.000 * ( 2,9 - 2,8 ) = 1.000 lei
5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din dif.de curs valutar 1.000 lei
Societatea importă materii prime în valoare de 5.000 USD la cursul de 2,7 lei/USD. Plata către
furnizor se face la cursul de 2,8 lei/USD. Importatorul a înregistrat materiile prime primate la preţul de
10.000 lei. La sfârşitul lunii în care s-a achitat factura , cursul era de 2,9 lei/USD.
 Înregistrările din contabilitatea importatorului:
 Achiziţionarea materiilor prime: 5.000 * 2,7 lei/USD = 13.500 lei
301 Materii prime = 401 Furnizori 13.500 lei
 Achitarea datoriei în valută:
% = 5124 Conturi la bănci în valută 14.000 lei
(10.000*2,8lei/USD)
401 Furnizori 13.500 lei
665 Chelt.din diferenţe de curs valutar 500 lei
 Difernţele de curs valutar la sfârşitul lunii: 5.000 * ( 2,9 – 2,8 ) = 500 lei
Societatea are o creanţă faţă de un client în sumă de 500 de euro care a fost înregistrată în
contabilitate la cursul de 4,10 lei/euro. La sfârşitul lunii cursul era de 4,20 lei/euro.
 Diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută la sfârşitul lunii : 500 * ( 4,20
– 4,10 ) = 50 lei
411 Clienţi = 765 Venituri din dif.de curs valutar 50 lei
S.C. Marina S.R.L. înregistrează o datorie faţă de un furnizor în sumă de 2.000 euro, care a fost
înregistrată în contabilitate la cursul de 4,00 lei/euro. La sfârşitul lunii cursul era de 4,20 lei/euro.
 Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută la sfârşitul lunii: 2.000 *
( 4,20 – 4,00) = 400 lei
665 Chelt.din diferenţe de curs valutar = 401 Furnizori 400 lei
29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.
La sfârşitul exerciţiului financiar , la S.C. Marina S.R.L. cu capital privat se constată următoarele:
 Venituri totale: 200.000 lei
 Cheltuieli totale: 120.000 lei din care: cheltuieli nedeductibile : 5.000 lei
 Pierderea contabilă din anul precedent: 10.000 lei din care: pierdere fiscală : 6.000 lei
 Capital social: 40.000 lei
 Societatea nu are constituite reserve legale;

40
  Profitul contabil rămas după constituirea rezervelor legale şi acoperirea pierderii contabile se
repartizează la alte reserve = 15.000 lei, iar restul la dividende.
 Rezultatul contabil brut = Venituri – Cheltuieli = 200.000 – 120.000 = 80.000 lei.
 Rezervele legale care se pot constitui din profitul impozabil anual = Profitul impozabil anual * 5%
=( 80.000 + 5.000 ) * 5% = 4.250 lei
 Plafonul maxim prevăzut pentru constituirea rezervelor legale = Capitalul social * 20% = 40.000 *
20% = 8.000 lei.
 Rezultatul impozabil ( fiscal) = Rezultatul Contabil Brut + Cheltuieli nedeductibile – Rezerve legale
– Pierderea Fiscală = 80.000 + 5.000 – 4.250 – 6.000 = 74.750 lei.
 Impozitul pe profit = Profit impozabil * 16% = 74.750 * 16% = 11.960 lei
 Profitul Contabil Net = Profitul Contabil Brut – Impozitul pe profit = 80.000 – 11.960 = 68.040 lei.
 Repartizarea profitului contabil net la sfârşitul exerciţiului financiar:
- Rezerve legale: ( 80.000 + 5.000 ) * 5% = 4.250 lei
129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 4.250 lei
- Acoperirea pierderii contabile din anul precedent: 10.000 lei
129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat 10.000 lei
Pierdere neacoperită
- Alte rezerve: 15.000 lei
129 Repartizarea profitului = 1068 Alte rezerve 15.000 lei
- Dividende: 68.040 – 4.250 – 10.000 – 15.000 = 38.790 lei
129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat 38.790 lei
dividende
 Înregistrarea impozitului pe profit:
691 Cheltuieli cu impozitul = 441 Impozitul pe profit 11.960 lei
pe profit
 Virarea cu ordin de plată a impozitului pe profit:
441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la bănci în lei 11.960 lei
 Regularizarea conturilor la începutul exerciţiului financiar următor privind profitul repartizat la
sfârşitul exerciţiului financiar precedent:
121 Profit şi pierdere = 129 Repartizarea profitului 68.040 lei
 Repartizarea rezultatului reportat la dividende:

41
 1171 Rezultatul reportat = 457 Dividende de plată 38.790 lei
dividende
 Reţinerea din dividendele brute a impozitului pe dividende: 38.790 * 16% = 6.206 lei
457 Dividende de plată = 446 Alte impozite taxe şi 6.206 lei
vărsăminte asimilate
30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.
S.C. EVA S.R.L., plătitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercfiţiului financiar 2011,
activităţi de protocol. La calculul profitului impozabil pentru anul 2011 se cunosc următoarele date
financiare:
 Venituri din vânzarea mărfurilor: 1.000.000 lei
 Venituri din prestări de servicii: 200.000 lei
 Total venituri: 1.200.000 lei
 Cheltuieli privind marfurile: 400.000 lei
 Cheltuieli cu personalul: 50.000 lei
 Alte cheltuieli de exploatare: 20.000 lei
 Cheltuieli cu impozitul pe profit: 10.000 lei
 Cheltuieli de protocol: 20.000 lei
 Total cheltuieli: 500.000 lei
Calculul plafonului pentru cheltuielile de protocol:
Baza de calcul = Venituri totale - Cheltuieli totale + Cheltuieli cu impozitul pe profit + Cheltuieli de
protocol = 1.200.000 - 500.000 + 10.000 + 20.000 = 730.000 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x 730.000 = 14.600 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 - 14.600 = 5.400 lei
TVA colectată = 5.400 x 24% = 1.296 lei
635 Cheltuieli cu alte impozite taxe = 4427 TVA Colectată 1.296 lei
şi vărsăminte asimilate
T.V.A. colectată se include în decontul aferent perioadei în care se depun situaţiile financiare anuale,
respectiv în anul următor celui în care au fost efectuate cheltuielile.
Suma înregistrată în contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” este
cheltuială nedeductibilă la determinarea profitului impozabil.

42
 Pentru suma de 1.296 lei se va întocmi autofactura pe care se va înscrie “depăşire plafon protocol”.
Autofactura va cuprinde la rubrica “Cumpărator” numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA
al persoanei impozabile.
Concluzii:
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei
cote de 2% aplicată asupra diferenţei dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
Din punctul de vedere al TVA-ului, depăşirea plafonului de deductibilitate constituie livrare de
bunuri cu plată şi se colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiilor care
depăşesc plafoanele.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si
rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

43