Sunteți pe pagina 1din 4

EDUCATIA.

OBIECTIVELE EDUCATIONALE

Educatia are un caracter specific uman, intentionat si constient.


In baza definitiei, educatia ca fonomen pedagogic, putem deduce ca ea trebuie sa
fie atat un proces de transmitere a cunostintelor cat si un proces de invatare in
interactiune cu cceea ce ne transmite cadrul didactic.
Pe baze stiintifice s-a demonstrat ca eductia este un proces specific omului si se
deosebeste calitativ de dezvoltarea animalelor si a a ltor vietuitoare.
S-a constatat ca educarea umana prin actul de invatare nu este un proces biologic
intelectualci el este un proces specific omului din motivul ca este un proces constient.
Educatia are un caracte social-istoric.
Aceasta reiese din faptl ca educatia se realizeaza in stransa legatura cu relatiile
interumane, cu relatiile sociale si cu mediul social. Acestea la randul lor, influenteaza
continutul educatiei si modul de desfasurare atat sub aspect informal cat si formal.
Caracterul istoric al educatiei este determinat si de faptul ca educatia se dezvolta o
data cu istoricul social.
Educatia este in interactiune cu procesele psihice ale dezvoltarii umane. Procesele
psihice se dezvolta in cadrul activitatii educationale, din care motiv ea trebuie sa tina cont
de caracteristicile proceselor psihice.
Educatia trebuie sa aiba un caracter necesar, obiectiv si permanent.
Ceea ce inseamna ca educatia este pe de o parte o componenta obiectiva si
permanenta in dezvoltarea societatii , deoarece nu se poate gandi societatea si dezvoltarea
sociala fara educatie.
Demersul educational
Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita
etapa istorica sub forma uni model de personalitate umana.
Idealul educational are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung,
la realizarea sa contribuind sistemul educativ in ansamblul sau.
Prin intermediul idealului educational societatea isi proiecteaza propriile aspiratii
in legatura cu achizitiile fundamentale ale ale membrilor sai pe care educatia urmeaza sa
le realizeze.
Idealurile educationale se contureaza la nivelul a 3 coordonate fundamentale:
Dimensiunea sociala – care vizeaza tendinte generale de dezvoltare a acelei
societati care va anticipa elementele definitorii ale societatii viitoare, in raport cu care
trebuie educat omul;
Dimensiunea psihologica – se refera la tipul de personalitate pe care societatea il
solicita, respectiv la ansamblul de trasaturi psihocomportamentale ale membrilor
societatii;
Dimensiunea pedagogica – are in vedere posibilitati efective de care dispune
activitatea educationala pentru a transpune in practica idealul respectiv.
In ceea ce priveste idealul educational actual al invatamantului din tara noastra, acesta
este sintetizat prin formularea urmatoarelor cerinte:  “ dezvoltarea libera, integrala si
armonioasa a individualitatii umane in vederea formarii unei personalitati autonome si
creative” .
Astfel idealul educational romanesc vizeaza desavarsirea potentialului uman si
valorificarea acestuia in vederea functionarii unei personalitati armonioase si creative
capabila sa se integreze in societate si sa faca fata cu succes cerintelor de orice natura ale
societatii.
Idealul educational al societatii romanesti nu se refera doar la desavarsirea
interioara a personalitatii ci are in vedere si asigurarea dimensiunii de ordin vocational al
procesului instructiv educativ, vizand exercitarea unei profesiuni cu randament optim.
Concluzionand putem spune ca oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul
educational, acesta urmareste sa atinga aspectele definitorii pentru contextul istoric si
socio-economic in care urmeaza sa se realizeze.
Astfel ca idealul educational are valoare orientativa si impune o anumita atitudine
fata de fiinta umana in general si fata de copilul ce este educat, in special.
Obiectivele educationale sunt finalitatile educatiei care se realizeaza in intervale
scurte de timp si se refera la lectii sau secvente de lectii. Obiectivele educationale sunt
enunturi cu caracter anticipativ  care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi
obtinute la finele unei secvente de instruire. In functie de natura si continutul rezulatelor
vizate, obiectivele educationale se impart in obiective de ordin cognitiv, ob. de ordin
aectiv-motivational si obiective de ordin comportamental.
                In lantul finalitatilor educationale, obiectivul este ultima veriga si indica
modificarea ce urmeaza sa se produca in mod intentionat in structura personalitatii celui
educat.
Asa cum idealului educational ii corespund mai multe scopuri educationale, unui
scop ii corespunde un sir de obiective educationale. Idealurile si scopurile educationale se
vor realiza si evalua la sfarsitul actiunii educationale.
Intre ideal, scopuri si obiective eduactionale exista o stransa interdependenta.
Idealul educatiei determina scopurile si obiectivele educative, iar acestea, la randul lor,
concretizeaza pe diverse planuri, cerintele generale ale idealului. Daca obiectivele si
scopurile educationale nu sunt atinse , atunci, idealul educational devine imposibil de
atins.
Idealul, scopurile si obiectuivele educationale, se constituie intr-un sistem,
calauzind intreaga activitate de organizare si functionare a actului educational.
In functie de idealul educational, si de scopurile si obiectivele preconizate, se
organizeaza intregul sistem de invatamant, se structureaza continutul invatamantului si se
alege si se utilizeaza tehnologia si metodologia educationala considerata a fi cea mai
eficienta.
Scopurile si obiectivele pedagogice ale procesului de invatamant
Analiza procesului de invatamant presupune explicarea si intelegerea elementelor
componente ale acestuia. Din aceasta perspectiva avem in vedere: obiectivele procesului
de invatamant, continutul, metodologia si evaluarea. Functiile obiectivelor pedagogice
vizeaza calitatea actiunii de proiectare si de realizare a ctivitatii de instruire.
Functia de orientare axiologica vizeaza rationalizarea demersului pedagogic prin
comunicarea inainte de declasarea actiunii. Comunicate elevilor, obiectivele vor contura
directia efortului pe care ei trebuie sa-l faca;
Functia de anticipare a rezultatelor scolare. Comunicate elevilor, obiectivele ii
motiveaza in procesul de invatare;
Functia evaluativa. Daca la inceput au fost anticipate, obiectivele devin acum
criterii de evaluare, de realizare a feedback-ului la nivelul procesului de invatamant.
Functia de autoreglare – pe baza obiectivelor se selecteaza, oragnizeaza si se
transmit continuturile invatarii, se aleg strategii de predare-invatare si se aleg locurile
cele mai adecvate de desfasurare a procesului de predare invatare.
Prin urmare, regalarea derularii procesului de invatamant pe baza obiectivelor, nu
se realizeaza doar la inceputul si sfarsitul procesului, ci are un caracter permanent.
Clasificarea obiectivelor educationale
Exista doua criterii de clasificare a obiectivelor educationale:
Dupa gradul de generalitate al obiectivelor
Dupa rezultatele asteptate la diferite intervale de timp.
Dupa gradul de generalitate al abiectivelor se disting trei tipuri de obiective:
Obiective generale (finalitatile si scopurile educatiei)
Obiective intermediare (cognitive, afective)
Obiective concrete sau specifice (obiectivele operationale)
Obiectivele genrale cuprind: finalitatile si scopurile educatiei.
Obiectivele intermediare constituie o punte intre obiectivele generale si cele
concrete sau operationale. Obiectivele intermediare se diferentiaza dupa nivelurile si
tipurile de invatamant si dupa importanta lor: Obiectivele intermediare sunt specifice
fiecarei discipline de invatamant si fiecarui capitol. Acestea constituie blocurile din care
se construieste invatamantul.
Obiectivele concrete sau specifice au un caracter concret  si se realizeaza in
diferite situatii de invatare. Dupa rezultatele asteptate posibile sau probabile la diferite
intervale de timp, sunt evidentiate, doua categorii de obiective:
A.Obiective de performanta, realizabile pe termen scurt la sfarsitul unei activitati
sau set de activitati
Obiective de stapanire a materiei (informatii precise, date, fapte etc)
Obiective de transfer operational (disciplinare, interdisciplinare, transdisciplinare)
Obiective de exprimare (creatii, compuneri, compozitii, lucrari plastice, deprinderi
intelectuale (a identifica, a clasifica, a selectiona)
Strategii cognitive (a sesiza, a rezolva, a crea probleme)
Deprinderi psihomotorii ( a executa o actiune sau miscare)
B.Obiective de competenta – realizabile pe termen media sau lung pe parcursul
sau la finalul unor programe de instruire:
a) cunoastere, intelegere
-Obiective afective (receptare, reactie, organizare, caracterizare)
-Obiective psihomotorii (percepere, reactie dirijata, reactie complexa)
Operationalizarea obiectivelor instruirii reprez o activitate complexa de proiectare sociala
si pedagogica, bazata pe urmatoarele actiuni:
Actiunea de deducere a obiectivelor din obiective cu grad mai mare de generalitate;
Actiunea de adaptare a obiectivelor deduse la conditiile concrete de realizare a procesului
de invatamant;
Actiunea de prezentare a obiectivelor
Actiunea de punere in evidenta a criteriilor a criteriilor in baza carora un obiectiv
dobandeste caracteristica de a fi operational
Se folosesc de regula doua criterii complementare :al performantei si al competentei.
Criteriul performantei este nivelul de realizare al unei sarcini de invatare iar
indicatorul concret al performantei este comportamentul, actul sau manifestarea vizibila,
observabila sau masurabila in plan verbal, psihomotor sau atitudinal. Conditiile concrete
in care va fi pus elevul pot rezulta din strategia didactica pe care educatorul o va utiliza,
iar criteriile de evaluare si performanta sunt luate in calcul atunci cand sunt elaborate
probele de evaluare.
In afara de criteriul performantei este necesar a fi folosit si cel al competentei.
Acest criteriu se aplica obiectivelor de transfer si obiectivelor de exprimare. O dificultate
a operationalizarii obiectivelor de transfer si de exprimareeste legata de factorul temporal.
             Achizitiile de ordin superior sunt lente si se realizeaza intr-un timp mai
indelungat. Solutia este de a realiza testari pe esantioane semnificative, in punctele de
mare dezvoltare a individului. O limita a operationalizarii o constituie pericolul unei
atomizari excesive a procesului educational. Acest pericol poate fi diminuat prin punerea
in evidenta a unitatii dintre cele trei niveluri ale obiectivelor
Educatorii trebuie sa constientizeze tot mai mult faptul ca formularea obiectivelor
operationale are la baza obiectivele intermediare si cele generale. Pe de alta parte,
realizarea obiectivelor operationale va contribui si la atingerea celor de nivel superior,
asigurand coerenta si unitate actului educational.
Punerea in evidenta a sistemului, maipoate fi realizata prin iesirea profesorului din
izolarea disciplinara si promovarea unei pedagogii centrate pe elev.

S-ar putea să vă placă și