6

noiembrie ANUL
decembrie XIV
2003
 G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~
EDITOR
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI

|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663

CONSILIUL EDITORIAL PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
DEVINE REVISTA OFICIAL~
PRE{EDINTE A MARELUI STAT MAJOR

general dr. Mircea MURE{AN Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat Major, cu \ncepere
de la 1 Ianuarie 1898, revistq oficialq sub denumirea
MEMBRI
de “Rom`nia Militarq”, \n care to]i ofi]erii din armatq
general-locotenent dr. Eugen B~D~LAN
vor gqsi studii militare, care sq intereseze instruc]iunea lor.
general-locotenent dr. Marin ILIE
general-maior dr. Mihail ORZEA}~
Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii, de toate armele,
general-maior dr. Vasile PAUL afla]i \n activitate de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile
general-maior dr. Sorin IOAN lor personale [i cari intereseazq armata.mmmmmmmmmm.
contraamiral dr. Gheorghe MARIN Carol - Regele Rom#niei
Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
dr. Constantin MO{TOFLEI
colonel Costinel PETRACHE
Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista
COLEGIUL DE REDAC}IE afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul
publica]iilor”. Cititorii din str`in`tate se pot abona
Redactor-[ef prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,
colonel Costinel PETRACHE fax 0040-1-222.64.07 sau 222.64.39,
Pia]a Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucure[ti,
Redactor-[ef adjunct Rom#nia. Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii
Alina UNGHEANU Na]ionale, abonamentele se fac la Tipografia
Redactor Militar` (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache, nr. 124-126,
Violeta MIHALCEA sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, fax 224.04.05,
\n contul 503211906647, Trezoreria Statului,
Tehnoredactare computerizat` sector 1, Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare
Adelaida-Mihaela DANDE{ v` pute]i adresa redac]iei. mmmmmmmmm

ADRESA REDAC}IEI
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, sector 5 Revista G#ndirea militar` rom#neasc`
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/2154, 2538 apare \n lunile februarie, aprilie, iunie,
august, octombrie [i decembrie.
Tel./fax: (401) 410.66.63
www.gmr.mapn.ro

ISSN 145-0460

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, f`r` perceperea taxelor aferente,

cu condi]ia indic`rii precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin.
 G@NDIREA
MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

"ROM@NIA MILITAR~"

SERIE NOU~ • ANUL XIII

Nr. 6
• noiembrie – decembrie •
2003

1
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior

2
 Cuprins Contents
Re\ntoarcerea Europei 7 Europe’s homecoming
Colonel Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE

PROIEC}II CONCEPTUALE CONCEPTUAL PROJECTIONS

DEZVOLT~RI TEORETICE THEORETICAL DEVELOPMENTS

Cerin]e [i m`suri \n domeniul militar pentru 11 Requirements and measures for the mili-
a realiza corela]ia ap`rare na]ional` – ap`rare tary domain to achieve the national
colectiv` defense – collective defense correlation
General-maior dr. Mihail ORZEA}~ MG Ph D MihaiI ORZEA}~

Limitele incertitudinii. Pledoarie pentru 16 Limits of the incertitude. A pleading

ethosul militar tradi]ional for the traditional military ethos
Maior Mihail ANTON MAJ Mihail ANTON

Aspecte ale conducerii opera]iilor de r`zboi 22 Aspects of the psycho-informational

psiho-informa]ional \n domeniul militar (II) operations management in the military
Colonel dr. Marian BUCIUMAN domain (II)
COL Ph D Marian BUCIUMAN

Considera]ii privind evolu]ia legilor [i prin- 30 Considerations on the evolution of laws

cipiilor luptei armate moderne and principles of the modern armed fight
Locotenent-colonel Alexandru GIBOI LTC Alexandru GIBOI

Misiunile vedetelor fluviale 35 Missions of the river speed-boats

C`pitan ing. Lucian SCIPANOV CPT Eng Lucian SCIPANOV

OPINII • ARGUMENTE OPINIONS • ARGUMENTS

CERTITUDINI • PERSPECTIVE CERTITUDES • PROSPECTS

Comunicarea militar` – fapt [i raport social 38 Military communication – social fact and
Colonel dr. Nicolae ROTARU report
COL Ph D Nicolae ROTARU
3
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Limite de ac]iune ale autorit`]ilor adminis- 44 Limits of the administrative authorities’
trative \n ap`rarea ordinii publice (III) action regarding the public order defense (III)
General de brigad` Ilie GORJAN BG Ilie GORJAN

|nv`]`m#ntul de marin` \n Universitatea 51 The navy education at the National

Na]ional` de Ap`rare Defense University
Locotenent-comandor Ion CHIORCEA Lieutenant-commander Ion CHIORCEA

Repere ale transform`rilor \n domeniul tactic 55 Rough guides of the transformations

[i operativ din \nv`]`m#ntul de marin` made in the operative and tactical fields
Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN of the naval education
Lieutenant-commander
Ph D Ioan CR~CIUN

FUNDAMENTE NA}IONALE NATIONAL FOUNDATIONS

Mihai Viteazul v`zut de Nicolae Iorga Mihai Viteazul as seen by Nicolae Iorga
Academician {tefan {TEF~NESCU
60 Academician Ph D {tefan {TEF~NESCU

Misiunile militaro-diplomatice ale colonelului The military-diplomatic missions of the

Radu R. ROSETTI – 1918-1919
64 colonel Radu R. ROSETTI – 1918-1919
Dr. Constantin DINULESCU Ph D Constantin DINULESCU

Centrul 89 Principal de Transmisiuni

– istorie pentru viitor
78 The 89 Prime Transmissions Center
– a history for future
Colonel Dumitru LUNGU COL Dumitru LUNGU

“Rom#nia Militar`” – Restituiri: “Despre 82 “Military Romania” – Restitution: “About

ortografie sau <dreapta scriere>” (II) orthography or <the right writing>” (II)

REALITATEA MILITAR~ INTERNATIONAL MILITARY

INTERNA}IONAL~ REALITY

Criterii de interoperabilitate \n opera]iile 85 Interoperability criteria in the multina-

multina]ionale (II) tional operations (II)
Colonel Marica GALERIU COL Marica GALERIU

Geostrategia c`ilor de transport. Fluxurile 89 The Geo-strategy of the transportation

euro-asiatice ways. The Eurasian flows
Gheorghe IVAN Gheorghe IVAN
4

Terorismul – forme de manifestare (II)
Sublocotenent Ioan-Alexandru PETRESCU
Obiectivul bazat pe re]ea. O abordare militar`
diferit`. Interviul acordat de amiralul (r.)
N.J. CEBROWSKI reporterului G.C.N.,
Dawn S. Onley
Evolu]ie, [i nu revolu]ie
NATO [i PfP (XVI) – Republica Ceh`
ANALIZ~ JURIDIC~
Condi]iile [i situa]iile \n care se poate face
uz de arm` (II)
Dr. Teodor BODOA{C~
DEZBATERI GMR
“Starea \nv`]`m#ntului academic
naval rom#nesc”. Invita]i: contraamiralul
prof. univ. dr. Gheorghe MARIN, rectorul
Academiei Navale “Mircea cel B`tr#n”,
comandorul prof. univ. dr. ing.
Alexandru DRAGALINA, prorectorul
Academiei Navale “Mircea cel B`tr#n”,
c`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing.
Gheorghe SAMOILESCU, decanul Facult`]ii
de Marin` Militar`, [i locotenentul-comandor
conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC, decanul
Facult`]ii de Marin` Civil`
DIALOGURI GMR
Interviu cu generalul de brigad`
dr. Cristea DUMITRU, [eful Direc]iei
Comunica]ii [i Informa]ii din Statul Major
General
Cuprins
93 Terrorism – means of expression (II)
Second lieutenant
Ioan-Alexandru PETRESCU
102 The network based objective. A different
military approach. The interview
of the admiral (ret) N.J. CEBROWSKI
with the reporter G.C.N., Dawn S. Onley
106 Evolution, but not revolution
111 NATO and PfP (XVI) – The Czech
Republic
JURIDICAL ANALYSIS
120 Conditions and situations when one can
use weapon (II)
Ph D Teodor BODOA{C~
GMR DEBATES
131 “The situation of the Romanian naval
academic education”. Guests: the rear-
admiral Univ. Prof. Ph D Gheorghe MARIN,
the rector of the Naval Academy
“Mircea cel B`tr#n”, the commander Univ.
Prof. Ph D Eng. Alexandru DRAGALINA,
the prorector of the Naval Academy
“Mircea cel B`tr#n”, the CPT com-
mander Univ. Lecturer Ph D Eng.
Gheorghe SAMOILESCU, the dean
of the Faculty of Navy, and the lieutenant-
commander Univ. Lecturer Ph D Eng.
Vergil CHI}AC, the dean of the Faculty
of Civilian Marine
GMR DIALOGUES
156 An interview with BG Ph D
Cristea DUMITRU, the chief of the Com-
munications and Data Processing Direc-
torate of the General Staff
5
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Interviu cu Marius PETRESCU, pre[e-
dintele Oficiului Registrului Na]ional
al Informa]iilor Secrete de Stat – ORNISS
PULSUL STRATEGIC
Coreea de Nord [i amenin]`rile posibile
în regiunea Asia-Pacific
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR
REFERIN}E BIBLIOGRAFICE
EVENIMENTE EDITORIALE
CORESPONDEN}~ GMR
REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~
6
~ 6/2003
170 An interview with Marius PETRESCU,
the president of the National Registry
Office for Secret State Information
– ORNISS
STRATEGIC PULSE
177 North Korea and the possible threats
in the Asia-Pacific region
COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
182 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE
187 BIBLIOGRAPHIC REFERENCES
191 EDITORIAL EVENTS
196 GMR MAIL
198 ABSTRACTS

Re\ntoarcerea
Europei
D F
in c#nd \n c#nd, Europa
se \ntoarce \n versiunea
geografic` [i spiritual`
a deplin`t`]ii ei continentale.
Diviz`rile, diviz`rile de orice fel,
devin istorie, o istorie deschis`
didactic spre fruntea genera]iilor
viitoare, pentru a nu le mai repeta
vreodat`. |ng`duindu-[i, printr-o
t#rzie [i l`untric a[teptat`
rena[tere, a se \mplini potrivit
menirii ei, Europa [tie c` are
nevoie de ea \ns`[i, de ea \ns`[i
prin toate competen]ele sale
istorice afirmate \n geografia
nediscriminat` a B`tr#nului
Continent. F`r` amput`ri organice,
f`r` idiosincrasii spiritualizate
transfrontalier, f`r` a deforma
natura interioar` a experien]elor
reu[ite ori a reproba insinuant
ne\mpliniri adiacente, f`r` solida-
rit`]i aplatizate [i stratific`ri
paternaliste, f`r` mefien]e
incurabile. Cu at#t mai mult cu c#t,
\n formatul geopolitic [i geostra-
tegic global, adev`rurile func]ionale
nu pot fi exprimate f`r` cump`tarea
tragic consacrat` a Europei.
Este, sub presiunea unei ne\ndu-
plecate nostalgii a viitorului,
vremea \mp`c`rii nediferen]iate
,
Europe s
homecoming
rom time to time, Eu-
rope is returning to its
geographic and spiri-
tual version of its continental
compleness.
Divisions, all types of divisions
become history, a didactically
present, history of future genera-
tion foreheads, so they never
happen again. Allowing a late
and deeply long waited rebirth
and its own fulfillment, accord-
ing to its mission, Europe knows
that it needs its own self, through
its historical competencies,
asserted in the undiscriminated
geography of the Old Continent.
And this must be done without
organic amputations, without any
spiritual transnational abhor-
rence, without distorting the in-
ternal nature of successful expe-
riences or condemning in an in-
sinuating manner, collateral
unfulfilement, without flat soli-
darity and paternalist stratifica-
tions, without incurable distrust.
And even more because in the glo-
bal geopolitical and geostrategic
shape, the functional truth cannot
be expressed without Europe’s
tragically consecrated temperance.
7
 G#ndirea militar` rom#neasc`
cu sine. |ntre deziderat – promovat
printr-un \n]elept proiect consti-
tu]ional [i realitatea nefardat`,
\mplinirea re\ntoarcerii Europei
\n condi]ia natural` a integralit`]ii
ei continentale [i afirmarea iden-
titar` comun` a statelor ei na]ionale
se \ntemeiaz` axial pe valori
cu voca]ie principial` asumate
cu curaj [i \ncredere: egalitate,
participativitate [i reprezentati-
vitate democratic`; activarea
perfectibil` a clauzei de solidaritate;
exercitarea subsidiarit`]ii [i a atri-
buirii responsabilit`]ilor \n delimi-
tarea competen]elor unionale; ope-
ra]ionalizarea majorit`]ii calificate
[i a cooper`rii consolidate; statul
de drept; inviolabilitatea demnit`]ii
umane; dialogul social autonom;
transparen]a institu]ional`; clauza
flexibilit`]ii reciproc favorizante;
rela]ii privilegiate cu statele \nve-
cinate; armonizarea legislativ`
ascendent`; intangibilitatea liber-
t`]ii de g#ndire, de con[tiin]`
[i religie, de exprimare [i infor-
mare, de \ntrunire [i asociere,
a artelor [i [tiin]elor.
De asemenea, unitatea euro-
pean` se coaguleaz` strategic
prin: fraternitatea diversit`]ilor
apar]in`toare dezvolt`rii [i crea]iei
istorice europene; ancorarea pro-
p`[irii \n \n]elegerile cardinale
ale identit`]ii comune continen-
tale: pluralism etic, toleran]`
constructiv`, solidaritate pozitiv`,
justi]ie neafectat`, nediscriminare
transparent`; asimilarea construc-
tiv` a proceselor de cooperare
8
~ 6/2003
It is, under the pressure of an un-
relenting nostalgia for future,
the time of equal reconciliation
with its own self.
Between wish-promoted through
a wise constitutional project
and the reality with no make-up
on it, Europe’s homecoming
to the natural condition of its con-
tinental integrality and the asser-
tion of common identity of its na-
tional states is based on the axis
of values with a vocation of prin-
ciples, assumed with courage
and trust : equality, participation,
democratic representation ; im-
provable activation of solidarity ;
practice of solidarity and of tak-
ing over of responsibilities while
establishing clearly the union’s
competencies ; the rule of law ;
the inviolability of human dignity ;
the autonomous social dialog  ;
institutional transparency ; the rider
of flexibility mutually favorable ;
privileged relations with neigh-
boring countries ; ascendant le-
gal harmonization ; the untouch-
able freedom of thought, con-
science, religion, expression
and information, meeting
and association, freedom of arts
and science.
European unity is strategically
established also trough : fraternity
of diversity belonging to Euro-
pean historic development
and creation ; development of car-
dinal understanding of common
continental identity ; ethical plu-
ralism, constructive tolerance,
positive solidarity, untouched jus-
tice, transparent non-discrimina-
tion  ; constructive assimilation

regional` angajate \n Europa
Central` [i de Sud-Est – exerci]ii
\ncurajatoare \n favoarea integr`rii
[i integralit`]ii; descurajarea
libert`]ii f`r` relief [i eliminarea
s`r`ciei extreme; alienarea cri-
minalit`]ii, reducerea imigra]iei
[i obturarea traficului ilegal;
conservarea extensiv` a patrimo-
niului spiritual [i cultural euro-
pean   \ n larga [i profunda lui
diversitate; stimularea proiectelor
de dezvoltare [i afirmare a expe-
rien]elor comune; manifestarea
identit`]ilor na]ionale prin insti-
tu]iile fundamentale politice
[i constitu]ionale [i prin func]iile
irevocabile ale statului.
|n ecua]ia destul de alert`
a globaliz`rii, unitatea european`
nu este numai grabnic necesar`,
dar [i, \n logica devenirii nepro-
vocate, inevitabil`. Context \n care,
\ntre inocen]a studiat` [i \n]elep-
ciunea determinant`, este socotit
ca Europa real` s` nu se aplece
insistent asupra imperfec]iunilor
deta[ate ale construc]iilor locale
sau regionale, s` descurajeze acu-
mularea primejdioas` de preju-
dec`]i punctuale [i resentimente
uzate istoric, s` previn` alterarea
interioar` a consumului social,
s` asigure coeren]a viziunilor
pe termen lung.
Situat`, urm#nd parc` riguroase
prescrip]ii geometrice, \n centrul
geografic al continentului, Rom#nia
\[i cl`de[te rolul european optimi-
z#nd [i opera]ionaliz#nd, eficient
[i pragmatic, complementaritatea
indispensabil` dintre statusul
Editorial
of regional cooperation processes
in Central and South-Eastern
Europe – encouraging exercises
in favor of integration and inte-
grability  ; discouraging liberty
without a shape and elimination
of extreme poverty  ; alienation
of crime, reducing of immigra-
tion and stopping the illegal traf-
ficking ; extensive conservation
of European cultural and spiri-
tual patrimony in its extraordi-
nary diversity  ; stimulation
of projects for development
and assertion of common expe-
riences ; manifestation of national
identities through fundamental
political and constitutional insti-
tutions and through irrevocable
functions of the state.
In the rather alert equation
of globalization, European unity
is not only urgently necessary,
but also, in the unprovoked logi-
cal becoming, it is inevitable.
In this context, between studied
innocence and determinative
wisdom it is better that real
Europe is not to pay attention
insistently to the imperfections
of local and regional construc-
tions, but to discourage danger-
ous accumulation of prejudice
and historically old hard feel-
ings, to prevent internal alter-
ation of social consumption,
to ensure coherence of long term
visions.
Situated, as if following strict
geometric lines, in the geo-
graphic center of the continent,
Romania builds up its European
role improving and making opera-
tional, complementarity between
9
 G#ndirea militar` rom#neasc`
s`u regional [i demersul privind
integrarea european` [i euro-
atlantic`. Profilul aspira]iilor
europene ale Rom#niei, dar [i dis-
punerea ]`rii noastre \n formatul
unional european \i confer` roluri
majore privind consolidarea ariei
de libertate, securitate [i justi]ie;
promovarea continental` a dez-
volt`rii regionale; configurarea
axiologic` a dimensiunii verticale
a integr`rii; s`v#r[irea unei viziuni
coerente asupra Uniunii [i dezvol-
tarea coeziunii economice [i sociale
a Europei.
Planeta se gr`be[te. Europa
\[i deconteaz`, cu o anume \nt#r-
ziere, strategiile ne\mplinite.
Europa de Vest [i Europa de Est
– consecin]e fatale ale celei mai
dureroase [i complexe scind`ri
din istoria continentului – devin
argumente decisive pentru \nf`p-
tuirea durabil` a Uniunii.
|n ceea ce ne prive[te, Rom#nia
crede \n \mplinirea democratic`
a revenirii, dar [i \n obliga]ia
Europei de a se re\ntoarce \n jum`-
tatea \nstr`inat`.
10
~ 6/2003
its regional status and demarche
concerning European and Euro-
Atlantic integration. The profile
of Romania’s European aspira-
tion and, of course, its position
in the European unionist format
offer major roles in the consoli-
dation of freedom, security
and justice ; continental promo-
tion of regional development  ;
axiological configuration of ver-
tical dimension of the integration ;
creation of a coherent vision re-
garding the Union and the devel-
opment of Europe’s economic
and social cohesion.
The world is in a hurry.
Europe deals, a little later, with
its unfulfilled strategies. Western
Europe and Eastern Europe – fatal
consequences of the most pain-
ful and complex separation in the
history of the continent – become
decisive arguments for the creation
of a durable Union.
As in what we are concerned,
Romania believes in the demo-
cratic fulfillment of the becom-
ing and also in Europe’s obliga-
tion to come back to its estranged
half.
Colonel Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
 ~
CERINTE
, SI
, MASURI ÎN DOMENIUL MILITAR
PENTRU A REALIZA CORELATIA
,
~ ~ ~ ~
APARARE NATIONALA
, - APARARE COLECTIVA
General-maior dr. Mihail ORZEA}~

|
n]elegerea [i realizarea practic` a corela]iei ap`rare na]ional` - ap`rare colectiv`
sunt de maxim` importan]` în aceast` perioad`, când a[tept`m ca statutul nostru
de ]ar` invitat` s` fie schimbat cu cel de membru cu drepturi depline al Alian]ei.
Domeniul ce trebuie abordat este vast, deoarece – a[a cum bine se [tie – ap`rarea na]ional`
este multidimensional`, iar ap`rarea armat` este doar una dintre dimensiuni. De asemenea,
deoarece Alian]a Nord-Atlantic` nu mai este preponderent militar`, a[a cum a fost
la începuturile sale, iar rolul s`u este permanent pus de acord cu evolu]ia mediului
de securitate, se impune o armonizare corespunz`toare a rolului, misiunilor, structurii,
înzestr`rii [i a concep]iilor de instruire ale For]elor Armate ale României cu cele ale NATO.
Modurile de abordare a corela]iei ap`r`rii na]ionale cu ap`rarea colectiv` pot fi variate,
îns` eu apreciez c` explorarea domeniilor conceptual, structural, func]ional-ac]ional
[i infrastructural va acoperi, cel pu]in satisf`c`tor, întreaga problematic` pe care o presupune.
Desigur c` între domeniile enun]ate nu se poate face o delimitare strict`, deoarece
sunt într-o interdependen]` destul de strâns`. Din acest motiv, abordarea sistemic`
este cea mai potrivit` [i cea mai conving`toare. Pe de alt` parte, abordarea analitic`
a fiec`ruia dintre cele patru domenii men]ionate permite relevarea mai multor detalii
care pot fi utilizate în scopul în]elegerii ansamblului.

~
Dimensiunea conceptuala
Modul sistemic de abordare a unui domeniu utilizeaz` din ce în ce mai des – inclusiv
în analize cu caracter militar – compara]ia cu organismul uman, în care capul are rolul
primordial. Prin analogie cu cele spuse anterior, domeniul conceptual are rolul capului
în cadrul corela]iei ap`rare na]ional` - ap`rare colectiv`. Respectiv, domeniul conceptual
genereaz` atât obiectivul ac]iunii (corela]iei), cât [i cadrul normativ de atingere a acestuia: legi,
hot`râri ale guvernului [i ale altor structuri guvernamentale cu responsabilit`]i în domeniul
securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale; ordine, dispozi]iuni, instruc]iuni, concep]ii, strategii, doctrine,
regulamente, manuale, metodologii, standarde etc.
În scopul realiz`rii deplinei concordan]e între obiectiv [i capabilit`]ile na]iunii de a-l îndeplini,
anterior stabilirii acestuia a fost realizat` o detaliat` analiz` a situa]iei, în cadrul c`reia
au fost investigate: mediul de securitate (tendin]e de evolu]ie, riscuri [i amenin]`ri,
11
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
rapoarte de for]e etc.); cerin]ele Alian]ei în domeniu; posibilit`]ile na]iunii de a îndeplini
cerin]ele minime formulate de NATO (resurse disponibile, resurse necesare, sprijinul
opiniei publice pentru alocarea resurselor necesare, situa]ia social-economic` [i politic`
intern` etc.); impactul prognozat asupra opiniei publice al planului de m`suri pe care le pre-
supune realizarea corela]iei ap`rare na]ional` - ap`rare colectiv`.
Cele mai importante cerin]e ale Alian]ei în domeniul conceptual sunt: armonizarea
legislativ`, a strategiilor (de securitate [i militar`), a doctrinelor, precum [i a actelor normative
care reglementeaz` domeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale; adoptarea standardelor,
a tehnicilor [i procedurilor NATO în instruire, înzestrare, organizare structural`, operare
[i mentenan]`. Scopul armoniz`rii în domeniul conceptual este acela de a permite adoptarea
unor decizii colective care s` satisfac` interesele tuturor membrilor Alian]ei (deciziile
se iau prin consens1), pe baza unor principii [i valori comune, care au fost însu[ite [i asumate
de c`tre statele membre, în momentul admiterii în NATO. De asemenea, acest scop
are [i o latur` procedural`, care const` în reducerea timpului de luare a unor decizii în situa]ii
deosebite, precum [i realizarea unor structuri cu atribu]ii similare în statele membre, pentru
a facilita consultarea rapid` între alia]i2 [i îndeplinirea misiunilor asumate, astfel încât
s` elimine amenin]area [i s` permit` asigurarea securit`]ii colective.

~
Dimensiunea structurala
Cerin]ele în domeniul structural deriv` din riscurile [i amenin]`rile la adresa Alian]ei
Nord-Atlantice care determin`, la rându-le, misiunile acesteia [i, implicit, structura de for]e
necesar` pentru îndeplinirea lor. Dac`, în urm` cu câ]iva ani, concep]ia de realizare structural`
a grup`rilor de for]e era, în bun` m`sur`, bazat` pe concluziile [i înv`]`turile lui Clausewitz,
care recomanda armate de mas`, capabile s` loveasc` inamicul în punctele sale forte – centrele
de gravitate – pentru a-l înfrânge, dup` încheierea “r`zboiului rece”, riscurile unor confrunt`ri
militare de amploare s-au redus considerabil3, dar a crescut ponderea amenin]`rilor
neconven]ionale, iar între acestea se deta[eaz` net amenin]`rile teroriste4. Noile tipuri
de amenin]`ri [i conflicte au relevat o capacitate insuficient` a armatelor structurate dup` concep]ii
clausewitziene de a le face fa]`. De asemenea, perioadele de tranzi]ie de la conflict la pace,
perioada postconflict [i opera]iile de stabilitate care se desf`[oar` în prezent în Irak [i Afganistan
impun o nou` concep]ie de structurare a entit`]ilor militare lupt`toare, care trebuie s` r`spund`
urm`toarelor cerin]e: suple]e, mare mobilitate [i capacitate de foc, capacitate ridicat`
de dislocare [i de autosus]inere în teatru, timp redus de reac]ie, capabilitate de îndeplinire
a tuturor misiunilor ce revin Alian]ei (conform articolului 5 [i în afara acestuia).
Noua fa]` a r`zboiului impune nu doar o regândire a structurii For]elor Armate,
ci [i o adaptare permanent` a acestora la tendin]ele de evolu]ie a mediului de securitate5.
Aceast` cerin]` este implicit` [i presupune schimbarea filozofiei de organizare structural`,
simultan cu redefinirea unor no]iuni consacrate. Astfel, conceptul de mobilitate va pre-
supune nu doar aspectele de ordin fizic cunoscute (vitez` de deplasare, capacitate de ducere
a ac]iunilor de lupt` în diferite medii etc.), ci [i adaptarea rapid` la noile cerin]e ale câmpului
de lupt`. Conform acestui nou mod de abordare, fiecare misiune va fi îndeplinit`
de c`tre o structur` adecvat`. Chiar dac` se vor p`stra, pentru scop de instruc]ie, entit`]ile
structurale consacrate – pluton, companie, batalion, brigad` [i similarele lor –, pentru misiuni
12
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
în situa]ii de criz` [i la r`zboi se vor constitui structuri care s` le poat` îndeplini cu maxim`
eficien]`. Acest mod de a gândi a fost experimentat cu succes de c`tre SUA prin “Expeditionary
Forces” [i de Marea Britanie prin “Task Force” (Malvine, 1982) [i, p`strând propor]iile,
chiar de Armata Român` în cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, prin deta[amentele constituite
pentru anumite misiuni. Pentru a putea îndeplini aceast` cerin]`, este necesar ca structurile
s` fie constituite modular, astfel încât s` se poat` realiza orice configura]ie organizatoric`
cerut` de misiune.
Capacitatea crescut` de dislocare în teatru presupune înzestrarea unit`]ilor cu tehnic`
de lupt` transportabil` pe calea aerului (air lift) [i cu navele (sea lift), iar, la nivel na]ional,
existen]a capabilit`]ii de transport proprii în teatru, nu doar a personalului, ci [i a tehnicii
de lupt`. Aceast` cerin]` este strâns legat` de mobilitate [i, mai ales, de capacitatea
de proiectare a for]ei în teatrele de opera]ii.
Asumarea principiului “un atac asupra unui membru al Alian]ei înseamn` un atac
asupra tuturor” 6 echivaleaz` cu angajamentul de a folosi o parte din for]ele na]ionale în teatrul
unde a fost declan[at` agresiunea [i, implicit, capacitatea de a le “proiecta” în zona de conflict,
care poate fi [i în alt` parte decât pe teritoriul na]ional.
Capacitatea de autosus]inere în teatru presupune atât un suport logistic adecvat,
cât [i un grad ridicat de independen]` în ducerea ac]iunilor de lupt` (opera]iilor). În scopul
evit`rii structurilor mamut din timpul “r`zboiului rece”, noile unit`]i [i mari unit`]i lupt`toare
vor trebui înzestrate cu sisteme de arm` performante, cu o mare precizie [i putere de foc
care s` nu necesite un consum foarte mare de muni]ie pentru îndeplinirea misiunilor
(adic` s` îndeplineasc` misiunile cu eficien]` ridicat`).
Conflictele [i r`zboaiele ultimelor decenii au evoluat dup` alte principii decât cele în care
adversarii erau aproape permanent “în contact”, desp`r]i]i de cunoscuta “linie a frontului”
pe zeci [i sute de kilometri. În acela[i timp, prognoza evolu]iei mediului de securitate indic`
o probabilitate redus` a conflictelor armate de amploare, dar prefigureaz`, cu o mare
probabilitate, riscuri [i amenin]`ri neconven]ionale. Aceste amenin]`ri pot fi contracarate,
de regul`, cu structuri militare integrate, organizate dup` principiile “for]elor expedi]ionare”,
care au un ridicat grad de independen]` în îndeplinirea misiunilor [i, implicit, trebuie
s` se autosus]in` în teatru un timp mai mare decât for]ele clasice de aceea[i valoare.

~
Dimensiunea actionala
,
Dimensiunea ac]ional` a corela]iei ap`rare na]ional` - ap`rare colectiv` trebuie s` pun`
în valoare investi]ia de inteligen]` din domeniul conceptual [i investi]ia de resurse din domeniul
structural [i infrastructural prin racordarea filozofiei de preg`tire [i ducere a luptei [i a opera]iei
la cerin]ele câmpului de lupt` al viitorului, completate cu cerin]ele Alian]ei: interoperabilitate
deplin` [i capabilitatea de a îndeplini oricare din misiunile ce revin [i se preconizeaz`
a fi asumate de c`tre NATO.
Deplina interoperabilitate înseamn` îndeplinirea oric`rei misiuni (de instruire, interven]ie
sau lupt`) la nivelul de performan]` (precizie a loviturilor [i efect ridicat la obiectiv al acestora;
evitarea distrugerilor [i pierderilor inutile; îndeplinirea misiunii cu pierderi colaterale reduse;
nefolosirea for]ei dispropor]ionate; respectarea legilor interna]ionale ale r`zboiului etc.)
cerut de standardele Alian]ei. Aceast` cerin]` presupune: capabilitate de comunicare,
13
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
folosind limbajul profesional; cunoa[terea doctrinelor, tacticilor, tehnicilor [i procedurilor
NATO [i formarea deprinderilor necesare de aplicare a lor.
Gama de misiuni posibile ale Alian]ei (r`zboi real, opera]ii de stabilitate, opera]ii
umanitare, opera]ii de men]inere a p`cii etc.) va impune adaptarea mental` permanent`
a lupt`torilor la conceptul de ac]iuni [i opera]ii militare întrunite atât în plan individual,
cât [i la nivel de structur` militar`. Renun]area la ceea ce occidentalii numesc “parohialism”
[i fric]iuni intercategorii de for]e ale armatei constituie una dintre condi]iile importante
ale realiz`rii integr`rii conceptuale, ulterior, [i ac]ionale, care, la rândul s`u, este baza aplic`rii
noii filozofii a Alian]ei privind instruirea [i ducerea luptei (opera]iei).
Preg`tirea pentru orice misiune posibil` a Alian]ei înseamn` atât crearea mediului fizic
adecvat (de[ert, relief fr`mântat-împ`durit, câmpie etc.), cât [i a celui psihologic (r`zboi real
cu riscul pierderii vie]ii sau al r`nirii; opera]ii umanitare cu înc`rc`tura moral` a responsa-
bilit`]ii pentru vie]ile unor oameni care î[i pun n`dejdile în militari etc.). Impresionanta
palet` de situa]ii cu care se poate confrunta un lupt`tor în cadrul misiunilor posibile
reclam` un personal militar cu calit`]i intelectuale [i fizice deosebite. Lupt`torul viitorului
va fi din ce în ce mai mult un superman, preg`tit s` lupte atât cu inamic real, cât [i cu for]ele
dezl`n]uite ale naturii, un om capabil s` î[i st`pâneasc` emo]iile [i s` nu încalce prevederile
dreptului r`zboiului [i gata oricând s` acorde ajutor celor care nu se pot ajuta singuri7.
În scopul îndeplinirii acestui obiectiv va fi necesar` crearea mediului propice preg`tirii,
care se va realiza cu cheltuieli importante de resurse materiale [i financiare. Printre c`ile
de reducere a cheltuielilor pentru instruire a[ men]iona utilizarea simul`rii [i desf`[urarea
exerci]iilor pe calculator, care vor cunoa[te o dezvoltare important`.

~
Dimensiunea infrastructurala
Infrastructura constituie suportul material pentru realizarea corela]iei ap`rare
na]ional` - ap`rare colectiv` de la spa]ii de lucru pentru elaborarea concep]iei, a planurilor
[i programelor, pân` la c`i de comunica]ii pentru transmiterea informa]iilor, respectiv pentru
transportul materialelor [i personalului [i, de asemenea, simulatoare, terenuri [i poligoane
pentru instruc]ie etc. Din aceste considerente [i infrastructura trebuie s` ]in` pasul
cu transform`rile în celelalte domenii. Noua filozofie a Alian]ei de realizare a unor baze
[i facilit`]i militare nepermanente în scopul reducerii cheltuielilor militare, simultan
cu m`rirea capacit`]ii de r`spuns la amenin]`ri m`re[te gradul de adaptabilitate al acestui
domeniu la evolu]ia mediului strategic [i pune accentul pe capabilit`]i mobile, în special
de comand`-control [i de suport logistic.
Cele mai importante cerin]e ale NATO în domeniul infrastructurii se refer` la compatibi-
litatea tehnic` [i asigurarea sprijinului na]iunii gazd`. Aceste cerin]e sunt par]ial îndeplinite,
iar, în perspectiv`, pe m`sura cunoa[terii tuturor standardelor [i a aloc`rii resurselor
necesare, vor fi îndeplinite la cele mai importante obiective: capacit`]i de comand`-control,
aeroporturi, porturi, c`i de comunica]ii.
Integrarea în NATO presupune eforturi importante în multiple domenii de activitate,
care vor trebui sus]inute material [i financiar. Având în vedere c` resursele necesare sunt
mult mai mari decât resursele disponibile alocate, se impune gestionarea acestora cu maxim`
responsabilitate [i în deplin` concordan]` cu priorit`]ile stabilite de factorii de decizie.
14
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Îndeplinirea cerin]elor NATO pentru integrare va duce la sporirea considerabil`
a eficien]ei organismului militar.
Planurile [i programele actuale de transformare structural` [i ac]ional` a For]elor
Armate ar putea suferi modific`ri pentru a fi corelate cu cele ale Alian]ei. Astfel, potrivit
secretarului ap`r`rii al SUA – Donald Rumsfeld – “noi ac]ion`m pentru promovarea unei
culturi organiza]ionale care recompenseaz` gândirea neconven]ional` [i un climat unde
oamenii au libertatea [i flexibilitatea de a risca [i de a încerca lucruri noi”8. În aceea[i
idee, comandantul suprem al for]elor aliate în Europa – generalul american James Jones –
afirma c` viteza cu care trebuie f`cute transform`rile în domeniul militar trebuie s` creasc`
pentru a putea face fa]` tuturor amenin]`rilor cunoscute [i prognozate9.
Reforma Armatei României este un proces continuu, deoarece organismul militar
trebuie s` se adapteze permanent10 la evolu]ia mediului de securitate. Pân` în anul 2007,
amploarea reformelor va fi în continu` cre[tere [i cel mai important domeniu este cel al pre-
g`tirii personalului. Omul, atât în postura decidentului, cât [i în cea a lupt`torului, constituie
elementul cel mai important al procesului de reform`, deoarece este atât autorul programelor
[i al planurilor, cât [i cel care le d` via]`.
Obiectivele reformei vor putea fi atinse numai prin programe adecvate de organizare,
înzestrare [i instruire, bazate pe resursele disponibile umane, materiale, financiare,
tehnologice [i de alt` natur`.

Note bibliografice
1. Manualul NATO, editat de Biroul Informare [i Pres` al NATO, Bruxelles, Belgia, 1999, pp. 155-156.
2. Ibidem, p. 157.
3. James Adams – Urm`torul - ultimul r`zboi mondial, arme inteligente [i front pretutindeni,
Editura Antet, 1998, p. 8.
4. *** Terorismul, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure[ti, 2002, p. 143.
5. General James Jones – Cuvântare cu ocazia întâlnirii cu cadrele de conducere din Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale (05.08.2003).
6. Manualul NATO, lucr. cit., p. 70.
7. Vladimir Pasti, Mihaela Miroiu, Cornel Codi]`, România – Starea de fapt, vol. 1 – Societatea,
Editura Nemira, Bucure[ti, 1996, p. 205: “Armata devine autoritate – model, tocmai fiindc` ea pare
s` aib` ierarhii clare [i s` func]ioneze dup` reguli pe care le respect` !”.
8. Donald H. Rumsfeld – Cuvântare cu ocazia prezent`rii “Directivei de planificare a transform`rii”
(Transformation Planning Guidance), aprilie 2003.
9. General James Jones, lucr. cit.
10. Barry R. Schneider [i Lawrence E. Grinter, Battlefield of the future, Air University Press,
Maxwell Air Force Base, Alabama, SUA, 1998, p. 143.

15
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

LIMITELE INCERTITUDINII
– pledoarie pentru ethosul militar tradi]ional –
Maior Mihail ANTON

N
ivelul de incertitudine [i nedeterminare în [tiin]ele sociale r`mâne ridicat,
dar nu se ]ine seama suficient de faptul c` [i în [tiin]ele naturale, a[a-numite
exacte, revolu]ia [tiin]ific` modern` arat` c` nu se înainteaz` spre un adev`r
definitiv, ci numai spre unul mai bun. Sociologia militar` încearc` ast`zi s` g`seasc` solu]ii
la problemele ap`rute în mediul militar în contextul general al schimb`rii societ`]ii române[ti,
al reformei armatei în concret, f`r` a avea îns` preten]ia c` de]ine r`spunsul optim.
Nevoia de certitudine a oamenilor, de o minim` siguran]` sau garan]ie pentru viitor,
îi îndeamn` pe ace[tia s` caute în jur repere orientative existen]iale, denumite generic
valori. Este unanim acceptat faptul c` suntem cu to]ii îndatora]i unor concepte culturale
care ne regleaz` percep]iile [i ne guverneaz` a[tept`rile. Totu[i, în actualul ansamblu societal
tranzitoriu, reperele valorice nu mai sunt fixe, imuabile. Totul este supus schimb`rii,
transform`rii. În aceste condi]ii, a previziona ast`zi asupra evolu]iei unor fenomene
sau procese sociale constituie cu siguran]` un hazard.
Uneori, aceast` incertitudine este valorizat` considerându-se c` ea reprezint` motorul
crea]iei. “… O civiliza]ie este o anumit` modalitate de a tr`i [i de a crea fapte; este o atitudine
specific` fa]` de via]` [i fa]` de acceptarea incertitudinii. Este o b`t`lie constant` pentru
a asigura ca mirajul certitudinii s` nu progreseze pân` la punctul în care s` afecteze
ceea ce este viu, zdruncinând mintea cu falsa speran]` a definitivului, care ar fi de natur`
s` instileze în mod perfid în om atrac]ia dogmei, respectiv, abdicarea. Tocmai aceast`
incertitudine, ca surs` a vie]ii [i responsabilit`]ii, este cea care ne permite s` credem
în posibilitatea unei strategii pentru progres; [… ] datorit` acesteia, condi]iile se reînnoiesc
în mod constant, speran]a poate fi etern`, chiar [i în cele mai rele circumstan]e”1.
Acest discurs se produce în contextul sus]inerii ambi]iosului proiect de unificare
a Europei, concluzionând c` o Europ` unit`, capabil` s` garanteze pluralitatea [i diversitatea
popoarelor sale, va reprezenta un pas important spre un nivel elevat de civiliza]ie, atât de necesar
în noul mileniu. Autorii unei recente cercet`ri sociologice comparative sunt circumspec]i
în privin]a l`rgirii Uniunii Europene, aducând în prim-plan diferen]ele culturale existente
la nivelul ]`rilor candidate la integrarea european`. Diferen]ele culturale sunt explicate
de dezvoltarea economic`, mo[tenirea cultural` [i [ocurile istorice. “Convergen]a valorilor
va fi un proces de durat`, asta în cazul în care acest lucru se va produce. Concep]ia Comisiei
Europene privind Europa Regiunilor în care ar trebui s` existe o structur` social-economic`
rezonabil omogen` de-a lungul Europei, precum [i un sistem european de valori
comune, nu este una construit` realist dearece nu ia în calcul diferen]ele culturale actuale
existente în Europa. Considerând c` valorile sunt reflectate în argumente politice, este dificil
16
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
de pre-supus c` va exista o concep]ie unitar` în privin]a problemelor politice importante la
nivel european, cu atât mai mult cu cât ]`rile care vor adera la Uniunea European`
prezint` diferen]e chiar [i în privin]a valorilor de baz`. Urmând acest ra]ionament, ne
putem a[tepta ca includerea acestor ]`ri într-o asemenea institu]ie politic` precum este
Uniunea European` s` conduc` la o organiza]ie slab` în care este dificil de a g`si consensul
în privin]a deciziilor politice”2.
Autorii acestui studiu nu neag` diferen]ele culturale existente [i în rândul ]`rilor
membre ale UE, dar, prin compara]ie, ace[tia eviden]iaz` o discrepan]` semnificativ`
la nivelul ]`rilor non-UE, suficient` pentru a produce anumite perturba]ii în ansamblul
structurii, prin asimilarea acestora. Dincolo de o dezam`gire fireasc` ce ne poate încerca
în fa]a acestei concluzii, demn de interes pentru orice metodologie de cercetare comparativ`
am re]inut modul de opera]ionalizare a diferen]elor culturale, acest concept fiind analizat
[i m`surat statistic prin dou` dimensiuni preluate dup` modelul utilizat anterior de al]i doi
cercet`tori americani (Inglehart, Baker, 2000).
Desigur, exist` multe alte moduri de m`surare a caracteristicilor culturale ale societ`]ii.
Prin studierea unei serii largi de indicatori [i variabile, Inglehart argumenteaz` c` aceste
dou` dimensiuni surprind cel mai bine orient`rile culturale fundamentale ale societ`]ilor
atunci când compara]ia se realizeaz` între ]`rile bogate [i cele s`race, utilizând o serie larg`
de norme [i credin]e politice, sociale [i religioase. Cele dou` dimensiuni, a[a cum sunt
denumite de Inglehart, sunt: dimensiunea tradi]ional/ra]ional [i dimensiunea supravie]uire/
autoexprimare (self-expression). Prima dimensiune, tradi]ional/ra]ional, reflect` un sistem
de valori în care oamenii afla]i la polul tradi]ional resping ideea divor]ului, accentueaz`
importan]a lui Dumnezeu, exprim` respect pentru autoritate, rareori discut` politic`
[i manifest` un înalt nivel de mândrie na]ional`. La polul ra]ional al acestei dimensiuni sunt
manifeste valori opuse.
A doua dimensiune, supravie]uire/autoexprimare, surprinde valori ce apar în societ`]ile
post-industriale cu un înalt nivel de securitate social`. În conformitate cu Ingelhart,
o component` central` a acestei dimensiuni se refer` la diferen]a dintre valorile materialiste
[i cele postmaterialiste. Aceast` component` m`soar` prioritatea relativ` ce este acordat`
securit`]ii economice [i fizice în defavoarea autoexprim`rii [i calit`]ii vie]ii.
În continuare sunt sintetiza]i indicatorii inclu[i în cele dou` dimensiuni*:
Dimensiunea tradi]ional/ Dimensiunea supravie]uire/
ra]ional autoexprimare
Valorile tradi]ionale, în opozi]ie cu cele Valorile de supravie]uire, contrar celor
ra]ionale, subliniaz` urm`toarele: de autoexprimare, subliniaz` urm`toarele:
• Dumnezeu este foarte important • Responden]ii acord` prioritate
în via]a responden]ilor. securit`]ii economice în fa]a auto-
• Responden]ii au un puternic sim] exprim`rii sau calit`]ii vie]ii.
al mândriei na]ionale. • Responden]ii se descriu pe sine
• Responden]ii acord` un respect sporit ca nefiind foarte ferici]i.
autorit`]ii. • Responden]ii nu se consider` foarte
satisf`cu]i de via]a lor.
• Divor]ul nu este niciodat` justificabil.
• Homosexualitatea nu este niciodat`
• Responden]ii nu discut` aproape
justificabil`.
niciodat` politic`.
• Responden]ii simt c` trebuie s` fie
* Sursa: Inglehart [i Baker (2000). foarte precau]i în rela]iile cu ceilal]i.
17
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Înainte de a descrie concep]ia lui Inglehart privind rela]ia dintre cultur` [i dezvoltarea
economic`, este necesar s` definim cultura. Termenul prezint` o multitudine de în]elesuri.
Referin]` obligatorie pentru oricine studiaz` conceptul de cultur`, lucrarea lui Kroeber
[i Kluckhohn (1952) ofer` un ansamblu de 163 de defini]ii. Con]inuturile acestor defini]ii
prezint` asemenea varia]ii, încât se poate vorbi de o “jungl` conceptual`”. Abordat` dintr-un
punct de vedere sociologic, “cultura desemneaz` ansamblul aspectelor intelectuale, morale,
materiale, al sistemului de valori, al stilurilor de via]` ce caracterizeaz` o civiliza]ie”3.
Reflec]ia asupra culturii coincide cu punerea problemei societ`]ii considerat` dintr-un punct
de vedere ce permite observarea stadiului moravurilor, m`surarea gradului de civilitate
[i aprecierea manierei în care se realizeaz` leg`turile sociale. Asociind societatea, cultura
[i individualitatea, R. Linton a reu[it s` aprofundeze rela]ia strâns` între personalitatea
unui individ – definit` ca ansamblu organizat [i relativ stabil de deprinderi – [i cultura societ`]ii
de care apar]ine. “Cultura, afirma R. Boudon, în m`sura în care reprezint` ceva mai mult
decât o abstrac]ie construit` de cercet`tor, nu exist` decât în spiritul indivizilor care alc`tuiesc
o societate. Ea î[i extrage toate caracteristicile din personalit`]ile lor [i din interac]iunea
dintre aceste personalit`]i. {i invers, personalitatea fiec`rui individ se elaboreaz` [i func]ioneaz`
prin asociere constant` cu cultura societ`]ii”.
Un element central în majoritatea defini]iilor culturii este conceptul valoare. În mod
similar, [i acesta prime[te diverse semnifica]ii. Pornind de la unele defini]ii minimale,
putem spune c` valorile reprezint` principii generale despre ceea ce este dezirabil,
despre ceea ce e demn de urmat în via]`.
Valorile, în calitatea lor de principii generale despre ceea ce e de dorit, func]ioneaz`
atât la nivelul societal [i grupal, cât [i la cel individual. Se vorbe[te despre “sistem de valori”,
“orientare axiologic`” sau “scar` de valori” – expresii foarte apropiate ca în]eles –,
avându-se în vedere oricare dintre cele trei niveluri. Mai mult, valorile devin operante numai
dac` sunt internalizate de c`tre indivizi. Apoi, a deduce sistemul de valori efective specific
unei culturi, [i nu doar versiunea sa declarat` la nivel abstract, presupune studierea
mentalit`]ilor [i a conduitelor individuale. Totu[i, individualismul metodologic nu trebuie
absolutizat nici aici, pentru c` valorile exist` [i la nivel supraindividual, fiind promovate
de c`tre structuri [i institu]ii sociale ([coal`, familie, biseric`, armat`, mass-media etc.).
Acceptabil` pare teza, avansat` cu mai bine de o jum`tate de secol în antropologia cultural`,
a cauzalit`]ii circulare dintre specificul cultural [i personalitatea individului, în sensul
c` o anumit` matrice cultural` produce, prin socializare [i educa]ie, un anumit tip
de personalitate, care, la rândul ei, creeaz` o cultur` specific`.
Valorile au statut de motive ac]ionale. Adic`, odat` interiorizate, ele nu reprezint`
doar simple “stiluri” de conduit`, ci [i propensiuni ale acesteia. De pild`, nu e vorba
dac` ajung sau nu s` realizez ceva frumos, ci dac` urm`resc realizarea Frumosului ca atare.
Tot a[a pentru Bine, Dreptate, Echitate etc. Exist`, altfel spus, în termeni maxweberieni,
o “ra]ionalitate axiologic`”, ra]iunea de a ac]iona fiind tocmai aceea de a traduce în fapte
anumite valori umane.
Nu pu]ini sunt îns` speciali[tii care contest` valorilor caracterul de for]` motiva]ional`,
în calitatea lor de date universale. Universale nu neap`rat numai în sensul de valori general
umane, dar chiar [i în acela referitor la rolul lor de principii transsitua]ionale. Multe studii
de teren [i experimentale de sociologie [i psihologie social` arat` c` practicarea concret`
18
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
a valorilor [i a normelor difer` atât de mult de la situa]ie la situa]ie, încât acestea î[i pierd
eficien]a lor de operatori motiva]ionali universali, de ra]ionalitate axiologic`. Valori, norme
[i criterii morale (ca just-injust) – spun asemenea cercet`ri empirice – sunt construc]ii
mentale ale actorilor sociali, în func]ie de particularit`]ile situa]iei, de natura [i scopul activit`]ii,
de consecin]ele anticipate. Construc]iile sunt, a[adar, contextuale.
Numeroase studii empirice converg îns` cu datele oferite de practica istoric` [i cotidian`,
infirmând contextualismul pur [i ra]ionalitatea exclusiv pragmatic`. E greu de admis c` se poate
descrie constan]a comportamental` a indivizilor [i a grupurilor f`r` existen]a unor principii
orientative de via]` (valori); de asemenea, în acelea[i condi]ii, este dificil s` explic`m foarte
ridicata consensualitate de gândire [i comportament în cadrul multor culturi [i subculturi.
Pe de alt` parte, nici viziunea “valorilor ve[nice”, imuabile, general valabile, cu ac]iune
mecanic` nu e productiv`. Ca [i alte “fapte sociale”, ele sunt supuse presiunilor situa]ionale,
interpret`rilor [i schimb`rilor.
Teza central`, în concep]ia lui Inglehart, despre diferen]ele culturale sus]ine c` dezvoltarea
economic` produce consecin]e sistematice, uneori predictibile, la nivelul culturii [i politicii.
Îns`, aceste consecin]e nu sunt legi imuabile ale istoriei, ci au doar o tendin]` probabilistic`.
Cu alte cuvinte, probabilitatea este foarte mare ca anumite schimb`ri s` se produc`
pe m`sur` ce societatea se dezvolt` din punct de vedere economic, dar aceste schimb`ri
depind, de asemenea, de specificul cultural [i contextul istoric al societ`]ii respective.
Concep]ia lui Inglehart este opus` teoriilor contemporane despre modernitate, conform
c`rora declinul valorilor “tradi]ionale” [i înlocuirea lor cu altele “moderne” apare ca rezultat
al for]elor economice [i politice. Astfel, Inglehart accentueaz` caracterul peren al unor
valori în pofida transform`rilor economice [i politice. Mai precis, el neag` convergen]a
în jurul unui set de valori moderne [i sus]ine c` acele valori tradi]ionale vor exercita
în continuare o influen]` considerabil` asupra culturii, independent de dezvoltarea
economic`. Desigur, aceast` concep]ie poate fi criticat` pentru determinismul s`u cultural.
Aplicând modelul de cercetare men]ionat anterior asupra societ`]ii române[ti,
în ansamblu, precum [i asupra mediului militar, în particular, putem constata într-adev`r,
în pofida schimb`rilor economice [i istorice produse din 1990 pân` în prezent, c` anumite
valori î[i g`sesc în continuare un larg spa]iu de manifestare. Nu pu]ini sunt aceia care se gr`besc
s` explice acest lucru pe seama unor mentalit`]i învechite, f`r` a încerca îns` s` descopere
în aceast` situa]ie un anumit specific cultural. Bineîn]eles, nu putem nega instaurarea
unor “valori institu]ionalizate” noi [i internalizarea relativ` a acestora în sistemul de perso-
nalitate. Pe ansamblu îns`, o analiz` a datelor de care dispunem atât la nivelul societ`]ii,
cât [i la nivelul for]elor armate ne îndrept`]e[te s` afirm`m, utilizând cele dou` dimensiuni,
c` apar]inem în continuare unei culturi dominat` preponderent de valori tradi]ionale [i de supra-
vie]uire. Spa]iul publicistic restrâns al revistei nu permite demonstrarea \n discursul de fa]`
a celor afirmate, teze pe care le voi dezvolta \n viitoare \ntreprinderi editoriale.
O problem` care revine în actualitate, în contextul actual de schimbare, este cea a incompa-
tibilit`]ii dintre armat` [i societate sau, altfel spus, problematica diferen]elor culturale dintre acestea.
Un grup de sociologi militari (ERGOMAS, 2003) î[i propune în acest sens s` realizeze o cercetare
sociologic` cu scopul de a surprinde eventualele diferen]e culturale dintre armat` [i societatea
din care aceasta face parte. Ipoteza acestui grup de lucru sus]ine c` exist` o incompatibilitate
cert`, cultura militar` bazându-se inerent pe ideologii antiindividuale [i anti-pia]` [i, de aceea,
difer` considerabil de cultura democratic` civil` [i de organizarea social` a societ`]ilor moderne.
19
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
În literatura de specialitate exist` dou` pozi]ii principale. Una sus]ine c` exist` o diferen]`
cultural` necesar` între civili [i militari [i c` aceast` diferen]` particular` nu este negativ`.
Alt` pozi]ie accept`, de asemenea, ideea c` armata are o cultur` diferit` fa]` de cea a societ`]ii
civile, dar cultura militar` tradi]ional` serve[te acum unor scopuri mai pu]in esen]iale: conform
lor, armata nu are un imperativ func]ional pentru a men]ine o cultur` opus` valorilor civile
dominante.
Teoria imposibilit`]ii de a realiza o comuniune între for]ele armate [i societate a ap`rut
înc` de la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, când efectele revolu]iei industriale [i, apoi, ale celei
democratice au produs mari procese de schimbare social`, ajungându-se în acest fel
la o apreciere complet nou` a rela]iei armat`–societate. R`zboiul [i tot ceea ce însemna
armata pierduse, în mare m`sur`, din justificarea [i func]ionalitatea lor de pân` atunci.
Armata era stigmatizat`, drept o component` anacronic` a societ`]ii. Conform lucr`rii
“Teoria celor trei stadii” a lui Auguste Comte, referitoare la evolu]ia omenirii, în epoca
celui de-al treilea stadiu, care începea [i care ar fi trebuit s` aduc` p`trunderea [tiin]elor
pozitive în sfera vie]ii, armata nu î[i mai avea rostul.
Pe fundalul celor dou` r`zboaie mondiale [i al nenum`ratelor conflicte militare recente
(conflictul din Golful Persic, conflictul din Balcani, r`zboiul din Irak) aceast` teorie
a fost drastic contrazis`. Ea trebuie îns` privit` ca o analiz` descriptiv` c`reia îi revine un rol
important în definirea deosebirilor de sistem specifice vie]ii militare [i societ`]ii [i în perce-
perea analitico-conflictual` a problemei legitim`rii [i accept`rii care prive[te armata
[i societatea modern`.
Aceast` analiz` vizeaz` trei aspecte: incompatibilitatea structural`; incompatibilitatea
personal`; incompatibilitatea normativ`. Forma militar` de organizare se bazeaz`, în mare
m`sur`, pe principiul utiliz`rii ordinelor [i a supunerii. Forma civil` de organizare se bazeaz`
pe principii [i metode cooperant-colegiale.
Pentru îndeplinirea eficient` a misiunilor, ierarhia din armat` nu este negociabil`.
Ea stabile[te, pe baza unor criterii formale, pe de-o parte dreptul de a lua decizii [i de a da
dispozi]ii [i, pe de alt` parte, îndatoririle de supunere [i executare.
Se consider` c` transferul formelor civile de conducere [i comunicare în domeniul
militar constituie un pas absolut necesar în dep`[irea crizei de legitimitate a for]elor armate
[i a contradic]iei dintre principiul organizatoric militar [i cel democratic, în m`sura în care
acesta este realizabil în armat` pe baza premisei solidit`]ii func]ion`rii acesteia.
Incompatibilitatea normativ` reprezint` esen]a problemei integr`rii sociale a for]elor
armate [i se coreleaz` cu posibilit`]ile de a ucide, de a amenin]a cu for]a [i de a folosi for]a,
inerente vie]ii militare.
Atât timp cât armata exist` ca o component` indispensabil` a asigur`rii politicii de stat
a securit`]ii, militarul este implicat într-un conflict etico-normativ, aflându-se între interdic]ia
civil` [i propria-i re]inere de a ucide [i constrângerea (poten]ial`) de a trebui s` ucid`.
Dac` nu se reu[e[te ob]inerea dorin]ei de lupt`, în cele din urm` nu mai r`mân decât constrângerea
[i sanc]iunea, care nu reprezint` o solu]ie bun` pentru îndeplinirea eficient` a misiunilor
militare. Prin intermediul instruirii militare anticipate se impune individului (militarului)
un comportament adecvat luptei care, la rândul s`u, vine în contradic]ie cu normalitatea
vie]ii civile. Aducerea la limitele rezisten]ei fizice [i psihice, indispensabil` îndeplinirii misiunii
[i capacit`]ii de supravie]uire în condi]ii de lupt`, precum [i, mai ales, unitatea sistemului
20
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
cultural legat de aceasta cuprind o mul]ime de momente de ordonare [i subordonare,
de suportare a unor eforturi mari [i a priva]iunilor, ceea ce contravine desf`[ur`rii normale
a vie]ii.
Aceast` schi]are a problematicii incompatibilit`]ii normative v`de[te dilema în care
se afl` for]ele armate. Pe de o parte, ele trebuie s` se orienteze dup` misiunea politic`
[i s` satisfac` cerin]ele [i particularit`]ile instruirii militare, iar, pe de alt` parte, în calitatea
lor de component` a sistemului social, sunt chemate s` se adapteze integrator la valorile
sociale, pe care s` le împ`rt`[easc`.
Desigur, domeniul incompatibilit`]ii normative ca agent cauzal al discrepan]ei
dintre armat` [i societate nu va putea fi niciodat` solu]ionat complet. Militarizarea societ`]ii
printr-un transfer al valorilor militare reprezentate de datorie [i sacrificiu nu este posibil`,
iar o “socializare/civilire” a for]elor armate este la fel de greu de imaginat, c`ci acest lucru
ar distruge capacitatea de func]ionare [i de eficien]` a sistemului. Deci, for]ele armate pot atrage
doar condi]ionat dezvoltarea valorilor civile în caracteristicile lor intrinseci. Capacitatea
for]elor armate de a lupta într-un conflict armat trebuie s` r`mân` intact`, iar asigurarea
acestei capacit`]i face indispensabile criteriile de socializare specific militare.
Rezult`, de aici, o stare de incertitudine care, pân` la urm`, nu poate fi solu]ionat`
complet. În vederea mic[or`rii incompatibilit`]ii normative, pe lâng` orientarea c`tre valori
c`l`uzitoare [i principii fundamentale (libertate, democra]ie, autodeterminare [i demnitate
uman`), normative [i aduc`toare de consens, pe baza c`rora se poate, neîndoielnic, realiza
concordan]a dintre armat` [i societate, trebuie s` se produc` o acceptare a acestei
incertitudini pe baza unei reforme a opiniilor.

BIBLIOGRAFIE
1
Giarini, Stahel, 1996, p. 336.
2
Beugelsdijk, van Schaik, 2002, p. 27.
3
Dic]ionarul Academiei Franceze.
• Beugelsdijk S., Schaik v. T. Toward a Unified Europe ? Explaining cultural differences by economic
development, cultural heritage and historical shocks; Discussion Paper Review no. 103, 2002.
• Boudon R. (coord.). Tratat de sociologie; Humanitas, Bucure[ti, 1997.
• Giarini O., Stahel W.R. Limitele certitudinii; Edimpress-Camro, Bucure[ti, 1996.
• Inglehart R., Baker W.E. Modernization, cultural change, and the persistance of traditional values;
American sociological review no.65, 2000.
• Jelusic L., Caforio G, Haltiner K., Moelker R., Tresch T.S. The cultural gap between military and
society; ERGOMAS, 2003.
• Kroeber A.L., Kluchohn C. Culture: a critical revew of concepts and definitions; Vintage Books,
New York, 1952.

21
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

ASPECTE
~
ALE CONDUCERII OPERATIILOR
,
DE RAZBOI PSIHO-INFORMATIONAL
,
ÎN DOMENIUL MILITAR (II)
Colonel dr. Marian BUCIUMAN

E
ficien]a desf`[ur`rii opera]iilor de r`zboi psihologic depinde de cunoa[terea
[i în]elegerea temeinic` a audien]elor-]int` în cadrul c`rora cercetarea,
ca form` a asigur`rii de lupt` în zonele probabile ale desf`[ur`rii opera]iilor
militare, urm`re[te, într-un proces continuu, culegerea de date nu numai despre for]ele
[i mijloacele dislocate în aceste zone, ci [i despre popula]ie.

~
Studiul de fundamentare a operatiilor
, de razboi psihologic
Modalitatea de analiz` a datelor culese – prin procedeele cercet`rii [i ale serviciilor
de informa]ii – despre asemenea ]inte (zone) este cunoscut`. |ns`, în regulamentele
de profil ale armatelor moderne privind “Studiul de fundamentare a opera]iilor de r`zboi
psihologic” – BPS (The basic psychological operations study)1 se arat` c` acesta are urm`-
toarele obiective:
• s` asigure o surs` complet` [i u[or accesibil` de date despre audien]a-]int`,
care s` se constituie [i ca document de referin]` [i planificare;
• s` identifice, în cadrul popula]iei-]int` sau al for]elor armate inamice, acele grupuri
care sunt predispuse ori vulnerabile la abord`ri psihologice sau care de]in o pozi]ie
important` în societate sau în armat`;
• s` indice acele persoane care pot fi lideri de opinie [i pot avea, astfel, o influen]`
semnificativ` asupra atitudinilor grupurilor de care apar]in.
Con]inutul [i amploarea studiului depind, în principal, de natura ]intei, care, de regul`,
nu este conform` cu anumite tipare prestabilite; în con]inutul studiului trebuie incluse
urm`toarele patru elemente:
Mediul social, adic` o descriere obiectiv` a acelor factori fizici [i umani care au creat
condi]iile specifice în care popula]ia-]int` a evoluat [i evolueaz`, urm`rindu-se acumularea
[i interpretarea unor date de ordin geografic, istoric, cultural [i economic ale zonei/regiunii
de interes; aceast` descriere se concluzioneaz` printr-o trecere în revist` a statutului social
relativ al fiec`rui grup, pe baza c`ruia acesta se poate deta[a semnificativ de întreaga mas`
a popula]iei-]int`. Statutul social se m`soar` prin indicatori ce exprim` veniturile, condi]iile
de locuit [i alte indicii cu relevan]` în acest sens.
22
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Dinamica vie]ii politice – prin intermediul c`reia se va examina distribu]ia puterii,
a autorit`]ii în cadrul societ`]ii analizate, f`r` a se m`rgini la cunoa[terea structurilor
guvernamentale sau a altor institu]ii oficiale (inclusiv for]ele armate); se vor studia [i grup`rile
de tip informal care pot influen]a politica autorit`]ii de stat din societatea respectiv`.
În acela[i timp, se va urm`ri identificarea sistemului rela]ional dintre grup`rile politice
interne [i cele str`ine sau autorit`]ile oficiale str`ine.
Sistemul de comunica]ii vizeaz` trecerea în revist` a disponibilit`]ilor de mijloace
de comunicare în mas` în cadrul zonei-]int` corelate cu estimarea gradului în care acestea
sunt acceptate, precum [i a influen]ei lor asupra popula]iei. Se vor examina, de asemenea,
[i mijloacele prin care informa]ia circul` între [i în cadrul diverselor grupuri sociale,
precum [i posibilit`]ile [i obiectivele prin care autoritatea de stat respectiv` controleaz`
[i disemineaz` informa]ia.
Audien]ele-]int` [i vulnerabilit`]ile acestora – cu ajutorul c`rora se pun în eviden]`
acele grupuri de popula]ie care au fost identificate ca relevante privind impactul ac]iunii
psihologice, atât în ceea ce prive[te gradul lor de vulnerabilitate, cât [i ponderea pozi]iei
lor în ansamblul societ`]ii. În acest scop, se examineaz` [i eviden]iaz` atitudinile ]intelor
probabile (poten]iale), receptivitatea acestora la mijloacele de informare disponibile, la liderii
de opinii, precum [i la alte persoane care au putere de convingere sau influen]` asupra
acestor ]inte.
Cele patru elemente la care ne-am referit, din con]inutul studiului, reprezint` rezultanta
analizei [i a sintezei desf`[urate asupra unor domenii concrete de investiga]ie, care intr`
în atribu]iile serviciilor de informa]ii sau ale cercet`rii la trupe. Extinderea gamei acestor
domenii [i profunzimea cunoa[terii lor depind de natura ]intei, de sursele disponibile pentru
culegerea informa]iilor, de situa]ia efectiv` din teatrele de opera]ii, precum [i de timpul avut
la dispozi]ie.

Specificul culegerii de informatii

, în perioada ripostei graduale
Surse de informa]ii [i materiale informative
La elaborarea studiului [i a celorlalte documente de planificare a opera]iilor de r`zboi
psihologic poate fi consultat` o gam` de surse [i materiale informative. De exemplu,
statisticile sociale pot fi desprinse din materialele informative ob]inute atât prin surse
deschise, cât [i ilegale, prin activitatea operativ-informativ`, precum [i din cercet`rile
[i lucr`rile academice ce se dau publicit`]ii.
În acest sens, se recomand` s` se ]in` seama de faptul c` unele lucr`ri pot avea caracter
de partizanat politic, ceea ce \mpieteaz` realizarea unei cunoa[teri [i în]elegeri obiective,
realiste a atitudinilor existente în cadrul unei anume societ`]i.
O variant` a acestui studiu o reprezint` “Studiul de fundamentare a opera]iunilor speciale
de r`zboi psihologic” – SPS (Special Psychological Operations Study), care abordeaz`
în profunzime un domeniu de culegere de informa]ii. Asemenea domenii ar putea fi abordate
în cadrul unei zone-]int` acoperite deja de un studiu de fundamentare de baz` sau într-o regiune
acoperit` de un mai mare num`r de studii (de exemplu, influen]a islamului în Tunisia
sau influen]a islamului în Africa de Nord).
23
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
În condi]iile perioadei ripostei graduale, evenimentele pot avea un impact major asupra
atitudinilor [i a vulnerabilit`]ii unei audien]e-]int`, situa]ii în care sunt elaborate estim`ri
psihologice speciale – SPA (Special Psychological Assessment), ca rezultat al combin`rii
informa]iilor de baz`, con]inute în studiul de fundamentare, cu informa]iile curente despre
situa]ia în curs.

Informa]iile curente
Studiul de fundamentare asigur` informa]iile, datele de cunoa[tere fundamentale
ale audien]ei-]int`, pe baza c`rora planificatorii opera]iilor de r`zboi psihologic formuleaz`
ipoteze, pentru a se familiariza cu caracteristicile definitorii ale societ`]ii-]int` [i pentru
a identifica posibilele audien]e-]int`, completate cu un flux continuu de informa]ii curente.
Cu toate c` orice informa]ie relativ` la atitudinile audien]ei-]int` poate avea valoare,
în elaborarea planurilor de opera]ii de r`zboi psihologic se desprind trei categorii
de informa]ii de importan]` deosebit`, pe care le prezent`m în continuare:
• modific`rile în condi]iile sociale [i materiale ale popula]iilor-]int` – duc at#t la actualizarea
studiului de fundamentare [i reevaluarea vulnerabilit`]ilor audien]ei-]int`, cât [i la identi-
ficarea de noi audien]e-]int`;
• muta]iile în atitudinea de sprijin popular, ca rezultat al evenimentelor politice [i militare
generate de ac]iunile militare desf`[urate în perioada ripostei graduale – caz în care datele
informative ob]inute trebuie s` permit` ca efortul în cadrul unei opera]ii de r`zboi psihologic
s` fie canalizat c`tre ]inte de conjunctur`, rezultate ca urmare a fluctua]iilor ap`rute în avantajele,
ascendentele sau [ansele diferitelor p`r]i aflate în conflict;
• eficien]a opera]iilor de r`zboi psihologic, atât a celor desf`[urate de c`tre alia]i
sau neutri, cât [i a celor ale inamicului – date necesare pentru ajustarea planurilor de opera]ii
[i pentru ini]ierea unor ac]iuni de contracarare.
Rolul ofi]erilor de informa]ii const` în producerea, procesarea [i diseminarea de inform`ri
operative pe linia confrunt`rii psihologice. Multe dintre informa]iile care au relevan]` pentru
desf`[urarea opera]iilor de r`zboi psihologic, de regul`, nu vor atrage aten]ia, nu vor constitui
preocuparea prioritar` a serviciilor de informa]ii. Iat` de ce ofi]erii de informa]ii trebuie
s` realizeze o direc]ionare precis` asupra naturii informa]iilor ce trebuie solicitate de la surse.
În acest scop, se folosesc documente tipizate sub forma unor chestionare specifice
[i, acolo unde este posibil, sub form` de indicatori, indici de urm`rit, care pot r`spunde
solicit`rii [i au o anume valoare m`surabil`.
De regul`, activitatea ofi]erilor de informa]ii, în acest domeniu, se desf`[oar` pe m`sur`
ce, în cadrul procesului de planificare a opera]iilor de r`zboi psihologic, sunt identificate
nevoile de informa]ii [i/sau sarcini operativ-informative.
Pentru o mai bun` sistematizare a activit`]ii ofi]erilor de informa]ii, se folosesc formulare
tipizate de tip “plan de c`utare” pe linie de r`zboi psihologic, formulare care, prin structura
lor, asigur` condi]iile pentru a fundamenta:
Cerin]ele activit`]ii operativ-informative sau obiectivele fundamentale ce trebuie
realizate pentru ca o anumit` opera]ie de r`zboi psihologic s` fie eficient` [i care impun
24
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
corelarea obiectivelor acesteia cu cele ale opera]iilor desf`[urate de grup`rile de for]e
[i, pe ansamblu, cu scopul general al ap`r`rii armate a ]`rii.
Natura, cerin]ele [i necesarul de informa]ii constituie un set de chestionare specifice,
care trebuie s` direc]ioneze efortul de culegere de informa]ii spre acele categorii de informa]ii
care sunt relevante pentru cerin]ele activit`]ii operativ-informative de ansamblu, în condi]iile
perioadei ripostei graduale. La rândul lor, cerin]ele [i necesarul de informa]ii sunt divizate
în solicit`ri specifice de informa]ii, enun]ate în termeni care s` fie u[or de în]eles.
Indicatorii au rolul de a direc]iona activitatea de culegere de informa]ii, astfel încât
s` poat` r`spunde cerin]elor [i necesarului de informa]ii determinate de amploarea ac]iunilor
militare din cadrul perioadei ripostei graduale. Prin aceasta se încearc` o reducere a necesarului
de judec`]i de valoare sau de informa]ii rezultate pe baza analizei, a interpret`rii [i prelucr`rii
datelor din perioadele anterioare ripostei graduale.
Sursele [i structurile operativ-informative disponibile, în curs de stabilire [i înfiin]are
desemneaz` [i dau misiuni surselor [i structurilor operativ-informative, pentru a asigura
informa]ia solicitat`. Misiunile respective [i realizarea lor nu se afl` sub controlul personalului
îns`rcinat cu planificarea [i desf`[urarea opera]iei de r`zboi psihologic, responsabilitatea
de îndeplinire a acestora revenind ofi]erilor de informa]ii care se ocup` cu activitatea
informativ` pe linie de r`zboi psihologic.
Informa]iile care au relevan]` pentru planificarea [i desf`[urarea unei opera]ii de r`zboi
psihologic pot fi ob]inute de la o gam` de categorii de surse, cum ar fi:
Sursele umane – HUMIT (human intelligence) cuprind informa]iile care pot proveni
de la refugia]i, prizonieri de r`zboi, dezertori, militari din trupele aliate sau de poli]ie
[i de la popula]ia civil` a ]`rii pe teritoriul c`reia se desf`[oar` opera]iile de r`zboi psihologic.
Dac` datele cu privire la atitudini [i condi]ii de via]`, ob]inute verbal, pot fi de mare valoare,
este totu[i necesar` o atent` interogare pentru a se determina motivele celui interogat
(cu care se discut`) [i gradul \n care percep]ia sa despre realit`]i a fost afectat` de crezurile
anterioare [i de muta]iile survenite ca urmare a noilor situa]ii. În acest sens, dezertorii
[i diziden]ii sunt recunoscu]i pentru tendin]a lor de a spune doar ceea ce cred c` este
pe placul noilor patroni. Refugia]ii ar putea s` fie nereprezentativi din punctul de vedere
al atitudinilor, în compara]ie cu ansamblul societ`]ii din care provin.
Documentarele reprezint` orice form` de material care con]ine informa]ii de interes
pentru opera]iile de r`zboi psihologic. De exemplu, o surs` de valoare poate fi reprezentat`
de informa]iile care circul` interpersonal [i care nu pot face obiectul interesului public.
Astfel, agendele, scrisorile personale par a furniza date sincere [i precise privind modul
de gândire al celui care le întocme[te [i, prin extensie, al tuturor celor care tr`iesc
[i gândesc în acelea[i condi]ii. Încerc`rile inamicului de a cenzura materialele documentare
pot avea semnifica]ie [i valoare informativ`, pentru c` problematica supus` cenzurii
ar putea fi o reflectare a modului în care inamicul î[i apreciaz` propriile vulnerabilit`]i
psihologice.
Materialele informative originale pot con]ine, prin natura lor intrinsec`, date cu privire
la atitudinea inamicului, \n special cele (rapoarte, sinteze, statistici) referitoare la neajunsuri
[i lipsuri (asisten]` medical`, hran`, venituri, nemul]umiri etc.)
25
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Studiile sociologice [i sondajele de opinie constituie o surs` important` de informa]ii,
putând fi folosite pentru activitatea informativ` pe linie psihologic`. Acestea sunt de un mare
folos \n special pentru a descoperi acele atitudini prin care se poate evalua succesul unei opera]ii
de r`zboi psihologic [i estima rezultatul probabil al desf`[ur`rii ac]iunilor.
Studiile sociologice pot fi relevante numai în condi]iile în care situa]ia local` [i regimul
contrainformativ permit ca aceia care iau interviurile s`-[i desf`[oare activitatea în condi]ii
de deplin` libertate, iar cei intervieva]i s` nu se team` de faptul c` vor fi surprin[i cooperând.
De regul`, aceste studii sunt efectuate înainte ca pe spa]iul respectiv s` fie declan[at`
o opera]ie de r`zboi psihologic, iar la analiza [i interpretarea datelor este folosit numai personal
calificat, restric]ie impus` de faptul c` sondajele de opinie [i studiile sociologice pot da rezultate
eronate atunci când întreb`rile sunt formulate necorespunz`tor ori c#nd r`spunsurilor
nu li se face o analiz` temeinic`.
Analizele asupra ac]iunilor de propagand` desf`[urate de c`tre inamic, înainte
[i pe timpul perioadei ripostei graduale, constituie bune surse de informa]ii, mai ales
dac` sunt efectuate de c`tre personal specializat în opera]ii de r`zboi psihologic.
Compartimentele de informa]ii r`spund de realizarea inform`rii operative pe linie
de r`zboi psihologic, prin culegerea [i procesarea informa]iilor poten]ial relevante pentru
opera]iile în domeniu, în func]ie de cerin]ele de informare [i necesarul de informa]ii
reclamate de derularea ac]iunilor militare specifice perioadei graduale.
Procesarea final` a informa]iilor ce trebuie diseminate de c`tre serviciile de informa]ii
este responsabilitatea structurii îns`[i de r`zboi psihologic – scop în care aceasta trebuie
s` dispun` de un compartiment propriu de analiz` [i sintez` informativ`. Anali[tii încadra]i
\n astfel de compartimente lucreaz` în strâns` leg`tur` cu personalul de planificare a opera]iilor
de r`zboi psihologic, urm`rind ca planificatorii s` de]in` toate datele necesare punerii
în oper` a unei anumite opera]ii de r`zboi psihologic.
Totodat`, personalul de analiz` asigur` leg`tura primar` între structura de r`zboi
psihologic [i statele majore ale serviciilor de informa]ii ale e[aloanelor superioare
[i subordonate [i men]ine leg`tura cu structurile operativ-informative corespunz`toare
care le-au fost desemnate (cu aprobarea statelor majore ale serviciilor de informa]ii
de la e[aloanele superioare), precum [i cu compartimentele de interogare a prizonierilor
de r`zboi. De asemenea, particip` la preg`tirea studiilor de fundamentare a ope-
ra]iilor de r`zboi psihologic [i a situa]iilor generale [i speciale pe linie de r`zboi psihologic
[i la pre-testarea, post-testarea [i monitorizarea opera]iilor de r`zboi psihologic.
Nu în ultimul rând, analizeaz` modul de desf`[urare a propagandei ostile [i realizeaz`
strategia de contrapropagand` specific` perioadei ripostei graduale.
În concluzie, se poate ar`ta c` activitatea serviciilor de informa]ii pentru fundamentarea
opera]iilor de r`zboi psihologic este complex` [i se desf`[oar` într-o strâns` interrela]ionare
pe întreaga perioad` de ducere a r`zboiului.
Existen]a unor perioade distincte în cadrul r`zboiului de ap`rare a ]`rii impune
o cât mai bun` coordonare, la nivel central, a tuturor organelor de specialitate abilitate
s` produc` informa]ii de specificul confrunt`rii psihologice, realizându-se continuitatea
26
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
informativ` concomitent cu specializarea acesteia pe domenii [i pe etape ale confrunt`rii
armate.
În perioada ripostei graduale, cerin]ele de ordin cantitativ [i calitativ ale activit`]ii
serviciilor de informa]ii se amplific`, rezultând necesitatea fiin]`rii, înc` din timp de pace,
a unor structuri dedicate care, în aceast` etap`, trebuie aduse la parametri de particularizare
[i func]ionalitate maxim`.
Îngem`narea dintre informa]ia necesar` procesului decizional destinat conducerii
ac]iunilor militare principale din cadrul perioadei ripostei graduale [i informa]ia necesar`
fundament`rii confrunt`rii psihologice specifice acestei perioade constituie, în opinia noastr`,
elementul prin care confruntarea militar` [i cea psihologic` se poten]eaz` reciproc. Valen]ele
dobândite anterior perioadei ripostei graduale de c`tre confruntarea psihologic` trebuie
suprapuse [i intercondi]ionate cu valen]ele ce se dobândesc prin riposta ferm` [i oportun`
a elementelor sistemului militar na]ional, pentru ca, împreun`, s` precipite realizarea,
într-o manier` cât mai avantajoas`, a scopului general strategic al r`zboiului.

~
Corelatia
, dintre obiectivele urmarite
si
, structurile destinate conducerii
~ ~
si
, executarii operatiilor
, de razboi psihologic
Consider`m util` aprecierea c` este potrivit a defini obiectivele opera]iilor de r`zboi
psihologic în rela]ie cu cele ale politicii de stat [i ale puterii de stat. Astfel, acceptând
defini]ia dat` de autori în sintez`, se poate spune c` un obiectiv este o imagine a unei viitoare
st`ri de fapt – un set de condi]ii ce urmeaz` a fi îndeplinite sau un set de cerin]e care,
atunci când se vor îndeplini, trebuie privite ca o realizare a ceea ce a fost dorit de c`tre
factorii de conducere.
Starea de fapt viitoare trebuie raportat` la o stare de fapt existent`, pe care factorii
de conducere doresc s` o modifice sau s` o men]in`.
Starea de fapt existent` am denumit-o “definirea situa]iei” de c`tre factorii
de conducere. Situa]ia [i obiectivele pot fi identificate în termeni geografici, de timp
[i de problematic`.
În acest sens, se poate spune c` obiectivele politicii americane în Europa sunt diferite
de cele ce privesc Orientul Îndep`rtat sau c` obiectivele pe termen de [ase luni difer`
de cele pe termen lung ori de cele legate de problematica dezarm`rii. Tot astfel, combinarea
celor trei factori men]iona]i ne ajut` s` distingem, de exemplu, obiectivele SUA privind
extinderea NATO, precum [i pe cele ce implic` raporturile Alian]ei cu UE.
Din aceasta perspectiv`, concis exemplificat`, se poate deduce c` obiectivele unei politici
de stat nu au acela[i grad de importan]` [i c` ele se interrela]ioneaz`, ceea ce ne permite
s` le privim într-o structurare ierarhic` piramidal`. Obiectivele aflate în vârful unei astfel
de “piramide” pot fi etichetate ca obiective de interes na]ional pentru puterea de stat.
Un astfel de ra]ionament teoretic ar putea s` ne ajute s` descifr`m mai bine
mecanismele puterii de stat. Realitatea îns` vine s` ne contrazic`, în sensul c` unii factori
de putere pot avea puncte de vedere diferite referitor la ceea ce în]eleg prin interes na]ional,
27
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
precum [i pentru faptul c` sunt foarte rare ocaziile când ace[tia definesc în termeni concre]i
interesul na]ional Astfel, se vorbe[te, în anumi]i termeni, de c`tre toate grup`rile politice,
despre obiectivul realiz`rii drepturilor [i a libert`]ilor minorit`]ilor etnice, acesta fiind în]eles
\ns` diferit de c`tre o grupare politic` sau alta atunci când se pune problema raportului
dintre autonomia pe criterii etnice [i impactul în]elesului pe care îl are respectiva grupare
politic` asupra interesului na]ional.
Realitatea ne demonstreaz` c` obiectivele situate ierarhic la baza piramidei sunt definite
în termeni mult mai concre]i, ele reprezent#nd mijlocul prin care se realizeaz` obiectivele
propuse a fi atinse pe nivelurile ierarhice superioare ale piramidei.
Astfel, obiectivele “de nivel inferior” ale Planului Marshall2 au fost reprezentate
de ridicarea standardului de via]` în ]`rile Europei Occidentale. Se aprecia c` aceste obiective
vor duce, implicit, la reducerea intensit`]ii ideilor [i a mi[c`rilor comuniste, iar, prin aceasta,
la men]inerea la putere a unor guverne de orientare proamerican` care, din punctul
de vedere al politicii SUA, serveau interesul lor na]ional.
În plan orizontal, în cadrul aceluia[i nivel ierarhic, obiectivele par mai mult sau mai pu]in
incompatibile unele fa]` de altele, în special din punctul de vedere al celor care au responsa-
bilitatea realiz`rii lor, precum [i al resurselor alocate îndeplinirii unor obiective. Din aceste
considerente, obiectivelor situate în acela[i plan ierarhic trebuie s` li se acorde anumite
grade de prioritate. Rezult` c` instrumentului psihologic al puterii de stat îi trebuie afectat`
o structur` care s` poat` îndeplini misiuni corespunz`toare realiz`rii, în mod eficient,
a obiectivelor în acest domeniu [i la asemenea niveluri.
Din argumenta]ia dezvoltat` a reie[it c`, în cadrul strategiilor de securitate na]ional`,
puterea de stat î[i angajeaz` cele patru instrumente, a c`ror pondere [i importan]`,
în integritatea lor func]ional`, pot face ca, într-o situa]ie dat`, instrumentul psihologic s` aib`
mai mult` relevan]`; de aici se desprinde necesitatea at#t de a plasa structura [i func]io-
nalitatea ei nu doar la nivelurile înalte de decizie, c#t [i de a g`si elementele interrela]ionate
cu structuri de la nivelurile inferioare – structuri ce constituie premise [i baze func]ionale
pentru realizarea obiectivelor situate la nivelurile înalte de decizie.
O alt` cerin]`, reliefat` de prezentarea anterioar`, decurge din faptul c` instrumentul
psihologic este angajat [i este prezent în activitatea puterii de stat atât la pace, cât [i la r`zboi.
De aici [i dezideratul ca structura s`-[i poat` îndeplini menirea, atât la pace, cât [i la r`zboi.
Pe de alt` parte, la pace, oricare dintre celelalte instrumente folosite, a[a cum am v`zut,
îmbr`ca aspecte ce presupun [i m`suri de ordin psihologic.
Cerin]ele de eficien]` impuse opera]iilor de r`zboi psihologic presupun ca structura
destinat` acestora s` fie pozi]ionat` în cadrul structurilor generale ale puterii de stat,
în a[a fel încât s` poat` avea prestigiu [i un statut cel pu]in egal cu celelalte structuri care
angajeaz` alte instrumente ale puterii de stat (economic, diplomatic [i militar). În acest sens,
pozi]ia structurii reclam` ca posibilitatea de acces [i conexiune cu celelalte structuri s` fie rapid`,
flexibil` [i continu`. Discu]iile pe aceast` tem` comport` dezbateri detaliate privind nivelul
de competen]`, de autoritate [i putere decizional` a structurii, mergând pân` la preg`tirea,
autoritatea [i puterea de persuasiune ori chiar carisma personalului ce încadreaz` aceste
structuri, atunci când se afl` \n cooperare cu structuri aferente celorlalte instrumente.
28
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Vom pune în lumin` pozi]ionarea structurilor de r`zboi psihologic, a[a cum este
ea conceput` actualmente în unele state, vom creiona o structur` [i-i vom stabili
func]ionalitatea. Importan]a pozi]ion`rii adecvate a unei asemenea structuri specializate
mai este dat` [i de principalele func]ii pe care trebuie s` le îndeplineasc`. A[a cum
am ar`tat, stabilirea obiectivelor de r`zboi psihologic, ca una dintre func]iile principale
ale structurii, reclam`, în primul rând, selec]ionarea unor obiective proprii, specifice
instrumentului psihologic al puterii de stat, precum [i a unor obiective de ordin psiho-
logic, care s` vin` în sprijinul realiz`rii obiectivelor urm`rite prin angajarea celorlalte
trei instrumente.
Realizarea func]iei de planificare impune structurii o abilitate sporit` de coordonare
a activit`]ilor, pe vertical` [i pe orizontal`, cu celelalte structuri ale puterii de stat.
A treia func]ie – aceea de culegere de informa]ii specifice – plaseaz` structura
la niveluri ierarhice superioare, chiar [i numai din considerentul diversit`]ii domeniilor
de investigat [i al volumului de informa]ii necesare analizei [i prelucr`rii lor, ceea ce
presupune angajarea serviciilor de informa]ii specializate, din diverse domenii, nu numai
din cel militar.

BIBLIOGRAFIE
1. Documentul directiv` NATO, AAP – 6/1996.
2. Ghid pentru lucrul de stat major – Staff College Joint Operations, ACSC/1995.
3. Robert T. Holt, Strategia opera]iilor de r`zboi psihologic [i politica extern` a SUA, Chicago Press
University, 1989.
4. Locotenent-colonel Buciuman M., Criterii de evaluare a eficien]ei opera]iilor de r`zboi psihologic,
referat de doctorat, A|SM, 1999.

29
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

CONSIDERA}II PRIVIND
EVOLU}IA LEGILOR {I PRINCIPIILOR
LUPTEI ARMATE MODERNE
Locotenent-colonel Alexandru GIBOI

R
`zboiul, în accep]iunea sa larg`, este, poate, cel mai dramatic, tragic
[i determinant dintre procesele sociale care au marcat evolu]ia societ`]ii
umane. Felul în care în]elegem s` trat`m conflictele armate va determina
\ntr-o manier` decisiv` modul de via]` al genera]iilor prezente [i viitoare. Acceptând faptul
c` r`zboaiele ne afecteaz` [i ne condi]ioneaz` via]a, nu ne este indiferent modul în care
acest proces social apare, evolueaz` [i dispare, în ce condi]ii se manifest`, care sunt formele
[i modalit`]ile sale de reprimare ac]ional` [i care sunt legit`]ile care \l guverneaz`.
Cele men]ionate ne îndrept`]esc afirma]ia potrivit c`reia “R`zboiul nu trebuie s` fie
abordat ca un produs al hazardului, deoarece, ca toate celelalte, institu]iile [i concep]iile
militare nu dau randament decât dac` se sprijin` pe o baz` solid`, [i anume pe în]elegerea
complet` a naturii r`zboiului [i a for]elor combatante”.
Ob]inerea succesului în lupt` este posibil` numai prin cunoa[terea prescrip]iilor privind
tactica [i strategia luptelor, coroborate cu \n]elegerea func]ionalit`]ii legilor [i a principiilor
luptei armate, în general.
Istoria r`zboaielor a demonstrat c`, de[i acestea nu s-au desf`[urat dintotdeauna
în c#mpul acelora[i legi [i principii, manifestarea acestora nu a avut un caracter rectiliniu,
acestea intr#nd în rela]ionare cu condi]iile existente la un moment dat. Adaptând la domeniul
militar o cugetare a academicianului N.N. Constantinescu, potrivit c`reia “O lege economic`
începe s` existe atunci când apare ansamblul corespunz`tor de condi]ii, î[i poate modifica
ac]iunea atunci când se modific` respectivele condi]ii [i dispare când dispar acestea”,
în]elegem mai u[or c` legile [i principiile luptei armate au ap`rut [i s-au dezvoltat pe m`sura
evolu]iei societ`]ii care a generat, la rândul ei, continua dezvoltare [i diversificare a arma-
mentului [i a tehnicii de lupt`.
Legile luptei armate, în pofida stabilit`]ii lor relative, se dezvolt` într-un anumit mod,
[i anume sub aspectul amplorii [i al consisten]ei, direct propor]ional cu masa condi]iilor
prin care ac]ioneaz`.
Referindu-ne la consisten]`, avem \n vedere faptul c` interac]iunile proprii legilor
se multiplic`, esen]ialitatea lor devine din ce în ce mai profund`, iar tenden]ialitatea lor
este marcat` de o multitudine de fenomene, evenimente [i întâmpl`ri cu mult mai ample
[i mai numeroase decât în timpul r`zboaielor antice. De asemenea, ele vor disp`rea
30
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
o dat` cu dispari]ia fenomenului r`zboi, lucru ce dovede[te caracterul istoric al legilor
sociale, în general, [i al legilor luptei armate, în particular.
În literatura de specialitate sunt prezentate mai multe variante ale legilor luptei armate,
care în sintez` se prezint` astfel:
Legi generale: legea dependen]ei luptei armate de condi]iile economico-sociale; legea
rolului determinant al maselor populare în r`zboi.
Legi particulare: legea concordan]ei dintre scopuri, for]e [i mijloace; legea raportului
de for]e; legea dependen]ei formelor [i procedeelor ac]iunilor militare de nivelul dezvolt`rii
armamentului [i tehnicii de lupt`; legea unit`]ii ac]iunilor; legea amplorii crescânde a luptei
armate; legea concordan]ei dintre preg`tirea cadrelor [i buna organizare [i conducere
a ac]iunilor militare; legea interdependen]elor tehno-umane.
Legi specifice (la diferite arme [i specialit`]i), spre exemplu: legile luptei aeriene;
legile luptei navale; legile balisticii în artilerie [i rachete etc.
Din con]inutul [i caracterul obiectiv al legilor men]ionate deriv` [i principiile în virtutea
c`rora se organizeaz` [i se desf`[oar` ac]iunile de lupt`: libertatea de ac]iune; concentrarea
eforturilor pe direc]iile hot`râtoare; unitatea ac]iunilor de lupt`; dispersarea for]elor
[i mijloacelor; economia for]elor [i mijloacelor; cooperarea neîntrerupt`; surprinderea
inamicului; evitarea surprinderii for]elor; manevra.
Evident, aceast` enumerare nu constituie un dat pentru totdeauna.
Se poate afirma c` nu exist` un num`r fix, constant de principii, ci un fond de cuno[tin]e
fundamentale care se acumuleaz` [i se îmbog`]esc o dat` cu practica istoric`, cu dezvoltarea
gândirii militare. De men]ionat c` principiile [i legile luptei armate formeaz` o unitate
sistemic`, primele fiind elaborate pe baza acestora din urm`.
Principiile luptei armate constituie adev`rate c`l`uze în desf`[urarea [i deznod`mântul
ac]iunilor armate. În timp ce legile luptei armate le în]elegem pe de o parte ca realitate
ontic`, iar pe de alt` parte ca enun]uri nomologice despre aceast` realitate, principiile sunt
de natur` gnoseologic`, nu [i ontic`.
Specificul legilor [i principiilor luptei armate const` în aceea c` r`zboiul, prin natura
sa consumatoare de for]` vie [i mijloace materiale, face ca legile ce-i sunt specifice
s` se manifeste, în primul rând, nu ca regularit`]i, ci ca tendin]e în care factorul subiectiv are
o puternic` implicare în modul de a fi al acestor legi, fiind afectat` astfel func]ionalitatea
lor, dat` fiind natura ontofag` a r`zboiului.
Spre exemplu, dac` ne referim la principiul “dispers`rii for]elor [i mijloacelor”, acesta
ac]ioneaz` ca atare atunci când exist` for]e [i mijloace; dac` acestea sunt decimate, principiul
nu mai are aplicabilitate imediat` asupra unui con]inut real, ci r`mâne pur [i simplu ca ela-
borare în plan logic [i gnoseologic.
Interac]iunile care configureaz` fizionomia legilor luptei armate sunt destul de labile
tocmai din cauza faptului c` r`zboiul, prin caracterul s`u distructiv, suprim` diverse verigi
din conexiunea luptei, fapt ce face ca atât legile, cât [i principiile s`-[i diminueze stabilitatea
opera]ional`.
Argumenta]ia prezentat` ne permite s` abord`m în cuno[tin]` de cauz` legit`]ile luptei
armate moderne.
31
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Se impune aici s` facem un scurt comentariu asupra câtorva caracteristici ale actualei
etape de dezvoltare a societ`]ii umane, care au, indiscutabil, influen]e profunde în modul
de purtare a r`zboiului, în prezent [i \n viitor.
Ne afl`m în plin` afirmare a civiliza]iei postindustriale.
Acceptând faptul c` civiliza]ia reflect` un mod de via]` asociat cu un anume sistem
de producere a avu]iei, agrar, industrial [i cel postindustrial în]elegem c` trecerea
de la un mod de via]` la altul presupune schimb`ri profunde în devenirea civiliza]iei umane.
Economia viitorului, bazat` mai degrab` pe cunoa[tere decât pe materii prime
conven]ionale [i munc` fizic`, va înl`tura pân` la dispari]ie conceptele produc]iei de mas`.
În prezent se produce schimbarea istoric` de la o lume bipolar` [i bisec]ionat`
la o lume trisec]ionat`, simbolizat` de plug, linia de asamblare [i computer. Dac` în prezent
sunt identificate [apte-opt civiliza]ii majore (occidental`, confucianist`, japonez`, hindus`,
slavo-ortodox`, latino-american`, african`), în viitorul imediat se apreciaz` c` societatea
uman` va fi dominat` de “superciviliza]ii” în care predominant va fi “modul de producere
a avu]iei”.
Toate aceste schimb`ri în evolu]ia societ`]ii umane impun o evolu]ie paralel` în natura
r`zboaielor [i schimbarea profund` a modului de abordare a ceea ce generic denumim
“conflict armat”.
În ultimii 30 de ani, începând cu r`zboiul israeliano-arab din 1973, încet, dar sigur
s-au produs muta]ii profunde în conceptualizarea [i purtarea r`zboaielor. A ie[it în eviden]`
faptul c` unii dintre parametrii cheie ai r`zboiului, [i anume anvergura, for]a de ucidere
[i viteza [i-au atins deja limitele [i trebuie reconceptualiza]i.
Se afirm` c` interconectarea dintre modul în care statele (grup`rile de state) în]eleg
s`-[i creeze bog`]ia [i modul de a purta un r`zboi are deja caracter de inseparabilitate.
În]elegerea mecanismului acestor profunde [i rapide transform`ri presupune asumarea
obligativit`]ii reconceptualiz`rii r`zboiului, redefinirii armelor necesare [i regândirii modului
de instruire a militarilor.
Revolu]ia militar` declan[at` presupune schimbarea simultan` a serviciilor militare
la toate nivelurile (tehnologie, strategie, tactic`, organizare, instruc]ie, doctrin`, cultur`,
logistic` etc.).
R`zboiul prezent [i viitor îmbrac` aspecte noi, în care practic “linia frontului” nu mai repre-
zint` o valoare cuantificabil`, b`t`lia se poart` în toate dimensiunile (distan]`, altitudine,
timp) [i este influen]at` puternic de oportunit`]ile deschise de cucerirea spa]iului cosmic
de c`tre om.
Tot mai mult inteligen]a artificial` devine un factor determinant în înclinarea balan]ei
victoriei care presupune c` du[manul va fi îngenunchiat nu atât prin distrugerea masiv`
a infrastructurii sale, cât mai ales prin distrugerea [i fracturarea mijloacelor sale de comand`
[i control.
Superioritatea fa]` de adversar nu se va mai datora determinant echipamentelor de lupt`,
ci faptului c` structurile militare vor trebui s` fie în primul rând “creiere”, adev`rate “armate”
de cercet`tori, ingineri [i speciali[ti.
Viitorul r`zboi va fi câ[tigat de acele for]e care vor fi în m`sur` s` foloseasc` cel mai bine
o strategie conven]ional` de ciclu rapid, bazat` pe timp, în care rolul componentei aeriene
32
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
va cre[te pân` la a fi determinant [i care vor apela în cea mai mare m`sur`, prin for]ele
angajate în teatrul de opera]ii, la factorii intangibili ai luptei care sunt inteligen]a, motiva]ia,
încrederea, bog`]ia resurselor, devotamentul emo]ional, moralul [i ini]iativa individual`.
Abordarea teoretic` a naturii prezentelor [i viitoarelor conflicte armate nu mai poate
s` fac` abstrac]ie de muta]iile produse, care, deja, au impus noi “porunci” ale luptei armate
dintre care exemplific`m pe cele mai importante: distruge instala]iile de comand` ale inamicului;
reteaz`-i comunica]iile pentru a împiedica informa]ia s` urce [i s` coboare pe lan]ul de comand`;
ia ini]iativa; love[te în adâncime; împiedic` e[aloanele de sprijin inamice s` intre vreodat`
în ac]iune; integreaz` opera]iunile terestre, aeriene [i navale; sincronizeaz` opera]iunile
combinate; evit` atacul frontal împotriva punctelor tari ale inamicului; afl` ce face inamicul
[i împiedic`-l s` afle ce faci tu.
Înv`]`mintele confrunt`rilor majore din ultimii ani demonstreaz` c` muta]ia principal`
în modul de purtare a r`zboaielor o constituie apari]ia continu` a noi mijloace puternice
de distrugere în cadrul c`rora cele neconven]ionale, amplasate în toate mediile confrunt`rii
armate, ocup` rolul [i locul principal. În consecin]`, r`zboiul devine tot mai mult o catastrof`
major` care nu mai poate fi considerat un mijloc al politicii.
Rezultatul acestei muta]ii poate îmbr`ca forme alternative. Avem \n vedere r`zboiul
limitat, care implic` o schimbare în caracterul confrunt`rii militare printr-un control
permanent asupra nivelului de violen]` necesar impunerii deciziei politice. Fizionomia
acestui conflict poate fi caracterizat` astfel: nu va dep`[i un anumit prag al violen]ei;
confruntarea armat` nu mai are rolul hot`râtor în deznod`mântul conflictului; decizia politic`
se îndepline[te prin combinarea ac]iunilor specifice din domeniile economic, diplomatic,
informa]ional, psihologic etc., îndreptate asupra sl`birii voin]ei adversarului, cu cele militare,
reduse ca amploare, dar deosebit de intense, ca un ultim adagiu la confrunt`rile nemilitare
anterioare. O alternativ` dezirabil` o constituie impunerea arbitrajului de natur` juridic`,
drept înlocuitor al luptei armate, pe baza unei carte recunoscute universal [i aplicat` în caz
de nevoie de o for]` capabil` s` previn` conflictul armat.
De asemenea, avem \n vedere impactul psihologic al amenin]`rii nucleare, care, în mod
paradoxal, a impus o reconsiderare a modalit`]ilor de folosire a armelor nucleare.
Aceste muta]ii impun ca “guvernarea” r`zboiului s` se exercite de c`tre strategia
total`, în care strategia militar` joac` un rol subordonat.
Esen]a acestei strategii este eviden]iat`, ac]ional, de dou` cerin]e opera]ionale:
• o eficient` manevr` pe câteva direc]ii interioare menite s` preg`teasc` na]iunea
în vederea accept`rii r`zboiului ca o necesitate;
• o ampl` manevr` pe direc]iile principale exterioare, pe e[ichierul politico-militar
regional [i mondial, în vederea ob]inerii sprijinului pe multiple planuri al principalilor
“actori” asisten]i la sau implica]i \n confruntarea militar`.
În leg`tur` cu viitorul r`zboiului [i al luptei armate sunt vehiculate mai multe teorii
dintre care, prin con]inutul [i profunzimea ideilor exprimate [i prin viziunea cuprinz`toare
asupra fenomenului militar, se eviden]iaz`:
Teoria clasic`, potrivit c`reia for]ele armate î[i vor p`stra rolul lor de descurajare
[i de ac]iune militar` în slujba politicii, având misiuni fie na]ionale, fie interaliate. R`zboiul
va intra mai mult sub “control interna]ional (c`[ti albastre, for]e de interven]ie rapid`)”
iar lupta armat` va fi mult mai limitat` [i se va desf`[ura cu anumite intermiten]e.
33
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Teoria optimist` (dup` unii speciali[ti utopic`) exprim` dorin]a de interna]ionalizare
a mijloacelor nucleare strategice. Potrivit acesteia r`zboiul clasic poate fi prevenit
prin mijloace de descurajare nuclear`, iar acolo unde se declan[eaz` lupta armat` trebuie
s` se asigure strategia faptului împlinit.
Viziunea pesimist` asupra r`zboiului [i a luptei armate î[i bazeaz` teoria pe sporirea
considerabil` a importan]ei for]elor armate, deoarece tendin]ele regionale, continentale
[i globale ale geopoliticii [i geostrategiei ar putea antrena r`zboaie în diferite “zone fierbin]i”
pentru a se impune “institu]ii interna]ionale apar]inând unei civiliza]ii”.
Infirmarea sau confirmarea acestor teorii, modul \n care vor evolua doctrinele militare
[i cele strategice, felul în care vor fi concepute [i desf`[urate ac]iunile militare vor ]ine
foarte mult de felul în care omenirea va r`spunde la urm`toarele întreb`ri: “Lumea
de mâine va fi unipolar` sau multipolar` ?”; “Va reu[i omenirea s` estompeze actualele
discrepan]e care se manifest` în modul de producere a avu]iei ?”; “Ne îndrept`m c`tre o lume
a civiliza]iilor sau c`tre o «civiliza]ie mondial`» ?”; “Cum vor evolua religiile, c`tre confruntare
sau c`tre toleran]` reciproc` ?”; “Confruntarea armat` se va extinde în cosmos ?”.
Oricare ar fi r`spunsul la aceste întreb`ri, r`zboiul va mai fi pentru mult` vreme un mijloc
“de prelungire a politicii”, iar viitorul s`u este determinat de “permanenta eficientizare
a con]inutului doctrinelor militare” exprimat`, printre altele, în: valorificarea rezultatelor
tehnologiilor moderne; perfec]ionarea sistemelor militare prin optimizarea func]ional`
a structurilor lupt`toare [i asigurarea unei depline func]ionalit`]i a componentelor sale;
adaptarea doctrinelor strategice/opera]ionale la noile cerin]e ale confrunt`rilor militare.
În plan politic rela]ia “comand` social` – voin]` politic` – buget militar – cercetare
[tiin]ific` – industrie militar` de vârf – implementare în noile structuri ac]ionale”
va reprezenta viitorul strategiei totale de ducere a r`zboiului.

Bibliografie selectiv`
• Colectiv (Centrul de Studii [i Cercet`ri de Istorie [i Teorie Militar`), Lupta armat` – coordonate,
opinii, dezbateri doctrinare, Editura Militar`, Bucure[ti, 1978.
• General de divizie dr. Ilie Marin, Reflectarea legilor [i principiilor luptei armate în conducerea
strategic`, Editura Militar`, Bucure[ti, 1997.
• Colonel dr. Deac Aron Liviu, Doctrine politico-militare [i sisteme de securitate – Fenomenul militar,
Editura A|SM, Bucure[ti, 1997.
• Alvin [i Heidi Toffler, R`zboi [i antir`zboi, Editura Antet, Bucure[ti, 2000.
• General de brigad` dr. Vasile Paul, Conflictele secolului XXI, Editura Militar`, Bucure[ti, 2001.
• Paul Claval, Geopolitic` [i geostrategie, Editura Corint, Bucure[ti, 2001.
• Colectiv, Conflicte militare la început de secol [i mileniu, Editura A|SM, 2001.
• Colonel prof.univ.dr. Ion Irimia, colonel dr. Ion Emil, Elemente de teorie general` a [tiin]ei militare,
Editura A|SM, Bucure[ti, 2002.

34
 MISIUNILE
VEDETELOR FLUVIALE
C`pitan ing. Lucian SCIPANOV

V
edetele fluviale sunt nave de dimensiuni mici, cu putere de foc, destinate s` \nde-
plineasc` misiuni pe fluviu, \n Delta Dun`rii [i \n zona lagunar`, put#nd ac]iona
independent sau \n cooperare cu alte structuri din compunerea for]elor
terestre, navale, aeriene sau a poli]iei de frontier`.
Av#nd mobilitate [i o autonomie considerabil`, vedetele fluviale constituie pivotul
For]elor Navale \n Delta Dun`rii prin capabilitatea de ducere a luptei directe, indirecte
sau de a sprijini cu foc alte structuri din subordinea Statului Major al For]elor Navale.
|ndeplinind cerin]ele principiilor fundamentale ale Strategiei maritime rom#ne[ti,
vedetele fluviale din genera]ia a II-a constituie for]e principale de lupt` ce contribuie la executarea
ripostei armate pe fluviu, \n Delta Dun`rii [i \n zona lagunar`, p#n` la eliminarea definitiv`
a inamicului din zona de responsabilitate a Flotilei Fluviale, \nt`rind succesul ducerii luptei
pe uscat.
Vedetele fluviale sunt destinate s` nimiceasc`, independent sau \n cooperare cu alte genuri
de for]e, navele de lupt` [i de transport ale inamicului, precum [i s` participe la sprijinul
for]elor terestre care ac]ioneaz` de-a lungul fluviului, aflate \n ofensiv` sau \n ap`rare.
|n noua conjunctur` politico-militar`, s-au diversificat [i misiunile acestor nave. Participarea
la impunerea [i respectarea regimului juridic \n apele teritoriale, interven]ia pentru limitarea
[i \nl`turarea efectelor dezastrelor naturale [i p`strarea unui climat echilibrat din punct
de vedere ecologic [i economic sunt noi misiuni ce pot fi \ndeplinite de vedetele fluviale.
Importan]a economic` a zonei, litoralul maritim, marea teritorial` [i fluviul Dun`rea
confer` ]`rii noastre avantaje care justific` existen]a [i importan]a vedetelor fluviale pentru
ap`rarea intereselor na]ionale. Datorit` pozi]iei sale geografice, Delta Dun`rii, care \n mare
parte a devenit rezerva]ie a biosferei, a dus la apari]ia \n zon` a noi riscuri la care este supus`
economia ]`rii [i integritatea ei, mai frecvente fiind:
• trecerea frauduloas` a grani]elor;
• traficul de armament, droguri, carne vie;
• poluarea, nerespectarea regimului juridic al Deltei Dun`rii ca rezerva]ie a biosferei;
• contrabanda cu diferite materiale chimice, radioactive, explozive;
• desf`[urarea unor ac]iuni cu caracter terorist;
• agresiunea pe mare [i pe uscat la gurile Dun`rii.

Specificul misiunilor executate

Datorit` puterii de foc [i mobilit`]ii, concomitent cu punerea \n valoare de c`tre echipaje
a acestor caracteristici, \ntrunind obiectivele For]elor Navale [i cerin]ele Doctrinei Navale,
misiunile vedetelor fluviale se diversific` \n func]ie de num`rul navelor participante.
35
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Vedeta fluvial` este subunitatea de foc care execut` misiuni de lupt` \n cadrul grupului
de vedete fluviale sau independent. Misiunile navei sunt definite pentru situa]ii la pace
[i la campanie, vedeta fluvial` av#nd urm`toarele posibilit`]i de lupt` [i de interven]ie,
\n func]ie de situa]iile create, astfel:
pe timp de pace: \n situa]ii de criz` [i la campanie:
c`utarea [i salvarea unor nave aflate interzicerea ac]iunilor navale adverse, prin ac]iuni
\n pericol \n raionul fluvial de responsabilitate; de minare [i prin folosirea armamentului de la bord;
supravegherea [i cercetarea unor aliniamente culegerea de informa]ii privind adversarul,
sau itinerarii fluviale; prin executarea unor incursiuni \n ad#ncimea
dispozitivului advers;
interven]ia pentru limitarea [i \nl`turarea
transportul [i recuperarea grupelor de cerce-
efectelor dezastrelor [i calamit`]ilor naturale; tare-diversiune;
sprijinul poli]iei de frontier` pentru impunerea executarea transportului pentru aprovizionarea
legisla]iei, respectarea regimului juridic \n apele for]elor proprii, c#nd acesta nu se poate realiza
teritoriale [i \n zona de responsabilitate; cu alte mijloace.
Grupul de vedete fluviale reprezint` o subunitate tactic` alc`tuit` din 3 vedete fluviale.
Execut` misiuni de lupt` independent sau \n cadrul sec]iei de nave. Pentru grupul de vedete
fluviale misiunile se diversific` astfel:
• interzicerea ac]iunilor navale adverse sau militar` \n ad#ncimea dispozitivului advers,
\n raionul de responsabilitate, prin ac]iuni de minare \n limita b`t`ii armamentului de la bord;
[i prin ac]iuni de lupt`, cu folosirea armamentului; • paza [i ap`rarea unor obiective \n raionul
• siguran]a comunica]iilor fluviale, prin ac]iuni de ac]iune propriu;
de patrulare, supraveghere [i cercetare a unor ali- • siguran]a convoaielor cu ajutoare umanitare
niamente [i puncte obligatorii de trecere; \mpotriva atacurilor de orice fel;
• participarea la dezorganizarea punctelor • executarea transportului pentru aprovizionarea
de trecere peste fluviu; for]elor proprii;
• transportul [i debarcarea desantului fluvial • sprijinul poli]iei de frontier` \n monitorizarea
tactic; [i controlul traficului pe Dun`re, din raionul de res-
• atacarea unor obiective de importan]` economic` ponsabilitate.
Sec]ia de vedete fluviale este subunitatea tactic` de baz`; se compune din 2 grupuri
de nave [i execut` ac]iuni de lupt` independent, \n cadrul divizionului sau \n cooperare
cu alte genuri de for]e, navale sau terestre. Misiunile principale ale sec]iei de vedete fluviale
sunt complexe [i constau \n:
interzicerea ac]iunilor navale adverse lovirea unor obiective de importan]` economic`
\n raionul de responsabilitate, prin ac]iuni de minare sau militar` din ad#ncimea dispozitivului advers,
[i prin ac]iuni de lupt`, cu folosirea armamentului; dispuse \n limita b`t`ii armamentului de la bord;
siguran]a comunica]iilor fluviale prin ac]iuni paza [i ap`rarea unor obiective fixe sau mobile
de patrulare, supraveghere [i cercetare a unor ali- din raionul de ac]iune propriu;
niamente [i puncte obligatorii de trecere; executarea transportului pentru aprovizionarea
participarea la dezorganizarea punctelor for]elor proprii;
de trecere peste fluviu; protec]ia convoaielor cu ajutoare umanitare
participarea la opera]ii de men]inere a p`cii; \mpotriva atacurilor de orice natur`;
debarcarea desantului fluvial tactic [i spriji- sprijinul poli]iei de frontier` \n monitorizarea
nul cu foc al ac]iunilor acestuia; [i controlul traficului pe Dun`re.
Divizionul de vedete fluviale este unitatea tactic` de baz` [i se compune din 2 sec]ii
de nave, misiunile acestuia const#nd \n:
interzicerea ac]iunilor navale adverse ap`rarea transporturilor fluviale [i a unor
\n f#[ia de responsabilitate a Flotilei Fluviale, obiective militare [i civile din spa]iul fluvial indepen-
prin ac]iuni de minare [i prin ac]iuni de lupt`, dent sau \n cooperare cu alte for]e;
cu folosirea armamentului; sprijinul for]elor terestre aflate \n ap`rare

36
 Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
la gurile Dun`rii sau care ac]ioneaz` pe dou` direc]ii interven]ia pentru limitarea efectelor calami-
fluviale; t`]ilor naturale;
sprijinul for]elor implicate \n ac]iuni de men-
sprijinul poli]iei de frontier` \n aplicarea ]inere a p`cii;
m`surilor de embargo pe Dun`re; participarea la nimicirea desantului aerian
participarea la opera]ii de men]inere a p`cii; inamic debarcat \n zona de responsabilitate.

Principii de folosire \n lupt`

Ac]iunile de lupt` ale vedetelor fluviale trebuie s` aib` caracter activ [i hot`r#t. Acesta
se realizeaz` prin manevre rapide [i ac]iuni \ndr`zne]e, utilizarea focului de artilerie [i folosirea
condi]iilor create de loviturile altor for]e fluviale, ale for]elor terestre [i de avia]ie executate
asupra acelora[i obiective.
Folosirea \n lupt` a vedetelor fluviale are la baz` urm`toarele principii:
• concentrarea eforturilor pe direc]ia principal`, • unitatea de ac]iune realizat` dup` o concep]ie
prin reparti]ia mijloacelor de foc pe obiective, \n raport [i un plan unic;
cu misiunea primit` [i posibilit`]ile de lupt` ale navei; • libertatea de ac]iune, care s` duc` la \ndepli-
• realizarea surprinderii inamicului, \n principal nirea misiunii primite, realizat` de c`tre comandantul
prin executarea \n ascuns a manevrei de for]e navei prin schimbarea, \n func]ie de situa]ie, la nevoie,
[i mascarea dispozitivului de lupt`; a hot`r#rilor luate anterior, f`r` periclitarea misiunii
• cooperarea asigurat` prin coordonarea [i a siguran]ei echipajului;
ac]iunilor navelor cu ale altor for]e, \n timp [i \n spa]iu, • dispersarea for]elor, ca m`sur` eficient`
pentru ducerea la bun sf#r[it a misiunii; de mic[orare sau anulare a eforturilor ac]iunilor
• conducerea centralizat`, \n scopul concentr`rii inamicului asupra navelor proprii;
eforturilor navelor pe direc]ia principal` [i \n momentele • precizia \ntrebuin]`rii armamentului, realizat`
hot`r#toare ale luptei; prin determinarea coordonatelor obiectivelor, calculul
• economia for]elor, care se realizeaz` prin analiza elementelor de tragere, organizarea sistemului
corect` a inamicului [i cunoa[terea complet` a posi- punctelor de comand` [i de observare;
bilit`]ilor proprii, pentru a cauza pierderi maxime • oportunitate \n deschiderea focului, care se reali-
inamicului, cu pierderi proprii minime; zeaz` prin men]inerea armamentului \ntr-o stare
• crearea rezervei necesar a fi folosit` \n mo- ridicat` de preg`tire pentru lupt` [i preg`tire a tragerii
mentele hot`r#toare ale luptei; \n timp scurt.
|n temeiul celor prezentate, putem concluziona:
calit`]ile nautice multiple ale vedetelor fluviale determin` necesitatea prezen]ei
lor \n Flotila Fluvial`, indiferent de efortul economic realizat;
preg`tirea echipajului este definitorie \n succesul misiunii, concomitent cu punerea
\n valoare a puterii de foc a navei;
ac]iunile de lupt` ale vedetelor pot avea [i caracter ofensiv;
vedetele pot \ndeplini misiuni at#t independent, c#t [i \n cooperare, scopul acestora
fiind sprijinul for]elor terestre;
\n noua conjunctur` politico-militar`, vedetele fluviale au capacitatea de a \ndeplini
misiuni de lupt` cu specific inedit.
Nu \n ultimul r#nd, putem sublinia c` misiunile navelor se pot alinia cu succes la cerin]ele
interna]ionale create \n urma invita]iei de aderare la structurile euroatlantice, contribuind,
astfel, la \nt`rirea siguran]ei zonei de interes intern [i interna]ional.

BIBLIOGRAFIE
• Viceamiral (r.) Iordache Constantin, Tactica naval`, 2002.
• Doctrina ac]iunilor \ntrunite ale for]elor armate, Bucure[ti, 2001.

37
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

COMUNICAREA MILITAR|
~ fapt [i raport social ~
Colonel dr. Nicolae ROTARU

“Omul începe via]a – cit#nd un specialist \n domeniu1 – anun]ându-[i sosirea

[i o termin` tot comunicând”. A[adar, drumul de la “oa !” la “ort” este un parcurs comunica-
]ional în care dialog`m prin coprezen]` (face-to-face) sau (de) la distan]`, în cel pu]in dou`
ipostaze: situa]ional` (un dialog inofensiv, f`r` scop praxiologic, o conversa]ie fiziologic`)
[i ac]ional` (comunicare/cooperare pentru un efort comun). Ca motiva]ie, comunicarea
poate fi: ocazional`, de între]inere, idilic`, dar [i de cooperare.
Mediul militar este cel mai propice manifest`rii metacomunic`rii, prin care “se face
trecerea de la con]inut la rela]ie” [i care este “menit` s` înt`reasc` [i chiar s` suplineasc`
ceea ce lipse[te în con]inut: nuan]area sentimentelor, a îndemnului/comenzii, atitudinii etc.”2.
Într-o asemenea arhitectur` comunica]ional`, elementele interac]ionale E–R devin
reciproc [anjabile, a[a încât mediul comunic`rii de tip tranzac]ional devine unul interactiv,
în care emi]`torii [i receptorii sunt, de fapt, parteneri (cobeligeran]i) – când dominatori,
când domina]i.
Ca [tiin]` a folosirii mijloacelor de exprimare (cuvinte, gesturi, pozi]ii, tehnici),
comunicarea trebuie s` ofere, în ultim` instan]`, posibilitatea de a primi, a descifra
[i a valorifica feed-back-ul, sens în care trebuie s` existe voin]a/capacitatea orient`rii mesajului
[i nevoia/ac]iunea de comprehensibilitate. Realitatea militar` este teatrul unor exerci]ii
ale ipostazelor (variantelor, pronostic`rilor) de comunicare, efectele mesajelor fiind de tipul
“azi pentru mâine”.
Stolul de p`s`ri, turma de oi, roiul de albine, mu[uroiul de furnici, bancul de pe[ti,
cireada de vite, colonia de pinguini, haita de lupi, clo[ca cu pui, cultura de microbi, chiar
[i aparatele (circulator, respirator) [i sistemele (nervos, osos) sau elementele celulare
r`mân entit`]i deoarece comunic`.
În lumea ra]ional`, structurile sociale (grupurile, organiza]iile, comunit`]ile) sunt coagulate,
mai ales, pe criterii comunica]ionale, aceste realit`]i asociativ-grupale depinz#nd, în mod
vital, de existen]a [i func]ionarea (efectivitatea) sistemului comunica]ional.
Cele patru propriet`]i fizice esen]iale ale informa]iei, considerat` “aurul gri” (este
a priori inepuizabil`, copiabil`, indivizibil` [i cumulativ`)3, rezult` din biunivocitatea
1
Lauren]iu {OITU, Pedagogia comunic`rii, Editura Didactic`&Pedagogic`, Bucure[ti, 1997, p. 12.
2
Idem, p. 23.
3
Apud Constantin TELE{PAN, Informa]ia – noua resurs` a managementului organiza]iei (În Revista
For]elor Terestre, nr. 4 (20)/2000, Sibiu, pp. 53-56).

38
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
raporturilor comunica]ionale: om-om [i om-ma[in`, precum [i “pe cele trei structuri
verbative: a [ti, a [ti s` faci, a [ti s` fii [i s` devii” în situa]iile de comunicare care pot fi: de comple-
zen]`, cooperant` [i egal` între neegali (precum civilii [i militarii constitui]i în grupuri pentru
gestionarea crizelor), cooperant` între asem`n`tori (în subunit`]ile aceleia[i arme),
cooperant`, dar neegal` ([efii ordonatori/subordona]ii executan]i) [i cooperant`-normativ`
sau de ierarhizare (ca prelungire a comunic`rii între neegali)4.
De altfel, în viitor se va dilua considerabil rela]ia “om-tenic`-om” [i se va statornici alt tip
de rela]ii: “tehnic`-tehnic`”, “tehnic`-om”, “om-mesaj-om”, r`zboiul fiind multidimensional,
cu opera]ii preponderent informa]ionale; concep]ia “for]e contra for]e” va fi schimbat`
cu “sisteme de lupt` versus sisteme de lupt`”, în care func]iile trec de la oameni (servan]i)
la robo]i (executan]i), suprema]ia de]inând-o armele inteligente, iar ac]iunile vor fi “caracte-
rizate de manevrabilitate, flexibilitate, independen]`, violen]` [i diversitate”5.
“Prob` a excelen]ei sinelui”, comunicarea face posibil adev`rul “cine comunic`
se comunic`”6, adic` parcurge drumul c`tre cel`lalt (aproapele) prin sincronizare, rezonan]`,
calibrarea discursului, intui]ia efectelor, contextualitate [i stilistic`. Faptele comunica]ionale,
ca s` creeze rela]ion`ri de tipul: ce s-a perceput, ce s-a în]eles, ce s-a exprimat [i ce s-a vrut
a se exprima, trebuie “s` fie alc`tuite din: ce se vede(postur`, gesturi, forme, culori,
dimensiuni etc.); ce se aude (vorba, timbrul vocii, muzica, ritmul, pauzele); ce se spune
(cuvântul, semnifica]iile, con]inuturile, ideile); ce se face (ac]iuni, organiz`ri, procese etc.)7.
Dar, principala rela]ionare în comunicarea persuasiv` o constituie at#t argumentul
[i demonstra]ia, cât [i capacitatea empatic` a comunicatorului, cu ajutorul c`reia “avem tendin]a
de a în]elege mai bine partenerul, de a-i intui gândurile [i tr`irile afective, de a-i anticipa
comportamentul [i chiar de a ac]iona corespunz`tor asupra acestuia”8. Empatia coroborat`
cu dialogul ajut` la finalizarea a dou` scopuri emergente: comunicarea în sine [i acomodarea
la realitatea celuilalt.
Privitor la “traficul de informa]ii” [i valoarea acestuia în asigurarea securit`]ii cu ajutorul
unor dispozitive de supraveghere, Bernard Miege scrie: “Informa]ia (...) poate fi cu u[urin]`
revândut` de c`tre cel care tocmai a cump`rat-o; ea poate fi copiat` [i multiplicat`, pre]ul
acceptat de consumator poate s` nu aib` nimic de-a face cu valoarea de folosire a produsului
(astfel, s-a observat, de mult` vreme, c` o carte “proast`” se cump`r` la acela[i pre]
ca o carte “bun`” [i c` cititorul nu î[i poate da seama de asta decât dup` ce a citit-o);
mai multe exemplare diferite dintr-o revist` [i acela[i num`r de exemplare identice nu dau
aceea[i cantitate de informa]ie [i, pentru consumator, cump`rarea acestora nu va r`spunde
principiului adi]ion`rii (la ce-]i folose[te s` ai dou` exemplare din acela[i ziar ?); bunul
4
Apud Mihai MACOVEI, Comunicare [i persuasiune în actul didactic (În Revista Academiei For]elor
Terestre, nr. 4 (20)/2000, Sibiu, pp. 71-81).
5
Carol MOLDOVAN, Influen]a câmpului de lupt` modern asupra luptei armate (În Revista Academiei
For]elor Terestre, Sibiu, nr. 4 (24)/2001, Sibiu, pp. 39-42).
6
Lauren]iu {OITU, lucr. cit., p. 50.
7
Mihai MACOVEI, loc. cit.
8
Solomon MARCUS, Empatie [i personalitate, Edituira Atos, Bucure[ti, 1977, p. 169.

39
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
informa]ional este par]ial substituibil (dac` o lucrare a fost epuizat`, cump`r`m alta)
[i, odat` consumat, poate fi folosit pentru o nou` lectur` (de[i, cu unele excep]ii, acesta
nu e [i cazul presei cotidiene). Pe scurt, este dificil s` faci s` varieze valoarea informa]iei
în func]ie de interesul utilizatorului (ceea ce ar reprezenta un avantaj apreciabil în cazul
“veghii strategice” (securitatea na]ional` – n.m.), iar, la urma urmei, traficarea produselor
informa]ionale este stabilit` dup` reguli care se deosebesc net de cele admise de obicei
pe pie]ele majorit`]ii produselor de consum de mas`. În sfâr[it, informa]ia, atunci când
este larg disponibil` (tendin]a înspre “opulen]a informa]ional`” este observabil` în domenii
din ce în ce mai numeroase ale activit`]ii economice [i sociale, produc`torii neezitând
s` intre pe pie]e aparent saturate), oblig` consumatorii s` aleag` permanent între ceea ce
este pertinent [i ceea ce nu este”9.
Comunicarea este forma fundamental` a interac]iunii în lumea viului. “E imposibil
s` nu comunic`m”, gl`suie[te una dintre devizele-principiu ale {colii de la Palo Alto.
Vrem, nu vrem, societatea uman` este cucerit` de comunicare, interferen]ele produ-
cându-se determinant, în toate sistemele: tehnologic, educativ, cultural, economic, diplomatic,
politic, militar.
Deviza marilor firme occidentale – “Pentru a câ[tiga, trebuie s` comunic`m !” – nu este
eminamente civil`, ci dimpotriv`. Ansamblul de tehnici [i tehnologii de gestionare a socialului
care este comunicarea, în cazul unit`]ilor militare, ca organiza]ii sociale, contribuie la crearea
unei identit`]i puternice a acestui grup profesionist, la viabilizarea noului tip de management
militar, la modernizarea condi]iilor de preg`tire [i educare a efectivelor paralel cu moder-
nizarea logisticii.
În “Cahier de l’Education Nationale” (nr. 65, mai 1988, Paris, p. 21) un articol se \ncheie
astfel: “Comunicarea nu este o func]ie separat`, ad`ugat` celorlalte. Ea este primul nostru
instrument de munc`. Toate demersurile noastre sunt demersuri de comunicare. Actul
de înv`]`mânt, munca administrativ`, trec prin comunicare. A-i instrui [i a-i educa
pe tineri, a informa familiile, a-]i convinge partenerii, a stabili rela]ii cu mediul economic
[i social înseamn` în primul rând a comunica”. A[adar, comunicarea gestioneaz` socialul.
Iar mediul militar, fiind unul social de tip special, concluzia este cu at#t mai valabil`.
Valoarea comunic`rii, parafraz#ndu-l pe Georg Lukács, reprezint` o “tensiune dep`[it`,
învins`”10, o “împ`care între parteneri”, un rezultat al comprehensibilit`]ii parteneriale.
Totalitatea rela]iilor dintre oameni presupune [i d`, de fapt, punctul de plecare în evaluarea
calitativ` a comunic`rii, prin prisma faptului c`, a[a cum scria Piaget, “sociologia trebuie
s` considere societatea ca un tot, de[i acest tot, distinct de suma indivizilor, nu este decât
ansamblul raporturilor sau al interac]iunilor acestor indivizi”11.

9
B. MIEGE, Societatea cucerit` de comunicare, Editura Polirom, Ia[i, 2000, p. 139.
10
Ion PASCADI, prefa]` la Lucien Goldmann – Sociologia literaturii, Editura Politic`, Bucure[ti, 1972,
p. 19.
11
Jean PIAGET, Psihologia inteligen]ei, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti, 1970, p. 198.

40
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Cum se [tie, istoria transmiterii informa]iilor este legat` intrinsec [i profund de istoria
r`zboaielor, în spe]` de evolu]ia armatelor12, dialogul militar fiind unul specific, în care orice
locutor este [i interlocutor atunci când se produce feed-back-ul, chiar dac` acest fapt
este explicitat prin acela[i canal. Feed-back-ul unui “ordin” nu îl reprezint` r`spunsul
“am în]eles !”, ci efectul a[teptat al acelui mesaj. Am mai amintit despre “t`cerile gr`itoare”
specifice mediului militar, chit c` ast`zi locul conspirativit`]ii tinde s` fie înlocuit
cu transparen]a total`. Se pare c` acest al doilea caz (demonstra]ia de for]` înso]it`
de declara]iile de inten]ie) reprezint` cea mai eficace arm` psihologic` împotriva efectivelor,
mai ales nelupt`toare, ale adversarului, garan]ia dezvolt`rii succesului ini]iatorului actului
violent13. A[adar, reversibilitatea mesajelor este obligatorie pentru a exista comunicare.
Feed-back-ul militar este, de regul`, o retroac]iune, un r`spuns de tip ac]ional la un semnal
de tip imperativ14.
În organiza]iile militare continu` s` func]ioneze modelul comunica]ional behaviorist
(psihologist) criticat de Katz [i Lazarsfeld, în care mesajele se lanseaz` de c`tre “masele
atomizate”, dar exist` paralel [i aportul modelului func]ionalist, în care accentul îl constituie
impactul, reac]ia “consumatorilor” în func]ie de “contextul” (situa]ia de criz`, teatrul
de opera]ii, cazarma, portavionul etc.) recept`rii, receptare care este o a[teptare obligatorie
12
Originea transmiterii la distan]` [i într-un timp cât mai scurt a [tirilor este veche [i a cunoscut
o diversitate de mijloace, de la popor la popor [i de la o civiliza]ie la alta. De la Diodor din Sicilia
(80-21 î.e.n.) se [tie c` per[ii dispuneau de un sistem de transmitere a [tirilor foarte bine pus la punct,
fiind asigurat de santinelele e[alonate între principalele ora[e ale Persiei. În timpul expedi]iilor din Grecia
(secolul al V-lea î.e.n.), [tirile parveneau, în acest mod, de la mii de kilometri, în numai 48 de ore. Navigatorii
greci au folosit în acest scop tot vârfurile mun]ilor, unde î[i aveau organizate servicii speciale de semnalizare,
cât [i numeroase tunuri de foc, construite în acest scop. Cele mai vechi faruri pentru orientarea cor`biilor
pe timp de noapte au fost construite cu mult înainte de secolul al VIII-lea î.e.n. în Egiptul de Jos. Armata
cartaginez` a acordat o mare aten]ie semnaliz`rilor luminoase la distan]`. De altfel, în timpul lui Hannibal
(247-183 î.e.n.), armata sa era dotat` chiar cu un corp de semnalizatori bine instrui]i. Romanii, buni organi-
zatori ai teritoriilor, dispuneau de o re]ea complex` de turnuri cu focuri, iar semnalele se d`deau cu tor]e
incandescente care, în func]ie de natura [i con]inutul mesajului, era plasate în diverse puncte ale turnului
de paz`. Alt sistem de comunicare era acela al fanioanelor colorate, folosit [i ast`zi în marin`. De asemenea,
celebrul Timur Lenk (1336-1405) folosea destul de des fanioanele parlamentare de culoare alb`, ro[ie
[i neagr`. În 1684, Robert Hooke (1635-1703) introduce sistemul de semnalizare cu ajutorul plan[elor
colorate. Se consider` c` primul telegraf optic este realizat, în anul 1791, de Claude Chappe (1763-1805),
sistem care a fost aplicat mai întâi între Paris [i Rouen, apoi, în 1794, de c`tre SUA. În 1774, la Geneva,
George Louis Lesage (1724-1803) inventeaz` aparatul de telegrafie electric, perfec]ionat, în 1811,
de germanul S.Th.von Soemmering (1755-1830). De la aceste date, descoperirile în telegrafie se dezvolt`
vertiginos, printre cele mai importante fiind, în 1820, introducerea acului electromagnetic de c`tre
André Marie Ampere (1775-1836), inventarea în 1837 a alfabetului telegrafic al lui Samuel Finely Bresse Morse
(1791-1872), construirea, în 1835, a unui aparat înregistrator pe band` de hârtie de c`tre Karl A. Steinheil
(1801-1837), introducerea în 1837 a telegrafului electromagnetic al lui Charles Cooke (1806-1879),
descoperirea, în acela[i an, a pantelegrafului de c`tre Giovanni Caselli (1815-1891) etc. O dat` cu perfec]ionarea
aparaturii s-a îmbun`t`]it [i extins [i sistemul de telegrafie în toat` lumea.
13
Ac]iunile SUA în Golf au fost precedate de “deconspir`ri” în mass-media a unor strategii “strict
secrete” pân` la detaliu, exact pentru a se [ti, de c`tre adversar, dar mai ales de c`tre poporul statului
agresat, ce-l poate a[tepta [i, în consecin]`, ce solu]ie (defensiv-capitulativ`) s` adopte.
14
Detalii în Nicolae ROTARU, Comunicarea în managementul grupului mic (În “Agenda principalelor
activit`]i educative, de tradi]ii, culturale [i sportive”, Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor,
Trim. 1/2003, pp. 62-62).

41
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
(un feed-back ac]ional), nu un efect limitat sau absent, ca \n cazul paradigmei behavioriste
de tipul “el-ei”.
Situa]ia comunica]ional` militar` actual` seam`n` – date fiind [i mijloacele care contribuie
la producerea sa – cu comunicarea de mas`, care r`spunde nevoilor (a[tept`rilor)
receptorilor prin cel pu]in trei forme tipice (scopuri comunica]ionale): informator (de în[tiin]are,
documentare, transmitere, “comunicare”), regulator (de creare a mediului critic, atitudinal
[i de formare a opiniei) [i stimulator (prin formulele de transmitere, motivare, influen]are
[i creare a credibilit`]ii [i legitimit`]ii subiectului actului comunica]ional). În ceea ce prive[te
eficien]a comunic`rii în mediul militar, aceasta este dat`, în primul rând, de calit`]ile mesajului,
diferen]iate în func]ie de tipul de comunicare (oral` sau imprimat`) [i de calitatea receptorilor
(care poate produce filtraje, blocaje, distorsiuni [i bruiaje). Generalul (r.) Gheorghe Ar`d`voaice
invoc` un ansamblu de asemenea calit`]i, precum: necesare (justificate), concise, precise,
clare, concrete, relevante, complete, oportune, inteligibile, sobre, adecvate, cu adversabilitate
indubitabil`15.
Tendin]a comunic`rii în timp real este visul oric`rui militar. “Acum [i aici”, caracteristici
ale câmpului de lupt` clasic, au c`p`tat, prin “simultaneitate despar]ializat`”, conota]ie
extensiv`. Practic, din orice punct al globului se poate comunica “în acela[i timp [i în acela[i
loc”, ignorând decalajele aproape insesizabile legate de propagarea undelor. “{tergerea”
distan]elor datorit` sateli]ilor [i a[a-zisa comprimare “spa]io-temporal`” datorat` vitezei
semnalului fac din comunicarea militar` o stare de non-stop rela]ional.
Comunicarea, spunea Yves Winkin, duce cu gândul, mai întâi, la o s`geat`, care simbo-
lizeaz` transmiterea inten]ionat` a unui mesaj de la un emi]`tor spre un receptor,
care poate deveni, la rându-i, emi]`tor. A[adar, comunicarea se identific` “cu transmisia,
dac` nu chiar cu ceea ce este transmis”16.
În articolul invocat autorul vorbe[te despre “comunicare [i informa]ie” devenite comunicare
de informa]ie, ierarhizând acest tip de comunicare: “telegrafic`” sau individual` (cu trimitere
la experimentele de dup` r`zboi din SUA anilor ‘50 ale lui Shannon, Weaver [i Wiener),
“orchestral`” sau social` (invocând pe Bateson [i antropologia sa, precum [i diadele
digital/analogic, simetrie/complementaritate, indice/ordin, con]inut/rela]ie, comu-
nicare/metacomunicare, feed-back/context). Analiza ofer` premise de studiu privind
“participarea la comunicare” a actorilor sociali din sfera militar`, unde dialogul este preponderent
emic (individual), mai ales pe traseul emi]`tor – mesaj – receptor.
Drumul comunic`rii militare are acelea[i puncte obligatorii de trecere ca orice rela]ie
dintre fiin]e. În plus, exist` un dialog interuman cu sinapse specifice17.
Realitatea geopolitic` a impus [i noi terminologii în strategia militar`. Tot mai des clasicele
“ofensiv`”, “ap`rare”, “contraatac” au fost înlocuite de sintagme precum “stabilitatea
strategic`”, “gestionarea crizelor” sau “interven]ia umanitar`”.
Chiar realitatea îns`[i, obiectiv` dar [i subiectiv`, este produsul practicii umane,
cea care, prin limbaj, ca instrument major al comunic`rii, se transform` într-un sistem
simbolic, în care exist` un “interac]ionism median” de adaptare a indivizilor la conven]iile
grupului, cum ar spune Hebert Blumer, [i de comunicare/“acordare” între indivizii
15
Gh. AR~D~VOAICE, Calit`]ile mesajului [i eficien]a comunic`rii în mediul militar (În Revista “Spirit
militar modern”, nr. 5-6/1996, Bucure[ti, pp. 14-17).
16
Yves WINKIN, Comunicarea interpersonal`: o abordare antropologic` (În P. De Visscher&A. Neculau,
“Dinamica grupurilor. Texte de baz`”, Editura Polirom, Ia[i, 2001, pp. 140-154).
17
Detalii în Nicolae ROTARU, Comunicarea – de la instinct la ra]ionament (În Revista “Spirit militar
modern”, nr. 4-5/2000, Bucure[ti, pp. 38-39).

42
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
participan]i la act, într-o coevolu]ie, cum s-ar exprima fenomenologul Alfred Schutz,
care ia în calcul tipurile de comunicare dup` patrulaterul activ/pasiv, pasiv/activ, activ/activ
[i pasiv/pasiv, al unui model utilizat de Erving Goffman18.
Îns`[i “comunicarea este o form` de ac]iune”19, care poate fi tratat` în “câmpuri
de interac]iune”, cum spunea Pierre Mourdieu, [i judecat` prin prisma celor patru forme
de putere propuse de Thompson, care-l citeaz` pe Michael Mann20 – economic`, politic`,
coercitiv` [i simbolic`.
În spiritul acestei lucr`ri, intereseaz` mai mult al treilea element. “De[i exist` o strâns`
conexiune istoric` [i empiric` între puterea politic` [i puterea coercitiv`, este logic s` distingem
analitic între ele. Puterea coercitiv` implic` folosirea sau amenin]area cu folosirea
for]ei fizice pentru a supune sau a cuceri un opozant. (...) Din punct de vedere istoric,
cele mai importante institu]ii pentru acumularea resurselor de acest tip sunt institu]iile
militare [i cea mai important` form` de putere coercitiv` este puterea militar`”,
scrie acela[i John Thompson21.
Ini]iatorii (emi]`torii) militari folosesc un tip de comunicare (canal) specific`, prin care
transmit un mesaj specific destinat unor “receptori calzi”, afla]i în pozi]ie de a[teptare,
în stare de veghe, în compatibilitate ac]ional` cu un anumit grad de confiden]ialitate/conspi-
rativitate, dup` un training al ac]iunilor de preg`tire sau de lupt`. Exist` [i o empatie special`
datorit` c`reia a[tept`rile de comunicare ale receptorilor au un feed-back eficient, atât ca r`spuns
informa]ional, cât [i reactiv-ac]ional-comportamental. Putem vorbi, în majoritatea cazurilor
de dialog militar de specialitate, de o metacomunicare, o în]elegere reciproc` dincolo
de comunicare, constituit` din cuvinte, dar [i din intui]ii bazate pe acumul`ri [i similitudini
din trecut.
Potrivit lui V. Satir sunt cinci c`i de comunicare interuman` de tip familial: concilierea,
dezaprobarea, ra]ionalizarea (rezonabilitatea), irelevan]a (indiferen]a) [i concordan]a22.
Cum am mai spus, convie]uirea în grupul militar poate fi asemuit` cu via]a de familie,
în multe puncte de vedere, mai ales în cel comunica]ional. C`ilor verbale enumerate li se adaug`,
desigur, rela]iile nonverbale (expresiv-senzoriale), între care cele: fizionomice (mimice),
corporale (panto-mimice, musculare-kinestezice, tensionale-energetice).
Vorbirea [i ascultarea, cititul [i scrisul sunt modalit`]i de comunicare, dar numai schimbul
de la suflet la suflet genereaz` încredere, condi]ie sine qua non a influen]`rii parteneriale.
Scara receptivit`]ii (ascultare [i în]elegere) are cel pu]in patru trepte: ignorarea
interlocutorului; pref`c`toria aprobativ`; ascultarea selectiv`, fragmentar`; ascultarea atent`,
concentrat`. Exper]ii în comunicare consider` c` numai 10% transmitem/recep]ion`m
prin cuvinte, aproape 60% constituind comunicarea prin limbajul corporal-fizionomic.
C`tre acest tip de comunicare empatic` (ascultarea [i cu ochii, cu inima, cu ...
sentimentele) tind comunicatorii mediului militar.
La aceste aspecte, mai ales psihologice, se adaug` cele pur lingvistice [i retorice, ca [i
“recuzita comportamental`”, de la “schimbul de priviri” la self-image, care asigur` ceea ce
poate fi denumit` o metacomunicare persuasiv`.
18
Apud Iulian POPESCU, Prefa]` la Denis McQuail, Comunicarea, Editura Institutul European,
Ia[i, 1999, pp. 263-264.
19
John B. THOMPSON, Media [i modernitatea, Editura Antet, Bucure[ti, f.a., p. 16.
20
Idem, p. 18.
21
Idem, p. 20.
22
Apud Iolanda MITROFAN&Nicolae MITROFAN, Comunicarea intrafamilial` în viziunea terapeu]ilor
(În revista “Psihologia”, nr. 4/1991, Bucure[ti, pp. 24-25, 27).

43
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

LIMITE DE ACTIUNE
,
~
ALE AUTORITATILOR
, ADMINISTRATIVE
~
ÎN APARAREA ORDINII PUBLICE(III)
General de brigad` Ilie GORJAN

A
probarea utiliz`rii for]ei din partea factorilor abilita]i de lege, avertizarea
[i somarea cu privire la utilizarea acesteia nu sunt necesare în cazul
în care asupra organelor de ordine se exercit` violen]e ori acestea se afl`
într-un pericol iminent1.
În procesul de restabilire a ordinii publice, pe fondul situa]iilor care implic` utilizarea
mijloacelor tehnice adecvate, pot ap`rea elemente care s` agraveze situa]ia operativ`
concret` în care se ac]ioneaz`, independent de voin]a for]elor de ordine public`, gener#nd
o stare accentuat` de dificultate sau pericol, în ceea ce prive[te îndeplinirea atribu]iilor
specifice, numai prin folosirea acestora.

Limite legale în folosirea armelor de foc

pentru restabilirea ordinii publice
Pot ap`rea pericole iminente, cu repercusiuni imediate, grave [i foarte grave, la adresa
vie]ii [i integrit`]ii corporale ale membrilor for]elor de ordine sau a unor interese fundamentale
ale statului [i, pentru a c`ror împiedicare sau neutralizare, mijloacele tehnice pot deveni,
la un moment dat, în procesul de utilizare a for]ei, ca insuficiente sau ineficiente, în astfel
de situa]ii impunându-se folosirea armelor albe sau a armelor de foc. Asemenea împrejur`ri
ar putea fi: • atacul declan[at prin surprindere [i timpul foarte scurt în care trebuie
s` se ac]ioneze pentru contracararea acestuia sau pentru ap`rarea vie]ii unor persoane
\nvestite cu exerci]iul autorit`]ii publice sau c`rora, potrivit legii, li se acord` protec]ie
[i particip` la adunarea public`; • imobilizarea unor persoane care au comis infrac]iuni
grave [i riposteaz` sau încearc` s` riposteze cu arme sau cu alte obiecte, care pot pune
în pericol via]a ori integritatea corporal` a persoanei.
În art. 37 alin. 3 din Legea nr. 218/2002, art. 36 din Legea nr. 116/1998 [i art. 23
din Legea nr. 60/1991, în care sunt reglementate condi]iile [i procedura de somare
a turbulen]ilor, se precizeaz` c`, dac` în situa]ia utiliz`rii for]ei pentru restabilirea ordinii
publice (situa]iile expuse, cu privire la care turbulen]ii sunt soma]i s` înceteze ac]iunile

1. Legea nr. 60/1991, art. 20 alin. 2 [i Legea nr. 116/1998, art. 39.

44
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
agresive, violente, prin formulele ar`tate) se impune [i folosirea armelor de foc, în prealabil
se va repeta ultima soma]ie.
Date fiind consecin]ele grave [i foarte grave pe care le poate avea folosirea atât a armelor
albe, cât [i a armelor de foc, legiuitorul a în]eles, pe de-o parte, s` atrag` aten]ia asupra
responsabilit`]ii folosirii acestora, iar pe de alt` parte, pentru eliminarea oric`ror abuzuri
în \ntrebuin]area acestor tipuri de arme, a reglementat în mod special, în Legea nr. 218/2002,
Legea nr. 17/1996, Legea nr. 116/1998 [i Legea nr. 60/1991, cazurile de folosire a acestora.
Cu privire la aceste legi, men]ion`m c` ele se completeaz`. Astfel, Legea nr. 17/1996
constituie cadrul juridic comun în ceea ce prive[te regimul armelor de foc [i al muni]iilor
[i se refer` la toate categoriile de militari care au dreptul s` poarte [i s` foloseasc` arme
de foc, indiferent de sistemul de for]e din care fac parte; celelalte legi, la care am f`cut
referire, constituie legi speciale în aplicarea cadrului juridic comun.
Trebuie în]eles îns` faptul c`, în folosirea armelor de foc, este necesar s` se ]in` seama
de existen]a dreptului la via]` al oric`rei fiin]e umane, drept proclamat în art. 3 al Declara]iei
Universale a Drepturilor Omului [i reiterat în articolele 6.1. [i 9.1. ale Pactului Interna]ional
cu privire la drepturile politice [i civile2. De aceea, legea trebuie s` controleze [i s` limiteze
– în mod strict – circumstan]ele în care o persoan` poate fi privat` de propria-i via]` de c`tre
astfel de autorit`]i.
În ceea ce prive[te responsabilitatea care trebuie manifestat` în folosirea armelor,
în Legea nr. 40/1990 se arat`: “În caz de absolut` necesitate [i când folosirea altor mijloace
de împiedicare sau de constrângere nu este posibil`, militarii din Ministerul de Interne
pot folosi for]a armelor albe sau a armelor de foc în condi]iile strict prev`zute de lege”3.
În aceast` lege nu sunt men]ionate cazurile de folosire a armelor de foc. |n acela[i sens,
în Legea nr. 218/2002 [i \n Legea nr. 116/1998 se arat` c`, în caz de absolut` necesitate
[i când folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibil`, poli]istul
sau jandarmul poate folosi for]a armelor de foc, în condi]iile strict prev`zute de lege4.
Referitor la aceea[i posibilitate de folosire în procesul de restabilire a ordinii [i lini[tii
publice a armelor de foc, în Legea nr. 60/1991 se stipuleaz` c`: “În caz de absolut` necesitate,
când se impune folosirea armelor de foc de c`tre organele de ordine, în condi]iile legii,
se repet`, în prealabil, ultima soma]ie [i semnalul luminos prin rachet` de culoare ro[ie”5.
Este de observat c`, în toate cele trei formul`ri, legiuitorul asociaz` doi termeni
– “absolut`” [i “necesitate”, care, analiza]i distinct, semnific` situa]ii existente de sine st`t`toare,
dar, în cazul nostru, semnific` chiar situa]ia în care se poate folosi for]a armelor albe
sau a armelor de foc, respectiv de “absolut` necesitate”.
Semnifica]ia expresiei “absolut` necesitate” ar însemna, pentru situa]ia tulbur`rii ordinii
[i lini[tii publice, necesitatea de a se organiza [i a executa ac]iuni specifice pentru restabilirea
ordinii, indiferent de cauzele [i împrejur`rile care au generat-o, de intensitatea [i amploarea
violen]ei manifestan]ilor. În formularea expresiei – “în caz de absolut` necesitate [i când
folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibil`, poli]istul (jandarmul)
2. Cees de Rover, A servi [i a proteja, Comitetul Interna]ional al Crucii Ro[ii, Geneva, 1998, p. 268.
3. Legea nr. 40/1990, art. 21.
4. Legea nr. 218/2002, art. 35 alin.1 [i Legea nr. 116/1998, art. 35.
5. Legea nr. 60/1991, art. 23.

45
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
poate folosi for]a armelor de foc” –, legiuitorul a avut în vedere tocmai acest lucru, [i anume,
dac`, pentru restabilirea situa]iei concrete de tulburare a ordinii publice, mijloacele
din dotare au devenit ineficiente sau insuficiente, iar peste aceast` limit` continu`
s` se desf`[oare ac]iunile violent-agresive ale turbulen]ilor, atunci solu]ia extrem`, de excep]ie
pentru restabilirea ordinii r`mâne utilizarea de c`tre for]ele de ordine a armelor albe
sau a celor de foc.
{i Cees de Rover accentueaz` faptul c` folosirea armelor de foc de c`tre for]ele de ordine
pentru asigurarea aplic`rii legii trebuie s` fie f`cut` în mod excep]ional, doar ca m`sur`
extrem`, [i niciodat` s` nu se treac` peste nivelul rezonabil necesar pentru realizarea
obiectivelor legitime de asigurare a aplic`rii legii6.
Expresia “când folosirea altor mijloace de imobilizare sau constrângere nu a dat rezultate”,
uzitat` în art. 35 din Legea nr. 116/1998, trebuie în]eleas` fie c` mijloacele tehnice aflate
la dispozi]ie au devenit improprii sau ineficiente ca urmare a distrugerii, fie c` nu este posibil`
de la început folosirea lor din cauza amplorii [i a gradului de pericol determinat de modalit`]ile
concrete de manifestare a ac]iunilor agresive (de exemplu, turbulen]ii riposteaz` cu arme
de foc) [i, astfel, nu este posibil` folosirea bastoanelor sau a scuturilor pentru respingerea
unui asemenea atac.
Deci, situa]ia “imposibilit`]ii” folosirii mijloacelor tehnice în restabilirea ordinii publice
\[i g`se[te exprimarea prin dou` modalit`]i: • mijloacele tehnice au devenit insuficiente
[i improprii prin distrugere, ca rezultat al utiliz`rii lor în combaterea ac]iunilor violente
ale turbulen]ilor care utilizeaz` intens mijloacele de ripost` sau acestea sunt net superioare
celor ale for]elor de ordine; • mijloacele tehnice din dotare se dovedesc de la început
ineficiente, ca urmare a cerin]ei obiective, imediate, de ap`rare a unor obiective importante
[i a timpului foarte scurt în care trebuie s` se ac]ioneze pentru neutralizarea atacului.
Trebuie observat c` legiuitorul a prev`zut posibilitatea ca turbulen]ii s` reac]ioneze
foarte violent, folosind mijloace adecvate, astfel încât \ntrebuin]area mijloacelor tehnice
din dotarea for]elor de ordine s` nu aib` efectele scontate în neutralizarea ac]iunilor violente,
agresive ale acestora, situa]ie în care se impune utilizarea for]ei armelor de foc. A[a se explic`
faptul c` legiuitorul a folosit în formulare expresia “… nu a dat rezultate folosirea
altor mijloace de imobilizare sau constrângere”7.
Restabilirea ordinii [i lini[tii publice, ca o cerin]` de interes general a întregii comunit`]i,
î[i g`se[te fundamentarea abia în con]inutul legii, respectiv art. 2 din Legea nr. 60/1991,
în care se arat`: “adun`rile publice trebuie s` se desf`[oare în mod pa[nic [i civilizat,
cu protec]ia participan]ilor [i a mediului ambiant, f`r` s` stânjeneasc` folosirea normal`
a drumurilor publice, a transportului în comun, func]ionarea institu]iilor publice sau private,
a celor de înv`]`mânt, cultur` [i s`n`tate, a unit`]ilor economice ori s` degenereze în ac]iuni
turbulente de natur` a pune în primejdie ordinea [i lini[tea public`, siguran]a persoanelor,
integritatea corporal`, via]a sau bunurile acestora ori ale domeniului public”.
Potrivit art. 45 Cod penal, care reglementeaz` “starea de necesitate” drept cauz`
care înl`tur` caracterul penal al faptei, “nu constituie infrac]iune fapta prev`zut` de legea
penal`, s`vâr[it` în stare de necesitate. Este în stare de necesitate acela care s`vâr[e[te
fapta pentru a salva de la un pericol iminent [i care nu putea fi înl`turat, altfel, via]a,
integritatea corporal` sau s`n`tatea sa, a altuia sau un bun important al s`u ori al altuia
6. Cees de Rover, op.cit., p. 271.
7. Legea nr. 116/1998, art. 35.

46
sau un interes public. Nu este în stare de necesitate persoana care, în momentul în care
a s`vâr[it fapta, [i-a dat seama c` pricinuie[te urm`ri v`dit mai grave decât cele
care s-ar fi putut produce dac` nu era înl`turat”8.
Din analiza dispozi]iilor acestui articol rezult` c`, pentru existen]a st`rii de necesitate,
cu efecte de cauz` care înl`tur` caracterul penal al faptei, trebuie s` fie întrunite cumulativ
urm`toarele condi]ii: • s` se fi ivit un pericol iminent; • pericolul s` amenin]e una din urm`-
toarele valori sociale: via]a, integritatea corporal` ori s`n`tatea unei persoane sau un bun
important al unei persoane ori un interes public; • pericolul s` nu poat` fi înl`turat
altfel decât prin s`vâr[irea faptei; • fapta s`vâr[it` pentru salvarea de la pericol s` fie prev`zut`
de legea penal`.
Situa]ia de fapt, exprimat` sintetic în expresia “absolut` necesitate”, semnific` mai mult
decât situa]ia exprimat` în expresia “stare de necesitate”. Astfel, apreciem c` for]ele de ordine
public` se afl` în stare de “absolut` necesitate” atunci când, de[i sunt întrunite condi]iile faptice
ale “st`rii de necesitate”, care implic` utilizarea for]ei prin folosirea mijloacelor tehnice
de împiedicare sau constrângere (pentru neutralizarea ac]iunilor agresive, violente
ale turbulen]ilor), aceasta nu este posibil`, din cauza gradului sporit de violen]` exercitat
[i a pericolului iminent la adresa valorilor încredin]ate, pentru a c`ror ap`rare, în aceste condi]ii,
se impune folosirea armelor albe sau a armelor de foc. În contextul analizat, în stare de absolut`
necesitate se afl` comandantul ac]iunii, cu for]ele de ordine public` pe care le comand`
nemijlocit, [i care este chemat, în aceste condi]ii, s` restabileasc` ordinea public`9.
Sintagma “interes public” din con]inutul art. 45 Cod penal, în conexiune cu ac]iunea
de restabilire a ordinii publice, semnific` asigurarea vie]ii, a integrit`]ii corporale [i a s`n`t`]ii
participan]ilor la adunarea public`, protec]ia mediului ambiant, folosirea normal` a drumurilor
publice, a transportului în comun, func]ionarea institu]iilor publice sau private, a celor
de înv`]`mânt, cultur`, s`n`tate, a unit`]ilor economice, siguran]a persoanelor neparticipante,
integritatea corporal`, via]a sau bunurile acestora ori ale domeniului public.
Deci, interesul comandantului ac]iunii este acela de a ap`ra efectiv at#t fiecare dintre
valorile [i bunurile men]ionate, cât [i pe cele care privesc comunitatea, în ansamblul ei.
De[i se afl` în stare de “absolut` necesitate”, comandantul ac]iunii nu poate dispune,
totu[i, în urma aprob`rii, folosirea armelor de foc, iar poli]i[tii [i jandarmii, în mod individual,
nu pot uza de acestea decât în condi]iile strict prev`zute de lege.

Limite legale în folosirea armelor de foc

potrivit Legii nr. 17/1996
Legile nr. 60/1991, 116/1998 [i 218/2002 nu reglementeaz` cauzele concrete de folosire
a armelor de foc, în schimb, Legea nr. 17/1996, care constituie, dup` cum am ar`tat,
cadrul juridic comun în materie, reglementeaz` situa]iile în care se poate face uz de arm`.
Aceast` lege este mai cuprinz`toare în ceea ce prive[te categoria persoanelor care pot face uz
de arm`, nominalizând în mod expres [i scopul pentru care acesta se face.
Sub aspectul formul`rii dispozi]iilor privind uzul de arm`, aceasta se prezint` ca o lege
care completeaz` dispozi]iile similare ale legilor men]ionate, cel pu]in din dou` puncte
de vedere: pe de o parte, expresia “persoanele care sunt dotate cu arme de foc …” cuprinde
8. Codul penal, Regia Autonom` “Monitorul oficial”, Bucure[ti, 1997, art. 45.
9. Anghel Andreescu, Traian Andreescu, Corina Zaharia, Aspecte privind adun`rile publice \n Rom#nia,
Editura Transilvania Expres, Bra[ov, 1998, p. 226.

47
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
poli]i[tii [i jandarmii, iar pe de alt` parte, formularea situa]iilor în care se poate face uz de arm`
este de natur` s` completeze prevederile Legilor nr. 60, 116 [i 218.
Situa]iile în care se poate face uz de arm`, potrivit Legii nr.17/1996 privind utilizarea
armelor [i muni]iei, sunt reglementate în art. 47, pe care, din ra]iuni de analiz`, îl prezent`m
integral: “Persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de arm` pentru îndeplinirea
atribu]iilor de serviciu sau a misiunilor militare în urm`toarele situa]ii: a) împotriva acelora care atac`
militarii afla]i în serviciul de paz`, escort`, protec]ie, men]inerea [i restabilirea ordinii de drept,
precum [i împotriva celor care, prin actul s`vâr[it prin surprindere, pun în pericol obiectivul
p`zit; b) împotriva acelora care atac` persoanele învestite cu exerci]iul autorit`]ii publice sau c`rora,
potrivit legii, li se acord` protec]ie; c) împotriva persoanelor care încearc` s` p`trund` ori s` ias`
în mod ilegal în sau din unit`]ile, subunit`]ile militare ori din perimetrele sau zonele p`zite – vizibil
delimitate – stabilite prin consemn; d) pentru imobilizarea infractorilor care, dup` s`vâr[irea
unor infrac]iuni, încearc` s` fug`; e) împotriva oric`rui mijloc de transport folosit de persoanele
prev`zute la lit. b) [i c), precum [i împotriva conduc`torilor acestora, care refuz` s` opreasc`
la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existând indicii temeinice c` au s`vâr[it
o infrac]iune ori c` este iminent` s`vâr[irea unei infrac]iuni; f) pentru imobilizarea sau re]inerea
persoanelor cu privire la care sunt indicii c` au s`vâr[it o infrac]iune [i care riposteaz` ori încearc`
s` riposteze cu arma ori cu alte obiecte care pot pune în pericol via]a ori integritatea corporal`
a persoanei; g) pentru a împiedica fuga de sub escort` sau evadarea celor afla]i în stare legal`
de de]inere; h) împotriva grupurilor de persoane sau a persoanelor izolate care încearc`
s` p`trund` f`r` drept în sediile sau perimetrele autorit`]ilor [i ale institu]iilor publice; i) împotriva
celor care atac` sau împiedic` militarii s` execute misiuni de lupt`; j) în executarea interven]iei
antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de terori[ti, în scopul re]inerii sau anihil`rii
acestora, al eliber`rii ostaticilor [i restabilirii ordinii publice”10.
Dreptul poli]i[tilor [i al jandarmilor de a folosi armele de foc, “în caz de absolut`
necesitate [i când folosirea altor mijloace de împiedicare sau de constrângere nu a dat
rezultate”, deci în situa]iile reglementate de art. 47 din Legea nr. 17/1996, nu este absolut,
el este limitat, prezentând, sub acest aspect, o garan]ie a respect`rii [i protej`rii dreptului
la via]`, la integritate corporal` [i la libera circula]ie a persoanelor. Garan]ia, sub acest
aspect, al dreptului poli]i[tilor [i al jandarmilor de a interveni [i de a folosi armele de foc
din dotare, se manifest` sub dou` forme: pe de-o parte, prin interdic]ia uzului de arm`,
iar pe de alt` parte, prin obliga]ia de a aplica o procedur` de soma]ie, anterior uzului
de arm`, prev`zut` în lege11.
Interdic]iile comune uzului de arm`, reglementate de art. 52 din Legea nr. 17/1996,
constau în aceea c` mijloacele tehnice [i armamentul din dotare nu se folosesc:
a) |mpotriva femeilor cu semne vizibile de sarcin`, a persoanelor cu semne v`dite
de invaliditate [i a copiilor, cu excep]ia cazurilor în care ace[tia înf`ptuiesc un atac armat
sau în grup, care pune în pericol via]a sau integritatea corporal` a unor persoane.
Reglementarea acestei excep]ii, diferen]iat, în func]ie de situa]ia prezentat`, este de natur`
s` avertizeze for]ele de ordine public` asupra faptului c` folosirea mijloacelor tehnice
din dotare [i interven]ia în for]` împotriva unor asemenea grupuri de persoane se impun
numai în situa]ia în care acestea înf`ptuiesc efectiv un atac armat sau în grup, de natur`
s` pun` în pericol via]a sau integritatea corporal` a unei persoane. Consider`m c`, raportat
la structura unor asemenea grupuri [i poten]ialitatea lor de a pune în pericol valorile
men]ionate, folosirea mijloacelor tehnice, în mod excep]ional a armamentului din dotare,
10. Legea nr. 17/1996, art. 47.
11. Anghel Andreescu [i colectiv, op. cit., p. 231.

48
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
împotriva acestora trebuie f`cut` cu foarte mult discern`mânt, având în vedere starea [i constitu]ia
fizic` a acestora, precum [i reac]ia de r`spuns la soma]iile legale ale poli]i[tilor sau jandarmilor;
astfel, mijloacele tehnice se vor folosi numai dac` aceste grupuri înf`ptuiesc un atac în grup
[i nu se supun soma]iilor legale, iar armele de foc numai în situa]ia în care asemenea grupuri
utilizeaz` sau riposteaz` ele însele, cu arme de foc. Aceast` situa]ie de interven]ie de excep]ie
se încadreaz` în prevederile art. 47 lit. “f” din Legea nr. 17/1996.
b) |n situa]iile în care s-ar primejdui via]a altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spa]iul
aerian sau apele na]ionale ale unui stat vecin.
În ceea ce prive[te uzul de arm`, legea reglementeaz` dou` situa]ii distincte, [i anume,
când uzul de arm` se poate face numai dup` executarea soma]iei legale [i când acesta
se face f`r` soma]ie.
Situa]iile în care uzul de arm` se face numai dup` executarea soma]iei legale
|n cazurile prev`zute de art. 47 lit. “c”, “d”, “g”, “h” [i “i” se face uz de arm` numai
dup` ce s-a f`cut soma]ia legal`. În toate aceste situa]ii, soma]ia se face prin exprimarea
ferm` [i cu voce tare a cuvântului “Stai !”. În caz de nesupunere, se someaz` din nou,
prin cuvintele “Stai, c` trag !”. Dac` nici de aceast` dat` cel în cauz` nu se supune, se someaz`
prin tragerea focului de arm` în sus, în plan vertical. Men]ion`m c` focul de avertizare
trebuie astfel executat încât pericolul pentru celelalte persoane sau bunurile acestora
(în localit`]i cu imobile supraetajate) s` fie pe cât posibil sau cât mai mult evitat.
Dac`, în oricare din aceste situa]ii, persoana somat` se supune, nu se mai justific` uzul
de arm` împotriva sa. În acest caz, se va solicita persoanei în cauz` s` ridice bra]ele [i se va proceda
la executarea controlului corporal sumar [i a îmbr`c`mintei, dup` care se va trece la aplicarea
c`tu[elor, respectându-se regulile acestei m`suri poli]iene[ti.
În cazul în care, dup` executarea soma]iei legale [i a focului de avertisment, persoana
în cauz` nu se supune, se poate face uz de arm` împotriva acesteia, tr`gându-se, pe cât posibil,
la picioare, astfel încât s` se realizeze imobilizarea [i s` se evite cauzarea mor]ii.
În cazurile prev`zute la art. 47 lit. “h”, “i”, respectiv în cazul grupurilor sau persoanelor
ori al persoanelor izolate, care încearc` s` p`trund` f`r` drept în sediile unit`]ilor (organelor
de poli]ie, altor autorit`]i [i/sau institu]ii publice, în perimetrele sau zonele aflate în paz`
ori când pun în pericol iminent via]a efectivelor for]elor de ordine public`), se vor folosi
armele de foc numai dup` ce s-a repetat de trei ori, la intervale suficiente de timp pentru
dispersarea persoanelor, soma]ia: “P`r`si]i …, vom folosi armele de foc !”.
Potrivit Legii nr. 218/2002, doar poli]i[tii folosesc soma]iile: “Stai !”, “Stai, c` trag !”
(art. 35 alin. 1), spre deosebire de celelalte categorii de for]e, care se conduc în acest
domeniu dup` prevederile Legii nr. 17/1996.
De lege ferenda, apreciem c` toate actele normative care fac referire la uzul de arm`
ar trebui amendate în a[a fel încât soma]iile prev`zute în Legea nr. 218/2002, valabile
numai pentru poli]i[ti, s` fie la îndemâna tuturor autorit`]ilor administrative îndrituite
cu atribu]ii de ap`rare a ordinii publice.
Situa]iile în care uzul de arm` se face f`r` soma]ie legal`
În situa]iile prev`zute la art. 47 lit. a), b) [i j) din Legea nr. 17/1996 se poate face uz
de arm` f`r` soma]ie dac` lipse[te timpul necesar pentru aceasta.
Ca o completare a acestor dispozi]ii legale, potrivit art. 38 din Legea nr. 218/2002,
fiecare situa]ie în care s-a f`cut uz de arm` se raporteaz`, de urgen]`, ierarhic, iar în cazul
în care s-a produs moartea sau v`t`marea unei persoane, fapta se comunic` de îndat`
procurorului competent.
49
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Ca o m`sur` de protec]ie a poli]istului [i jandarmului atacat în exerci]iul îndeplinirii
atribu]iilor de serviciu, în art. 48 din Legea nr. 17/1996 se stipuleaz` c` ace[tia pot face uz
de arma pe care o de]in, în condi]ii de legitim` ap`rare sau în stare de necesitate, potrivit
Codului penal, dar numai dac` lipse[te timpul material necesar pentru executarea soma]iei
prealabile.
Experien]a for]elor de ordine demonstreaz` c`, în aplicarea dispozi]iilor legale în materie,
nu trebuie s` se omit`, în func]ie de caz, aspecte precum: uzul de arm` s` se fac` în a[a fel
încât s` duc` la imobilizarea persoanei împotriva c`reia se folose[te arma, tr`gându-se,
pe cât posibil, la picioare, pentru a se evita, pe de o parte, v`t`marea corporal` sau cauzarea
mor]ii, iar pe de alt` parte, pentru a asigura tragerea la r`spundere a acesteia, potrivit legii;
prin modul de manevrare [i folosire efectiv` a armelor albe sau a armelor de foc s` nu fie puse
în pericol via]a sau integritatea corporal` a persoanei neimplicate în situa]ia care determin`
uzul de arm` sau bunurile acestora; în situa]ia în care, în ac]iunile de atac sau violente,
se utilizeaz` mijloace auto, poli]i[tii [i jandarmii execut` un foc de avertisment în plan
vertical, dup` care se va trage în pneurile acestora, în scopul imobiliz`rii; în situa]ia în care
poli]istul sau jandarmul este atacat cu arma de foc sau folose[te arma împotriva unor persoane
care opun rezisten]` armat`, acesta se va ad`posti sau î[i va lua m`suri de protec]ie personal`;
dac` uzul de arm` [i-a atins scopul, respectiv s-a realizat imobilizarea persoanei în cauz`,
se interzice folosirea, în continuare, a armei împotriva acesteia, sub orice alt` form`.
În caz de r`nire a persoanei, ca urmare a uzului de arm` de c`tre poli]ist (jandarm),
se impune luarea urm`toarelor m`suri: • pe cât posibil, acordarea de prim ajutor, stabilirea
identit`]ii [i asigurarea locului evenimentului (implicit, toate m`surile de la asigurarea locului
faptei); • acordarea de îngrijiri medicale prin solicitarea Salv`rii, a unei persoane calificate,
inclusiv prin transportarea, în caz de nevoie, la cea mai apropiat` unitate spitaliceasc`,
cu ajutorul poli]istului/jandarmului; • raportarea imediat`, pe cale ierarhic`, a evenimentului,
a consecin]elor produse [i a primelor m`suri luate; • informarea familiei persoanei în cauz`
sau a apar]in`torului legal, pe cât posibil, despre eveniment; • asigurarea protec]iei
poli]istului/jandarmului fa]` de poten]ialele agresiuni de orice tip.
În situa]ia în care a survenit decesul persoanei împotriva c`reia s-a folosit arma
de foc (de c`tre poli]ist/jandarm), se vor lua urm`toarele m`suri: cele prev`zute în cazul
asigur`rii locului faptei; raportarea de îndat` a evenimentului [i a urm`rilor acestuia
pe cale ierarhic` [i procurorului competent.
În toate cazurile de r`nire sau deces al unei persoane, datorate uzului de arm`,
se vor efectua, în mod obligatoriu, cercet`ri ale locului faptei de c`tre organele Parchetului
Militar competent; activitatea se impune pentru solu]ionarea competent`, temeinic` [i legal`
a situa]iei de fapt, care a necesitat uzul de arm`.
Cazurile care au avut drept consecin]` r`nirea sau decesul unei persoane prin folosirea
armei trebuie s` determine un prilej de analiz` responsabil` din partea factorilor de comand`
cu cei implica]i, s` determine din partea poli]i[tilor [i a jandarmilor cunoa[terea teoretic`,
foarte exact`, a situa]iilor de folosire a armelor din dotare [i aplicarea cu discern`mânt
[i responsabilitate a acestora, astfel încât s` fie cu adev`rat garan]i ai ap`r`rii [i respect`rii legii.

50
 ÎNV~}~M@NTUL DE MARIN~
ÎN
UNIVERSITATEA NA}IONAL| DE AP|RARE
Locotenent-comandor Ion CHIORCEA

S
ocietatea româneasc` pare s`-[i fi g`sit f`ga[ul. Integrarea în structurile
euroatlantice nu reprezint` numai un scop în sine, ci [i baza pe care se poate
cl`di un viitor mai bun. F`r` îndoial` c` atributele celui care face un asemenea
demers trebuie s` fie multe – de la o activitate economic`, generatoare de stabilitate, pân`
la o putere militar` care s` o poat` ap`ra [i sus]ine.
Puterea militar` a unui stat st` din ce în ce mai pu]in în num`rul de tancuri, avioane
sau nave. Depinde din ce în ce mai mult de inteligen]a înglobat` în ele. Iar inteligen]a
este un atribut al lupt`torului.
În condi]iile foarte probabile în care, \n prima jum`tate a anului 2004, România
va fi membr` cu drepturi depline a NATO, trebuie f`cut un inventar foarte exact al capacit`]ilor
militare prin care se va aduce un plus Alian]ei, în ansamblul ei. Trebuie s` fim obiectivi
[i s` recunoa[tem c` nu prezent`m un interes determinant din punctul de vedere al mijloacelor
[i tehnicii de lupt`. {i totu[i, trebuie s` devenim utili [i, de ce nu, s` producem dependen]`.
Direc]ia principal` în care trebuie s` ac]ion`m pentru aceasta este, \n opinia mea, cea a preg`tirii
personalului la nivelul standardelor specifice Alian]ei.
Preg`tirea militar` este continu`. Ea î[i define[te fundamentele în academiile categoriilor
de for]e [i se des`vâr[e[te în Universitate Na]ional` de Ap`rare.
Armata trece printr-un proces de reform` absolut necesar pentru a ne men]ine
competitivi. Parte a reformei Armatei, reforma înv`]`mântului militar vizeaz` transform`ri
profunde la toate nivelurile. Vizeaz` atât modific`ri la nivelul structurilor, cât, mai ales,
la nivelul planurilor [i al programelor de înv`]`mânt.
Pentru înv`]`mântul superior de marin`, poate mai mult decât înv`]`mântul celorlalte
categorii de for]e, schimb`rile trebuie s` fie esen]iale. Aceasta, deoarece For]ele Navale
au fost primele [i, probabil, vor r`mâne categoria de for]e cu cele mai multe contacte
cu ]`rile membre ale Alian]ei. Procesul, aflat în deplin` desf`[urare, a stat permanent
în aten]ia factorilor de decizie la nivelul Statului Major al For]elor Navale, precum [i în aten]ia
cadrelor didactice de la catedra de specialitate din Universitatea Na]ional` de Ap`rare.
S-a c`utat [i, de cele mai multe ori, s-a reu[it integrarea în procesul de înv`]`mânt
a celor mai actuale manuale [i doctrine ale Alian]ei, uneori înainte ca ele s` fie pe deplin
“digerate” la nivelurile categoriilor de for]e.
51
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Prin dezbateri [i discu]ii, prin analize atente asupra con]inuturilor s-a reu[it în]elegerea
esen]ei documentelor, în principal, a celor de parteneriat, iar majoritatea acestora
(Extac-urile, ATP-urile etc.) au constituit surse de documentare pentru elaborarea
aplica]iilor, a lucr`rilor [i proiectelor de absolvire [i de cercetare [tiin]ific`. S-a c`utat,
astfel, îmbog`]irea [i diversificarea con]inutului înv`]`mântului pentru a da absolven]ilor
instrumentele necesare lucrului în cadrul comandamentelor multina]ionale.
Dac` se cunoa[te, cu o certitudine destul de mare, ]inta final` (deplina integrare
în structurile euroatlantice), nu la fel de clare [i facile sunt [i modalit`]ile prin care
vom atinge acest deziderat. Deziderat care se concretizeaz` la niveluri foarte mici
[i, mai exact, la nivelul înv`]`mântului de marin` în ceea ce trebuie s` fie absolventul.
Pentru a se contura un profil al absolventului, la nivelul Statului Major al For]elor Navale,
precum [i la cel al catedrei de profil din Universitatea Na]ional` de Ap`rare s-a încercat
identificarea competen]elor pe care viitorul absolvent trebuie s` le de]in` [i cu care trebuie
s` opereze. Prin eforturi comune s-a ajuns la o formul` acceptat`, dar, \n opinia autorului,
demersul nu este complet. {i anume, s-a încercat s` se dea o form` “produsului finit”
f`r` a se preciza competen]ele candidatului la acest nivel al înv`]`mântului de marin`.
Concordan]a dintre cele dou` categorii de competen]e trebuie s` primeze, pentru c`, altfel,
se poate întâmpla ca, pe de o parte, con]inutul înv`]`mântului superior de marin` s` fie prea
preten]ios fa]` de nivelul candida]ilor, [i, pe de alt` parte, acesta s` nu fie adaptat la exigen]ele
lor. În ambele cazuri, eficien]a procesului nu poate fi prea ridicat`.
În proiectarea înv`]`mântului de marin` din Universitatea Na]ional` de Ap`rare s-a ]inut
cont de faptul c` el este parte a înv`]`mântului superior militar [i c` trebuie s` respecte
principiile stabilite de “Concep]ia înv`]`mântului militar”, document elaborat la nivelul
Statului Major General.
În continuare voi c`uta s` prezint sintetic câteva dintre aceste principii [i, mai cu seam`,
modul de respectare al acestora prin con]inutul planurilor [i al programelor de înv`]`mânt,
plec#nd de la c#teva ac]iuni, astfel:
Înv`]`mântul de marin`, component` a înv`]`mântului din Universitatea Na]ional`
de Ap`rare, este [i component` a sistemului na]ional de înv`]`mânt. În aceast` idee
s-a c`utat s` se introduc` în planurile de înv`]`mânt disciplinele studiate în înv`]`mântul
civil care acord` licen]e echivalente. De asemenea, în procesul de evaluare academic`
s-a introdus sistemul creditelor, similar celor din înv`]`mântul civil. Introducerea sistemului
de evaluare academic` prin credite permite ofi]erilor- studen]i s` promoveze în anul urm`tor
dac` acumuleaz` 60 de credite. Aceast` formul` d` posibilitatea orient`rii mai exacte
a studiului [i preocup`rii în direc]ia dorit` [i, \n acela[i timp, cerut` de exigen]ele viitoarelor
func]ii pe care le poate ocupa.
Prioritatea nevoilor armatei. Conform acestui principiu, dinamica num`rului candida]ilor
la marin` a corespuns nevoilor de personal ale Statului Major al For]elor Navale. S-a ajuns,
astfel, ca unele promo]ii s` lipseasc` (de exemplu, în anul de înv`]`mânt 2003-2004).
Este foarte corect ca cel care este beneficiarul muncii noastre s` precizeze [i comanda
social`. Pot ap`rea îns` efecte negative dac` aceast` perioad` se prelunge[te, [i nu este
numai cazul rupturii care se poate crea între genera]ii.
52
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Asigurarea preg`tirii necesare [i suficiente [i formarea absolven]ilor conform
modelelor stabilite de beneficiar. Cerin]a acestui principiu a impus ca planurile de înv`]`mânt
[i programele analitice s` fie proiectate în a[a fel încât s` duc` la realizarea profilului
absolventului, ca viitor specialist în comandamentele na]ionale [i multina]ionale. Având în vedere
spectrul func]iilor pe care un absolvent le poate ocupa la absolvirea Universit`]ii Na]ionale
de Ap`rare, a fost destul de dificil de stabilit ce [i cât` informa]ie trebuie prezentat`
studen]ilor pentru a asigura o preg`tire necesar` [i suficient`, care s` duc` la formarea
ofi]erilor ca buni comandan]i, buni conduc`tori de oameni [i organiza]ii, buni speciali[ti,
capabili s` îndeplineasc` întregul spectru de activit`]i în comandamente na]ionale
[i multina]ionale, buni lupt`tori, capabili s` foloseasc` performant tehnica de lupt` din dotare,
buni educatori [i buni cet`]eni ap]i s` duc` prestigiul na]ional în lume.
Îmbinarea responsabilit`]ilor individuale cu cele colective. În acest sens, prin planurile
[i programele de înv`]`mânt s-a încercat realizarea unui optim între informa]iile prezentate
la orele de clas` [i cât anume trebuie completat prin studiu individual. În sprijinul complet`rii
informa]iilor prin intermediul studiului individual, cadrele didactice de marin` din Universitatea
Na]ional` de Ap`rare sunt constant preocupate de elaborarea temelor de curs, a aplica]iilor
[i proiectelor didactice care s` cuprind` informa]ii de ultim` or` din domeniile tactic, operativ
[i strategic.
Asigurarea unei preg`tiri compatibile cu cea a personalului din statele membre
ale NATO. În conformitate cu acest principiu, considerat de personalul didactic de marin`
ca fiind determinant, proiectele didactice con]in, ca obiective opera]ionale primordiale,
însu[irea tehnicilor [i a procedurilor NATO. Aceasta, pentru a veni în întâmpinarea cerin]elor
privind nivelul competen]elor ofi]erului care lucreaz` în structurile Alian]ei, [i anume:
cunoa[terea limbii engleze la un nivel care se permite lucrul în comandamente
întrunite sau grup`ri navale multina]ionale;
cunoa[terea tehnicilor [i a procedurilor NATO;
abilit`]i de lucru în colective multina]ionale întrunite;
cunoa[terea legisla]iei multina]ionale privind dreptul r`zboiului [i dreptul m`rii.
Pentru a veni în întâmpinarea acestor cerin]e, înv`]`mântul de marin` din Universitatea
Na]ional` de Ap`rare prevede, printre altele:
• impunerea limbii engleze ca disciplin` complementar` obligatorie;
• integrarea documentelor, a procedurilor standard [i a formularelor tip NATO
în procesul de înv`]`mânt, \n desf`[urarea majorit`]ii aplica]iilor lucr#ndu-se
cu documente în limba englez` tip NATO (OPORD,OPPLAN);
• majoritatea aplica]iilor desf`[urate în punctele de comand` sunt de tip “Joint”;
• un num`r destul de însemnat de ore sunt destinate studierii legisla]iei interna]ionale
privind ducerea r`zboiului, \n cadrul aplica]iilor pun#ndu-se un accent mai mare
pe redactarea [i implementarea regulilor de angajare în ducerea ac]iunilor de lupt`.
În realizarea acestui principiu trebuie dep`[ite dou` impedimente: pe de o parte,
faptul c` biblioteca universitar` nu este în posesia tuturor manualelor dup` care se execut`
preg`tirea în NATO [i, mai mult decât atât, ceea ce exist` sunt, în majoritatea lor, documente
care vizeaz` desf`[urarea ac]iunilor de parteneriat; pe de alt` parte, trebuie rezolvat`
53
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
problema preg`tirii celor care trebuie, la rândul lor, s` preg`teasc` studen]ii, respectiv
cadrele didactice. Este adev`rat c` nu se pune problema timpului disponibil sau a voin]ei
complet`rii preg`tirii prin studiu individual, ci a faptului c`, pentru a rezolva o treab` atât
de preten]ioas` [i de important`, se simte nevoia preg`tirii institu]ionalizate, prin cursuri
în ]ar` [i \n str`in`tate. Este de apreciat faptul c`, la nivelul Statului Major al For]elor
Navale, s-a venit în întâmpinarea acestei cerin]e prin cooptarea cadrelor didactice de marin`
la activit`]i (aplica]ii, misiuni, c`l`torii de studii, seminarii interna]ionale etc.) cu parti-
cipare interna]ional`, modalitate prin care s-a asigurat o cre[tere a presta]iilor la clas`,
precum [i a credibilit`]ii celor prezentate.
Concomitent cu adaptarea con]inuturilor înv`]`mântului de marin` la nevoile viitoarei
activit`]i în structurile Alian]ei, pentru valorificarea experien]ei câ[tigate în activit`]i
interna]ionale, s-a executat o cooperare strâns` cu ofi]eri din Statul Major al For]elor Navale
care au o participare mai bogat` la aceste activit`]i, prin cooptarea acestora la activit`]i
la clas` [i în teren.
Respectarea principiilor prezentate, activitate concretizat` în planurile [i programele
de înv`]`mânt, trebuie, sper`m acest lucru, s` aib` ca finalitate un absolvent capabil
s` îndeplineasc` func]ii în comandamente na]ionale [i multina]ionale. De asemenea,
\n proiectarea ofi]erului trebuie s` se fac` trecerea de la modelul comandant/executant
la modelul centrat pe competen]ele de baz` concretizate în cele trei ipostaze de baz`,
[i anume “s` fie, s` [tie, s` fac`”.

54
 REPERE ALE TRANSFORMQRILOR ÎN DOMENIUL
TACTIC {I OPERATIV DIN ÎNVQ}QMÂNTUL DE MARINQ
Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN

A
rta maritim` militar`, domeniu principal al [tiin]ei militare, a evoluat o dat`
cu societatea omeneasc`, iar dezvoltarea [tiin]ei [i tehnicii a avut un cuvânt
hot`râtor în modul de ducere a r`zboiului pe mare.
Din antichitate pân` în contemporaneitate, mai întotdeauna, confrunt`rile militare
nu s-au limitat la uscat [i nici nu s-au oprit la malul vreunei ape, fie râu, fluviu, lac, mare
sau ocean. Astfel, istoria civiliza]iei consemneaz` fenomene cum sunt lupte sau b`t`lii
navale, r`zboaie (lupte) pe fluviu, mare sau ocean, lupte pentru suprema]ie asupra m`rii
sau pentru ap`rarea comunica]iilor maritime, oceanice sau fluviale, debarc`ri, r`zboaie
(lupte) submarine, antisubmarine sau aeronavale etc.
Între vremea faraonilor egipteni [i prim`vara anului 2003, când a fost declan[at conflictul
din Irak, sunt peste patru milenii, r`stimp în care violen]a confrunt`rilor a sporit vertiginos
atât pe m`sura cre[terii amplorii spa]iale [i a impactului social multilateral al ac]iunilor
militare, cât [i datorit` uria[ului salt de la situa]ia de odinioar`, caracterizat` printr-un anumit
nivel al capacit`]ii lupt`torilor [i al eficien]ei metodelor, procedeelor, mijloacelor [i tehnicii
de lupt`, la situa]ia de azi, în care sunt implica]i speciali[ti, cercet`tori, politologi, sisteme
economico-militare, armamente ultrasofisticate etc. Astfel, indiferent de armamentul folosit,
de mijloacele de propulsie ale navelor sau de preg`tirea ofi]erilor, pe ap`, în spa]iul aerian
[i terestru limitrof [i sub ap`, confruntarea armat` a opus [i va opune elemente precum om,
tehnic`, modul de folosire a for]elor existente, caracteristicile geografico-militare ale teatrului
maritim de ac]iuni militare etc.
De la primele mijloace de ap`rare pe ap`, care se deosebeau de cele de transport
numai prin natura înc`rc`turii (în sensul schimb`rii produselor destinate comer]ului
cu lupt`tori înarma]i), [i pân` la modernele nave de lupt`, drumul a fost lung [i anevoios.
Nu-mi propun trecerea sa în revist`, ci doar s` subliniez faptul c` aceast` evolu]ie [i-a pus
amprenta atât asupra modului de purtare a luptelor navale, cât [i asupra perceperii teatrului
maritim de ac]iuni militare.
Totodat`, abord`rile teoretice privind evolu]ia r`zboiului naval au permis concluzii importante
pentru desf`[urarea b`t`liilor pe mare, de-a lungul vremii, concluzii care au pus bazele artei
maritime militare [i care, ulterior, au dus la dezvoltarea [i transformarea acesteia
într-o adev`rat` [tiin]` naval` f`r` de care succesul nu mai poate fi posibil.
De aceea, voi \ncerca s` r`spund unor prime \ntreb`ri, pe care le consider mai mult
dec#t esen]iale, [i anume: Care a fost importan]a teoriei navale ? [i Ce rol au jucat institu]iile
55
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
militare cu specific de marin` în promovarea acesteia ? De asemenea, voi încerca s` relev
momentul actual al evolu]iei artei maritime militare române[ti, precum [i rolul jucat
de înv`]`mântul de marin` organizat [i desf`[urat în Universitatea Na]ional` de Ap`rare
în promovarea transform`rilor din domeniul tactic-operativ naval.
Arta maritim` militar` a fost mult` vreme privit` ca o problem` pur practic` [i, spre deosebire
de lucr`rile de strategie terestr`, elaborarea celor de strategie naval` s-a dovedit un proces
complex [i îndelungat, chiar dac` lucr`ri cu caracter general despre marin` au ap`rut
înc` din antichitate.
Pân` la sfâr[itul secolului al XX-lea, când s-a generalizat studiul organizat al ducerii
r`zboiului pe mare, se considera c` marinarii puteau câ[tiga mai mult din propria experien]`
decât din analiza b`t`liilor [i din c`r]i. Spre exemplu, amiralul englez Sir Herbert Richmond
(1873-1946) argumenta ceea ce el numea “School of Experience” prin aceea c` marina
englez` avea nevoie de marinar [i nu de “[oareci de birou”. În accep]iunea sa, strategia
[i tactica naval` nu se puteau înv`]a decât pe mare.
De altfel, se pare c` aceea[i atitudine fusese promovat` [i în armata de uscat,
dup` cum subliniaz` generalul-maior Henry Humphrey Evans Lloyd (1720-1783),
care, de[i britanic fiind, a slujit, pe rând, în armata francez`, prusian` [i austriac`. În opinia
acestuia, “nu exist` art` sau [tiin]` mai dificil` decât aceea a r`zboiului; cu toate acestea,
printr-o contradic]ie inexplicabil` a firii umane, cei care îmbr`]i[eaz` aceast` profesie
î[i dau prea pu]in sau nu-[i dau de fel silin]a s-o studieze. Ei par s`-[i închipuie c` însu[irea
câtorva cuno[tin]e, [i ele nesemnificative, ajunge pentru a deveni un mare comandant”.
Aceast` atitudine promovat` în armat`, în general, [i în marin`, în particular, pare a avea
drept principal` cauz` frecven]a ridicat` a b`t`liilor, care f`cea s` existe diferen]e notabile
între cei care se ocupau de teoria r`zboiului [i cei care o aplicau, adic` ofi]erii. Astfel, mul]i
dintre cei care s-au ocupat de teoria naval` nu au fost marinari deosebi]i; însu[i Mahan,
considerat “p`rintele fondator al gândirii navale”, nu a fost un ofi]er de marin` excep]ional,
ci, mai degrab`, unul cu o carier` normal`.
Lipsa de interes fa]` de teoria naval` a dus la întârzierea apari]iei institu]iilor militare
de înv`]`mânt de marin` ca principale instrumente de promovare a elementelor artei
maritime militare. De altfel, s-a putut u[or constata c` înfiin]area colegiilor de r`zboi
în Anglia [i SUA a dus la apari]ia gânditorilor navali moderni, majoritatea fiind profesori
ai acestor institu]ii, dedica]i studiului r`zboiului pe mare.
Paradoxal, alte ]`ri precum Fran]a, Germania sau Rusia au promovat cu mai mult curaj
teoriile navale, de[i reprezentau state cu o viziune mai mult continental`. Nevoia de a argumenta
necesitatea unei puternice flote de r`zboi era mai puternic` în aceste state decât în cele
cu o viziune maritim` prin tradi]ie. Dar, [i în acestea, ca [i în primele, institu]iile militare
de înv`]`mânt de marin` au jucat un rol esen]ial în promovarea teoriilor navale.
Acest lucru este valabil [i pentru [colile navale române[ti, mai ales în perioada interbelic`,
dar [i dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial. Din p`cate îns`, într-o m`sur` destul de ridicat`,
gândirea naval` româneasc` s-a limitat la preluarea [i, în final, la aplicarea unor concepte
str`ine, specifice flotelor mari, apar]inând marilor puteri navale, cu capacit`]i de operare
oceanice sau regionale.
56
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Se poate explica aceast` situa]ie [i prin faptul c`, la începutul secolului XX, majoritatea
ofi]erilor de marin` se preg`teau în [colile navale franceze [i italiene care promovau
o gândire naval` aflat` sub influen]a lui Mahan. Ulterior au p`truns în [coala naval`
româneasc` [i ideile promovate de Corbett, Castex [i al]ii, acces facilitat [i de faptul
c` limba francez` reprezenta un instrument de lucru pentru aproape to]i ofi]erii de marin`.
Dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial gândirea naval` româneasc` s-a aflat puternic
sub influen]a teoriilor navale ruse[ti, al c`rei “vârf de lance” a fost amiralul Gorshkov.
Imediat dup` r`zboi, o bun` parte din ofi]erii de marin` au fost preg`ti]i în [colile navale
din fosta URSS, ulterior, elementele de art` maritim` militar` ruseasc` fiind preluate
din diverse publica]ii sau traduceri, prelucrate [i adaptate la specificul românesc.
Îns`[i sintagma “art` maritim` militar`” a fost preluat` din literatura naval` rus`,
sintagm`-concept care, conform opiniilor actuale, ar trebuie schimbat` cu cea de “art` naval`”.
Chiar dac` gândirea naval` româneasc` a fost puternic influen]at` de marii gânditori
navali, de-a lungul vremii, [colile navale române[ti au jucat un rol fundamental în promovarea
elementelor artei maritime militare adânc ancorat` în istoria marilor confrunt`ri navale
[i influen]at` de perioadele istorice traversate.
Domeniul naval, ca de altfel toate domeniile luptei armate, se afl` într-un profund proces
de transformare, bazat pe reorientare [i restructurare atât în planul teoretic, cât [i \n cel
ac]ional. În plan teoretic, str`batem o perioad` în care nu doar marile puteri navale, ci [i alte
state care de]in for]e navale de dimensiuni mai mici î[i revizuiesc strategiile navale,
elaboreaz` alte doctrine în domeniu, formuleaz` noi principii [i promoveaz` modalit`]i
noi de ducere a luptei navale.
În România, amplul proces de reform` în care se afl` For]ele Navale trebuie s` pun`
în discu]ie, pe lâng` modernizarea structurilor, redotarea cu echipamente [i tehnic` de lupt`
moderne, [i adaptarea concep]iilor privind folosirea for]elor la conceptele Alian]ei
Nord-Atlantice [i la tendin]ele reflectate în prezent, în general, în domeniul luptei armate.
Procesul de reform` trebuie s` duc` la crearea For]elor Navale moderne, echilibrate
structural [i credibil în plan ac]ional, iar gândirea naval` trebuie s` abordeze concepte noi,
unitare [i na]ionale privind puterea naval` a României, doctrina, strategia, arta operativ`
[i tactica folosirii în lupt` a acestora.
În acest context, Universitatea Na]ional` de Ap`rare ofer` în domeniul naval terenul
cel mai fertil pentru dezbaterea acestor concepte [i asigur` condi]ii la cel mai înalt nivel
de promovare a lor în practic`. Astfel, elementele [i conceptele artei maritime militare sunt
reflectate în planurile [i programele analitice de înv`]`mânt specifice pentru ofi]erii studen]i
[i cursan]i de marin` în propor]ie de 50-60%. De asemenea, planurile [i programele analitice
de înv`]`mânt specifice pentru ofi]erii studen]i [i cursan]i apar]inând celorlalte categorii
de for]e armate con]in, într-o propor]ie însemnat`, cuno[tin]e privind arta maritim` militar`.
{edin]ele teoretice asigur` un orizont larg de dezbatere a noilor concepte specifice
de art` maritim` militar`, iar cele practice ofer` posibilitatea compar`rii lor cu realitatea
propriu-zis`.
Începând cu Facultatea de Comand` [i Stat Major, prin studiul problemelor de baz`
ale tacticii [i artei operative navale, urmând cursurile Colegiului de R`zboi, prin continuarea
57
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
studiului artei operative navale [i abordarea elementelor de strategie naval`, ofi]erii
de marin` se înarmeaz` cu necesarul de cuno[tin]e pentru a deveni speciali[ti în domeniu,
capabili s` exercite atribu]iile oric`rei func]ii de stat major sau de comand`, în toate structurile
din cadrul For]elor Navale.
Astfel preg`ti]i [i educa]i, ofi]erii de marin` devin ap]i pentru a urma forme superioare
ale preg`tirii profesionale. Cursurile Colegiului Na]ional de Ap`rare [i preg`tirea
prin doctorat în domeniul tacticii [i artei operative navale reprezint` idealul pentru to]i
ofi]erii marinari cu dragoste [i respect fa]` de tradi]iile navale na]ionale.
Dup` 1989, domeniul artei maritime militare române[ti promovat în cadrul tuturor
formelor de preg`tire a ofi]erilor de marin` în cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
a cunoscut un moment de cotitur`. În primul rând, s-a produs o reorientare a con]i-
nutului acestuia c`tre conceptele noi promovate de teoreticienii navali str`ini, în special
cei din Occident. De[i o bun` parte din scrierile acestora fusese traduse înc` dinainte
de anul 1989, aprofundarea lor a venit abia dup` acest an.
De asemenea, alinierea la standardele NATO a impus schimbarea profund` a teoriilor
din domeniul naval, concomitent cu schimbarea vechilor mentalit`]i. De[i perioada
din 1989 [i pân` în prezent poate fi considerat` una relativ scurt` pentru o transformare
consistent` a gândirii navale române[ti, totu[i, s-au produs schimb`ri de esen]`, pe care
le voi puncta în continuare.
În primul rând, transform`rile geopolitice din spa]iul M`rii Negre, ce au avut ca efecte
principale cre[terea num`rului de state riverane, refacerea sistemului de alian]e, cre[terea
gradului de instabilitate [i preocuparea altor state de a-[i revizui interesele în zon`, au dus
la orient`ri noi în domeniul naval. Aceste transform`ri, produse, a[a cum am ar`tat, într-o
perioad` relativ scurt`, aduc for]ele navale ale statelor riverane în fa]a a noi provoc`ri,
c`rora diploma]ia naval`, acordurile bi- [i multilaterale [i cooperarea în zona M`rii Negre
trebuie s` le fac` fa]` \n mod constructiv.
For]ele Navale ale României s-au înscris deja în sfera acestor preocup`ri [i [i-au format
un punct de vedere privind propria strategie naval`. Atât în plan tactic, cât [i în plan operativ,
For]ele Navale ale ]`rii noastre execut` noi misiuni în afara celor executate pe timp
de r`zboi. Astfel, misiunile executate pe timp de pace [i în situa]ii de criz` au impus domenii
noi de ac]iune, iar pentru arta maritim` militar` – noi orizonturi de cercetare.
De asemenea, cadrul multina]ional în care s-au desf`[urat ac]iunile navale dup` anul
1989 a impus promovarea unui concept nou, [i anume cel al opera]iilor maritime
multina]ionale, executate sub mandat ONU, în care procedurile de operare standard
referitoare la men]inerea p`cii, impunerea sanc]iunilor economice sau a embargoului,
opera]iile umanitare, protec]ia mediului sau evacuarea necombatan]ilor au deschis un capitol
nou al artei maritime militare. Acestea implic` noi teorii referitoare la preg`tirea, organizarea
[i conducerea For]elor Navale [i, de asemenea, modalit`]i noi de folosire a lor în ac]iuni
militare. Totodat`, realizarea compatibilit`]ii [i a interoperabilit`]ii tuturor participan]ilor
la ac]iunile militare navale devine aspectul esen]ial al ob]inerii succesului misiunilor planificate.
For]ele Navale ale ]`rii noastre, ca de altfel toate celelalte categorii de for]e armate,
trebuie s`-[i îndrepte eforturile pentru alinierea la noile cerin]e, având în vedere obiectivul
58
 Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
fundamental al integr`rii României în NATO [i perspectiva particip`rii la ac]iunile Alian]ei
organizate în cadru multina]ional.
Plecând de la ideea c` arta maritim` militar` este studiat` pentru ob]inerea succesului
în ac]iunile militare ale for]elor navale, întregul efort al cadrelor didactice din catedra
“For]e Navale” din Universitatea Na]ional` de Ap`rare este orientat spre transmiterea
c`tre ofi]erii studen]i [i cursan]i apar]inând tuturor categoriilor de for]e armate [i, în special,
c`tre cei de marin` a tuturor cuno[tin]elor de art` maritim` militar` aflate sub semnul
acestor transform`ri.
Buna colaborare cu Statul Major al For]elor Navale concretizat` în sprijinul direct
al tuturor activit`]ilor teoretice [i, mai ales, al celor practice, cooptarea cadrelor didactice
[i a ofi]erilor studen]i la activit`]i interne [i interna]ionale, preocuparea pentru perfec]ionarea
cadrelor didactice prin stagiu direct sau participarea la unele activit`]i specifice au reprezentat
[i vor reprezenta preocup`ri importante la cel mai înalt nivel privind cre[terea calit`]ii
înv`]`mântului cu specific de marin` din Universitatea Na]ional` de Ap`rare.
Un capitol aparte îl reprezint` colaborarea cu Academia Naval` “Mircea cel B`trân”,
aflat` [i ea în acela[i proces de transformare [i adaptare la noile cerin]e, institu]ie de înalt
prestigiu intern [i interna]ional, cu o contribu]ie fundamental` la preg`tirea ofi]erilor
de marin` ca viitori studen]i [i cursan]i în cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare.
Este important s` ac]ion`m [i în continuare \n mod unitar în beneficiul tuturor ofi]erilor
de marin` afla]i pe diferite trepte ale evolu]iei în cariera militar`. Indiferent unde ne desf`[ur`m
activitatea, trebuie s` ne uneasc` acelea[i idealuri de continuare a tradi]iilor navale române[ti,
iar mai presus de orice trebuie s` se afle dragostea fa]` de mare, marin` [i marinari.

59
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

MIHAI VITEAZUL
v[zut de NICOLAE IORGA
Academician {tefan {TEF~NESCU

M
ihai Viteazul – personalitatea [i crea]ia lui politic`, reconstituirea Daciei
\n form` rom#neasc` – a ocupat un loc deosebit \n opera celui care a cultivat
ca nimeni altul la noi [tiin]a trecutului.
Scrierile lui Nicolae Iorga, “Luceaf`rul istoriografiei rom#ne[ti”, despre Mihai Viteazul
au avut, \n preg`tirea triumfului na]ional din 1918, un rol similar celui pe care l-a reprezentat
opera lui Nicolae B`lcescu pentru genera]ia anului 1848.
Preocuparea lui Nicolae Iorga pentru crea]ia politico-statal` a lui Mihai Viteazul
– prima mare unire a rom#nilor – cu valoare de simbol s-a manifestat \nc` din anii studen]iei
[i a r`mas ca o constant` p#n` la sf#r[itul vie]ii. Teza lui de licen]`, realizat` sub \ndrumarea
lui A.D. Xenopol, a fost consacrat` Politicii lui Mihai Viteazul.
Aceast` preferin]` a lui Nicolae Iorga – om al Cet`]ii \n cel mai deplin sens al cuv#ntului
– decurgea din ideea unit`]ii, care – a[a cum Nicolae Iorga a m`rturisit-o – l-a preocupat
“toat` via]a”. El s-a identificat, de altfel, cu ideea de unitate, “ideea ]`rii”, “a neamului”,
fiind unul dintre militan]ii cei mai energici pentru realizarea idealului na]ional de la 1918.
|n cadrul Bibliografiei lucr`rilor de istorie na]ional` publicate de Nicolae Iorga,
cele mai multe – peste 20 – privesc domnia lui Mihai Viteazul (\n afar` de sintezele de istoria
rom#nilor sau de istorie universal`, \n care lui Mihai Viteazul \i sunt consacrate spa]ii largi).
Cel mai mare istoric – istoricul na]ional – a fost f`r` \ndoial` [i cel mai \nsemnat
istoric, care s-a aplecat, cu [tiin]` [i iubire, asupra faptelor eroului na]ional [i semnifica]iei
lor \n edificarea statului na]ional unitar rom#n.
|n 1895, Nicolae Iorga a tip`rit textul unei conferin]e: Basta [i Mihai Viteazul cu mult
material inedit. Reac]ia \n r#ndul confra]ilor mai \n v#rst`, ca V. A. Urechia [i Gr. Tocilescu,
a fost dintre cele mai nea[teptate: i s-a repro[at autorului c` nu este destul de “patriot”
(de gelozii m`runte, chiar dac` veneau din partea unor oameni mari, Nicolae Iorga n-a fost
lipsit, nici \nainte, nici dup` aceast` dat`). El nu s-a l`sat intimidat de intrigi [i de ofense.
Le-a r`spuns, dovedindu-[i talentul de redutabil polemist: “Am \nv`]at de acas` – avea
s` spun` Nicolae Iorga – s` m` uit drept \n ochii oamenilor [i s` nu las nici o insult`
f`r` s` reac]ionez”.
|n preocuparea-i constant` de a pune pe baze documentare solide studiul istoriei
na]ionale, Nicolae Iorga a consacrat o bun` parte din timp edit`rii de izvoare. Cu o pasiune
neobi[nuit`, el a cules din zeci de biblioteci [i arhive rom#ne[ti [i str`ine (de la Paris,
Vene]ia, Roma, Milano, Berlin, Viena, Nürnberg, Innsbruck, Madrid, Londra, Budapesta,
60
 Fundamente na]ionale
Var[ovia, Stockholm [.a.) documente interne [i externe, texte literare, inscrip]ii,
coresponden]e etc., menite s` contribuie la cunoa[terea mai ampl`, mai vie, mai deplin
l`muritoare a trecutului poporului rom#n. Colec]iile \nfiin]ate de el, Acte [i fragmente
cu privire la istoria rom#nilor (3 volume, Bucure[ti, 1895-1897), Studii [i documente
cu privire la istoria rom#nilor (31 volume, Bucure[ti [i V`lenii de Munte, 1901-1916),
ca [i cele 9 volume de izvoare externe, publicate \n Colec]ia Hurmuzaki a Academiei Rom#ne
(vol. X, XI, XII/1-2, XIV/1-3, XV/1-2), c`rora li se adaug` alte numeroase izvoare, publicate
\n reviste, fac din Nicolae Iorga unul dintre cei mai de seam` ctitori ai istoriografiei rom#ne[ti.
Pe o baz` documentar` mult mai larg` dec#t p#n` atunci, istoria na]ional` – [i \n cadrul
ei, domnia lui Mihai Viteazul – au putut fi scrise \ntr-o viziune nou`, \n pas cu \nnoirile
metodologice din alte ]`ri europene.
Descoperirile \n arhivele de la Viena au f`cut ca \n 1898 Nicolae Iorga s` publice
\n “Analele Academiei Rom#ne”, Documente nou` \n parte rom#ne[ti relative la Petru {chiopul
[i Mihai Viteazul. Este vorba de instruc]iunile \n limba rom#n` date de Mihai Viteazul
solilor lui la Curtea \mp`ratului Rudolf al II-lea cu privire la modul \n care el concepea
s` st`p#neasc` \n Transilvania [i Moldova, preocuparea pentru crearea unui stat rom#nesc
puternic \n spa]iul carpato-dun`rean, condus de o monarhie autoritar` [i cu caracter ereditar.
|n anul 1900, cu prilejul \mplinirii a 300 de ani de la unirea }`rilor Rom#ne sub con-
ducerea lui Mihai Viteazul a fost publicat` \ntr-un mare tiraj sinteza lui Nicolae Iorga,
Scurt` istorie a lui Mihai Viteazul \n amintirea celor s`v#r[ite acum trei sute de ani
(Bucure[ti, 1900).
Succesul pe care l-a avut aceast` scriere a f`cut ca, \n anul urm`tor, 1901,
istoricul s` dezvolte subiectul \n Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul rom#nesc
(Bucure[ti, 1901). “Iubirea pentru trecut – avea s` scrie Nicolae Iorga \n lucrarea
autobiografic` O via]` de om a[a cum a fost, referindu-se la anii apari]iei acestei lucr`ri –,
iubirea pentru marile figuri de energie [i sinceritate, de aplecare c`tre orice risc,
tocmai contrariul dispozi]iilor pe care le observam la contemporanii mei, m` prinsese
[i, ad`ug#ndu-se preocupa]iilor politice, astfel de \nvieri \mi serveau pentru critica timpului
prezent, mai mult dec#t orice argumentare de natur` abstract`, logic`”.
|n Prefa]a lucr`rii din 1901, Nicolae Iorga ]inea s` sublinieze: “E bine s` i se vorbeasc`
unui popor de oamenii lui mari …, despre d#n[ii trebuie s` se aud` pretutindeni \n graiul
tuturora…”.
Dup` prezentarea, cu o for]` de evocare nemai\nt#lnit` p#n` atunci \n istoriografie,
a domniei lui Mihai Viteazul, Nicolae Iorga \ncheia: “Muri astfel cel mai mare dintre lupt`torii
no[tri, \n faptul unei zile de Duminic`, la r`s`ritul soarelui, de m#na acelor pe cari-i dusese
abia la biruin]`, din porunca unui oaspete pe care-l iertase de r`ul f`cut [i-l ajutase
fr`]e[te la lupta credincioas` \ntru m`rirea \mp`ratului. {i trupu-i cinstit z`cu pe c#mpie
\n aceast` zi de Duminic`, \n tab`ra cre[tin`, deasupra c`reia se ridica semnul crucii,
pentru care se chema c` se poart` r`zboaiele.
Se \mplinesc 300 de ani de la aceast` nelegiuire… A-l uita pe d#nsul acum [i \ntotdeauna,
ar fi s` ne uit`m pe noi \n[ine, s` p`r`sim menirea noastr`. S`-l avem \nainte de c#te ori
g#ndul ni se \nal]` mai sus de nevoile mici ale zilei ce trece [i caut` s` z`reasc` \n dep`rt`rile
viitorului. S` aducem \ns` sufletului s`u darul muncii noastre cinstite [i folositoare.
61
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
C`ci pe aceste dou` temelii se sprijin` m`rirea tainic` a unui neam: amintirea totdeauna
vie a trecutului [i con[tiin]a datoriei \mplinite, de to]i [i \n fiecare clip`”.
|n 1903, Nicolae Iorga a publicat un volum de Acte relative la r`zboaiele lui Mihai Viteazul
(Bucure[ti, 1903). |n anul urm`tor, 1904, c#nd s-au marcat 400 de ani de la moartea
lui {tefan cel Mare, pe l#ng` publicarea lucr`rii de rezonan]` Istoria lui {tefan cel Mare
povestit` Neamului Rom#nesc (Bucure[ti, 1904), care \i fusese solicitat` de Spiru Haret,
Nicolae Iorga a publicat dou` studii ample, {tefan cel Mare [i Mihai Viteazul, ca \ntemeietori
ai Bisericii Rom#nilor din Ardeal (Bucure[ti, 1904) [i {tefan cel Mare, Mihai Viteazul
[i Mitropolia Ardealului (Bucure[ti, 1904), care sunt cele mai \nsemnate contribu]ii
ale istoricului la \n]elegerea trecutului rom#nilor din Transilvania [i, \ndeosebi, a raporturilor
lor cu }ara Rom#neasc` [i Moldova.
Dup` publicarea \n 1905 a lucr`rii Oameni [i fapte din trecutul rom#nesc
(Bucure[ti, 1905) [i stabilirea lui Nicolae Iorga, \n 1908, la V`lenii de Munte, preocup`rile
lui pentru pream`rirea faptelor lui Mihai Viteazul au continuat. Portretul voievodului,
dup` gravura lui Saedler, a fost pus pe biroul de lucru al profesorului, amintind vizitatorilor
ceea ce Nicolae Iorga spunea la adresa lui Mihai Viteazul, c` “nu to]i mor]ii sunt mor]i”.
|n 1909, la M`n`stirea Dealu, Nicolae Iorga a pronun]at cuv#ntarea Pomenirea
lui Mihai Viteazul, anun]#nd \n \ncheiere c`: “noi \i vom da capului profanat, scos
spre priveala curio[ilor [i doritorilor de distrac]ie, un mauzoleu de marmur`. O cheie
de aur vom p`stra-o pentru a deschide morm#ntul \n ceasul care se va cuveni…”.
|n 1911 a fost tip`rit` la V`lenii de Munte sinteza lui Nicolae Iorga, Mihai Viteazul.
|n anul urm`tor, 1912, o dat` cu \nfiin]area de c`tre Nicolae Filipescu la M`n`stirea Dealu
a Liceului Militar, care \i va p`stra numele – “a[ez`m#nt de educa]ie model, dup` semnul
[coalelor noi din Germania, Anglia [i Fran]a” –, capul lui Mihai Viteazul a fost a[ezat
\ntr-o racl` stilizat`, pe care au fost \nscrise cuvintele dictate de Nicolae Iorga: “Aici se odihne[te
ceea ce crima [i \mpietatea au l`sat din trupul cel sf#nt al lui Mihai Voevod cel Viteaz,
iar sufletul lui tr`ie[te \n sufletele unui neam \ntreg p#n` scripturile se vor \ndeplini,
c#nd se va afla \n ceruri odihna drep]ilor, \mpreun` cu sufletele fericite <ale> p`rin]ilor
s`i, care au fost. – 1595 C`lug`reni – Giurgiu, Nicopol, Vidin, Silistra, Rusciuc, Plevna.
1599 {elimberg. 1600 Mir`sl`u. Gor`sl`u. Turda 18 august 1601. – S-a \nfrumuse]at
acest morm#nt cu cheltuiala ]`rii, dup` 311 ani de la jertfirea lui”.
|n preajma intr`rii Rom#niei \n Primul R`zboi Mondial, \ndemnul de a urma pilda
lui Mihai Viteazul era pe buzele [i \n sufletul \ntregului popor rom#n. |n 1915 a ap`rut,
la V`lenii de Munte, lucrarea lui N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul dup` spusele lui
[i dup` m`rturisirile celor de atunci povestite pentru s`tenii [i osta[ii Rom#niei la 1915.
C#nd, \n fa]a ofensivei germane, fiin]a statului era \n primejdie, capul lui Mihai Viteazul,
“relicva sf#nt` a neamului”, simbolul rezisten]ei [i al speran]ei \n victorie, pentru a nu fi prad`
invadatorului – din \ndemnul lui N. Iorga – a fost transportat de la M`n`stirea Dealu la Ia[i
[i depus la Mitropolia Moldovei.
|n faza final` a Primului R`zboi Mondial, \n toamna anului 1918, \n conferin]a Politica
lui Mihai Viteazul. Originile [i \nsemn`tatea ei actual` (Ia[i, 1918), ]inut` la 8 noiembrie
\n Aula Universit`]ii din Ia[i, \n fa]a familiei regale, a membrilor corpului diplomatic
[i misiunilor militare, Nicolae Iorga i se adresa regelui Ferdinand I, cer#nd s` mearg`
62
 Fundamente na]ionale
pe urmele lui Mihai Viteazul [i s` dea expresie superioar` tradi]iei politice na]ionale,
care – ar`ta Nicolae Iorga – con]ine trei elemente: 1. Necesitatea realiz`rii unit`]ii etnice
a poporului rom#n, ca popor modern; 2. Dezvoltarea leg`turilor cu Apusul, pe care noi
le avem, prin originea [i civiliza]ia noastr`; 3. Prezidarea libert`]ii cre[tine \n Orient.
Comemorarea lui Mihai Viteazul la Academia Rom#n` la 21 noiembrie 1919 i-a prilejuit
lui Nicolae Iorga s` fac` referiri la responsabilitatea istoricului “de a fi c#t mai mult implicat
\n lucrurile vremii sale”, de a se afla \n miezul evenimentelor [i s` insiste asupra valorii
crea]iei politice a lui Mihai Viteazul, ca simbol \n procesul de \nt`rire a unit`]ii statale,
abia realizat`. “El < Mihai Viteazul> a tr`it – spunea Nicolae Iorga – \ntre noi, a lucrat
cu noi, ne-a chemat \napoi de pe drumuri gre[ite, iar pe cei cari s-au \nd`r`tnicit \n ele
i-a os#ndit pentru totdeauna; ne-a aruncat \n primejdie, ne-a sprijinit \n nenorocire,
ne-a ]inut la locul nostru, \n clipele supreme de dezastru, ne-a pus \nainte ca un exemplu
\ns`[i mucenicia sa”.
|n ziua de 22 noiembrie 1919, a doua zi dup` deschiderea Parlamentului, \n care erau
reprezentan]i ai rom#nilor de pretutindeni, Nicolae Iorga a ]inut conferin]a Soarta faimei
lui Mihai Viteazul, prilej de a trece \n revist` “cum s-a oglindit Mihai Viteazul \n con[tiin]a
deosebitelor genera]ii rom#ne[ti care s-au succedat”.
|n august 1920, o impresionant` procesiune, cu popasuri la locurile de rezonan]`
istoric` – Ruginoasa, Mirce[ti, M`r`[e[ti [.a. – readucea capul lui Mihai Viteazul la locul
de ve[nic` odihn` de la M`n`stirea Dealu. Cu acel prilej Nicolae Iorga a vorbit despre
Soarta r`m`[i]elor lui Mihai Viteazul (Bucure[ti, 1920).
|n 1935 a ap`rut sinteza lui Nicolae Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul (2 volume),
care i-a \ncununat rezultatele investiga]iilor despre domnia lui Mihai Viteazul. Lucrarea
a r`mas p#n` ast`zi – prin informa]ie [i orizont al cunoa[terii – cea mai temeinic` monografie
din istoriografia rom#neasc` consacrat` eroului na]ional. Ea ni-l prezint` pe “magul
de la V`leni” ca ne\ntrecut \n portretizarea lui Mihai Viteazul [i \n interpretarea mereu
actual` a mesajului crea]iei lui pentru rosturile noastre de azi [i de m#ine, \ntr-o lume
a permanentelor c`ut`ri de progres.
|n Institutul de Istorie de la Bucure[ti al Academiei Rom#ne, care poart` numele
lui Nicolae Iorga – [i care s-a dovedit, \n expresia nepotului savantului, prof. Andrei Pippidi,
“ctitoria lui cea mai durabil`” –, \n fostul birou de lucru al lui Nicolae Iorga se p`streaz`
cu sfin]enie, al`turi de o frumoas` fotografie a istoricului, portretul lui Mihai Viteazul, realizat
de Aegidius Saedler, d`ruit lui Nicolae Iorga de istoricul ceh V. Maçurek.
|n con[tiin]a rom#neasc`, numele lui Mihai Viteazul – eroul na]ional – este nedesp`r]it
de cel al lui Nicolae Iorga, “b`tr#nul \n]elept al neamului [i al umanit`]ii”. Sf#r[itul lor tragic
i-a unit pentru ve[nicie \n martirologiul slujirii unit`]ii rom#ne[ti.

63
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

Misiunile militaro-diplomatice
ale colonelului RADU R. ROSETTI
– 1918-1919 –
Dr. Constantin DINULESCU
~ Facultatea de Istorie – Craiova ~

Dup` o perioad` de convalescen]` petrecut` în ]ar`, la 27 aprilie 19181 colonelului

Rosetti i s-a aprobat un concediu medical de 4 luni în str`in`tate. La 14/27 iunie 1918
pleca din Ia[i cu un tren special, îndreptându-se spre Occident.
Prima etap` a perioadei occidentale a colonelului Rosetti
a fost Parisul, unde s-a întâlnit La Paris cu persoane oficiale, române [i fran-
ceze, între care G. Cretzianu,
s` reprezinte interesele române[ti
=i Londra îns`rcinat de guvernul Marghiloman
în capitala Fran]ei, el fiind titular
al postului din Madrid, apoi cu August Gauvain, redactor de politic` extern` la “Journal
des Débats”, un bun cunosc`tor al problemelor sud-estului european, [i cu mai vechiul
s`u prieten, C.B. Thomson, [ef al Biroului Opera]ii, la sec]ia englez` a Consiliului Interaliat
de la Versailles. În acela[i timp, Rosetti s-a adresat, în scris, generalului Berthelot, colonelului
V. Petin [i lui G. Caput, cu inten]ia de a fi sprijinit în demersurile sale de a fi primit
în rândurile armatei franceze2, dup` ce î[i d`duse demisia din armata român`, la expirarea
concediului medical3. Aceast` m`sur` a fost luat` probabil cu inten]ia de-a \ndeplini mai bine
misiunile diplomatice [i militare \n cele dou` capitale occidentale, \n contextul politic complex
ce preg`tea Conferin]a P`cii de la Paris.
În îndeplinirea obiectivului s`u, colonelul Radu R. Rosetti va beneficia [i de ajutorul
generalilor Dumitru Iliescu [i Vasile Rudeanu, afla]i în misiune la Paris. Cererea ofi]erului
român a întâmpinat unele obstruc]ii din partea [efului Biroului “slav” al Statului Major
al armatei franceze, colonelul Zambaux, care invoca imposibilitatea echival`rii gradelor
militare ale armatei române cu cele franceze, în spe]`, refuzul gradului de colonel, pe care
îl de]inea Rosetti. În aceste condi]ii, el s-a adresat, în scris, colonelui Zambaux afirmând
c` “un brevet de colonel isc`lit de Regele României face cel pu]in tot atâta ca unul isc`lit
de pre[edintele de republic` francez”4. Rosetti solicitase s` apere cauza româneasc`
1
Ordinele Marelui Cartier General nr. 39459/11 martie 1918 [i nr. 4061 din 30 aprilie 1918;
vezi [i Arhivele Militare Rom#ne, Fond “Generali b`trâni”, Dosar nr. 6, f. 38.
2
General Radu R. Rosetti, M`rturisiri (1914-1919), Edi]ie \ngrijit`, studiu introductiv [i note
de Maria Georgescu, Bucure[ti, Edit. Modelism, 1997, p. 246.
3
Demisia a fost acceptat` prin Înaltul decret 397/1918, începând cu data de 1/14 septembrie 1918.
4
General Radu R. Rosetti, op. cit., p. 251.

64
 Fundamente na]ionale
în armata francez`, f`r` a primi sold` sau indemniza]ie de la statul francez; p#n` la urm`
a fost acceptat cu gradul de colonel, urmând s`-[i satisfac` stagiul la Armata a 5-a francez`.
Dup` sosirea la Paris, colonelul Radu R. Rosetti i-a înaintat generalului Dumitru Iliescu
o not`5 care se constituie într-o analiz` pertinent` a situa]iei României în acel dificil moment
[i, mai ales, a ceea ce trebuia s` se întreprind` în str`in`tate pentru cauza românilor.
Referindu-se la oficialii statului român afla]i la Paris, autorul notei considera c` V. Antonescu,
dr. C. Angelescu, G. Danielopol [i L. Mrazec, de[i aveau acredit`rile retrase, trebuiau
“s` joace în capitalele occidentale rolul pe care l-au avut exila]ii români de la 1848
pân` la 1856 în secolul trecut [...] s` reorganizeze cu cei care r`mân la Paris propaganda
astfel ca, la congresul general, s` nu r`mânem izola]i”6.
Între punctele care trebuiau dezvoltate de emigra]ia româneasc`, Rosetti identific`
ata[amentul românilor fa]` de Antant`, chiar dac` guvernul condus de Marghiloman
va fi înlocuit “cu altul mai docil – ceea ce nu este pu]in spus”7 [i nedreptatea Tratatului
de pace de la Bucure[ti din care reiese regimul prin care ocupan]ii vor s`-l stabileasc`
în România. România trebuia s` devin` o ]ar` de desfacere exclusiv` a industriei puterilor
centrale8. }ar` dun`rean` cu ie[ire la Marea Neagr`, România prezenta un interes sporit
pentru germani; astfel, opina Rosetti, “Dun`rea se transform` într-un fluviu german,
cale liber` de penetra]ie a Puterilor Centrale în România”9, iar “Marea Neagr` trebuie
s` devin` un lac german”10. Tratatul de pace de la Bucure[ti, prin prevederile sale, “arat`
[i alia]ilor ce regim în]eleg Puterile Centrale s` creeze între Berlin [i Bagdad [i c` politica
Mittel-Europei nu a fost un cuvânt în vânt, ci un adev`rat program de guvern`mânt”11.
România va continua s` \[i p`streze “neclintita încredere în victoria alia]ilor [i a drepturilor
civilizate”, va men]ine ne[tirbite sim]`mintele fa]` de Alia]i, nesolidarizându-i cu toate suferin]ele
care au venit din partea alia]ilor ru[i12. Na]iunea român`, dispus` la rezisten]`, n`d`jduie[te
c` “alia]ii în]eleg situa]ia grea prin care trecem [i c` avem întreaga lor simpatie [i încredere,
c` vom avea [i c` avem deja tot ajutorul lor pentru a repara r`nile [i a culege roadele
jertfirii noastre”13.
Totodat`, Radu R. Rosetti atr`gea aten]ia asupra faptului c` Pacea de la Buftea-Bucure[ti
\ncheiat` cu Puterile Centrale “este o fars`”, c` a fost impus` “pentru a da aparen]a
de consim]`mânt din partea statului român”14.
În acela[i timp, autorul acestei cuprinz`toare analize a situa]iei politico-economice
a României dup` \ncheierea Tratatului de la Bucure[ti din prim`vara anului 1918 ar`ta
c` Partidul Na]ional Liberal î[i va p`stra punctul de vedere [i atitudinea, sporindu-[i popularitatea,
\n timp ce Marghiloman [i partidul s`u era considerat compromis din cauza semn`rii p`cii
cu Puterile Centrale15.
Despre alte dou` importante personalit`]i politice ale vremii, Rosetti considera
c` Averescu a[tepta puterea [i spera \n ajutorul lui Mackensen16, iar P.P. Carp vedea tratatul
ca dezastruos asupra politicii germane la noi \n ]ar`17.
5
Arhivele Na]ionale Bucure[ti, Fond “General Dumitru Iliescu”, Dosar 20/1918, f. 11.
6
Ibidem, f. 1. 12
Ibidem, f. 6-7.
7
Ibidem, f. 2. 13
Ibidem, f. 7-8.
8
Ibidem, f. 3-4. 14
Ibidem, f. 10.
9
Ibidem, f. 4. 15
Ibidem.
10
Ibidem. 16
Ibidem, f. 11.
11
Ibidem, f. 5-6. 17
Ibidem.

65
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
În finalul acestui document adresat generalului Dumitru Iliescu, [ef al misiunii militare
române la Paris, colonelul Radu R. Rosetti releva c` “toate aceste partide germanofile
au în contra lor opinia public` [i deci singura lor opera]ie este baioneta vr`jma[`”18.
Este foarte posibil ca unele dintre ideile cuprinse în acest document s`-i fi fost sugerate
lui Rosetti de Ion I.C. Br`tianu19, înainte de plecarea ofi]erului spre Occident, mai ales
acelea privitoare la partidele politice de nuan]` conservatoare [i la conduc`torii lor.
De[i militar de carier`, Radu R. Rosetti a împ`rt`[it ideile liberale ale pre[edintelui Partidului
Na]ional Liberal, Ion I.C. Br`tianu, iar gradul de rudenie dintre ace[tia (erau cumna]i)
pare s`-i fi apropiat [i mai mult în sus]inerea cauzei române[ti, în contextul politic complicat
al anului 1918.
La Londra, Rosetti s-a aflat \n ultima decad` a lunii iulie 1918, unde a continuat s` reprezinte
interesele române[ti pe lâng` oficialit`]ile engleze, de la ministrul afacerilor str`ine A. Balfour
[i ministrul de r`zboi Lord Alfred Milner, pân` la Regele George al V-lea20.
Rosetti î[i aminte[te c` a transmis diferitelor persoane pe care le-a întâlnit la Londra
faptul c` România, \n pofida p`cii angajate cu Puterile Centrale, r`mâne credincioas` alian]elor
sale, cu toate aparen]ele contradictorii21.
Ofi]erul rom#n a expus la Londra situa]ia politic` din Rom#nia predominat` de luptele
dintre conservatori [i liberali, ace[tia din urm` reprezent#nd – \n viziunea lui Rosetti –
idealurile comune ale Antantei. El a atras aten]ia autorit`]ilor engleze asupra necesit`]ii
ca Anglia s` sus]in` Rom#nia pentru a putea duce r`zboiul p#n` la cap`t.
În întâlnirile sale de la Foreign Office cu distin[i reprezentan]i ai vie]ii politice engleze,
cum erau Sir Ronald Graham, Sir George Clerk [i Lord Hardinge, Rosetti a prezentat
situa]ia din România. Întrebat de Lordul Hardinge cum poate un parlamentar român s` consimt`
a vota legi sub presiunea nem]ilor, ofi]erul român i-a explicat “cum a fost ales de nem]i
[parlamentul] [i sub baionetele lor”22. Oamenii politici englezi l-au îns`rcinat pe Rosetti
s` transmit` mesaje Casei Regale [i lui Ion I.C. Br`tianu. Astfel, Lordul Hardinge l-a îns`rcinat
a prezenta respectuoasele omagii ale Casei Regale [i l-a asigurat c` România are simpatia
alia]ilor23, iar Sir George Clerk i-a transmis lui Ionel Br`tianu salut`rile sale [i i-a confirmat
c` România nu e uitat`24.
La audien]a acordat` lui Rosetti de ministrul de externe A. Balfour, la care a asistat
[i M. Boerescu, îns`rcinatul român cu afaceri pe lâng` statul englez, diplomatul britanic
l-a asigurat c` sprijin` “cauza României [i are simpatia sa [i c` nu o va uita”25.
Aceea[i atitudine binevoitoare a manifestat la Ministerul de R`zboi – War Office,
prin Lordul A. Milner, titularul acestui portofoliu, care i-a declarat trimisului român c` “r`zboiul
va fi dus pân` la sfâr[it [i c` nu va fi încetat pân` ce România nu va fi reîntregit`
[i idealurile ei realizate”26.
18
Ibidem.
19
General R.Rosetti, op. cit., p. 246.
20
Biblioteca Academiei Rom`ne Arhiva Radu R. Rosetti (\n continuare BARARR), XIV, varia 1, 2, 3.
21
Idem, varia 1, f. 1 [Însemn`ri de la Dawlish, 12 august 1918], f.1-4.
22
Ibidem, f. 2. 25
Ibidem.
23
Ibidem. 26
Ibidem, f. 3.
24
Ibidem.

66
 Fundamente na]ionale
Primirea lui Rosetti la Regele George al V-lea a fost programat` la 27 iulie 1918.
Ofi]erul rom#n i-a transmis regelui mesajul Reginei Maria. Regele Angliei [i-a mani-
festat simpatia pentru România [i pentru cauza ei, apreciind tenacitatea reginei, despre
care a spus: “Is not she a splendit woman ?”27. Referitor la evolu]ia r`zboiului, suveranul
\i preciza lui Rosetti c` r`zboiul va fi dus la bun sf`r[it gra]ie americanilor [i pre[edintelui
Wilson, iar teama pentru o pace favorabil` Bulgariei era nejustificat`28.
În finalul notelor sale, scrise la Dawlish, Radu R. Rosetti ad`uga: “Nu [tiu de ce nu am trecut
în aceste note scrise în grab` la Dawlish c` Regele George mi-a ad`ugat sfatul de a trimete
pe cineva la Wilson spre a-l convinge de temeinicia cauzei noastre, c`ci W. Wilson va fi factorul
hot`râtor. Acest sfat al regelui englez se g`se[te în alte note ale mele”29.
La cererea lui A. W. A. Leeper, [eful sec]iei române[ti din Foreign Office, Rosetti a elaborat
o serie de memorii asupra unor p`r]i ale Tratatului de la Bucure[ti, înaintate oficialit`]ilor
britanice pentru o mai bun` cunoa[tere a situa]iei reale din România30.
În memoriul intitulat Germanii în România ocupat`31, colonelul Radu R. Rosetti descrie
situa]ia ]`rii dup` cotropirea Munteniei [i Dobrogei de c`tre armatele Puterilor Centrale,
aflate sub comanda generalului Mackensen. Germanii au administrat teritoriile ocupate,
cu excep]ia celor 2 districte din sudul Dobrogei, date Bulgariei. “}ara era divizat` în 2 zone,
una imediat în spatele liniei de front unde totul se afla sub ordinele comandantului
Armatei IX, restul era organizat sub administra]ia militar`, în frunte aflându-se generalul
Tuelf von Tscheppe”32.
Guvernarea german` se baza pe legi române[ti, dar, practic, erau ordonan]e aprobate
de Mackensen [i publicate într-o bro[ur` special`. “La începutul ocupa]iei germanii
au încercat s` nu fie prea duri, în special cu ]`ranii. Ei doreau s` creeze o mi[care în favoarea
lor [i un curent antidinastic. Insuccesul lor în aceast` direc]ie [i tot ce am câ[tigat în urma
Tratatului de la Bucure[ti i-au determinat s`-[i schimbe optica [i din toamna lui 1917
ei au încercat s` for]eze întreaga popula]ie s` devin` iobagi reu[ind astfel s` fie urâ]i”33.
Aceasta era starea de spirit a ]`rii pe care Rosetti o surprinde cu realism.
În continuarea memoriului s`u, Radu R. Rosetti prezint` detalii privind m`surile luate
de autorit`]ile de ocupa]ie în domeniile sanitar, agricol [i industrial [i se \ncheia prin sublinierea
ineficien]ei politicii germane de a schimba opinia popula]iei, care era mai loial` regelui,
fiind \n acela[i timp dominat` de aspira]ii na]ionale34.
În cel de-al doilea memoriu35, Rosetti prezenta, pe articole, modul în care a fost elaborat
Tratatul de Pace de la Bucure[ti, ale c`rui prevederi impuse cu for]a erau total defavorabile
României. În cazul art. 4, se hot`ra reducerea for]ei armate în timp de pace la 1/3 din ceea ce
exista înainte de r`zboi [i se interzicea mobilizarea rezervi[tilor pân` la semnarea p`cii
generale; toate acestea demonstreaz` “cât de înfrico[at este marele comandament
german c` România s-ar putea amesteca din nou în acest r`zboi”36 – men]iona memoriul.
27
Ibidem. 29
Ibidem.
28
Ibidem, f. 4. 30
BARARR, varia 6-9.
31
BARARR, XIV varia 6. The Germans in occuped Romans - 2 august 1918, 7 file.
32
Ibidem, f. 1. 35
BARARR, varia 7- Treaty of Peace - 10 file
33
Ibidem, f. 3-4. - 4 august 1918.
34
Ibidem, f. 7. 36
Ibidem, f. 1.

67
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Prevederea art. 5, conform c`ruia depozitarea armelor [i a echipamentului militar s` fie
sub control german, f`cea imposibil` mobilizarea armatei române. Din punct de vedere
economic, cedarea Dobrogei însemna pentru România servitute, deoarece Constan]a
“era singurul port liber care pe an import` [i export` în valoare de 220 000 000 tone”37.
Modific`rile de frontier` impuse României de Austria – art. 11 – “îi ofer` acesteia [Austriei]
peste 6 500 km2 cu 167 sate [i 130 000 de locuitori români [i un acces simplu într-o ]ar`
cu o frontier` deschis` [i cedând minele de c`rbune [i zonele montane împ`durite de care
beneficiaz` Austro-Ungaria”38.
În pofida semn`rii tratatului, germanii î[i exercit` în continuare administrarea teritoriilor
române[ti cucerite, precum [i dreptul de a-i judeca pe românii acuza]i de înc`lcarea
ordonan]elor germane – paragraful 3 art. 1839. Articolele 21, 22, 23 ale tratatului sunt
o prob` a poverii financiare ce trebuia suportat` de români, obliga]i la între]inerea a 6 divizii,
a înc`lc`rii propriet`]ilor celor refugia]i în Moldova [i a pl`]ii lucr`rilor f`cute în interesul
Germaniei40.
Nici c`ile de comunica]ie nu au fost neglijate de ocupan]ii str`ini. Naviga]ia pe Dun`re,
reglementat` în interesul ]`rilor riverane prin Tratatul de pace de la Paris din 1856,
a fost revendicat` exclusiv de Austria, care se considera cea mai important` de pe cursul
inferior al Dun`rii; “acum Dun`rea a devenit exclusiv austro-german`”41 – specifica memoriul –,
Austria ocupând o pozi]ie strategic` de supraveghere a sectorului Br[ila-Reni, care asigura
leg`tura dintre Muntenia [i Moldova.
Tratatul adi]ional42 cuprindea prevederi care nu au fost respectate de ocupan]i,
cum ar fi cele de la articolele 13, 14, conform c`rora românii puteau fi angaja]i de administra]ia
german`, iar capitalul românesc investit în Germania. Înc`lcând norme elementare
ale dreptului [i moralei, în art. 32 se specifica faptul c` germanii îi vor proteja pe sus]in`torii
lor din România, cum a fost cazul tr`d`torului ofi]er, colonelul Al. Sturdza. Un alt obiectiv
al ocupantului se referea la germanizarea [colilor române[ti (art. 38-41) [i crearea unui sistem
de spionaj ce constituia o parte a sistemului de germanizare a ]`rii. Germanii considerau
alian]a României cu Antanta ca o expresie a influen]elor [colilor franceze [i nu ca o necesitate
istoric` ce urm`rea \mplinirea acelora[i idealuri43.
Cel de-al doilea tratat44 justifica, prin con]inutul art. 545, nevoia de munc` necalificat`
a germanilor [i, în acela]i timp, teama c` ace[tia ar putea fi mobiliza]i.
Prin art. 9, toate tarifele de transport [i importul produselor germane în România sunt
modificate pentru a face imposibil` încercarea altor ]`ri de a desface pe pia]a româneasc`
produse mai ieftine decât cele germane. În acest context, atât c`ile ferate române, cât [i cele
telegrafice sunt adaptate necesit`]ilor ocupantului, iar atelierele navale din Giurgiu au fost
concesionate pentru 40 de ani unei societ`]i germane.
În consecin]`, colonelul Radu R. Rosetti sugera c` puterile Antantei ar trebui s` studieze
toate problemele expuse [i s` formeze \n Rom#nia un sistem complex (economic, de transport,
37
Ibidem, f. 2. 41
Ibidem, f. 5.
38
Ibidem, f. 3. 42
Ibidem, [Additional Treaty between Germany
39
Ibidem, f. 4. and Roumania], f. 6-7.
40
Ibidem, f. 4. 43
Ibidem, f. 7.

68
 Fundamente na]ionale
tarife, re]ea de c`i ferate, transport pe ap`, telegrafie [i telefonie), care ar fi transformat
]ara noastr` \n paznicul Europei la gurile Dun`rii46.
Într-un alt memoriu47 înaintat oficialilor de la Foreign Office, colonelul Radu R. Rosetti
ar`ta c` sub presiunea ocupantului guvernul de la Ia[i a fost obligat s` adopte dou` legi
aplicabile tuturor românilor. Prima îi obliga pe to]i ]`ranii – b`rba]i [i femei – s` lucreze
în interesul ocupantului. Cea de-a doua lege prevedea înfiin]area unui departament
de import-export alimente, condus de un director general, numit pe 10 ani, care se subordona
numai primului-ministru [i nu putea fi judecat dec`t de Înalta Curte de Justi]ie [i Casa]ie.
Acesta avea puteri nelimitate în ceea ce prive[te recolta produs`, pre]ul ei [i condi]iile
exportului. Prin aceast` lege, germanii urm`reau s` ob]in` cât mai multe grâne, petrol
[i lemne din România [i s` aduc` produse germane aici, dar [i s`-i constr#ng` pe cei care
nu se subordonau legilor48.
Dup` scurta perioad` în care s-a aflat la Londra, colonelul Rosetti a revenit la Paris49,
unde va continua s`-i sensibilizeze pe alia]i în privin]a situa]iei României. Încadrat în armata
francez` cu gradul de colonel, Rosetti va fi în subordinea generalului Berthelot, la Armata
a V-a francez`.
La numai câteva zile dup` revenirea la Paris, la 31 august 1918, colonelul Rosetti
a redactat o not`50 pe care a trimis-o lui Thomson [i în care se pronun]a pentru necesitatea
înfiin]`rii unei legiuni române. În condi]iile consecin]elor p`cii de la Bucure[ti, ar`ta Rosetti
în acest document, “Rom#nia nu poate s`-[i \ndeplineasc` rolul pe Dun`rea de jos,
dac` nu reune[te \ntr-una singur`, ]`rile rom#ne”51. De aceea, speran]ele românilor se îndreptau
spre Fran]a care, “de la \nceputul secolului al XIX-lea, a \n`l]at steagul na]ionalit`]ilor
[i a reafirmat c` problema na]ionalit`]ilor este una din problemele care trebuie s` fie
solu]ionat` prin r`zboiul actual \n sensul dorit de diversele na]ionalit`]i”52.
Un mijloc de recunoa[tere a na]ionalit`]ilor – sus]inea Rosetti – ar fi fost acela ca alia]ii
s`-i accepte drept cobeligeran]i prin înfiin]area legiunilor na]ionale. În timp ce alte state
reu[iser` acest lucru, “numai na]iunea rom#n` nu are \nc` legiune na]ional`. Exist` doar
\ncerc`ri \n Fran]a [i \n Italia, dar care nu au dat nici un rezultat”53. În continuare, ofi]erul
român justific` posibilitatea constituirii legiunii, av#nd \n vedere c` numero[i prizonieri români
sunt în Italia (20-25 000), Fran]a (600), în Rusia [i Siberia (80 000) [i 15 000 de români
care pot lupta din SUA54. De aceea, consider` colonelul Radu R. Rosetti, “Se impune
ca Fran]a s` fie cea care s` preia conducerea mi[c`rii [i singura solu]ie este s`-l \ns`rcineze
pe generalul Berthelot, iubit [i stimat de to]i rom#nii, s` formeze legiunea rom#n`”55.
Modul concret de realizare a acestei legiuni consta în îns`rcinarea oficial` a generalului
Berthelot, reunirea prizonierilor români din Fran]a într-o companie sau chiar dou`, atragerea
românilor din America (2-3 000) [i a prizonierilor din Rusia (prin Murmansk, Archangel
44
Ibidem, [Economical Treaty between Germany and Roumania], f. 8-9.
45
Ibidem, f. 8. 46
Ibidem, f. 9.
47
BARARR, varia 8, [Germany laws in Roumania], 7 august 1918, 2f.
48
Ibidem, f. 2.
49
BARARR, varia 3, 16f. 53
Ibidem, f. 2.
50
BARARR, varia 4, 4f. 54
Ibidem.
51
Ibidem, f. 1. 55
Ibidem.
52
Ibidem. 56
Ibidem, f. 4.

69
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
[i Vladivostok), precum [i a ofi]erilor [i solda]ilor afla]i în Italia, cu consim]`mântul
guvernului italian.
Rosetti anticipa [i efectele acestei ac]iuni: “Formarea primei unit`]i rom#ne,
fie ea numai o companie [i angajarea ei pe frontul francez, ar fi cea mai bun` propagand`
pentru formarea unor unit`]i mai mari [i ar demonstra mult spirit de rezisten]` \n Rom#nia
[i \n Transilvania”56.
Prezen]a lui Rosetti la Paris [i Londra a fost benefic` pentru cauza românilor. Prin memorii,
d`ri de seam`, întâlniri cu oficialit`]i franceze [i engleze, ofi]erul român a contribuit la o mai bun`
cunoa[tere a situa]iei politico-militare existente în România.

La începutul lunii octombrie 1918, generalul

}n misiune, Berthelot a primit misiunea de a se deplasa la Salonic
]n Balcani =i ]n \ar[ pentru a preg`ti reintrarea României în r`zboi.
La propunerea acestuia, colonelul Rosetti îl va înso]i
în aceast` misiune din Balcani57, ca ofi]er de leg`tur` între comandamentul generalului
Berthelot [i Comandamentul român. La cererea generalului Berthelot, Rosetti a adresat
scrisori Reginei Maria58, lui Ion I.C. Br`tianu [i Barbu {tirbei, prin care îi asigura de sprijinul
alia]ilor occidentali [i de necesitatea reintr`rii hot`râte în lupt`.
La r#ndul lor, oficialii afla]i la Ia[i au \ntre]inut o bogat` coresponden]` cu ofi]erul
rom#n ata[at pe l#ng` misiunea militar` francez` a generalului Berthelot.
La 30 octombrie/12 noiembrie 1918, Br`tianu scria colonelului Rosetti [i \l ruga s`-i atrag`
aten]ia generalului Berthelot asupra rezolv`rii unor probleme cum ar fi: neintroducerea
\n armisti]iu a noi rechizi]ion`ri nem]e[ti, asigurarea securit`]ii capitalei, trimiterea lui
Victor Antonescu la Paris59.
La r#ndul s`u, Barbu {tirbei invoca imposibilitatea unei mobiliz`ri, at#t timp c#t for]ele
inamice erau concentrate \n jurul grani]elor noastre, iar alia]ii nu vor asigura muni]ie
[i armament. {tirbei \[i exprima optimismul, cer#ndu-i lui Rosetti ca Berthelot s`-[i foloseasc`
influen]a pentru a ob]ine condi]iile necesare intereselor rom`ne[ti60.
Situa]ia complex` [i contradictorie existent` în Balcani, dar mai ales insisten]a bulgarilor
de a nu p`r`si Dobrogea i-au oferit colonelului Radu R. Rosetti posibilitatea afirm`rii aptitudinilor
sale diplomatice, pe care le-a etalat generalului Chrétien, comandantul trupelor de ocupa]ie
din Bulgaria. La 29 octombrie 1918, Rosetti i-a adresat acestuia un Aide-mémoire asupra
punctului de vedere românesc în chestiunea Dobrogei61, eviden]iind faptul c`, prin conven]iile
militar` [i politic` din august 1916, Marile Puteri (Fran]a, Anglia, Rusia, Italia) garantau,
între altele, României integritatea teritorial`62. În concluzia acestui document, Rosetti
nota c` “ar fi util de a adopta solu]iunea evacu`rii Dobrogei de c`tre bulgari [i neocuparea
ei de c`tre trupele române[ti”63.

57
General R. Rosetti, op. cit., capitolul XII - În Balcani, pp. 265-292.
58
Regina Maria, op. cit., p. 466: “Aviatorul care zbura deasupra Ia[ilor venea de la Salonic [i mi-a adus
o scrisoare de la bunul meu prieten Radu Rosetti \n care se afl` [i un cuv#nt de la George, regele Angliei 10/
23 octombrie 1918”.
59
BARARR, Varia 16, f. 2. 60
Idem, anexa 2.
61
General R. Rosetti, op. cit., capitolul XII - În Balcani, p. 274.
62
Ibidem. 63
Ibidem, p. 275.

70
 Fundamente na]ionale
Precipitarea evenimentelor militare din Balcani a f`cut posibil` trecerea Dun`rii
de c`tre armatele aliate în prima decad` a lunii noiembrie 1918. În telegramele adresate
Reginei [i lui Ion I.C. Br`tianu, Rosetti scria: “În interesul suprem al cauzei române
[i pentru a u[ura mi[c`rile trupelor aliate este cu totul necesar ca România s`-[i schimbe
guvernul, s` mobilizeze imediat. Gloria României [i a Dinastiei depind de repeziciunea
lu`rii acestei hot`râri”64.
Via]a politic` din ]ar` era impulsionat` de iminen]a trecerii Dun`rii de c`tre armatele
aliate. La 24 octombrie/6 noiembrie 1918, guvernul Marghiloman a demisionat, iar generalul
Constantin Coand`65 – îns`rcinat cu formarea noului guvern. Coresponden]a ofi]erului
de leg`tur` român, ata[at pe lâng` comandamentul generalului Berthelot cu pre[edin]ia
Consiliului de Mini[tri, aflat` la Ia[i, este dovada peremptorie a importan]ei misiunii colonelului
Rosetti în derularea evenimentelor care au anticipat ziua de 1 Decembrie 1918.
Informa]iile primite la Ia[i de primul-ministru erau comunicate [efului Statului
Major General al Armatei, generalul Prezan, care, ajutat de [eful Biroului Opera]ii,
locotenent-colonelul Ion Antonescu, ordona misiunile impuse de circumstan]e.
Noul [ef al Statului Major al Armatei, generalul Constantin Prezan, \i scria colonelului
Rosetti la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, rug#ndu-l s`-i aduc` la cuno[tin]` generalului
Berthelot numirea sa ca [ef al Statului Major al Armatei Rom#ne [i s` \nceap` cooperarea
cu Comandamentul Trupelor Aliate66.
Astfel, la 11/24 noiembrie, primul-ministru C. Coand` îl în[tiin]a pe generalul Prezan
despre informa]iile pe care le primise de la colonelul Rosetti. Conform acestora, linia ferat`
Constan]a-Bucure[ti era \n bun` stare [i putea fi folosit` pentru transportarea trupelor
rom#ne [i chiar a guvernului [i a familiei regale \n capital`67. Pe rezolu]ia acestui document,
locotenent-colonelul Ion Antonescu dispunea s` se înregistreze con]inutul [i s` se asigure
trimiterea personalului necesar bacului, iar “pentru trenuri va avea grij` DCF (Direc]ia
C`ilor Ferate) pentru a lua dispozi]iuni în privin]a mi[c`rii”68.
La 12 noiembrie 1918, Marele Cartier General era îns`rcinat s` comunice m`surile
ce se vor lua pentru instalarea \n capital` a suveranilor [i guvernului69. În acela]i timp,
se cerea s` se comunice de urgen]` colonelului Rosetti c` r`spunsul la telegrama lui Mackensen
era de a nu se \ncheia nici o conven]ie separat` de armisti]iu70.
La cererea colonelului Rosetti s` se trimit` traduc`tori de limba englez`, Marele Cartier
General avea aprobarea Consiliului de Mini[tri de a r`spunde c`, pentru a u[ura leg`turile
cu autorit`]ile [i locuitorii, au fost trimi[i la Giurgiu 14 interpre]i vorbitori de englez`71.
La 13 noiembrie 1918 a avut loc întâlnirea dintre generalul Berthelot [i [eful Statului
Major al Armatei Române, generalul C. Prezan. Dup` aceast` întâlnire, generalul român
64
Ibidem, p. 278.
65
Guvernarea generalului C. Coand` 24 octombrie/6 nov - 29 noiembrie/12 decembrie 1918; vezi
M. Nedelea, Prim-mini[trii României (1859-1918), vol. I, Bucure[ti 1994, p. 276.
66
BARARR, XIV, varia 16, f. 9.
67
Arhivele Militare Rom#ne, Marele Cartier General, Dosar nr. 1582/1918, f. 26.
68
Ibidem.
69
Ibidem, f. 28.
70
Ibidem, f. 29.
71
Ibidem, f. 30.

71
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
a adresat raportul nr. 5 Regelui Ferdinand , pentru a aproba con]inutul acordurilor stabilite
72

\n comun. La punctul 1 al acestui raport, intitulat Reconstituirea Rusiei [i chestiunea

Basarabiei, generalul Prezan a fost informat c` generalul Berthelot fusese numit comandantul
trupelor aliate care vor opera în Rusia, cu misiunea de a distruge bol[evismul73. În chestiunea
Dobrogei, generalul Berthelot a impus bulgarilor s` evacueze complet Dobrogea
[i s` se retrag` la sudul frontierei stabilite prin Pacea de la Bucure[ti, termenul de evacuare
expir#nd la data de 5 decembrie 191874. {ase zile mai t#rziu, \n urma unui ordin al lui Clemenceau,
generalul Franchet d’Esperéy a ordonat bulgarilor evacuarea Dobrogei p#n` la sudul liniei
Silistra-Mangalia, ac]iune ce trebuia supravegheat` de Divizia a 26-a englez`75.
Din raportul întocmit de generalul Prezan rezult` c` alte probleme sensibile ale sf#r[itului
de r`zboi, anume chestiunea Transilvaniei [i a Banatului, erau în aten]ia autorit`]ilor franceze,
care [tiu “s` se respecte întocmai ultimele angajamente luate pentru a nu atinge anumite
susceptibilit`]i”76.
Privitor la intrarea familiei regale în Capital`, generalul Berthelot a propus ca aceasta
s` fie programat` pe data de 17 noiembrie, într-o sâmb`t`, dar la sugestia ofi]erului român,
s-a convenit c` ar fi de preferat ca solemnitatea s` aib` loc duminic`, 18 noiembrie77, pentru
a da autorit`]ilor posibilitatea unei mai bune organiz`ri a acestei ceremonii.
Contactul lui Rosetti cu autorit`]ile române a fost permanent; el informa despre atitudinea
alia]ilor în diferite probleme controversate. Una dintre acestea, care prezenta un mare
interes, era aceea a viitoarelor grani]e. Orice revendicare de teritoriu trebuia s` se bazeze
pe o majoritate etnic`, \n caz contrar ac]iunile puteau fi catalogate drept tendin]e imperialiste,
ceea ce ar fi declan[at nemul]umirea inamicilor, a evreilor [i a presei occidentale, din care
cit`m ziarele engleze “Times”, “Manchester Guardian” [i \ntreaga pres` american`78.
La cererea generalului Berthelot, Rosetti a fost trimis la Ia[i, cu misiunea de a urgenta
venirea Regelui [i a guvernului în Capital` [i pentru stabilirea detaliilor privind reocuparea
Dobrogei [i a Transilvaniei, opera]iile militare din Ucraina [i Rusia. De asemenea, recomanda
regelui s` formeze un guvern condus de Ion I.C. Br`tianu, care se bucura de sprijinul
occidentalilor.
La Ia[i, timp de câteva ore, în zilele de 24 [i 25 noiembrie 1918, Rosetti a fost primit
de familia regal`79 , de pre[edintele Consiliului de Mini[tri, generalul Coand` [i de frunta[ii
liberali Ion I.C. Br`tianu [i Barbu {tirbei.
Peste c#teva zile, la 1 decembrie 1918, intrarea regelui Ferdinand [i a trupelor
anglo-franco-române în Capital` a fost primit` cu mare entuziasm de popula]ia Bucure[tilor.
La recep]ia oferit` în onoarea invita]ilor, Regele Ferdinand a spus: “Când am primit
mo[tenirea întemeietorului României moderne, am f`g`duit, în fa]a reprezentan]ilor
na]iunii, c` voi fi un bun român. Cred c` mi-am ]inut cuvântul. Împrejur`rile au fost grele,
72
Ibidem. 73
Ibidem, f. 32.
74
Ibidem.
75
General Radu R. Rosetti, M`rturisiri, vol. III, p. 282.
76
Arhivele Militare Rom#ne, Dosar nr. 1582/1918, f. 33.
77
Ibidem, f. 33 verso.
78
General R. Rosetti, op. cit. p. 283.
79
Regina Maria, Povestea vie]ii mele, vol. III, p. 440. În semn de recuno[tiin]`, Regina îi d` o fotografie
cu urm`toarea dedica]ie: “Colonelului Rosetti, unuia care a slujit Regelui [i ]`rii cu bravur` [i bine”.

72
 Fundamente na]ionale
dar str`lucit` e r`splata [i azi pot spune cu fruntea senin` în fa]a lui Dumnezeu [i în fa]a
poporului meu: «Con[tiin]a mi-e curat`»”80.
Dup` data de 1 decembrie, colonelul Rosetti a continuat s` fac` parte din Misiunea
Berthelot, îndeplinind func]ia de ofi]er de leg`tur`81. În continuare, ofi]erul român a trimis
importante informa]ii cu caracter militar c`tre Biroul Opera]iilor din Marele Cartier General,
unde locotenent-colonelul Ion Antonescu le primea [i le clasifica în func]ie de pozi]ia
strategic` a adversarului. La 14 decembrie, Rosetti înainteaz` Marelui Cartier General
tabloul de disloca]ie a trupelor Armatei de Dun`re82, pe care Antonescu punea urm`toarea
rezolu]ie: “A se pune pe hart`. Harta se va ]ine la curent zilnic”83.
În telegrama nr. 1372/18 decembrie 1918, adresat` Marelui Cartier General, Rosetti
solicita arestarea lui Rakovski pentru atitudinea sa antirom#neasc`. El cerea s` se trimit`
colonelului Vix, agentul de leg`tur` al generalului Franchet d’Espérey pe lâng` guvernul
ungar, cererea de extr`dare a lui Rakovsky pentru crim` de drept comun84. Referitor la vizita
generalului Berthelot la Caransebe[ [i Lugoj, ofi]erul de leg`tur` informa c` oaspetele
a fost primit cu mare entuziasm de episcopi [i de locuitorii celor dou` ora[e b`n`]ene85.
În problema raporturilor noastre cu sârbii, dup` convorbirea dintre generalul Berthelot
[i Principele Alexandru al Serbiei, acesta din urm` s-a ar`tat conciliant [i a cerut ca evacuarea
Banatului de sârbi s` se fac` treptat, exprim#ndu-[i dorin]a unei în]elegeri directe cu România86.
Colaborarea lui Rosetti cu ceilal]i ofi]eri de leg`tur` ata[a]i pe lâng` armata francez`
[i englez – locotenent Arthur Holban, respectiv locotenent-colonel Douglas C`pit`neanu –
a fost benefic` pentru cunoa[terea exact` a raporturilor alia]ilor cu bulgarii, care nu renun]aser`
la ideea de a p`stra Dobrogea87.
Într-un prim raport, scris la Varna, la 4 ianuarie 1919, locotenentul Arthur Holban \l informa
pe colonelul Rosetti de existen]a \n r#ndurile bulgarilor, a unui focar, a unor manifest`ri ostile
rom#nilor, sesizate de Serviciul de Informa]ii al Comandamentului francez88. Exista credin]a
c` bulgarii sunt ajuta]i de englezi pentru revendicarea aspira]iilor na]ionale, \n timp
ce francezii erau considera]i ap`r`tori ai rom#nilor, c`rora doreau s` le lase \n st`p`nire
Dobrogea. Atmosfera ostil` francezilor este între]inut` [i de unele publica]ii, “un jurnal
bulgar a publicat acum câteva zile un articol unde spunea «en toutes lettres» c` englezii
sus]in pe bulgari în Dobrogea”89. Toate eforturile lui Garnier, comandantul postului [i pie]ei
Varna, “ca Bulgarii s` fie trata]i de englezi ca învin[i nu ca alia]i au r`mas zadarnice”90.
În încheierea raportului s`u, locotenentul Holban nota c` bulgarii nu pierd nici o ocazie
pentru a-i apropia c#t mai mult pe englezi cu scopul de a le sprijini cauza91.
Pentru o mai bun` cunoa[tere a istoriei noastre, ofi]erul cerea istoricului Nicolae Iorga
s` scrie o bro[ur` \n care s` fie prezentat` pe scurt istoria rom#nilor [i drepturile lor

80
General R. Rosetti, op. cit. p. 289.
81
Arhivele Militare Rom#ne, Fond Dir. Pers., f. 52 (Nota M.C.G. nr. 5548 din 8 II 1919).
82
Idem, Marele Cartier General (\n continuare MCG), Dosar nr. crt. 2022/1918, f. 58.
83
Ibidem. 84
Idem, Dosar nr. 2023/1918, f. 85.
85
Ibidem. 86
Ibidem.
87
BARARR, XV varia 21 [Coresponden]` primit` [i emis` de Radu R. Rosetti în leg`tur` cu cooperarea
anglo-american` 1918-1919 [i litigiile cu bulgarii].
88
Ibidem, f. 7-8. 89
Ibidem, f. 8.
90
Ibidem, f. 9. 91
Ibidem, f. 10.

73
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
asupra Dobrogei . Aceasta era absolut necesar`, deoarece englezii cuno[teau prea pu]in
92

situa]ia din Balcani [i nu citeau decât propaganda bulgar`93.

Aceast` stare de fapt era încurajat` uneori [i de unii ofi]eri francezi, care erau tenta]i
s` pun` semnul de egalitate între români [i bulgari. Un ordin al generalului francez Chrétien,
comandantul de c`petenie al trupelor de ocupa]ie a Dobrogei, care socotea România ]ar`
ocupat`, a atras replica lui Rosetti, adresat` generalului Berthelot, la 24 ianuarie 1919.
|n acea scrisoare confiden]ial`, Rosetti lua atitudine fa]` de modalitatea nejustificat` de adresare
a telegramelor de c`tre generalul Chrétien, care considera trupele aliate ca trupe de ocupa]ie
pe teritoriul Rom#niei. El preciza \n termeni categorici c` ]ara noastr`, fiind aliat`, nu trebuia
confundat` cu Bulgaria, care fusese ocupat` de \nving`tori94 .
În Transilvania, Consiliul Dirigent, prin pre[edintele s`u, Iuliu Maniu, contribuia
la informarea Marelui Cartier General cu privire la ac]iunile comune ce trebuiau întreprinse.
Astfel, în telegrama Comandamentului trupelor din Transilvania c`tre Marele Cartier
General, de la sfâr[itul lunii ianuarie 1919, se anun]a c` “liniile telegrafice [i telefonice
Bra[ov-Budapesta [i Sibiu-Budapesta au fost sistate pentru depe[i [i convorbiri private”95.
La 1 februarie 1919, colonelul Rosetti r`spundea Marelui Cartier General c` p`rerea alia]ilor
era de a l`sa s` func]ioneze toate liniile telegrafice, cenzurându-se numai telegramele
particulare96.
O important` misiune a colonelului Rosetti ca ofi]er de leg`tur` pe lâng` Comandamentul
armatelor franceze, condus de Berthelot, a fost aceea de a raporta situa]ia trupelor aliate
din Rusia, pentru ca Marele Cartier General Român s`-[i poat` adapta opera]iunile militare
acestor realit`]i. În raportul nr. 154, din 20 martie 1919, ofi]erul român prezenta desf`[urarea
trupelor aliate – franceze, grece[ti, poloneze – la Odessa, Razdelnaia, Bieleasca, Crasnaia
[i Sevastopol. A doua zi, la 21 martie 1919, [eful Biroului Opera]ii din Marele Cartier General,
locotenent-colonelul Ion Antonescu, punea urm`toarea rezolu]ie: “Locotenent-colonel
Condiescu va pune situa]ia pe hart`, o va ]ine la curent [i o va prezenta zilnic la raport”97.
În tot cursul lunii martie 1919, colonelul Rosetti a trimis buletine operative referitoare
la mi[c`rile de trupe din Ucraina [i la nout`]ile politice sau militare din Ungaria. La 23 martie 1919,
Rosetti transmitea [tirea, neconfirmat` la acea dat`, c` Ungaria ar fi declarat r`zboi Rom#niei,
Serbiei [i Cehoslovaciei, iar Misiunea Aliat` de la Pesta a fost somat` s` p`r`seasc`
Budapesta98. Ca o completare a acestei [tiri, ofi]erul român ata[a [i tabloul desf`[ur`rii
trupelor franceze în Banat [i \n împrejurimi, cuprinzând Timi[oara, Lugoj, Arad99.
În Buletinul operativ din 25 martie 1919, Rosetti informa Marele Cartier General
c` trupele din Ucraina au fost scoase de sub comanda generalului Berthelot100, iar în Ungaria
misiunea generalului Vix a fost re]inut` la Budapesta de c`tre guvernul ungar101.
92
Ibidem, f. 16. 93
Ibidem.
94
Ibidem.
95
Arhivele Militare Rom#ne, MCG, Dosar nr. 1986/1919, f. 17.
96
Ibidem.
97
Arhivele Militare Rom#ne, Dosar nr. 2639/1919, f. 3.
98
Ibidem, f. 6. 99
Ibidem, f. 7.
100
Arhivele Militare Rom#ne, Dosar nr. 2618/1919, f. 22.
101
Ibidem, f. 22 verso.

74
 Fundamente na]ionale
La 27 martie 1919, Rosetti comunica Biroului Opera]iilor c`, în urma soma]iilor adresate
ungurilor, ace[tia au eliberat Misiunile Aliate care trebuiau s` p`r`seasc` Budapesta
la 25 martie102. Dou` zile mai târziu103, ofi]erul român de leg`tur` consemna în Ucraina
atacuri bol[evice asupra localit`]ilor Cerbka, Koblevo [i Popoica, toate fiind respinse104,
în Ungaria “nici o [tire”, iar în Austria “grev` general` la Viena”105.
La începutul lunii aprilie 1919, trupele aliate aflate în Ucraina au primit ordinul
de evacuare a Odessei [i retragerea lor pe malul drept al Nistrului, iar întreaga Divizie a 16-a
colonial` francez` a fost dizlocat` la Razdelnaia. Reu[ita acestei opera]iuni militare a fost
transmis` la 8 aprilie Marelui Cartier General Român de colonelul Radu R. Rosetti. Acesta
raporta c` evacuarea Odessei s-a f`cut f`r` pierderi, dar materialul de cale ferat` nu s-a putut
evacua din cauza grevelor [i a distrugerilor106.
La 10 aprilie 1919, o telegram` trimis` de la Paris anun]a înlocuirea generalului
Berthelot din func]ia de Comandant al Armatei de la Dun`re cu generalul Graziani,
fostul comandant al armatei franceze din Italia. Rosetti va r`mâne, în continuare, ata[t
ca ofi]er de leg`tur`, desf`[urând acelea[i activit`]i.
Evolu]ia evenimentelor militare din Rusia a fost adus` la cuno[tin]a generalului Prezan,
[eful Statului Major al Armatei Române, de generalul Berthelot, care informa, la 12 aprilie 1919,
asupra faptului c` trupele inamice au fost trimise pe calea ferat` spre Tiraspol107.
Într-o telegram` trimis` generalului d’Anselme, comandantul Diviziei a 16-a francez`,
sta]ionat` la Bender, generalul Berthelot ordona ca trupele rom#ne[ti, aflate pe malul drept
al Nistrului, s` r`m#n` pe pozi]iile lor c#t timp era necesar, iar gr`nicerii rom#ni s` nu fie schimba]i108.
În continuare, se specifica faptul c` “les troupes françaises et helleniques restent a la charge
des autorités roumaines locales”109.
Buna cooperare a Comandamentului francez cu Ministerul de R`zboi Rom#n s-a datorat
în mare parte colonelului Rosetti, ale c`rui rapoarte, dar [i interven]ii verbale pe lâng`
generalul Berthelot au stabilit un climat favorabil de încredere [i colaborare. La 16 aprilie 1919,
generalul Prezan a prezentat Comandamentului francez, prin intermediul lui Radu R. Rosetti,
punctul de vedere al Marelui Cartier General Român în privin]a transferului trupelor de voluntari
care s` fie trecute în Rusia, f`r` a mai poposi la Tulcea110. R`spunzând Secretarului general
al Ministerului de R`zboi, generalul Ion R`[canu, colonelul Rosetti confirma c` generalul
Berthelot a aprobat totalitatea cererilor formulate de generalul Constantin Prezan111.
La 5 mai 1919112 a avut loc la Palatul Cotroceni masa festiv` prilejuit` de încheierea
misiunii în România a generalului H. M. Berthelot. Regele Ferdinand113 a rostit un emo]ionant
discurs, în care a remarcat meritele generalului francez în reorganizarea Armatei Române.

102
Arhivele Militare Rom#ne, Dosar nr. 2639/1919, f. 12.
103
Ibidem, f. 13 (Raportul nr. 226, 29 martie 1919)
104
Ibidem. 107
Ibidem, f. 28.
105
Ibidem. 108
Ibidem, f. 30.
106
Ibidem. 109
Ibidem.
110
Idem, MCG, Dosar nr. 2003/1919, f. 362. 111
Ibidem, f. 363.
112
General R. Rosetti, op.cit., p. 346.
113
Cuvânt`ri de Ferdinand I, Regele României 1889-1922, Funda]ia Cultural` Principele Carol,
Bucure[ti, 1922, 287 p.

75
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Regele Ferdinand [i-a început cuvântarea cu exprimarea regretului c` trebuia s` se despart`
de un scump prieten al poporului rom#n, care [i-a legat numele de victoriile de la M`r`[ti
[i M`r`[e[ti114.
M#hnit de încheierea misiunii generalului Berthelot în România, Regele Ferdinand
era \ns` convins c`, o dat` întors în Fran]a, acesta va spune francezilor c` România merit`
pe deplin sprijinul acordat de ]ara sa115.
Dup` plecarea generalului Berthelot, s-au ivit neîn]elegeri între unii comandan]i ai for]elor
aliate [i autorit`]ile de la Bucure[ti privind interdic]ia ca gr`nicerii rom#ni s` ocupe o parte
a Dobrogei de Sud, aflat` sub conducerea generalului italian Beltramo. Fa]` de atitudinea
alia]ilor, colonelul Radu R. Rosetti a adresat generalului Graziani, la 16 mai 1919, o not`
de protest. Ofi]erul rom#n \[i exprima indignarea fa]` de comportamentul generalului italian
Beltramo, care intrase \n contradic]ie cu conven]iile politico-militare semnate la 4/17 august 1916.
Gr`nicerii rom#ni, subordona]i ierarhic Ministerului de Finan]e, fuseser` trimi[i \n Dobrogea
pentru \ndeplinirea formalit`]ilor specifice poli]iei vamale de grani]` [i nu ca unitate militar`116.
La 24 mai 1919117, colonelul Rosetti raporta Marelui Cartier General imput`rile
ce se f`ceau autorit`]ilor române din Arad, care nu mai recuno[teau Comandamentul francez
[i preluaser` administrarea ora[ului, subordonarea poli]iei municipale [i ocuparea g`rii.
El insista ca Marele Cartier General s` ordone trupelor rom#ne de la Arad s` se conformeze
\n]elegerii de la Bucure[ti dintre generalii Prezan [i Franchet d’Espérey, iar p#n` la noi
dispozi]ii, s` recunoasc` drept comandant al garnizoanei pe generalul Tournadre118.
Dup` ce colonelul Radu Rosetti l-a înso]it pe generalul Franchet d’Espérey
în c`l`toria f`cut` în Ardeal, Banat [i Bulgaria, a întocmit un detaliat raport119 pe care
l-a trimis, cu caracter confiden]ial, generalului C. Prezan.
Privitor la situa]ia de la Arad, Rosetti raporta c` “Fran]a [i reprezentan]ii s`i trebuie
s` fac` la Arad politic` pro-româneasc` (conform instruc]iunilor venite de la Paris).
Generalul Franchet d’Esperey a dat instruc]iuni Generalului Tournadre ca Prefectul
[i Primarul unguri s` fie imediat înlocui]i prin autorit`]i române[ti”120.
Generalul francez le-a repetat ungurilor care l-au vizitat, individual sau în delega]ii,
c` la Conferin]a P`cii de la Paris “s-a hot`rât definitiv ca Aradul s` fie al României, ca atare
ei trebuie s` se înve]e cu aceast` ideie [i s` devin` cet`]eni folositori a nouei lor patrii
care, dac` sunt leali, nu-i va persecuta, nici nu voe[te a-i reduce la sclavie, cum au persecutat
[i încercat ei a reduce la sclavie pe români în decursul veacurilor”121.
Vizit#nd ora[ele Arad, Timi[oara [i Lugoj [i discut#nd cu români refugia]i din zonele
ocupate de sârbi, precum [i din rapoartele unor ofi]eri francezi – între care colonelul Betrix –
generalul Franchet d’Espérey s-a convins de comportamentul negativ al sârbilor \n Banat122.
|n acest context, Rosetti sublinia c` generalul francez i-a m`rturisit la Lugoj: “D’apres tout
ce que j’avais lu et entendu, je ne m’étais pas rendu compte combien le Banat était Roumain”123.

114
Ibidem, f. 130. 115
Ibidem.
116
General R. Rosetti, op.cit., p. 351.
117
Arhivele Militare Rom#ne, Fond MCG, 2589/1919, f. 105.
118
Ibidem. 121
Ibidem, f. 152.
119
Ibidem, f. 151-156. 122
Ibidem.
120
Ibidem, f. 151. 123
Ibidem, f. 153.

76
 Fundamente na]ionale
În ceea ce prive[te situa]ia din Ungaria, unde ezit`rile celor patru [efi de guvern de la Paris
sunt explicate prin dorin]a constituirii unui guvern la Budapesta care s` poat` semna pacea,
generalul d’Esperey a fost informat de to]i acei care cunosc situa]ia din Ungaria c` “primul
lucru de f`cut este ocuparea Budapestei [i dezarmarea Ungariei”124. Înaltul ofi]er francez
a insistat pe lâng` Rosetti s` informeze guvernul român “c` ar fi bine s` accepte ca zon`
dintre noua noastr` grani]` [i Tisa s` fie predat` Guvernului Karolyi care ar dispune
acuma de o for]` armat` de 2 000 oameni”125.
În Bulgaria, generalul d’Espérey trebuia s` participe împreun` cu generalul Graziani la
distribu]ia for]elor franceze ce veneau din Basarabia, dar mai ales pentru a transmite
bulgarilor c` optimismul lor \n ceea ce privea pacea nu avea nici un temei. Unii oameni
politici bulgari, cum era ministrul Sacazoff, considerau absurd` preten]ia lor asupra Dobrogei
pe care o avuseser` \naintea r`zboaielor balcanice din 1912-1913126.
Datele referitoare la armata bulgar` ob]inute de Rosetti de la generalii Chretien [i Beard,
[ef al misiunii militare engleze, ar`tau c` armata bulgar` era demobilizat` [i nu mai avea
dec#t un efectiv de 70 000 de solda]i127.
|n \ncheierea raportului s`u, Rosetti semnala generalului Prezan slaba noastr`
reprezentare politico-diplomatic` [i militar` la Sofia, comparativ cu unele statele occidentale
– SUA, Fran]a, Italia, Anglia – [i chiar cu ]`rile balcanice, precum Serbia [i Grecia128.
Imaginea veridic` a prezen]ei ofi]erului rom#n \n Armata Dun`rii se reflect` \n caracte-
rizarea generalul Graziani, care aprecia c` Rosetti, datorit` cuno[tintelor sale militare
[i tactului diplomatic, a desf`[urat o fecund` activitate, fiind foarte apreciat la nivelul
Comandamentului Aliat129.
În vara anului 1919130, lui Radu R. Rosetti i se va încredin]a o nou` [i important` misiune,
aceea de ata[at militar la Londra, plecarea sa spre capitala britanic` fiind la 23 iulie 1919131.

124
Ibidem. 127
Ibidem, f. 156.
125
Ibidem, f. 154. 128
Ibidem.
126
Ibidem, f. 155.
129
BARRAR, IX varia 62 - Extrait de l’ordre general nr. 60 - 14 juillet 1919.
130
Vezi Înalt decret nr. 3083 din 18 VII 1919; vezi [i BARARR, IX, varia 62, f. 52.
131
General R. Rosetti, op.cit., p. 379.

77
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

CENTRUL 89 PRINCIPAL
DE TRANSMISIUNI
1948 ~ istorie pentru viitor ~ 2003
Colonel Dumitru LUNGU

I
storia Centrului 89 Principal de Transmisiuni este istoria unei unit`]i a c`rei
existen]` se confund` organic cu tot ceea ce a \nsemnat comunica]ii militare
\n arealul de conducere sau de cooperare, intern` sau interna]ional`, ai Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale.
Misiunile cu care unitatea a fost \nvestit`, responsabilit`]ile care i-au fost conferite
institu]ional, activit`]ile specifice la care a participat at#t \n plan intern, c#t [i pe dimensiunea
interna]ional` au validat faptul c` importan]a acestei structuri este vital` \n coordonatele
exercit`rii actului de comand` [i control din Armat`. Drumul parcurs de la “Batalionul
Transmisiuni M.A.N.”, \nfiin]at la 1 octombrie 1948, la ceea ce unitatea este ast`zi,
Centrul 89 Principal de Transmisiuni, a fost marcat de dificult`]i aparent insurmontabile,
de realiz`ri asumate cu modestie, de proiecte \n consens cu orizonturile de a[teptare
ale organismului militar.
|n demersul de fa]` m` voi referi la devenirea institu]ional` a unit`]ii, principalele
repere ale acesteia fiind relevante pentru statura organiza]ional` [i rolul manifest asumat
de Centrul 89 Principal de Transmisiuni at#t \n cadrul armei, c#t [i \n cel al organismului
militar na]ional.
Astfel, la numai
– 1948 –
COMANDA BATALIONULUI patru ani de la \n-
fiin]are, la 1 octom-
COMPANIA 1 COMPANIA 2
COMPANIA COMPANIA TERITORIAL~ TERITORIAL~
COMPANIA 3 COMPANIA 4 brie 1952, unitatea
TERITORIAL~ TERITORIAL~
INSTRUC}IE GOSPOD~RIE TIMI{OARA BUCURE{TI CLUJ IA{I prime[te denumirea
“Batalionul 923
PL. 1 PL. 2 CENTRE CENTRE CENTRE CENTRE CENTRE CENTRE CENTRE CENTRE
TG. TG. TRS. TG. TRS. TG. TRS. TG. TRS. TG. Transmisiuni
PL. 3 PL. 4 POST POST POST M.F.A.”, pentru
O.P.M. O.P.M. POST O.P.M. O.P.M.
TG. TG. RADIO RADIO RADIO RADIO
ca, \ncep#nd
cu 23 februarie 1959, s` se numeasc` “Batalionul 89 Transmisiuni”.
Ca noutate, în anul 1964 apare în structur` “Nodul de Transmisiuni” al Marelui Stat
Major, iar efectivele unit`]ii cresc. În anul 1970 se \nfiin]eaz` Centrul de Transmisiuni
al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ca subunitate distinct`, organizat pe urm`toarele
78

Certitudinea
afirm\rii
9 iulie 1993
Felicit`ri transmisioni[tilor care
au realizat în premier` leg`tura la 6 000
de km cu prima unitate sanitar` insta-
lat` de Armata României în Somalia.
Cu salut`ri camaradere[ti [i cele
mai bune ur`ri.
General Nicolae SPIROIU
15 decembrie 1996
Mon général,
Premier Français, a venire
dans ces murs, – 1970 –
Je suis persuadé que je
ne serai pas le dernier.
Je me suis toujours
demandé si les Roumains LOC}IITOR STAT COMITET
DE
sont étaient latins. MAJOR
PARTID {I SERVICII
Aujourd’hui grace
a vous, je sais
Mul]umesc frumos pentru aceast`
zi extraordinar`.
Tr`iasc` România, tr`iasc` Fran]a !
Cpt. Thierry le GUILLOU
21 mai 1997
I would like to thank the Commander
and the personal of the 89th Signal
Communication Center for their
hospitality.
I wish to then the best they wish
for the future.
My visit here, with the opportunity
of “HERRALD HERMES ‘97” exercise
planning will be unforgettable.
I will remember my visit here for ever.
Thank you very much.
General Hellenic Army
Antonios VANGHELINOS
03 iulie 1997
Am vizitat unitatea cu prilejul
prezent`rii unor categorii de tehnic`
modern` de transmisiuni. Doresc
s` remarc interesul deosebit al perso-
nalului Direc]iei Comunica]ii [i Infor-
matic`, al Comandamentului Transmi-
siunilor [i al Centrului 89 Principal
de Transmisiuni pentru realizarea
la un nivel profesional corespunz`tor
a programelor de interoperabilitate
în domeniul comunica]iilor.
Remarc, de asemenea, interesul
deosebit al noilor genera]ii de transmi-
sioni[ti pentru tehnica de vârf
Fundamente na]ionale
elemente: Centrul emisie radio, Centrul control
radio, Centrul telefon–telegraf [i registratura, pentru
ca în anul 1980 unitatea s` reînfiin]eze înc` dou` companii
de instruc]ie – Compania radioreleu [i Compania
construc]ii linii cablu greu. Dar, cea mai semnificativ`
transformare are loc la data de 1 octombrie 1990,
când unitatea trece la o structur` modern` [i prime[te
denumirea de Centrul 89 Principal de Transmisiuni.
Efectivele cresc, Centrul de Transmisiuni al Ministe-
rului Ap`r`rii Na]ionale este organizat pe elemente
ce au structur` de companie, iar rangul unit`]ii se situeaz`
la nivel regiment – centru.
COMANDA BATALIONULUI
CENTRUL COMPANIA
{EFI
DE ARME SERVICIUL DE TRANSMI- COMPANIA RADIO
PLUTONUL
APROVIZIONARE
FINANCIAR SIUNI TF. - TG. {I RADIO-
{I TRANSPORT
AL M.Ap.N. RELEU
C.E.R. C.E.R.
C.C.R. C.Tf.Tg.
REGISTRATURA
În perioada postdecembrist`, în pas cu procesul
de restructurare a Armatei Române, unitatea î[i modific`
structura de dou` ori, la 01.05.1992 [i la 01.07.1995 .
Începând cu 01.07.2002, Centrul 89 Principal
de Transmisiuni prime[te un nou stat de organizare,
continu#nd, astfel, procesul de restructurare [i reorga-
nizare, proces desf`[urat pe dou` dimensiuni impor-
tante: în primul rând, aceea a reducerii efectivelor,
[i, în al doilea rând, cea a reorganiz`rii structurale, actuala
structur` a Centrului 89 Principal de Transmisiuni
fiind cea din schema prezentat` la pagina 81.
Principalele subunit`]i ale Centrului 89 Principal
de Transmisiuni [i misiunile acestora sunt:
Centrul de Transmisiuni al Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale: asigur` sistemul de comunica]ii pentru reali-
zarea leg`turilor interne [i interna]ionale, de conducere
[i cooperare ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, Statului
Major General [i ale celorlalte structuri centrale ale
armatei pe timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi;
realizeaz` [i exploateaz` leg`turile ordonate între Statul
Major General [i unit`]ile care desf`[oar` activit`]i
în afara teritoriului na]ional, sub egida NATO/PfP, UE,
79
 G#ndirea militar` rom#neasc`
în domeniul comunica]iilor militare
moderne [i spiritul de echip` ce anim`
personalul care a organizat prezentarea.
Felicit`ri pentru rezultatele ob]inute
la exerci]iul NATO-PfP, COOPERA-
TIVE ENDEAVOR ’97 [i ur`ri de succes
pentru viitorul apropiat !
{eful Statului Major General
General Constantin DEGERATU
10 august 1997
Este pl`cut s` v`d o idee materia-
lizat` acum, o idee izvorât` dintr-o
profund` necesitate, sus]inut` de un
intens travaliu care acum se dovede[te
a fi acoperit de posibilitatea real`
de a comunica u[or, rapid [i în condi]ii
în care putem fi interoperabili.
Succes în preocuparea de realizare
a sistemului de ansamblu !
General Dumitru CIOFLIN~
01 februarie 2001
Cu mare emo]ie am p`[it în cadrul
Centrului 89 Principal de Transmisiuni,
o adev`rat` unitate model pentru
Armata României. Apreciez profesio-
nalismul [i competen]a cadrelor
dedicate îndeplinirii misiunilor
încredin]ate.
Îmi exprim speran]a c` dificult`]ile
momentului vor fi dep`[ite [i c` bucuria
[i satisfac]ia muncii împlinite vor lumina
cugetul celor ce trudesc în anonimat
pentru înalte idealuri na]ionale.
Secretar de stat
Sorin ENCU}ESCU
11 iulie 2001
Am vizitat cu mult` – 1990 –
pl`cere [i satisfac]ie
expozi]ia de tehnic`
specific` Centrului 89
Principal de Transmi- COMANDA- DE
TRANSMISIUNI
MENT
siuni.
Am fost impresionat DISPECERATUL
de competen]a persona- CENTRAL
AL TRANSMI-
lului care o deserve[te SIUNILOR
[i de performan]ele CENTRUL
tehnice ale acesteia. DE EMI}~TOARE
Doresc mult succes Rd. Rdrl. Trops.
unit`]ii în îndeplinirea STA}IA
TELEFONIC~
obiectivelor impuse ! CENTRAL~
General de armat` DISPECERATUL
dr. Mihail POPESCU
Leg. Rdtf.
STA}IA
11 iulie 2001
DE ADUNARE
{I EXPEDIERE
A DOCUMEN-
Ca de fiecare dat`, TELOR
80
~ 6/2003
ONU, OSCE la exerci]ii [i misiuni de men]inere a p`cii
sau opera]ii multina]ionale.
Grupul CT din RTP: asigur` managementul
[i mentenan]a a 2 CT din RTP cu for]e [i mijloace
din rezerv` [i/sau instalarea altor CT de sprijin pentru
Statul Major General.
Batalionul Centre Transmisiuni de Sprijin: asigur`
substituirea în caz de avarie a elementelor CT al Minis-
terului Ap`r`rii Na]ionale sau ale unor CT din RTP
cu for]e [i mijloace din rezerv` [i/sau instalarea
unor CT de sprijin pentru Statul Major General.
În decursul existen]ei sale, unitatea noastr` a avut
dou` drapele de lupt`: primul a fost conferit Batalionului 89
Transmisiuni la data de 25 octombrie 1962, drapel
care, dup` 10 ani, la 22 decembrie 1972, a fost decorat
cu ordinul ”Ap`rarea Patriei, clasa a II-a”.
Cel de-al doilea drapel i-a fost înmânat Centrului 89
Principal de Transmisiuni la data de 14.07.1996, cu pri-
lejul împlinirii a 123 de ani de la înfiin]area armei
transmisiunilor, \n acest an fiind decorat cu Ordinul
Meritul Militar \n Grad de Cavaler.
Dintre realiz`rile ultimilor ani a[ vrea s` amintesc
câteva activit`]i mai importante din cele desf`[urate
de unitatea noastr` în perioada 1997-2003: participarea
la exerci]iul COOPERATIVE DETERMINATION ‘97
[i ‘99; prezentare de tehnic` în cadrul conferin]ei
medii de planificare a aplica]iei de interoperabilitate
COMBINED ENDEAVOR ‘98; participarea cu tehnic`
COMANDANT
CENTRUL BATALIONUL LOC}IITORUL
DE LOC}IITORUL
PENTRU MEDICUL
TEHNIC {EF
AL M.Ap.N. TRANSMISIUNI LOGISTIC~
CABINET
COMPANIA COMPANIA
S.O.R.E. A.R.T.A. Pl. Apr. Tp. INFIRMERIE STOMA-
Tf. - Tg. RADIO
TOLOGIC
CENTRUL
DE RECEP}IE [i personal la aplica]iile de interoperabilitate
{I CONTROL
RADIO “COMBINED ENDEAVOR”; asigurarea
STA}IA
leg`turilor B 96 I, la exerci]iul “DYNAMIC
DE SECRE-
TIZARE
STA}IA RESPONSE ‘98”; participarea cu tehnic`
TELEGRAFIC~
[i personal la exerci]iile de comandament PfP
BIROUL “HERALD HERMES”; participarea la apli-
I. A. U.
ca]iile “MIRAJ”, “SARMIS”, “FOR}A”,
 Fundamente na]ionale
din 1985, de când am cunoscut cadrele – 2002 – COMANDAMENT
Centrului 89 Principal de Transmisiuni
[i pân` în prezent, remarc aceea[i
d`ruire, profesionalism [i credin]` COMANDANT
pentru arma transmisiuni.
LOC}IITOR
Alo, da ! Ce frumoas` e arma ta !
Loc]iitorul [efului
Statului Major General STAT MAJOR SUBUNIT~}I DE LUPT~ SUBUNIT~}I
General de armat` {I FORMA}IUNI
DE LOGISTIC~
dr. Mircea MURE{AN {EF DE STAT MAJOR
CENTRUL GRUPUL BATALION
CENTRELOR CENTRE COMPANIA
DE TRANSMISIUNI DE TRANSMISIUNI DE TRANSMISIUNI
31 iulie 2001 S.1 AL M.Ap.N. DIN R.T.P DE SPRIJIN
LOGISTIC~
PERSONAL
To the officers, ser- CABINET
STOMATOLOGIC
geants and soldiers of the S.3
OPERA}II 9 10 2
brigade. I would like to ELEMENTE C.T. R.T.P. Cp. C.T. Spr. INFIRMERIE
S.4
thank you all for your LOGISTIC~
efforts to demonstrate and S.6
present your units equip- “CARPA}I”, “VIS DE TOAMN~” participarea la aplica]ia
COMUNICA}II

ment and capabilities. Your hard work“COOPERATIVE KNOWLEDGE” 2003; participarea

and the excellente state of your
equipment is outstanding. You are cu tehnic` [i efective la activitatea de evaluare în domeniul
an excellente command and should
be provd of yourselves and your unit.C4I din anii 2001 [i 2002; asigurarea comunica]iilor reale
Keep up your hard work I thank la activitatea de testare a sistemului LAROM, desf`[urat`
your all.
în poligonul Cincu.
LTC Richard B. KING, USA
Toate acestea au fost posibile doar prin eforturile
conjugate, prin truda plin` de nelini[ti a unor oameni deosebi]i, responsabili, solidari
[i genero[i, oameni adev`ra]i care dau for]a, succesul [i renumele acestei unit`]i, un colectiv
care \[i trude[te menirea la altitudinea performan]ei irevocabile.

81
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -

DESPRE ORTOGRAFIE
SAU <DREAPTA SCRIERE> (II)
“Singur poporul de la ]ar` e adev`ratul depozitar al limbei romanesci [i tocmai
pentru acesta \mpestri]area limbei \n armat` e periculos` pentru noi. Recrutul – venit
de la cornele plugului – la sosirea la corp, vorbesce adev`rata limb` rom#nesc` pe care
el a apucat’o din p`rin]i, iar la liberare – dup` 3 ani petrecu]i \n cazarm` – plec` acas`
cu un sac plin [i ‘ndesat de: furaje, ecleraje, tragere la tir, devia]ii, confec]ionate
[i c#te [i mai c#te bazaconii. Ajung#nd acas`, fostul soldat \n tote \mprejur`rile
va c`uta s`-[i \ntrebuin]eze tot bagajul de cuvinte cu care a venit din armat`, iar s`tenii
lui stau, se uit lung la el [i se minunez` cu to]ii c#t de \nv`]at a venit Stan de la oste …
Oficerii ies din [coli f`r` cele mai elementare no]iuni de gramatic` rom#n`.
Acest` stare de lucruri ne d` tristul prilej s` vedem c`, cea mai mare parte din oficerii
no[tri nu pot scri cum trebue o h#rtie de coresponden]`. Trebue s`-]i ba]i capul
ore \ntregi, ca s` po]i pricepe cam ce ar fi voit s` spun` cel ce a scris.
La r#ndul lor, oficerii e[i]i din [coli, ajung profesori, [i tot at#t \[i bat [i ei capul
cu formele limbei rom#ne, c#t [i-au b`tut [i profesorii lor cu d#n[ii. S’a format un fel
de selec]iune \n acest sens. (…)
Mai am de spus c#te-va cuvinte asupra traducerilor \n care – mai cu sem` – scriitorii
no[tri au g`sit prilejul s` ne schimonosesc` limba. Acesta provine din faptul c` traduc`torii
no[tri nu cunosceau [i nu cunosc \n deajuns limba rom#neasc`. <Scriitorii noi – dice
eminentul nostru critic Gherea – trebuiau deci mai \nt#iu s` studieze ad#nc limba literar`
a p`rin]ilor lor, trebuiau s`-i dea tot` elasticitatea [i expresivitatea cu putin]`, introduc#nd
numai at#tea elemente noui, c#t erau absolut necesare [i care puteau s` se adopteze
[i s` triac` \n mediul cel nou>.
De altfel de lucruri nici nu s’a pomenit \n literatura nostr` militar`. Traduc`torii no[tri
au luat textul strein [i l-au tradus cuv#nt pe cuv#nt cu acelea[i construc]iuni ca \n limba

82
 Fundamente na]ionale
Istoria, nume cu nume, din care au tradus; [i nu [i-au mai dat ostenela
a g#ndirii militare s` \nl`]uiasc` ideile dup` rostul limbei nostre ...
rom#ne[ti (VIII)* Traduc`torii no[tri nu cunosceau [i nu cunosc
\n deajuns limba rom#neasc`.
1928
Nimeni dintre noi nu’[i bate capul cu studiul
Maior R. ROMAN
mai aprofundat a vre-unei lucr`ri de ale scriitorilor no[tri.
Maior CERN~IANU
Dac` am c`uta s` ne d`m sem` [i s` vedem
C`pitan Radu DINULESCU
care sunt pricinele acestei lipse de critic` \n literatura

i
General Petru PESICI
militar`, am g`si c` sunt dou` aceste pricini:
Maior
I. Lipsa cunoscin]ilor chiar elementare asupra

ri
Constantin Ioan GEORGESCU
limbei [i literaturei rom#ne; acesta \n ceia ce privesce
Maior Ioan NEDELEA
forma cu care scriitorii \[i \mbrac` g#ndirile.
Maior HAMAT
II. Interpretarea cu des`v#r[ire gre[it` a \n]elesului
General Gr. CONSTANDACHE
cuv#ntului camaraderie, acesta cu privire [i la form`

u
Colonel I.G. FLORESCU
[i la fondul lucr`rei. Nu m` \ntind mai mult asupra
Locotenent-colonel
acestui al doilea punct, acesta put#nd face obiectul

t
Emanoil LEOVEANU
unui articol \n parte …
Maior Gheorghe MO{OIU

i
Voi dice \ns` c`, trebuie s` dispar` o-dat` dintre
Maior BRDAN noi banalit`]ile care nu-[i pot avea locul \ntre oameni

ts
Maior EFTIMESCU cu ore-care cultur` [i care \n tot cazul sunt \n dauna
Locotenent-colonel M. LASC~R nostr`.
Maior N. DIACONESCU A face critica am`nun]it`, sever` chiar, dar nep`rti-
C`pitan ANDRIEUX nitoare a unei lucr`ri nici \ntr’un caz nu ar \nsemna

e
Maior I. CERN~IANU lips` de camaraderie, [i nici disciplina nu ar fi atins`
Maior A. MOLDOVEANU \ntru nimic prin acesta. Resultatul ar fi c`, num`rul scriito-
Locotenent-colonel Victor MIHAIL rilor s’ar mai mic[ora, iar cei ce ar continua s` scrie,
C`pitan Constantin N~STASE ar pune mai mult` b`gare de sem` [i nu ar mai da

R
Maior Mihail {IRAEVO prilejul s` citim prin c`r]ile [i revistele nostre militare
C`pitan Gheorghe CRISTESCU tote bazaconiile de pe fa]a p`m#ntului, care dup`
Locotenent-colonel cum v`dur`m au de rezultat schilodirea [i \mpestri-
Tiberiu PETRESCU ]area limbei mame”.
Maior Gheorghe TEODORESCU (“Rom#nia Militar`”, nr. 49,
Locotenent Ludovic TAUSCHI martie, 1895, pp. 312-329).
C`pitan Radu DINULESCU
*
C`pitan Traian PANAITESCU
“Sistema ortografic`, ast-fel cum s’a votat
Colonel Mihail LASC~R
de Academia Rom#n` \n sesiunile anilor 1880-1895,
Maior Nicolae DIACONESCU
stabilesce \n general numai principiele, ce sunt
Colonel Mihail HRISTESCU
destinate spre a aduce o ordine \n scriere [i o unifor-
Comandor Eugeniu RO{CA
mitate \n limb`. (…) Cu deosebire preceptele
Locotenent-colonel
Academiei nu sunt ilustrate cu esemple suficiente,
Ianovschi STANISLAS
[i de aici dificult`]ile, ce se presint` adese-ori,
Maior M. ANDRONESCU
spre a cunosce, care este forma corect` ortografic`
Maior C. POSTELNICESCU
dup` principiele, ce le formulase [i adoptase
Locotenent Vladimir POLTARASCHI
Academia.
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape F`r` \ndoiel`, c` ori-ce legiuire, care stabilesce
un secol [i jum`tate de trud` c`ut`toare, au dat identitate
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile regule generale, nu pote s` preved` tote ipotesele
revistei “Rom#nia Militar`”.
particulare, ce se ivesc \n aplicarea principielor

83
 G#ndirea militar` rom#neasc`
1929
Colonel E. CEAUR-ASLAN
Locotenent-colonel Mihai LASC~R
Maior Nicolae DIACONESCU
Maior I. CERN~IANU
Maior M. ANDRONESCU
C`pitan Al. Gh. BUDI{
~ 6/2003
[i ast-fel r`m#ne tot-de-una ca lacunele, ce pot
s` esiste s` fie suplinite prin luminile, ce le da spiritul
legei, prin scopul ce-l urm`resce legiuitorul.
Tot ast-fel [i cu regulele ortografice ale Academiei
Rom#ne.
Aci r`m#ne \n sarcina celor ce au misiunea
s` r`sp#ndesc` instruc]iunea, ca s` aplice aceste

i
Colonel veterinar dr. I. BUCIC~ principii, se afle solu]iunile, de cari a fost inspirat`
Maior R. ROMAN Academia, ca autoritate legiuitoare \n materie de limb`,

ri
C`pitan C. POPESCU ARGETOAIA
Maior D. CANTEA
General ALEXANDRESCU
C`pitan Gheorghe CRISTESCU
fiind-c` ori c#t de substan]iale [i ori c#t de clare
vor fi disposi]iunile unui legiuitoriu, ele totu[i au trebuin]`
ca s` fie interpretate \n practic`.
M`rturisim \ns`, c` \n acesta privin]` de la anul

u
General I. RUDEANU 1880 [i p#n` ast`-di s-a f`cut forte pu]in. Regulele
General R. PETALA de ortografie ale Academiei au r`mas putem dice

t
Comandor I. ISB~{ESCU \nmorm#ntate \n volumele Analelor sale.

i
C`pitan C. VASILIU Publica]iunile nostre literare, precum [i scrierile
Locotenent-colonel
nostre didactice, s-au ocupat forte pu]in cu studiul

ts
Nicolae PETRESCU
cestiunilor mai mari de ortografie, au cercat forte
Colonel M. SPIROIU
pu]in ca s` apre]ieze valorea acestor regule
Maior P. ALEXIU
fundamentale ale modului nostru de scriere, s` trag`
C`pitan I. MU}IU
consecin]ele din principiele emise, se arete dificul-

e
Locotenent-colonel
t`]ile, ce pote s` le presente o sistem`, ori alta,
Emanoil LEOVEANU
ortografic`, pentru gramatic`, pentru popor, pentru
Colonel A. MIHAIL
cei ce voiesc s` \nve]e, ori s` ne cunosc` limba,
Colonel E. Gh. POPESCU
[i \n fine ce trebue s` evit`m, ca s` nu p`r`sim

R
General medic
Ilie CONSTANTINESCU limba vechi`, s` nu schimb`m direc]iunea limbei
C`pitan-comandor literare [i s` nu ajungem la o limb` nou` \n scris.
Grigore POPOVICI Singurul scop, ce-l avem aici \naintea nostr`,
Locotenent-colonel HAMAT [i la care va trebui s` tindem cu to]ii, este de a vede
Locotenent-colonel {tefan IANOWSKI o-dat` realisate dorin]ele [i cuget`rile, de cari erau
General de brigad` \nsufle]i]i litera]ii rom#ni \nc` \n a doua jum`tate
Iulian STACHIEWICZ a seculului XVIII-lea, principiele, pentru care
General C. {ERBESCU \[i consecrase vie]a lor at#]i b`rba]i lumina]i
C`pitan M. MIH~ILESCU din seculul al XIX-lea: de a \nf`]i[a limba poporului
Locotenent-colonel Marin MANAFU rom#n \n adeverata sa fisionomi`, de a pune temeiul
C`pitan C. {TEF~NESCU unit`]ii de limb` prin unitatea \n modul de scriere,
Maior MOLDOVEANU de a ridica importan]a limbei rom#ne \n fa]a lumii
General T. NICOLAU civilisate, de a-i deschide calea adev`ratei culturi,
Locotenent-comandor Iacob B~LAN [i a \nlesni ast-fel mersul ei \n afar` …”.
Colonel G. LUJANSCHI (Nic. Densu[ianu, “Rom#nia Militar`”,
Maior Ion SPIREA nr. 5, noiembrie, 1903, pp. 15-37)
Locotenent-colonel Ion LUNGU
C`pitan Radu DINULESCU Documentare [i selec]ie texte:
Colonel {tefan STOICA
Alina UNGHEANU
84
 CRITERII DE INTEROPERABILITATE
ÎN OPERATIILE
, MULTINATIONALE
, (II)
Colonel Marica GALERIU

C
apacitatea de a planifica, a executa [i a urm`ri rapid dislocarea [i sus]inerea
for]elor militare este crucial` pentru asigurarea unui management al crizelor
credibil, pentru sus]inerea strategiei Alian]ei. În acest scop, ]`rile partenere
[i NATO trebuie s` posede capacitatea tehnic` de a implementa sau a integra sistemele
de planificare [i de execu]ie a disloc`rii for]elor na]ionale [i ale celor aliate. Aceast` ac]iune
va accelera activit`]ile de planificare a disloc`rii [i va îmbun`t`]i coordonarea în interior,
dar, în mod vizibil, [i în afara mediului de dislocare.

~
Dislocabilitatea – caracteristica esentiala
,
~
a unitatilor
, multinationale
,
În spiritul unora dintrele scenariile din Articolul 5 sau ale celor care nu sunt prev`zute
de acest articol [i pentru prevenirea escalad`rii ulterioare, for]ele de reac]ie trebuie
s` se implice rapid în situa]ii de criz`. Schimb`rile ap`rute în traficul aerian comercial
[i dereglarea zborurilor na]ionale au modificat serios disponibilit`]ile de transport aerian.
Comercializarea multor linii aeriene na]ionale a dus la încheierea unor acorduri privind
atribuirea unor indemniza]ii pentru operatorii civili care acord` sprijin în situa]ii neprev`zute.
Comandan]ii strategici (SCs) coopereaz` cu ]`rile participante prin intermediul Comitetului
de Planificare al Avia]iei Civile, pentru extinderea aplic`rii acordurilor de asigurare
existente, în vederea cre[terii posibilit`]ilor de aplicare a acestora, nu doar în cazul opera]iilor
de sprijin ale trupelor NATO, ci [i pentru orice tip de dislocare a for]elor incluzând opera]iile
PfP conduse de NATO. Totu[i, transportul aerian strategic disponibil [i oportun
are o importan]` major` pentru SCs atunci când ace[tia î[i disloc` [i men]in for]ele în acest
tip de opera]ii. Pentru realizarea acestui obiectiv este esen]ial un efort concertat al tuturor
]`rilor în colaborare cu SCs.
Accesul rapid la aerodromurile corespunz`toare este esen]ial pentru desf`[urarea
rapid` a for]elor în timpul opera]iilor PfP conduse de NATO. Bazele aeriene interoperabile
asigur` o mai mare flexibilitate [i o bun` desf`[urare a opera]iilor. În timpul diferitelor
opera]ii PfP conduse de NATO, ]`rile trebuie s` asigure facilit`]i în ]ara gazd`, în vederea
sprijinirii unei game vaste de opera]ii. Aceste facilit`]i [i personalul pot avea un rol important
în dislocarea preventiv` în situa]ii de criz` [i vor pune în eviden]` coeziunea [i hot`rârea
]`rilor privind îndeplinirea misiunilor.
85
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
For]ele dislocate în opera]ii PfP conduse de NATO au nevoie de transport aerian
în interiorul teatrului de opera]ii pentru sprijin logistic. Infrastructura ]`rii gazd` [i capacitatea
de transport aerian trebuie s` aib` cea mai mare importan]` într-o situa]ie de criz`. Aducerea
în teatrul de opera]ii a unor mijloace suplimentare de transport aerian va conferi for]elor
dislocate capacitatea de a înfiin]a linii de comunica]ii aeriene [i de a asigura sprijinul logistic
necesar. În toate opera]iile PfP conduse de NATO exist` o cerere mare de transport aerian
în interiorul teatrului de opera]ii.
Pentru c` multe ]`ri participante la PfP nu vor avea echipament compatibil cu NATO
pentru manipularea înc`rc`turii sau capacit`]i de între]inere, este imperativ ca ]ara
trimi]`toare s` asigure aceast` capacitate în acela[i timp [i în acela[i loc pentru aeronava
cu care contribuie.
Multe dintre aeronavele de transport aflate în dotare, în prezent, au ciclul de func]ionare
aproape epuizat. În plus, majoritatea aeronavelor de transport aflate în prezent în dotare
nu dispun de posibilit`]i de manipulare a înc`rc`turii supradimensionate. Nedisponibilitatea
mijloacelor de transport a fost, în repetate rânduri, men]ionat` ca un factor care limiteaz`
dislocarea eficient` [i capacitatea de a duce ac]iuni de lupt` de durat` a for]elor. Capacitatea
de a deplasa for]e în teatrele de opera]ii este fundamental` pentru asigurarea mobilit`]ii
[i flexibilit`]ii necesare.
Deoarece la nivel mondial exist` o capacitate limitat` de transport maritim militar,
este necesar` folosirea in extenso a mijloacelor de transport maritim civil. Totu[i, conside-
rentele pie]ei comerciale pot restric]iona disponibilitatea, exprimat` în timp, a resurselor
civile în sprijinul cerin]elor militare. Ca urmare, acestea pot limita capacitatea statului
de a-[i deplasa mijloacele cu care contribuie la opera]iile PfP conduse de NATO
~
Protectie
, minima NBC si, rapoarte de risc NBC,
conform standardelor NATO
Proliferarea armelor de distrugere în mas` a crescut poten]ialul de risc NBC pentru
for]ele aliate [i cele partenere. O alt` surs` de risc, pe timpul opera]iilor PfP conduse
de NATO, o reprezint` r`spândirea accidental` sau deliberat` a unor substan]e chimice
toxice, produse de instala]ii industriale civile. Toate for]ele trebuie s` dispun`, pentru unit`]ile
lor, de o protec]ie minim`, s` poat` ini]ia [i primi rapoarte de risc NBC, interoperabile
cu for]ele NATO [i s` ating` nivelul de baz` privind eficien]a în opera]iile de ap`rare NBC.
Unit`]ile care vor participa la opera]iuni PfP conduse de NATO pot fi expuse la multiple
amenin]`ri, incluzând chiar folosirea armelor NBC, ceea ce scade posibilitatea de prevedere,
astfel încât fiecare na]iune poart` responsabilitatea pentru asigurarea cu sisteme de protec]ie,
individuale [i COLPRO, pentru for]ele desf`[urate în opera]iuni PfP conduse de NATO.
~ ~
Prioritati, pentru îndeplinirea criteriilor de standardizare tehnica
Priorit`]i pentru for]e terestre
For]ele puse la dispozi]ie pentru opera]ii PfP sub comand` NATO trebuie s` fie capabile
s` desf`[oare opera]ii cu controlori aerieni \nainta]i, folosind proceduri obi[nuite [i sisteme
de comunica]ii interoperabile. Cerin]ele specifice de preg`tire a acestora sunt menite
s` asigure misiunile de sprijin aerian nemijlocit în desf`[urarea for]elor. Aceast` capabilitate
86
 Realitatea militar` interna]ional`
va garanta întrebuin]area sigur` [i eficient` a sprijinului asigurat de elicoptere [i avioane
de lupt`.
Dispozitivele pentru descoperirea la timp a for]elor ostile, atât pe timp de noapte,
cât [i în condi]ii meteo defavorabile, sunt esen]iale pentru cre[terea siguran]ei for]elor
desf`[urate în opera]ii PfP sub comand` NATO. Aceste dispozitive vor permite cre[terea
preciziei sprijinului prin foc de artilerie sau arunc`toare de grenade pentru for]ele
desf`[urate, permi]ând monitorizarea zonelor de responsabilitate [i asigurând o mai mare
eficien]` în îndeplinirea misiunilor.
For]ele destinate pentru opera]ii PfP sub comand` NATO ar trebui s` execute opera]iuni
cu observatori înainta]i [i controlori ai focului arunc`toarelor, folosind proceduri obi[nuite
[i sisteme de comunica]ii compatibile. Este esen]ial ca aceste for]e, desf`[urate în opera]ii
PfP sub comand` NATO, s` fie prev`zute cu observatori înainta]i [i controlori instrui]i
[i echipa]i, pentru a m`ri eficien]a misiunilor de sus]inere a trupelor desf`[urate.
Aparatele de localizare a ]intelor sunt pu]ine, dar foarte valoroase pentru orice comandant
al unei opera]ii PfP sub comand` NATO. Folosirea eficient` a armelor de sprijin prin foc
indirect, cu scopul de a proteja for]e aliate desf`[urate, este esen]ial`. Pentru a furniza
acest sprijin, comandantul tactic trebuie s` fie capabil s` localizeze unit`]ile combatante
inamice [i elementele lor de sprijin \n lupt`.
Echipamentul actual de poduri [i de traversare a râurilor are anumite limit`ri,
care adaug` o real` povar` resurselor limitate de geniu [i implic` folosirea neprotejat`
a efectivelor în opera]ii lungi, ca timp [i spa]iu. Un efort continuu este necesar, în colaborare
cu alte na]iuni, pentru dezvoltarea [i introducerea de capabilit`]i pentru traversare, mai ales
a obstacolelor mai adânci de 20 m. Mai mult, traversarea rapid` a obstacolelor create de ape
este necesar` pentru opera]ii mobile. Acest lucru poate fi atins doar dac` opera]ia
este sprijinit` cu echipamente de poduri amfibii. Stocurile de rezerv`, din elementele
de pod existente, sunt insuficiente pentru a asigura sprijinul necesar [i au nevoie de timp
îndelungat pentru a fi construite.
Conceptul împotriva concentr`rii, cu cerin]ele lui privind manevrabilitatea pe distan]e
mari, a creat nevoia unei mai bune între]ineri a infrastructurilor [i a liniilor de comunica]ii.
În plus, într-un mediu neprielnic, cu sprijin al na]iunii gazd` limitat sau deloc, NATO
[i for]ele partenere trebuie s` devin` mai independente.
Opera]iile, în astfel de condi]ii, vor cere un amestec de activit`]i genistice de lupt`
cu capabilit`]i de construc]ii atât pe orizontal`, cât [i pe vertical`. Stabilirea echipelor
de proiectan]i [i a unit`]ilor de construc]ii genistice sau cre[terea capabilit`]ilor unit`]ilor
genistice de lupt`, pentru a putea construi atât pe orizontal`, cât [i pe vertical`, \i vor asigura
comandantului resursele [i flexibilitatea necesare.
Experien]a opera]ional` din IFOR/SFOR/KFOR a ar`tat recomandarea clar` pentru
o capabilitate de deminare efectiv`. Principala misiune este deminarea rutelor de acces
[i a ariilor urbane, cu scopul de a ajuta reconstruc]ia [i întoarcerea în siguran]` a refugia]ilor
[i a persoanelor dislocate.
Ast`zi, unit`]ile militare au capacit`]i organice limitate de ap`rare antiaerian`, iar dac`
exist`, acestea nu dispun de raza, puterea sau eficacitatea necesare pentru a face fa]`
amenin]`rilor aeriene. Îmbun`t`]irea progresiv`, per ansamblu, a capacit`]ilor de ap`rare
87
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
antiaerian` de joas` altitudine este indispensabil` pentru opera]ii PfP sub comand` NATO,
acestea asigurând supravie]uirea for]elor desf`[urate.
Priorit`]i pentru for]ele aeriene
Condi]iile de mediu ale opera]iilor PfP fac necesar` contribu]ia na]iunilor cu mijloace
de cercetare flexibile, capabile s` ac]ioneze în opera]ii sus]inute, cu forma]iuni multina]ionale,
în arii extinse, în condi]ii de mediu potrivnice [i cu cre[terea preciziei [i a eficien]ei
în executarea misiunilor. Mijloacele de cercetare, fie avioanele f`r` pilot (UAV), fie aero-
navele tactice, trebuie s` aib` un nivel înalt de eficien]` [i fiabilitate, care s` permit` desf`-
[urarea opera]iilor din baze dispersate.
Echipamentele de autoprotec]ie adecvate [i sistemele de r`zboi electronic (EW)
performante cresc eficien]a opera]ional` [i supravie]uirea aeronavelor în medii neprielnice.
Noile sisteme de avertizare a pericolelor [i a poten]ialilor adversari necesit` adaptarea
sistemelor EW existente la bordul aeronavei, pentru a se asigura, astfel, o durat` m`rit`
de func]ionare. Integrarea deplin` a subsistemelor EW reduce num`rul sarcinilor care
revin echipajului aeronavelor [i, astfel, cre[te eficien]a misiunilor. Capacitatea de a utiliza
echipament standardizat de înc`rcare/verificare a memoriei permite înc`rcarea unui soft
EW specific la bazele dispersate care opereaz`, aspect foarte important pentru unit`]ile
care contribuie la opera]ii aeriene multina]ionale conduse de NATO.
Avionul de lupt` modern trebuie s` aib` un înalt nivel de eficien]` [i siguran]`, pentru
a permite conducerea opera]iilor de la bazele aeriene dispersate.
Priorit`]i pentru for]ele navale
Un obiectiv al eforturilor de securitate ale NATO îl constituie mobilitatea [i capacitatea
de a avea for]e multina]ionale dislocabile. O for]` de escort` de suprafa]`, care s` întruneasc`
standardele necesare, ar putea fi capabil` s` contribuie pe deplin la capabilitatea Alian]ei
de a desf`[ura for]e multina]ionale.
Sporirea capabilit`]ii de lupt` contra minelor ar îmbun`t`]i eficacitatea opera]iunilor
NATO antimin` (MCM). Cu o astfel de capabilitate modern`, For]ele Navale ale României
vor putea s` fac` fa]` acelor mine, care sunt dificil ori imposibil de contracarat folosind
doar dragoarele. |n plus, o astfel de capabilitate ar permite For]elor Navale Române
s` contribuie la eforturile NATO de a desf`[ura supravegherea rutelor pe timp de pace
[i s`-[i dezvolte o baz` de date referitoare la informa]iile legate de mediu [i de situa]ia
de pe fundul apei în r`zboiul antimin`.
În cazul \n care opera]iunile MCM sunt necesare în intrarea dinspre mare în România,
for]ele MCM ale NATO trebuie s` aib` la dispozi]ie informa]ii cât se poate de detaliate
privind condi]iile de mediu [i date temeinice privind posibilele zone de operare.
Interoperabilitatea tehnicii r`mâne, a[adar, o prioritate NATO pentru opera]iile
multina]ionale.

BIBLIOGRAFIE
• Guidelines Operational Planning (GOP).
• Army Doctrine Publication, vol. I, Operations.
• Army Field Manual, vol. I, part. I, Formation Tactics.
• Kerr OBE, Bry GL, Intuitive Decision – making at the Operational Level of Command, Military
Review, May 1989.
• Gregory T. BONNER, Decision–Making – A Better Way, Military Review, sept.- oct. 1997.

88
 GEOSTRATEGIA C|ILOR DE TRANSPORT
~ fluxurile euro-asiatice ~
Gheorghe IVAN
Director general al S.C. Transporturi Bucure[tii-Noi International - S.A.

P
rintre consecin]ele destr`m`rii URSS \n 15 state independente se remarc`
[i propulsarea zonei Caucaz-Asia Central` \ntr-o nou` postur` geopolitic`.
Se apreciaz` c` aceast` regiune va deveni una dintre cele mai active
din lume, rivaliz#nd cu alte centre de dezvoltare economic` accelerat`.

Contextul politic [i economic al regiunilor

de la estul [i vestul României
Potrivit estim`rilor exper]ilor occidentali, \n special americani, rezervele de ]i]ei
[i de gaze naturale din zona M`rii Caspice vor deveni, la orizontul anului 2010, una dintre
principalele surse (al`turi de Rusia, Marea Nordului [i Algeria) pentru acoperirea nevoilor
energetice ale complexului economic vest- [i central-european.
Treptat, resursele din zona Golfului vor fi realocate cu prec`dere consumatorilor
principali din bazinul Pacificului, mai ales Japoniei, [i, \ntr-o m`sur` cresc#nd`, Chinei
[i altor “tigri asiatici”.
Este suficient s` remarc`m faptul c`, \n perspectiva anului 2015, toate economiile
dinamice din bazinul Pacificului de Vest, cu excep]ia sultanatului Brunai, vor fi importatoare
nete de energie. Ritmul cre[terii consumului va crea o discrepan]` tot mai mare
\ntre cerere [i ofert`, influen]#nd automat nivelul pre]urilor. Din acest punct de vedere,
Statele Unite, \n calitate de unic` superputere mondial`, [i-ar asuma rolul de “dispecer
global” \n dirijarea fluxurilor de purt`tori de energie spre pie]ele solvabile [i \n men]inerea
pre]urilor de desfacere \n limite rezonabile.
Tocmai dintr-o asemenea perspectiv` se interpreteaz` scoaterea temporar` din circuit
a unor produc`tori reali sau poten]iali importan]i, a c`ror reintrare brusc` pe pia]` ar putea duce
la perturb`ri majore \n raportul cerere/ofert` [i deci \n sistemul de pre]uri, care s-a bucurat
de o remarcabil` stabilitate dup` criza petrolului provocat` de OPEC \n anul 1973.
|n aceea[i logic` se \nscrie [i insisten]a oficial` a SUA pentru limitarea investi]iilor
occidentale \n industria de petrol [i gaze din Iran la maximum 40 de milioane de dolari/proiect.
Epuizarea rapid` a z`c`mintelor de gaze ale Olandei, reducerea ritmului noilor descoperiri
de hidrocarburi \n Marea Nordului, extinderea fundamentalismului islamic militar \n nordul
Africii [i a instabilit`]ii politice \n zonele produc`toare de petrol ale Africii Negre,
succesul opozi]iei grupurilor ecologiste fa]` de utilizarea energeticii nucleare constituie factori
de risc asimetrici la adresa mediului de securitate interna]ional.
89
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
S-a calculat c`, la nivelul anului 2005, Europa de Vest [i Central` va trebui s` efectueze
importuri suplimentare de ]i]ei de peste 100 de milioane de tone [i de gaze \n volum
de peste 70 de miliarde m3 din alte surse dec#t cele tradi]ionale.
Se accentueaz` astfel dependen]a multor ]`ri europene, nu numai a celor din centrul
[i estul Europei, de livr`rile de purt`tori de energie av#nd ca surs` Federa]ia Rus`.
Continu#nd, \n forme modificate, practicile consacrate din perioada CAER, Rusia utilizeaz`
activ pozi]ia sa de cvasimonopol pentru realizarea propriilor obiective politice.
|n ultimii ani, partea rus` a acceptat stingerea datoriilor rezultate din livr`rile de petrol,
gaze [i combustibili nucleari, mai ales pentru Ucraina, Republica Moldova, Letonia,
Lituania, Slovacia, Bulgaria, dar [i c`tre Austria, landurile de est ale Germaniei, prin preluarea
unor pachete de ac]iuni \n sectorul energetic, inclusiv \n sfera distribu]iei, asigur#ndu-[i
astfel pozi]ii dominante de control \n ramuri vitale ale economiei ]`rilor respective.
Aceste elemente scot \n eviden]` interesul prioritar al Occidentului fa]` de introducerea
\n circuitul economic mondial a resurselor din zona M`rii Caspice, av#nd ca destinatar
principal pia]a european`.
Este elocvent c`, dintre cele [apte mari companii petroliere transna]ionale (“The Seven
Sisters”) cu cifre de afaceri \ntre 50 [i 100 de miliarde de dolari, cel pu]in cinci sunt implicate
direct \n investi]ii masive \n cadrul consor]iilor din regiune.
Guvernele Marii Britanii, Fran]ei, Italiei, Norvegiei, Turciei s-au angajat masiv,
inclusiv prin presiuni politice [i oferte generoase de finan]are, \n sprijinul ob]inerii unor cote
de participare mai mari pentru propriile companii care ac]ioneaz` al`turi de cele americane
\n regiune.
Germania, de[i are o prezen]` relativ minor` \n domeniul hidrocarburilor, a dob#ndit
pozi]ii puternice ca furnizor de tehnologie modern`, \n special \n sfera telecomunica]iilor.
Numai cu Uzbekistanul, volumul schimburilor sale comerciale a dep`[it cifra de 700 de milioane
de dolari. S-a constatat c` principala dificultate nu rezid` \n ob]inerea concesiunilor
sau \n negocierea contractelor de exploatare [i finan]are a acestora, ci \n deschiderea unor rute
sigure de transport al produselor c`tre beneficiari.
Este interesant de semnalat faptul c` focarele latente de conflict etnic sau religios
din regiune, inclusiv cele cu obiective separatiste declarate, s-au activat subit exact
\n momentul \n care s-a pus serios problema travers`rii teritoriilor respective de c`tre
noi conducte de petrol [i gaze sau c`i de comunica]ii feroviere [i rutiere.
O simpl` privire pe hart` este edificatoare: r`zboiul tribal din Afganistan, problema
na]ional` kurd`, care afecteaz` nordul Irakului, nord-estul Iranului [i estul Turciei,
contenciosul dintre Azerbaidjan [i Armenia \n privin]a enclavei Nagorno-Kharabakh,
conflictul din Cecenia, cu extindere poten]ial` \n Igusetia (ambele fiind \n componen]a
Federa]iei Ruse), manifest`rile separatiste \n provinciile Abhazia [i Adjaria din Georgia.
|n afar` de Rusia, alte dou` puteri regionale se afl` \n competi]ie pentru afirmarea
unor pozi]ii semnificative de influen]` \n zon`: Iranul [i Turcia. |n orice ecua]ie de putere,
Iranul, al doilea exportator mondial de petrol, de]in`tor a 15% din rezervele globale de gaze
naturale [i stat riveran at#t la Golf, c#t [i la Marea Caspic`, va avea de jucat un rol important.
|n bun` m`sur`, semnele unei posibile apropieri politice \ntre Rusia [i Iran se explic`
prin existen]a unor interese convergente (strategice pentru partea rus`, tactice pentru partea
iranian`) \n bazinul M`rii Caspice.
Pe de o parte, ambele ]`ri privesc cu suspiciune consolidarea prezen]ei Occidentului,
\n special a SUA, cu at#t mai mult cu c#t, \n urma insisten]elor americane, Iranul a fost exclus
90
 Realitatea militar` interna]ional`
din consor]iile petroliere interna]ionale care opereaz` \n zon`. Pe de alt` parte, ambele
sus]in principiul exploat`rii \n comun a resurselor din subsolul M`rii Caspice, \n contrast
cu celelalte ]`ri riverane, care se raliaz` concep]iei clasice de drept interna]ional privind
departajarea platoului continental [i a zonei economice exclusive potrivit liniilor mediane.
|n acest context, Turcia se afirm` ca un juc`tor strategic redutabil la nivel regional,
exploat#nd cu abilitate atuurile de care dispune.
Dintre republicile ex-sovietice din bazinul M`rii Caspice [i Asia Central`, numai
Tadjikistanul are filia]iuni etnice cu Iranul [i cu Afganistanul, toate celelalte (cu o popula]ie
de circa 60 de milioane de locuitori) fiind de origine turcoman`, vorbind limbi asem`n`toare
[i \mp`rt`[ind o mo[tenire cultural` comun` cu Turcia.
Companiile turce[ti au o participare substan]ial` la consor]iile petroliere multina]ionale
[i sunt implicate \n mari proiecte de infrastructur` [i construc]ii \n ]`rile din regiune. Turcia
\[i promoveaz` cu insisten]` propriile interese \n privin]a traseelor, viitoare conducte
magistrale, folosind [i argumentul capacit`]ii limitate de tranzit a str#mtorilor M`rii Negre.
Pe plan politic, acordul de cooperare strategic` semnat la Ankara cu Azerbaidjanul
(8 mai 1997) indic` inten]ia Turciei de a-[i valorifica maximal, \n perspectiv` imediat`,
poten]ialul de influen]` [i ac]iune.
Pe de alt` parte, mai mult dec#t at#t, statele bogate \n resurse din marea regiune
a Caucazului [i Asiei Centrale au con[tientizat importan]a lor evident` \n cadrul jocului
mondial de putere, ac]ion#nd pentru m`rirea avantajelor lor competitive [i pentru utilizarea
pozi]iei geostrategice \n scopul promov`rii independen]ei lor politice [i dezvolt`rii
economico-sociale.
Se constat` o apropiere progresiv` pe multiple planuri pornind de la interesul comun
de valorificare a traseului transcaucazian Marea Caspic`-Marea Neagr`, \ntre Azerbaidjan
(]ar` musulman`) [i Georgia (]ar` preponderent cre[tin`).
|n condi]iile men]inerii focarului de conflict din Nagorno-Kharabakh, rela]iile \ncordate
cu Azerbaidjanul [i cele \n curs de r`cire cu Georgia \mping Armenia, alt` ]ar` cre[tin`,
spre o atitudine de obedien]` mai accentuat` fa]` de interesele regionale ale Federa]iei Ruse.
De[i nu dispune de rezerve proprii semnificative de hidrocarburi sau alte produse
de importan]` strategic`, Georgia are, prin plasarea sa geografic`, un rol crucial pe trendul
euro-asiatic, asem`n`tor Rom#niei pe litoralul vestic al M`rii Negre. Este interesant
de semnalat c` \n consiliul de administra]ie al Corpora]iei Petroliere Interna]ionale pentru
Georgia figureaz` nume sonore, precum James Baker, fost secretar de stat al SUA,
sau Hans-Dietrich Genscher, fost vicecancelar [i ministru de externe al Germaniei.
Trebuie spus c` pre[edintele georgian Eduard Sevardnadze, fost ministru de externe
\n perioada lui Mihail Gorbaciov, a sesizat de timpuriu imensul poten]ial al noii rute
comerciale pentru dezvoltarea [i stabilitatea regional`.
|n alt plan geostrategic, Turkmenistanul este numit adesea “cel mai mare secret
pentru Europa”. O ]ar` despre care nu se vorbe[te prea des, de[i ocup` locul IV \n lume
\n ceea ce prive[te resursele de gaze. Investitorii str`ini au venit, dar nu \n num`r at#t de mare
cum se spera. Dup` c#[tigarea independen]ei, Turkmenistanul a atras investi]ii \n valoare
de 10 miliarde de dolari, dintre care jum`tate din exterior, prin \mprumuturi [i fonduri
private. Regiuni \ntregi din Turkmenistanul de ast`zi seam`n` cu un [antier de construc]ii.
Cl`diri noi apar peste noapte \n capital` [i \n suburbii.
Industria de petrol [i gaze a atras, dup` cum era de a[teptat, interesul Occidentului,
30% din totalul investi]iilor realizate \n Turkmenistan fiind \n acest sector.
91
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Deocamdat`, singura conduct` de transport destinat` exportului are ca destina]ie
Iranul, ]ar` aflat` sub embargo american. Peste c#]iva ani \ns`, cele mai c`utate produse
ale Turkmenistanului vor fi exportate printr-o nou` conduct` care va str`bate Marea Caspic`
[i Caucazul, ajung#nd \n Turcia, iar de-acolo pe pie]ele din \ntreaga lume. Nu doar conducta
de petrol deschide noi ferestre c`tre lume. Aeroportul “Ashabad” este cel mai modern
din regiune, iar \n sistemul feroviar se fac investi]ii serioase.
Bumbacul este al doilea produs de export al ]`rii. |ns`, “aurul negru” a adus
Turkmenistanului numeroase probleme ecologice. Statul ocup` primul loc \n lume
la consumul de ap` pe locuitor.
Pre[edintele Sapurmurat Niazov a sperat c` ]ara sa va atrage investi]ii masive, lucru
care r`m#ne, deocamdat`, un deziderat. Turkmenistanul \[i dore[te s` devin` un nou Kuwait,
iar pre[edintele ]`rii inten]ioneaz` s` realizeze acest obiectiv p#n` \n anul 2010. Dar, un factor
negativ important \l constituie \nsu[i pre[edintele, care este dominat de un adev`rat cult
al personalit`]ii. Totul pare a se afla sub controlul s`u, \n special sectorul financiar, spre marea
nemul]umire a unora dintre investitori.
Solu]ia ar putea deveni foarte simpl`. Conversia datoriilor [i introducerea fluctua]iei
ar crea posibilitatea ca fiecare banc` s`-[i poat` stabili rata de schimb. Acest lucru ar desc`tu[a
\nchistarea actual` [i ar atrage mai multe companii str`ine, iar cele care au p`r`sit
Turkmenistanul ar reveni pe aceast` pia]`. Va trece o perioad`, \ns` noua conduct`
va aduce avantaje imense, nu doar pentru companiile petroliere. Va crea o rut` comercial`
c`tre Europa [i, o dat` cu aceasta, un plus de stabilitate \n zon`.
Kazahstanul este o alt` ]ar` ocolit` de investitorii occidentali, \n pofida resurselor
naturale de care dispune.Un consor]iu interna]ional \ncearc` s` dezvolte activitatea \n noile
platforme petroliere din sectorul kazah la Marea Caspic`. Este riscant, dar exist` speran]a
c` acesta va deveni unul dintre cele mai mari c#mpuri petroliere din lume. La patru mii
de metri sub nivelul m`rii, se crede c` exist` patru miliarde de tone de aur negru. Despre [ansele
acestui proiect, Hans Hermann Hause, reprezentant Preussag Energie, spunea: “Compania
noastr` a \nceput for`rile de pu]in timp. Nu [tim c#nd le vom opri. Cu acest prilej,
vom afla exact dac` resursele petroliere ale acestei ]`ri sunt la fel de mari cum se credea”.
Ca \n multe ]`ri est-europene, [i \n statele din fosta Uniune Sovietic` multe dintre
companiile occidentale se lovesc de vidul legislativ [i de corup]ia existent` \n aparatul
administrativ.
Guvernul Kazahstanului depune eforturi \nsemnate pentru combaterea acestui flagel.
Dar, rezultatele sunt anevoioase [i nesemnificative, din cauza extinderii fenomenului.
Pe de o parte, guvernul desf`[oar` o politic` monetar` dur` pentru a primi sprijin din partea
FMI, pe de alt` parte, Banca Central` a sl`bit controlul fiscal pentru a favoriza cre[terea
economic`. Moneda na]ional` s-a stabilizat, dar m`surile de austeritate implementate
de guvern nemul]umesc popula]ia. Instabilitatea economic` [i vidul legislativ sunt numai
dou` dintre problemele cu care se confrunt` aceast` ]ar`.
Pre[edintele Nursultan Nazarbaev a fost nevoit s` \nlocuiasc` nepotismul
cu liberalismul. De[i investitorii au unele temeri, oportunit`]ile de c#[tig sunt imense.
La fel [i riscurile.
Prezentate, chiar foarte lapidar, reperele esen]iale ale geostrategiei c`ilor de transport
pe fluxurile euro-asiatice configureaz` considerentele privind punerea \n exploatare
a coridorului Europa–Caucaz–Asia. Chestiune pe care o vom trata \ntr-un articol viitor.

92
 TERORISMUL
forme de manifestare (II)
Sublocotenent Ioan-Alexandru PETRESCU

U
nele acte teroriste sunt s`vâr[ite de psihopa]i, oameni care pierd contactul
cu realitatea, care pierd controlul sensurilor, ac]ion#nd incon[tient.
Comportarea lor deviant` are drept cauze s`r`cia, alcoolismul, drogurile,
violen]a urban`, pierderea reperelor, boala, dificult`]ile vie]ii, neîmplinirile afective
sau sexuale, refularea, inactivitatea, [omajul, inadaptabilitatea social`, provenien]a
dintr-o familie dezorganizat` 1. Astfel de asasini, de regul` ai unor [efi de state,
ai unor personalit`]i marcante sau simpli cet`]eni, atribuie o coloratur` politic` gestului
lor, aduc motiva]ii dintre cele mai [ocante: pretextul de a se crede justi]iari, modificatori
de destine, pacificatori, conduc`tori, comandan]i str`luci]i sau, pur [i simplu, pentru a r`mâne
în istorie. De fapt, ei ascund fobii diverse, panici [i angoase difuze, acel monstru cuib`rit
în mul]i dintre noi [i capabil de cele mai mari atrocit`]i, plasat în zona incon[tientului psihic
freudian (a pulsiunilor, ira]ionalului etc.)2.

Terorismul patologic
Psihopatul e un individ a c`rui personalitate este marcat` de impulsivitate, r`ceal`
afectiv`, egocentrism, agresivitate, intoleran]` la frustrare [.a. El nu poate stabili rela]ii
afective normale, este hipersensibil, vulnerabil, impulsiv, cu o nevoie de satisfac]ie imediat`,
cu o angoas` cvasipermanent`, o anxietate existen]ial` [i un sentiment de insecuritate
camuflat în spatele unei prezent`ri de sine agresiv` [i provocatoare, cu o frustrare afectiv`
permanent`, legat` de caren]e familiale precoce, de imaturitate, depresivitate [i tendin]e
perverse. “Psihicul abisal”, cum îl denumesc speciali[tii, sau domeniul activit`]ii incon[tiente
a spiritului poate pune în mi[care for]e obscure care îl guverneaz` în r`u3. Pierderea echi-
librului între activitatea con[tient` [i cea incon[tient` face ca organismul s` nu mai r`spund`
voin]ei, iar incon[tientul s` p`trund` în con[tient, transformând o idee fix` sau o obsesie
într-o crim`. A[adar, dac` personalitatea criminal` are drept teren favorabil de dezvoltare
cauze genetice, fiziologice, psihologice sau/[i sociologice, terorismul patologic se poate
structura pe o combina]ie a acestora, cu r`d`cini mai adânci în primele cauze. Tratamentul
radical, sugerat de speciali[ti, nu este cel penal, corec]ional, ci unul criminologic, polivalent,
1
General de divizie (r.) dr. Gh. Ar`d`voaice [.a., Terorism, antiterorism, contraterorism, Editura Antet,
1997, p. 28.
2
Vezi Manuel Paniker Toledano, Pour le meilleur et pour le dire, Internet, Handiplus, 3 decembrie 2001,
http://www.handiplus.com/article.
3
Jean-Claude Filoux, Incon[tientul, Editura AROPA, 2001, p. 128.

93
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
care vizeaz` abordarea tuturor sferelor personalit`]ii: sfera psiho-moral`, cea psiho-social`,
cea psiho-sexual`, cea psiho-cognitiv` [i cea psiho-neurologic`4. Este un tratament pluri-
[i interdisciplinar, cu urm`ri, se crede, dintre cele mai evidente asupra celor predispu[i
la asemenea fapte.
Juridic, acest gen de terori[ti intr` în categoria fal[ilor delincven]i, pentru c` delincven]a
lor este simptomul unei patologii mentale (cele mai multe mor]i s`vâr[ite prin acte teroriste
sunt produsul unei crize psiho-patologice: schizofrenie, depresie, paranoia, gelozie etc.).
Delincven]a lor e considerat` ca un epifenomen al condi]iei socio-politice, care genereaz`
o criminalitate aleatoare, ocazional` [i, în bun` m`sur`, previzibil`.

Terorismul r`zbun`tor
Terorismul r`zbun`tor se împarte în dou` categorii, [i anume: cel care ]ine de natura
uman` [i se prezint` ca o reac]ie violent` la nemul]umiri, umilin]e, agresiuni de tot felul,
manifestându-se, într-o form` sau alta, în toat` lumea, [i cel care are loc la nivelul
unor comunit`]i, grupuri, religii, organiza]ii.
Cel din prima categorie este, de regul`, un terorism individual sau exercitat de grupuri
informale, nu are nici o logic` [i se supune factorilor aleatori care îl determin`. Formele lui
cele mai frecvente de manifestare sunt: atacuri efectuate de unele persoane asupra altora,
cu scop de r`zbunare (vendeta, spre exemplu, dar exercitat` prin mijloace teroriste); atacuri
ale unor fo[ti de]inu]i asupra celor care i-au condamnat – persoane sau institu]ii, atacuri
frecvente efectuate de grupuri sau bande împotriva unor cartiere, familii, institu]ii etc.
Cel din categoria a doua este determinat de prejudec`]i, de un anumit mod de a interpreta
Coranul, Noul Testament sau Biblia ori de ideologii [i concep]ii frustrante, care cultiv`
[i justific` actul r`zbun`rii. Formele cele mai întâlnite ale acestui tip de terorism sunt: atacurile
pedepsitoare, justi]iare (ac]iunile Hezbollah, ac]iunile KKK în Statele Unite, atacul cu sarin
efectuat de secta AUM5 în 1995 în metroul din Tokio, ac]iunile altor secte); uciderile rituale;
sinuciderile în mas` etc.

Terorismul religios
Fundamentalismul
Fundamentalismul, fie el islamic, cre[tin sau mozaic, într-un cuvânt – religios, nu este
numai o mi[care extremist`, cum se crede adesea. El este o filozofie, o credin]`
care se bazeaz` pe un sistem selectiv de valori. Selectarea acestora este îns` o trecere
la limit` [i se realizeaz` nu doar prin “decuparea“ unor valori dintre alte valori, ci prin afirmarea
exclusiv` [i agresiv` a celor selectate [i negarea violent` a celor neselectate. Fundamenta-
lismul religios vizeaz` lumea întreag`, dar mai ales civiliza]ia occidental`, cu leag`nul
ei european [i configura]ia ei actual` de influen]` american`. “Terorismul islamic care vizeaz`
Europa a evoluat în 15 ani de la un terorism de stat de orientare strategic`, promovat
mai ales de Iran [i care-[i recruta adep]ii îndeosebi din mediul [iit sau apropiat de [iism,
la un terorism marginal, f`r` orizont strategic, care-[i recruteaz` adep]ii dintre elementele
periferice (cartiere r`u famate, periferice, studen]i marginaliza]i), suuni]i [i gata s` asimileze
4
Lagier, Pierre-Marie, L’enracinement criminel, Tez` de doctorat, Universitatea din Montreal, 1979.
5
The Aum Cult of Terror (Crime Library), http: w.w.w.crimelibrary.com/terrorists/aum/main.htm.

94
 Realitatea militar` interna]ional`
toate «jihadurile» în curs de desf`[urare (spre exemplu, cazul algerian). Acest terorism
este greu de reperat (pentru c` actorii sunt adesea de na]ionalitate european` [i pot s` adopte
«jihadul» f`r` s` aib` vreun raport cu ]ara lor de origine). Este uneori apropiat de simplul
banditism [i se nutre[te dintr-o frustrare împotriva societ`]ii. Fundamentalismul joac`
de acum înainte rolul de executoriu, care este acela al Ac]iunii Directe [i pe cel al Bandei
care-[i face treaba.”6
Am putea spune c`, din punctul de vedere al ac]iunilor extreme, fundamentalismul
religios a fost una dintre caracteristicile principale ale secolului al XX-lea. Religia s-a constituit,
deopotriv`, într-un suport al revigor`rii unor tensiuni vechi, dar [i într-un instrument folosit
cu abilitate [i, adesea, cu brutalitate de anumi]i conduc`tori politici pentru legitimarea public`
a unor ac]iuni.
Procesul de mondializare for]at`, efectele colaterale ale acesteia, cre[terea s`r`ciei
[i a gradului de insecuritate, concomitent cu m`rirea decalajelor între lumea bogat`
[i lumea s`rac` [i cu explozia demografic` au determinat popula]ia s`-[i pun` speran]ele
în miracolul credin]ei. Iar cea mai afectat` popula]ie a planetei de pe urma procesului
de mondializare, îndeosebi din lupta pentru resurse, a fost [i este cea care tr`ie[te în lumea
islamic`. În plus, modul de via]` islamic, valorile str`vechi, inflexibile, respingerea acestei
lumi de c`tre civiliza]ia occidental`, care o prive[te ca pe un fel de rezerva]ie, s-au constituit
în factori de consolidare a islamismului în dimensiunea sa fundamentalist`, exclusivist`,
punitiv`, agresiv`. Fundamentalismul religios, în lumea islamic`, ]ine loc de na]ionalism,
promov#nd norme morale, civile [i penale într-un stat islamic. El este deasupra na]iunilor,
întrucât consider` c` toat` lumea islamic` reprezint` o entitate religioas` [i etnocultural`
de sine st`t`toare, dar intolerant`.
De aceea, în numele legii islamice, grup`rile fundamentaliste au declan[at r`zboiul
sfânt – jihadul. Acest r`zboi complex se duce prin toate mijloacele posibile [i are dou`
componente: realizarea [i men]inerea, cu orice pre], a unit`]ii religioase [i etnoculturale
a lumii islamice, principalele ac]iuni fiind îndreptate împotriva “liderilor arabi corup]i”
[i pentru impunerea regulilor, legilor [i obiceiurilor islamice; organizarea [i desf`[urarea
unor ample [i diversificate ac]iuni împotriva Israelului [i a Statelor Unite ale Americii, ]`ri
pe care fundamentalismul islamic le consider` r`spunz`toare pentru situa]ia statelor arabe.
Organiza]iile [i grup`rile fundamentaliste islamice declar` c` menirea lor este s` duc`
la realizarea acestor obiective, iar legea lor unic` este Coranul. Adev`rul este c`, uneori,
jocul de interese a fost mai presus decât Coranul.
Fundamentalismul islamic
Concise Oxford Dictionar of curent English define[te fundamentalismul ca fiind respectarea
strict` a preceptelor religioase, în special în cazul religiei islamice. Încerc`rile de a stabili
care sunt tr`s`turile fundamentalismului islamic [i chiar folosirea acestui termen au dus
la dezbateri aprinse. Acesta se manifest` ca o întoarcere la credin]a adev`rat`,
într-un Dumnezeu transcendental. Pe de alt` parte, fundamentalismul apare ca o ideologie
militant`, care implic` [i ac]iuni politice. Astfel, mi[c`rile fundamentaliste s-au transformat

6
Les Fragilités de l’Europe face au terrorisme, Institut des Hautes Etudes de Defense Nationale,
Rapport de 2-eme phase 51-eme Session Nationale Comité 2, mai 1999.

95
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
în partide politice din care s-au desprins fac]iunile armate. Pozi]ia acestor grup`ri s-a schimbat
în func]ie de interesele de moment.
Liderii islamici au îndemnat popoarele arabe s` porneasc` r`zboiul sfânt împotriva
Vestului, ca, apoi, s` determine o reconciliere. Resping capitalismul, dar ap`r` proprietatea
privat`. Condamn` civiliza]ia occidental`, considerând-o un factor de destabilizare a Islamului,
dar achizi]ioneaz` tehnic` de ultim` or` pentru ca statele sau grup`rile islamice s` devin`
tot mai puternice. Mi[c`rile suunite au purtat ac]iuni militare împotriva ocupa]iei sovietice,
cooperând de multe ori cu SUA. America va deveni apoi du[manul de moarte al lumii islamice.
Pornind de la aceste realit`]i, anali[tii consider` c` exist` dou` tipuri de fundamenta-
li[ti: renascenti[tii, care cred în mod sincer, [i fanaticii sau extremi[tii, care se folosesc
de religie în scopuri politice. Dar nici aceast` clasificare nu ajut` foarte mult, deoarece
renascenti[tii devin în mod frecvent extremi[ti [i invers, în func]ie de situa]ie [i de schimb`rile
de lider. Membrii acestor grup`ri apar]in tuturor categoriilor sociale [i sunt situa]i pe diferitele
trepte ale ierarhiei politice.
Îns`, obiectivul lor este unul singur: s` transforme Islamul într-o putere mondial`.
Ei consider` religia islamic` adev`rata religie; de aceea, Islamul este [i trebuie s` r`mân`,
potrivit concep]iei lor, o putere. For]a mi[c`rilor islamice î[i trage seva din credin]a adev`rat`
în Allah. Pentru ei, Islamul reprezint` singura solu]ie pentru toate problemele, de la politic`
pân` la via]a particular` a oamenilor, de la diferite aspecte ale vie]ii [i pân` la modul de organizare
a lumii [i a statelor. Aceste idei vor putea fi puse în practic` numai prin crearea unor state
cu adev`rat islamice, închinate lui Allah, iar acest lucru trebuie s` fie îndeplinit prin toate
mijloacele, inclusiv prin violen]`. Reu[ita revolu]iei din Iran a încurajat tot mai mult mi[c`rile
islamice, ac]iunile acestora fiind îndreptate împotriva atât a oficialit`]ilor, cât [i a oamenilor
simpli care se opuneau ideii unui stat islamic.
Spre exemplu, num`rul persoanelor ucise în confrunt`rile dintre Israel [i palestinieni,
de la debutul Intifadei, din 28 septembrie 2000, pân` în noiembrie 2001, era de 1 021 de per-
soane, dintre care 799 palestinieni [i 222 evrei.
Serviciile secrete americane au întocmit o list` a grupurilor [i organiza]iilor teroriste
care au drept obiectiv lupta împotriva intereselor SUA în plan interna]ional. Men]ion`m
c` lista respectiv` a fost întocmit` pe baza prevederilor cuprinse în Actul de Lupt` Împotriva
Terorismului, din anul 1996.
În ]`rile musulmane sau guvernate de musulmani, fundamentalismul islamic,
ca [i na]ionalismul pan-arab, se constituie într-un mijloc de acces la putere. Fundamentalismul
nu este doar o mi[care religioas`, cum ar p`rea la prima vedere; el este, deopotriv`,
o mi[care politic` radical`, cu o ideologie (politic`, în primul rând) exclusivist` [i extremist`.

Terorismul infrac]ional
Terorismul infrac]ional (din spectrul crimei organizate), cel mai r`spândit [i greu
de controlat tip de terorism, se exercit` atât în lumea interlop`, sub diferite forme,
de la regl`rile de conturi pân` la lupta pentru putere [i influen]`, cât [i asupra societ`]ii,
în ansamblul ei. Trebuie f`cut` distinc]ia între terorismul din acest spectru infrac]ional
[i crima organizat`. Crima organizat` nu este terorism, ci un mod de rezolvare, de c`tre
cercurile criminale [i mafiote, pe calea criminalit`]ii [i infrac]ionalit`]ii, a unor probleme
96
 Realitatea militar` interna]ional`
care ]in de asigurarea spa]iului de ac]iune pentru economia subteran`, traficul de droguri
[i de carne vie, sp`larea banilor etc., ac]iuni care aduc profituri fabuloase. Terorismul
infrac]ional vine în sprijinul crimei organizate, este un instrument al acesteia [i, de aceea,
el se va afla tot timpul în avangarda [i în sus]inerea ei (de[i, la drept vorbind, [i crima organizat`
este un instrument al terorismului). Terorismul care vine dinspre infrac]ionalitate este
o modalitate de înfrico[are a lumii, a societ`]ilor, institu]iilor [i persoanelor, tocmai
pentru a crea câmp liber de ac]iune infrac]ionalit`]ii, elud`rii legii. Cu alte cuvinte, terorismul
de acest fel este un gen de bodyguard al infrac]ionalit`]ii, dar [i un mod de a crea fondul
aperceptiv al societ`]ii vizavi de lumea interlop` (care trebuie s` fie unul de team`, de fric`,
de teroare), atât în ceea ce prive[te virulen]a punctelor tari, imbatabile, ale acestei lumi,
omnipoten]a lor, cât [i dimensiunea însp`imânt`toare a corup]iei [i a puterii nelimitate
a banului murdar.
Potrivit estim`rilor Fondului Monetar Interna]ional7, câ[tigul din activit`]i ilicite
este de 500 de miliarde de dolari, adic` 2% din produsul brut mondial, din ceea ce acumuleaz`
anual planeta. Jum`tate din acest câ[tig provine din traficul de droguri, a c`rui cifr` de afaceri
este, potrivit PNUCID8, de 400-500 de miliarde de dolari anual, adic` mai mult decât se ob]ine
din comer]ul cu automobile. Aceste cifre demonstreaz` cât de importante sunt, pentru
cercurile care le coordoneaz`, afacerile ilicite, sp`larea banilor, crima organizat`. Deja astfel
de activit`]i s-au mondializat, iar re]elele lor transfrontaliere [i interna]ionale func]ioneaz`
din ce în ce mai bine, în condi]iile în care cercurile respective au luat m`suri foarte exigente
de securizare a informa]iei, a sistemului de conducere [i a modului de func]ionare.
Criminalitatea este mult mai flexibil` decât normalitatea, decât ac]iunea împotriva ei.
Toate sistemele de protec]ie a societ`]ii, începând cu cel juridic [i continuând cu cel al reac]iei
de tip militar, sunt supuse unor legi, unor principii, unor norme, care nu se schimb` de la o zi
la alta. Toate aceste organisme ac]ioneaz` potrivit normei dreptului, cre#nd unele dificult`]i
în ceea ce prive[te operativitatea. În schimb, crima organizat` [i infrac]ionalitatea ac]ioneaz`
în afara legii [i nu suport` nici un fel de constrângeri.
Terorismul infrac]ional, situându-se în avanpostul crimei organizate, nu are decât con-
strângerile impuse de aceasta. De aici rezult` câteva concluzii foarte importante în ceea ce
prive[te evaluarea terorismului de acest gen, astfel:
• este posibil ca, în viitor, s` se accentueze procesul de mondializare [i, deci, de orga-
nizare a terorismului infrac]ional, tocmai datorit` faptului c` el se afl` în avangarda
infrac]ionalit`]ii, iar aceasta urmeaz` o cale a structur`rii la nivel planetar;
• se poate estima c` terorismul infrac]ional va deveni din ce în ce mai mult un terorism
organizat, puternic globalizat, cu re]ele de conducere [i de ac]iune în toat` lumea,
ceea ce va schimba radical configura]ia spa]iului strategic interna]ional, amenin]`rile
de acest gen devenind foarte periculoase [i generând necesitatea unei riposte
la nivel strategic;
• probabil, terorismul infrac]ional î[i va subordona terorismul identitar [i îl va folosi
în sensul cre`rii, în zonele de interes, a unor probleme [i conflicte care s` abat`
7
Marie Christine Dupuis, La finance criminelle, ménace-t-elle l’économie mondiale ?, Centrul
de Cercet`ri asupra Amenin]`rilor Criminale Contemporane, 1999, p. 4.
8
Programul Na]iunilor Unite pentru Controlul Interna]ional al Drogurilor.

97
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
(concentreze) într-o alt` direc]ie eforturile comunit`]ii interna]ionale, oferindu-se
astfel o mai mare libertate de ac]iune pentru infrac]ionalitate [i crim` organizat`
(nu se exclude nici eventualitatea ca terorismul identitar s`-l foloseasc` pe cel
infrac]ional pentru atingerea obiectivelor sale);
• este îns` posibil ca terorismul – îndeosebi cel politic [i cel identitar – s` capete
o anumit` independen]` [i s`-[i subordoneze el infrac]ionalitatea [i crima organizat`,
transformându-le în mijloace de finan]are;
• între terorism [i crima organizat` exist` o rela]ie de completitudine, chiar dac`
o astfel de leg`tur` presupune diversitate [i incertitudine [i într-un domeniu,
[i în cel`lalt. Logistica ac]iunilor teroriste o constituie crima organizat`. Putem conchide,
f`r` a fi suspecta]i de cinism, c` terorismul reprezint` “[tiin]a” asasinilor, iar crima
organizat` “buc`t`ria” acestora !

Terorismul etnic
Terorismul de tip etnic [i separatist î[i afl`, în parte, r`d`cinile în marile bulvers`ri
suportate de Europa secolului al XX-lea: sfâr[itul marilor imperii, revolu]ia rus`, dou` r`zboaie
mondiale, construc]ia european`, sf#r[itul marxismului. În decursul ultimilor 50 de ani,
în Europa de Vest, conflictul irlandez (Armata Republican` Irlandez`), separatismul basc
(Patria Basc` [i Libertatea), chestiunea corsican` (Frontul Na]ional de Eliberare Corsican)
[i Tirolul de Sud sunt câteva exemple. Mai recent, c`derea zidului Berlinului [i reactivarea
chestiunii minorit`]ilor în numeroase ]`ri din estul european (Bosnia, Kosovo, Armenia)
sunt susceptibile de a favoriza acest tip de terorism.
Anumite tensiuni sunt înc` vii, cum se poate observa, chiar în inima ]`rilor europene,
în Irlanda, în jurul frontierei italo-austriece, în zonele m`rgina[e Germaniei, unde rezid`
minorit`]i germane active, în Corsica, în Belgia. În aceste ]`ri, problemele de coabitare
au degenerat adeseori în confrunt`ri. Desigur, aici nu este vorba de crim` organizat`,
ci de determina]ii identitare foarte puternice, seculare.
O reluare a confrunt`rilor nu este exclus`. Aproape toate aceste ]`ri europene (cu excep]ia
Fran]ei, care, constitu]ional, nu recunoa[te existen]a minorit`]ilor, incompatibile cu universa-
litatea republican`, [i a Germaniei, care este relativ omogen`) con]in minorit`]i sau specificit`]i
culturale regionale care ar putea foarte bine s` se “trezeasc`”, dac` sunt girate prost,
în special dac` democra]iile se joac` cu focul, exaltând drepturile minorit`]ilor, cum s-a procedat
pân` acum.
În Sco]ia, în Tirol, în Alsacia, în Bretania, nu este imposibil ca, într-o zi, tenta]iile violente,
care au existat, s` renasc`. Europa, p`mântul care prime[te milioane de emigran]i, este,
de asemenea, susceptibil` de a fi teatrul unor violen]e teroriste de tip «etnic», care intereseaz`
]`rile situate în vecin`tatea frontierelor sale (spre exemplu, chestiunea kurd`).”9

Terorismul de stat
Terorismul de stat este, f`r` îndoial`, o form` a terorismului politic, poate forma lui
cea mai grav`, cea mai accentuat`. Terorismul de stat este foarte vechi. De aici [i aversiunea
popula]iilor fa]` de regimurile totalitare sau militarizate. De-a lungul timpului, numeroase
9
Les Fragilités de l’Europe face au terrorisme, loc. cit.

98
 Realitatea militar` interna]ional`
state [i-au terorizat popula]iile care intrau, într-o form` sau alta, sub jurisdic]ia lor. Dar au terorizat
[i statele care nu se puteau opune politicii lor. Formele de terorism de stat sunt numeroase
[i nelipsite pe planet`. Cu toate c`, dintotdeauna, omenirea le condamn` [i lupt` prin orice
mijloace împotriva lor, ele nu înceteaz` înc` s` existe.
În timpurile moderne, terorismul de stat s-a dezvoltat mai ales în ]`rile latino-americane
supuse dictaturilor, \n Grecia anilor ‘67-‘74, dar [i într-o serie de ]`ri arabe din nordul Africii
sau din Orientul Apropiat [i Mijlociu. Mul]i anali[ti consider` c`, în Indonezia, în Coreea de Sud
[i în alte ]`ri, terorismul de stat consist` în mobilizarea [i chiar militarizarea societ`]ii pentru
a lupta împotriva inamicului interior.
Exist` o osatur` ideologic` a terorismului de stat, care const` într-o anume doctrin`
a na]ionalismului exacerbat, a intoleran]ei [i altor exclusivit`]i. Acestea erau cândva promovate
[i de doctrina Monroe din vremea “r`zboiului rece”, care a debutat cu o politic` de contra-
insurec]ie, ale c`rei puncte forte au fost loviturile de stat din Guatemala (1954), Brazilia
(1964), Chile (1973), precum [i gherilele din Uruguay [i din alte locuri. În Guatemala
anilor ‘76-‘83, un milion de oameni (din cele 9 milioane, cât num`r` popula]ia acestei ]`ri)
au fost deplasa]i pentru c` au încercat s` sus]in` gherilele. Dintre ace[tia, între 261 000
[i 600 000 (cifr` oficial`) au fost str`muta]i cu for]a [i pu[i sub controlul armatei [i al patrulelor
de autoap`rare civil`.
Militarizarea societ`]ii, controlul strict al informa]iei [i cenzura sunt modalit`]i ale tero-
rismului de stat. Asasinatele [i deport`rile masive practicate de regimul stalinist, deport`rile
în B`r`gan [i condamnarea la ani grei de închisoare pe motive politice practicate de guvernele
României în perioada anilor ‘46-‘64, ca [i practicile altor guverne din fostul sistem comunist
din toat` lumea, bazate pe motive extrem de diversificate – de la protec]ia intereselor
statelor respective [i pân` la ap`rarea valorilor na]ionale – sunt forme ale terorismului
de stat.
Terorismul de stat (terorismul institu]iilor) a îmbr`cat, de-a lungul timpului, forme
diferite, între care: sclavagismul; inchizi]ia; genocidul; deportarea popula]iilor; invazia; trecerea
prin foc [i sabie a popula]iilor sau a ]`rilor care nu se supuneau dictaturii celui mai puternic;
dictatura militar`; dictatura politic`; birul; cotropirea diferitelor state de c`tre state mai puternice
[i impunerea unor regimuri de via]` insuportabile; practicarea de c`tre conducerea statului
a unui regim sever fa]` de popula]ie privind impozitele, asigurarea locurilor de munc`, neacor-
darea drepturilor legitime, ascultarea telefoanelor, violarea coresponden]ei etc.; [antajul;
presiunea politic` etc.
Dar terorismul de stat mai este în]eles, în zilele noastre, [i altfel, ca raliere a diferitelor
regimuri politice [i conduceri ale unor state, de regul` din lumea a treia (dar nu numai),
la fenomenul terorist, la sponsorizarea, sus]inerea [i proliferarea lui, precum [i la încurajarea
folosirii asasinatului, violen]ei, pirateriei [i altor procedee de exercitare a presiunilor de tot
felul [i de însp`imântare a popula]iilor.

Terorismul NBC
S-a crezut, la un moment dat, c` în aceast` epoc`, a supertehnologiilor, armele nucleare,
chimice [i cele biologice nu mai prezint` o amenin]are major`. S-a încheiat, în acest sens,
un tratat de neproliferare a armelor chimice, semnat de 143 de state (Statele Unite ale Americii
n-au semnat acest document), iar arma biologic` a fost considerat` ca nesemnificativ`
99
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
în cazul unei confrunt`ri, fie chiar [i ca ripost` asimetric`, tocmai ca urmare, pe de o parte,
a lipsei de precizie în actul întrebuin]`rii [i, pe de alt` parte, a efectelor ei colaterale (unele chiar
asupra for]elor proprii), greu de controlat [i de prevenit.
Ca urmare a dezvolt`rii armamentului nuclear [i a sistemelor de arme de mare precizie,
arma chimic` a fost întrebuin]at` foarte rar în confrunt`rile militare de dup` cel de-Al Doilea
R`zboi Mondial, iar cea biologic` s-a prezentat mai mult ca o amenin]are posibil`.
Arma nuclear`, care a evoluat spectaculos, reprezentând, la ora actual`, cea mai mare
amenin]are la adresa p`cii [i a vie]ii pe p`mânt, a devenit mai mult un mijloc de disuasiune
decât unul care poate fi întrebuin]at.
“Datorit`” marilor aglomera]ii urbane [i mut`rii scopului efortului militar din sfera
producerii de pierderi umane adversarului în cea a efectului coercitiv sau disuasiv, strategia
distrugerii masive s-a estompat, iar mijloacele respective au intrat, dac` nu în desuetudine,
atunci într-un fel de rezerv` a disuasiunii care, la nevoie, poate convinge.
Realit`]ile conflictelor din ultimele decenii au reliefat îns` o cu totul alt` perspectiv`
[i au repus în oper` un principiu care începuse s` fie uitat, [i anume acela c` nici o for]`
din lume nu renun]` la mijloacele de lupt` pe care le are decât dac` apar altele mai performante
[i, în consecin]`, mai eficiente. Astfel, strategii timpurilor noastre au în]eles c` armamentul
de înalt` precizie nu înlocuie[te armele de distrugere în mas` [i c`, în orice moment, exist`
posibilitatea folosirii lor de c`tre anumite for]e, îndeosebi teroriste, nu numai ca riposte asimetrice,
ci [i ca modalit`]i extreme de implementare sau de impunere a unor precepte religioase
fundamentaliste, de reac]ie la globalizare, de pedepsire a unor popula]ii, etnii etc.
În aceste condi]ii, pe lâng` arma nuclear` [i materialele radioactive, posibilitatea folosirii
mijloacelor chimice [i a celor biologice r`mâne amenin]area cea mai periculoas` a începutului
de mileniu.
Tragicul atac terorist asupra World Trade Center [i a Pentagonului a readus în actualitate
nevoia reconsider`rii strategiilor de întrebuin]are de c`tre diverse for]e, mai ales teroriste
(dar nu numai), a mijloacelor nucleare, chimice [i biologice – ca redutabile arme de nimicire
în mas` – [i, în consecin]`, a m`surilor de prevenire, contracarare [i protec]ie a personalului
[i a popula]iei împotriva efectelor lor.
Dup` utilizarea, în 1995, a sarinului, de c`tre secta japonez` AUM – Shinri Kyo,
în atacul declan[at prin surprindere în metroul din Tokyo, cu scopul de a produce numeroase
victime în rândul civililor, a devenit evident` amenin]area chimic` [i biologic` în arsenalul
grup`rilor [i organiza]iilor teroriste.
Scopurile terorismului nuclear, chimic [i biologic nu sunt prea numeroase, put#nd fi
grupate în câteva categorii distincte, dup` filozofia organiza]iilor teroriste care fac apel
la astfel de mijloace, dar care nu influen]eaz` în mod substan]ial procedeele de ac]iune.
Aceste categorii cuprind scopuri ce vizeaz` “pedepsirea necredincio[ilor” [i eliminarea
lor fizic` de pe p`mântul pe care terori[tii consider` c` îl pâng`resc; scopuri ce vizeaz`
r`zbunarea persoanelor sau a pierderilor suferite de membrii organiza]iei respective
sau de comunitatea pe care sus]in c` o reprezint`; scopuri ce se constituie într-o ripost`
asimetric` dat` “agresorului” superior în ceea ce prive[te accesul la resurse, puterea
economic` [i financiar`, influen]a interna]ional`, tehnologia civil` [i militar`, sistemele
de arme; scopuri politice extremiste, fanatice.
100
 Realitatea militar` interna]ional`
Scopul nemijlocit este acela de a ucide cât mai mul]i oameni, într-un timp cât mai scurt,
pentru a crea panic` [i derut`, a înfrico[a, a induce [i a men]ine o stare de teroare în rândul
popula]iei vizate [i a atrage aten]ia mass-media.
Bioterorismul [i terorismul chimic, cel cu reziduuri radioactive, ca [i cel nuclear,
nu sunt [i nu pot fi reac]ii în disperare de cauz`, întrucât astfel de acte necesit` o baz`
material` serioas`, laboratoare bine utilate, folosirea unor speciali[ti de înalt` clas`, costuri
foarte mari [i preg`tiri temeinice, adesea îndelungate. Terorismul de acest fel const`
într-un complex de ac]iuni ofensive, duse prin surprindere, în situa]ii în care organiza]iile
respective de]in ini]iativa strategic`.
Întrucât s-a considerat mult` vreme c` terori[tii sunt psihopa]i, criminali ordinari,
oameni de la periferia societ`]ii, de o condi]ie inferioar`, f`r` nici un fel de moralitate
[i cu o capacitate intelectual` îndoielnic`, acest fenomen a fost tratat ca simpl` criminalitate,
cu scop de r`zbunare sau de presiune politic` punctiform`, disparat`, f`r` semnifica]ie
strategic` major`. Nu s-au luat, practic, nici un fel de m`suri eficiente nici pentru înl`turarea
cauzelor care îl genereaz`, nici pentru limitarea accesului la tehnologii, nici pentru crearea
unui front comun al civiliza]iei [i civiliza]iilor împotriva lui. Mai mult, au fost momente
[i etape în istoria contemporan` a acestei lumi, îndeosebi în timpul “r`zboiului rece”,
când terorismul a fost încurajat [i chiar folosit, [i de o parte, [i de cealalt`, pentru subminare
reciproc`, schimbarea unor guverne, impunerea unor politici etc.
Ca urmare, terorismul [i-a creat o mare libertate de ac]iune, ceea ce a favorizat apari]ia
terorismului biologic, chimic, nuclear, radiologic, a ciberterorismului [i a terorismului
informa]ional. La ora actual`, “arma” terorismului este fiin]a uman` (teroristul însu[i),
iar mijloacele – nelimitate.

101
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

OBIECTIVUL BAZAT PE RE}EA

~ o abordare militar` diferit` ~

Transformarea este un proces care, din ini]iativa [i sub conducerea SUA, devine
pe zi ce trece o realitate ce se implementeaz` în cadrul Alian]ei.
În]elegerea procesului de transformare este, în opinia noastr`, etapa ce trebuie
rezolvat` pentru ca, pe aceast` baz`, s` putem aborda concret [i specific transformarea
în cadrul unei armate.
Prin aceast` ini]iativ`, dorim s` transmitem Revistei G#ndirea militar`
rom#neasc` provocarea de a g`zdui în paginile sale un serial pe aceast` tem`,
în cadrul c`ruia s` putem publica pozi]iile exprimate de exper]ii str`ini , precum [i punctele
de vedere ale speciali[tilor militari români, în scopul creion`rii conceptului de structur`
militar` a Armatei României, în concordan]` cu principiile r`zboiului bazat pe re]ea
care fundamenteaz` concep]ia transform`rii NATO.
Interviul amiralului Cebrowski*, pe care-l prezent`m în continuare, este
un prim-pas în ac]iunea de promovare a conceptului.
Colonel Ionel HORNEA
C`pitan-comandor Stelic` COJOCARU

Reporterul Dawn S. Onley l-a intervievat pe Cebrowski în biroul s`u

din Arlington, Va.
N`scut în Passaic, N.J., Cebrowski Dawn S. Onley: Care este misiunea
a absolvit Universitatea Villanova
Biroului pentru Transformare ?
în 1964, dup` care, Naval War College
[i a ob]inut un masterat în manage- Cebrowski: Obiectivul nostru este s` asigur`m
mentul sistemelor informatice la {coala
Naval` Postuniversitar`. un avantaj competitiv sus]inut al na]iunii în domeniul
Cebrowski a activat ca pilot militar. Inten]ion`m s` cre`m o leg`tur` între transfor-
[i a comandat Escadronul de lupt` 41 marea for]ei [i elementele cheie ale strategiei militare,
[i Escadronul de Transport nr. 8.
deoarece transformarea este în primul rând un proces
A comandat, de asemenea, nava USS
Guam, portavionul USS Midway strategic. Acest proces trebuie conectat la urm`toarele
[i grupul de lupt` USS America. elementele strategice: convingerea [i crearea de garan]ii
Cebrowski a trecut în rezerv` alia]ilor asupra necesit`]ii acestuia, descurajarea
din Marin` în octombrie 2001, dup`
mai bine de 37 de ani de serviciu militar,
oponen]ilor [i, la nevoie, for]area unui comportament
având stagii în r`zboaiele din Vietnam în concordan]` cu interesul na]ional, utilizând mijloace
[i Golf. violente, dac` este necesar.
* Surs`: Governemental Computer News, transmis prin amabilitatea domnului Mark Dunaiski.

102
 Realitatea militar` interna]ional`
A fost, de asemenea, director De asemenea, alte obiective sunt elaborarea
pentru C4 al Statului Major Întrunit unor concepte novatoare, care s` produc` mari avantaje
[i Pre[edinte al Naval War College
din Newport, R.I.
Americii, [i anume crearea de elemente ale transform`rii
Date suplimentare: care nu exist` în acest moment, precum [i identificarea
Familie: So]ia, Kathryn; dou` fiice, [i dezvoltarea unor noi c`i [i leg`turi pentru implementare.
[apte nepo]i. Transformarea este o sarcin` dificil` [i cople[itoare,
Vârsta: 61 de ani
iar întreaga responsabilitate a transform`rii armatei
Serviciul militar: |n For]ele navale,
pentru mai bine de 37 de ani; în retra- noastre revine secretarului ap`r`rii [i pre[edintelui.
gere cu gradul de viceamiral. Acesta este singurul birou din Ministerul Ap`r`rii destinat
Moto: “O zi în care ai putut ajuta exclusiv asigur`rii sprijinului necesar acestor lideri
pe cineva este o zi bun`”.
în eforturile pe care le fac pentru transformare. Sarcina
Sarcina lui Arthur K. Cebrowski
este s` elaboreze concepte tehnologice noastr` este s` îi ajut`m. Dar suntem, de asemenea,
care vor revolu]iona cultura armatei autoriza]i s` lucr`m în afara normelor stabilite pentru
[i a r`zboiului. a realiza acest deziderat.
În calitate de director al transfor- Deci, spre exemplu, putem s` cump`r`m sau s` dez-
m`rii for]ei – func]ie creat` de Secretarul
Ap`r`rii, Donald Rumsfeld, la o lun` volt`m prototipurile opera]ionale utilizate în cadrul expe-
dup` atacurile teroriste de la 11 sep- rimentelor. Noi nu avem o alt` credin]` institu]ional`
tembrie 2001 –, sarcina lui Cebrowski decât asigurarea succesului Ministerului Ap`r`rii
este de a provoca schimb`ri în statutul în contribu]ia sa la realizarea securit`]ii na]ionale.
Departamentului Ap`r`rii [i în cate-
goriile de for]e ale armatei
Printre cele mai importante res- Dawn S. Onley: Pute]i detalia vreunul
ponsabilit`]i, Cebrowski monitorizeaz` din prototipurile pe care le g`si]i
domeniul militar [i programele expe- interesante ?
rimentale interarme [i îl consiliaz`,
din punct de vedere politic, pe secretarul Cebrowski: |n r`zboi, unul din lucrurile pe care
de stat al ap`r`rii, D. Rumsfeld,
le-am remarcat a fost rolul deosebit al sta]iei radio
[i pe adjunctul acestuia.
individuale.
Un lucru foarte clar este acela c` tactica exerci]iilor precedente a fost limitat` de distan]a
de audibilitate ori de vizibilitate. În vacarmul [i \n confuzia luptei, aceasta este deseori limitat`.
Dar, atunci când utilizezi aceste dispozitive radio, deodat` po]i încerca tactici pe care
nu le puteai utiliza înainte [i realizezi c` este acela[i lucru ca în lumea afacerilor, când firmele
se interconecteaz`. {i, dintr-o dat`, firmele [i-au dat seama c`, interconectându-se, puteau
s` concureze într-un mod cu totul nou [i au creat noi tactici.
Noi am afirmat cu mult timp în urm` c` a[a vor evolua lucrurile în armat`, dar militarii
au spus: “Nu, nu, nu! Nu putem lua lec]ii din lumea afacerilor pe care s` le aplic`m
în domeniul militar, pentru c` noi suntem diferi]i”.
Afirma]iile au fost eronate. Desigur c` ei erau diferi]i, dar asta nu înseamn` cu nu putem
aplica lec]iile respective.
Sta]iile radio individuale au intrat în uz pentru c` era necesar s` sprijine lupt`torii
din Irak, nu neap`rat ca parte a procesului de achizi]ie. Acesta reprezint` un exemplu
de transformare în situa]ii de conflict. Conflictul nu împiedic` transformarea. Conflictul
accelereaz` transformarea.
103
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Dawn S. Onley: Exist` reguli speciale care permit categoriilor de for]e
ale armatei s` accelereze achizi]ia unor astfel de sisteme pe timpul
conflictelor ?
Cebrowski: În cazul acestor sta]ii radio, cineva pur [i simplu s-a dus [i le-a cump`rat.
E foarte simplu. Este cazul numeroaselor receptoare GPS pe care le utilizeaz` în prezent
categoriile de for]e [i care nu trec prin întregul proces de achizi]ie. Pur [i simplu le cump`r`.
Sta]iile radio erau deja utilizate de britanici în transportul persoanelor civile pe mare.
Noi nu a trebuit s` le test`m din nou.

Dawn S. Onley: De ce militarii trebuie s` se orienteze de la

interoperabilitate c`tre interdependen]` ? Au atins militarii
interoperabilitatea pân` acum ?
Cebrowski: Noi nu avem un nivel impus al interoperabilit`]ii în cadrul DoD.
Nu vom atinge niciodat` perfec]iunea în acest domeniu, dar este un obiectiv pentru care
trebuie s` ne str`duim permanent. Pentru c` ne afl`m în Era Informatic`, marea surs`
a puterii const` în beneficiul comun al informa]iilor [i al în]elegerii.
Aceia care sunt incapabili s` se conecteze la al]ii nu pot participa la Era Informatic`.
Ei nu au beneficii. Ei nu contribuie, deci risipesc banii.
Dac` cineva nu poate deveni interoperabil, s-ar cuveni s`-i retragem fondurile,
s`-i anul`m programele [i s` punem acele resurse la dispozi]ia acelora care pot beneficia
[i aduce contribu]ii.

Dawn S. Onley: Cum defini]i R`zboiul Bazat pe Re]ea (RBR) ?

Cebrowski: Nu este vorba despre a optimiza din punct de vedere militar Era
Industrial`. Este vorba de a crea o armat` diferit`.
Nu este vorba despre aplica]ii ale Tehnologiei Informa]iei (TI) care s` ne ajute s` conducem
mai bine r`zboaie conven]ionale la scar` mare. În schimb, este vorba de a deveni capabili
s` realiz`m orice misiune pe care Na]iunea ne-o cere, în orice context, pe orice durat`,
în beneficiul securit`]ii na]ionale.
Astfel, concepte ca RBR nu se refer` la r`zboaie conven]ionale pe scar` larg`,
la r`zboaie tehnologice. Ele se refer` la o competi]ie la toate nivelurile, atât violent`,
cât [i non-violent`.
Fie c` cineva este implicat într-un schimb de focuri de mare intensitate, ori execut`
o misiune de men]inere a p`cii în Bagdad, se aplic` acelea[i principii. Se men]ine aceea[i
nevoie pentru interoperabilitate. Exist` aceea[i nevoie pentru abilitate doctrinal` tactic`
[i flexibilitate institu]ional`. Exist` aceea[i nevoie pentru amplificarea puterii prin distribu]ia
echitabil` a informa]iilor.

Dawn S. Onley: Crede]i c`, o dat` cu sporirea încrederii DoD în sisteme,

va cre[te [i amenin]area atacurilor cibernetice ?
Cebrowski: Da. Ori de câte ori ceva de valoare este introdus pe câmpul de lupt`
ne putem a[tepta s` fie atacat. Ca urmare, ap`rarea în acest domeniu este important`.
104
 Realitatea militar` interna]ional`
Eroarea pe care mul]i o s`vâr[esc este s` cread` c` utilizarea mai larg` a sistemelor
informatice duce la cre[terea vulnerabilit`]ii noastre. Adev`rul este la polul opus.
Practic, cu cât le utiliz`m mai mult, cu atât devin mai robuste, mai rezistente la atac [i cu atât
mai capabili vom fi s` stop`m atacul.

Dawn S. Onley: Ce rol vor juca agen]iile de informa]ii într-o armat`

transformat` ?
Cebrowski: Mai mare. Cu mult mai mare. Punctul nevralgic al politicii de securitate
na]ional` [i interna]ional` este culegerea de informa]ii.
Cheia leg`turii dintre DoD [i Departamentul securit`]ii interne este culegerea de informa]ii.
Cheia unei for]e militare mai preg`tit` s` r`spund` este culegerea de informa]ii. Cheia
anihil`rii armelor de distrugere în mas` este culegerea de informa]ii [i supravegherea.
Noi ne mi[c`m – spunea odat` cineva – dintr-o er` în care o cantitate mic` de informa]ii
[i supraveghere asigur` o for]` masiv` c`tre o er` în care o mare cantitate de informa]ii
[i supraveghere asigur` o for]` redus`.
O extensie logic` a acestei afirma]ii este aceea c` în timp ce se diminueaz` componenta
fizic` a for]ei cre[te vertiginos componenta sa informa]ional`.

Dawn S. Onley: Vede]i DoD orientându-se, în cele din urm`, c`tre

o singur` for]` lupt`toare ?
Cebrowski: Nu. Se vor schimba rela]iile, se vor schimba rolurile, vor evolua
în timp responsabilit`]ile [efilor de categorii de for]e, dar categoriile de for]e vor r`mâne.
Totu[i acestea nu vor r`mâne chiar la fel. Ele vor fi diferite.
Este o nevoie crescând` de putere uman` în armat`, dar asta nu înseamn` c` trebuie
s` creasc` num`rul recru]ilor. Categoriile de for]e îi vor folosi în mod diferit.
Exist` o putere uria[` a TI pentru a reduce aria logisticii, ceea ce va crea un disponibil
de personal [i de fonduri, utilizabile în alte scopuri. Deci eu nu v`d o nevoie de revenire
la un program de recrutare pentru categoriile de for]e. Probabil, c` vom lua în considerare
recrutarea pentru serviciul na]ional.

105
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

EVOLU}IE, {I NU REVOLU}IE
1

“În timpurile moderne nu exist` o problem` mai dificil`, comun`

statelor majore generale ale tuturor ]`rilor, decât decizia referitoare
la anul în care s` planifice cerin]ele privind înzestrarea for]elor lor.”2

A
st`zi noi nu avem revolu]ii, ci o form` de democra]ie care s-a dezvoltat
în peste o mie de ani. Revolu]iile, din perspectiva britanic`, sunt inven]ii
str`ine, care au drept rezultat tipi ca Robespierre, Lenin, Stalin, Mugabe
[i alte asemenea efecte grote[ti [i nedorite. De aceea se potrive[te, în întregime, culturii
militare contemporane faptul c` scrierile [i cuget`rile lui Liddell Hart [i Fuller, referitoare
la poten]ialul ac]iunilor de lupt` al blindatelor, vor avea un succes mai lent (de exemplu
în Marea Britanie), dar vor fi însu[ite în alt` parte, cu un efect devastator [i în dauna noastr`.

Perspectiva istoric`
Dar nu întotdeauna a fost la fel. Secolul al XIV-lea a fost martorul unei revolu]ii britanice
clare în afacerile militare (RMA)3, arcul fiind tehnologia, dar nu singurul factor. Exemplul
urm`rit este cel al armatei engleze care, la Bannockburn, în 1314, a fost, probabil, substan]ial
alc`tuit` din arca[i [i de aceea înfrângerea a determinat revederea organiz`rii [i a tacticilor
întrebuin]ate. Mai târziu, arca[ii, masa]i (11 000 la Crecy4), au fost întrebuin]a]i în cooperare
cu infanteri[tii, ale c`ror [arje erau folosite pentru urm`rire dup` ce b`t`lia a fost câ[tigat`.
Un alt factor, cu rol hot`râtor, a fost modul de plat` al cavalerilor. În armata englez`, în mod
hot`râtor, era f`cut` de rege, în timp ce Fran]a men]inea modelul feudal, în care nobilii
\ntre]ineau efective mari sub arme pentru a se achita de obliga]iile feudale. “Cel care pl`te[te
flautistul, d` tonul”; astfel, acesta a fost factorul cheie de sus]inere a unit`]ii de comand`
în armata englez`. În confruntarea direct` dintre cele dou` tabere, francezii probabil c` s-ar fi
putut refugia în spatele zidurilor ora[elor, dar comunitatea provincial` a fost constr#ns`,
într-o stratagem` deliberat`, s` desf`[oare b`t`lia dup` termenii englezilor.
Victoriile aduse de aceast` RMA au t`iat respira]ia – raportul de doi la unu în mod
invariabil în trecut a permis englezilor s` provoace imense pierderi du[manilor lor,
cu pierderi relativ mici pentru ei. În 1346, la Crecy5, [aisprezece [arje ale cavalerilor francezi
au l`sat 1 500 de mor]i, comparativ cu pierderile minime ale englezilor. La Agincourt, 68 de ani
mai târziu, for]a lui Henry al V-lea, de aproximativ 6 000 de oameni, a înfrânt o for]` francez`
1
Adaptare realizat` de c`tre colonelul Ionel HORNEA, dup` cap. III – No revolutions
please, we’re british.
2
Alistair Horne, To Lose a Battle: France 1940.
3
Victoria flamand` de la Courtrai este recunoscut` ca st#nd la baza ideii potrivit c`reia, organiza]i,
infanteri[tii \i puteau \nvinge pe arca[ii c`lare.
4
La Crecy englezii au desf`[urat 3 900 de cavaleri, 5 000 de infanteri[ti [i 11 000 de arca[i.
5
Tunurile au fost, de asemenea, utilizate la Crecy (\n num`r de 10), dar eficacitatea lor nu este
cunoscut`.

106
 Realitatea militar` interna]ional`
de 25 000 de lupt`tori, provocând 5 000 de pierderi de vie]i omene[ti, incluzând 500 de nobili,
la un pre] de aproximativ 200 de pierderi de vie]i omene[ti engleze. Un ingredient cheie
în acest uluitor succes a fost conducerea – conducerea în b`t`lie, coroborat` cu conducerea
pentru a dezvolta [i utiliza noi arme, noi tactici [i noi modele de organizare.
În limbajul modern, armamentul, organizarea, strategia [i tactica englez` din acea
vreme pot fi calificate drept asimetrice6. În timp, ceea ce este de asemenea instructiv, RMA
poate fi v`zut`, derulându-se, pe aproximativ o sut` ani. Alte revolu]ii în afacerile militare
s-au întâmplat av#nd, din când în când, drept determinare progresul tragerii cu armele mici.
|n secolul al XVII-lea, RMA a fost precipitat` de apari]ia muschetei/flintei [i, dup` cum
se poate demonstra, a început cu victoria olandez` asupra spaniolilor, la Nieuwpoort,
în 1600. Dar, abia la sfâr[itul acestui secol, dispar suli]a[ii din ordinea de b`taie, fiind înlocui]i,
în întregime, cu tr`g`torii cu pu[ca cu cremene [i baionet`.
Târziu, în secolul al XVI-lea, a ap`rut o nou` tactic` [i organizare, creat` de «{coala
german`», care a înlocuit batalioanele mari, de suli]a[i, cu dispunerea dreptunghiular`,
cu liniile extinse care dau o mare flexibilitate folosirii cavaleriei, infanteriei [i artileriei,
fapt ce a permis folosirea mult mai eficace [i sus]inut` a puterii de foc, alternând succesiv
între tragere [i înc`rcarea muschetelor. Aceste idei au fost dezvoltate ulterior de Gustavus
Adolphus, care a introdus suli]a scurt` [i muscheta u[oar` ce putea fi reînc`rcat` mult
mai repede [i nu necesita pauze repetate. De asemenea, el a utilizat artileria u[oar`
care poate fi u[or manevrat` în câmpul de lupt` [i concentrat` pe ]intele inamice
cele mai vulnerabile [i cuplat` la tactica nou` pentru folosirea ofensiv` a cavaleriei.
Suedezii, în mod caracteristic, concentrau pu[ca[ii [i artileria împotriva infanteriei adverse,
dup` ce cavaleria deschidea bre[e în liniile adverse, fiind urmate îndeaproape de suli]a[i.
Aceste tactici au consolidat victoriile lui Gustavus Adolphus [i ale succesorilor s`i
la Breitenfeld, Lützen, Wittstock [i Jankow [i au dat Suediei o perioad` de hegemonie
în Europa de R`s`rit [i Central`.
Dac` aceast` perioad` de la începutul secolului al XVII-lea poate fi v`zut` ca o revolu]ie
în afacerile militare, noi o vedem ca pe o combina]ie de inova]ii în tehnologie, organizare,
tactic` [i, în mod hot`râtor, în conducere.
S` ne întoarcem spre era noastr`, când, gândind RMA în era informa]iei, trebuie
s` ne întreb`m unde a început totul. “S`mân]a” a fost pus` în Bletchley Park, unde sp`rg`torii
de coduri (codebreakers) au dat alia]ilor o informa]ie de semnifica]ie strategic`. Dar asta
a fost în America, nu în Anglia, care a dezvoltat mai târziu tehnologia de spargere a codurilor,
cea care a dus la era calculatorului. În mod realist, oricum, când noi vorbim despre RMA
curent`, ne gândim la armele de precizie, la tehnologia de comunicare digital`, la sateli]i [i micro-
procesoare care au fost combinate pentru a conferi o impetuozitate tehnic` relevant` RMA.

RMA curent`
Posibilit`]ile oferite tehnologiei erei informa]ionale sunt fantastice. În domeniul
comercial, unde afacerile au avut succes, se poate în]elege cum trebuie exploatat` tehnologia
în avantajul acestui domeniu. În mod caracteristic, ei inoveaz` [i adopt` o nou` organizare
de afaceri [i proceduri, f`r` a realiza consensul pentru fiecare grup de interes.
Doar 80-90% din proiectele tehnologiei informa]ionale reu[esc s`-[i ating` scopurile
pentru care au fost realizate, 80% din toate acestea fiind livrate cu întârziere, antren#nd,
6
Este vorba despre asimetrie \n ceea ce prive[te for]ele \n r`zboiul de for]e, care se opune conceptului
de r`zboi asimetric – un concept mai larg, dezb`tut \n capitolul XVII.

107
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
de regul`, dep`[irea bugetelor alocate. Companiile comerciale care iau decizia unor investi]ii
insuficiente în tehnologia informa]iei este posibil s` fie plasate într-un dezavantaj
competitiv: în cele din urm`, ele pierd afacerea [i merg spre faliment.
Planificatorii ap`r`rii pot fi pu[i în situa]ii similare. Pentru a rezista împotriva acestei
c`deri, este de în]eles c` societ`]ile din domeniul produc]iei de ap`rare trebuie s`-[i adapteze
vânzarea angro la schimbarea revolu]ionar`, de la conceptele de r`zboi bazat pe platform`
la cele bazate pe re]ea.
Pentru a ob]ine beneficiile noii tehnologii, în special în cadrul structurilor de ap`rare,
unde au fost percepute cu succes, perfec]ionarea capabilit`]ilor militare a fost, în mare
m`sur`, dependent` de amplificarea schimb`rilor în structur`, procese [i personal.
STRUCTUR~
Schimbarea modelelor de dezvoltare
pentru structurile de afaceri are o rele-
van]` asem`n`toare [i pentru capaci-
PROCES
CAPABILIT~}I DE CONDUCERE tatea militar`. Modelul Yetton7,
TEHNOLOGIE
(readiness, tactici, (dependent de schimbul de exemplu, poate s` fie adaptat
doctrine) de informa]ii) din termeni de afaceri în termeni
militari (figura 1).
Individualit`]i În acest caz, existen]a tehnologiei
[i func]iuni
de ultim` genera]ie oblig` la selec]io-
Figura 1: Model Yetton pentru planificarea amplific`rii narea, antrenarea [i dezvoltarea
schimb`rii capabilit`]ii militare de oameni capabili pentru a realiza
în totalitate o nou` structur` care s` permit` modul cel mai benefic în care s` fie utilizat`.
Adoptarea acestei noi structuri, întocmai ca [i înainte, oblig`, implicit, la adoptarea de noi
procese. În acest timp, oricum, capacitatea creat` nu a fost predefinit` [i poate, în consecin]`
[i în mod corespunz`tor, s` fie luat` în considera]ie ca revolu]ionar` prin \ns`[i natura sa.
Un exemplu cu caracter istoric privind modul cum o asemenea schimbare a putut fi dezvoltat`
p#n` la rang de transformarere revolu]ionar` este cel al Wehrmacht-ului \n ceea ce prive[te
conceptul de “r`zboi fulger”.
|n acest exemplu (figura 2), Divizia
de tancuri
în ciuda faptului c` britanicii au fost
primii care a introdus tancurile “R`zboiul fulger” Tancul &
în câmpul de lupt` [i au promovat (a[a cum
Folosirea masiv` mijlocul radio
a blindatelor
o concep]ie unitar` de dezvoltare las-aSedam, demonstrat
1940)
a tehnicilor de r`zboi ale blindatelor, Guderian
prin crearea For]ei Expedi]ionare
Mecanizate, \n 1927-1928, din cauza Figura 2: Model Yetton aplicat la dezvoltarea “r`zboiului fulger”
lipsei resurselor [i a angajamentelor în anii ‘30, capacitatea britanic` a sc`zut vertiginos
în cursa pentru Al Doilea R`zboi Mondial, situ#ndu-se cu mult \napoia Germaniei.
|n Germania, totu[i, conceptele lui Guderian8, dezvoltate din cele ale lui Fuller [i descrise
în lucrarea sa – “Aten]ie la Tancuri”, au fost \nsu[ite de Hitler. Sub patronajul acestuia,
Guderian9 a fost în m`sur` s` asigure trei divizii de blindate, pân` în octombrie 1935.

Profesorul Philip Yetton de la Australian Graduate School of Management a scris mult despre stilul
7

de conducere, luarea deciziilor [i tehnologia informa]iei.

8
|n acela[i sens, vezi [i lucrarea lui Liddell Hart, The Other Side of the Hill, 2nd Ed, Cassell & Co Ltd., 1951.
9
Guderian era ofi]er de transmisiuni de carier`.

108
 Realitatea militar` interna]ional`
Procesul de inova]ie [i perfec]ionare a continuat, urmat de o atent` [i riguroas` analiz`
a lec]iilor înv`]ate din exerci]ii, experiment`ri [i opera]ii (Austria, Cehoslovacia [i Polonia)
pentru o continu` inovare [i dezvoltare. Justificarea acestei revolu]ii în ducerea r`zboiului
a venit o dat` cu c`derea Fran]ei, [ase s`pt`mâni mai târziu, în mai [i iunie 1940.
Analiza acestui exemplu istoric indic`, o dat` în plus, de ce o asemenea schimbare
revolu]ionar` este dificil de realizat cu succes în organismele militare. Impulsul dezvolt`rii
tuturor elementelor “r`zboiului fulger” au fost înfrângerea [i umilin]ele suferite \n Primul
R`zboi Mondial, precum [i restric]iile asupra dimensiunii [i capacit`]ii armatei germane
impuse prin Tratatul de la Versailles.
Schimbarea revolu]ionar` bazat` pe tehnologie a fost un catalizator într-un mediu
complex care a inclus o ideologie rasist`, scopuri strategice expansioniste [i o cultur` aflat`
la comanda militar` a “auftragstaktik”-ului. {i \n acest caz, ca [i \n cazul revolu]iilor în afacerile
militare anterioare, sesiz`m o sintez` dinamic` \ntre utilizarea complet nou` a tehnologiei
[i o nou` doctrin` bazat` pe o nou` organizare, alte exigen]e tactice [i o remarcabil` conducere.
Analiza de mai sus eviden]iaz` c` adev`rata schimbare revolu]ionar` în capacitatea
militar` nu poate fi planificat`, ci doar prognozat` de c`tre teoreticieni, iar dezvoltarea ei se poate
produce în timp, eventual \n zeci de ani.
În general, succesele organismelor militare, în timpul perioadelor de pace relativ`,
nu determin` o gam` de schimb`ri \n investi]ii bazate pe gândirea teoreticienilor. În schimb,
tehnologii dovedite valabile sunt utilizate în mod obi[nuit, pentru a permite schimb`ri
progresive. Astfel, \n cazul \n care conceptele care configureaz` Network Centric Warfare
urmeaz` a fi dezvoltate, trebuie s` se g`seasc` [i ni[te metode de a suporta pre]urile
enorme ale unei asemenea dezvolt`ri.
O na]iune european`, de exemplu, a luat o decizie con[tient` de eliminare (\n mod
concret de v#nzare) a posibilit`]ilor mo[tenite care nu au utilitate în dezvoltarea conceptelor
BUGETUL RBR, ap`rute în era informa]iei, pentru
a deveni mai competent` în a investi, în mod
C&D corespunz`tor, în viitoarele capabilit`]i.
IMPLEMENTAREA Consecin]a asupra cheltuielilor în domeniul
NOILOR SISTEME ap`r`rii este ilustrat` în figura 3.
ECHIPAMENTUL {I CONCEPTE
MO{TENIT
Dar este, într-adev`r, alegerea
cea mai bun` ? Ce este RBR ? Este numai
CHELTUIELI un concept teoretic sau este un concept
AP~RARE
de substan]`, care cere aten]ie din partea
TIMPUL noastr` ?
Figura 3: Consecin]a dezvolt`rii conceptelor RBR Martin van Crefeld, de exemplu,
asupra cheltuielilor în domeniul ap`r`rii a considerat c` dezvoltarea conducerii
este un proces continuu, put#nd fi etapizat \n perioade semnificative. El a identificat
o perioad` lung`, pe care a numit-o “epoca de piatr`” – totul prefa]#nd sistemul napoleonian.
Dup` aceea, a conceput progresul pe baza unui avans tehnologic relativ rapid: telegraful
(R`zboiul Civil din SUA [i r`zboaiele germanice de unificare), leg`tura fir (Primul R`zboi
Mondial), radioul (Al Doilea R`zboi Mondial) [i, în cele din urm`, calculatoarele [i elicopterele
erei Vietnam. Ar fi tentant s` ne imagin`m c` tehnologia digital` constituie etapa urm`toare
în evolu]ia conducerii, a c`rei exploatare, în domeniul militar, const`, în esen]`, \ntr-un sistem
de comunica]ii [i informa]ional sau \ntr-un produs al unui proces de stat major – un produs
109
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
independent a c`rui finalitate va fi un sistem de comand` [i control mult mai eficient [i care poate,
în primul rând, s` devin` determinant pentru dezvoltarea sistemelor noastre de comand`
[i de control.
În mod categoric, nu despre asta este vorba. Tehnologia erei informa]iei ne va permite
s` lupt`m într-un mod, în întregime diferit, dac` aceasta este ceea ce vrem s` facem. O for]`
robust` va fi integrat`, pe vertical`, în re]ea la toate e[aloanele de comand`, de la nivel
strategic p#n` la cel mai mic nivel tactic, iar pe orizontal` va reuni toate func]iile [i componentele.
Re]eaua va aboli constrângerile geografice, permi]ând o integrare robust` at#t pe întreg
teatrul de opera]ii, c#t [i între teatre, aceasta devenind important`, pe m`sur` ce du[manul
caut` mai intens s` ac]ioneze în afara a ceea ce noi dorim s` configur`m în câmpul de lupt`.
Peste un timp, tehnologia erei informa]ionale va permite opera]ii bazate pe efecte,
într-un spa]iu de lupt`, unic, integrat. Accentul se va pune pe exploatarea capabilit`]ilor
în re]ea pentru a aplica efectele integrate la efectele de precizie – care nu trebuie confundate
cu precizia, deoarece o arm` în domeniu ar putea fi necesar` \n func]ie de efectul dorit !
Pe m`sur` ce echilibrul dintre capabi- Amplificarea integr`rii
lit`]i se schimb` de la încrederea \n canti- Amplificarea eficien]ei armelor [i senzorilor
tate/num`r (centrarea pe platforme) [i num`rului armelor
la încrederea \n integrare eficace [i conec- [i senzorilor individuali
tivitate, el devine “centrat pe re]ea” Efectele armelor [i senzorilor Spectrul integr`rii
(“network centric”). Diagrama din figura
al`turat` poate fi un argument, prin redu- Arme [i senzori Arme [i senzori
cerea la absurd; ar fi nefiresc a sus]ine, centrate pe platforme \n re]ea
ca cerin]`, num`rul redus de arme [i senzori
Balan]a schimb`rilor investi]ionale
în re]ea pentru generarea semnalelor
necesare. Din contr`, este necesar un num`r semnificativ de senzori, dar ei sunt scumpi.
Exist`, a[adar, un echilibru \ntre necesitatea de a aborda un proiect [i de a men]ine
un proiect.
Cea de-a doua determinant` este ob]inerea unui num`r cât mai mare din aceste
platforme, care s` poat` fi justificat` [i posibil`. Într-un mediu “bazat pe re]ea”, principala
problem` devine ob]inerea platformelor, care pot fi racordate cu alte noduri de arme,
de senzori sau de C2. Ca parte a re]elei, platforma este mult mai eficient` decât oricare
capabilitate intrinsec` de platform` sau decât num`rul absolut de platforme care poate fi oferit.
Aceast` schimbare de accent este, de asemenea, de importan]` fundamental`,
deoarece este nevoie a fi implementat` în politica de achizi]ii a oric`rei for]e armate în care
este abordat` cu seriozitate exploatarea RBR [i a conceptelor bazate pe acesta.

Note bibliografice
• C. J. Rogers, The Dynamics of Military Revolution 1350-2050, Ed. Knox and Murray, Cambridge
University Press, 2001, pp. 15-34; pp.154-174.
• S. J. Lee, The Thirty Years War, Routledge, London, 1919, p.43.
• Maurice of Orange, William Louis and Count John II of Nassau.
• OASIG/DTI report to the Economic & Social Research Council UK, Jan. 1996.
• Martin van Crefeld, Command in War, Harvard University Press, Cambridge MA, 1985.

110
NATO [i PfP (XVI)*
STATELE
REPUBLICA CEH~
Cheltuieli pentru ap`rare: 1,192 mld. USD (2001)
Ajutor militar: 10,3 mil. USD (2001)
Efective totale:
Active: 49 450
• inclusiv 1 780 în comandamente [i state majore
• inclusiv 25 000 recrutabili prin încorporare
• serviciul militar general obligatoriu
• durata serviciului militar: 12 luni
Organisme interna]ionale: ONU, OSCE,
NATO, membru asociat UEO
Statul major general conduce comandamentul for]elor
terestre, comandamentul ap`r`rii teritoriale, coman-
damentul logistic [i comandamentul for]elor aeriene.
For]ele terestre: 36 370
(15 500 recrutabili prin încorporare)
For]e active
Comandamentul for]elor terestre (Olomouc)
1 Brigad` “Reac]ie Rapid`” (4)
2 batalioane mecanizate
* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 2/2003.
MEMBRE
Suprafa]a: 78 866 km2
Popula]ie: 10 273 000 (2000), 130 loc./km2
Limba oficial`: ceha
Capitala: Praga (1 178 576) (2001)
Forma de stat [i de guvern`mânt:
republic` (din 1993)
Produs social brut: 53 925 mil. USD (2000)
5 250 USD/loc.
Moneda: 1 coroan` ceh` (Kc) = 100 Heller
(1 USD = 29,347 Kc, 1 EUR = 29,260 Kc)
Balan]a comercial` (1999)
• import: 1 387,5 mld. Kc
(Germania 32,9%, Federa]ia Rus` 5,5%,
Slovacia 5,4%)
• export: 1 268,5 mld. Kc
(Germania 38,1%, Slovacia 8%, Austria 5,8%)
1 batalion de desant aerian
1 batalion de cercetare
1 batalion de artilerie
1 batalion de geniu
1 Comandament de divizie mecanizat` (1)
2 brig`zi infanterie mecanizat` (2,7)
3 batalioane infanterie mecanizat`
1 batalion de cercetare
1 batalion de artilerie
1 batalion de ap`rare antierian`
1 batalion de geniu
1 regiment de artilerie (11)
1 regiment de ap`rare antiaerian`
1 regiment de geniu (11)
1 mare unitate de for]e speciale
1 baz` de instruc]ie de artilerie
1 baz` de instruc]ie de geniu
2 baze de instruc]ie [i mobilizare
Comandamentul ap`r`rii teritoriale (Tabor)
1 baz` de mobilizare
111
 G#ndirea militar` rom#neasc`
1 regiment de geniu
1 baz` de instruc]ie [i mobilizare (teritorial`)
14 comandamente militare regionale
1 comandament logistic (Stara Boleslav)
Mijloace:
Tancuri de lupt`: 541 T-72M
(140 vor avea o capacitate de lupt` crescut`)
Ma[ini de patrulare: 182 BRDM/OT-65
Transportoare blindate: 549 BMP-1
186 BMP-2
129 BPzV
15 BRM-1K
Tancuri pentru transport personal: 345 OT-90
17 OT-64
561 tipuri similare
Tunuri de artilerie:
• tractate: 109 122 mm D-30
• autopropulsate: 22 122 mm 2S1
273 152 mm “Dana” (M-77)
~ 6/2003
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi:
85 122 mm RM-70
Lansatoare grele de rachete de câmp:
(...) FROG-7 (EBs ?)
(...) SS-21 (Ebs ?)
Arunc`toare de grenade: 85 120 mm M-1982
8 120 mm SPM-85
Rachete antitanc dirijate: 21 AT-5 (SPANDREL)
Rachete antitanc dirijate/autopropulsate:
621 AT-3 (SAGGER) (pe BMP-1)
100 AT-3 (SAGGER) (pe BRDM-2)
Tunuri antiaeriene: (...) 30 mm M+53/-59
Rachete antiaeriene dirijate: (...) SA-7 (GRAIL)
140 SA-9/-13
(GASKIN/GOPHER)
Aparate de supraveghere [i control:
(...) GS-13
(...) “Small Fred”/“Small Yawn”

For]ele aeriene: 11 300

(inclusiv ap`rarea antiaerian`) 1 centru de test`ri aeriene
(8 500 recrutabili prin încorporare) 2 grupe de testare (MiG-21, L-29/-39, An-24/-26,
44 avioane de lupt` L-410, L-610)
33 elicoptere de lupt` Mijloace:
În principiu exist` dou` structuri: Avioane:
• for]ele aeriene operative • de vân`toare-bombardament:
• ap`rarea antiaerian` 50 L-159 (alte 15 în curs de livrare)
Media orelor de zbor/an: 60 • de interceptare: 26 MiG-21 (FISHBED) (EBs ?)
Comandamentul for]elor aeriene (Stara Boleslav) • de transport: 14 L-410 “Turbolet”
Unit`]i navigante: 8 An-24/26/30
1 baz` aerian` operativ` (4) 2 Tu-154
1 escadril` de avioane de interceptare (41) 2 Yak-40 (CODLING)
(MiG-21, L-39) 1 “Challanger” CL-600
1 escadril` de avioane de interceptare (42) • de antrenament: 24 L-29
(L-150) 14 L-39C “Albatros”
1 baz` aerian` operativ` (32) 17 L-39ZO “Albatros”
1 escadril` de avioane de vân`toare- 3 L-39MS “Albatros”
bombardament (L-29, L-159) 8 Z-142
1 escadril` de avioane de vân`toare-bombardament • în conservare: 5 MiG-23
(L-159, L-39) 24 Su-22 MK/UM3K
1 baz` aerian` operativ` (34) 27 MiG-21
1 escadril` de antrenament (L-29, L-39C) 13 Su-25
1 escadril` de antrenament (Mi-2, Zlin 142C)
1 escadril` de cercetare [i transport
(An-26/-30, L-410, Mi-8/-17)
1 baz` de transport (6) (An-24/-26, CL-601, L-410,
Tu-154, Yak-40)
1 escadril` de elicoptere de transport (62)
(Mi-8, MI-17, W-3A)
1 baz` de elicoptere
1 escadril` de elicoptere (Mi-24)
1 escadril` de elicoptere (Mi-8/-17)
1 escadril` de elicoptere (Mi-17) Avion tip L-39

112
 Realitatea militar` interna]ional`
For]ele armate cehe se afl`, din 2002, într-un proces de reform` care se va încheia pân` la sfâr[itul
anului 2010. Obiectivul acestui proces de reform` este transformarea în întregime a actualelor for]e
armate într-o armat` de voluntari. Efectivele de personal trebuie s` cuprind` 34 000 – 36 000 de militari
[i maxim 10 000 de civili. 78% din for]ele armate trebuie s` fie NATO-“earmarked”.
Pân` la sfâr[itul anului 2006 dou` brig`zi, elemente ale trupelor de e[alon divizie, o escadril` operativ`
a unei baze aeriene, o mic` unitate de supraveghere pasiv` a spa]iului aerian, precum [i for]ele aeriene
pentru elicoptere [i pentru transport aferente acesteia trebuie s` ating` nivelul opera]ional ini]ial necesar.
Statul Major General (ca parte a Ministerului Ap`r`rii) conduce, în noua structur`, cu ajutorul “Centrului
de Opera]iuni Întrunite” (“Joint Operations Center”) (JOC):
• o divizie mecanizat`
• o divizie de for]e aeriene întrunite (joint)
• o divizie de for]e teritoriale [i de sprijin.
Comandamentele de divizie func]ioneaz` ca e[aloane de execu]ie.

Noua structur`:
For]ele terestre: • baza central` de punere în func]iune
Divizia mecanizat` • baza de medicin` general`
• statul major [i trupele de nivel divizie • poli]ia militar`
• 3 brig`zi mecanizate • baze de instruc]ie
Divizia de for]e teritoriale [i de sprijin • baza central` de materiale
• comandamente militare regionale
• organiza]ia de transport militar
• baze de sprijin
• institutul de s`n`tate
• brigad` de sprijin logistic
• [coli
• baz` de medicin` veterinar`
• biroul de contrainforma]ii militare For]ele aeriene:
• birouri de sprijin Divizia aerian` întrunit`
• asocia]ii militare de instalare a taberelor • statul major [i e[aloanele de sprijin
[i de construc]ii • 4 baze aeriene (aproximativ o escadr`)
• baze de mobilizare • 1 brigad` întrunit` de rachete antieriene
• unit`]i militare de salvare dirijate.

Elicoptere:
• de lupt`: 34 Mi-24 (HIND)
• de transport: 31 Mi-2 (HOPLITE)
7 Mi-8 (HIP)
31 Mi-17 (HIP)
10 PZL W-3 “Sokol”
(c`utare [i salvare)
Rachete dirijate:
• aer-aer: (...) AA-2 (ATOLL)
(...) AA-7 (APEX)
(...) AA-8 (APHID)
• rachete antiaeriene dirijate: (...) SA-2
(...) SA-3
(...) SA-6

For]e aflate
în afara teritoriului ]`rii:
Kuwait: 350
(ENDURING FREEDOM)
• mici unit`]i de ap`rare împotriva armelor de distru-
gere în mas` Elicopter de lupt` Mi-24 (HIND)

113
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
ONU: Croa]ia: 1 observator
Ethiopia/Eritrea: 2 observatori (UNMOP)
(UNMEE) Sierra Leone: 5 observatori
Georgia: 5 observatori
(UNAMSIL)
(UNOMIG)
Iugoslavia: 400 Congo: 5 observatori
(KFOR) (MONUC)

For]e paramilitare: 5 600

Trupe de gr`niceri: 4 000 Trupe ale securit`]ii interne: 1 600
(inclusiv 1 000 recrutabili prin încorporare) (inclusiv 1 600 recrutabili prin încorporare)

TURCIA
Cheltuieli pentru ap`rare: 5,8 mld. USD (2001)
Ajutor militar: 2,7 mil. USD (2001)
Efective totale:
Active: 514 850
• inclusiv 391 000 recrutabili prin încorporare
• serviciul militar general obligatoriu
• durata serviciului militar: 18 luni
Rezerve: 378 700
• pân` la 41 de ani
• For]e terestre: 258 700
• For]e aeriene: 65 000
• For]e navale: 55 000
Organisme interna]ionale: ONU, OSCE, NATO,
membru asociat UEO
{eful Statului Major General este numit comandant
al for]elor armate de c`tre pre[edinte. Ministrul
r`spunde în fa]a Marii Adun`ri Na]ionale de preg`tirea
de lupt` a for]elor armate. Marea Adunare Na]ional`
hot`r`[te cu privire la trimiterea trupelor turce
în misiuni în afara teritoriului sau cu privire
la sta]ionarea trupelor str`ine pe teritoriul Turciei.
{eful Statului Major General se subordoneaz`
Suprafa]a: 779 452 km 2
Popula]ie: 65 311 000 (2000), 84 loc./km2
Limba oficial`: turca
Capitala: Ankara (2 937 000) (1997)
Forma de stat [i de guvern`mânt: republic`
(din 1923)
Produs social brut: 202 131 mil. USD (2000)
3 100 USD/loc.
Moneda: 1 pfund turcesc/lir`(TL) = 100 kuru[
(1 EUR = 1 585 018 TL)
Balan]a comercial`: (2001)
• import: 40,5 mld. USD
(Germania 17%, SUA 10%, Italia 8%)
• export: 31,2 mld. USD
(Germania 13%, Italia 9%, SUA 8%)
primului-ministru, în timp ce proiectele sunt coordo-
nate împreun` cu ministrul ap`r`rii.
Comandan]ii categoriilor de for]e armate se subordo-
neaz` direct [efului Statului Major General.
For]ele terestre: 402 000
(325 000 recrutabili prin încorporare)
4 comandamente de armat`
Armata 1 (Istanbul)
Armata 2 (Malatya)
Armata 3 (Erzincan)
“Armata din Marea Egee” (Izmir)
10 comandamente de corp de armat`
(din care 1 în Cipru)
1 divizie de tancuri
3 divizii mecanizate (din care 1 în Cipru)
1 brigad` infanterie mecanizat`
1 brigad` de tancuri (sau 1 brigad` infanterie
mecanizat`)
2 divizii de infanterie (din care 1 în Cipru)
Totalul unit`]ilor de lupt`:
14 brig`zi de tancuri
2 batalioane tancuri

114
 Realitatea militar` interna]ional`
2 batalioane de infanterie mecanizat` 3 regimente de infanterie
2 batalioane de artilerie 4 regimente de avia]ie a for]elor terestre
17 brig`zi de infanterie mecanizat` 1 batalion de elicoptere de lupt`
1 batalion de tancuri 1 batalion de elicoptere de transport
2 batalioane infanterie mecanizat` 2 batalioane de antrenament pentru avia]ie
1 batalion de artilerie trupelor terestre
9 brig`zi de infanterie 1 regiment de gard` preziden]ial`
4 batalioane de infanterie 5 regimente paz` frontier`
1 batalion de artilerie 26 batalioane de pichete de gr`niceri
4 brig`zi for]e speciale (“de comando”) (fiecare) Rezerve:
3 batalioane for]e speciale 4 regimente de paz` a litoralului
1 batalioane de artilerie 23 batalioane de ap`rare a litoralului
Mijloace:
Tancuri de lupt`: 2 876 M-48A5T1/T2 Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
(1 300 vor fi l`sate în conservare) (...) M-72
658 M-60A3 Tunuri antitanc: 923 57 mm M-18
274 M-60A1 617 75 mm
170 “Leopard”1A1 2 329 106 mm M40A1
227 “Leopard”A3 Rachete antitanc dirijate: 186 “Cobra”
Ma[ini de patrulare: (...) “Akrep” 392 MILAN
(...) ARSV (“Cobra”) 340 “Eryx”
Transportoare blindate: 650 Rachete antitanc dirijate/autopropulsate: 365 TOW
Tancuri pentru transport personal: Tunuri antiaeriene: 439 20 mm GA1-DO1
830 AAPC 120 35 mm GDF-001/003
2 813 M-113/-A1/-A2 803 40 mm L-60/70
Tunuri de artilerie: 40 40 mm T-1
• tractate: (...) 105 mm M-101 A1
262 40 mm M-42A1
517 155 mm M-114 A1/A2
(autopropulsate)
6 155 mm “Panter”
Rachete antiaeriene: 108 “Stinger”
162 203 mm M-115
789 “Redeye”
• autopropulsate: 365 105 mm M-52 T
(în curs de scoatere din dotare)
26 105 mm M-108 T
Aparate de supraveghere: (...) AN/TPQ-36
222 155 mm M-44T1
Avioane: 3 Cessna
36 175 mm M-107
219 203 mm M-110-A2 34 “Citabria”
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi: 4 B-200
24 70 mm 4 T-42A
48 107 mm 98 U-17B
(...) 122 mm 25 T-41D
12 227 mm MLRS (cu ATACMS) Elicoptere:
Arunc`toare de grenade: • de lupt`: 37 AH-1W/P “Super Cobra”
3 791 81 mm (câteva autopropulsate) • de transport: 49 S-70A “Blackhawk”
1 264 107 mm M-30 (câteva autopropulsate) 19 AS-532 UL “Super Cougar”
757 120 mm (din care 179 autopropulsate) 12 AB.204B
64 AB.205A
2 AB.212
94 UH-1H
• de leg`tur`: 20 AB.206
28 H-300C
3 OH-58B
Aparate de zbor f`r` pilot:
(...) C1-89 (AN/USD-501)
For]ele terestre turce sunt \mp`r]ite \n 4 armate de uscat (...) “Gnat”750
care dispun, \mpreun`, de peste 4 200 tancuri de lupt` (...) Falcon” 600

115
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
For]ele navale: 52 750
(3 100 infanteria maritim`)
(1 050 paza litoralului)
(34 500 recrutabili prin încorporare)
Comandamentul for]elor navale din Ankara conduce
urm`toarele componente:
Comandamentul flotei (Gölcük)
Comandamentul zonei maritime Nord
(Marea Neagr`, Marea Marmara) (Istanbul)
Comandamentul zonei maritime Sud (Marea Egee,
Marea Mediteran`) (Izmir)
Comandamentul de instruc]ie (Yalova-Karamülsel) For]ele navale turce sunt \mp`r]ite \n dou` zone de flot`.
Baze navale terestre: Una acoper` Marea Neagr` [i Marea Marmara,
\n timp ce a doua are ca responsabilitate Marea Egee
Marea Neagr`:
[i Marea Mediteran`
• Eregli • Bartin • Samsun • Trabzon
Marea Marmara: {antiere navale:
• Istanbul • Erdek • Canakkale • Gölcük • Pendik (Istanbul) • Izmir
Marea Mediteran`: Baze militare ale avia]iei maritime:
• Izmir • Foca • Antalya • Mersin • Topel • Antalya • Cigli • Trabzon
• Iskenderun • Aksaz
Flota:
Submarine: 6 ATILAY (209) (Tip 1200) SSK 2 VEGESACK PC
2 TANG SS (fost HAMELN/VEGESACK – Germania)
6 PREVEZE (209) (tip 1400) SSK Nave de minare/deminare:
(alte 2 începând din 2004) Dragoare:
Nave de r`zboi de suprafa]`: 5 EDINCIK (fost CIRCÉ – Fran]a)
Fregate: 0+6 AYDIN (tip MHV 54-0-014) MHC/MSC
2 BARBAROS (modificate MEKO 200) FFG (începând cu 2007)
(1 AB.212 sau S-70) 3 VEGESACK (fost german) MSC
4 YAVUZ (MEKO 200) FFG 9 ADJUTANT/MSC 268/MSC 294 MSC
(1 AB.212) 4 COVE MSI
6+1 GAZIANTEP FFG Nave–anex` cu mine: 3 SAMANDIRA MLI
(fost OLIVER HAZARD PERRY – SUA) (1 s-70) 8 YAG/YDT
6 TEPE FFG (fost KNOX – SUA) (1 AB.212) Nave pentru opera]iuni de desant:
6 BURAK FFG (fost TYP A 69 – Fran]a) Nave de desant pentru vehicule de lupt`:
Nave de paz` [i supraveghere a litoralului 1 OSMAN GAZI LST
Vedete rapide/rachete dirijate: 2 YLDIZ PCFG (900 de persoane, 15 tancuri, 4 LCVP)
4 KILIC PCFG (platform` elicoptere)
8 KARTAL PCF 2 ERTUGRUL LST
8 DOGAN PCFG (fost TERREBONNE PARISH – SUA)
Nave de serviciu: 3 HISAR(PC 1638) PG (395 de persoane, 2 200 t Fracht, 4 LCVP)
3 TRABZON PG/AGI 1 LST 512-1152 LST/ML
Nave de supraveghere a litoralului: 2 SARUCABEY LST/ML
8 TURK PC (600 de persoane, 11 tancuri, 12 vehicule de lupt`
mici, 2 LCVP) (ca puitor de mine: 150 de mine)
4 PGM 71 PC
Vedete de desant:
• Vedete de desant pentru vehicule de lupt`:
3 EDIC LCT (100 de persoane, pân` la 5 tancuri)
26 LCI (100 de persoane, 5 tancuri)
20 Tip 8 LCM (60 t fracht sau 10 de persoane)
• Vedete rapide de asalt:
2 HSIC (10 persoane)
Submarinele reprezint` un mijloc esen]ial de ap`rare Nave de sprijin [i alimentare:
a comunica]iilor maritime Nave de înso]ire a grupelor de lupt`: 2 AKAR AOR

116
 Realitatea militar` interna]ional`
Alte nave: 2 nave [coal` RHEIN AX
8 nave [coal` AXL
1 nav` evacuare scafandri
1 nav` evacuare submarine
2 nave-cazarm`
1 nave de baraj AG-5
1 nave de baraj AG-6
3 nave evacuare torpile
3 iahturi
14 docuri plutitoare/nave-spital

Submarin clasa TANG For]ele avia]iei maritime:

Tancuri de alimentare: For]e active:
1 TASKIZAK AOL 1 escadril` (301) (TB-20, CN-235)
2 ALBAY HAKKI BURAK AOL 1 escadril` de elicoptere (351)
1 BINBASI SADETTIN GÜRCAN AOL (AB.204, AB.212, S-70)
1 INEBOLU AOT Mijloace:
{lepuri de larg: 1 CHEROCKEE ATF Avioane: 6 CN-235 (în curs de achizi]ie)
1 DARICA ATR 8 TB-20 “Trinidad”
{lepuri: Elicoptere: 10 AB.212 (ASW)
1 TENACE ATA 3 AB.212 (EW)
19 [lepuri de coast`/portuare YTB/YTM/YTL 8 S-70 “Sea Hawk”
Nave de supraveghere: 2 SILAS BENT AGS (în curs de achizi]ie)
1 CUBUKLU AGS 3 AB.204
2 MESAHA AGSC Rachete dirijate: (...) AGM-114 “Hellfire”
Nave de transmisiuni: (AGI) (...) “Sea Skua”
1 VEGESACK AGI (fost KERMER- Germania)
Nave pentru transport de m`rfuri: 1 AKS/AWT Infanteria marin`: 3 100
Petroliere portuare: 3 H 500 YO 1 brigad` infanterie marin`
1 GÖLCÜK YO 1 companie de comandament/stat major
Nave transport ap`: 3 SÖGÜT AWT 3 batalioane infanterie marin`
2 VAN AWT 1 batalion artilerie (18 tunuri)
6 PINAR YO componente logistice

For]ele aeriene: 60 100

(31 500 recrutabili prin încorporare)
Media orelor de zbor/an: 180
• 485 avioane de lupt`
• nici un elicopter
For]ele aeriene turce dispun de patru comandamente
militare aeriene. Trei escadre de transport sunt
comandate direct.
Comandamentul militar aerian operativ 1 (vestul Turciei)
(Comandament: Eskisehir)
1 escadr`(1) Eskisehir
1 escadril` de vân`toare-bombardament (111)
(F-4E 2020)
1 escadril` de vân`toare-interceptare (112) (F-4E)
1 escadril` de cercetare (113) (RF-4E)
1 escadril` de transport (201) (CN-235, AS.532,
UH-1)
1 escadr` (4) (Ankara/Akinci)
1 escadril` multifunc]ional` (141) (F-16C/D)
1 escadril` multifunc]ional`/OCU (143)
(F-16C/D)
1 escadr` (6) (Bandirma)
1 escadril` de vân`toare-bombardament (161)
(F-16C/D) (LANTIRN)
1 escadril` multifunc]ional` (162) (F-16C/D)
1 escadr` (9) (Balikesir)
1 escadril` multifunc]ional` (191) (F-16C/D-50)
1 escadril` multifunc]ional` (192) (F-16C/D)
Comandamentul militar aerian operativ 2 (estul Turciei)
(Comandament: Diyarbakir)
1 escadr`(5) (Merzifon)
1 escadril` de interceptare (151) (F-16C/D-50)
1 escadril` SEAD/vân`toare-bombardament
(152) (F-16C/D-50)
1 escadr` (7) (Erhac)
1 escadril` de vân`toare-bombardament (171)
(F-4E-2020)

117
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
1 escadril` de vân`toare-bombardament (172)
(F-4E)
1 escadril` de cercetare (173) (RF-4E)
1 escadr` (8) (Diyarbakir)
1 escadril` de vân`toare-bombardament (181)
(F-16C/D)
1 escadril` multifunc]ional` (182) (F-16C/D)
1 escadril` de transport (202) (CN-235, AS.235,
UH-1)
Comandamentul militar aerian 3 (comandament
de antrenament)
(Comandament: Izmir)
1 escadr` (2) (Cigli, Kalic)
1 escadril` de antrenament (121) (T-38A) Avioanele F-16 C/D sunt asamblate \n Turcia. Ele reprezint`
1 escadril` de antrenament (122) (T-37) nucleul modern al for]elor aeriene
1 escadril` de antrenament (123) (SF-260) Mijloace:
1 escadril` de antrenament (124) Avioane:
(avioane de la celelalte escadrile) • de lupt` multifunc]ionale:
1 escadril` de antrenament (125) (CN-235, 194 F-16C “Fighting Falcon”
AS.532, UH-1) 30 F-16D “Fighting Falcon”
1 escadr` (3) (Konya) • de vân`toare bombardament:
1 escadril` de vân`toare-bombardament (131) 87 F-/NF-5A/B
(F-4E) (48 vor fi echipate cu sistem de antrenament
1 escadril` de vân`toare-bombardament (132) pentru avioane cu reac]ie)
(F-4E, F-5)
90 F-4E “Phantom” II
1 escadril` de vân`toare-bombardament (133) (54 F-4E vor fi echipate la standarde 2002)
(NF-5) • de interceptare: 47 F-4E “Phantom” II
1 escadril` zbor acrobatic (134) (“Stelele turce”) • de cercetare: 37 RF-4E “Phantom” II
(NF-5) • de transport: 13 C-130B/E “Hercules”
Comandamentul logistic al for]elor aeriene 19 C-160 “Transall”
(Comandament: Ankara) 2 “CItation” VII (VIP)
3 centre logistice (Eskisehir, Kayseri/Erkilet, • transport/EW: 46 CN-235
Etimesgut) • de alimentare în zbor: 7 KC-135 “Stratotanker”
Comandate direct: • de antrenament: 40 SF-260D
1 escadr` de transport (10) (Incirlik) 60 T-37 “Tweety Bird”
1 escadril` de alimentare în zbor (101) (KC-135) 70 “Talon”
1 escadr` de transport (11) (Ankara/Etimesgut) 28 “Mescalero”
1 escadril` de transport (211) (CN-235) Elicoptere:
1 escadril` de transport (212) (Ce550, Ce650, • de transport: 20 UH-1H
UH-1, G1159, CN-235) • de c`utare [i salvare: 14 AS.532 “Super Cougar”
1 escadr` de transport (12) (Kayseri/Erkilet) • C/de c`utare [i salvare: 6 AS.532 “Super Cougar”
Aparate de zbor nepilotate: 1 Sistem “Gnat” 750
1 escadril` de transport (221) (C-160)
Rachete:
1 escadril` de transport (222) (C-130)
• aer-aer: (...) AIM-7E “Sparrow”
Ap`rarea antiaerian`:
(...) AIM-9 “Sidewinder”
3 batalioane ap`rare antiaerian`
(...) AIM-120 AMRAAM
92 “Nike Hercules” • aer-sol: (...) AGM-65 “Maverik”
2 batalioane ap`rare antiaerian` (...) AGM-88 HARM
86 “Rapier” (...) AGM-142 “Popeye”1

For]e aflate în afara teritoriului:

Cipru: 36 000 Mijloace:
1 comandament de corp de armat` 441 M-48 A5
2 divizii infanterie mecanizat` 266 M-113

118
 Realitatea militar` interna]ional`
361 MTPz ONU:
72 105 mm Art Afghanistan: 1 400
18 155 mm Art (ISAF)
12 203 mm Art Bosnia: 1 200
90 155 Art (autopropulsate) (SFOR)
1 grup` de lupt` de infanterie
6 122 mm lansatoare de rachete
Georgia: 5 observatori
cu mai multe ]evi
(UNOMG)
127 120 mm arunc`toare de grenade Irak/Kuwait: 7 observatori
148 107 mm arunc`toare de genade (UNIKOM)
175 81 mm arunc`toare de grenade Italia:
(...) 20 mm tunuri antiaeriene (DELIBERATE FORGE)
16 35 mm tunuri anrieriene 4 F-16C
48 40 mm tunuri antieriene Iugoslavia: 940
3 elicoptere (KFOR)
1 PCI Timorul de Est: 2 observatori
(UNMISET)

For]e paramilitare: 150 000

Jandarmeria/garda na]ional`: (inclusiv 1 400 recrutabili prin încorporare)
(în timp de pace subordonate Ministerului de Interne, Subordonare numai în caz de r`zboi.
în timp de r`zboi, Ministerului Ap`r`rii) Nave:
(50 000 de rezervi[ti) • Nave de serviciu: 10 + 2 tip S80 PC
Mijloace: 14 tip SG 21 PG
Ma[ini de patrulare: (...) “Akrep”
10 SAR 33 PCF
Tancuri transport personal: 535 BTR-60-80
4 SAR 35 PCF
25 “Condor”
Avioane: 2 Do-28D 3+7 KAAN 29 PCF
(...) O-1E 8 KW
Elicoptere: 19 Mi-17 24 KAAN 15 PBF
8 AB-204B 12 tip SG 50 PC
6 AB-205A 1 SG 40 PC
8 AB.206A 1 RAIF DENKTAS PBI
1 AB.212 2 SG 1 PB
14 S-70A Avioane: 3 CN-235 (în curs de achizi]ie)
Paza de coast`: 2 200 Elicoptere: 1 AB.206B “Jet Ranger”
(“Sahil Güvenlik”) 6 AB.412EP (în curs de achizi]ie)

For]e str`ine aflate pe teritoriul Turciei:

NATO: 1 “Jaguar” GR-3A/B
HQ Joint Commando South East 2 VC-10
(JCSOUTHEAST) SUA: 3 860
HQ 6 Allied Tactical Air Force (6 ATAF) US Navy: 20
SUA:
USAF: 3 800
Echipamente pentru observa]ii seismice
1 escadr`
Israel:
Sta]ionare periodic` a avioanelor F-16 Num`rul de avioane variaz`
OPERATION NORTHERN WATCH: (F-16, F-15, KC-135, E-3B/C, C-12, HC-130,
Marea Britanie: HH-60)
RAF: 160 USMC: 40

Versiunea \n limba rom#n`:

Delia PETRACHE

119
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

CONDI}IILE {I SITUA}IILE
ÎN CARE SE POATE FACE
UZ DE ARM| (II)
Dr. Teodor BODOA{C~

S
itua]iile în care se poate face uz de arm` sunt limitativ prev`zute de art. 47
lit. a-j [i de art. 50 din Legea nr. 17/1996. Dup` cum se va putea constata
din cuprinsul celor ce urmeaz`, pentru fiecare situa]ie în parte, legea instituie
condi]ii speciale, ce se adaug` condi]iilor generale prezentate în num`rul precedent
al revistei*.
Uzul de arm` împotriva acelora care atac` militarii afla]i în serviciul de gard`,
de paz`, escort`, protec]ie, men]inerea [i restabilirea ordinii de drept, precum [i împotriva
acelora care, prin actul s`vâr[it prin surprindere, pun în pericol obiectivul p`zit (art. 47 lit. a)
Textul citat are în vedere dou` ipoteze. Prima se întemeiaz` tocmai pe starea
de legitim` ap`rare în care se g`sesc persoanele atacate, a doua ipotez` este fundamentat`
pe starea de necesitate în care se afl` persoanele ce pot face uz de arm`.
Reiter`m c`, în temeiul art. 48 din Lege, pot face uz de arm` în legitim` ap`rare sau în stare
de necesitate [i persoanele autorizate s` de]in`, s` poarte [i s` foloseasc` arme pentru
paz` sau autoap`rare. Din acest punct de vedere, situa]ia de la art. 47 lit.a nici nu s-ar fi impus
a fi reglementat` distinct, întrucât, în mod evident, este acoperit` de situa]ia general` prev`zut`
de acest text. Oricum, [i în aceast` situa]ie, este necesar s` fie realizate condi]iile pe care
legea le impune pentru existen]a legitimei ap`r`ri (referitoare la atac [i la ap`rare) [i a st`rii
de necesitate (referitoare la pericol [i la ac]iunea de salvare).
Prin serviciu de gard` va trebui s` în]elegem misiunea de lupt` care include totalitatea
ac]iunilor ce se desf`[oar` pentru paza [i ap`rarea unui obiectiv1.
Obiectivul de paz` [i ap`rare poate fi format, potrivit art. 2 din R.G.-2, din • una
sau mai multe unit`]i militare dispuse în aceea[i cazarm`, tab`r` (raion); • un depozit
temporar sau permanent de armament, muni]ie, materiale explozive, carburan]i-lubrifian]i,
tehnic` ori alte materiale militare; • mijloace destinate transportului tehnicii [i materialelor
militare; • o gar`, un port, un aeroport (aerodrom); • cl`diri sau grupuri de cl`diri;
• instala]ii tehnice ce prezint` importan]` militar`, economic` sau politico-administrativ`2.

* |n G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5/2003, pp. 73-85.

1
A se vedea: art.1 din Regulamentul serviciului de gard` [i în garnizoan` (R.G.-2), Bucure[ti, 1987
(aprobat cu Ordinul general nr. 52/04.12.1996 al ministrului Ap`r`rii Na]ionale [i intrat în vigoare începând
cu data de 01.04.1996).
2
Idem, art. 2.
120
 Analiz` juridic`
Enumerarea nu este limitativ`, ci exemplificativ`. Deci, pot fi obiective [i alte asemenea
bunuri, cu condi]ia s` prezinte o importan]` militar`, economic` sau politico-administrativ`3.
Din defini]ia dat` serviciului de gard` se deduce c` acesta include [i serviciul de paz`.
În cea de-a doua ipotez`, pentru ca uzul de arm` s` fie legitim, este necesar ca persoana
împotriva c`reia se folose[te focul armamentului s` s`vâr[easc` un act prin surprindere,
care s` pun` în pericol obiectivul p`zit. Textul comport` unele explica]ii suplimentare.
No]iunea de act, folosit` în text, are, în opinia noastr`, semnifica]ia de ac]iune uman`,
adic` de fapt` comisiv`. Evident, ac]iunea (actul) trebuie s` fie îndreptat` împotriva
obiectivului p`zit, deoarece, dac` este îndreptat` împotriva militarului, ne afl`m în situa]ia
primei ipoteze.
Surprinderea este rezultatul unei ac]iuni concepute, organizate [i executate astfel încât
s` aib` un caracter nea[teptat pentru militarul aflat într-una dintre ipostazele prev`zute
de art. 47 lit. a, g`sindu-l nepreg`tit sau punându-l în situa]ia de a lua cu greu alte m`suri
de contracarare4. Astfel, spre exemplu, sunt considerate c` realizeaz` surprinderea: inducerea
în eroare asupra inten]iei proprii, declan[area pe nea[teptate a atacului, folosirea întunericului
sau a condi]iilor meteorologice nefavorabile etc. Pentru evitarea surprinderii, este necesar`
o vigilen]` permanent` pe timpul execut`rii serviciului [i executarea acestuia conform
ordinelor primite, a prevederilor regulamentare [i a consemnului general [i particular
al postului de paz` [i ap`rare.
Actul s`vâr[it prin surprindere s` pun` în pericol obiectivul p`zit înseamn` c` acest
act trebuie s` fie de natur` s` pun` în primejdie existen]a sau integritatea obiectivului.
Pot constitui astfel de pericole, spre exemplu, iminen]a incendierii sau arunc`rii în aer
a obiectivului p`zit [i, în general, iminen]a distrugerii acestuia. De asemenea, poate constitui
un pericol [i iminen]a sustragerii unor bunuri ce fac parte din obiectivul p`zit ori aflarea
unor date despre obiectivul p`zit, date care sunt secrete.
Observ`m c` în actuala reglementare, spre deosebire de precedenta, nu se mai cere
condi]ia ca prin actul s`vâr[it prin surprindere s` se pun` în pericol grav obiectivul p`zit.
Deci, uzul de arm` este permis, indiferent de gravitatea pericolului.
Uzul de arm` împotriva acelora care atac` persoanele \nvestite cu exerci]iul
autorit`]ii publice sau c`rora, potrivit legii, li se acord` protec]ie (art. 47 lit.b)
Potrivit Legii nr. 188/8 decembrie 19995, îndeplinesc func]ii publice func]ionarii
[i persoanele care sunt numite sau alese în func]ii de demnitate public` (senatori,
deputa]i, mini[tri, secretari de stat etc.). În unele statute privind regimul juridic al diferitelor
categorii de func]ionari se prevede expres c` ace[tia sunt îns`rcina]i cu exerci]iul
autorit`]ii publice, într-un domeniu sau altul de activitate. Astfel, spre exemplu, în art. 6
din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, se prevede c` ofi]erii, mai[trii militari

3
În categoria obiectivelor care prezint` importan]` politico-administrativ` va trebui s` includem
sediile autorit`]iilor publice, indiferent de nivelul lor (local sau central), sediile partidelor politice,
precum [i localurile în care acestea desf`[oar` unele activit`]i.
4
A se vedea: Lexicon militar, edi]ia a II-a rev`zut`, Editura {ansa, Bucure[ti, 1994, pp. 310-311;
Dic]ionarul explicativ al limbii rom#ne, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1996, p. 1047.
5
Legea nr. 188/8 decembrie 1999 privind statutul func]ionarilor publici a fost publicat` în Monitorul
oficial al României, partea I, nr. 600/8 decembrie 2000.

121
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
[i subofi]erii sunt \nvesti]i cu exerci]iul autorit`]ii publice, bucurându-se de protec]ie potrivit
legii penale6. De asemenea, pentru diferite categorii de salaria]i, func]ionari publici
ori demnitari, prin legi speciale, se prevede c` ace[tia se bucur` de protec]ie. În aceast`
situa]ie este legitimat` s` fac` uz de arm` atât persoana care se bucur` de protec]ie,
cât [i persoana sau persoanele îns`rcinate s`-i asigure protec]ia. Prima va ac]iona în legitim`
ap`rare, deoarece este victima unui atac, iar cealalt` – în stare de necesitate, întrucât ac]ioneaz`
pentru a înl`tura un pericol îndreptat împotriva persoanei c`reia îi asigur` protec]ie.
Ar trebui sesizat c` Legea nu pune condi]ia producerii unui anumit rezultat. Altfel spus,
pentru ca uzul de arm` s` fie legal este suficient` existen]a unui atac. De asemenea, în lipsa
vreunei distinc]ii legale, atacul poate fi armat sau nu, iar în cazul celui armat, se poate produce
cu arme de foc ori cu alte arme sau chiar cu diferite obiecte ce nu sunt calificate arme.
Uzul de arm` împotriva persoanelor care încearc` s` p`trund` ori s` ias` în mod
ilegal în sau din unit`]ile militare ori din perimetrele sau zonele p`zite, vizibil delimitate,
stabilite prin consemn (art. 47 lit. c)
Potrivit Anexei nr. 5 pct. I din Regulamentul de ordine interioar` în unitate7, accesul
în unit`]ile militare este permis numai pe la punctul de control, pe baz` de delega]ie
permanent` de serviciu, permis de intrare permanent sau bilet de intrare ori carnet
de serviciu înso]it de biletul de învoire (pentru militarii în termen). Accesul militarilor
[i persoanelor civile care nu apar]in unit`]ii este permis cu aprobarea comandantului unit`]ii
militare sau a persoanelor stabilite de comandant.
Consemnul general cuprinde îndatoririle santinelei, indiferent de postul încredin]at8,
iar consemnul particular cuprinde îndatoririle specifice postului pe care santinela îl are
în primire9. Consemnul general este stabilit prin regulamente militare, iar consemnul particular
prin documentele g`rzii.
În leg`tur` cu intrarea sau ie[irea persoanelor în sau din perimetrele p`zite, legea
pune condi]ia ca acestea s` fie vizibil delimitate. Impunerea acestei condi]ii este justificat`,
deoarece, în lipsa unei delimit`ri evidente, persoana în cauz` ar fi în eroare, iar uzul de arm`
împotriva ei, în astfel de condi]ii, nu ar fi legitim.
Consider`m c` delimitarea, despre care se vorbe[te în art. 47 lit.b, include [i semne
de avertizare, care s` aib` semnifica]ia c` accesul persoanelor [i al mijloacelor de transport
este interzis în perimetrele respective.
Uzul de arm` efectuat pentru imobilizarea infractorilor care, dup` s`vâr[irea
unor infrac]iuni, încearc` s` fug` (art.47 lit.d)
Textul citat impune explicarea no]iunii de infrac]iune10 [i a celei de infractor.
Potrivit art. 17 din Codul penal, infrac]iunea este fapta care prezint` pericol social, s`vâr[it`
6
A se vedea, spre exemplu, art.16 din Legea nr. 92/24 iulie 1996 privind organizarea [i func]ionarea
Serviciului de Telecomunica]ii Speciale; art. 16, alin. 1 din Legea nr. 191/19 octombrie 1998 privind
organizarea [i func]ionarea Serviciului de Protec]ie [i Paz`; art. 16 din Legea nr. 1/1998 (republicat`
în anul 2001) privind organizarea [i func]ionarea Serviciului de Informa]ii Externe.
7
Regulamentul de ordine interioar` în unitate (R.G.-1) a fost aprobat prin Ordinul general nr. 42
din 27.04.2000 al ministrului Ap`r`rii Na]ionale [i a intrat în vigoare la data de 01.07.2000.
8
A se vedea: art.43 din R.G.-2.
9
A se vedea: art. 44 din R.G.-2.
10
A se vedea: art.17 Cod penal.

122
 Analiz` juridic`
cu vinov`]ie [i prev`zut` de legea penal`. Infractorul este persoana care s`vâr[e[te
o infrac]iune în calitate de autor, complice sau instigator. Astfel, potrivit art. 24
din Codul penal, autorul este persoana care s`vâr[e[te în mod nemijlocit fapta prev`zut`
de legea penal`. Instigatorul este, în temeiul art. 25 Codul penal, persoana care, cu inten]ie,
determin` o alt` persoan` s` s`vâr[easc` o fapt` prev`zut` de legea penal`. În sfâr[it,
potrivit art. 26 din Codul penal, complicele este persoana care, cu inten]ie, înlesne[te sau ajut`
în orice mod la s`vâr[irea unei fapte prev`zut` de legea penal`.
Se pune îns` problema dac`, spre exemplu, un militar în termen, f`r` studii juridice,
aflat în serviciul de gard`, va putea s` stabileasc`, în fiecare caz în parte, dac` persoana
împotriva c`reia face uz de arm` a s`vâr[it, anterior fugii, o infrac]iune [i, în consecin]`,
are calitatea de infractor. R`spunsul este categoric nu. {i totu[i, militarul trebuie s` [tie
c` fapta este infrac]iune, iar f`ptuitorul – infractor, fiindc` uzul de arm` executat, dac` fapta
nu este infrac]iune, iar f`ptuitorul nu este infractor, este, evident, nelegal.
Pentru a remedia aceast` situa]ie, ar trebui ca to]i militarii ce execut` astfel de misiuni
s` aib` studii corespunz`toare, ceea ce este, practic, imposibil ori s` se modifice legea.
Astfel, în lege s-ar putea chiar renun]a la aceast` ipotez`, deoarece, oricum, în opinia noastr`,
este absorbit`, dup` caz, de ipotezele prev`zute la lit. a, f [i g din Legea nr. 17/1996.
Uzul de arm` împotriva oric`rui mijloc de transport folosit de persoanele prev`zute
la art. 47 lit. a [i b, precum [i împotriva conduc`torilor acestora, care refuz` s` opreasc`
la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existând indicii temeinice c` au s`vâr[it
o infrac]iune ori c` este iminent` s`vâr[irea unei infrac]iuni (art. 47 lit. c)
Acest text nu presupune dificult`]i de interpretare [i aplicare. Ar trebui, totu[i, precizat
c`, în temeiul art. 143 alin. 3 din Codul de procedur` penal`, exist` indicii temeinice atunci
când din datele existente rezult` presupunerea c` persoana fa]` de care se execut` tragerea
cu armamentul din dotare a s`vâr[it fapta. Spre exemplu, în cazul unui conduc`tor auto
care, dup` ce a lovit cu autovehiculul un pieton, încearc` s` fug` [i nu opre[te la semnalele
regulamentare ale agentului de circula]ie, exist` indicii temeinice c` a comis accidentul
de circula]ie.
În situa]ia prev`zut` de art. 147 lit. c este greu de respectat prevederile art. 51 din Lege,
întrucât, dat` fiind pozi]ia conduc`torului la volan, este dificil s` se poat` executa foc
la picioarele acestuia. De altfel, expresia pe cât posibil semnific` posibilitatea de a se executa
foc [i asupra altor zone ale corpului, urm`rindu-se îns` [i în astfel de situa]ii s` nu se cauzeze
moartea persoanei.
Uzul de arm` pentru imobilizarea sau re]inerea persoanelor cu privire la care sunt
probe temeinice c` au s`vâr[it o infrac]iune [i care riposteaz` ori încearc` s` riposteze
cu arma ori cu alte obiecte care pot pune în pericol via]a ori integritatea corporal`
a persoanei (art. 47 lit. f)
|n cazul acestei reglement`ri se observ` un dezechilibru între scopul urm`rit prin uzul
de arm` (imobilizarea sau re]inerea persoanelor) [i motivul care a determinat folosirea
armamentului din dotare (punerea în pericol a vie]ii ori a integrit`]ii corporale prin ripostarea
cu arma sau cu alte obiecte). Fa]` de motivul ce a determinat uzul de arm`, consider`m
c` scopul acestuia ar fi trebuit s` fie oprirea sau înl`turarea ripostei, iar imobilizarea sau re]inerea
persoanelor s` fie rezultate subsidiare. Pentru realizarea echilibrului între motivul [i scopul
123
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
uzului de arm`, mai nimerit ar fi fost dac` s-ar fi prev`zut, pur [i simplu, c` uzul de arm` se face
împotriva persoanelor care riposteaz` cu arma sau încearc` s` riposteze cu arma sau cu alte
obiecte, a[a cum s-a procedat în cazurile prev`zute la lit. b, c, e, h, i [i j.
De asemenea, condi]ia de a exista probe sau indicii temeinice c` persoanele în cauz`
au s`vâr[it o infrac]iune este deosebit de restrictiv` [i, în acela[i timp, nejustificat`.
Astfel, se observ` c`, de fapt, persoana împotriva c`reia se riposteaz` se afl` în legitim`
ap`rare, iar aceasta este justificat` tocmai de atacul a c`rui victim` este [i nicidecum
de împrejurarea c` cel care atac` a s`vâr[it o infrac]iune. Într-o interpretare stricto sensu,
s-ar deduce c` împotriva persoanei care riposteaz` ori încearc` s` riposteze nu se poate
face uz de arm` dac` nu sunt probe sau indicii temeinice c` a s`vâr[it anterior o infrac]iune.
Bineîn]eles, o asemenea interpretare nu poate fi acceptat` întrucât, practic, cu totul nejustificat,
ar face ineficiente prevederile legale referitoare la legitima ap`rare care, a[a cum s-a v`zut,
sunt de aplicabilitate general`.
În sfâr[it, textul art. 47 lit. f folose[te, al`turi de indicii temeinice, [i termenul prob`.
În temeiul art. 63 din Codul de procedur` penal` constituie prob` orice element de fapt care
serve[te la constatarea existen]ei sau inexisten]ei unei infrac]iuni, la identificarea persoanei
care a s`vâr[it-o [i la cunoa[terea împrejur`rilor necesare pentru justa solu]ionare a cauzelor
penale. Spre exemplu, sunt probe: faptul c` un conduc`tor auto a lovit cu autovehiculul
pe care îl conducea un pieton, moartea victimei, intrarea unei persoane într-un perimetru
delimitat prin escaladarea gardului, aruncarea unei grenade asupra unui depozit, executarea
focului cu arma împotriva unui militar aflat în serviciul de gard` etc.
Probele nu trebuie confundate cu mijloacele de prob`. Mijloacele de prob` sunt, potrivit
art. 64 din Codul de procedur` penal`, mijloacele prev`zute de lege prin care se constat`
elementele de fapt, adic` probele ce pot servi la aflarea adev`rului. Acestea sunt: declara]iile
învinuitului11 sau inculpatului12; declara]iile p`r]ii v`t`mate13, ale p`r]ii civile14 [i ale p`r]ii
responsabile civilmente15, declara]iile martorilor16, înscrisurile, înregistr`rile audio sau video,
fotografiile, mijloacele materiale de prob`17.
11
Potrivit art. 299 Cod de procedur` penal`, persoana fa]` de care se efectueaz` urm`rirea penal`
se nume[te învinuit, cât timp nu a fost pus` în mi[care ac]iunea penal` împotriva sa.
12
Inculpat este persoana împotriva c`reia s-a pus în mi[care ac]iunea penal` (art. 23 Cod de procedur`
penal`). Punerea în mi[care a ac]iunii penale const` în formularea de c`tre procuror a actului de acuzare
împotriva unei persoane, în privin]a c`reia exist` probe c` a s`vâr[it, cu vinov`]ie, o fapt` prev`zut`
de legea penal` [i nu exist` vreuna din cauzele care împiedic` punerea în mi[care sau exercitarea ac]iunii
penale, prev`zute de art. 10 Cod de procedur` penal`.
13
Partea v`t`mat` este, potrivit art. 24 Cod de procedur` penal`, persoana care a suferit o v`t`mare
fizic`, moral` sau material`, ca urmare a s`vâr[irii unei infrac]iuni.
14
Partea civil` este, în temeiul art. 15 Cod de procedur` penal`, persoana v`t`mat` care a suferit
o pagub` material` sau moral` în urma infrac]iunii s`vâr[ite.
15
Partea responsabil` civilmente este persoana chemat` în procesul penal s` r`spund` al`turi
ori în locul învinuitorului sau inculpatului pentru pagubele materiale sau morale produse p`r]ii v`t`mate
de c`tre învinuit prin infrac]iunea s`vâr[it` (art. 16 Cod de procedur` penal`).
16
Martor este persoana care are cuno[tin]` despre vreo fapt` sau despre vreo împrejurare de natur`
s` serveasc` la aflarea adev`rului într-o cauz` penal`. A se vedea: art. 78 [i urm. din Codul de procedur`
penal`.
17
Mijloacele materiale de prob` sunt: obiectele care con]in sau poart` o urm` a faptei s`vâr[ite;
obiectele care au fost destinate s` serveasc` la s`vâr[irea unei infrac]iuni; obiectele care sunt produsul
unei infrac]iuni. A se vedea: art. 94-95 Cod de procedur` penal`.

124
 Analiz` juridic`
Remarc`m c` actuala reglementare nu mai pune condi]iile prev`zute de art. 36 lit. e
din Decretul nr. 367/1971, ca infrac]iunea comis` anterior s` fie grav`, iar r`mânerea
infractorului în stare de libertate s` constituie un pericol deosebit de grav. Renun]area
la aceste condi]ii a fost impus` de imposibilitatea practic` în care se aflau, uneori,
cei care foloseau focul armamentului împotriva infractorilor de a aprecia dac` infrac]iunea
este sau nu grav`, iar r`mânerea acestora în stare de libertate constituia sau nu un pericol
deosebit de grav. S` mai ad`ug`m [i faptul c` numai legea penal` stabile[te situa]iile
în care o infrac]iune are, dup` caz, consecin]e grave sau deosebit de grave18. Cu alte cuvinte,
ar fi fost [i nelegal s` se lase la aprecierea celui care face uz de arm` s` stabileasc`
dac` o infrac]iune este sau nu grav` ori deosebit de grav`.
Ar mai trebui remarcat c` textul legal se refer` la arme, f`r` s` fac` distinc]ie,
astfel c` uzul de arm` va fi legitim [i atunci când persoanele riposteaz` sau încearc`
s` riposteze cu alte arme decât cele de foc, cum ar fi, spre exemplu, armele albe.
Uzul de arm` pentru împiedicarea fugii de sub escort` sau evadarea celor afla]i
în stare legal` de de]inere (art. 47 lit. g)
În con]inutul art. 47 lit. g din Legea nr. 17/1996, fuga de sub escort` semnific`
sustragerea, pe timpul deplas`rii, de sub paza la care este supus` persoana în leg`tur`
cu care exist` indicii c` a s`vâr[it anterior o infrac]iune sau chiar care se afl` în stare legal`
de re]inere sau de]inere.
Evadarea const` tocmai în sustragerea persoanei din starea legal` de re]inere ori de]inere.
Sunt în stare legal` de re]inere persoanele împotriva c`rora, în cursul procesului penal,
s-a luat m`sura re]inerii sau a arest`rii19, iar în stare legal` de de]inere persoanele care execut`,
ca urmare a unei condamn`ri definitive pentru s`vâr[irea unei infrac]iuni, pedeapsa
cu închisoare ori deten]ia pe via]`.
Ra]iunea uzului de arm`, în ipotezele prev`zute de art. 47 lit. g, const` tocmai
în împiedicarea persoanelor respective de a se sustrage r`spunderii penale pentru infrac]iunile
s`vâr[ite înainte de luarea m`surii escort`rii, re]inerii sau arest`rii ori de a se sustrage execut`rii
pedepsei la care au fost condamnate.
Consider`m îns` c` ipoteza de la lit. d (imobilizarea infractorilor care, dup` s`vâr[irea
unor infrac]iuni, încearc` s` fug`) este acoperitoare [i pentru ipotezele particulare prev`zute
de art. 47 lit. g, astfel c` acest text legal poate fi apreciat ca fiind inutil. Într-adev`r,
atât escortarea, re]inerea sau arestarea, cât [i deten]ia sunt consecin]e care decurg
din s`vâr[irea anterioar` de c`tre persoan` a unei infrac]iuni.
Reglementarea prin lege, prin dou` texte diferite, a aceleia[i ipoteze este de natur`
s` creeze confuzii în practic`, motiv pentru care, de lege ferenda, s-ar impune eliminarea
prevederilor art. 47 lit. g.
18
A se vedea, spre exemplu, omorul deosebit de grav, prev`zut de art. 176 Cod penal; furtul calificat
prev`zut de art. 209 alin. 2 Cod penal; delapidarea care a produs consecin]e deosebit de grave (art. 2151
alin. 2); distrugerea calificat` (art. 218 Cod penal) etc.
19
M`sura re]inerii poate fi luat` de organul de cercetare penal` fa]` de învinuit dac` sunt probe sau indicii
temeinice c` a s`vâr[it o fapt` prev`zut` de legea penal`. Durata m`surii este de maximum 24 de ore.
A se vedea: art.143 [i urm. din Cod de procedur` penal`. Arestarea se dispune de procuror sau de instan]a
de judecat`, dac` exist` vreunul din cazurile prev`zute de art. 148 Cod de procedur` penal` [i dac`
se consider` c` este în interesul procesului penal privarea de libertate a învinuitului sau inculpatului.
A se vedea: art. 146 [i urm. Cod de procedur` penal`.

125
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Uzul de arm` împotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care încearc`
s` p`trund` f`r` drept în sediile sau în perimetrele autorit`]ilor [i institu]iilor publice
(art. 47 lit. h)
Aceast` situa]ie este asem`n`toare cu cea reglementat` de art. 47 lit. c, numai c` avem
în vedere nu unit`]ile militare, ci sediile sau perimetrele autorit`]ilor [i institu]iilor publice.
De fapt, unit`]ile militare pot fi considerate drept componente ale sediilor autorit`]ilor
publice, întrucât Constitu]ia, în Titlul III (autorit`]ile publice), art. 117, se refer` [i la for]ele
armate. În consecin]`, prevederile art. 47 lit. c sunt, practic, avute în vedere [i în ipoteza
reglementat` de art. 47 lit. h. Eliminarea situa]iei prev`zute de art. 47 lit. h, într-o viitoare
reglementare, s-ar impune, pentru acelea[i considerente pe care le-am evocat în leg`tur`
cu prevederile art. 47 lit. g.
Uzul de arm` împotriva acelora care atac` sau împiedic` militarii s` execute misiuni
de lupt` (art. 47 lit. i.)
Este o situa]ie care ar putea fi cumulat` cu situa]ia prev`zut` de art. 47 lit. a.
Într-adev`r, legiuitorul, pentru identitate de ra]iune, s-ar fi putut referi în art. 47 lit. a
la misiunile de lupt` [i nu numai la serviciul de gard` [i paz` [i ar fi putut s` aib` în vedere
[i împiedicarea militarilor de a executa aceste misiuni. Actuala manier` de reglementare
reprezint` un exemplu criticabil în care o ipotez` general` este dublat`, f`r` consecin]e
practice, de o ipotez` particular`. {i în acest caz, de lege ferenda, propunem o unificare
a prevederilor art. 47 lit. a cu cele ale art. 47 lit. i.
Uzul de arm` pentru executarea interven]iei antiteroriste asupra obiectivelor atacate
sau capturate de terori[ti, în scopul re]inerii sau anihil`rii acestora, eliber`rii ostaticilor
[i restabilirii ordinii publice (art. 47 lit. j)
Uzul de arm`, în aceast` situa]ie, vizeaz` atât obiectivele atacate sau capturate de terori[ti,
cât [i re]inerea sau anihilarea acestora. Re]inerea terori[tilor, despre care se vorbe[te
în textul legal, nu are semnifica]ia de m`sur` preventiv`, a[a cum este ea reglementat`
de art. 143 [i urm. din Codul de procedur` penal`, ci de ac]iune ce are ca obiectiv prinderea
sau imobilizarea acestora.
Sintagma anihilarea terori[tilor are semnifica]ia de a stopa sau înl`tura ac]iunile
terori[tilor20 pentru eliberarea ostaticilor [i restabilirea ordinii de drept. Ar trebui observat
c` scopul eliber`rii ostaticilor [i restabilirea ordinii de drept trebuie s` existe în momentul
declan[`rii [i în timpul desf`[ur`rii interven]iei antiteroriste. Nerealizarea acestui scop,
ca urmare a interven]iei antiteroriste, nu determin` îns` ca uzul de arm` s` fie considerat ilegal.
Uzul de arm` executat de comandan]ii sau [efii militari (art. 50)
Potrivit art. 50 din Lege, comandan]ii sau [efii militari pot face uz de arm` împotriva
subordona]ilor, pentru a stabili ordinea, dac` alte m`suri de împiedicare sau constrângere
nu sunt posibile, atunci când ac]iunile acestora sunt îndreptate în mod v`dit spre tr`darea
patriei sau z`d`rnicirea îndeplinirii unei misiuni de lupt` ori când pericliteaz` în mod grav
capacitatea de lupt` a unit`]ii. În aceste cazuri, se face uz de arm` respectându-se prevederile
referitoare la soma]ia legal`.
20
A se vedea Dic]ionarul explicativ al limbii rom#ne, p. 42.

126
 Analiz` juridic`
Pentru ca uzul de arm` în aceste cazuri s` fie legal, trebuie îndeplinite cumulativ
urm`toarele condi]ii:
a) Persoana care face uz de arm` trebuie s` aib` calitatea de comandant sau [ef militar,
iar persoana împotriva c`reia se face uz de arm` trebuie s` fie subordonat.
Potrivit art. 9 din R.G.-1, dup` func]ia pe care sunt încadra]i, militarii sunt, unii fa]` de al]ii,
comandan]i, subordona]i [i egali în func]ie. Prin termenul comandant se în]elege, dup` caz,
[i calitatea de [ef. Raportul de subordonare se stabile[te prin statele de organizare ale unit`]ilor
militare.
În temeiul art. 10 din R.G.-1, comandan]ii sunt cei c`rora li se subordoneaz`,
chiar [i temporar, al]i militari pe linie de serviciu. Deci, subordonarea are loc numai
în ceea ce prive[te raporturile de serviciu, fiind exclus` subordonarea în leg`tur`
cu raporturile private dintre militari. De exemplu, într-o cl`dire cu mai multe locuin]e,
în ceea ce prive[te raporturile locative sau de vecin`tate, un militar nu poate pretinde
c` este comandantul celorlal]i militari ce locuiesc în acea cl`dire, chiar dac` acest militar,
în raporturile de serviciu (deci, la unitate), este comandantul lor. În raporturile lor private,
ca oricare ale persoane, [i militarii sunt egali între ei, neexistând rela]ii de subordonare.
Comandantul cu func]ia imediat superioar` unui subordonat se nume[te comandant
nemijlocit, iar comandan]ii structurilor militare cu func]ii ierarhice superioare comandantului
nemijlocit al unui subordonat sunt, pentru acesta, comandan]i direc]i.
Pentru ca uzul de arm` executat de comandant s` fie legal este necesar ca situa]iile
care impun acesta s` aib` loc în timpul în care exist` raportul de subordonare. Evident,
uzul de arm` în situa]iile ivite înainte de stabilirea sau dup` încetarea raportului de subordonare
este ilegal.
Prevederile art. 50 nu pot fi aplicate prin analogie, întrucât, fiind prevederi speciale
în raport cu celelalte norme cuprinse în Legea nr. 17/1996, sunt de strict` interpretare
[i aplicare. Pe cale de consecin]`, un militar nu ar putea s` fac` uz de arm` împotriva
altui militar care este egal ori mai mare în grad sau func]ie sau care îi este inferior în grad
sau func]ie, dar fa]` de care nu are calitatea de comandant. În sfâr[it, un militar, chiar [ef,
nu poate face uz de arm` împotriva unui salariat civil, deoarece, pe de o parte, art. 50 se refer`
la subordona]i, iar, potrivit R.G.-2, numai militarii pot avea calitatea de subordonat [i, pe de alt`
parte, fiindc` salaria]ii civili î[i desf`[oar` activitatea în temeiul unui contract de munc`,
care are la baz` principiul egalit`]ii p`r]ilor contractante.
b) Scopul uzului de arm` s`-l constituie restabilirea ordinii. Aceast` condi]ie rezultat`,
f`r` echivoc, din cuprinsul art. 50, presupune o stare de dezordine în rândul subordona]ilor,
adic` o stare în care ace[tia nu mai respect` normele legale [i regulamentare în vigoare
ce privesc comportamentul militarilor. De cele mai multe ori, dezordinea cap`t` aspectul
înc`lc`rii cerin]elor jur`mântului militar21 sau al insubordon`rii, adic` al refuzului de a executa
ordinele în leg`tur` cu îndatoririle de serviciu ale militarilor22.
21
Potrivit art. 50 alin. 2 din Constiutu]ie, cet`]enii c`rora le sunt încredin]ate func]ii publice,
precum [i militarii r`spund de îndeplinirea cu credin]` a obliga]iilor ce le revin [i, în acest scop,
vor depune jur`mântul cerut de lege. În temeiul art. 8 din Legea nr. 46/1996 privin preg`tirea popula]iei
pentru ap`rare, con]inutul jur`mântului militar este urm`torul: “Eu ... jur credin]` patriei mele, România !
Jur s`-mi ap`r ]ara, chiar cu pre]ul vie]ii ! Jur s` respect legile ]`rii [i regulamentele militare ! A[a s`-mi ajute
Dumnezeu !”.
22
A se vedea art. 334 din Codul penal.

127
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
c) S` nu fie posibile alte m`suri de împiedicare ori constrângere. Aceast` condi]ie
presupune, dup` caz, fie c`, realmente, datorit` împrejur`rilor în care sunt comise faptele,
nu exist` sau nu pot fi luate alte m`suri de împiedicare sau constrângere, fie c` au fost luate
astfel de m`suri, dar nu s-a reu[it stoparea manifest`rilor de dezordine din partea subordona]ilor.
Altfel spus, în situa]ia dat`, uzul de arm` este unica solu]ie pentru a restabili ordinea.
d) Ac]iunile de dezordine ale subordona]ilor s` fie îndreptate în mod v`dit c`tre s`vâr[irea
uneia din urm`toarele fapte: tr`darea patriei; z`d`rnicirea îndeplinirii unor misiuni de lupt`;
periclitarea, în mod grav, a capacit`]ii de lupt` a unit`]ii;
Mai întâi, trebuie s` subliniem cerin]a impus` de lege ca ac]iunile subordona]ilor
s` fie îndreptate v`dit c`tre s`vâr[irea uneia din cele trei fapte. Adic`, trebuie s` fie vorba
despre o ac]iune neechivoc`, sigur îndreptat`, dup` caz, c`tre tr`dare, neîndeplinirea
misiunilor de lupt` sau punerea în pericol grav a capacit`]ii de lupt` a unit`]ii. S-a pus aceast`
condi]ie pentru a preveni acele situa]ii în care, în temeiul unor b`nuieli neverificate, s-ar folosi
nejustificat focul armamentului împotriva subordona]ilor.
Tr`darea de patrie poate îmbr`ca forma a trei infrac]iuni: tr`darea (art. 155 Cod penal)23;
tr`darea prin ajutorarea inamicului (art. 156 Cod penal)24 [i tr`darea prin transmitere
de secrete (art. 157 Cod penal)25.
Z`d`rnicirea îndeplinirii misiunilor de lupt` înseamn` împiedicarea realiz`rii scopului
unei ac]iuni care trebuie executat` în lupt` de c`tre un militar26. Misiunile de lupt`
pot fi primite de militari, de subunit`]ile sau unit`]ile militare atât în timp de pace, cât [i în timp
de r`zboi. De regul`, în timp de pace, misiunile de lupt` sunt nominalizate prin legi
sau regulamente27. Z`d`rnicirea poate consta fie într-o inac]iune, fie într-o ac]iune. În concret,
spre exemplu, poate fi considerat` z`d`rnicire a unei misiuni de lupt`: refuzul de a executa
23
Tr`darea (art. 155 Cod penal) este fapta cet`]eanului român sau a persoanei f`r` cet`]enie, domiciliat`
pe teritoriul statului român, de a intra în leg`tur` cu o putere sau cu o organiza]ie str`in` ori cu agen]ii
acestora, în scopul de a suprima sau a [tirbi unitatea [i indivizibilitatea, suveranitatea sau independen]a
statului, prin ac]iuni de provocare de r`zboi contra ]`rii sau de înlesnire a ocupa]iei militare str`ine
ori de subminare economic` sau politic` ori de aservire fa]` de o putere str`in` sau de ajutare a unei puteri
str`ine pentru desf`[urarea unei activit`]i du[m`noase împotriva siguran]ei statului. Pedeapsa este deten]ie
pe via]` sau închisoare de la 15 la 25 de ani [i interzicerea unor drepturi.
24
Tr`darea prin ajutorarea inamicului (art. 156 Cod penal) este fapta cet`]eanului rom`n sau a persoanei
f`r` cet`]enie, domiciliat` pe teritoriul statului român, care, în timp de r`zboi, s`vâr[e[te una din urm`toarele
fapte: a) pred` inamicului teritorii, ora[e, pozi]ii de ap`rare, depozite ori instala]ii ale for]elor armate
române sau care servesc ap`r`rii; b) pred` inamicului nave, aeronave, ma[ini, aparate, armament sau orice
alte materiale care pot sluji purt`rii r`zboiului; c) procur` du[manului oameni, valori [i materiale de orice
fel; d) trece de partea inamicului sau efectueaz` alte ac]iuni care sunt de natur` s` favorizeze activitatea
du[manului ori s` sl`beasc` puterea de lupt` a for]elor armate române sau a armatelor aliate. Pedeapsa
este aceea[i ca [i în cazul tr`d`rii. Cu aceea[i pedeaps` se sanc]ioneaz` cet`]eanul român sau persoana
f`r` cet`]enie, domiciliat` pe teritoriul statului român, care, în timp de r`zboi, lupt` sau face parte
din forma]iuni de lupt` împotriva statului român sau a alia]ilor s`i.
25
Tr`darea prin transmitere de secrete (art. 157 Cod penal) este fapta cet`]eanului român sau a persoanei
f`r` cet`]enie domiciliat` pe teritoriul statului român care transmite secrete de stat unei puteri sau organiza]ii
str`ine sau agen]ilor acestora ori procur` documente sau date ce constituie secrete de stat sau de]ine
asemenea documente, f`r` s` aib` calitatea de a le cunoa[te, în scopul transmiterii lor unei puteri
sau organiza]ii str`ine ori agen]ilor acestora. Pedeapsa este aceea[i ca [i în cazul tr`d`rii.
26
A se vedea Lexicon militar, p. 224.
27
Spre exemplu: art. 1 din R.G.2 prevede c` serviciul de gard` constituie misiune de lupt`.

128
 Analiz` juridic`
o misiune de lupt`, împiedicarea altor militari de a-[i executa misiunea, sabotarea unei
misiuni etc.
Periclitarea în mod grav a capacit`]ii de lupt` a unit`]ii înseamn` crearea pericolului
de a aduce unitatea în starea de a nu-[i putea realiza misiunile de lupt` ce-i sunt stabilite.
Deci, nu este necesar ca rezultatul s` se produc`, adic` unitatea s` fie în incapacitate
de a-[i îndeplini misiunile de lupt`. De fapt, uzul de arm` în aceast` situa]ie are tocmai
menirea de a împiedica producerea unui astfel de rezultat.
La o atent` analiz`, în toate cele trei cazuri, militarii, împotriva c`rora se face uz de arm`,
s`vâr[esc infrac]iuni dintre cele mai grave, atât pentru siguran]a na]ional`28, cât [i pentru
capacitatea de lupt` a unit`]ilor militare, împrejurare care justific` (legitimeaz`) folosirea
acestei m`suri extreme.
Soma]ia legal` (art. 49)
Soma]ia legal` este un mijloc de avertizare a persoanei sau a persoanelor aflate în una
din situa]iile prev`zute de art. 47, 48 sau 50 pentru a înceta s`vâr[irea actelor sau a faptelor
prev`zute de textele legale respective. Soma]ia este un ultim avertisment înainte de a se face
uz de arm`.
Pentru a fi legal` [i eficient`, este necesar ca soma]ia s` fie efectuat` astfel încât s` fie
recep]ionat` de persoanele c`rora li se adreseaz`.
Situa]iile în care uzul de arm` se poate executa f`r` soma]ie legal` sunt expres prev`zute
de lege [i, fiind vorba despre norme speciale, aplicarea lor nu poate fi extins`, prin analogie,
[i la alte situa]ii. Astfel, potrivit art. 49 alin. 5 din Legea nr. 17/1996, se poate face uz de arm`
f`r` soma]ie legal` în urm`toarele situa]ii: împotriva acelora care atac` militarii afla]i
în serviciul de gard`, paz`, escort`, protec]ie, men]inerea [i restabilirea ordinii de drept,
precum [i împotriva celor care, prin actul s`vâr[it prin surprindere, pun în pericol obiectivul
p`zit (art. 47 lit. a); împotriva acelora care atac` persoanele \nvestite cu exerci]iul autorit`]ii
publice sau c`rora, potrivit legii, li se asigur` protec]ie (art. 47 lit. b); pentru imobilizarea
sau re]inerea persoanelor cu privire la care sunt probe sau indicii temeinice c` au s`vâr[it
o infrac]iune [i care riposteaz` sau încearc` s` riposteze cu arma sau cu alte obiecte
care pot pune în pericol via]a ori integritatea corporal` a persoanei (art. 47 lit. f); pentru
executarea interven]iei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de terori[ti,
în scopul re]inerii sau anihil`rii acestora, eliber`rii ostaticilor [i restabilirii ordinii publice
(art. 47 lit. j); când persoanele autorizate s` de]in`, s` poarte [i s` foloseasc` arme pentru
paz` sau autoap`rare se afl` în legitim` ap`rare sau în stare de necesitate (art. 48).
Neobligarea celui care face uz de arm` în situa]iile evocate, de a executa, în prealabil,
soma]ia legal` este întemeiat`, în opinia noastr`, atât pe starea de legitim` ap`rare ori, dup`
caz, pe starea de necesitate în care acesta se afl`, cât [i pe faptul c`, de regul`, cei împotriva
c`rora se folose[te focul armamentului s`vâr[esc sau urmeaz` s` s`vâr[easc` fapte deosebit
de grave [i ac]ioneaz` prin surprindere.

28
Potrivit art. 1 din Legea nr. 51/29 iulie 1991, siguran]a na]ional` const` în starea de legalitate,
de echilibru [i de stabilitate economic` [i politic` necesar` existen]ei [i dezvolt`rii statului român ca stat
suveran, unitar, independent [i indivizibil, în men]inerea ordinii de drept [i a climatului de exercitare
neîngr`dit` a drepturilor, libert`]ilor [i îndatoririlor fundamentale ale cet`]enilor, potrivit principiilor
[i normelor democratice statornicite prin Constitu]ie.

129
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Oricum, eliminarea soma]iei legale este determinat` at#t de gravitatea faptelor s`vâr[ite,
cât [i de iminen]a acestora.
Practic, în situa]iile enumerate, dac` legea ar pretinde s` se fac` soma]ia legal`,
persoanelor în cauz` li s-ar oferi r`gazul necesar pentru declan[area sau finalizarea ac]iunilor
lor ilegale.
Nimic nu opre[te îns`, [i în astfel de situa]ii, fa]` de împrejur`rile concrete în care
se produc faptele, dac` exist` timpul necesar, s` se execute soma]ia legal`. Avem în vedere,
în mod deosebit, situa]iile prev`zute de art. 47 lit. f [i j.
În toate celelalte situa]ii, înainte de a se face uz de arm`, este obligatorie soma]ia
legal`. Lipsa soma]iei legale în cazurile în care aceasta este cerut` de lege [i, în consecin]`,
executarea focului de arm` direct asupra persoanelor, mijloacelor de transport sau bunurilor,
în raport cu consecin]ele ce se produc, vor determina angajarea r`spunderii juridice a celor
în cauz`.
Soma]ia se face prin cuvântul “Stai !”. În caz de nesupunere, se someaz`, din nou,
prin cuvintele “Stai, c` trag !” Dac` cel în cauz` nu se supune nici de aceast` dat`,
se someaz` prin tragerea focului de arm` în sus, în plan vertical.
În sfâr[it, în cazul în care, dup` executarea soma]iei legale, persoana în cauz`
nu se supune, se poate face uz de arm` împotriva acesteia. Este de observat c` legea,
folosind singularul (tragerea focului de arm`), pune condi]ia s` se trag` cel pu]in un foc
de avertisment, în sus, în plan vertical. Bineîn]eles, aceasta este o condi]ie minim`,
în practic`, cei ce fac uz de arm` pot executa dou` sau mai multe focuri de avertisment,
în raport cu împrejur`rile concrete ale fiec`rei situa]ii.
În temeiul art. 49 alin. 4, în cazurile prev`zute de art. 47 lit. h [i i, se poate face uz de arm`
numai dup` ce s-a repetat de trei ori, la intervale de timp suficiente pentru dispersarea
participan]ilor, soma]ia: “P`r`si]i. . ., vom folosi arme de foc !”.
În sfâr[it, în cazul folosirii armelor împotriva autovehiculelor se execut` un foc în plan
vertical, apoi se va trage în pneurile acestora, în scopul imobiliz`rii (art. 49 alin. ultim).
Deci, executarea focului de arm` asupra autovehiculelor se face exclusiv asupra pneurilor
[i numai pentru imobilizarea acestora. Drept urmare, este interzis` executarea focului
asupra altor p`r]i ale autovehiculului [i în alt scop decât imobilizarea lor. Spre exemplu, este
interzis s` se execute foc de arm` asupra rezervorului de alimentare cu carburan]i, fiindc`,
evident, astfel se poate provoca incendierea acestuia. De asemenea, este interzis` executarea
focului asupra u[ilor sau a caroseriei, deoarece, în acest mod, pot fi lovite persoanele
ce se afl` în interiorul autovehiculului.

130
 ri
te STAREA
a
b R ~NV|}|M+NTULUI
z
e GM
D ACADEMIC NAVAL
ROM+NESC
Invita]ii redac]iei au fost contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN, rectorul Academiei
Navale “Mircea cel B`tr#n”*, comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA, prorectorul
Academiei Navale “Mircea cel B`tr#n”, c`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU,
decanul Facult`]ii de Marin` Militar`, [i locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC,
decanul Facult`]ii de Marin` Civil`

Colonelul Costinel PETRACHE: Pentru \nceput, v` rog s` configura]i locul [i menirea

Academiei Navale \n coordonatele reprezentate at#t de sistemul na]ional de \nv`]`m#nt,
c#t [i de intimitatea evolutiv` a \nv`]`m#ntului rom#nesc de marin`. Bun`oar`,
cum reg`sim Academia Naval` “Mircea cel B`tr#n” pe “valul” impactului permanent
dintre tradi]ie [i inova]ie ?

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Dezvoltarea actual`, dar [i perspectiva
flotelor Marinei Rom#ne, modernizarea continu` a navelor, dotarea acestora cu tehnic` [i echipa-
mente complexe, precum [i diversificarea func]ionalit`]ii navelor militare [i civile, au necesitat muta]ii
profunde în procesul de formare a ofi]erilor de marin`, \ndritui]i s` asigure conducerea [i exploa-
tarea acestora în condi]ii de siguran]` deplin` [i eficien]` economic` maxim`. Tocmai de aceea,
prin ridicarea nivelului [tiin]ific al procesului de înv`]`m#nt din Academia Naval` se realizeaz`
nu numai o calificare superioar` a ofi]erilor de marin`, dar [i o preg`tire inginereasc` apt`
de a fi comparat` cu alte institu]ii de înv`]`m#nt superior tehnic de specialitate, la nivel na]ional.
Trebuie s` admitem c`, de la înfiin]area primei {coli Navale, în urm` cu peste 130 de ani,
pân` în prezent, înv`]`m#ntul superior de marin` a avut un caracter unitar, asigur#nd preg`tirea,
în cadrul aceleia[i institu]ii, a tuturor ofi]erilor Marinei Rom#ne.
În acest sens, integrarea înv`]`m#ntului superior de marin` în coordonatele celui na]ional
a avut un caracter permanent, aceast` afirma]ie fiind sus]inut` documentar, [i nu numai, de numerosele
m`rturii atestate [tiin]ific, dar [i de continuitatea istoric` a preg`tirii, specializ`rii [i perfec]ion`rii
personalului pentru Marina Rom#n`, în institu]ia sa tradi]ional`, care, sub diverse denumiri,
a asigurat, în timp, formarea cadrelor necesare pentru lupta pe mare sau pentru transportul
maritim [i fluvial.
Întotdeauna a guverna o nav` a presupus îmbinarea [tiin]ei de a-i pune în valoare calit`]ile
nautice cu arta de a evita înghi]irea ei [i a echipajului de c`tre valuri. Pentru o nav` de lupt`
* La 6 noiembrie a.c., contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN a fost numit \n func]ia
de director al Statului Major General

131
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
lucrurile sunt mai complicate, aceasta fiind permanent într-un dublu
conflict, cu natura adesea ostil` [i imprevizibil` [i cu adversarul
aeronaval care urm`re[te s` o nimiceasc` în larg sau în port. De aceea,
dintotdeauna profesia de ofi]er de marin` a fost grea [i periculoas`.
De cuno[tin]ele [i deprinderile fiec`rui om de la bord depinde
supravie]uirea navei [i a oamenilor ei.
În prezent, preg`tirea ofi]erilor de marin` a devenit extrem de complex`,
gra]ie aventurii umane a cunoa[terii [tiin]ifice care a cuprins în conul
s`u de lumin` [i mijloacele de naviga]ie. O nav` este o uzin`
supertehnicizat`, dominat` de electronic`, automatiz`ri, ma[ini moderne
de calcul încorporate în aparatura de naviga]ie, în sistemele de armament
[i telecomunica]ii, în instala]iile de guvernare [i propulsie. De la aceste realit`]i pleac` filozofia
menirii noastre prezente [i viitoare. Astfel de nave trebuie conduse eficient în lupt` – deci sunt
necesari stat-majori[ti de marin` exper]i –, trebuie între]inute [i conduse pe mare, la instruc]ie
sau în confrunt`ri aeronavale de ofi]eri, mai[tri militari \n a c`ror competen]` nu trebuie s` fie
nici o fisur`. De asemenea, conducerea unei nave civile supuse stihiilor naturii, dar [i exigen]elor
economice de transport naval presupune formarea unor ofi]eri bine preg`ti]i, marinari des`vâr[i]i,
cu abilit`]i [i cuno[tin]e de specialitate perfecte. Asemenea oameni preg`te[te Academia Naval`
“Mircea cel B`trân”, care, cu structura sa actual`, constituie exponentul înv`]`mântului superior
de marin` românesc, cunoscut [i recunoscut, prin tradi]ie, valoare [i eficien]` atât pe plan na]ional,
cât [i pe plan interna]ional.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Este de domeniul eviden]ei
c` recunoa[terea institu]iei noastre ca parte a sistemului de înv`]`mânt na]ional a fost permanent`.
Istoric vorbind, institu]ia de înv`]`mânt de marin` a fost inclus` în sistemul na]ional de înv`]`mânt
înc` de la înfiin]are, actele de atestare integr#nd Academia Naval` “Mircea cel B`trân” în peisajul
complex al înv`]`mântului na]ional.
|n planul devenirii, o istorie a înv`]`mântului românesc de marin`, oricât de generoas`
ar fi, nu poate inventaria decât momentele cruciale, bornele de hotar ale devenirii institu]iei na]ionale
a marin`riei române[ti, aspecte pe care vreau s` le relev \n continuare.
Începând cu a doua jum`tate a secolului al XIX-lea, în contextul cre[terii rolului flotei militare
[i civile, ca factor de putere naval`, se întreprind [i la noi primii pa[i spre institu]ionalizarea
unor forme adecvate de formare a cadrelor pentru marin` [i racordarea înv`]`mântului de marin`
de specialitate la solicit`rile practicii sociale [i ale înv`]`mântului na]ional.
Ideea înfiin]`rii unei [coli superioare de profil a fost sus]inut` mult` vreme în pres` [i chiar
în parlamentul ]`rii. Într-un articol ap`rut în ziarul “Universul” din 1893, se relev`, c` dac` un vapor
putea fi adus în 24 de ore în loca]ie, pentru formarea personalului marin`resc na]ional era nevoie
de decenii. Pe fondul acestei g#ndiri, la 29 octombrie 1909 a fost înfiin]at` {coala Naval` Superioar`.
Urmare a evolu]iei superioare a înv`]`mântului de marin`, \n octombrie 1938 se înfiin]a în cadrul
{colii Navale – Sec]ia Marin` de Comer], care preg`tea ofi]eri de punte, mecanici, radiotelegrafi[ti,
agen]i [i comisari de bord.
Un moment important în evolu]ia înv`]`mântului de marin` l-a constituit reintegrarea
{colii Militare de Marin` în rândul institu]iilor de înv`]`mânt superior, fapt petrecut în anul 1954.
Se m`re[te durata de [colarizare la 4 ani, ceea ce a permis o mai bun` preg`tire a promo]iilor
de ofi]eri.
Anul 1959 reînnoad` tradi]ia preg`tirii superioare a ofi]erilor pentru marina comercial`,
în {coala Militar` Superioar` de Marin` înfiin]#ndu-se o sec]ie destinat` marinei comerciale.
|n institu]ia \nv`]`m#ntului rom#nesc de marin` au fost, \n ultima jum`tate de secol, clivaje,
reorganiz`ri, re\mpliniri. În anul 1972, pentru prima dat` în istoria înv`]`mântului românesc
de marin`, sec]iile civile [i militare – interdependente prin istorie [i evolu]ie – se despart, încercând,
fiecare în parte, s`-[i contureze propriul destin.
132

Academia Naval\
“Mircea cel B\tr=n”
- reperele devenirii -
• 17 noiembrie 1872 – prin Decizia
Ministerial` nr. 15, ia fiin]`, la Gala]i,
“{coala Flotilei”, prima institu]ie
de \nv`]`m#nt a marinei, menit`
s` preg`teasc` prin cursuri, cu durata
de doi ani, ofi]eri [i subofi]eri de marin`.
• Dup` numai zece ani de func]io-
nare “{coala Flotilei” este desfiin]at`,
preg`tirea cadrelor de marin` reali-
z#ndu-se \n “{coala Militar` de Infan-
terie [i Cavalerie”.
• 1892 – “{coala Militar` de Infan-
terie [i Cavalerie” intr` \n organica
“{colii Speciale de Artilerie [i Geniu”,
care \n anul 1910 devine “{coala Mili-
tar` de Artilerie, Geniu [i Marin`”,
planul de \nv`]`m#nt cuprinz#nd
explicit [i disciplina “naviga]ie”.
• 29 octombrie 1909 – prin Decretul
nr. 2928 a fost \nfiin]at` “{coala
Naval` Superioar`”, destinat`
form`rii personalului marin`resc
na]ional.
• 1920 – specialitatea de marin`
a “{colii Militare de Artilerie, Geniu
[i Marin`” este transferat` \n compo-
nen]a “{colii Navale Superioare”,
unde are loc instruirea viitorilor ofi]eri
\n formula: doi ani \n “{coala Preg`-
titoare” [i un an \n “{coala de Aplica]ie”.
• 1938 – prin |naltul Decret nr. 3434,
din 1 octombrie, se \nfiin]eaz`, \n cadrul
{colii Navale, Sec]ia Marin` de Comer]
care preg`tea ofi]eri de punte, mecanici,
radiotelegrafi[ti, agen]i [i comisari
de bord.
• 1948 – {coala naval` se transform`
\n “{colile Marinei Militare” av#nd
\n compunere at#t [coala de ofi]eri,
c#t [i pe cea de mai[tri militari.
• 1950 – institu]ia devine “{coala
de Ofi]eri de Marin`”.
• 1954 – institu]ia se integreaz`
sistemului \nv`]`m#ntului politehnic
rom#nesc prin noua sa titulatur`: “{coala
Superioar` de Ofi]eri de Marin`”.
• 1959 – Se re\nfiin]eaz` Sec]ia
Marinei Comerciale care face parte
din “{coala Superioar` de Ofi]eri
de Marin`”.
• 1969, 1 octombrie – prin schimba-
rea denumirii, vechea institu]ie devine
Dezbateri GMR
Eroarea, pentru c` a fost, \ntr-adev`r, o eroare, a durat
doar un an, \n august 1973 hot`r#ndu-se fuziunea celor dou`
ramuri ale preg`tirii puterii maritime na]ionale \n Institutul
de Marin` “Mircea cel B`trân”. Se revenea astfel la vechea
practic` existent` în România, întâlnit` de altfel în mai toate
]`rile cu tradi]ie naval`, ca ofi]erii For]elor Navale [i Comerciale
s` se formeze laolalt`, într-o singur` institu]ie de înv`]`mânt,
aflat` sub egida forurilor de înv`]`mânt na]ional ale ]`rii.
De asemenea, aceast` realitate a rezultat din faptul c` marea
este una pentru to]i, din rigorile profesiei de ofi]er de marin`,
care incub` ordine [i disciplin`, din împrejurarea c` imperativele
r`zboiului confer` Marinei Civile calitatea de component`
a sistemului de ap`rare na]ional`.
|n anul 1990 Institutul se transform` în Academia Naval`
“Mircea cel B`trân”, institu]ie destinat` preg`tirii [i perfec]io-
n`rii ofi]erilor ingineri pentru For]ele Navale, \n cadrul c`reia
se reînfiin]eaz` Facultatea de Marin` Civil` pentru preg`tirea
superioar` [i perfec]ionarea ofi]erilor maritimi ingineri
[i ofi]erilor fluviali de marin` civil`, respectiv a inginerilor
de exploat`ri portuare, ace[tia devenind [i ofi]eri în rezerv`
pentru For]ele Navale.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN:
Academia Naval` “Mircea cel B`trân”, cu structura universi-
tar` actual` (Facultatea de Marin` Militar`, Facultatea
de Marin` Civil`), constituie exponentul înv`]`mântului
superior de marin` românesc, cunoscut [i recunoscut
prin tradi]ie, valoare [i eficien]`, atât pe plan na]ional,
cât [i pe plan interna]ional.
De fapt, nu \n ultim` instan]`, personalitatea unei insti-
tu]ii de înv`]`mânt este dimensionat` [i sus]inut` de prezen]a
sa în via]a spiritual` a societ`]ii. Prin pionieratul cercet`rii
[i entuziasmul crea]iei, îndeosebi dup` anul 1973, Institutul
de Marin` “Mircea cel B`trân” devenea o zon` cultural`
de referin]` în peisajul [colii superioare române[ti.
Ast`zi, mai mult ca oricând, conceptul de specialist
în domeniul marin`resc este într-o continu` extensie. Rigoarea
specialistului este dublat` tot mai mult de fantezia [i flexibi-
litatea cercet`torului. A[adar, ofi]erul de marin` – autentic`
valoare social` – trebuie s` probeze nu numai cunoa[terea
disciplinelor fundamentale, a [tiin]elor tehnice, st`pânirea
deplin` a profesiei, ci [i capacitatea de a observa [i descoperi
esen]e, principii, cauze [i legi cu valoare benefic` pentru
marin` [i economia na]ional`, pentru înt`rirea capacit`]ii
de ap`rare a ]`rii.
Procesul evolutiv al institu]iei, cuprinz#nd peste 130 de ani,
a fost înso]it de acumul`ri spirituale, [tiin]ifice [i materiale
deosebite. Acestea sunt binecunoscute în peisajul cultural-[tiin]ific
na]ional [i chiar interna]ional [i nu a[ vrea s` insist în mod
deosebit asupra lor.
133
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
{coala Militar` de Ofi]eri Activi Vorbind despre intimitatea evolutiv` a înv`]`mântului
de Marin` “Mircea cel B`tr#n”. românesc de marin` se poate afirma c` acesta are un contur
• 1973 – ia fiin]`, prin transformare,
clar [i bine definit atât pe plan na]ional, cât [i interna]ional.
Institutul de Marin` “Mircea cel B`tr#n”,
Astfel, \n sistemele de înv`]`mânt superior de marin`
care reune[te \nv`]`m#ntul de marin`,
de pe plan interna]ional se remarc` o preocupare unanim`
militar [i civil.
pentru crearea, func]ionarea [i perfec]ionarea unui cadru
• 1990 – prin Hot`r#rea Guvernului
nr. 400, din 23 aprilie, institu]ia optim de formare a personalului destinat For]elor Navale,
se transform` \n Academia Naval` în special, [i marinelor civile, în general. Astfel, apar
“Mircea cel B`tr#n”. tot mai evidente câteva direc]ii care consolideaz` interesele
clar definite ale statului respectiv în domeniul naval. |n primul
rând, se remarc` o concep]ie unitar` privind selec]ionarea, preg`tirea [i formarea cadrelor
de marin`. În al doilea rând, în toate statele cu putere naval` consacrat`, este tot mai evident`
op]iunea pentru formarea unor cadre de marin` de profesie, care s` posede un nivel de instruire
compatibil cu cel al înv`]`mântului superior din societ`]ile respective. În al treilea rând, se remarc`
preocuparea institu]ional` [i decizional` din societate de a asigura trebuin]ele materiale ale ofi]erilor
de marin` printr-un sistem de retribuire adecvat, precum [i prin alte m`suri de protec]ie social`.
Pornind de la aceste deziderate, înv`]`mântul românesc de marin`, practicat în institu]ia
noastr`, nu va face rabat de la intimitatea evolutiv`, de perspectiv`, a sistemului de înv`]`mânt
na]ional tradi]ional, precum [i de la impunerile sociale [i profesionale de pe plan interna]ional.
Din aceast` perspectiv`, înv`]`mântul na]ional de marin` va suporta schimb`ri semnificative.
Acestea vor fi generate, în primul rând, de imperativele na]ionale privind asigurarea unei puteri
maritime viabile [i credibile în sistemul na]ional de ap`rare [i, apoi, de dezideratele imediate
ale integr`rii în NATO.
În acest sens, vor fi evidente preocup`rile noastre de a asigura func]ionalitatea înv`]`mântului
superior de marin` pe urm`toarele etape ale parcurgerii acestui proces: selec]ia viitoarelor
cadre, preg`tirea de baz` în institu]ie [i repartizarea, preg`tirea complementar` în institu]ii
civile de înv`]`mânt superior [i derularea carierei militare.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Acest proces,
aflat la început de drum, va fi, \n opinia mea, deosebit de complex [i anevoios. Vede]i, recenta aprobare
a Constitu]iei prin Referendum na]ional con]ine prevederi exprese privind stagiul militar. |n acest
context, For]ele Navale vor fi primele care vor asigura serviciul militar prin recrutare op]ional`.
Din acest punct de vedere vor ap`rea dimensiuni noi ale preg`tirii personalului de marin`.
Probabil c` selec]ia candida]ilor pentru profesiunea de ofi]er de marin` va avea conota]ii noi.
Deja, în sistemele de preg`tire a unor state maritime au ap`rut teze [i idei particulare privind
formarea ofi]erilor de marin`.
Derularea carierei militare este specific` fiec`rei marine na]ionale, dar, în general, se poate
aprecia c`, pe m`sur` ce absolventul î[i demonstreaz` competen]a [i este evaluat în consecin]`,
el va fi promovat prin încadrare în diferite func]ii, condi]ionat de absolvirea unor cursuri, vechimea
în serviciu [i gradul pe care îl are în momentul respectiv.
În contextul actual al reformei Armatei Române, în general, [i al înv`]`mântului militar,
în special, prin exponenta cunoscut` [i recunoscut` istoric [i tradi]ional, Academia Naval`
“Mircea cel B`trân”, se impune transformarea con]inutului instructiv-educativ din institu]ie,
care trebuie s` aib` un caracter preponderent previzionar în perspectiva integr`rii euroatlantice,
dar care s` îmbine cât mai optim cu putin]` tradi]ia cu inova]ia.

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Subscriu celor exprimate, cu at#t
mai mult cu c#t func]ia de gestiune a procesului de înv`]`mânt superior de marin` a Academiei
Navale “Mircea cel B`trân” spore[te în mod considerabil în contextul realit`]ilor politico-militare
actuale. Pe fondul acestei realit`]i, având în vedere c` Academia Naval` este integrat` procesual
subsistemului de înv`]`mânt din cadrul sistemului organismului na]ional, func]ia integratoare
a institu]iei în perspectiva ader`rii euroatlantice implic` dou` mari componente.

134
 Dezbateri GMR
Prima dintre ele este aceea de a transmite organismelor na]ionale [i interna]ionale scopuri,
obiective [i semnale de evaluare privind similitudini [i corel`ri, obiective specifice [i modalit`]i
despre formarea personalului necesar For]elor Navale [i Marinei Civile.
A doua este aceea de a eviden]ia muta]iile derulate sau în curs de derulare privind
managementul procesului de înv`]`mânt [i disponibilit`]ile acestuia c`tre perfec]ionare în viziunea
experien]ei acumulate. Ambele componente implic` unele considera]ii de natur` teoretic` privind
modalit`]ile de interoperatibilitate a înv`]`mântului superior de marin` cu componentele na]ionale
[i interna]ionale.
În primul rând, sistemul institu]iilor similare de înv`]`mânt de marin` poate deveni vectorul
îndeplinirii dezideratului adoptat de institu]ia românesc`. Se eviden]iaz`, în acest sens, leg`turile
de cooperare, devenite tradi]ionale, cu institu]iile na]ionale, dar [i cu academiile navale din SUA,
Fran]a, Anglia, Turcia etc.
În al doilea rând, exist` posibilitatea de a compatibiliza cele dou` instrumente de lucru principale
ale subsistemelor de înv`]`mânt de marin`, planurile de înv`]`mânt [i programele analitice.
În al treilea rând, managementul procesului de înv`]`mânt de marin` urm`re[te acelea[i
scopuri în toate institu]iile care formeaz` personal pentru For]ele Navale [i marina civil`, respectiv
eficientizarea [i optimizarea procesului formativ.
Este foarte important de accentuat faptul c` solu]iile din domeniul compatibiliz`rii înv`]`mântului
superior de marin`, în special cele privind integrarea [i interoperabilitatea, trebuie ferite de abord`ri
conjuncturale sau pripite. Cel pu]in din partea componentei române[ti se impune un demers
continuu, echidistant, cu obiective e[alonate optim, astfel încât edificiul integr`rii s` r`spund`
parametrilor prezentului, dar mai ales ai viitorului. În aceast` perspectiv`, se impune identificarea
priorit`]ilor [i canalizarea eforturilor în direc]ia îndeplinirii lor cât mai curând posibile.
Conchiz#nd, \n ceea ce prive[te locul [i rolul institu]iei noastre în sistemul de înv`]`mânt
na]ional, se poate afirma c` acesta este onorant din toate punctele de vedere.

Colonelul Costinel PETRACHE: Haide]i s` … urc`m pe puntea dintre strategia

curricular` [i comanda social`. Care este, \n determin`rile comenzii sociale, cu terminalele
sale nemijlocite, strategia pe care a]i angajat-o \n sus]inerea menirii institu]ionale a Academiei
Navale ?

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Acest` problem` este, aparent,
destul de dificil` [i ridic` în principiu activit`]i de complementaritate [i coordonare între strategia
noastr` curricular` [i comanda social` a beneficiarului. Practic, noi oferim “banda de produc]ie”,
bun` sau mai pu]in bun`, pentru formarea [i perfec]ionarea ofi]erilor necesari Marinei Române.
A[ dori s` reliefez fapul c` nu numai la noi, dar [i în alte sisteme “de produc]ie” pentru diver[i
beneficiari, ambientul strategic suport` corecturi reclamate de modelul tip solicitat [i posibilit`]ile
“terminalelor nemijlocite” de formare. Sub acest aspect, beneficiarul este cel care determin`
comanda social`, în timp ce executantul este cel care o pune în aplicare. Aceasta este o problem`
destul de veche în corelarea sintagmelor “ce pot s` fac – ce trebuie s` fac”.
Problema care se pune în momentul de fa]` este aceea c` aspectul “ce pot s` fac” nu este întotdeuna
în concordan]` cu “ce trebuie s` fac”. Aceast` afirma]ie are conota]ii deosebite pentru întregul
sistem de înv`]`mânt militar. F`r` nici un fel de îndoial`, sistemul nostru de înv`]`mânt militar
î[i propune s` formeze personal militar apt s` îndeplineasc` sarcinile [i misiunile, competen]ele
[i capacit`]ile presupuse de un model elaborat a priori de beneficiar. Dar, a[a cum este implementat
într-o practic` desuet` de cele mai multe ori, modelul beneficiarului este prefigurat de “produc`tor”.
Bine\n]eles c` acest “model” va fi adaptat condi]iilor de formare de care dispune institu]ia.
În acest sens, indiferent de anumite disfunc]ii ap`rute, rezultatele sunt evident în favoarea
beneficiarului.
135
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Coordonarea explicit` [i implicit` a form`rii, specializ`rii [i perfec]ion`rii trebuie s` apar]in`,
f`r` nici un fel de îndoial`, beneficiarului. |n func]ie de competen]ele [i capacit`]ile solicitate
încerc`m s` adapt`m strategia noastr` educa]ional`. Cred c` din acest punct de vedere suntem
pe drumul cel bun. Avem suficiente semnale în leg`tur` cu modul de formare [i perfec]ionare
al absolven]ilor no[tri. Majoritatea lor s-au integrat operativ în func]iile repartizate [i ob]in rezultate
la nivelul exigen]elor actuale.
Consider c` aceste rezultate au fost posibile tocmai datorit` adapt`rii unei strategii
corespunz`toare din partea institu]iei. Din aceast` perspectiv` apreciez c`, prin misiune [i obiectivele
strategice pe care [i le-a asumat, Academia Naval` r`spunde pe deplin comenzii sociale pe care
o prime[te.

Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: |n sensul aprecierii comise
de c`tre domnul contraamiral, voi \ncerca s` punctez modul \n care r`spundem comenzii sociale.
Astfel, Academia Naval` “Mircea cel B`trân” are misiunea de a organiza
[i desf`[ura procesul de formare [i perfec]ionare a cadrelor cu studii
superioare pentru necesit`]ile For]elor Navale [i ale Poli]iei de Frontier`,
ale companiilor de transport naval [i societ`]ilor portuare, române[ti
[i str`ine, la cererea acestora. Procesul de instruire se realizeaz`
prin înv`]`mânt de lung` [i scurt` durat`, respectiv prin înv`]`mânt
postuniversitar.
În baza acestor responsabilit`]i, gestion`m la standarde per-
formante: înv`]`mânt universitar de lung` durat`, care formeaz` ofi]eri
maritimi ingineri pentru For]ele Navale [i Poli]ia de Frontier`; înv`]`mânt
universitar de lung` durat`, care formeaz` ofi]eri maritimi ingineri
pentru Marina Civil` [i ingineri-economi[ti pentru domeniul portuar; înv`]`mânt universitar
de scurt` durat`, care formeaz` ofi]eri fluviali pentru Marina Civil`; înv`]`mânt postuniversitar,
realizat prin masterat, studii aprofundate, studii postunivesitare, studii de specializare [i cursuri
de perfec]ionare, pentru personalul licen]iat din Marina Militar`, Marina Civil` [i din domenii
conexe; cursuri de reconversie profesional`, în scopul asigur`rii protec]iei sociale a personalului;
preg`tirea [i formarea ofi]erilor de marin` în rezerv`, prin instruirea militarilor cu termen redus.
De asemenea, concordan]a dintre comanda social` [i obiectivele noastre strategice este evident`
prin opera]ionalizarea performant` a urm`toarelor deziderate func]ionale: dobândirea de cuno[tin]e
[tiin]ifice, tehnice [i economice, integrate într-un sistem opera]ional care s` asigure competen]`
profesional` [i social`, în condi]iile statului de drept; însu[irea de metode, deprinderi [i capacit`]i
care s` permit` autoinstruirea pe parcursul întregii vie]i; perfec]ionarea continu` a planurilor
de înv`]`mânt, a programelor analitice [i a metodelor didactice, în vederea alinierii lor la standardele
existente pe plan na]ional [i interna]ional; dezvoltarea [i modernizarea bazei materiale a înv`]`mântului,
a unit`]ilor de cercetare [tiin]ific`, practic` [i de microproduc]ie, în scopul sprijinirii procesului
de înv`]`mânt [i al cre[terii eficien]ei sale formativ-creative; dezvoltarea, diversificarea [i valorificarea
preocup`rilor legate de informatizarea procesului de înv`]`mânt, inclusiv prin utilizarea
unor tehnologii moderne de comunicare [i de prelucrare a informa]iilor; selec]ionarea, aprecierea
[i promovarea cadrelor didactice prin criterii unice de competen]` profesional`; cre[terea gradului
de acoperire cu cadre didactice titulare a posturilor din statele de func]iuni; descoperirea,
stimularea [i valorificarea aptitudinilor profesionale ale studen]ilor, acordându-se o aten]ie
deosebit` valorilor de vârf; desf`[urarea la un nivel superior a cercet`rii [tiin]ifice fundamentale
[i aplicative specifice domeniului naval militar [i civil, precum [i în domenii conexe; stimularea
particip`rii la programe na]ionale [i interna]ionale de cercetare [tiin]ific`; difuzarea [i valorificarea
rezultatelor acestei particip`ri; cunoa[terea realit`]ilor [i a tendin]elor din înv`]`mântul superior

136
 Dezbateri GMR
na]ional [i interna]ional, prin participarea membrilor comunit`]ii universitare la programe [i manifest`ri
desf`[urate în comun sau în alte institu]ii de profil; cre[terea continu` a prestigiului Academiei
Navale “Mircea cel B`trân”, pe plan na]ional [i interna]ional, ca unitate etalon de înv`]`mânt
superior [i de cercetare [tiin]ific`, ca factor principal al prop`[irii voca]iei marin`re[ti a poporului
român.
F`r` îndoial` c` aceste obiective nu acoper` în întregime solicit`rile comenzii sociale privind
formarea [i perfec]ionarea ofi]erului de marin`. Ele sunt perfectibile [i, în timp, vor suporta
corecturile necesare, \n func]ie [i de alte solicit`ri ale beneficiarilor no[tri, For]ele Navale
[i Marina Civil`.

Colonelul Costinel PETRACHE: Traseul logic al discu]iei ne duce, inevitabil,

spre performan]`, spre condi]ia performan]ei. Care sunt, \n acest sens, standardele la care
v` raporta]i [i, bine\n]eles, care sunt performan]ele institu]iei ?

C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Transformarea

unei institu]ii, cum este Academia Naval`, care are o cultur` organiza]ional` [i de preg`tire clasic`,
într-o institu]ie cu o structur` dinamic` [i eficient`, se poate face numai
cu ajutorul unui management al înv`]`mântului, capabil s` gestioneze
talentul, inteligen]a [i creativitatea comunit`]ii universitare [i s`-[i construiasc`
strategii adecvate pentru realizarea unor performan]e deosebite.
Conceptul de management al înv`]`mântului devine, în acest context,
principalul instrument care pune în practic` o nou` strategie educa]ional`
în vederea ob]inerii [i promov`rii performan]ei la nivel institu]ional.
Într-un asemenea context, înv`]`mântul universitar na]ional
[i-a propus s` introduc` o strategie nou` pentru ob]inerea unor performan]e
care s` ne apropie de nivelul european. Necesitatea opera]ionaliz`rii
unor obiective care s` dea consisten]` unor performan]e deosebite
porne[te de la premisa c` orice abordare programatic` a educa]iei universitare, în ziua de azi,
trebuie s` aib` în vedere schimb`rile fundamentale de structur` din mediul înconjur`tor înv`]`-
mântului superior, sub diferite aspecte: politic, economic, social, tehnologic, informa]ional,
respectiv cerin]a de a fi competitiv.
Cu certitudine, competi]ia reprezint` ast`zi o stare de fapt, care implic` o nou` atitudine,
mai dinamic` [i mai responsabil` fa]` de performan]a institu]iei, în general, [i calitatea preg`tirii
absolven]ilor, în special.
Tocmai de aceea, noi consider`m c` reu[ita unei asemenea politici se bazeaz` pe cererea
[i men]inerea unui suport motiva]ional adecvat, astfel încât profesorii [i studen]ii s` accepte
rigorile standardelor de performan]`, definite în raport cu standardele europene [i interna]ionale
[i care s` dep`[easc` rezisten]a cauzat` de mentalitate, atunci când este vorba de a schimba lucrurile.

Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: Vreau s` subliniez

c` din perspectiva performan]ei, fenomenul competi]ional depinde foarte mult de avantajul
competitiv în raport cu alte institu]ii care finalizeaz` acela[i produs.
Nu doresc s` fac nici un fel de comentarii în leg`tur` cu starea [i practica form`rii [i perfec]ion`rii
ofi]erilor, în general, a celor de marin`, în special, dar consider c` este evident c` organiza]ia
sau institu]ia care a implementat mai bine o strategie creatoare de valoare pe care celelalte institu]ii
concurente nu o pot aplica sau imita, pentru a ob]ine acelea[i rezultate, se afl` într-un avantaj
competitiv evident.

137
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Din acest punct de vedere, Academia Naval` “Mircea cel B`trân”
a f`cut în anul 2002-2003 demersuri deosebite. Am în vedere câteva
repere care definesc în momentul de fa]` performan]ele institu]iei.
În primul rând, calitatea [i starea de performan]` a procesului
de înv`]`mânt se cere a fi atestat` de organismele abilitate în acest scop.
Acest deziderat, îndelung mediatizat în comunitatea universitar`
a Academiei Navale, a pornit de la importan]a avantajului competitiv
din punctul de vedere al calit`]ii, comparativ cu celelalte institu]ii similare.
Ne-am asumat în acest fel riscul de a fi copia]i sau imita]i, dar, din fericire,
resursele de care dispunem sunt net superioare atât pe plan local
[i chiar na]ional.
De exemplu, unul din domeniile cele mai dinamice, din punct de vedere calitativ, îl reprezint`
tehnologiile informatice. Realizarea unei competi]ii în domeniul performan]ei, în acest sector, este
rezolvat` în concep]ia celor mai mul]i din concuren]i prin asigurarea cantitativ` a mijloacelor
informatice de preg`tire a studen]ilor.
Cu eforturi materiale [i manageriale deosebite am reu[it introducerea în sistemul de preg`tire
a studen]ilor a dou` simulatoare performante în domeniul naviga]iei [i instruirii studen]ilor
de la specializarea electromecanic`.
Totodat`, av#nd în vedere faptul c` institu]ia noastr` trebuie s`-[i dezvolte un comportament
performant propriu, stabil [i cu perspectiv` îndelungat`, capabil s` câ[tige o anumit` pozi]ie pe pia]a
ofertelor educa]ionale, în acest an de înv`]`mânt am demarat un proces destul de amplu privind
reacreditarea specializ`rilor în conformitate cu exigen]ele Consiliului Na]ional de Evaluare
[i Acreditare Academic`. Finalizat cu succes, acest demers, cu totul deosebit, a constituit suportul
moral [i legal al exercit`rii actului de decizie în domeniul înv`]`mântului din institu]ie.
F`r` nici un fel de îndoial` c` performan]ele institu]iei, revenind la ideile men]ionate,
nu se puteau opri la atest`ri func]ionale [i organizatorice ale diferitelor forumuri na]ionale.
Academia Naval` este o institu]ie integrat` organismelor interna]ionale, care îi confer` obliga]ii
[i drepturi specifice. Am în vedere faptul c` ob]inerea unui Certificat de atestare a calit`]ii înv`]`-
mântului, desf`[urat în institu]ie, reprezint` recunoa[terea capacit`]ii de a gestiona, administra
[i finaliza cu eficacitate [i eficien]` resursele umane [i materiale la dispozi]ie.
A[ dori s` subliniez \nc` o idee, faptul c` atestarea calitativ` a înv`]`mântului din institu]ia
noastr` nu este un scop în sine sau o ambi]ie managerial` oarecare; acesta reprezint` un demers
necesar în condi]iile în care atestarea calit`]ii “produc]iei” este invocat` ca o condi]ie obligatorie
pe pia]a muncii.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: În contextul promov`rii
conceptului managementului calit`]ii totale în domeniul înv`]`mântului, Academia Naval`
“Mircea cel B`trân” [i-a propus s` aplice sistemul de management al înv`]`mântului prin inter-
mediul c`ruia s`-[i poat` promova politica pe linie de calitate. Implementarea [i men]inerea
acestui sistem va condi]iona în mod categoric evolu]ia viitoare a institu]iei. Am în vedere faptul
c`, dup` ob]inerea Certificatului de Calitate în domeniul Înv`]`mântului, în luna martie 2003, ofertele
de performan]` ale institu]iei au sporit considerabil. Cel pu]in, urm`toarele direc]ii au acoperirea
calitativ` atestat` de Biroul Veritas Qualiti din Londra: oferte de formare a personalului specializat
pentru Flota Naval` [i Marina Civil`; oferte de perfec]ionare prin cursuri postuniversitare de studii
aprofundate [i masterat; oferte de specializare prin cursuri de carier`, avansate [i de stat major;
diversificarea [i perfec]ionarea activit`]ii de cercetare [tiin]ific`; diversificarea activit`]ii de coope-
rare interna]ional`.
Nu în cele din urm`, a[ dori s` reliefez faptul c`, dup` mul]i ani de ambient`ri [i taton`ri,
institu]ia noastr`, ca o recunoa[tere a performan]elor sale în domeniul înv`]`mântului de marin`,
a primit din partea Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului un num`r de 120 de locuri

138
 Dezbateri GMR
subven]ionate de la bugetul de stat, pentru candida]ii la Facultatea de Marin` Civil`, situa]ie
care, dintr-o anumit` perspectiv`, \nseamn` o revenire esen]ial` spre normal.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: În momentul de fa]`, institu]ia noastr`
se afl` în perioada reevalu`rii performan]elor, majoritatea dintre acestea nefiind legate, în principiu,
de num`rul [i calitatea absolven]ilor, de ordinul zecilor de mii, oricum atesta]i de practica exercit`rii
profesiei, ci mai curând de integrarea acesteia în procesul de recunoa[tere na]ional` [i interna-
]ional` a procesului de înv`]`mânt care se organizeaz` [i se desf`[oar` la nivelul facult`]ilor
[i catedrelor. În acest sens, am în vedere câteva repere metodologice, mai importante fiind: stabilirea
unor modalit`]i moderne de evaluare a proceselor universitare [i rezultatelor acestora; \mbun`t`]irea
calit`]ii modului de informare a beneficiarilor cu privire la oferta educa]ional` a Academiei Navale
“Mircea cel B`trân”; instruirea personalului angrenat în domeniul promov`rii calit`]ii
în înv`]`mânt; stabilirea unor procedee noi de elaborare a activit`]ii didactice; \mbun`t`]irea
calit`]ii activit`]ii de informare-documentare.
Aflat în prim-planul preocup`rilor conducerii Academiei Navale, procesul de implementare
a performan]ei în domeniul înv`]`mântului presupune o nou` strategie creatoare de valoare
la nivelul competitiv actual. Aceast` direc]ie va presupune ac]iuni noi, validate de practica organiz`rii
[i desf`[ur`rii înv`]`mântului de marin`, spre care privim cu optimism [i încredere.
În acest sens, câteva repere sunt edificatoare, context \n care am \n vedere: reabilitarea
activit`]ilor de practic`, prin folosirea eficient` a marilor resurse de care dispune institu]ia:
Divizion de nave [coal` (Nava {coal` “Mircea”, Nava {coal` “Albatros”, Nava {coal` “Constan]a”,
submarinul “Delfinul”), Sta]iunea de Practic` Marin`reasc` [i Sporturi Nautice - Palazu Mare,
Sec]ia de Instruire Practic` [i Repara]ii, Simulatoarele de Naviga]ie [i Electromecanic`;
reorganizarea [i dotarea laboratoarelor [i cabinetelor de specialitate cu cele mai noi echipamente
[i tehnic` din dotarea navelor militare [i civile; asigurarea sistemelor informatice privind accesul
studen]ilor [i cadrelor didactice la documentarea de specialitate în domenii aferente marinei
de pe plan interna]ional.
F`r` îndoial` c` referirile la capacitatea de performan]` a institu]iei noastre nu poate fi relevant`
f`r` eviden]ierea aspectului performan]elor individuale a membrilor comunit`]ii universitare.
A[ dori s` relifez faptul c`, din cele aproximativ 100 de cadre didactice, 37 sunt doctori în domenii
aferente înv`]`mântului de marin`, iar 47 sunt doctoranzi în acela[i spa]iu de creativitate [tiin]ific`.
Referin]a, ca atare, cel pu]in în acest domeniu, o consider relevant` pentru un sistem de înv`]`mânt
care se dore[te [i, cu siguran]`, este, în domeniul s`u de activitate, la cota unor înalte performan]e.

Colonelul Costinel PETRACHE: Un adev`r evident pune \n relief o foarte consistent`

[i de altitudine activitate de cercetare [tiin]ific`. V` rog, din aceast` perspectiv`, s` releva]i
con]inutul acesteia, rezultatele ob]inute, proiectele asumate [i, de ce nu ?, eventualele
neajungeri.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Este un domeniu \n care avem
multe de spus, motiv pentru care \i rog s` intre pe frontul dezbaterii [i pe colegii mei, decanii
celor dou` facult`]i ale Academiei Navale. Vede]i, este mai mult dec#t evident c` personalitatea
unei institu]ii de înv`]`mânt superior este dimensionat` [i sus]inut` de prezen]a sa în via]a
spiritual` a societ`]ii. Din aceast` perspectiv`, Academia Naval` “Mircea cel B`trân” reprezint`
o zon` cultural` de referin]` în peisajul [colii superioare române[ti.
Preocuparea pentru cercetare, orientare [i cre[terea eficien]ei sale se impun ca o component`
organic` a planurilor de înv`]`mânt, a procesului didactic desf`[urat [i îndrumat de catedrele
de specialitate din cadrul facult`]ilor.
Programul de cercetare [tiin]ific`, conceput [i elaborat la nivelul Academiei Navale, se raporteaz`
continuu la dinamica exigen]elor de performan]` ale unui viitor concuren]ial în transporturile
navale [i inginerie economic`.
139
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Din acest punct de vedere, ofi]erul de marin` – autentic` valoare social` – trebuie s` probeze
nu numai cunoa[terea disciplinelor fundamentale, a [tiin]elor tehnice, st`pânirea deplin` a profesiei,
dar [i capacitatea de a observa [i descoperi esen]e, principii, cauze [i legi benefice pentru marin`
[i economia na]ional`, pentru sporirea poten]ialului de ap`rare al ]`rii. Rigoarea specialistului
marinar reclam` complementaritatea cercet`torului. Con[tientizarea acestui deziderat a consacrat
activitatea de cercetare [tiin]ific` drept o activitate proprie confrunt`rii inventivit`]ii [i creativit`]ii
colectivelor de cadre didactice [i studen]i, cu problemele generale ridicate de procesul de restructurare
a flotei militare [i civile, ca mijloc de l`rgire a orizontului profesional, de însu[ire a metodologiei
de sesizare a noului [i de formare a deprinderilor de munc` independent`. Cele dou` componente
ale cercet`rii – fundamentale [i aplicative au fost tratate deopotriv` cu un interes deosebit.

Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Cerce-

tarea [tiin]ific` din Academia Naval` este organizat` [i se desf`[oar`
în conformitate cu legisla]ia specific` existent` la nivel na]ional, cu normele
care opereaz` la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i, bine\n]eles,
Planul de cercetare [tiin]ific` al institu]iei, “avizat de senat [i aprobat
de rector”.
Complexitatea acestei activit`]i, contactul benefic cu experien]a
altor institu]ii de înv`]`mânt superior din ]ar` [i de peste hotare impun
coordonarea ei de c`tre un organism autonom, cu statut consultativ
– Consiliul Cercet`rii {tiin]ifice al Academiei Navale, care analizeaz`
[i stabile[te priorit`]ile cercet`rii; elaboreaz` planul cercet`rii [tiin]ifice
pe termen mediu [i lung; identific` programe prin care poate fi sus]inut` cercetarea [tiin]ific`
din institute; controleaz` [i aprob` con]inutul proiectelor de cercetare ca ofert` pentru granturi;
identific` modalit`]ile transferului de tehnologie; organizeaz` competi]ia pentru finan]area
proiectelor de cercetare; propune teme de cercetare unor beneficiari externi; aprob` alocarea
de fonduri necesare sus]inerii activit`]ii de cercetare; aprob` con]inutul “Buletinului [tiin]ific”
al institu]iei; urm`re[te ritmul [i calitatea activit`]ii de cercetare; evalueaz` [i stabile[te lucr`rile
de cercetare care se premiaz` anual.
Ei bine, planul de cercetare anual [i de perspectiv` elaborat de Consiliul Cercet`rii {tiin]ifice
având la baz` propunerile catedrelor [i facult`]ilor, solicit`rile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
Statului Major al For]elor Navale, ofertele de granturi ale Academiei Române [i Ministerului
Educa]iei [i Cercet`rii, precum [i solicit`rile diver[ilor beneficiari externi, se structureaz`
în domeniile ingineriei [tiin]elor militare, economic, al [tiin]elor socio-umane [i comportamentale,
astfel încât s` r`spund` nevoilor reale ale comunit`]ii [tiin]ifice române[ti.
Este important s` men]ionez c` \n aceast` activitate sunt cuprinse cadrele didactice militare
[i civile, studen]ii, ofi]erii cursan]i [i masteranzii.

C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: F`r` doar [i poate
c`, dincolo de complexitatea structurii [i c`ut`rile fire[ti, unitatea de baz` a activit`]ii de cercetare
ca [i a activit`]ii de înv`]`mânt r`mâne catedra. În acest cadru, prin activitatea concertat`
a personalului didactic [i a studen]ilor sunt stabilite priorit`]ile tematice [i identificate, în cele
din urm`, solu]iile adecvate.
Corespunz`tor obiectivelor anuale sau de perspectiv`, individual sau în echip`, în micro-
colective omogene (cadre didactice sau studen]i) [i mixte (profesori [i studen]i) cu resurse
proprii sau în colaborare cu alte institute de înv`]`mânt superior, institute de cercetare-dezvoltare,
firme, alte institu]ii din ]ar`, în anul universitar 2002–2003 au fost abordate un num`r de 41 de teme
incluse în cadrul cercet`rii fundamentale dintre care amintesc: Metoda de determinare a punctului
navei cu observa]ii circummeridiane la Soare; Giroscop activat cu motor de induc]ie toroidal;
Studiu privind modelarea sistemelor de transport maritim cu ajutorul re]elelor Petri; Studiul hidrodinamic
140
 Dezbateri GMR
al structurilor marine; Determinarea st`rii limit` a structurilor aff-share; Studiul efectu`rii finis`rii
prin deformare plastic` la rece; Aplicarea teoriei lui Ekman pentru curen]ii din Marea Neagr`;
Studiul curen]ilor de pe litoralul românesc al M`rii Negre; Studiu ergodic al unor sisteme dinamice
hiperbolice în spa]ii de dimensiune 2; Lan]ul Markov asociat unei frac]ii continue; Metode de analiz`
a comport`rii pe mare agitate a structurilor.
De fapt, Academia Naval` reprezint` în prezent un laborator promo]ional, în care voin]a,
pasiunea pentru studiu [i cercetare s-au obiectivat continuu în valoare social`, cercetarea aplicativ`
consist#nd \n abordarea unor teme, precum: Simulator al pun]ii de comand` a unei nave maritime,
din care a fost realizat subsistemul girocompas-pilot automat-computer [i sunt în lucru subsistemele
loch-telegraf-computer [i sond` computer; Compendiu de naviga]ie maritim`; Posibilit`]i de utilizare
a motoarelor liniare de induc]ie; Giroscop ac]ionat cu motor de induc]ie toroidal; Modul soft de generare
[i rezolvare a problemelor de naviga]ie astronomic`; Dic]ionar maritim militar englez-roman;
Dic]ionar de terminologie maritim` francez-român; Reac]ii de halogena]i cu metode alcaline
comparativ metode clasice cu metode ultrasonice; Studiul diagramelor de for]e t`ietoare [i momente
încovoietoare în cazul grinzilor [i curbelor static determinate; Dinamica structurii corpurilor
la nave; Auto Cad 2002 prin exemple; Rutine în CTT pentru efectuarea calculelor în Q; Aplica]ii
la logaritmi de analiz` numeric`; Sistem de ac]ionare electric` la vitez` redus` a propulsorului
naval; Detector de fum cu laser.
Trebuie s` men]ionez c` o parte din teme vizeaz` modernizarea echipamentelor tehnice
cu care au fost dotate cabinetele de specialitate.

Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: |n sensul temei dezb`tute,
un domeniu important \l reprezint` activitatea de cercetare-proiectare, prin contract [i coven]ii
de colaborare, printre institu]iile colaboratoare enumerându-se Centrul
de Cercetare {tiin]ific` pentru For]ele Navale. Obiectivele colabor`rii
vizeaz`: sprijinul reciproc; sprijinul pentru ini]ierea [i desf`[urarea
unor programe de cercetare-dezvoltare interne [i interna]ionale
în domeniul compatibilit`]ii electromagnetice de la bordul navelor,
a armamentului submarin, muni]iei submarine [i reducerea câmpurilor
fizice ale navelor; men]inerea unui nivel superior al cuno[tin]elor
speciali[tilor din cele dou` institu]ii prin organizarea unor seminarii
de informare; facilitarea particip`rii la diferite forme de perfec]ionare
organizate de cele dou` institu]ii. Printre temele propuse pentru
activitatea comun` de cercetare putem enumera: Compatibilitatea
electromagnetic` a mijloacelor electrice [i electronice la bordul navelor; Imitator de ]int` naval`;
Reducerea câmpurilor fizice ale navelor din clasa “Tarantula”; Mina combinat` de fund [i ancorat`
de câmpurile fizice ale navelor.
În cadrul activit`]ii de cercetare organizate de catedrele: Matematic`, informatic` [i [tiin]e
fundamentale; Ma[ini [i instala]ii navale; Management [i arhitectur` naval` au fost cooptate
[i cadre didactice recunoscute pe plan na]ional pentru valoarea activit`]ii în domeniul [tiin]elor
inginere[ti din Universitatea Politehnic` Bucure[ti, dintre temele propuse de aceste colective,
amintind: Studiul efectului finis`rii prin deformare plastic` la rece; M`rirea randamentului de ardere
a combustibililor marini grei la generatoarele de abur navale; Metod` grafo-analitic` pentru analiza
ireversibilit`]ii din ma[inile termice; Ac]iunea câmpului electromagnetic asupra echipajului,
combustibilului [i muni]iei de la bordul navelor militare; Proiectarea echipamentului tehnologic
pentru ambutisare succesiv` din banda cu sub]iere voit` a materialului; Aplicarea programelor
factoriale întregi [i/sau compuse în studiul abutis`rii succesive din banda de sub]iere; M`rirea
randamentului de ardere a combustibililor marini grei la generatoarele de abur navale.
141
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
De asemenea, putem remarca [i alte institu]ii de înv`]`mânt [i cercetare, care au fost solicitate
s` participe, prin speciali[tii în domeniu, la efortul de cercetare al Academiei Navale: Universitatea
“Ovidius” Constan]a; RNR ICE – PRONAV; C.C.ch Costin D. Neni]escu; Universitatea Gala]i;
IMCDM Constan]a; GEO – ECO – MAR Constan]a, precum [i unele unit`]i militare din Bucure[ti,
Sibiu, Constan]a, problematica înscris` în temele de cercetare abordând aspecte referitoare la: Metode
de analiz` a comport`rii pe mare agitat` a structurilor marine; Conceperea [i redactarea unor
STAS-uri pentru For]ele Navale; Reac]iile unor halogena]i cu metale alcaline comparativ metode
clasice cu metode ultrasonice; Determinarea caracteristicilor mecanice [i a propriet`]ilor intrinseci
ale tablei A 3 K O4M; Plan de urgen]` pentru prevenirea polu`rii mediului marin cu hidrocarburi
pentru Nava {coal` Albatros; Cre[terea performan]elor navelor purt`toare de artilerie prin dotarea
acestora cu sistemul de conducere a focului “Ciclop”; Poligon redus pentru trageri prin ochire direct`
[i din pozi]ii acoperite; Program informatic pentru manevra tactic` a navei.

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: De[i cineva

ar putea spune c` ne l`ud`m prea mult, nu pot s` nu amintesc faptul
c`, \n conformitate cu Programul de elaborare a standardelor militare,
Departamentul pentru armament din cadrul Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale a nominalizat Academia Naval` “Mircea cel B`trân” pentru
elaborarea unor standarde militare comune armatelor statelor compo-
nente ale NATO. În acest sens, \mpreun` cu prorectorul institu]iei
am dispus m`suri privind constituirea unor colective de cercetare
formate din cadre didactice cu experien]` în domeniile men]ionate,
care s` demareze [i s` finalizeze activit`]ile solicitate. Astfel, \n anul
universitar 2002–2003 au fost finalizate un num`r de 65 de teme din planul de cercetare, alte 25 de teme
având termene de finalizare în anii urm`tori.
Pentru orizontul anilor 2005–2007, Planul de cercetare are precizate câteva strategii sectoriale
[i de modernizare. Amintim doar: izolarea antivibratorie a c`ld`rilor [i structurilor marine; utilizarea
motoarelor Stirling la navele militare; determinarea st`rii limit` a structurilor off-share; participarea
cu prec`dere la competi]iile de granturi na]ionale; \ncheierea unor protocoale/parteneriate de cola-
borare [tiin]ific` cu institu]ii de înv`]`mânt superior [i institu]ii de cercetare-dezvoltare na]ionale
[i interna]ionale [i, nu \n ultimul r#nd, prezentarea ofertei de cercetare a Academiei Navale la diverse
firme pentru încheierea unor contracte de cercetare.
În acest sens, în vederea prezent`rii în form` modern` a ofertei educa]ionale [i de cercetare,
institu]ia noastr` a organizat în ultimul an 5 WORK-SHOP-uri [i simpozioane, la care au participat
cadre didactice [i speciali[ti de la institu]ii cu care Academia Naval` are fructuoase rela]ii
de colaborare. Amintesc Autoritatea Naval` Român`; Universitatea “Ovidius” Constan]a; Institutul
Na]ional de Cercetare-Dezvoltare Marin` “Grigore Antipa”; Statul Major al For]elor Navale, Centrul
de Preg`tire a Personalului din Marina Civil` etc.
Consider c` argumentele invocate sunt suficiente pentru a afirma c` Academia Naval`,
prin modalit`]i adecvate performan]ei, s-a integrat în fenomenul [tiin]ific na]ional [i interna]ional.

C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Marcat` de efort

[i seriozitate, munca de cercetare [i-a c`p`tat locul firesc în programul cotidian de preg`tire,
o pondere apreciabil` în bugetul de timp al studen]ilor. Urm`rim prin aceasta realizarea
unui climat favorabil valorific`rii superioare a poten]ialului lor creator [i atragerea celor mai buni
dintre studen]i la activit`]ile cercurilor tehnico-aplicative. În anul universitar 2002–2003
au func]ionat la nivelul Academiei Navale 21 de cercuri [tiin]ifice în care au fost angrena]i
262 de studen]i, care au prezentat peste o sut` de teme. Cercurile [tiin]ifice studen]e[ti au fost
organizate la disciplinele înscrise în planurile de înv`]`mânt: analiz` matematic`; algebr`;
142
 Dezbateri GMR
matematici speciale; analiz` numeric` [i programe utilitare; infor-
matic`; chimie; [tiin]a [i tehnologia materialelor; teoria [i construc]ia
navei; mecanic` teoretic` [i mecanica fluidelor; rezisten]a mate-
rialelor; ma[ini [i instala]ii navale; prevenirea polu`rii; motoare
cu ardere intern`; naviga]ie; electrotehnic` [i m`sur`ri electrice;
electronic` naval`; sisteme de arme sub ap`; comunica]ii navale;
filozofie-politologie; istoria armatei [i marinei române; probe sportive
[i aplicativ-militare; englez` etc.
De asemenea, studen]ii marinari au participat consistent
la sesiunile de comunic`ri [tiin]ifice organizate de alte institu]ii
universitare, iar un num`r de 12 studen]i, cu înclina]ii spre activi-
tatea de cercetare, au fost inclu[i în colectivele de cercetare ale cadrelor didactice, un student
de la Facultatea de Marin` Militar` fiind nominalizat s` elaboreze o lucrare de cercetare [tiin]ific`
la ENSIETA – Brest, \n Fran]a.
Între realiz`rile remarcabile care ]in de activitatea de cercetare [tiin]ific` trebuie s` men]ion`m
faptul c` un cadru didactic al catedrei de Matematic` Informatic` [i {tiin]e Fundamentale
– locotenent Ca]` Marian – a ob]inut o burs` pentru tinerii doctoranzi, în urma unei competi]ii
na]ionale organizat` de Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din Înv`]`mântul Superior (CNCSIS).

Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Doresc s` apreciez

c`, de-a lungul timpului, cadrele didactice s-au impus [i în publicistica din domeniu. Astfel, numai
\n ultimul an au fost editate 27 de lucr`ri.
De asemenea, continuând o bun` tradi]ie a înv`]`mântului militar de marin`, cadrele didactice
au elaborat un num`r de 29 de cursuri, îndrumare de laborator, culegeri de exerci]ii [i probleme
pentru diferite discipline, în format tip`rit [i electronic – pe C.D. Totodat`, \n Editura Academiei
Navale se tip`resc în medie 25 de titluri de carte pe an, avându-se în vedere acoperirea echilibrat`
a necesit`]ilor facult`]ilor [i specializ`rilor.
Doresc s` mai amintesc c`, la nivelul rectoratului, a Senatului Academiei Navale [i al consiliului
facult`]ilor, priorit`]ile pentru perioada urm`toare în domeniul cercet`rii [tiin]ifice sunt: organizarea
[i acreditarea centrelor de cercetare; acreditarea Editurii [i a Buletinului [tiin]ific al Academiei
Navale; realizarea unor contracte de cercetare, inclusiv câ[tigarea unor granturi – cu institu]ii
beneficiare din diverse domenii: militar, inginerie naval`, construc]ii nave, transporturi navale etc.

Colonelul Costinel PETRACHE: Am reu[it s` descop`r, v` spun sincer, cu real`

satisfac]ie, utilizarea, \n procesul didactic a unor metode de \nv`]`m#nt pe care secolul XXI
nu le recuz`. Este tema la care vreau s` v` referi]i \n continuare. C#t de modern este, a[adar,
\nv`]`m#ntul \n Academia Naval` ?

C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Consider c` nivelul

de modernitate \n desf`[urarea procesului de \nv`]`m#nt este decisiv, determinat de ansamblul
de metode utilizate. Este motivul pentru care \mi \ng`dui s` relev r`spunsul meu din aceast`
perspectiv`. În procesul de înv`]`mânt, cadrul didactic, ca [i studen]ii interac]ioneaz` prin inter-
mediul unor metode de predare [i înv`]are, calitatea muncii lor fiind \n func]ie de aceste metode.
Ele constituie o surs` important` de cre[tere a eficien]ei înv`]`mântului.
În structura fiec`rui act de predare-înv`]are este inclus un anumit fel de a proceda, o anumit`
tehnic` de realizare [i de finalizare a ac]iunii respective.
Metoda, \n ultim` instan]`, este o cale de urmat, în vederea atingerii obiectivelor didactice
dinainte stabilite, cum sunt cele de formare a unor deprinderi intelectuale, practice etc. A[a st#nd
lucrurile, este foarte important` formularea corect` a acestor obiective, folosind verbe m`surabile,
care, de fapt, ofer` nivelul de performan]` pe care trebuie s`-l ating` studen]ii la sfâr[itul p`r]ilor

143
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
din procesul de înv`]are – am \n vedere obiectivele specifice sau la sfâr[itul procesului de înv`]are
– m` g#ndesc la obiectivele generale. Pe scurt, metoda este o cale eficient` de organizare [i dirijare
a înv`]`rii, un mod de a proceda al cadrului didactic cu studen]ii s`i.
A[a cum ac]iunea de predare sau cea de înv`]are încorporeaz` mai multe opera]ii, mentale
[i fizice, ordonate conform unui algoritm logic, în mod corespunz`tor, metoda include în structura
ei o suit` de procedee. Astfel, fiec`rei opera]ii îi corespunde un procedeu. De aceea, metodele
pot fi definite ca un ansamblu organizat de procedee, de eficien]a acestor procedee depinzând
valoarea [i eficien]a metodei care le înglobeaz` [i, implicit, starea de modernitate a procesului
de \nv`]`m#nt.

Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: Consider c` este bine
s` trat`m c#teva dintre aceste metode, particulariz#nd aplicarea fiec`reia la condi]iile specifice
institu]iei noastre. Expunerea, ca metod` de transmitere a cuno[tin]elor
prin intermediul limbajului oral, combinat` cu existen]a suportului
de curs în form` litografiat` sau electronic` prezint` avantajul unei scurt`ri
a timpului necesar înv`]`rii materialului. Utilizarea acestei metode
ne-a permis redimensionarea Planurilor de Înv`]`mânt la toate speciali-
z`rile, în sensul asigur`rii unui raport curs/seminar [i/sau laborator
cuprins între 0,8 [i 1,2. S-a asigurat astfel, din acest punct de vedere,
o compatibilizare cu înv`]`mântul universitar tehnic civil românesc
[i european. În condi]iile utiliz`rii de materiale pe suport informatic
exist` o flexibilitate crescut` a materialului [i posibilitatea de reactualizare
permanent` [i cu costuri minime. Ca dezavantaj ini]ial al utiliz`rii acesteia
a[ aminti investi]ia necesar` în dotarea s`lilor de curs [i a cabinetelor cu mijloace multimedia.
Pe de alt` parte, demonstrarea ca metod` de explorare a realit`]ii pe baz` de material concret,
intuitiv, exemple, argumente logice, ac]iuni, realitatea unui obiect, proces, fenomen, este foarte
utilizat` în cadrul orelor de laborator, precum [i în cadrul desf`[ur`rii activit`]ilor de practic`
anual` a studen]ilor. În acest sens, institu]ia noastr` dispune de un num`r de 64 de laboratoare,
cabinete [i s`li de specialitate dotate corespunz`tor, de Sta]iunea de preg`tire marin`reasc`
de la “Palazu Mare”, de Divizionul de nave [coal` [i instruc]ie în componen]a c`ruia intr` al`turi
de simbolul înv`]`mântului de marin` românesc, veteranul valurilor, celebrul “Mircea”, [i o nav`
de transport “Albatros” de 8 700 tdw, nava “Constan]a”, submarinul “Delfinul”, cuterul “Academic
Star” [i un grup de [alupe. De asemenea, Academia dispune de un Poligon de vitalitate în care
se antreneaz` echipajele navelor militare pentru ducerea cu succes a luptei pentru vitalitatea
navei (lupta cu apa [i lupta cu incendiile de la bord).
A[ mai aminti o metod` – modelarea, metod` de cercetare sau de înv`]are a fenomenelor
prin folosirea unui model construit pe baza propriet`]ilor generale ale originalului. Se [tie, modelul
este un sistem, teoretic sau material, cu ajutorul c`ruia pot fi studiate indirect propriet`]ile
[i transform`rile obiectului sau ale fenomenului original cu care are o analogie esen]ial`. În domeniul
ingineriei navale se utilizeaz` ambele tipuri de modele, cu observa]ia c` modelele materiale
sunt foarte costisitoare. De aceea, în ultimul timp, s-au impus tot mai mult modelele numerice
mult mai ieftine [i care folosesc tehnica modern` de calcul. Dispunem actualmente de programe
specializate de calcul, sub licen]`, ca de exemplu: Ship flow; Cosmos, Fluent etc., pe care le folosim
în activitatea de cercetare [tiin]ific` a cadrelor didactice, dar suntem foarte interesa]i ca în cadrul
cercurilor [tiin]ifice studen]e[ti, precum [i în elaborarea proiectelor de curs [i de diplom` studen]ii
s` elaboreze produse informatice care s` modeleze fenomenele fizice studiate.

C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: A[ mai puncta

\nv`]area pe simulator, metod` didactic` ce asigur` însu[irea cuno[tin]elor, formarea priceperilor

144
 Dezbateri GMR
[i a deprinderilor prin ac]iune fictiv` cu ajutorul simulatorului. Ei bine, simulatorul didactic este
un mijloc utilizat în procesul de înv`]`mânt de formare a deprinderilor, mult mai ieftin decât
originalul. Utilizarea acestei metode didactice prezint` mai multe avantaje, care ne u[ureaz`
mult drumul spre obiectiv, astfel: posibilitatea relu`rii de un num`r nelimitat de ori a repet`rilor
în scopul înv`]`rii temeinice [i corecte a algoritmilor; diversitatea situa]iilor problem` care se pot
crea este practic nelimitat`; controlul continuu [i obiectiv asupra gradului de însu[ire a cuno[tin]elor,
de formare a deprinderilor profesionale; executarea unor programe de instruire intensive
independent de condi]iile meteorologice.
Având în vedere c` firmele de crewing [i de shipping existente în zon` sunt interesate
de instruirea echipajelor [i în perioada în care acestea nu sunt la bordul navelor, prin contracte
de colaborare [i printr-un management performant se poate amortiza investi]ia ini]ial` într-un timp
relativ mediu.
Trebuie s` subliniez \ns` c` folosirea cu eficien]` sporit` a simulatoarelor este condi]ionat`
de respectarea unor cerin]e psiho-pedagogice, cum sunt: crearea unui mediu cât mai apropiat
de cel în care se desf`[oar` preg`tirea real`; repartizarea studen]ilor pe func]iuni în raport
cu obiectivele didactice urm`rite; îmbinarea metodei simul`rii cu alte metode didactice (proble-
matizarea, exersarea, demonstrarea, explicarea, etc); colaborarea cadrului didactic cu studen]ii
în timpul exerci]iilor;
{i \nc` ceva: din acest an, în dotarea Academiei Navale “Mircea cel B`trân” au intrat
dou` simulatoare, unul de Naviga]ie [i Manevra Navei, destinat preg`tirii studen]ilor de la speciali-
z`rile: “Naviga]ie, Hidrografie [i Echipamente Navale” (Marina Militar`), respectiv “Naviga]ie
[i Transport Maritim” (Marina Civil`), [i altul, de “Transport m`rfuri periculoase”, destinat preg`tirii
studen]ilor de la specializarea “Electromecanic`” (Marina Civil`). Dezavantajul utiliz`rii
unor astfel de echipamente este legat tot de costul ridicat necesar achizi]ion`rii lor.

Colonelul Costinel PETRACHE: O problem`, destul de controversat` \n ultimul

deceniu, am \n vedere starea \nv`]`m#ntului superior na]ional, este cea a practicii studen]ilor.
Cum a fost rezolvat` aceast` problem` \n Academia Naval` ? Care este sistemul prin care
asigura]i practica studen]ilor [i cum se reg`se[te aceast` component` a procesului de \nv`-
]`m#nt \n “produsul” final – absolventul ?

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Este

o chestiune pe care doresc s` o trat`m c#t mai cuprinz`tor,
nu de altceva dar, \n cele din urm`, truda noastr` [i eficien]a trudei
noastre se reg`sesc \n valoarea absolven]ilor no[tri, valoare certificat`
de altitudinea practic` a profesiei.
De aceea, \mi rog colegii s` intervin` c#t mai amplu asupra acestei
probleme. Este mai mult dec#t evident c` o latur` fundamental`
a înv`]`mântului de marin` a constituit-o înc` de la începuturile sale,
cu peste 130 de ani în urm`, instruirea practic` la bordul navelor
[coal` a tinerilor care au optat pentru cariera de marinar.
Din perspectiva timpului, importan]a navelor [coal`, a altor nave care au îndeplinit în diferite
perioade misiuni de practic`, apare ca esen]ial` pentru instruirea cade]ilor. Numai în activitatea
concret` de la bord, executând serviciul de cart al`turi de membrii echipajului, trecând
prin diferite roluri în voiajele din Marea Neagr`, pe alte m`ri [i oceane sau pe fluviul Dun`rea,
studen]ii marinari î[i pot verifica [i consolida cuno[tin]ele tehnico-marin`re[ti dobândite în s`lile
de cursuri, laboratoare [i simulatoare, î[i dezvolt` în acela[i timp t`ria de caracter, loialitatea fa]`
de nav` [i echipaj, disciplina [i curajul de a înfrunta situa]iile inedite cu un real factor de risc
ap`rute pe mare.

145
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Pentru a r`spunde c#t mai bine acestei nevoi fundamentale, \n anul de înv`]`mânt
2002-2003, \n Academia Naval` “Mircea cel B`trân” s-au organizat dou` centre de practic`.
Am \n vedere Centrul de practic` Academia Naval` “Mircea cel B`trân”, care are \n compunere
Sta]iunea de preg`tire marin`reasc` [i sporturi nautice – Palazu Mare; Sec]ia de instruire practic`
[i produc]ie din Academia Naval`; Academia Naval` – practic` pe simulator; La cuterele [i Nava
{coal` “Matelot” [i Centrul de practic` – Port Constan]a, organizat pe Nava {coal` “Mircea”;
Nava {coal` 281 “Constan]a”; societ`]i portuare; Grupul de interven]ii [i salvare naval`;
S.C. “Coremar” [i Divizia Nave A.P.C.; societ`]i comerciale portuare (APC, UMEX); S.C. “Petromin”
SA [i “Petromar” SA; Centrul de practic` – Nave militare; nave de tip dragoare; nave de tip
corvete; Fregata “M`r`[e[ti”; nave militare de fluviu de tip vedete blindate; nave militare din cadrul
poli]iei de frontier`.
Practica profesional` \ncepe chiar din anul I, Astfel, studen]ii anului I au fost repartiza]i
s` satisfac` stagiul de practic` la sec]ia de instruire practic`, repara]ii [i între]inere, având ca obiective
instruirea în domeniile: repara]ii motoare, prelucr`ri prin a[chiere [i sudur` electric` [i autogen`
[i la Sta]iunea de Preg`tire Marin`reasc` - Palazu Mare, având ca module de baz`: ambarca]iunile
cu rame [i vele, ambarca]iuni sportive cu rame (canotaj); lucr`ri de matelotaj; mijloace de semna-
lizare naval`; mijloace de salvare. Printre criteriile de apreciere a cuno[tin]elor [i deprinderilor
ce s-au format pe timpul practicii de var` la Sta]iunea de Preg`tire Marin`reasc` [i Sporturi
Nautice a[ aminti: însu[irea regulilor de naviga]ie pe ap` conform IYE [i COLREG, a modului
de folosire a valurilor de vânt în yahting; însu[irea comenzilor ce se dau în b`rcile cu rame
[i în b`rcile cu vele; utilizarea codului na]ional [i a codului interna]ional de pavilioane saul`; organizarea
armamentului, armarea [i dezarmarea ambarca]iunilor cu rame; însu[irea tehnicii trasului
la rame; executarea unor manevre cu barca cu rame.
Al`turi de modul de formare a unor deprinderi, conduc`torii de practic` au avut la îndemân`
[i alte criterii în stabilirea notei finale la colocviul de practic`: men]inerea ordinii [i disciplinei
în cadrul centrului de practic`, îndeplinirea corect` a atribu]iilor de practic`, interesul [i seriozitatea
depuse la activit`]ile de preg`tire [i la cele gospod`re[ti.
De ce at#ta severitate profesional` ? Aceasta doar ne d` dreptul s` afirm`m c`, de modul
în care sunt îndeplinite sarcinile de practic` din anul I, sunt condi]ionate [i obiectivele practicii
executate în anii superiori la navele [coal` ale Academiei Navale.

Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Doresc s` relev un lucru
de mare sensibilitate pentru Marina Rom#n`. Anul 2003 a însemnat [i revenirea Navei {coal`
“Mircea” în cadrul activit`]ilor de practic` organizate de Academia Naval`,
dup` o absen]` de 7 ani. Beneficiind de un program complex de repara]ii
[i dot`ri, “legenda vie a marinei române[ti” a oferit anul acesta tinerilor
cade]i de anul II o instruire în condi]ii deosebite. Printre obiectivele
urm`rite în perioada de practic` de la bordul navei am avut \n vedere: însu[irea
terminologiei marin`re[ti specifice navei (arborad`, velatur`, greement);
formarea deprinderilor [i executarea comenzilor necesare pentru lansarea
velelor; însu[irea modului de ac]iune în arborad` [i pe puntea navei;
formarea [i consolidarea deprinderilor pentru executarea unor atribu]ii
prev`zute în rolurile navei; însu[irea cuno[tin]elor privind manevra de plecare,
ancorare, m`suri de amarare, leg`turile navei.
În vederea execut`rii unei naviga]ii sigure pe mare, cu studen]ii de la specializarea naviga]ie
s-a insistat asupra form`rii deprinderilor de lucru pe hart`, prin utilizarea aparaturii de naviga]ie
existente la bordul navei, folosirea metodelor de lucru tradi]ionale (echer, sextant, compas),
dar [i pe formarea unor deprinderi specifice execut`rii cartului la timon`, a supravegherii

146
 Dezbateri GMR
girocompasului, citirii lochului [i a sondei. Însu[irea cuno[tin]elor necesare pentru asigurarea
unei comunica]ii optime a reprezentat un alt obiectiv prioritar pentru studen]ii punti[ti. Naviga]ia
în condi]ii deosebite – vânt, curent, valuri – a reprezentat pentru tinerii ambarca]i tot atâtea
eforturi pentru însu[irea metodologiei specifice stabilirii [i calcul`rii direc]iei [i vitezei vântului,
a execut`rii observa]iilor necesare privind stabilirea st`rii [i a gradului m`rii din zona de naviga]ie,
precum [i interpretarea datelor privind configura]ia [i starea m`rilor, citirea barometrului,
întocmirea unor buletine meteo.
Pentru studen]ii de la specializarea electromecanic` naval` au fost stabilite obiective specifice,
astfel: formarea deprinderilor în executarea atribu]iilor specifice cartului în compartimentul
ma[ini; însu[irea cuno[tin]elor specifice aparatului propulsor [i sistemului energetic al navei;
însu[irea unor cuno[tin]e specifice privind corpul navei; rezisten]a la frecare; rezisten]a la val;
rezisten]a la înaintare.
Ceilal]i studen]i din anul II de la Facultatea de Marin` Civil` au fost repartiza]i pentru a executa
stagiul de practic` la navele APC, la societatea comercial` Coremar [i la unele societ`]i comerciale
portuare. În tot intervalul de timp cât studen]ii marinari s-au aflat la bordul navelor sau în unele
societ`]i comerciale portuare, s-a remarcat buna colaborare [i solicitudinea manifestat` de c`tre
companiile care au asigurat desf`[urarea practicii, prin punerea la dispozi]ia studen]ilor
a materialelor necesare însu[irii aparaturii de la bord, dar [i a coordon`rii efective a activit`]ii
de practic`. În afara [edin]elor prev`zute în programele analitice studen]ii au participat
[i la lucr`ri de mentenan]`, în concordan]` cu programul bordului.
De altfel, la sus]inerea colocviului de practic`, în comisiile de evaluare au fost coopta]i
comandan]i de nave, [efi mecanici, precum [i alte categorii de speciali[ti din cadrul companiilor.
Mai mult dec#t at#t, \n cadrul colabor`rii militare dintre armata francez` [i cea româneasc`,
cu sprijinul Institutului Interna]ional al Teatrului Mediteranean din Marsilia, vara anului 2003
a însemnat reeditarea proiectului cultural “Odiseea”. Un num`r de 60 de studen]i din anul III
de la ambele facult`]i, împreun` cu actorii Teatrului Bulandra, ambarca]i pe nava Constan]a
au executat un mar[ în Mediterana. Interesant de consemnat este faptul c`, pe lâng` sarcinile
de practic`, studen]ilor le-au fost repartizate [i unele roluri în cadrul scenariilor spectacolelor
imaginate de regizori.
Totu[i trebuie s` consemn`m obiectivele specifice stagiului de practic` la bordul Navei
{coal` Constan]a: recunoa[terea [i utilizarea principalelor echipamente utilizate la bordul navei;
formarea deprinderilor necesare execut`rii sarcinilor de cart [i gard`; exploatarea [i operarea
în siguran]` a echipamentelor în timpul cartului; aprecierea just` a situa]iilor ivite la bord care pot
duce la momente periculoase pentru echipaj [i pentru nave.
La finalul mar[ului, atât conducerea navei, cât [i profesorii deta[a]i s` îndrume activitatea
studen]ilor au fost satisf`cu]i de comportamentul acestora, considerând c` obiectivele au fost
îndeplinite în totalitate, studen]ii fiind chestiona]i în urm`toarele domenii: cunoa[terea navei;
bazele naviga]iei, naviga]ie costier` [i naviga]ie astronomic`; ma[ini [i instala]ii navale, iar spe-
cializarea electromecanic` la: operarea diesel a generatoarelor; vitalitatea navei; modul de exe-
cutare a serviciului de cart la ma[ini.

C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Studen]ii

din anul IV de la Facultatea de Marin` Militar` au fost ambarca]i pe nave militare din garnizoanele
Constan]a, Mangalia, Tulcea [i Br`ila, obiectivele asumate viz#nd: executarea unor misiuni
de foc [i misiuni de dragaj; consolidarea deprinderilor privind întrebuin]area [i exploatarea
echipamentelor [i a tehnicii de la bordul navelor; formarea deprinderilor [i executarea unor activit`]i
de conducere [i organizatorice; serviciul de gard` [i cart, exerci]ii demonstrative.
Subliniez faptul c` din caracteriz`rile întocmite de unit`]ile militare beneficiare ale practicii
studen]ilor a reie[it faptul c`, în marea majoritate, ace[tia au manifestat interes în punerea în practic`
a cuno[tin]elor acumulate, au dovedit responsabilitate în executarea sarcinilor primite,

147
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
sunt capabili de efort fizic [i psihic prelungit. De asemenea, to]i studen]ii
au executat serviciul de “ofi]er de cart”, dublând ofi]erii navei. Printre
misiunile la care au participat putem enumera: trageri de artilerie; lans`ri
de dr`gi, antrenament de comunica]ii radio în fonie [i semnalizare
luminoas`; forma]ii [i evolu]ii (Passex); reaprovizionarea pe mare (RAS);
manevra de “om la ap`”; ambarcare de rachete; exerci]ii de vitalitate
în mare. Studen]ii [colariza]i de Ministerul de Interne au efectuat practica
la bordul navelor din poli]ia de frontier`, din Constan]a [i Sulina. La sosirea
lor în unit`]i, au fost repartiza]i în calitate de dubluri ai ofi]erilor secunzi
la navele în stare de operativitate. Pe timpul practicii studen]ii au avut
de îndeplinit serviciile specifice absolven]ilor din anul IV, completate
cu unele sarcini individuale determinate de specificul activit`]ii viitoare, urm`rindu-se,
ca obiective: cunoa[terea navelor, a caracteristicilor tehnice, cunoa[terea atribu]iilor comandantului
navei, ale ofi]erului secund, ale [efilor de servicii de lupt`; îndeplinirea unor sarcini specifice poli]iei
de frontier` [i efectuarea serviciului de gard` [i cart.
Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: O parte din studen]ii
din anul IV ai Facult`]ii de Marin` Civil` au fost ambarca]i la bordul navei [coal` Albatros, zilele
petrecute la nav` reprezentând un bun prilej pentru a-[i testa cuno[tin]ele teoretice [i a-[i forma
deprinderile pentru executarea atribu]iilor specifice cartului pe punte sau la ma[ini.
Rela]iile pe care Academia Naval` “Mircea cel B`trân” le-a dezvoltat pe parcursul anilor
cu institu]ii similare din diferite ]`ri s-au concretizat, între altele, [i în invitarea de studen]i – marinari
români pentru stagii de practic` pe nave [coal` sau militare.
Astfel, doi studen]i din anul II de la Facultatea de Marin` Militar` au fost ambarca]i pe nava
[coal` “Ares”, a marinei grece[ti, care a executat un mar[ de instruc]ie în Marea Mediteran`.
Al`turi de studentul Chiril` Lucian, pe nava [coal` “Ares” a fost ambarcat` [i studenta
Marin Georgiana.
De asemenea, prezen]a studen]ilor români ai Academiei Navale la bordul unor nave italiene
a devenit o practic`. În acest an, studen]ii Popa Ciprian [i Vasiliu Drago[ au executat sarcinile
de practic` ambarca]i pe nava “San Giorgiu” într-un mar[ de instruc]ie în Marea Mediteran`.
De asemenea, studen]ii Pintea Ionu] [i Scripca Adrian [i-au format [i consolidat deprinderile
marin`re[ti în cadrul Academiei Navale din Brest [i la bordul navei “Chacal”, care a efectuat
un mar[ de instruc]ie în Marea Nordului [i Marea Irlandei.
Dup` cum remarcau studen]ii români, în unele situa]ii, practica la bordul navelor str`ine
nu se deosebe[te cu mult de aceea care se desf`[oar` la bordul navelor române[ti, obiectivele
stagiului de practic` fiind în mare parte similare: formarea deprinderilor de lucru pe hart`;
însu[irea algoritmilor pentru executarea unor trageri de artilerie; executarea atribu]iilor specifice
cartului de naviga]ie, cu sublinierea c` antrenamentul fizic este mult mai intens, iar sarcinile
de practic` sunt mai clar definite [i obiectivate pentru fiecare student în parte.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Vreau s` spun
c` multitudinea sarcinilor avute de îndeplinit, precum [i num`rul mare de studen]i [i de nave
pe care ace[tia au fost repartiza]i a necesitat luarea unor m`suri suplimentare din partea comenzii
Academiei Navale, [i anume: numirea unor cadre cu atribu]ii de responsabil de practic`, [ef
de practic` [i îndrum`tor de practic` [i stabilirea unor atribu]ii pentru fiecare dintre cele trei ipostaze.
Zilnic [i s`pt`mânal, [efii de practic` au raportat modul de îndeplinire a obiectivelor, iar sec]ia
înv`]`mânt a desf`[urat controale periodice pentru a constata modul de îndeplinire al acestora.
Evident c`, la finalul perioadei de practic`, cu ocazia bilan]urilor desf`[urate au fost constatate
[i neajunsuri a c`ror rezolvare este prioritar`, astfel: nu toate cadrele didactice din cele nominalizate
[i repartizate pe centre de practic` au în]eles c` practica [colar` se constituie de fapt ca o disciplin`
de înv`]`mânt c`reia trebuie s` i se acorde aceea[i aten]ie ca [i celorlalte discipline din planul
de înv`]`mânt; existen]a unor situa]ii în care studen]ii nu au anun]at coordonatorii de practic`

148
 Dezbateri GMR
de schimbarea loca]iei de efectuare a practicii; existen]a înc` a unui num`r destul de mare
de absen]e nemotivate, un num`r de 16 studen]i de la Facultatea de Marin` Civil` având situa]iile
neîncheiate [i, în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul studen]ilor, a trebuit s` refac`
practica pân` pe 30.10.2003; lipsa echipamentului de lucru [i de protec]ie pentru studen]i etc.
Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: De altfel, pentru a preveni
ne\mplinirile constatate, la nivelul Facult`]ii de Marin` Civil`, în biroul consiliului facult`]ii,
s-a stabilit o metodologie de evaluare a practicii care const` în: verificarea documentelor personale
care s` ateste c` studen]ii au fost ambarca]i la bordul unor nave maritime [i au desf`[urat practic`
(carnet de marinar, caiet de practic`, caracterizare din partea comandantului navei/[efului
mecanic) [i sus]inerea colocviului de practic` cu o comisie numit` de catedrele de specialitate.
În acest an au existat [i 11 studen]i din cadrul Facult`]ii de Marin` Civil` afla]i în voiaj
interna]ional, în cazul lor respectându-se procedura de plecare, urmând ca la 1 decembrie
situa]ia lor s` fie încheiat`.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: F`r` preten]ie de a fi exhaustivi,
am încercat s` prezent`m, în esen]`, o latur` foarte important` a procesului instructiv-educativ
din Academia Naval` – practica la bordul navelor militare sau civile.
De la formarea aptitudinilor marin`re[ti în cadrul sta]iunii de practic` [i sporturi nautice
- Palazu Mare, la mar[urile la care au participat studen]ii Academiei Navale în Marea Mediteran`,
Marea Neagr` sau în ocean, putem afirma c` ace[tia, îndruma]i de profesori [i de cadrele bordului,
au dovedit competen]`, voin]` [i pasiune în tot ceea ce au întreprins, iar prin comportamentul
demn în porturile str`ine unde au acostat, s-au situat la nivelul exigen]elor puse în fa]a lor de c`tre
conducerea institu]iei [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Colonelul Costinel PETRACHE: Activitatea \n planul colabor`rii, pe plan na]ional,

dar [i interna]ional, este de departe prodigioas`. V` rog s` trat`m \n continuare aceast`
problem`.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Ca institu]ie de prim rang în peisajul
înv`]`mântului universitar românesc, Academia Naval` “Mircea cel B`trân” a dezvoltat [i cultiv`
rela]ii de colaborare cu institu]ii similare din ]ar` [i str`in`tate, în scopul cre[terii performan]elor
procesului de înv`]`mânt [i cercetare [tiin]ific` pe care îl desf`[oar`, al cunoa[terii reciproce.
Formele de cooperare sunt multiple [i se caut` în permanen]` diversificarea [i adaptarea acestora
la condi]iile actuale ale înv`]`mântului superior na]ional [i interna]ional. Se fac eforturi mari
pentru înt`rirea colabor`rii cu alte institu]ii de înv`]`mânt, [tiin]ifice [i culturale atât din ]ar`,
cât [i din str`in`tate, fie ele militare sau civile, toate acestea numai [i numai în beneficiul studen]ilor.
Pe plan local, ne putem bucura s` apreciem c` Academia Naval` “Mircea cel B`trân”
are rela]ii de colaborare cu celelalte universit`]i const`n]ene, de stat sau particulare. F`r` îndoial`,
cele mai dezvoltate rela]ii sunt cu Universitatea “Ovidius”, dar rela]ii bune exist` [i cu Universitatea
Maritim`, Universitatea “Andrei {aguna” sau Universitatea “Spiru Haret”. Pornind de la premisa
unei comuniuni de interese, o prim` etap` a constituit-o participarea masiv` a cadrelor didactice
[i studen]ilor la manifest`rile [tiin]ifice organizate de celelalte universit`]i const`n]ene. Anual
sunt organizate de toate universit`]ile din Constan]a sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice ale studen]ilor,
simpozioane, manifest`ri culturale [i sportive, care se bucur` de o larg` participare, tinerii
manifestându-[i dorin]a de a-[i face cunoscute preocup`rile [i idealurile.
De asemenea, la nivelul fiec`rei catedre din Academia Naval` “Mircea cel B`trân” organiz`m
anual ateliere tematice, la care sunt invita]i s` participe speciali[ti de pe plan local [i na]ional.
O dat` la doi ani se organizeaz` o sesiune de comunic`ri [tiin]ifice, cu participare interna]ional`,
la care prezen]a universitarilor const`n]eni este deosebit de important`.
Cooperarea se desf`[oar` pentru organizarea în comun a unor evenimente culturale [i [tiin]ifice
sau participarea în comun la manifest`ri organizate în alte localit`]i. Astfel, Academia Naval`
“Mircea cel B`trân” este co-organizator al Salonului de Carte al Universit`]ii “Ovidius”, manifestare
149
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
anual`, care a ajuns la a treia edi]ie. În ultimii ani Academia Naval` “Mircea cel B`trân” a participat
constant la Târgul de Carte “Gaudeamus”, ini]iat de Societatea Român` de Radiodifuziune,
iar prezen]a i-a fost apreciat` de dou` ori cu “Premiul Educa]ia”, acordat de Ministerul Educa]iei
[i Cercet`rii celui mai valoros stand universitar.
În toamna acestui an, printr-o ini]iativ` comun` a cadrelor didactice de la Facultatea
de Matematic`-Informatic` a Universit`]ii “Ovidius” [i a Catedrei de Matematic`-Informatic`
din Academia Naval` “Mircea cel B`trân”, s-a organizat prima Conferin]` Na]ional` de Cercet`ri
Opera]ionale [i Aplica]ii – “CEROPA 2003”. Ac]iunea a reunit personalit`]i de mare prestigiu
în domeniul cercet`rilor opera]ionale [i al matematicilor aplicate din ]ar` [i str`in`tate [i s-a bucurat
de un ecou deosebit în mediul universitar na]ional.
În ultimii ani s-au organizat [i desf`[urat în Academia Naval` [i alte manifest`ri [tiin]ifice
de amploare, dintre care merit` enumerate: Conferin]a Na]ional` de Mecanica Solidului,
Conferin]a Na]ional` de Termotehnic`, ambele bucurându-se de o larg` participare a speciali[tilor
din ]ar` [i str`in`tate. Cea de-a XVIII-a Sesiune de comunic`ri [tiin]ifice a cadrelor didactice,
organizat` în luna noiembrie 2002 a reunit peste 400 de speciali[ti din 10 ]`ri.
Academia Naval` “Mircea cel B`trân” este o prezen]` activ` la via]a Cet`]ii Tomitane.
Cadrele [i studen]ii Academiei particip` la manifest`rile organizate de administra]ia local`,
cu prilejul serb`rii sau comemor`rii celor mai importante evenimente din istoria na]ional`.
Cu prilejul s`rb`toririi a 125 de ani de la revenirea Dobrogei între grani]ele României, profesorii
de istorie din Academia Naval` “Mircea cel B`trân” organizeaz`, în colaborare cu colegii
de la Muzeul Marinei Române, Muzeul Na]ional de Istorie [i Arheologie Constan]a [i cu cei
de la Universitatea “Ovidius”, o suit` de manifest`ri omagiale.
Având în vedere c` aproximativ patru cincimi dintre studen]ii Academiei Navale sunt viitori
ingineri sau ingineri-economi[ti pentru Marina Civil`, s-a acordat o aten]ie deosebit` cultiv`rii
unor rela]ii foarte strânse cu Autoritatea Naval` Român`, cu companiile de shipping, crewing
sau de exploat`ri portuare în care viitorii absolven]i î[i vor desf`[ura activitatea.
Preocuparea pentru asigurarea unei puternice dezvolt`ri economice a ora[ului [i jude]ului
Constan]a, la care s` contribuie speciali[tii [i absolven]ii Academiei Navale, a generat idea
de a organiza în cooperare cu World Trade Center Bucure[ti [i de a g`zdui, în luna mai 2003,
lucr`rile conferin]ei interna]ionale cu tema “Rolul transporturilor navale [i al porturilor române[ti
în dezvoltarea comer]ului interna]ional”.

Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: S-a acordat aten]ie adapt`rii
planurilor de înv`]`mânt, a programelor analitice la rigorile Organiza]iei Maritime Interna]ionale,
astfel încât diploma acordat` de Academia Naval` “Mircea cel B`trân” s` fie recunoscut` pe plan
interna]ional. Examenul de diplom` al studen]ilor civili se desf`[oar` concomitent cu cel de brevetare,
coordonat de Autoritatea Naval` Român`, astfel c`, la finele studiilor, în Academie absolven]ii primesc
atât diploma de inginer sau inginer-economist, cât [i brevetul de ofi]er III pentru Marina Civil`.
Academia Naval` “Mircea cel B`trân” a derulat [i deruleaz` o serie de proiecte de îmbun`t`]ire
a bazei materiale, de adaptare a acesteia la rigorile unui înv`]`mânt modern [i de calitate, la multe
dintre acestea beneficiind de sus]inerea financiar` a unor companii, care sunt interesate
s` investeasc` în preg`tirea viitorilor absolven]i. În anul 2003 s-au f`cut investi]ii în instalarea
a dou` simulatoare pentru punte [i pentru transportul m`rfurilor periculoase, dot`ri care permit
cre[terea nivelului calitativ al instruirii.
Academia Naval` “Mircea cel B`trân” este membru al Consor]iului Institu]iilor Militare
de Înv`]`mânt Superior din România, organ consultativ, î[i propune s` evalueze [i s` propun`
m`suri de direc]ionare eficient` a înv`]`mântului superior militar na]ional.
De asemenea, rectorul institu]iei particip` la [edin]ele Consiliului Na]ional al Rectorilor,
organism în care se aduc în dezbatere problemele înv`]`mântului superior românesc.
150
 Dezbateri GMR
Fiecare serie de cursan]i ai Colegiului Na]ional de Ap`rare viziteaz`
Academia Naval` “Mircea cel B`trân”, prilej cu care sus]in interesante
comunic`ri în domeniul strategiei, geopoliticii sau al politicilor de ap`rare.
Ministrul ap`r`rii na]ionale, domnul Ioan-Mircea Pa[cu, a onorat
cu prezen]a festivitatea de absolvire a promo]iei 2003 [i de în`l]are
în grad a ofi]erilor promo]iei “Dobrogea – 125”.
Studen]ii Academiei Navale “Mircea cel B`trân” particip` anual
la concursuri [tiin]ifice studen]e[ti, ob]inând rezultate meritorii.
În ultimii ani ace[tia s-au eviden]iat la concursurile de limbi str`ine
organizate de Academia de Poli]ie, precum [i la concursurile de mecanic`
teoretic` [i rezisten]a materialelor.
Pe plan interna]ional, Academia Naval` “Mircea cel B`trân” are rela]ii de colaborare,
în forme foarte diverse, cu 26 de universit`]i cu profil maritim, de pe patru continente. Academia
Naval` “Mircea cel B`trân” este membru fondator al Re]elei Universit`]ilor M`rii Negre. Aceast`
organiza]ie reune[te universit`]i din ]`rile riverane M`rii Negre [i prin ea se urm`re[te cre[terea
cooper`rii în plan universitar în zona sud-est european`.
F`r` îndoial`, rela]iile interna]ionale cele mai diverse [i mai fructuoase se deruleaz`
cu academii navale ale unor ]`ri cu mare tradi]ie naval`. Înc` de la jum`tatea deceniului trecut,
o dat` cu semnarea de c`tre România a documentelor de aderare la Parteneriatul pentru Pace,
studen]ilor români li s-au deschis multiple oportunit`]i de a desf`[ura activit`]i de stagiu
la bordul unor nave ale statelor membre ale NATO, de a participa la stagii de preg`tire în comun
cu studen]i str`ini sau de a beneficia de burse de studii sau de cercetare [tiin]ific` la academii
navale [i universit`]i din str`in`tate.
Pân` a se ajunge aici, au existat numeroase contacte la nivelul conducerii Academiei
cu conducerile institu]iilor similare din str`in`tate, ocazii cu care s-au pus la punct planuri
de cooperare, s-au g`sit modalit`]i din cele mai diverse prin care s` se adânceasc` schimburile
culturale, [tiin]ifice [i sportive.
Astfel, cadre didactice din Academie au putut participa la schimburi de experien]` cu colegi
din SUA, Fran]a, Italia, Olanda, Grecia, Bulgaria, Germania, Turcia. În ultimul deceniu,
Academia Naval` “Mircea cel B`trân” a fost vizitat` de peste o sut` cincizeci de delega]ii str`ine,
unele dintre ele la nivel foarte înalt.
Numai în ultimele luni Academia a fost vizitat` de personalit`]i, precum doamna
Kristine Krohn-Devold, ministrul Ap`r`rii al Regatului Norvegiei, candidat pentru func]ia
de secretar general al NATO, de [eful Statului Major al Marinei Militare a Regatului Belgiei,
de Inspectorul General al Armatei Ucrainei.

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Într-adev`r, este un capitol extrem
de consistent. |n ultimul deceniu aproape o sut` de studen]i [i cadre didactice au fost invita]i
pentru a desf`[ura stagii de practic` la bordul navelor din Italia, Fran]a, Olanda, Grecia, Bulgaria,
iar aprecierile cu care s-au întors au fost întotdeauna pozitive. În luna octombrie a acestui an
un grup de opt studen]i a desf`[urat un stagiu de instruire pe simulatorul de naviga]ie al Colegiului
Regal Naval Olandez, prilej cu care ace[tia au f`cut dovada înaltei preg`tiri teoretice [i practice
pe care o dobândesc în Academia Naval`.
Portul Constan]a [i Academia Naval` “Mircea cel B`trân” au fost vizitate de nave [coal`
din Italia, Egipt, Uruguay, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia, Germania, fiecare dintre aceste vizite
constituind o nou` oportunitate de înt`rire a cooper`rii dintre studen]ii români [i cei str`ini.
Ca o recunoa[tere a valorii înv`]`mântului românesc de marin`, Statul Major al Marinei
Militare Italiene acord` în fiecare an distinc]ia “Stiletul de Onoare” celui mai merituos student
al Academiei Navale “Mircea cel B`trân”. În ultimii ani au fost onora]i prin acordarea acestei
înalte distinc]ii studen]ii Adrian Popa, R`zvan Crintea [i Petre Pavlov.

151
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
În ultimii ani opt studen]i români au primit burse pentru a studia
în academii navale din str`in`tate, în SUA, Italia, Grecia [i Japonia.
De asemenea, Academia Naval` deruleaz` proiecte de schimburi
de studen]i pentru activit`]i de cercetare [tiin]ific`, cu {coala Naval`
[i cu {coala Na]ional` Superioar` pentru Inginerie [i Tehnici
de Armament, ambele din Brest, Fran]a.
Studen]i români au fost invita]i [i în Statele Unite sau Fran]a,
pentru a participa la seminarii interna]ionale pe problematic`
politico-militar`.
În ultimii ani prezen]a studen]ilor români la competi]iile nautice organizate de academiile
navale din Italia [i Turcia a devenit constant`, rezultatele acestora probând nivelul ridicat al preg`tirii
din Academia Naval`.
În toate demersurile privind înt`rirea rela]iilor interna]ionale ale Academiei Navale “Mircea
cel B`trân” un rol deosebit de important îl joac` navele [coal`. Astfel, nava [coal` “Albatros”
desf`[oar` activitate de practic` pe tot parcursul anului, cu studen]ii Facult`]ii de Marin` Civil`,
navigând pe m`rile [i oceanele globului.
Nava {coal` “Constan]a” a participat în anii 2001 [i 2003 la proiectul cultural interna]ional
“Odiseea”, ini]iat de Institutul Interna]ional al Teatrelor Mediteraneene. Având la bord studen]i
ai Academiei Navale, nava “Constan]a” a acostat în porturi din bazinul M`rii Mediterane, unde
arti[ti români [i str`ini au sus]inut spectacole în care eviden]iau dorin]a de pace [i în]elegere
între oameni.
Revenit` dup` ample lucr`ri de repara]ii [i moderniz`ri, Nava {coal` “Mircea”, simbolul tradi]iilor
navale române[ti, [i-a reluat mar[urile de instruc]ie în apele interna]ionale, efectuând în vara
acestui an un voiaj în Marea Neagr` [i Marea Marmara, cu vizitarea portului Tuzla [i a ora[ului
Istanbul, în Turcia. În premier` s-au aflat la bord patru studen]i str`ini, din Bulgaria [i Turcia,
care au avut posibilitatea s` desf`[oare activit`]i de practic` la un loc cu colegii lor din România.
Anul 2004 va reprezenta pentru Nava {coal` “Mircea” o nou` provocare: velierul românesc
este invitat s` participe la competi]ia nautic` interna]ional` “Tall Ships’ Challenge”, care se va desf`[ura
pe Coasta de Est a Statelor Unite [i Canadei. Pentru echipajul navei [i pentru studen]i va urma
un mar[ de instruc]ie de peste cinci luni de zile, prilej cu care ace[tia vor fi adev`ra]i ambasadori
ai României, ai [colii române[ti de marin`, pe m`rile [i oceanele globului. Ei vor scrie, cu certitudine,
noi pagini în cronica rela]iilor interna]ionale ale Academiei Navale “Mircea cel B`trân”.

Colonelul Costinel PETRACHE: Exigen]a dumneavoastr` cu … dumneavoastr`

\n[iv` este larg cunoscut`. Ce v` nemul]ume[te \n ceea ce ave]i de \ndeplinit ? Sunt lucruri
pe care le-a]i fi f`cut mai bine sau pe care nu le-a]i realizat, de[i v-a]i fi dorit ?

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Consider c` exigen]a este o coordonat`
universal valabil` în tot sistemul de înv`]`mânt. Faptul c` exigen]a personal` a liderului
se manifest` pe acest fond general duce, f`r` nici un fel de îndoial`, la consolidarea sistemului
ca atare.
Academia Naval` “Mircea cel B`trân” navig` pe dou` coordonate principale, ca institu]ie
militar` [i ca institu]ie de înv`]`mânt. Din acest punct de vedere este firesc ca exigen]a s` aib`
la baz` prevederile ordinelor [i regulamentelor militare [i, în aceea[i m`sur`, con]inutul
instruc]iunilor, dispozi]iunilor [i legilor din domeniul înv`]`mântului. Cea mai mic` abatere
de la acestea ar duce la disfun]ii cu efecte greu de controlat într-un domeniu sau altul.
Din acest punct de vedere se impune chiar o armonizare a actului de conducere, exigent,
dar [i eficient, de la nivelul institu]iei. Nu întâmpl`tor func]ia de conducere de la nivelul institu]iilor
de înv`]`mânt superior militar este aceea de comandant, dar [i rector.
152
 Dezbateri GMR
Sub aspectul a ceea ce mi-am dorit s` realizez, pot spune c`, în general, am reu[it s` imprim
un ritm de activitate bun care a dus la ob]inerea unor performan]e apreciabile, despre care
am mai amintit. Consider, totu[i, c` sub aspect calitativ, se putea realiza mai mult. Am în vedere
câteva aspecte.
M` gândesc, în primul rând, c` nu la toate organismele subordonate s-a asigurat capacitatea
ca acestea s`-[i exercite atribu]iile func]ionale la modul cel mai exigent cu putin]`.
Am avut cazuri de personal numit în func]ii la catedre [i facult`]i, care nu a avut capacitatea
[i competen]a necesar` exercit`rii actului de conducere, corespunz`tor cerin]elor unui înv`]`mânt
de marin`, modern [i performant, situa]ii care au dus la corecturile necesare.
De asemenea, de[i periodic Senatul Academiei Navale a aprobat o serie de documente
[i corecturi impuse de practica didactic` [i pedagogic`, prin care se asigur` îmbun`t`]irea
actului de conducere, multe dintre acestea nu s-au finalizat efectiv [i calitativ în desf`[urarea
[i urm`rirea procesului de înv`]`mânt.
De[i permanent în aten]ie, stilul de conducere al [efilor de facult`]i [i catedre, în general
cadre tinere, s-a modelat mai greu, abia în ultimul timp experien]a de conducere în exercitarea
actului de comand` [i managerial [i-a spus cuvântul.
A[ fi dorit, de asemenea, s` se manifeste mai concret spiritul de angajare al oamenilor,
în special al personalului didactic în perfec]ionarea înv`]`mântului. Am demarat anul trecut
un amplu proces de asigurare cu manuale [i cursuri a disciplinelor predate în Academie.
De[i efortul a fost deosebit, stimulat [i de acreditarea specializ`rilor institu]iei, înc` mai avem
multe de f`cut. Practic, nu am reu[it s` “împrosp`t`m” întreaga bibliografie recomandat`
studen]ilor. Sub acest aspect ne confrunt`m cu mentalit`]i care treneaz` în acumul`ri anterioare,
de genul celor care au dus la stagnare [i obi[nuita refrac]ie la nou.
Poate c` situa]ia care îndemn` cel mai mult la reflexii în domeniul înv`]`mântului este cea
din domeniul rezultatelor ob]inute de studen]i. Sub acest aspect consider c` nu întotdeuna
sistemul de armonizare a m`surilor a dus la efectele preconizate. Ne confrunt`m înc` cu fenomene
nedorite, cu rezultate slabe sau mediocre, cu o anume atitudine fa]` de prezen]a la cursuri, la regulile
de convie]uire social` în campusul institu]iei.
Pe planul activit`]ii de cercetare [tiin]ific`, de[i am ob]inut rezulate notabile, consider c` puteam
s` facem mai mult. Cel pu]in în ceea ce prive[te angajarea studen]ilor în activitatea de crea]ie
exist` suficiente posibilit`]i, înc` nevalorificate.
De asemenea, activitatea publicistic` a personalului didactic ofer` destul “spa]iu de manevr`”
pentru valorificarea poten]ialului creator al cadrelor.
F`r` îndoial` c`, în perioada urm`toare, aceste ne\mpliniri vor face obiectul unor analize
temeinice pentru stabilirea corecturilor care se impun.

Colonelul Costinel PETRACHE: Viitorul se m`soar` \n proiecte. Care sunt proiectele

care v` definesc [i care, evident, v` con]in a[tept`rile ?
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Academia Naval` “Mircea cel B`trân”
este o institu]ie de înv`]`mânt superior tehnic de specialitate, subordonat` Statului Major
al For]elor Navale, integrat` sistemului de înv`]`mânt militar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
[i implicit legal, de fapt [i de drept, sistemului de înv`]`mânt superior na]ional. Din acest punct
de vedere proiectele implic` valen]e din partea tututror acestor organisme, care au atribu]ii
în domeniul organiz`rii [i desf`[ur`rii înv`]`mântului de marin`.
F`r` îndoial` c` viitorul institu]iei noastre este corelat inten]iilor de restructurare [i reorientare
a înv`]`mântului superior, în general, al înv`]`mântului superior de marin`, în special. Astfel, la nivelul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se afl` în derulare un amplu proces de elaborare [i aplicare a unei noi
“Concep]ii a înv`]`mântului militar”. Aceasta define[te, în linii generale, o proiec]ie cu totul nou`
a rolului [i locului înv`]`mântului superior militar în procesul de formare [i perfec]ionare a perso-
nalului militar, în perspectiva integr`rii statului român în structurile NATO.

153
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
F`r` a fi din start adep]ii unei concep]ii care este a priori favorabil` ideii de înfiin]are a unei
forma]iuni elitiste de înv`]`mânt militar, consider c` demersurile actuale privind consituirea
unei Universit`]i Na]ionale de Ap`rare implic` unele considera]ii presupuse de func]ionarea
în continuare a Academiilor categoriilor de for]e ale armatei (Academia Trupelor de Uscat,
Academia For]elor Aeriene, Academia Naval`, Academia Tehnic` Militar`).
Proiectele noastre, bine\n]eles c` implic` factori obiectivi [i subiectivi pe care îi pot grupa
în “factorul bani” [i “factorul timp”. Condi]ionat unul de altul se poate emite sintagma “s` avem
bani la timpul potrivit” pentru demararea [i derularea unor proiecte de perspectiv` pe care le pot
grupa pe principalele activit`]i care se desf`[oar` în institu]ie.
În primul rând, în domeniul înv`]`mântului unele proiecte sunt deja demarate, altele urmeaz`
a fi puse în aplicare, \n func]ie de resurse [i unele m`suri organizatorice. Am în vedere reorientarea
con]inuturilor planurilor [i programelor de înv`]`mânt \n func]ie de cerin]ele, standardele
[i doctrina NATO. Deja, în sistemul de preg`tire a studen]ilor Facult`]ii de Marin` Militar`
au fost introduse 15 module de înv`]`mânt referitoare la: însu[irea sistemelor de armament
din dotarea navelor NATO, însu[irea procedeelor [i principiilor tactice de folosire în lupt`
a armamentului [i tehnicii, formarea deprinderilor [i abilit`]ilor în domeniul comunica]iilor navale,
însu[irea procedeelor de r`zboi electronic [i altele.

Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: De asemenea, în sistemul

de perfec]ionare [i specializare din {coala de Aplica]ie, structur` nou înfiin]at`, un num`r
de 11 cursuri con]in module de înv`]`mânt referitoare la: procedee specifice planific`rii
[i ducerii ac]iunilor militare conform standardelor NATO, dezvoltarea capacit`]ilor [i competen]elor
privind folosirea integrat` a armamentului naval, utilizarea documentelor de planificare tip NATO
etc. Aceste preocup`ri vor fi dezvoltate în perspectiva integr`rii ]`rii noastre în structurile NATO.
În domeniul înv`]`mântului proiectele sunt direc]ionate [i de experien]a din anumite domenii,
dar [i de necesitate. În acest sens reorientarea înv`]`mântului c`tre performan]` se men]ine prioritar`.
Am în vedere reorganizarea înv`]`mântului cu frecven]` redus`, reabilitarea sistemului de înv`]`mânt
postuniveristar, în special a masteratului, generalizarea unor experimente [i metode didactice
moderne [i eficiente în procesul de înv`]`mânt. Demersurile f`cute de institu]ia noastr` î[i arat`
deja rezultatele.
Înv`]`mântul cu frecven]` redus`, în ciuda unor reticen]e ale organismelor superioare,
se dovede[te viabil [i performant. Sunt situa]ii când studen]ii de la unele specializ`ri de la “FR”
ob]in rezultate superioare celor de la înv`]`mântul de zi. Vom merge în continuare pe dezvoltarea
[i perfec]ionarea acestei forme de înv`]`mânt.
În ceea ce prive[te organizarea [i dezvoltarea masteratului, experien]a ne-a permis diversificarea
[i dezvoltarea acestuia. Începând cu acest an de înv`]`mânt vom organiza, de exemplu, o nou`
direc]ie de studiu în domeniul economic, la care sper`m s` avem tot sprijinul profesional
[i logistic necesar.
În ceea ce prive[te implementarea unor forme [i metode eficiente de acumulare [i mai ales
de evaluare a cuno[tin]elor, vom generaliza sistemul de sus]inere a examenelor pe baza testelor
gril`, procedeu care a dus la eliminarea subiectivismului aprecierii studen]ilor în precedentul
an de înv`]`mânt. În perspectiva imediat urm`toare, vom desf`[ura cu studen]ii din anii II [i III
ai Facult`]ii de Marin` Militar` o activitatea de înv`]`mânt inedit`. Ace[tia vor fi ambarca]i
la bordul Navei {coal` “Mircea” timp de 6 luni, unde se va desf`[ura procesul de înv`]`mânt,
dar [i de practic`, pe timpul unui mar[ de instruc]ie în Marea Neagr`, Marea Mediteran`
[i Ocenul Atlantic pân` în SUA. Este de fapt o repunere în practic` a unei experien]e petrecut`
în urm` cu peste 25 de ani.
Nu în cele din urm`, obiectivele din domeniul înv`]`mântului î[i vor g`si finalitate în continuarea
activit`]ii de editare a unor manuale [i cursuri, adaptate specificului [i formelor de înv`]`mânt.
Am în vedere, în primul rând, constituirea bazei didactice necesare unor forme de înv`]`mânt

154
 Dezbateri GMR
cum sunt cel cu “FR” [i postuniversitar. Referitor la înv`]`mântul postuniversitar, probabil
vom renun]a la sistemul de studii aprofundate, mai pu]in agreat în perspectiva integr`rii
înv`]`mântului na]ional în cadrul european.

Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Vorbind de cadrul european nu pot
s` nu amintesc de inten]ia noastr`, deja conturat`, de a asigura func]ionalitatea unor cursuri tip ECDL
pentru ob]inerea calific`rii [i recuno[aterii europene în utilizarea mijlocelor informa]ice.
Capitolul dedicat inten]iilor în domeniul înv`]`mântului nu se poate încheia decât cu un proiect
mai vechi al nostru, acela de a ob]ine statutul de Institu]ie Organizatoare de Doctorat. Avem condi]iile
necesare pentru a ob]ine acest titlu, dar unele aspecte au trenat mai mult în prevederi birocratice
decât [tiin]ifice.
În ceea ce prive[te cercetarea [tiin]ific` proiectele sunt la fel de consistente. În anul trecut
de înv`]`mânt, în Academia Naval` au fost organizate [i s-au desf`[urat câteva manifest`ri
de prestigiu, dou` sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice, ale cadrelor didactice [i studen]ilor, cu participare
interna]ional` [i dou` conferin]e [tiin]ifice de prestigiu în domeniul termotehnicii [i cercet`rilor
opera]ionale. Satisfac]ia noastr` a fost c` la aceste manifest`ri peste 40% din materialele expuse
au apar]inut personalului institu]iei. În perspectiv` acest gen de manifest`ri se vor amplifica [i diversifica.
Reabilitarea activit`]ii de cercetare [tiin]ific` va presupune câteva direc]ii de ac]iune privind
înfiin]area [i acreditarea a cel pu]in dou` Centre de Cercetare {tiin]ific` în domeniul electro-
mecanicii [i armamentului, ob]inerea a cel pu]in 4 granturi pentru activitatea de cercetare [tiin]ific`
[i, nu în cele din urm`, acreditarea Buletinului [tiin]ific al Academiei Navale.
Fiecare dintre aceste repere va necesita din partea personalului didactic, [i nu numai,
eforturi deosebite privind motiva]ia necesar` reu[itei. Suntem încredin]a]i c` poten]ialul de care
dispunem va permite realizarea calitativ` a proiectelor men]ionate.
În ceea ce prive[te perfec]ionarea bazei logistice a înv`]`mântului, de[i institu]ia noastr`
dipune de o baz` material` deosebit`, [i în acest domeniu proiectele au contururi clare. Recent
achizi]ionate, simulatoarele informatizate din domeniul naviga]iei [i electromecanicii, deosebit
de eficiente în procesul de înv`]`mânt, vor fi completate cu înc` un simulator performant necesar
exers`rii [i însu[irii cuno[tin]elor practice. De fapt, re]elele informatice de care dispune Academia
Naval` vor fi reorganizate [i perfec]ionate pentru a se asigura accesul direct al studentului
la informa]iile necesare propriei preg`tiri.
Vorbind de perfec]ionarea logisticii didactice nu pot s` nu amintesc de continuarea unor proiecte
mai vechi referitoare la finalizarea informatiz`rii Bibliotecii Universitare, asigurarea func]ionalit`]ii
Editurii Academiei Navale [i Tipografiei sau de îmbun`t`]irea dot`rilor pentru educa]ia fizic`,
bazei de instruc]ie practic` [i marin`reasc` [i modernizarea laboratoarelor [i cabinetelor de specialitate.
Toate acestea vor fi în prim-planul preocup`rilor noastre, cu condi]ia îndeplinirii factorilor
de care aminteam la început, fonduri, timp [i, a[ ad`uga, abilitatea de a motiva personalul
de excep]ie de care dispunem.

Colonelul Costinel PETRACHE: V` mul]umesc pentru consistentele dumneavoastr`

contribu]ii la relevarea \ntocmai a st`rii \nv`]`m#ntului academic naval rom#nesc.
Nu formulez concluzii care pot dep`[i calitatea mea de moderator, dar \mi \ng`dui opinia
c`, gra]ie lui Dumnezeu, exist#nd al`turi de Rom#nia Terestr` [i Rom#nia |nalt` [i o Rom#nie
Naval`, puterea ei maritim` consist` semnificativ \n altitudinea form`rii oamenilor
m`rii. Exact ceea ce se \nt#mpl`, la standardele viitorului palpabil, \n Academia Naval`
“Mircea cel B`tr#n”. O institu]ie care, \n iminenta perspectiv` a admiterii de jure a Rom#niei
\n Alian]a Nord-Atlantic`, poate gestiona regional preg`tirea superioar` specific` a ofi]erilor
din statele ultimului val primit \n NATO.
Exact ceea ce face Academia Naval` “Mircea cel B`tr#n”.

155
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

“Re]eaua na]ional\
de comunica]ii a ap\r\rii
este performant\
opera]ional, compatibil\
[i interoperabil\
cu sistemele similare
din armatele Alian]ei Nord-Atlantice,
;n fapt ,este un sistem tip NATO”
Interviu cu generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU,
[eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` din Statul Major General

Problematica extrem de complex`

S-a n`scut la 15 martie 1951,
\n comuna buzoian` G`lbina[i.
A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri
Activi de Transmisiuni – Sibiu (1973)
[i Academia Militar`, specialitatea
Transmisiuni (1983).
A \ndeplinit succesiv func]iile
de comandant de pluton telefon-telegraf
\n Regimentul 47 Transmisiuni (‘73-‘77);
ofi]er 3 în statul major al aceluia[i
regiment (‘77-’78); ofi]er 2 în Coman-
damentul Transmisiunilor (‘78-’81);
[ef de stat major al Batalionului 89
Transmisiuni (‘83-’85), ulterior coman-
dant al Batalionului (‘85-’90); comandant
al Centrului 89 Principal de Transmi-
siuni (‘90-’91); comandant al Centrului
de Preg`tire [i Perfec]ionare a Preg`tirii
Cadrelor de Transmisiuni (‘91-’97);
[eful delega]iei Armatei României
participante la exerci]iul de interopera-
bilitate a sistemelor C4I – “COMBINED
ENDEAVOR” (1996-2001); [eful Sec]iei
156
pe care a]i fost de acord s` o trat`m
– este vorba de unul din cele mai elabo-
rate documente ini]iate de Direc]ia
Comunica]ii \n Informatic`, “Doctrina
pentru sprijinul cu sisteme de comand`,
control, comunica]ii [i computere (C4)” –
nu ne \ng`duie \ntreb`ri de \nt#mpinare.
A[adar, s` atac`m direct fondul: Cum
configura]i, dac` se poate dinspre cerin]e,
rolul sistemelor de comand`, control,
comunica]ii [i computere \n procesul
real al ridic`rii capacit`]ii de lupt`
a organismului militar ?
Am \n]eles, evident, \ntrebarea, dar [i “cerin]a”
ei indus`. Este greu s` concentrez o problematic`
at#t de larg teoretizat` \ntr-un spa]iu editorial at#t de … zg#rcit,
acesta nefiind un repro[, ci \n]elegerea ca atare a economiei
editoriale. S` intr`m \n problem`. Ei bine, evolu]ia
 Dezbateri GMR
Comunica]ii din Direc]ia Comunica]ii sistemelor de comand` [i control a permis comandan]ilor
[i Informatic` din Statul Major s` optimizeze afirmarea unit`]ii de efort cu scopul valori-
General (‘97-‘98); loc]iitorul [efului
Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`
fic`rii la maximum a capacit`]ilor for]elor subordonate,
(1998-2002). Din 26 septembrie 2002 \n locul potrivit, la momentul potrivit, ca o condi]ie esen-
este [eful Direc]iei Comunica]ii ]ial` \n ob]inerea succesului.
[i Informatic`. |n toat` aceast` evolu]ie, dou` caracteristici
|n perioada 1985-2001 a urmat
au r`mas neschimbate: factorul uman [i cerin]a de informa]ii
Cursul postacademic cu profil unic
la Academia Militar` (’85); Curs relevante, oportune [i precise. Factorul uman s-a impus
pe linie tehnic` la Ministerul Comu- prin abilit`]ile sale de a selecta ceea ce este important,
nica]iilor [i Tehnologia Informa]iilor de a re]ine ceea ce este esen]ial, reac]ion#nd \n spiritul
(’92); Cursul intensiv pentru \nv`]areainforma]iilor dob#ndite.
limbii engleze la Academia de |nalte
|n zilele noastre, perfec]ionarea tehnologiilor
Studii Militare (’95); Curs pe linie CIS,
{coala NATO CIS Latina din Italia utilizate \n asigurarea mobilit`]ii trupelor, perfec]ionarea
(2000), [i Colegiul Na]ional de Ap`- sistemelor de armament, de senzori [i sistemele C4
rare (2001). contribuie la reducerea timpului de ac]iune [i la sporirea
|n anul 1994 ob]ine titlul de doctor
controlului spa]iului de lupt`, la cre[terea sistemului
\n [tiin]e militare.
de ducere a opera]iilor [i la generarea unui volum mare
A publicat peste 140 de studii
[i articole \n reviste de specialitate.de informa]ii. Dac` toate aceste elemente ale st`rii
Este coautor al lucr`rilor “Comunica]iiopera]ionale nu sunt gestionate corespunz`tor se poate
numerice”, “Sisteme de comunica]ii ajunge la afectarea reac]iilor lupt`torilor [i, implicit,
militare” [i “Transmisiunile – suport a unit`]ilor [i subunit`]ilor \n care ace[tia lupt`.
pentru conducerea militar` (1877-
Tocmai de aceea, sistemele C4 sunt proiectate
1947)”. A participat la numeroase
simpozioane, sesiuni, conferin]e [i realizate \n ideea de a poten]a capacit`]ile [i de a com-
na]ionale [i interna]ionale, sus]in#nd pensa limitele umane obiective.
comunic`ri \n domeniu. Mai mult, pentru a \n]elege rolul sistemului C4
Din anul 2002 este membru \n ecua]ia complex`, activ` a comenzii [i controlului,
al AFCEA.
Este c`s`torit [i are 2 copii.
acesta trebuie analizat doar din perspectiv` comun`,
a[a trat#ndu-le \n continuare.
Pentru \ndeplinirea misiunii, sistemul de sprijin al comenzii [i controlului asigur`
comandantului for]ei \ntrunite mijloacele necesare pentru exercitarea autorit`]ii
[i a conducerii for]elor subordonate [i a celor primite \n sprijin. For]a \ntrunit` utilizeaz`
informa]iile \n procesul de elaborare, coordon#nd, de fapt, ac]iunile care vor influen]a
at#t for]ele adversarului, c#t [i pe cele proprii, bine\n]eles, \n avantajul celor din urm`.
Pe de alt` parte, informa]iile integreaz` componentele for]ei \ntrunite, permi]#ndu-le
s` lucreze efectiv la distan]e foarte mari, deci pe spa]ii largi. De aceea, compunerea for]ei
\ntrunite determin` cerin]e specifice privind realizarea [i prelucrarea fluxului informa]ional
al acesteia.
La r#ndul lor, cerin]ele informa]ionale ale for]ei influen]eaz` structura general`
[i configura]ia specific` a sistemelor de sprijin al comenzii [i controlului, care trebuie
s` acopere \ntreaga zon` de responsabilitate a for]ei \ntrunite cu scopul declarat de a asigura
comandantului mijloacele tehnice necesare \ndeplinirii obiectivelor misiunii. Trebuie subliniat
faptul c` for]ele [i mijloacele din sistemul de sprijin al comenzii [i controlului – de exemplu,
cele pentru recunoa[tere, supraveghere, cercetare, coordonarea sprijinului de foc,
157
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
pentru controlul aerian, r`zboi electronic, sistem C4, managementul senzorilor, cercetarea
semnalelor de transmisiuni, inducerea \n eroare, sistemele spa]iale [i altele – trebuie s` fie
repartizate pe misiuni [i instalate pentru a colecta, a transmite, a prelucra [i a proteja
informa]iile proprii, concomitent cu perturbarea capacit`]ilor similare ale adversarului.
De ce ? Deoarece cre[terea dependen]ei for]elor militare moderne de inseparabila unitate
func]ional` a comenzii [i controlului prezint` unele vulnerabilit`]i care pot fi exploatate
cu ajutorul capacit`]ilor sporite existente \n for]ele \ntrunite. Pe cale logic`, prin r`zboiul
de comand` [i control se urm`re[te s` se interzic` abilit`]ile adversarului de a comanda
desf`[urarea [i \ntrebuin]area for]elor proprii, concomitent cu protec]ia acestora \mpotriva
unor ac]iuni similare executate de c`tre adversar. Obiectivul principal este acela de a afecta
unitatea de efort a adversarului [i de a mic[ora capacitatea acestuia de ducere a opera]iilor,
simultan cu cre[terea acelora[i parametri la nivelul for]ei \ntrunite proprii.
|n concluzie, for]a \ntrunit` trebuie s` dispun` de informa]ii pentru a putea desf`[ura
opera]iile \n mod eficient. Aceste informa]ii trebuie s` fie relevante, esen]iale, oportune
[i prezentate \ntr-o form` accesibil` pentru a fi \n]elese [i utilizate rapid de c`tre lupt`tori
\n \ndeplinirea misiunilor. Iat` de ce sistemul de sprijin al comenzii [i controlului reprezint`
instrumentul principal al comandantului for]ei \ntrunite utilizat \n colectarea, transmiterea,
prelucrarea [i diseminarea acestor informa]ii.
|n acest context sistemele C4 asigur` subsistemic structuri de sprijin pentru schimbul
informa]ional [i elaborarea deciziilor \n cadrul procesului de comand` [i control al for]ei
\ntrunite.
|n ceea ce prive[te starea de r`zboi sau situa]iile de criz`, sistemele C4 trebuie
s` asigure un flux continuu de date pentru a oferi, la cererea utilizatorilor, informa]ii \n timp
real, \n spa]iul de lupt`, \n orice loc, \n orice moment. |n acela[i timp, sistemele C4 pot avea
[i un rol mai extins, de exemplu, de a asigura sprijinul informa]ional [i pentru alte misiuni
\n cadrul for]elor \ntrunite [i al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, form#nd infrastructura
informa]ional` general` a ap`r`rii.

Nu putem s` nu limpezim orizonturile de a[teptare aflate \n fa]a

sistemelor C4. Bun`oar`, care sunt, domnule general, obiectivele
fundamentale atribuite sistemelor C4 ?
Fundamental, a[a cum spune]i dumneavoastr`, obiectivele care nu pot fi \ndeplinite
altfel dec#t prin sistemele C4 \ncheag` un patrulater obiectual, pe care am s`-l reliefez
\n continuare. Am \n vedere, mai \nt#i, realizarea unit`]ii de efort.
Esen]ial, este vorba despre faptul c` sistemele C4 trebuie s` ajute for]a \ntrunit`
[i elementele sale de sprijin s` combine ideile [i aprecierile comandan]ilor [i ale personalului
cu func]ii importante \n cadrul comandamentelor [i structurilor subordonate. |n felul acesta
este permis` exprimarea c#t mai multor opinii-expert \n activitatea de elaborare a deciziilor,
\n comanda [i controlul opera]iilor \n timp real sau aproape real [i, \n final, \ndeplinirea
cu succes a misiunilor primite. De asemenea, este foarte important` exploatarea tuturor
capacit`]ilor for]ei \ntrunite. |n acest sens, sistemele C4 trebuie s` fie planificate
ca extensii ale sim]urilor [i proceselor specific umane [i s` ajute personalul militar \n formarea
158
 Dialoguri “GMR”
percep]iilor reale, s` reac]ioneze corespunz`tor la acestea [i s` elaboreze deciziile adecvate.
Acestea permit personalului de stat major s` ac]ioneze eficient pe timpul opera]iilor cu ritm
\nalt de desf`[urare. Sistemele C4 trebuie s` aib` timp de r`spuns c#t mai mic, s` fie u[or
de \n]eles [i de exploatat, \n special pe timpul rezolv`rii unor situa]ii care implic` un nivel
ridicat de stres. Localizarea corect` a informa]iilor critice consituie un alt obiectiv,
context \n care sistemele C4 trebuie s` aib` capacitatea de a r`spunde rapid la cererile
de informa]ii, motiv pentru care acestea trebuie stocate [i men]inute doar \n compartimentele
[i la nivelurile unde sunt necesare. Astfel, se reduc la minimum \nt#rzierile \n transmiterea
sau ob]inerea informa]iilor [i se mic[oreaz` nivelul de solicitare al re]elelor de comunica]ii.
|n fine, \nchidem acest patrulater al obiectivelor fundamentale cu fuziunea informa]iilor.
Sistemele C4 trebuie s` asigure o imagine complex` [i precis` a spa]iului de lupt`,
\n func]ie de cerin]ele exprimate de c`tre personalul de stat major. Acest obiectiv
se realizeaz` prin fuziunea informa]iilor, implicit prin reducerea la minimum a volumului
de informa]ii util [i plasarea lor \n mod convenabil \n cadrul sistemului pentru a fi utilizate
\n func]ie de cerin]ele opera]iei \ntrunite. Astfel, cu informa]ii concise, precise, oportune
[i semnificative se \mbun`t`]e[te unitatea de efort [i se reduce nivelul de incertitudine,
permi]#nd for]ei \ntrunite s` ac]ioneze ca un ansamblu coerent, s` exploateze \n mod
avantajos condi]iile din spa]iul de lupt` modern [i s` lupte mai inteligent.

V` rog ca, din perspectiva complexit`]ii evolu]iilor globale, s` configura]i

baza principal` de angajare opera]ional` a sistemelor C4.

Misiunile sistemului militar rom#nesc s-au transformat semnificativ \n ultimul timp.

Perfec]ion`rile tehnologice \n domeniul mobilit`]ii for]elor [i mijloacelor, al armelor
cu energie direct` [i sistemele de senzori vor continua s` reduc` factorii timp [i spa]iu
[i vor impune ritmuri tot mai alerte desf`[ur`rii opera]iilor.
Cre[terea galopant` a popula]iei, extinderea rapid` a pie]elor economice mondiale
[i dezvoltarea f`r` precedent a tehnologiei comunica]iilor [i informa]iei vor continua
s` \ntre]in` explozia global` a re]elelor informa]ionale, militare [i comerciale. Or, aceste re]ele,
aflate \ntr-o inimaginabil` extindere, creeaz` cu rapiditate, aproape necontrolat, o sfer`
global`, unitar` a informa]iilor – infosfera. Aceasta cuprinde re]elele [i sistemele C4 globale
militare [i comerciale care interconecteaz` bazele de date cu centrele de furnizare a infor-
ma]iilor, care permit accesul structurilor lupt`toare la informa]ii de orice provenien]`,
de orice natur` [i din orice loc, oric#nd [i pentru \ndeplinirea oric`rei misiuni.
Implicit, infosfera asigur` un schimb de informa]ii automatizat, la nivel mondial,
care sprijin` ac]iunile for]ei \ntrunite, fiind \n acela[i timp secretizat, dar [i transparent
pentru lupt`tor. Aceast` nou` capacitate, \n curs de evolu]ie permanent`, trebuie s` fie
deosebit de flexibil` pentru a sprijini proiectarea for]ei [i rapida organizare pe misiuni
a acesteia.
Tehnologia comunica]iilor [i informa]iilor existente [i dezvoltarea rapid` a infosferei
au un impact ireversibil asupra abord`rii fundamentale a r`zboiului [i urm`resc masarea
[i concentrarea efectelor \n locul for]elor. Aceasta propulseaz` for]ele \ntrunite \n sfera
159
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
r`zboiului bazat pe informa]ii [i desf`[urat cu armament de \nalt` precizie care detecteaz`
[i angajeaz` ]intele pe baza transferului electronic de date. Perspectiva opera]ional`
men]ionat` ne cere s` \n]elegem c` for]ele \ntrunite trebuie s` se adapteze la acest mediu
\n continu` evolu]ie, a c`rui complexitate [i incertitudine cresc permanent; tocmai de aceea,
comandantul for]ei \ntrunite trebuie s` perceap` sistemul de comand` [i control ca pe un \ntreg
[i s`-l angajeze \n modul cel mai avantajos cu putin]`. Comandantul for]ei \ntrunite
poate apoi s` identifice modul de organizare, perfec]ionare, concentrare [i repartizare
a resurselor limitate din sistemele C4 asupra formulei celei mai eficiente de a controla
fluxul informa]ional, c#t [i prelucrarea [i calitatea informa]iilor. Toate, \n scopul de a accelera
procesul de elaborare [i aplicare a deciziilor.
Pe de alt` parte, plec#nd de la necesitatea ca sistemele C4 s` poat` fi instalate rapid
[i utilizate pentru a gestiona crizele \n zonele de interes strategic, s-a ajuns la aplicarea
unor noi cerin]e pentru asemenea sisteme comune [i interoperabile. |n acest sens, coman-
dan]ii de la toate e[aloanele trebuie s` \n]eleag` c` acoperirea \ntregului spa]iu de lupt`
solicit` sisteme de comunica]ii ierarhice [i cu topologie distribuit` \n cadrul fiec`rei categorii
de for]e ale Armatei, precum [i pentru leg`tura de cooperare, pe orizontal`, la toate nivelurile.
Sistemul C4 trebuie s` asigure transmiterea informa]iilor \ntre structurile [i mijloacele
tehnice de prelucrare din spa]iul de lupt`, dincolo de orizontul vizibil [i invizibil. Toate sistemele
de comunica]ii militare, de la semnalizatoarele antice la cele mai recente sisteme bazate
pe computere, nu sunt dec#t dezvolt`ri tehnice cu acela[i scop – transmiterea informa]iilor
\ntre [i \n cadrul structurilor lupt`toare. |n acest sens, o analiz` oponen]ial` a elementelor
fundamentale din structura sistemelor C4 contribuie la reducerea complexit`]ii problematicii
[i la realizarea unui nivel adecvat de \n]elegere a rolului [i func]iilor acestora.

{i acum s` vedem ce sunt, structural, sistemele C4 ? 

Sistemele C4 sunt structuri tehnico-umane complexe care cuprind doctrine,
proceduri, organiz`ri specifice, personal specializat, echipamente tehnice [i dispozitive
auxiliare destinate s`-l sprijine pe comandantul for]ei \ntrunite [i statul s`u major \n exer-
citarea comenzii [i a controlului asupra for]elor [i mijloacelor subordonate, \n orice faz`
a opera]iei. Mai strict, din punct de vedere structural, sistemul C4 cuprinde: subsistemul
de comand` [i control – constituit din structurile umane specializate \n exercitarea comenzii
[i controlului for]ei \ntrunite, pe baza misiunii primite, a datelor [i informa]iilor ob]inute
direct sau din baza de date rela]ional` a punctelor de comand`; subsistemul informatic
(re]elele de calculatoare) – ce consist` \n ansamblul de echipamente tehnice, software,
metode, proceduri [i personal specializat prin care se asigur` interconectarea fizic`
[i func]ional` a tehnicii de calcul [i terminalelor aferente \n vederea prelucr`rii, conversiei,
stoc`rii [i disemin`rii datelor [i informa]iilor utilizate \n procesele informa]ionale \n scopul
acceler`rii activit`]ilor de comand` [i control; subsistemul de comunica]ii, alc`tuit
din echipamente tehnice, metode, proceduri [i personal specializat destinate pentru asigurarea
interconect`rii tuturor componentelor sistemului C4 [i transferului de informa]ii \ntre [i \n interesul
structurilor de comand` [i control, precum [i \ntre componentele dispozitivului operativ
160
 Dezbateri GMR
(strategic) al for]ei \ntrunite [i subsistemul de informa]ii, constituit din personalul, mijloacele
[i tehnicile prin care se ob]in [i se prelucreaz` primar datele, se transmit informa]iile
[i produsele informative compartimentelor [i structurilor implicate \n procesele de comand`
[i control.
Intr#nd, spre a exemplifica, \n responsabilitatea unui comandament care utilizeaz`
sisteme C4, acesta se poate arhitectura din urm`toarele structuri logice: un num`r de celule
func]ionale (controlul manevrei; sprijin de foc; ap`rare aerian`; informa]ii [i r`zboi electronic;
logistic`; mobilitate [i contramobilitate; comand`, control [i comunica]ii) \n cadrul unui centru
de analiz` [i selec]ie a informa]iilor care depinde de tipul comandamentului [i de nivelul
ierarhic al comenzii; un centru de decizie unde comandantul, sprijinit de persoanele
cu func]ii importante, analizeaz` situa]ia, formuleaz` concep]ia [i ordinul de ac]iune;
un centru de sintez` care asigur` servicii informa]ionale [i de comunica]ii celulelor func]ionale
[i centrului de decizie.

S` revenim cu detalii la subsistemul informatic. Dezvolta]i, v` rog,

tema referitoare la re]elele de calculatoare. Mai \nt#i, ce sunt ?

Re]elele de calculatoare reprezint` un ansamblu de echipamente, metode,

proceduri, software [i personal destinat realiz`rii func]iilor de prelucrare informa]ional`.
Acestea utilizeaz` cele mai recente tehnologii, produse software moderne, echipamente
tehnice comerciale, sisteme expert, inteligen]` artificial` [.a.m.d.
Din punct de vedere tehnic, o re]ea de calculatoare se compune din urm`toarele
elemente: autospeciale de comunica]ii [i computere; sta]ii de lucru; sta]ie pentru manage-
mentul re]elei de calculatoare; interfe]e [i mijloace de comunica]ii etc.
|n func]ie de rolul proiectat, re]elele de calculatoare au \n compunere diverse echipamente
tehnice, astfel: servere; sta]ii de lucru; hub-uri; rutere; firewall; bridge-uri; gateway-uri;
display-uri; proiectoare; ecrane; plottere; imprimante; scannere etc. Re]eaua de calculatoare
are ca element principal baza de date rela]ional` care realizeaz` func]iile de prelucrare
a informa]iilor, astfel: stocheaz` informa]iile ob]inute de la sursele de cercetare [i, \n acela[i
timp, le transmite celor interesa]i; integreaz` toate categoriile de informa]ii pe timpul
elabor`rii deciziei; permite accesul autorizat al ofi]erilor din statul major la informa]ii pentru
utilizare [i actualizare; asigur` introducerea automat` a datelor, elaborarea ordinelor
de ac]iune [i transmiterea acestora la subordona]i; \nregistreaz` informa]iile sub form`
grafic`, de mesaje text standard sau nestandardizate; permite scanarea documentelor,
h`r]ilor [i fotografiilor; realizeaz` conversia informa]iei grafice \n informa]ie alfanumeric`
[i invers; afi[eaz` informa]ia grafic` [i alfanumeric` prin utilizarea compact-discurilor;
actualizeaz` informa]ia grafic` [i alfanumeric` prin utilizarea editorilor de simboluri
conven]ionale; tip`re[te scheme pentru elementele de dispozitiv care nu au posibilit`]i
de prelucrare automat` a datelor etc. De asemenea, \n re]ea se pot utiliza [i programe de tip
“office” pentru prelucrarea textelor [i pentru managementul informa]iilor multimedia,
po[t` electronic`, prelucr`ri grafice interactive, servicii INTERNET/INTRANET,
spreadsheet. Cam at#t, de[i ar mai fi multe, multe de spus.
161
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
V` rog s` acord`m o aten]ie mai larg` sistemului de comunica]ii.
|n context, v` rog s` v` referi]i la componen]a acestuia [i la modul
de executare a controlului, evident asupra sistemului, ca atare.
Sistemul de comunica]ii cuprinde re]elele centrelor de comunica]ii de sprijin,
subsistemul de management al re]elelor de comunica]ii; subsisteme de logistic`
[i de mentenan]`; rezerva de comunica]ii. Voi puncta, \n continuare, fiecare dintre elementele
men]ionate pe care le voi \nso]i de un minimum de explica]ii. |ncepem cu re]elele centrelor
de comunica]ii de sprijin. Acestea au \n compunere re]ele de comunica]ii de sprijin; re]ele
de comunica]ii ale punctelor de comand`; re]ele radio pentru leg`turi directe; re]ele radio
sol-aer; re]ele radio cu comuta]ie de pachete; subsistem pentru transferul mesajelor
[i Internetul.
Constitutiv, re]eaua de comunica]ii de sprijin are o topologie de tip distribuit [i este
alc`tuit` din centre de comunica]ii de sprijin interconectate prin fluxuri multicanal, incluz#nd
[i sistemele radio de abonat mobil. Func]ional se compune din mediul de transmitere,
comuta]ia de circuite [i comuta]ia de pachete. N-am s` intru \n detalii tehnice. Acestea intereseaz`
mai cu seam` speciali[tii. Precizez doar c` schimbul de informa]ii \ntre lupt`tori se produce
pe c`i realizate pe unul sau mai multe medii de transmisiuni prin care se interconecteaz`
dispozitivele terminale utilizate pentru comunica]ii.
|n ceea ce prive[te re]elele de comunica]ii ale punctelor de comand`, acestea completeaz`
sau sporesc facilit`]ile asigurate abona]ilor dintr-un punct de comand` pentru schimbul
de informa]ii \ntre diferitele compartimente ale comandamentelor, precum [i cu cele din alte
puncte de comand` (e[alonul superior, cele subordonate, vecine [i cele cu care se coopereaz`).
De asemenea, acestea permit efectuarea activit`]ilor care vizeaz` prelucrarea automat`
a informa]iilor necesare pentru exercitarea comenzii [i controlului.
Dup` cum bine se poate intui, structura tehnic` a re]elei de comunica]ii a unui punct
de comand` este foarte complex`, elementele ei nodale cuprinz#nd: centrul de comunica]ii;
re]eaua local` de calculatoare; punctul de acces radio; terminale cu interfe]e pentru toate
tipurile de echipamente din re]eaua de comunica]ii [i calculatoare; aparatur` de acces
la re]elele cu transmitere asincron`. Dintre acestea m-a[ referi doar la dispozitivele terminale
care sunt componentele ce se recunosc cel mai u[or: telefoanele, sta]iile radio, aparatele
fax, computerele, monitoarele, camerele video [i imprimantele sunt dispozitive terminale
utilizate pentru a transmite sau recep]iona informa]ii. Ei bine, aceste dispozitive terminale
realizeaz` conversia informa]iilor perceptibile pentru lupt`tor \ntr-un format adecvat pentru
transmiterea electronic` [i invers. Re]elele radio pentru leg`turi directe asigur`
interconectarea centrelor de comunica]ii ale punctelor de comand`, dublarea comunica]iilor
importante [i leg`tura cu unii coresponden]i care nu pot beneficia de serviciile re]elei
de comunica]ii de sprijin cu topologie distribuit`, a[a-zisele grupuri izolate de utilizatori.
Re]elele radio sol-aer din zona ac]iunilor de lupt` sunt utilizate pentru conducerea
mijloacelor aeriene. Am \n vedere, \n principal, controlul local al traficului aerian [i al ac]iunilor
avia]iei \n sprijinul for]elor terestre, recep]ia rapoartelor de la aeronave, conducerea
desantului aerian pe timpul zborului, \n timp ce re]elele radio de comuta]ie de pachete
asigur` transmiterea pachetelor de date prin sta]ii radio interconectate prin canale directe
sau virtuale, suprapuse peste re]elele radio directe.
162
 Dezbateri GMR
Mai men]ionam \n enumerarea de la \nceputul r`spunsului subsistemul pentru transferul
mesajelor [i Internetul. Primul este o component` logico-func]ional` prin care se asigur`
servicii de mesagerie electronic` – po[ta electronic` [i transferul de documente, \n timp
ce Internetul reprezint` componenta logico-func]ional` op]ional` care asigur` accesul
utilizatorilor sistemului de comunica]ii, pe baza programelor [i aplica]iilor specifice la serviciile
de acest tip – po[t` electronic`, [tiri, conectare la distan]`, transfer de fi[iere, transfer, hipertext,
h`r]i, publica]ii, programe radio etc.
|n cadrul sistemului de comunica]ii un rol decisiv revine subsistemului de mana-
gement al re]elelor de comunica]ii. Acesta \nsumeaz` activit`]ile prin care se asigur`
coordonarea tuturor resurselor necesare proiect`rii, planific`rii, controlului, implement`rii,
analizei, supravegherii, m`sur`rii [i test`rii resurselor re]elei, \n scopul garant`rii serviciilor
oferite, totul prin distribu]ia optim`, pragmatic` [i imediat eficient` a resurselor.
M` voi referi doar la control, la cele dou` niveluri de exercitare func]ional`. Am \n vedere
controlul re]elei, prin care, de fapt, se realizeaz` managementul re]elelor locale, zonale, stra-
tegice [i na]ionale. Principalul obiectiv al acestuia \l reprezint` configurarea [i managementul
mediilor de transmisie la mare distan]` [i al centrelor de comuta]ie \n scopul rul`rii
[i transmiterii volumelor mari de date \ntre echipamentele centrelor de comunica]ii
de sprijin. Ce se urm`re[te, de fapt, la acest nivel al controlului ? |n principal, managementul
performan]elor tehnice; managementul resurselor sistemelor C4; analiza performan]elor
re]elei; izolarea zonelor cu defec]iuni sau avarii; securitatea re]elei; planificarea re]elei
[i a asisten]ei tehnice [i managementul configura]iei.
De asemenea, este foarte important controlul care se realizeaz` la nivelul centrelor
de sprijin, acesta viz#nd managementul sistemelor C4 locale. Structurile de control
de la nivelul centrelor de comunica]ii de sprijin \ndeplinesc acelea[i func]ii ca [i la nivelul
re]elelor, cu precizarea c` se concentreaz` mai mult pe instalarea, exploatarea [i men]inerea
operativit`]ii echipamentelor la nivelul centrului.
Subsistemele de logistic` [i de mentenan]` contribuie la asigurarea func]ionalit`]ii
la parametrii de performan]` stabili]i ai fiec`rui element al sistemului de comunica]ii
[i al acestuia, \n ansamblu, [i sunt compuse din elemente specifice – subunit`]i de logistic`,
structuri de mentenan]`, depozite de materiale [i tehnic`.
|n sf#r[it, rezerva de comunica]ii se constituie din for]e, mijloace [i materiale
de comunica]ii [i are ca misiuni: dezvoltarea re]elelor de comunica]ii \n func]ie de cerin]ele
opera]ionale; \nlocuirea unor componente scoase din func]iune; realizarea manevrei
de for]e [i mijloace de comunica]ii.

Eficacitatea sistemelor C4 este probat` \n mediul opera]ional real.

Care sunt, domnule general, principial, condi]iile folosirii eficiente
a sistemelor C4 \n opera]iile \ntrunite ?
Pe fond, avem \n vedere ca, pentru a asigura continuitatea fluxului de informa]ii
[i prelucrarea oportun` a acestuia, lupt`torii din for]a \ntrunit` s` dispun` de sisteme C4
interoperabile, flexibile, cu capacitate de adaptare rapid` la situa]ii prev`zute sau nepre-
v`zute, mobile, cu performan]e superioare, viabile [i cu func]ionare continu`. Ce viz`m
prin interoperabilitate, la nivelul \n]elegerii esen]iale, este limpede.
163
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
S` o lu`m pe r#nd. Mai \nt#i, echipamentele [i sistemele operabile trebuie s` aib`
caracteristici tehnice comune. |n felul acesta pot fi utilizate [i li se poate asigura mentenan]`
de c`tre un personal f`r` o preg`tire de specialitate suplimentar`, piesele de schimb pentru
repara]ii, precum [i materialele consumabile fiind interschimbabile.
Apoi, dou` sau mai multe elemente sau componente ale echipamentelor sau sistemelor
trebuie s` aib` capacitatea de a exista [i func]iona \n acela[i sistem sau mediu f`r` interferen]e
reciproce, deci s` fie compatibile. De altfel, compatibilitatea electromagnetic`, incluz#nd
[i suportabilitatea de frecven]`, trebuie luat` \n considerare pe toat` durata planific`rii,
proiect`rii, dezvolt`rii, test`rii [i evalu`rii, precum [i \n \ntreaga perioad` de utilizare
opera]ional` a tuturor sistemelor.
Pe de alt` parte, obiectivele majore ale Sistemului de Comand` [i Control Na]ional
al Ap`r`rii [i ale Re]elei Sistemelor Informatice ale Ap`r`rii, conjugate cu necesitatea
de interfa]are [i interconectare a acestora cu sistemele C4 tactice [i operative impun
ca toate sistemele C4 s` fie supuse unui riguros proces de standardizare. Standardizarea
surprinde aspecte ale compatibilit`]ii, interoperabilit`]ii, precum [i aspecte care deriv`
din caracteristicile comune ale echipamentelor [i sistemelor C4. De aceea, planurile pentru
standardizare trebuie s` cuprind` cerin]ele esen]iale ale tuturor categoriilor de for]e
ale Armatei [i ale altor structuri militare.
Pe de alt` parte, volumul ocupat [i greutatea echipamentelor pot crea dificult`]i
categoriilor de for]e ale Armatei [i structurilor militare \n utilizarea sistemelor C4.
|n asemenea situa]ie, echipamentele trebuie s` con]in` \n structura constructiv` maximum
de componente comune, iar caracteristicile opera]ionale trebuie stabilite de comun acord
\ntre categoriile de for]e ale Armatei [i alte structuri militare interesate.
Vede]i, facem ce facem [i revenim la standardizare care, \n ceea ce ne prive[te, trebuie
s` vizeze: minimizarea cantit`]ii de componente \n scopul de a realiza interconectarea
eficient` cu interfe]e adecvate; realizarea de economii prin eliminarea achizi]iilor de echipa-
mente [i contact`rii de servicii \n paralel; asigurarea aprovizion`rii [i acordarea asisten]ei
tehnice de urgen]` \ntre categoriile de for]e ale Armatei; asigurarea interoperabilit`]ii func]ionale
\ntre sistemele C4 similare ale for]ei \ntrunite [i categoriilor de for]e armate; eliminarea eforturilor
paralele \n cercetarea [i dezvoltarea noilor tehnologii.
Referitor la flexibilitate, aceasta este impus` de cerin]a de a aborda situa]iile schimb`toare
[i opera]iile complexe cu timp minimum de \ntrerupere sau \nt#rziere.
Prin capacitatea de reac]ie, \n sensul abord`rii noastre, sistemele C4 trebuie s` r`spund`
instantaneu la solicit`rile informa]ionale ale lupt`torilor, realitate care se \mpline[te
prin fiabilitate, redundan]` [i oportunitate.
Aminteam mobilitatea. Ei bine, fluxurile de informa]ii, at#t cele de pe orizontal`,
c#t [i cele de pe vertical`, [i prelucrarea acestora trebuie s` sprijine continuu desf`[urarea
rapid` [i angajarea for]elor militare \ntrunite. Este motivul pentru care lupt`torii de la toate
nivelurile trebuie s` dispun` de sisteme C4 la fel de mobile ca [i for]ele, elementele sau structurile
pe care le sprijin`, f`r` a degrada calitatea informa]iei sau a fluxului informa]ional.
Vreau s` mai subliniez necesitatea principial` a continuit`]ii. Sistemele C4 trebuie
s` acorde un sprijin ne\ntrerupt, pe \ntreaga durat` a oric`rei categorii de opera]ii \ntrunite.
164
 Dezbateri GMR
Acestea solicit` planificarea [i \ntrebuin]area economic` a sistemelor C4 f`r` a afecta
capacitatea opera]ional` sau viabilitatea.
Am \n vedere, \n principal, men]inerea \n func]iune a echipamentelor tehnice similare
care sunt instalate \n apropiere sub o singur` comand` sau \n aceea[i categorie de for]e
ale Armatei; integrarea re]elelor dedicate sau cu destina]ie special` \n sisteme comutate
unice care ofer` acelea[i servicii, \ns` de o calitate superioar`; planificarea, proiectarea
[i achizi]ia minu]ioas` a echipamentelor [i sistemelor; managementul [i instruirea eficiente
[i utilizarea ra]ional` a comunica]iilor; utilizarea la maximum a sistemelor de abonat comun
(RTP/STAR, sisteme informatice) [i folosirea judicioas` a serviciilor de comunica]ii comerciale.

Dar, \n opera]iile multina]ionale ?

Opera]iile multina]ionale au un grad ridicat de complexitate [i presupun angajarea
unor structuri militare din cele mai diverse, ca organizare [i responsabilit`]i, solicitate s` ac]ioneze
\n mod unitar. Structurilor multina]ionale le sunt specifice unele particularit`]i \n organizarea
[i func]ionarea sistemelor C4 – limbaj, tehnologie, doctrin`, standarde de operare, care pot crea
confuzii, \n sensul c` este posibil s` duc` la cre[terea cerin]elor informa]ionale [i a nivelului
de incertitudine.
De aceea, spre a se evita aceast` situa]ie, dup` ce comandantul for]ei \ntrunite stabile[te
organizarea specific` a comenzii [i controlului pentru o opera]ie multina]ional`, sunt stabilite
cerin]ele de schimb informa]ional pentru sistemele C4, \n func]ie de unele rigori cu valoare
principial`, la care m` voi referi \n continuare.
Am \n vedere, mai \nt#i, realizarea rapid` a leg`turii, context \n care cerin]ele de leg`tur`
trebuie stabilite c#t mai repede [i la capacitatea maxim`, motiv pentru care echipele de leg`tur`
trebuie antrenate [i utilizate \n conformitate cu cerin]ele asumate sau anticipate.
De asemenea, trebuie s` ]inem seama de nevoia utiliz`rii eficiente a resurselor limitate
din sistemele C4. Este mai mult dec#t evident c` cerin]ele informa]ionale dep`[esc, adeseori,
capacit`]ile mijloacelor din sistemele C4 din comandamentele multina]ionale. De aceea,
este deosebit de important de re]inut c` dac` aceste cerin]e informa]ionale sunt exterioare
comandamentului solicit` utilizarea resurselor din sistemele C4 ale ]`rii gazd`; de exemplu,
sistemele de satelit, mijloacele gestionate la nivel strategic, elementele din sistemul
de comunica]ii al for]ei multina]ionale [i spectrul de frecven]e.
|n acela[i context standardizarea principiilor [i a procedurilor de c`tre statele aliate
[i partenerii de coali]ie este esen]ial` pentru realizarea comunica]iilor multina]ionale.
Totodat`, sunt extrem de importante acordurile privind realizarea sistemelor
de comunica]ii \n cadrul opera]iilor multina]ionale, \ncheiate anticipat cu alia]ii probabili;
modul de ac]iune [i procedurile de lucru ale unui aliat sau partener de coali]ie, conform
dispozi]iei unei autorit`]i multina]ionale desemnate, \n absen]a acordurilor; modul \n care
comandantul for]ei multina]ionale trebuie s` dispun` de interpre]i proprii, \n sensul realiz`rii
\ntocmai a obiectivelor misiunii [i asigur`rii respect`rii intereselor na]ionale ale structurilor
de for]e participante; alegerea sistemelor criptografice, sens \n care utilizarea opera]ional`,
stabilirea [i distribu]ia materialelor criptografice \n opera]ii multina]ionale vor fi stabilite
[i aprobate de c`tre autorit`]ile na]ionale \nainte de a fi negociate [i stabilite cu reprezentan]ii
celorlalte state participante.
165
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Decizia, prin \nsu[i drumul p#n` la ea, dar mai cu seam`, prin finali-
t`]ile antrenate, este, f`r` \ndoial`, elementul cel mai complex
al conducerii. Din aceast` perspectiv`, cum sunt utilizate, domnule
general, sistemele C4 \n sprijinul deciziei ?
Utilizarea sistemelor C4 \n sprijinul deciziei reprezint` o component` important`
a menirii lor opera]ionale.
Detaliind r`spunsul, sistemele C4 sunt folosite \n sprijinul ansamblului structural
de raportare \ntrunit`, \n cel al cercet`rii [i planific`rii, \n sprijinul logistic [i, explicit,
\n cel al deciziei propriu-zise. |n privin]a raport`rii, pe fondul asigur`rii organiz`rii
[i a procedurilor de lucru necesare, a utiliz`rii formatelor standard de realizare operativ`
[i a \n]elegerii asumate a cerin]elor de raportare, sunt valorificate principalele surse
de informa]ii cu semnifica]ie opera]ional` din comandamentele for]elor lupt`toare,
prin structurile de management [i cele informa]ionale ale categoriilor de for]e ale Armatei,
din alte comandamente cu rol complementar \n sus]inerea opera]iei. |n ceea ce prive[te
sprijinul pentru cercetare, rolul sistemelor C4 este, oarecum, limitat la asigurarea interfe]elor
de comunica]ii [i a modului de transmisiuni necesar transmiterii informa]iilor ob]inute
de structurile de cercetare.
|n acest caz un rol semnificativ revine cerin]elor de cercetare, integrate, a[a ar trebui
s` fie !, \n procesul de planificare [i de desf`[urare a opera]iilor. Aici trebuie spus c` cerin]ele
de comunica]ii necesare cercet`rii dep`[esc, de regul`, capacit`]ile angajate, motiv pentru
care dezvoltarea magistralelor de comunica]ii [i a tehnicilor de compresie a imaginilor
trebuie s` constituie un aliniament \n permanent` mi[care, aflat \n aten]ia [i \n preocuparea
personalului de stat major de informa]ii [i comunica]ii. |n spectrul logistic, prin sistemul C4
sunt asigurate informa]ii care pot avea un caracter decisiv \n managementul resurselor
critice, acestea provenind, \n principal, din Sistemul de Raportare |ntrunit.
Oarecum asem`n`tor stau lucrurile [i \n ceea ce prive[te asigurarea capacit`]ii
de prelucrare informa]ional` necesar` at#t \n planificarea deliberat`, c#t [i \n proiectarea
modului de ac]iune \n situa]ii de criz`.
Toate acestea, printr-o \nsumare opera]ional`, \ntrunesc coordonatele sistemelor
de sprijin ale deciziilor at#t la nivel tactic, c#t [i operativ.

Cum sunt \ntrebuin]ate sistemele C4 ?

A[ sublinia, mai \nt#i, c` autoritatea de \ntrebuin]are, de aici [i responsabilit`]ile
implicite, revine integral comandan]ilor structurilor lupt`toare, ace[tia gestion#nd permanent
analiza, coordonarea [i controlul resurselor C4, precum [i monitorizarea ac]iunilor
care efectueaz` aceste resurse \n spa]iul geografic de exercitare func]ional` a comenzii.
|n ceea ce-i prive[te pe comandan]i, este fundamental ca ei s` \n]eleag` c` \ntrebuin]area
sistemelor C4 trebuie orientat` exclusiv spre scopurile pentru care au fost proiectate,
anume s` sprijine comanda [i controlul \n situa]ii de r`zboi. Dar, s` nu m` dep`rtez
prea mult de \ntrebare. |n fond, \ntrebuin]area sistemelor C4 este \n leg`tur` nemijlocit`
cu men]inerea permanent` \n stare opera]ional` a propriilor lor capabilit`]i, obligatorii
fiind: sprijinul ac]iunilor indispensabile din cuprinderea \ntregii game de opera]ii militare;
166
 Dezbateri GMR
sus]inerea specific` a unei tranzi]ii u[oare, ordonate, de la pace la r`zboi; monitorizarea
[i evaluarea statutului, for]elor [i resurselor ap`r`rii, multina]ionale, neutre, precum [i a celor
apar]in#nd inamicului; asigurarea colect`rii, prelucr`rii, transmiterii [i disemin`rii datelor
[i produselor informative; asigurarea alarm`rii, evalu`rii atacului [i disemin`rii semnalelor
de alarm`; monitorizarea execu]iei variantelor adoptate; asigurarea urm`ririi controlului
[i a raport`rii for]elor [i mijloacelor de \nt`rire; sprijinirea reconstruirii [i aloc`rii resurselor,
precum [i a tranzi]iei de la starea de conflict la cea de pace.
|n temeiul acestor capabilit`]i care vertebralizeaz` rostul [i menirea sistemelor C4
se dezvolt` axial rolul lor lucrativ, rolul lor func]ional.
Din aceast` perspectiv` pot fi coagulate cerin]ele principale ale \ntrebuin]`rii sistemelor
C4, formularea acestora pun#nd \n eviden]` urm`toarele: capacitarea, pe niveluri de prioritate
\n utilizare, a poten]ialului categoriilor de for]e ale armatei angajate \ntrunit \n desf`[urarea
opera]iilor; dezvoltarea capacit`]ii generale de descurajare, prin optimizarea opera]iilor
curente, a avertiz`rii privind producerea unor posibile atacuri [i a procedeelor utilizate
\n trecerea de la starea de pace la cea de r`zboi; capacitarea la maxim a poten]ialului
de avertizare timpurie prin prezervarea la cel mai \nalt nivel posibil a for]elor de alert`, alegerea
optim` a formulei reactive [i aplicarea celor mai adecvate m`suri de ap`rare; analiza preventiv`
a vulnerabilit`]ilor [i riscurilor poten]iale, cu determinare direct` \n angajarea m`surilor
defensive adecvate \mpotriva ac]iunilor executate cu viru[i informatici.
Este foarte important` \ntrebuin]area sistemelor C4: • \n situa]iile de criz` [i neprev`zute,
c#nd nu trebuie pierdut` oportunitatea de a influen]a exenimentele [i de a preveni escaladarea
conflictului; • \n fazele ini]iale ale crizelor, c#nd poate fi evaluat` corectitudinea planific`rii
speciale [i starea de func]ionare a mijloacelor [i liniilor sistemelor C4, precum [i eficien]a
cercet`rii multivalente; • \n r`zboiul conven]ional, c#nd sistemele C4 planificate pentru
comanda [i controlul for]elor \ntrunite trebuie s` r`spund` cerin]elor specifice [i s` sprijine
cercetarea logistic` [i opera]iile speciale, precum [i activit`]ile de selectare a ]intelor
de planificare a misiunilor de lovire [i a activit`]ilor curente \ntrunite; • \n r`zboiul modern,
c#nd posibila planificare [i, eventual, \ntrebuin]are a armamentului neconven]ional impun
consult`ri laborioase \ntre statele aliate sau decidente.

Este de \n]eles faptul c`, \n \ntrebuin]area destul de complex`

a sistemelor C4, un rol esen]ial revine planific`rii \ns`[i a acestora.
Care sunt, domnule general, elementele principale care configureaz`
procesul de planificare a sistemelor C4 ?
|ntr-adev`r, \n procesul de angajare opera]ional` a sistemelor C4, planificarea
este esen]ial` at#t prin caracterul ei unic, c#t [i prin responsabilitatea uria[` ce revine
factorilor sau structurilor cu responsabilit`]i \n acest sens. De ce ? Pentru c`, practic,
prin intimitatea lucrativ` interdependent` a sistemelor C4 se asigur` mecanismele necesare
conducerii deliberate a ac]iunilor de criz` [i a campaniilor propriu-zise, precum [i integrarea
func]ional` a categoriilor de for]e ale Armatei. Concret, \n func]ie de aploarea angaj`rii,
aceast` responsabilitate poate urca p#n` la func]iile cele mai \nalte ale deciziei
politico-militare. |n acest proces extrem de complex eficien]a este sensibil determinat`
167
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
de acurate]ea predictiv` a planific`rii interfa]`rii sistemelor C4 cu re]eaua de informa]ii
a ap`r`rii care, \n principal, vizeaz` urm`toarele niveluri de interconectare: re]ele comutate
strategice, re]ele de sprijin [i re]ele pentru comand` [i control [i capacit`]i de transmitere,
de la c#teva circuite la fluxuri de canale. |n elaborarea acestor planuri o responsabilitate
esen]ial` revine comandan]ilor care urm`resc ca aceste puncte de interfa]are [i echipa-
mentele aferente s` fie alese \n concordan]` cu cerin]ele opera]ionale care au determinat
chiar necesitatea interfa]`rii.

A]i afirmat c` responsabilitatea privind cerin]ele de utilizare [i angajare

a sistemelor C4 revine comandan]ilor. V` rog s` defini]i, esen]ial,
aceast` responsabilitate [i s` preciza]i, la fel de succint, care sunt
condi]iile opera]ionale ale procesului de planificare ?
Este una dintre cele mai importante probleme care se pun vis-a-vis de sistemele C4
– responsabilitatea angaj`rii. “Capul limpede” al acestei responsabilit`]i – am folosit, iat`,
un termen cheie al procesului editorial – este, nu se putea altfel !, [eful Statului Major General,
care gestioneaz` Sistemul de Comand` [i Control Militar Na]ional ale c`rui elemente
configurative sunt: mijloacele de comand` principale [i de rezerv`; sistemele tactice
de avertizare care \n[tin]eaz` centrele de comand` opera]ionale cu privire la amenin]`rile
probabile; comunica]iile, fie cele cu scop general, fie cele speciale, care suport` transmiterea
informa]iilor, desf`[urarea conferin]elor [i distribuirea, \n timp aproape real, a ordinelor;
sistemele de colectare [i prelucrare a datelor, precum [i constituentele de sprijin ale deciziei
executive. De fapt, ce face, \n ultim` instan]`, [eful Statului Major General ? Transmite,
prin lan]ul de comand`, c`tre marile unit`]i, ordinele elaborate de c`tre Consiliul Suprem
de Ap`rare a }`rii. Deci, f`r` a asista la o difuzare a responsabilit`]ii, ci, mai degrab`
la opera]ionalizarea acesteia pe niveluri ierarhice foarte clare, intr` \n rol comandan]ii marilor
unit`]i \ntrunite, c`rora le revin, esen]ial, responsabilit`]i privind: identificarea [i afirmarea
cerin]elor C4 pentru opera]ia \ntrunit`, \n func]ie de misiunile primite; optimizarea
compatibilit`]ii [i a interoperabilit`]ii dintre sistemele C4 [i eliminarea operativ` a oric`ror
disfunc]ii ap`rute \n ecua]ia interoperabilit`]ii sau a compatibilit`]ii; testarea periodic`
a elementelor sistemelor C4 angajate \n planurile de opera]ii, pe timpul exerci]iilor
[i al aplica]iilor.
Din perspectiv` organiza]ional`, am \n vedere direc]iile centrale [i statele majore
ale categoriilor de for]e ale Armatei, responsabilit`]ile \n acest caz vizeaz`: asigurarea
cu sisteme C4 cu un grad \nalt de compatibilitate [i interoperabilitate; preg`tirea personalului
[i mentenan]a echipamentelor tehnice; asigurarea rezervei optime de echipamente
[i materiale necesare \n situa]ii de r`zboi; planificarea, \n timp de pace, a sistemelor
de comunica]ii astfel \nc#t s` asigure opera]ionalizarea cerin]elor \n caz de r`zboi; instalarea
profesional`, exploatarea \nalt eficient` [i men]inerea cursiv` \n func]iune a echipamentelor
repartizate din Re]eaua Sistemelor Informatice a Ap`r`rii. Evident, \n sensul temei C4,
exist` responsabilit`]i specifice fiec`rei categorii de for]e ale armatei, la nivelul fiec`rei
direc]ii centrale din structura Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, dar nu m` voi opri asupra acestora.
Important este c` func]ionarea impecabil` a sistemelor C4, indiferent de nivelul
de desf`[urare opera]ional`, este indispensabil` oric`rei angaj`ri militare.
168
 Dezbateri GMR
V` propun, domnule general, s` \ncheiem convorbirea noastr` pe frontul
de angajare conceptual` [i nu numai al institu]iei pe care o conduce]i.
A[adar, ce proiecte vin \n \nt#mpinarea orizonturilor de a[teptare
ale Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`  ?

Suntem deja angaja]i fie \n dezvolt`ri esen]iale ale unor construc]ii fundamentale
pentru sistemul na]ional de comunica]ii militare, fie \n finalizarea secven]ial` a altora,
fie \n preg`tirea unor proiecte decisive pentru \mplinirea standardelor de performan]`
specifice Alian]ei Nord-Atlantice.
Am \n vedere, \n principal, finalizarea conexiunilor Armatei Rom#niei cu NATO,
context tehnic care va permanentiza opera]ional conectarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
cu Cartierul General al Alian]ei; dezvoltarea componentei mobile a STAR, fapt ce va permite
optimizarea comunica]iilor \ntre structurile opera]ionalizate ale Armatei; extinderea
INTRANETULUI militar; securizarea tuturor categoriilor de comunic`ri – voce, date, VTC,
proces \n urma c`ruia se poate opera cu informa]ii cu caracter secret sau, dac` vre]i,
altele dec#t cele nesecrete; dezvoltarea sistemelor de comand` [i control de brigad`;
dezvoltarea sistemului informatic logistic al Armatei (AILS), proiect cu finalitate nemijlocit`
\n gestionarea riguroas` [i eficient` a resurselor din domeniul logisticii [i, evident,
informatizarea proceselor logistice din Armata Rom#niei [i, nu \n ultimul r#nd \ns`,
dezvoltarea sistemelor informatice pentru asistarea procesului decizional. De asemenea,
am \n vedere finalizarea Sistemului de Comand`-Control Opera]ional Aerian (SCCAN),
finalizarea sistemului de comunica]ii [i informatic` pentru ASOC [i GAP FILLER,
precum [i a sistemului de comunica]ii [i informatic` pentru cele dou` fregate recent
achizi]ionate de For]ele Navale. Le-am subliniat, a[a cum am precizat, pe cele mai importante.
“Frontul” de angajare al Direc]iei, implicit al Comandamentului Transmisiunilor
[i al unit`]ilor de transmisiuni care deservesc structurile opera]ionale ale Armatei, este mult
mai larg, “ad#ncimea” lui fiind destul de redus`, deci foarte consistent`. Oricum, vreau
s` v` mul]umesc pentru oportunitatea pe care mi-a]i oferit-o de a consolida convingerea
c` re]eaua na]ional` de comunica]ii a ap`r`rii este performant` opera]ional, compatibil`
[i interoperabil` cu sistemele similare din armatele Alian]ei Nord-Atlantice, realitate
relevat` \n evalu`rile efectuate p#n` acum de SHAPE. De fapt, putem afirma c` este
un sistem tip NATO.
A consemnat colonelul Costinel PETRACHE
18 noiembrie 2003

169
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

U
VI
R
TE “Orice scurgere de informa]ii clasificate,
IN
chiar [i na]ionale, trebuie descurajatq
[i combqtutq prin aplicarea, cu toatq fermitatea,
a mqsurilor de protec]ie prevqzute \n standardele na]ionale”
Interlocutor: Marius PETRESCU, pre[edintele Oficiului Registrului Na]ional
al Informa]iilor Secrete de Stat – ORNISS

Care este, domnule pre[edinte, “norma” de credibilitate de care

se bucur` Rom#nia \n ceea ce prive[te protec]ia informa]iilor
clasificate ale NATO ? Exist` temeri, \n cadrul Alian]ei, c` ar putea
exista ne\mpliniri \n acest sens ?
Protec]ia informa]iilor clasificate ale NATO este [i va ram#ne de actualitate pentru
Rom#nia, at#t ca o condi]ie preliminar` ader`rii, c#t [i ulterior, dup` ob]inerea calit`]ii
de membru. Chiar [i \n acest din urm` caz, apari]ia unor incidente de securitate ar putea avea
drept consecin]` \ntreruperea fluxului de informa]ii clasificate, ceea ce, cu alte cuvinte,
ar echivala cu imposibilitatea de participare efectiv` la activit`]ile relevante ale Alian]ei.
A[adar, aici este vorba, \nainte de toate, de un interes strategic na]ional, dincolo de cel
al oric`rei alte entit`]i institu]ionale sau politice, fie aceasta chiar ORNISS. Ca urmare,
este nevoie de implicarea tuturor factorilor care pot contribui la asigurarea protec]iei
informa]iilor clasificate, de la gestionarea propriu-zis` a acestora de c`tre fiecare de]in`tor,
\n strict` conformitate cu reglement`rile \n vigoare, p#n` la educa]ia de securitate, parte
a culturii de securitate euroatlantice. Iat` un domeniu \n care mass-media este chemat`
s` joace un rol semnificativ. Avem convingerea c` numai printr-o educa]ie adecvat`
se poate forma o atitudine proactiv`, cu implicarea larg`, con[tient` [i responsabil` a cet`]enilor
]`rii, dimensiune f`r` de care succesul demersurilor \ntreprinse nu poate fi deplin.
|n privin]a modului de protejare a informa]iilor NATO, se poate pronun]a Oficiul
de Securitate al NATO (NOS), organism responsabil cu problematica de securitate a Alian]ei,
care, prin exper]ii s`i, recunoscu]i pentru experien]a [i profesionalismul lor, realizeaz`,
pe l#ng` consiliere, [i evaluarea progreselor Rom#niei \n aplicarea standardelor de protec]ie
a informa]iilor clasificate. V` rog s` m` crede]i c` ideea de compromis nu face parte
din politica NOS, lucru de care s-au convins, de altfel, unele dintre statele candidate
la aderare. |n ceea ce ne prive[te, putem afirma cu certitudine c` \n Rom#nia sistemul
de protec]ie a informa]iilor clasificate este opera]ional, ceea ce face ca, pentru etapa \n care
ne afl`m, securitatea informa]iilor NATO s` fie asigurat` la un nivel apreciat de c`tre NOS
ca fiind corespunz`tor cerin]elor Alian]ei.
170
 Dezbateri GMR
De altfel, s-o spunem deschis, orice “scurgere” de informa]ii clasificate, chiar [i na]ionale,
f`r` a mai vorbi de cele ale NATO, trebuie descurajat` [i comb`tut` prin aplicarea, cu toat`
fermitatea, a m`surilor de protec]ie prev`zute \n standardele na]ionale; cei care s-ar implica
\ntr-o asemenea ac]iune [i-ar asuma, pe l#ng` r`spunderea legal` inevitabil`, o imens`
responsabilitate moral` prin gravele prejudicii pe care le-ar aduce credibilit`]ii Rom#niei,
afect#nd chiar perspectivele noastre de integrare \n spa]iul euroatlantic. Totu[i, revin, dincolo
de contextul interna]ional, dincolo de orice fel de sanc]iuni, este evident c` [i Rom#nia
are suficiente informa]ii a c`ror diseminare necontrolat` \i poate aduce grave prejudicii.
Poate un cet`]ean onest s` r`m#n` indiferent \ntr-o asemenea situa]ie ? Eu cred c` nu; solu]ia
adevarat` este de a-i ajuta pe ace[ti oameni s` cunoasc` [i s` \n]eleag` m`surile de securitate
a informa]iilor [i sensul lor, iar r`spunsul lor con[tient, adecvat [i de bun` credin]` va fi
cea mai bun` [i eficace protec]ie.

De ce a fost nevoie de o institu]ie-“jandarm”, precum ORNISS, pentru

a asigura protec]ia secretelor na]ionale [i ale NATO ?
|ntrebarea dumneavoastr` m` surprinde, deoarece pare a restr#nge sfera de activitate
a ORNISS, ceea ce m` oblig` s` aduc clarific`rile necesare, asum#ndu-mi, \nc` o dat`,
riscul unui r`spuns mai amplu. Mai \nt#i de toate trebuie s` precizez c` solu]ia de realizare
a unui sistem na]ional de protec]ie a informa]iilor clasificate, complex [i coerent, axat
pe o autoritate na]ional` de securitate viabil` [i eficient`, este complet nou` [i a ap`rut
ca rezultat al deciziei ferme a Rom#niei de aderare la NATO, pentru a r`spunde cerin]elor
de securitate ale acesteia. Prin Legea nr. 182/2002 privind protec]ia informa]iilor clasificate,
din considerente de natur` logic` [i pragmatic`, filozofia NATO \n domeniu a fost aplicat`
[i protec]iei informa]iilor na]ionale clasificate, realiz#ndu-se astfel [i o abordare unitar`
a problematicii specifice. Mai mult, \n cazul concret al ]`rii noastre, o Autoritate Na]ional`
de Securitate, atribut cu care este \nvestit ORNISS, pe baza autonomiei [i a autorit`]ii
conferite de statutul legal, poate asigura echidistan]a, obiectivitatea [i credibilitatea necesare
\n adoptarea [i aplicarea m`surilor de protec]ie a informa]iilor clasificate, \n respectul deplin
al legilor, al drepturilor omului [i al libert`]ilor cet`]ene[ti. Nu trebuie s` uit`m c` acest
lucru se produce \ntr-un context \n care exerci]iul democratic nu a eliminat pe deplin
suspiciunile [i temerile, fiind \nc` nevoie de timp pentru a readuce ideea de securitate
pe un palier al normalit`]ii sociale.
|n aceea[i ordine de idei, \ntrebarea dumneavoastr` pare a trimite la o conota]ie oarecum
“represiv`” a activit`]ii ORNISS. Misiunea ORNISS este de implementare unitar` a m`surilor
de protec]ie a informa]iilor clasificate, ceea ce implic`, \n afara controlului, atribu]ii
de reglementare, autorizare [i eviden]` exercitate la nivel na]ional, ca [i acordarea, al`turi
de alte institu]ii abilitate de lege, a sprijinului necesar, prin educa]ia de securitate,
prin informare, consiliere [i prin procedura de acreditare, de]in`torilor de informa]ii clasificate,
\n vederea cre`rii [i opera]ionaliz`rii sistemelor proprii de protec]ie. Interesul major al ORNISS
este tocmai crearea [i func]ionarea conform`, corect` [i eficace a acestor sisteme, apte
s` asigure protec]ia corespunz`toare a informa]iilor clasificate [i nu latura punitiv`, compo-
nent` la care apeleaz` doar \n cazurile evidente de rea credin]` sau de iresponsabilitate.
171
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Iat` de ce ORNISS este [i va fi mereu al`turi de to]i cei ce fac eforturile necesare cerute
de lege [i de angajamentele interna]ionale ale ]`rii.

Ave]i, \n subsidiar, [i rolul de a proteja informa]iile clasificate

de eventualul interes al fo[tilor lucr`tori din organele de securitate ?
Exist` vreo recomandare \n acest sens ?
|n general, NATO este deosebit de exigent` fa]` de calitatea personalului
care prime[te acces la informa]iile sale clasificate pentru care trebuie s` existe suficiente
garan]ii privind loialitatea, credibilitatea [i onestitatea. Problema celor care au ac]ionat
\n cadrul fostei securit`]i ca poli]ie politic` nu poate s` nu intereseze pe responsabilii Alian]ei.
Chiar [i numai pentru faptul c` activitatea acestora ridic` \ndrept`]ite semne de \ntrebare
privind tocmai loialitatea, credibilitatea [i onestitatea lor. Din acest punct de vedere, Alian]a
nu a formulat cerin]e exprese pentru Rom#nia, altele dec#t cele stabilite \n standarde.
Este, de fapt, problema ]`rii noastre ca, printr-o analiz` responsabil`, s` adopte cea mai potrivit`
atitudine, ceea ce constituie o adev`rat` prob` a asum`rii statutului de membru loial
al NATO. Preocuparea autorit`]ilor rom#ne fa]` de aceste aspecte este ilustrat` elocvent
de recentele pozi]ii publice ale factorilor de r`spundere la cel mai \nalt nivel \n stat. Rezultatul
acestui demers, ce ]ine de decizia politic`, va fi, f`r` \ndoial`, reflectat [i \n Normele privind
protec]ia informa]iilor clasificate ale “Organiza]iei Tratatului Atlanticului de Nord”
\n Rom#nia, la a c`ror \mbun`t`]ire [i armonizare, cu ultimele prevederi ale Alian]ei,
se lucreaz` \n prezent. Dac` tot vorbim de criterii de selec]ie, a[ dori s` profit de ocazie
[i s` subliniez responsabilitatea conduc`torilor institu]iilor care gestioneaz` informa]ii
clasificate, cei ce propun de fapt persoanele care urmeaz` s` aib` acces la astfel de informa]ii,
deoarece neacordarea unui certificat de securitate, indiferent de motiv, pe de o parte poate
fi evitat` \nc` din aceast` etap` [i, pe de alt` parte, constituie, orice s-ar zice, o not` slab`
pentru managementul resurselor umane din organiza]iile respective.

|n ce m`sur` rela]iile personale afecteaz` accesul la informa]ii

clasificate ?
Accesul la informa]ii clasificate poate avea loc numai dup` realizarea unei verific`ri
speciale, efectuat` de institu]iile stabilite de lege, fiecare pe domeniul s`u de competen]`,
cum ar fi Serviciul Rom#n de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale, Ministerul Administra]iei [i Internelor, Ministerul Justi]iei, Serviciul de Protec]ie
[i Paz` [i Serviciul de Telecomunica]ii Speciale. Verific`rile de securitate au ca obiectiv
identificarea [i evaluarea riscurilor pentru securitatea informa]iilor clasificate, generate
prin acordarea accesului unei anumite persoane la aceast` categorie de informa]ii.
|ntr-adev`r, verificarea vizeaz` [i persoanele apropiate, dar nu are ca scop \n sine eviden]ierea
unui anumit tip de rela]ii [i emiterea de judec`]i morale \n leg`tur` cu acestea. A[a cum
am precizat, importan]a este cuantificarea riscurilor pe care aceast` rela]ie le implic`.
Din acest punct de vedere, vreau s` subliniez c` un aviz de securitate negativ nu \nseamn`
c` \n comportamentul sau profilul moral al persoanei verificate ar exista neap`rat elemente
172
 Dezbateri GMR
blamabile, ci doar faptul c` accesul acesteia la informa]ii clasificate poate induce riscuri
suplimentare de securitate, inacceptabile din punctul de vedere al de]in`torului acestora,
cum ar fi, de exemplu, cele cauzate de aspecte din via]a sau activitatea unor persoane
din anturaj sau de anumite probleme de s`n`tate. V` rog s` ave]i convingerea c`, \nainte
de a decide acordarea sau neacordarea unui certificat de securitate, ORNISS analizeaz`
cu toat` r`spunderea concluziile verific`rilor de securitate, pentru ca hot`r#rea adoptat`
s` fie bine fundamentat`, astfel \nc#t s` nu afecteze securitatea informa]iilor clasificate
[i nici persoana \n cauz`. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care ORNISS
nu face publice rezultatele verific`rilor, respectiv acordarea sau neacordarea certificatelor
de securitate, acestea fiind date ce privesc persoana, care trebuie protejat` conform legii,
al`turi de faptul c` autoritatea na]ional` de securitate nu are o rela]ie direct` cu persoana
verificat`, ci doar cu institu]ia care dore[te s`-i acorde accesul la informa]ii clasificate.

Cum decide]i cine s` aib` sau s` nu aib` acces la informa]ii

clasificate ?
Condi]iile pe baza c`rora o persoan` poate ob]ine acces la informa]ii clasificate sunt
deosebit de clar precizate de lege, ca [i, de altfel, con]inutul verific`rilor, fiind astfel accesibile
oric`rei persoane fizice sau juridice interesate. Din acest punct de vedere, [efii institu]iilor
care solicit` acces la informa]ii clasificate pentru o persoan` din subordine au suficiente
elemente pentru a proceda la o prim` evaluare pe baza dosarului de personal, \n m`sura
\n care aceasta corespunde criteriilor men]ionate. |n acest moment, a[ sim]i nevoia
de a aduce c#teva preciz`ri relativ la principalele etape ce trebuie parcurse pentru ob]inerea
unui certificat de securitate. Astfel, \nainte de a fi numit` o persoan` \ntr-o func]ie
care reclam` accesul la informa]ii clasificate, este necesar ca aceasta s` ob]in` un certificat
de securitate corespunz`tor categoriei de informa]ii, na]ionale sau ale NATO, precum [i nivelului
de clasificare al acestora. Persoana selec]ionat` completeaz` un formular special [i \[i exprim`
\n mod expres acordul pentru efectuarea verific`rilor necesare. {eful institu]iei solicit`
ORNISS declan[area procedurilor de verificare [i emiterea certificatului de securitate,
\n cazul informa]iilor NATO clasificate sau al hot`r#rii de eliberare a autoriza]iei de acces
\n cazul informa]iilor na]ionale clasificate. ORNISS cere institu]iilor stabilite de lege s` realizeze
verific`rile de securitate, urm#nd ca, pe baza analizei concluziilor acestora, s` decid` asupra
oportunit`]ii eliber`rii unui document dintre cele men]ionate. De]inerea unor informa]ii
clasificate de c`tre o institu]ie este posibil` numai \n m`sura \n care aceasta \ndepline[te
cumulativ cel pu]in dou` cerin]e: o prim` cerin]` vizeaz` organizarea unei structuri de securitate,
cu desemnarea unui func]ionar de securitate, care exercit`, al`turi de conduc`torii insti-
tu]iilor, \n condi]iile legii, atribu]ii importante pe linia securit`]ii informa]iilor clasificate;
a doua cerin]` se refer` la aplicarea efectiv` a sistemului de m`suri de protec]ie. Este la fel
de important de re]inut faptul c`, pentru accesul la informa]ii clasificate, pe l#ng` certificatul
sau autoriza]ia de acces, este obligatorie aplicarea principiului “necesitatea de a cunoa[te”.
Principiul men]ionat se refer` la necesitatea imperioas` de a se acorda unei persoane
accesul la informa]ii clasificate exclusiv \n scopul realiz`rii atribu]iilor sale de serviciu, numai
\n momentul [i numai pe durata \n care acesta este absolut necesar. Astfel, nici o persoan`
173
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
nu este \ndrept`]it` doar prin rang, func]ie sau prin de]inerea unui certificat ori autoriza]ie
de securitate s` aib` acces la o anumit` informa]ie clasificat`, dac` acest lucru nu este
absolut necesar \ndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Au fost reac]ii negative \n urma neacord`rii certificatelor de securitate ?

Dac` face]i referire la persoanele pentru care, \n urma verific`rilor de securitate,
ORNISS a decis neacordarea certificatelor de securitate, nu am cuno[tin]` de semnale
negative. Dac` v` referi]i la persoanele pentru care s-a solicitat eliberarea unui certificat,
au existat unele reac]ii de ner`bdare; ]in s` subliniez aici c`, \n absolut toate situa]iile,
at#t ORNISS, c#t [i institu]iile care realizeaz` verific`rile respect` cu stricte]e procedurile
legale, inclusiv \n ceea ce prive[te termenele de r`spuns, care, spre exemplu, \n cazul
informa]iilor na]ionale clasificate, variaz` \ntre 9 [i 21 de s`pt`m#ni, chiar [i acestea
din urm` nu sunt absolute, deoarece formarea unei convingeri depline privind \ndeplinirea
condi]iilor de acces la informa]ii clasificate este prioritar` oric`rui alt considerent. Din acest
motiv legiuitorul permite institu]iilor care realizeaz` verific`rile s` dep`[easc` termenele
de care vorbim [i s` procedeze la verific`ri suplimentare \n situa]ia \n care se eviden]iaz`
unele riscuri de securitate.

|n prezent exist` persoane care, la \nvestirea \n func]ie, n-au trecut

prin exigen]ele ORNISS. Ce se \nt#mpl` \n momentul \n care sunt,
din aceast` perspectiv`, incompatibilit`]i cu func]ia ocupat` ?
La intrarea \n vigoare a actualelor reglement`ri specifice, care promoveaz` solu]ii
complet noi, nici o persoan` nu beneficia de acces la informa]iile clasificate, ob]inut \n urma
unor verific`ri complexe de securitate, situa]ie inevitabil`, deoarece, p#n` \n acel moment,
legea nu prevedea o asemenea procedur`. De altfel, \n acea perioad`, Rom#nia nici nu avea
acces la informa]ii de mare sensibilitate ale Alian]ei, acest lucru urm#nd s` se realizeze abia
dup` aderare. Pe parcursul timpului s-au declan[at procedurile de verificare, s-au eliberat
certificatele de securitate corespunz`toare pentru majoritatea personalului cu sarcini
semnificative pe linia colabor`rii cu NATO [i s-au constituit sistemele de protec]ie la fiecare
de]in`tor de informa]ii clasificate, realiz#ndu-se \n prezent cadrul necesar pentru primirea
[i valorificarea informa]iilor clasificate ale Alian]ei. Un proces similar se desf`[oar`
[i cu privire la informa]iile na]ionale clasificate. Aici este \ns` un drum relativ mai lung
de parcurs, deoarece, a[a cum f`r` \ndoial` sesiza]i, exist` un num`r incomparabil
mai mare de persoane ce trebuie verificate, precum [i mai multe institu]ii ce dezvolt`
sisteme de protec]ie specifice. Dup` \ncheierea acestei, s`-i spunem, perioade de tranzi]ie,
nici o persoan` nu mai poate ocupa, \n condi]iile legii, o func]ie public`, una care impune
accesul la informa]ii clasificate, dec#t dup` ce a fost verificat`, \n mod obligatoriu anterior
numirii, la solicitarea autorit`]ii de \nvestire. Tot ceea ce pot s` afirm este c`, \n conformitate
cu prevederile legale \n vigoare, persoanele care se confrunt` cu situa]ia neacord`rii
certificatului de securitate nu pot primi accesul la informa]iile clasificate [i este de datoria
tuturor factorilor abilita]i \n domeniul protec]iei informa]iilor clasificate s` vegheze
174
 Dezbateri GMR
ca un astfel de lucru s` nu se \nt#mple, deoarece ar \nsemna o grav` \nc`lcare a legii.
Mai departe, este de competen]a conduc`torilor fiec`rei institu]ii s` decid` asupra
oportunit`]ii men]inerii \n func]ie a persoanelor din subordine aflate \ntr-o astfel de situa]ie.

A]i avut \ndoieli, p#n` acum, privind modul \n care serviciile specializate
[i-au \ndeplinit responsabilit`]ile ?
Nu am avut [i nici nu putem s` avem \ndoieli privind buna credin]` [i profesionalismul
institu]iilor abilitate de lege pentru efectuarea verific`rilor de securitate. Oricum, proble-
matica securit`]ii informa]iilor clasificate este mult prea important` pentru interesele Rom#niei
ca cineva, cu atribu]ii \n acest sens, s` nu o trateze cu toat` responsabilitatea.

Cum a fost selectat personalul care lucreaz` \n ORNISS ?

Ca op]iune fundamental` de politic` organiza]ional` \n managementul resurselor
umane, ORNISS, ]in#nd cont at#t de noutatea problematicii, c#t [i de cerin]ele specifice
ale acesteia, a optat pentru o solu]ie \n care se reg`se[te un nucleu de persoane cu experien]`
al`turi de tineri cu calit`]i [i cu perspectiv`. La baza selec]iei personalului a stat principiul
bivalen]ei, potrivit c`ruia ORNISS folose[te personal specializat, al c`rui profesionalism
este demonstrat prin concurs [i a c`rui loialitate este verificat` prin proceduri specifice.
Din acest punct de vedere, legea impune ca \ntregul personal ORNISS, implicat direct
\n activitatea specific` unei autorit`]i na]ionale de securitate, s` fie verificat [i s` de]in`
certificate de securitate corespunz`toare. Mai mult, nimeni din personalul ORNISS nu este
[i nu a fost angajat politic. Acest fapt a permis institu]iei s` beneficieze de sprijinul deplin
al factorilor politici responsabili f`r` a se \nregistra nici o imixtiune de natur` politic`.

V` rog s` v` referi]i la specificul ob]inerii certificatului de securitate

de c`tre agen]ii economici. S-au speriat oamenii de afaceri rom#ni
de “ochiul critic” al ORNISS ?
|ntrebarea dumneavoastr` se refer` la un domeniu complet nou, cel al securit`]ii
industriale, abordare, din p`cate, lipsit` de experien]` \n Rom#nia, ceea ce explic`, poate,
unele neclarit`]i cu care se confrunt` \nc` oamenii de afaceri. Astfel, securitatea industrial`
se refer` la ansamblul m`surilor de protec]ie a informa]iilor vehiculate \n domeniul industrial,
\n leg`tur` cu licitarea, negocierea [i derularea unui contract clasificat. Un contract clasificat
este un contract \ncheiat \n condi]ii legale, \n cadrul c`ruia se cuprind [i se vehiculeaz`
informa]ii clasificate. Securitatea industrial` stabile[te politica de securitate pentru negocierea,
\ncheierea [i derularea contractelor clasificate, pentru stabilirea anexelor de securitate
la contractele clasificate [i privitor la transmiterea informa]iilor clasificate \n cadrul
contractelor clasificate. Participarea la negocieri \n vederea \ncheierii unui contract clasificat
este permis` \n baza unei autoriza]ii de securitate industriale, eliberat` \n urma unor verific`ri
specifice, care confirm` aplicarea m`surilor minime de securitate prev`zute \n standarde.
Derularea unui contract clasificat de c`tre un obiectiv industrial se realizeaz` \n baza
unui certificat de securitate industrial` eliberat \n urma unor verific`ri similare.
175
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
|n esen]`, verific`rile de securitate urm`resc ca angaja]ii, managerii sau proprietarii,
\nainte de a lua parte la o licita]ie, negociere sau la execu]ia unui contract clasificat sau care pre-
supune acces la informa]ii clasificate, s` de]in` certificat de securitate corespunz`tor nivelului
de clasificare a informa]iilor la care vor avea acces. Totodat`, spa]iile \n care se vor gestiona
informa]ii clasificate (pentru licita]ie, pentru negociere, pentru analiza documenta]iilor, pentru
produc]ie etc.) s` fie protejate corespunz`tor standardelor specifice, iar obiectivul industrial
s` fie stabil din punct de vedere economic, s` nu fie implicat \n litigii care \i pot afecta aceast`
stabilitate, s`-[i pl`teasc` obliga]iile financiare c`tre stat sau c`tre persoane fizice/juridice
[i s` nu prezinte riscuri de securitate.
|n felul acesta, domeniul “securitatea industrial`” creeaz` un cadru favorabil pentru
dezvoltarea economic`, sprijinind participarea \ndeosebi a agen]ilor economici cu capital
privat la negocierea [i derularea contractelor clasificate, deci a acelora care ]in de securitatea
na]ional` prin crearea [i garantarea m`surilor de protejare a informa]iilor clasificate \mpotriva
pierderii, divulg`rii, modific`rii sau distrugerii neautorizate a acestora. Din acest motiv,
sunt pe deplin \ncredin]at c` exist` suficiente elemente pe care s` se construiasc` o bun`
colaborare cu to]i agen]ii economici interesa]i, caracterizat` de o atitudine deschis`,
f`r` re]ineri, colaborare benefic` at#t oamenilor de afaceri, c#t [i speciali[tilor ORNISS.
Prin urmare, nu v`d de ce ar exista cineva care, cit#ndu-v`, “s` se sperie de un ochi critic”.

A consemnat R`zvan BELCIUGANU

21 octombrie 2003

176
 l
u i c COREEA DE NORD
ls eg
u t {I AMENIN}|RILE
p a POSIBILE ÎN REGIUNEA
t r ASIA~PACIFIC
s
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP

A
rmele de distrugere în mas` sau, dup` cum sunt definite de exper]ii
britanici – “arme cu efecte în mas`” (weapons of mass effects)1, chimice, biologice,
radiologice [i nucleare, aflate în posesia unor state ostile [i a terori[tilor,
reprezint` una dintre cele mai mari provoc`ri pentru statele democratice. O strategie pentru
contracararea armelor de distrugere în mas`, viz#nd, \n acela[i timp, întrebuin]area
[i continuarea prolifer`rii lor, este o component` a concep]iei NATO, accentuat` la Summitul
de la Praga. Ca [i r`zboiul împotriva terorismului, conceptul strategic NATO privind capabi-
lit`]ile (Prague Capabillities Commitment) [i abordarea NATO pentru combaterea armelor
de distrugere în mas` reprezint` o schimbare fundamental` fa]` de trecut. În vederea ob]inerii
succesului este necesar s` se beneficieze pe deplin de oportunit`]ile actuale, inclusiv
de aplicarea noilor tehnologii, de cre[terea aten]iei acordate colect`rii [i analiz`rii infor-
ma]iilor (intelligence), de înt`rirea rela]iilor în cadrul Alian]ei [i a leg`turii transatlantice,
precum [i de stabilirea unor noi rela]ii de parteneriat cu fo[tii adversari.
Unele state, incluzându-le pe cele care au sprijinit [i continu` s` sprijine terorismul,
posed` deja arme de distrugere în mas` [i urm`resc s` \[i dezvolte capabilit`]ile \n acest
sens, ca instrumente ale presiunii [i ale intimid`rii. Pentru aceste state, categoria de arme
invocat` nu reprezint` arme menite a fi întrebuin]ate ca ultim` solu]ie, ci arme cu destina]ie
militar`, folosite pentru a dep`[i avantajele dezvolt`rilor tehnologice ale for]elor conven]ionale
ale alia]ilor. În plus, grupurile teroriste urm`resc s` achizi]ioneze arme de distrugere în mas`
cu scopul declarat de a ucide un mare num`r de oameni din statele aliate2.
Asia este bine cunoscut` ca un continent caracterizat de dispute [i de neîncredere.
A[a cum declara Kurt Campbell, adjunctul secretarului american al ap`r`rii pentru
problemele Asiei [i Pacificului, dinamica rela]iilor pare s` fie din ce în ce mai clar`. “Asist`m
la ridicarea unei alte puteri în mijlocul nostru, China. Avem în Japonia unul dintre
cei mai importan]i alia]i. Înc` avem o diviziune foarte periculoas` în peninsula Coreea,
1
Strategic Trends, Joint Doctrine&Concepts Centre, Ministry of Defence, Shrivenham,
United Kingdom, March 2003.
2
Bush Administration Releases New WDM Strategic Plan, http://usinfo.state.gov/topical/pol/arms/
02121121.htm.

177
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
ceea ce necesit` determinare [i vigilen]`. Avem o mul]ime de parteneri de securitate.
Sunt economii puternice [i dinamice în Asia de Sud-Est. De fapt, în întreaga Asie
este nesiguran]`.”3
Regiunea Asia-Pacific nu a construit niciodat` un sistem post-r`zboi func]ional,
cu mecanisme de interac]iune pentru comer], securitate [i cooperare, a[a cum exist`,
de exemplu, în Europa, men]ioneaz` jurnalistul american Robert Marquand4. El citeaz`
un specialist în problemele asiatice din cadrul unui “think tank” din Hawai, al guvernului SUA,
care prezint` oarecum sceptic problema: “Chiar dac` în mod miraculos Beijing solu]ioneaz`
problemele nord-coreene, este oare cineva dispus s` lase viitorul Coreei pe mâna chinezilor ?
Este cineva gata pentru aceasta ?”.
În ultimii 50 de ani, peninsula Coreea a fost privit` ca una dintre cele mai periculoase
zone din lume, un loc unde amenin]area izbucnirii unui nou conflict nu a fost complet
eliminat`. Politica de securitate a SUA a fost concentrat` pe descurajarea agresiunii poten]iale
a Nordului, iar fundamentele acestei politici constau în alian]a dintre SUA [i Coreea de Sud.
Cei aproximativ 37 000 de solda]i americani sta]iona]i în Coreea de Sud desf`[oar`
un program regulat de exerci]ii, într-o manier` neamenin]`toare, pentru a p`stra un nivel
ridicat al capacit`]ii opera]ioanale (readiness) pentru for]ele aliate. În acela[i timp, se men]ine
o capabilitate efectiv` de descurajare, iar SUA [i Coreea de Sud urm`resc s` încheie etapa
de izolare în care se g`se[te Nordul [i desf`[oar` activit`]i pentru un rol mai constructiv
[i de cooperare în cadrul comunit`]ii interna]ionale5.
Toate eforturile diplomatice [i op]iunile economice se deruleaz` \n vederea sus]inerii
activit`]ilor în Irak, iar eforturile pentru a opri ambi]iile nucleare ale Coreei de Nord sunt
doar la început, relateaz` subsecretarul american pentru controlul armamentelor [i securitate
interna]ional`. Coreea de Nord este o problem` pe care Statele Unite nici nu au solicitat-o
[i nici nu au creat-o. În timp ce lipsa de acceptare a Irakului amenin]` s` diminueze relevan]a
Na]iunilor Unite, ambi]iile nucleare ale Coreei de Nord, apreciaz` Bolton, “sunt o amenin]are
interna]ional` serioas` [i o provocare la adresa eforturilor de neproliferare”6. În octombrie 2002,
comunitatea interna]ional` a luat cuno[tin]` de activit`]ile nucleare clandestine, de aparenta
activare a reactorului de la Youngbyon [i de admiterea, de c`tre partea nord-coreean`,
a faptului c` dezvolt` programe de îmbog`]ire a uraniului, precum [i de inten]ia de retragere
din cadrul Tratatului de neproliferare. Poten]ialul de destabilizare a securit`]ii interna]ionale
de c`tre o Coree de Nord nuclear` este o provocare uria[`, care, probabil, va vinde [i materialul
fisionabil \mbog`]it, având în vedere faptul c` aceasta a demonstrat deja dorin]a de a vinde
rachete balistice c`tre alte state renegate. Consiliul de Securitate trebuie s` solu]ioneze
3
Kurt Campbell, Ensuring security in Asia-Pacific Region, in U.S. Foreign Policy Agenda, The United
States and Asia-Pacific Security, Volume 3, Number 1, 1998, An Electronic Journal of the United States
Information Agency.
4
Robert Marquand, China gains on Japan in age-old rivalry for Asia. A Chinese team travels Wednesday
to Pyongyang to discuss the next round of six-party talks on N. Korea’s nuclear ambitions, in The Christian
Science Monitor, October 29, 2003.
5
Charles Kartman, Japan and Korea: Key U.S. Security Partners in Northeast Asia, in U.S. Foreign
Policy Agenda, The United States and Asia-Pacific Security, Volume 3, Number 1, 1998, An Electronic
Journal of the United States Information Agency.
6
Byliner: Under Secretary Bolton on North Korea, Iraq, în Far Eastern Economic Review, 13 March 2003.

178
 Pulsul strategic
violarea obliga]iilor asumate de Coreea de Nord, care a înc`lcat acordurile cu administra]ia
Clinton [i cu Coreea de Sud (realizate în urm` cu unsprezece ani), precum [i acordurile
interna]ionale supervizate de Agen]ia Interna]ional` de Energie Atomic`. Aceast` problem`
este una de îngrijorare pentru comunitatea interna]ional`, care este interesat` \n existen]a
unei peninsule Coreea non-nuclear`, în special \n abordarea celor cinci participan]i la discu]ie
– China, Rusia, Japonia, Coreea de Sud [i Statele Unite ale Americii, pentru care pericolul
nord-coreean este o problem` de vecin`tate. În timpul întrunirii celor cinci, în august,
la Beijing, SUA, China, Rusia, Japonia [i Coreea de Sud au accentuat faptul c` peninsula
Coreea trebuie s` fie liber` de arme nucleare.
|n acest timp, Coreea de Nord continu` s` se izoleze prin ac]iuni provocatoare,
amenin]`toare, ca, de exemplu, testele nucleare, la care se adaug` amenin]`rile pe care
le-a f`cut în aprilie 2003, potrivit c`rora poate s` construiasc` mai multe arme nucleare
[i chiar s` transfere material nuclear c`tre ter]i. Pre[edintele Bush, în cadrul întâlnirii
de la Bangkok cu pre[edintele sud-coreean Roh MOO-hyun, din 20 octombrie 2003,
a men]ionat c` dore[te s` continue convorbirile cu Coreea de Nord în cadrul cu [ase
participan]i. Informa]ia a fost prezentat` de consilierul pe probleme de securitate,
dr. Condoleezza Rice, care a subliniat c` pre[edintele analizeaz` modalit`]ile prin care
poate s`-i asigure pe nord-coreeni c` nu este nici o inten]ie de a invada Coreea de Nord7.
Se apreciaz` faptul c` forumul men]ionat, în cadrul cu [ase participan]i, este, probabil,
cel mai adecvat pentru a avea o rezolu]ie satisf`c`toare cu privire la problema nuclear`
a peninsulei Coreea. Aceast` problem` nu este numai o problem` a SUA [i a Coreei de Nord,
ci este o problem` a comunit`]ii interna]ionale [i, în special, a celor [ase implica]i în dezbateri,
pentru a atinge obiectivul de eliminare complet`, verificabil` [i ireversibil` a programelor
armelor nucleare.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul c`, la fel ca Iranul, viol`rile normelor interna-
]ionale sunt în domeniul programului nuclear. Cu toate c` regimul nord-coreean men]ine
moratoriul autoimpus \ncep#nd din septembrie 1999, privind testele cu rachete cu raz`
lung` de ac]iune, el r`mâne activ în cercetare, dezvoltare, testare, desf`[urare [i în exportul
de rachete balistice [i materiale, echipamente [i tehnologii ajut`toare. În întâlnirea
din septembrie 2002 cu primul-ministru japonez Junichiro Kozumi, pre[edintele
nord-coreean Kim Jong-il a precizat c` va men]ine moratoriul pân` în 2003.
Pyongyang a aderat la Conven]ia privind armele biologice [i toxice (Biological
and Toxin Weapons Convention – BWC), dar, f`r` îndoial`, probabil c` \[i continu` eforturile
de dezvoltare a capabilit`]ilor de r`zboi biologic începute în anii ‘60. Resursele în acest
domeniu includ o infrastructur` biotehnic` rudimentar`, care poate s` produc` agen]i
biologici infec]io[i, ca: antrax, holer` [i cium`. Se presupune c` nord-coreenii au o infrastructur`
de produc]ie pentru muni]ie care le permite s` le tehnologizeze agen]ii biologici [i ar putea
s` dispun` de arme biologice apte de a fi întrebuin]ate8.
7
Press Briefing by National Security Advisor, Dr. Condoleezza Rice on the President Bilateral Meetings,
JW Marriott, The White House, Office of the Press Secretary (Bangkok, Thailand), October 20, 2003.
8
John R. Bolton, Undersecretary of State for Arms Control and International Security, The New World
After Iraq: The Continuing Threat of Weapons of Mass Destruction, Remarks to the Bruges Group, London,
United Kingdom, October 30, 2003.

179
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
SUA apreciaz` c` regimul nord-coreean are un program de durat` privind armele
chimice. Capabilit`]ile privind armele chimice includ abilitatea de a produce cantit`]i mari
de agen]i chimici diversifica]i întrebuin]ând facilit`]i considerabile, chiar dac` unele sunt uzate
fizic [i moral. Acestea pot fi întrebuin]ate în situa]ia unui viitor conflict în cadrul peninsulei9.
Pyongyang va continua activit`]ile de achizi]ionare în plan interna]ional. De exemplu,
autorit`]ile germane au interceptat, în mai 2003, 30 de tone de precursor chimic – cianur`
de sodiu, aflat în aten]ia Grupului Australia cu destina]ia Coreea de Nord. În august 2003,
autorit`]ile taiwaneze au desc`rcat 158 de barili ai unui precursor chimic aflat în aten]ie –
pentasulfit de sodiu, de pe vasul nord-coreean Be Gae Hong. Coreea de Nord reprezint`,
dup` cum men]ioneaz` John R. Bolton, un amestec periculos de dictatur` represiv`
cu capabilit`]i de arme de distrugere în mas` [i leg`turi tradi]ionale cu terorismul
interna]ional10.
Având în vedere complexitatea problematicii, dr. Rice consider` c` direc]iile în care
vor evolua consult`rile vor fi stabilite în profunzime \ntr-un context multilateral, împreun`
cu p`r]ile implicate. SUA exploreaz` un num`r diferit de modele pentru a da asigur`ri
de securitate Coreei de Nord, în cadrul convorbirilor celor [ase, f`r` a negocia un tratat
sau un pact de neagresiune, a declarat secretarul de stat Colin Powell într-o serie de interviuri11.
Este evident c` liderii nord-coreeni nu au nimic de câ[tigat din programul de arme nucleare.
“Noi nu vom fi amenin]a]i sau ne vom teme de rezultatele acestui program, care nu înseamn`
nimic pentru ei atâta vreme cât sunt într-o asemenea situa]ie economic` [i au astfel
de dificult`]i pentru a hr`ni propria popula]ie”, a men]ionat liderul diploma]iei americane12.
De fapt, a continuat liderul diploma]iei americane, \n ceea ce prive[te Coreea de Nord,
“pre[edintele s-a angajat s` g`seasc` o solu]ie diplomatic`, o solu]ie politic`. Sper ca vecinii
Coreei de Nord, care, probabil, au o influen]` mai mare decât avem noi, s` fie capabili
s` conving` Coreea de Nord c` este în interesul ei s` g`seasc` o solu]ie la aceast` problem`.”13
Cu privire la pozi]ia SUA privind Coreea de Nord14, subsecretarul american John R. Bolton
men]ioneaz` c` obiectivul administra]iei Bush este foarte clar: SUA urm`resc dezmembrarea
în mod complet, verificabil [i ireversibil a programelor nucleare ale Coreei de Nord.
Acest rezultat va fi atins prin dialog diplomatic într-un cadru multilateral, implicând acele
state care sunt cele mai interesate pentru aceast` finalitate. Programul nuclear nord-coreean,
spune Bolton, nu este o problem` bilateral` între SUA [i Coreea de Nord. Este o provocare
profund` pentru securitatea regional` [i global` [i pentru sistemul de neproliferare nuclear`.
În plus, vizând o solu]ie prin mijloace diplomatice, Bolton prezint` faptul c` SUA vor ac]iona
împreun` cu alte state pentru a bloca activit`]ile periculoase [i ilicite, ca, de exemplu, traficul
de droguri, contrafaceri [i comer]ul cu arme de distrugere în mas` [i rachete, activit`]i
care finan]eaz` regimul Kim Jong-il.
9
Idem.
10
Ibidem.
11
Howard Cincotta, U.S. Multilateral Security Assurances for N. Korea, http://usinfo.state.gov/utils/
printpage.html.
12
Colin Powell, interviu la CBS, “Face the Nation”, 19 octombrie 2003.
13
Colin Powell, interviu cu John King la CNN, 19 octombrie 2003.
14
John R. Bolton, loc. cit.

180
 Pulsul strategic
Dup` tragicele atacuri de la 11 septembrie 2001, când lumea a fost martor` la ambi]iile
uciga[e ale terorismului interna]ional, statele democratice au ac]ionat rapid pentru a contracara
amenin]`rile teroriste imediate [i pentru a le identifica pe cele viitoare. Pe m`sur` ce lupta
împotriva terorismului continu`, lumea democratic` trebuie s` fie preg`tit` pentru esca-
ladarea mijloacelor de atac, a armelor desemnate pentru a distruge în mas`: oameni
[i infrastructur`. Iat` de ce ac]iunile dictatorilor din “axa r`ului”15, care posed` deja
unele capacit`]i [i sunt în procesul dezvolt`rii armelor de distrugere în mas`, pot,
prin sprijinul acordat, s` favorizeze terorismul interna]ional. Ca r`spuns în cadrul noului
mediu de securitate se impune o strategie multidimensional` ce implic`, pe de o parte,
reducerea armelor nucleare ofensive [i, pe de alt` parte, crearea sistemelor de ap`rare
care s` protejeze împotriva atacurilor cu rachete, înt`rind astfel m`surile de neproliferare
[i contraproliferare [i facilit#nd realizarea unei largi, active [i solide cooper`ri interna]ionale
pentru combaterea terorismului interna]ional. Totodat`, se impune realizarea unui sistem
eficient de management al consecin]elor, pentru a r`spunde la întrebuin]area armelor
de distrugere în mas`.

15
George Bush, Discursul privind “Starea na]iunii”, 2002.

181
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Statele Unite [i lupta sintetic`: cheia pentru o victorie sigur` • Propunerea
\mpotriva terorismului companiei Rytheon pentru sistemul de supra-
interna]ional. Dinamica veghere terestr` (AGS) al NATO • Expozi]ia aviatic`
unui conflict al me- de la Paris • Conferin]a european` privind aparatele
diului interna]ional de zbor nepilotate.
actual • Experien]e
cu privire la informa- Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 283,
rea public`. Al treilea septembrie 2003
r`zboi din Irak • Con- Zilele europene ale patrimoniului 2003 • Direc]ia
vergen]e strategice interarme a re]elelor de infrastructur` [i a sistemelor
\n r`zboiul din Irak. informatice ale ap`r`rii • Exerci]iul “Combined Joint
Documentar European” • Chirurgia de r`zboi \n Afganistan
• For]a de r`spuns • Héphaistos – planul militar de lupt` \mpotriva
a NATO: abilitate politic`, eficien]` economic` incendiilor de p`dure • Mass-media [i acoperirea
[i putere militar` • NATO se transform` mediatic` a r`zboiului din Irak • Condotieri
• Bicentenarul Muzeului Militar din Spania. ai timpurilor moderne • Traficul de arme. Dosar
• Regimul penal al militarului \n timp de pace
Armada, Elve]ia, vol. 27, nr. 4, • Experien]e nucleare simulate.
august-septembrie 2003
Rena[terea portavioanelor • Modernizarea port- Army AL&T, SUA, septembrie-octombrie 2003
avioanelor • Noua genera]ie de camioane militare Revigorarea personalului Serviciului de asigurare
• Avioanele nedetectabile: “a[ii” \n lupt` • Obu- tehnico-material` a trupelor de uscat • Mediu avansat
zierele • Rachete de croazier` [i de ap`rare de colaborare pentru dezvoltarea [i testarea
antiaerian` cu lansare vertical` • Tehnologia “sistemului de sisteme” • Laboratoarele de cercetare
focoaselor • Soldatul modern. Part. 1. Sisteme digitale ale trupelor de uscat sprijin` reconstruc]ia cl`dirii
pentru c#mpul de lupt`. Pentagonului • Poligonul experimental virtual
transform` sistemele de testare [i evaluare • Asigu-
Armada, Elve]ia, vol. 27, nr. 5, rarea cu tehnic` de geniu de la distan]` pentru
octombrie-noiembrie 2003 opera]iunea “Iraqi Freedom” • Revigorarea perso-
Sporesc cerin]ele pentru sistemele de autoap`rare nalului Serviciului de achizi]ii • Gruparea operativ`
• Autoap`rarea aerian` • Detectarea amenin]`rilor a Corpului de achizi]ii al trupelor de uscat \n Irak.
ascunse • Men]inerea avantajului vederii pe timp
de noapte • Transportul terestru • Liniile aeriene Défense nationale, Fran]a, nr. 10, octombrie 2003
militare • Mobilitate pe mare • Arunc`toare grele Discursul pre[edintelui Jacques Chirac adresat
mobile • Soldatul modern. Part. 2. Infanteristul ambasadorilor • Construirea [i preg`tirea viitorului
viitorului • Sisteme de radioloca]ie utilizate pentru • Relansarea cercet`rii strategice • Politica euro-
alc`tuirea h`r]ii terenului • Sisteme radar cu apertur` pean` pentru armament • Politica industrial`, \n slujba

182

securit`]ii [i ap`r`rii • Finan]area cercet`rii
strategice • Sunt re]elele de inven]ii mize pentru
domeniul ap`r`rii ? • O strategie a Uniunii Europene
\n vederea securit`]ii: definirea c`ii europene • Ap`rarea
european` \n primul semestru al anului 2003
• Opera]iunile psihologice, func]ie opera]ional`
indispensabil` • Politic` [i diploma]ie: terenul
decisiv.
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 9,
septembrie 2003
“Opera]iunea Concordia” – un alt pas spre Politica
European` de Securitate [i Ap`rare • Conflictul
israeliano-palestinian nu poate r`m#ne o etern`
chestiune controversat` • “Itinerarul” (“Roadmap”)
conflictului din Orientul Apropiat elaborat de SUA,
UE, ONU [i Rusia \n decembrie 2002 • Securitatea
\n spa]iul aerian • Considera]ii cu privire la viitorul
trupelor de blindate de lupt` • Noul vehicul de lupt`
blindat Puma • Perspectivele for]elor navale germane
• Politica german` de securitate angajat` pe drumul
unor decizii fundamentale cu privire la opera]iunile
externe • Necesitatea unui nou pachet legislativ
cu privire la combaterea extremismului din perspec-
tiva securit`]ii interne a Germaniei • Recunoa[terea
cu ajutorul sistemului de sateli]i SAR – Lupe
• Provoc`rile europene ale secolului 21 • Partici-
parea european` la ap`rarea antirachet` • {coala
(militar`) de recunoa[tere strategic` a armatei
germane • Schimb`ri intervenite \n domeniul
controlului \narm`rilor • Noi ini]iative multina]ionale
\n domeniul logisticii • Performan]ele armelor
cu microunde de mare putere • Conducerea ope-
rativ`, \ntre mit [i realitate (3).
F`r` ajutor extern,
procesul de pace
din Orientul Apropiat
nu are nici o [ans`
• Cerin]ele strategiei
“Homland Security”
pentru industrie
• Strategia euro-
pean` de securitate
• Temele ce se vor
aborda la Sesiunea
informativ` a mini[trilor
ap`r`rii din cadrul
NATO sunt deja stabilite • Apropiere prin recon-
ciliere [i dialog. Interviu cu ambasadorul Republicii
Coreea \n Germania • Coreea de Nord: atitudinea
ezitant` a SUA • Armata german` de uscat a viitorului
Univers publicistic militar
• Ce se va \nt#mpla cu cercetarea \ndep`rtat`
a avia]iei for]elor navale • CIMIC – cooperarea
civili-militari \n cadrul for]elor armate germane
\n misiunile externe • EUROFIGHTER 2000
– preg`tirea \n cadrul for]elor aeriene germane
• Carl von Clausewitz – un prusac \n SUA • Probleme
[i puncte de vedere cu privire la cooperarea trans-
atlantic` \n domeniul \narm`rilor • S` \nv`]`m
din Irak • Nout`]i de la Bruxelles • Cauzele eco-
nomice ale r`zboiului.
Foreign Affairs, SUA, vol. 82, nr. 5,
septembrie-octombrie 2003
Poduri, bombe sau zgomot ? • Reconstruc]ia Alian]ei
Nord-Atlantice • Atragerea statelor s`race \n coali]ia
antiterorist` • Diploma]ia american` dup` r`zboiul
din Irak • De ce mai are nevoie America de ONU ?
• Cu arabii nu se glume[te • Noi baze de lupt`
• Bush [i sprijinul extern • Pedepsele aplicate
disiden]ilor cubanezi • Mijloace moderne folosite
de coresponden]ii str`ini • Ce viitor au oceanele.
IFDT (Information für die Truppe), Germania,
nr. 3, iulie-septembrie 2003
A fi militar ast`zi. Serviciul militar \ntr-un mediu
\n schimbare • Serviciul militar obligatoriu,
indispensabil structurii interne a armatei germane
• O armat` de voluntari pentru noi misiuni.
Argumentele ecologi[tilor germani • Dictatori
militari, baroni ai drogurilor [i terori[ti. Direc]ii
conflictuale \n Afganistan • Rusia [i lumea. Aspecte
actuale ale politicii externe [i de securitate ruse
• Focarul de criz` nord-coreean • Ofi]erul de avia]ie
Caesar von Hofacker \n rezisten]a militar`
• De pe [osea pe [ine. Strategia militar` [i c`ile
ferate \n Prusia • Rena[terea din ruine • Consi-
dera]ii istorice dup` 13 ani de la reunificarea
Germaniei.
International Security, SUA, vol. 28, nr. 1,
vara 2003
Suprema]ia poporului: bazele militare ale hege-
moniei SUA • Construirea unui Irak democratic
• Pierderile colaterale: asisten]a umanitar`
drept cauz` de conflict • Diferen]ele dintre sexe
\n atitudinea public` privind folosirea for]ei de c`tre
SUA \n perioada 1990-2003 • Puterea cooper`rii
democratice • Lupte drepte. Teorii de evaluare
a democra]iei [i victoriei • S` \n]elegem victoria.
De ce conteaz` institu]iile politice • Democra]ie
[i victorie.
183
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Marea Britanie caut`
s` ob]in` eficien]`
maxim` cu for]e mili-
tare medii \n opera-
]iunile expedi]ionare
• Noua genera]ie
de vehicule blin-
date de lupt` duce
la transformarea
for]elor britanice
• Vehicule blindate
suedeze originale
• Sisteme de senzori
[i arme pentru elicopterele navale • Misiunea
de cercetare [i eliminare a risipei \n industria aero-
spa]ial` european` \[i arat` rezultatele • Vehiculul
blindat u[or 4x4 Cobra al produc`torului turc Otokar,
rodat [i gata pentru ac]iune.
Jane’s IDR (International Defense Review),
Marea Britanie, vol. 36, octombrie 2003
For]ele aeriene americane accelereaz` introducerea
opera]iunilor bazate pe efecte • Viitorul artileriei
va fi reevaluat ca urmare a conflictelor recente
[i a progresului tehnologic • Noile abord`ri vizeaz`
folosirea mai larg` a arunc`toarelor autopropulsate
pe ro]i [i [enile • For]ele navale se orienteaz` c`tre
nave rapide, nedetectabile, pentru a fi gata de lupt`
pe linia de coast` • Noi sisteme aeropurtate
de recunoa[tere aerian` • Boeing intr` \n competi]ia
avioanelor maritime multimisiuni cu o variant` nou`,
737-800.
Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 8-9, 2003
Desf`[urarea rapid`: necesit`]i • Industria german`
de ap`rare • Capacit`]i de lupt` \n cooperare
• Schimbarea \nf`]i[`rii r`zboiului naval • Sf#r[itul
programului de \nlocuire a avioanelor de patrulare
\n zona litoralului (MPA/R) • Succesele exporturilor
poloneze de blindate • Din nou despre descoperirea
[i dezamorsarea minelor • Trupele blindate de uscat
revizuiesc programele privind vehiculele blindate
de lupt` • Provoc`rile luptelor de strad` • Tactici
de folosire a rachetelor de distrugere a navelor
\n scenariile de lupt` \n zona litoralului • Propulsie
pneumatic` autonom` pentru submarine.
Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 10, 2003
Terorismul transna]ional dup` r`zboiul din Irak
• “R`zboiul \mpotriva terorii”: impactul asupra
politicii de securitate [i a doctrinei militare
184
~ 6/2003
• Avioane Su-30 pentru for]ele aeriene regale
malaieziene • Planificarea [i resursele ap`r`rii
din Turcia • Avia]ia – viziunea turc` • For]ele armate
europene iau \n considerare sistemele C4ISR
(capacit`]i logistice pentru o nou` er` a amenin]`rilor
asimetrice) • Sprijin logistic integrat pentru for]ele
britanice • Sisteme radio ce utilizeaz` software
• Considera]ii privind componentele electronice
ale sistemelor radio ce utilizeaz` software • Reorga-
nizarea armatei SUA • O compara]ie \ntre procedurile
de v#nz`ri de produse militare str`ine [i cele de v#nz`ri
comerciale directe folosite \n achizi]ii de Departa-
mentul ap`r`rii din SUA • Avioane PHALCON AEW
pentru India.
Orbis, SUA, vol. 48, nr. 4, toamna 2003
Ce \nseamn` Rusia pentru Asia ? • SARS,
marea Chin` [i patologiile globaliz`rii [i tranzi]iei
• Japonia ca stat post-reactiv ? • China [i SUA
dup` 11 septembrie 2001 • Mandatele strategice
ale Chinei • Programul spa]ial chinez.
Dragonul prive[te la lun` ([i la SUA) • Mitul
preemp]iunii: mai mult dec#t un r`zboi \mpotriva
Irakului • Frontierele loialit`]ii: se schimb` vreodat`
cu adev`rat ? • Cooperarea nord-american` \n era
securit`]ii interne • Schimbarea structural` a industriei
americane de ap`rare • Dincolo de societatea
civil`: promovarea democra]iei dup` 11 septembrie 2001
• Sf#r[itul interven]iilor umanitare • Criza colum-
bian`: o nou` abordare a unei probleme mai vechi
• Un dialog al surzilor ? Talbott, Ivanov [i rela]iile
ruso-americane • Ajutorarea ]`rilor s`race: o critic`
a B`ncii Mondiale.
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 5, septembrie-octombrie 2003
Alian]e strategice \n politica european` • De la “ani-
hilare” la “[oc [i team`”. Discutarea doctrinelor
\n SUA • Conducerea operativ` a alia]ilor \n r`zboiul
\mpotriva Irakului din 2003 • B`t`lia pentru Kursk.
Opera]iunea “Citadela” din 05-15.07.1943 • Acum
60 de ani: Prochorowka. Aspecte ale opera]iunii
“Citadela”; iulie 1943 \n sectorul grup`rii de trupe
terestre Sud • Irakul \nainte de era Saddam
Hussein. Retrospectiv` istoric` • Cruciada a 8-a.
Geopolitica [i geostrategia Orientului Apropiat dup`
al treilea r`zboi din Golf • Evolu]ia postbelic`
a Irakului • O dilem` exploziv`: vecinii Irakului
\n prim`vara lui 2003 • Organiza]ia Nord-Atlantic`
[i “r`zboiul \mpotriva terorismului”.

“Reformita” cu cono-
ta]ie financiar` • C`tre
o nou` apreciere
a posibilit`]ilor de
ac]iune • Arunc`torul
de grenade “RPG”,
arma pentru r`zboaie
asimetrice • For]ele
armate ale Statelor
Unite (Part. 5). Arti-
leria, “ciocanul” for-
]elor terestre ame-
ricane • For]ele spe-
ciale israeliene. Evolu]ia conceptului [i a misiunilor
(Part. 2).
Revue militaire suisse, Elve]ia, nr. 10,
octombrie 2003
Opera]iunea “Colibri” \n culisele For]ei de circumstan]`
pentru protec]ia summitului de la Evian • C`tre
o Academie elve]ian` integrat` de medicin` militar`
[i de catastrof` (ASIMC) • Strategiile de formare
la nivel de batalion \n Armata XXI • Adio regimen-
telor de infanterie • Al-Qaida: permanen]a ame-
nin]`rii • For]ele Armate ale Statelor Unite (Part. 6).
Avioane de lupt` nepilotate americane • Este un pilot
\n avion ? Himera automatiz`rii • Generalul Jomini,
p`rintele g#ndirii militare ruse [i americane • Muzeul
franco-elve]ian din Rueil-Malmaison.
Rivista militare, Italia, nr. 4, iulie-august 2003
Analiza comparativ`, din punct de vedere tehnologic,
a celor dou` ]`rmuri ale Atlanticului • Resursele
alocate armatei \n bugetul ap`r`rii • Principiile
[i evolu]ia artei militare • Permanenta evolu]ie
a sistemelor informatice • Tehnologiile militare
folosite \mpotriva terorismului • Arta de a [ti s` decizi
• Familia – fundamentul viu al societ`]ii • Furtun`
de foc asupra Reichului.
Signal, SUA, vol. 58, nr. 1, septembrie 2003
Transmisioni[tii trupelor de uscat recep]ioneaz`
noi semnale • Noi uniforme [i sisteme de lupt`
pentru solda]i • Trupele de uscat ale SUA [i Coman-
damentul for]elor \ntrunite experimenteaz`
noi concepte • Solda]ii britanici exploateaz` siste-
mele centrate pe re]ea • Alian]a Nord-Atlantic`
\n schimbare • Transformarea NATO se dovede[te
a fi profund`, at#t la nivel global, c#t [i la nivel
regional • Reorganizarea infrastructurii tehnologiei
informa]iei \n ap`rarea britanic` • Sisteme mobile
de comand` [i control pentru Comandamentul
Univers publicistic militar
For]elor Armate Aliate din Europa • Consolidarea
drumului pentru opera]iunile bazate pe re]ea
• Armata britanic` va folosi aplica]ii care permit
accesul de la distan]` la datele de mentenan]`
• Noul radar suedez • Conferin]a interna]ional`
de comunica]ii stabile[te noi linii directoare.
Signal, SUA, vol. 58, nr. 2, octombrie 2003
Reorganizarea serviciilor de informa]ii din ap`rare
• Trupele de uscat ale SUA vor s` revolu]ioneze
procesele legate de serviciile de informa]ii • Inte-
grarea pe orizontal`: o provocare pentru serviciile
de informa]ii • Dezvolt`ri \n domeniul cercet`rii
pentru securitatea intern` • Modernizarea armatei
chineze • Interoperabilitate pentru Comandamentul
SUA din Pacific (PACOM) • Parteneriatul regional
\mbun`t`]e[te opera]iunile din Pacific • Edificarea
viitorului \n Pacific • China \[i extinde influen]a
prin intermediul electronicii • Re]ele mari de date
unesc centre militare vitale • Doi gigan]i din domeniul
tehnologiei informa]iei \[i unesc for]ele prin crearea
unui nou software pentru afaceri.
Survival, Marea Britanie, vol. 45, nr. 3,
toamna 2003
Controlul armamentului: \nceputuri [i sf#r[it
• China [i America: probleme la orizont ? • Reac]ia
Chinei fa]` de domina]ia american` • Coreea de Nord
– clarific`ri • Interven]ia SUA [i viitorul posibil
al Irakului • Psihologia moral` a sprijinului acordat
de SUA Israelului • NATO [i noii s`i membri
• Conven]ia european` [i politica extern` a UE: \nv`-
]`minte desprinse din e[ecuri • SARS: un aver-
tisment.
Terre magazine, Fran]a, nr. 147, septembrie 2003
Opera]iunea “Artemis” \n Republica Democratic`
Congo • Gestionarea global` a crizei • Opera]iunea
“Licorne” \n Coasta de Filde[ (Dosar) • Misiunea
“Concordia” \n Macedonia – laborator al ap`r`rii
europene • Contribu]ia armatei de uscat franceze
la asigurarea securit`]ii summitului de la Evian
• {coala franco-german` pentru pilo]ii elicopterelor
“Tigre”.
Truppendienst, Austria, nr. 5,
septembrie-octombrie 2003
Semmering, aprilie 1945. Luptele din zona
“Südbaha-Meierei” • Uniformele armatei austriece
\n timpul celei de A Doua Republici • Campania
trilateral` de evaluare a m`surilor de camuflare
“MUSTAFA” • Ciocnirea civiliza]iilor \n epoca
185
 G#ndirea militar` rom#neasc`
Biederneier (Part. 1) • Netrebnicul stat irakian ?
(Part. 2) • Exerci]iu de sintez` pentru AUSBAT
(batalionul austriac) UNDOF • Integrarea aparatelor
de zbor tactice nepilotate \n opera]iunile mecanizate
[i de informa]ii (Part. 2) • Conducerea \n lupta
la nivel de grup` (Part. 2) • Sprijinul \n lupt` acordat
de geni[ti \n exerci]iul “FELSENBERG 2003”
• Performan]ele fizice ale cadrelor militare femei.
Voennaya mysl’, Rusia, nr. 7, iulie 2003
Serviciul de alarm` \n cadrul Trupelor de rachete
cu destina]ie strategic`: particularit`]i organizatorice
[i probleme de perfec]ionare • Probleme privind
preg`tirea [i asigurarea resurselor umane pentru
mobilizare • Tactica – arta ap`r`rii • “Intelectuali-
zarea” armelor [i armele \mpotriva intelectului
• Asigurarea complexit^]ii politicii de pre]uri \n etapele
stabilirii [i realiz^rii comenzii de stat pentru ap^rare
•Factorul spiritual \n r^zboaiele viitorului: probleme
de formare • Mascarea operativ^ sau \n[elarea
inamicului ? • Aspecte interna]ionale ale b^t^liei
de la Kursk la 60 de ani de la desf^[urarea ei
• Legendara Jeleznoi – 85 de ani • |nv^]^minte
[i concluzii ale r`zboiului din Irak.
~ 6/2003
Voennaya mysl’, Rusia, nr. 8, august 2003
Activitatea maritim` [i rena[terea geoeconomic`
a Rusiei • Tactica – arta ap`r`rii • Asigurarea
informa]ional-tehnologic` a procesului de \nv`]`m#nt
\n [coala militar` superioar` • Bazele spirituale
ale educa]iei militare • Clasificarea armamentului
[i tehnicii militare: probleme [i c`i de solu]ionare
• Domina]ia pe mare • Femeia \n armat`: recrut`ri
• R`zboaie urbane • Serviciile for]elor armate
ale Federa]iei Ruse: istorie [i contemporaneitate
• |nv`]`minte [i concluzii ale r`zboiului din Irak.
World Policy Journal, SUA, vol. 20, nr. 2,
vara 2003
Sf#r[itul alian]elor • Evaluarea capacit`]ilor nucleare
ale Iranului • Mexic: Ross Perot [i NAFTA •
Renun]area la controlul armamentelor. Cazul
armelor biologice • Foamea [i r`zboaiele biotehno-
logice • Un nou viitor pentru Shanghai • “A uita
nu \nseamn` a face dreptate”. Mexicul \[i dezv`luie
trecutul secret • Navele nesupravegheate
de pe mare: Garda de coast` [i securitatea intern`
• Promovarea justi]iei peste hotare: Cum pot fi
de ajutor comunit`]ile oamenilor de afaceri [i din
justi]ia SUA • {apte principii de construc]ie a p`cii.

Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
C`t`lina ROJI{TEANU
Biblioteca Militar` Na]ional`

186
 EXERCI}II MULTINA}IONALE
Referin]e
bibliografice
• C#nd rezervi[tii trec la ac]iune: exerci]iul
“Orient 99”, Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 244,
octombrie 1999;
• Exerci]iul “Nivôse 2000”, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 248, martie 2000;
• Exerci]iul interarme “Gabon 2000”, Armées
d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 248, martie 2000;
• Exerci]iul “Golf 2000”, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 249, aprilie 2000;
• Exerci]iul “Loir 2000”, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 252, iulie-august 2000;
• Exerci]iul “Odax 2000”, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 252, iulie-august 2000;
• “Cooperative Lantern 2000” – un exerci]iu
al Parteneriatului pentru Pace, Armées
d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 253, septembrie 2000;
• Exerci]iul franco-britanic “Reaction
Combinée 2000”, Armées d’aujourd’hui, Fran]a,
nr. 253, septembrie 2000;
• Exerci]iul “EOLO 2000” desf`[urat \n Spania,
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 254, octombrie 2000;
• “Tridentul de aur”. Un exerci]iu multina]ional
\n Marea Mediteran`, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 262, iulie-august 2001;
• Manevre \n Marea Neagr`. “Cooperative
partner 2001”, Georgia, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 262, iulie-august 2001;
• Exerci]iul maritim franco-marocan “Chebeck
2001”, Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 265,
noiembrie 2001;
• Exerci]iul multina]ional de stat major
“Cobra 2001” desf`[urat \n Spania, Armées
d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 266, decembrie 2001-
ianuarie 2002;
• Exerci]iul “Bright Star”, Egipt 2001, Armées
d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 266, decembrie 2001-
ianuarie 2002;
• Exerci]iul “Eolo 2002”, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 274, octombrie 2002;
• Exerci]iul “Eurotox 2002” privind riscurile
atentatelor teroriste, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 276, decembrie 2002-ianuarie 2003;
• Exerci]iul “Euratox 2002”. Groaza \n m`rime
natural`, Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 276,
decembrie 2002-ianuarie 2003;
• Opera]iunea “Barbarossa”, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 276, decembrie 2002-ianuarie 2003;
• Exerci]iu cu trupe blindate franceze
\n Germania, Armées d’aujourd’hui, Fran]a,
nr. 277, februarie 2003;
• Opera]iunea “Licorne” \n Coasta de Filde[,
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 279, aprilie 2003;
• Fran]a a preluat conducerea opera]iunii
“Concordia” \n Macedonia, Armées d’aujourd’hui,
Fran]a, nr. 282, iulie-august 2003;
• Opera]iunea “LIMA DELTA”. Armata
spaniol` \n Oceanul Indian, Defensa, Spania,
nr. 290, iunie 2002;
• “Iraqi Freedom”, ruptur` sau continuitate ?,
Défense nationale, Fran]a, nr. 6, iunie 2003;
• Cooperarea franco-german` \n domeniul
\narm`rii, Europäische Sicherheit, Germania,
nr. 9, septembrie 2000;
• Opera]iunea “Open spirit 2000” – \n spiritul
Parteneriatului pentru Pace, Europäische
Sicherheit, Germania, nr. 9, septembrie 2000;
• Opera]iunile militare desf`[urate \n teren
greu accesibil [i \n zone urbane, Europäische
Sicherheit, Germania, nr. 11, noiembrie 2000;
• Opera]iunea ESSENTIAL HARVEST
\n Macedonia, Europäische Sicherheit, Germania,
nr. 1, ianuarie 2002;
• Managementul geoinforma]iilor \n opera-
]iunile interna]ionale, Europäische Sicherheit,
Germania, nr. 5, mai 2002;
• Contribu]ia marinei germane la opera]iunea
Enduring Freedom, Europäische Sicherheit,
Germania, nr. 9, septembrie 2002;
187
 G#ndirea militar` rom#neasc`
• Primele comcluzii ale opera]iunii “Iraqi
Freedom”, Europäische Sicherheit, Germania,
nr. 7, iunie 2003;
• Opera]iunile de sprijinire a autorit`]ilor civile,
Ejercito, Spania, nr. 711, mai 2002;
• Exerci]iul DYNAMIC-MIX 2002, Ejercito,
Spania, nr. 738, septembrie 2002;
• Caracteristicile ac]iunilor militare desf`[urate
\n cadrul opera]iunii “Allied Force” din spa]iul
iugoslav, general de brigad` Emil CIOBANU,
locotenent-colonel dr. Visarion NEAGOE,
locotenent-colonel Sorin A{TEFANEI, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 4, 1999, pp. 134-141;
• Exerci]iul “NATO LINKED SEAS 2000”.
Concluzii [i \nv`]`minte pentru For]ele
Armate ale Rom#niei, colonel dr. Visarion
NEAGOE, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5,
2000, pp. 149-157;
• Aplica]ia operativ-strategic` “FOR}A 2000”.
Armata [i sistemul de conducere a for]elor
pe coordonatele confirm`rii opera]ionale,
general de corp de armat` Tiberiu COSTACHE,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2000, pp. 11-14;
• “FOR}A 2000” – fiabilitatea sistemului
de comand` [i control, colonel Nicolae DOHOTARIU,
locotenent-colonel Gheorghe VI{AN, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 6, 2000, pp. 15-18;
• Aplica]ia operativ-strategic` “FOR}A 2000”.
Activitatea comandamentelor \n afirmarea
certitudinii, colonel Miti]` LUPU, locotenent-co-
lonel Ioan CUCEA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2000, pp. 19-27;
• Exerci]iul NATO/PfP “COOPERATIVE BEST
EFFORT 2000”, colonel Alexandru CIOCAN,
colonel Ion OPRI{OR, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2000, pp. 28-34;
• For]ele Aeriene \n aplica]ia operativ-stra-
tegic` “FOR}A 2000”, comandor dr. Mihail ORZEA}~,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2000, pp. 35-41;
• Exerci]iul NATO/PfP “COOPERATIVE
KEY 2000”. Participarea For]elor Aeriene
ale Rom#niei, general de brigad` Cornel OANCEA,
c`pitan-comandor Octavian GHEORGHE, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 6, 2000, pp. 42-46;
• Exerci]iul rom#no-bulgar “JOINT EFFORTS
BLUE DANUBE 2000”. Cooperare militar`
cu caracter umanitar, general de brigad`
Petre BOTEZATU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2000, pp. 47-55;
• Sistemul de transmisiuni al Armatei
Rom#niei \n \ncercarea “VISULUI DE TOAMN~”,
colonel Ioan GEAMPALIA, locotenent-colonel
188
~ 6/2003
Constantin AB~L~ESEI, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 6, 2000, pp. 56-62;
• Scopurile, obiectivele [i datele exerci]iului
“STRONG RESOLVE 2002”, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 2, 2002, pp. 22-22;
• Opera]iuni de r`spuns la crize. Scenariul
exerci]iului “STRONG RESOLVE 2002”,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 2, 2002, pp. 23-24;
• For]ele [i na]iunile participante la exerci]iul
“STRONG RESOLVE 2002”, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 2, 2002, pp. 25-26;
• “STRONG RESOLVE 2002” – overview,
colonel Florin BEREA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 2, 2002, pp. 27-44;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. Oportunitatea competen]ei,
locotenent-colonel Ioan CUCEA, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 117-119;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. For]ele aeriene rom#ne \n for]a
\ntrunit` multina]ional`, c`pitan-comandor
Lauren]iu SIMIONESCU, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 120-125;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. For]ele Navale, locotenent-comandor
Ady LUPA{CU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 3, 2002, pp. 126-131;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. For]ele Terestre, locotenent-co-
lonel Ion {AM, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 3, 2002, pp. 132-134;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. Organizarea sistemului de comu-
nica]ii real, maior R`zvan VASILE, c`pitan
Dan }IG~NU{, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 3, 2002, pp. 135-139;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. PSYOPS rom#nesc, c`pitan
Viorel MIH~IL~, c`pitan Valentin VASILE, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 140-145;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. Asigurarea juridic` a ac]iunilor
\n sprijinul p`cii sau \n scopuri umanitare,
locotenent-colonel Marian ILIE, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr.5, 2002, pp. 65-68;
• “STRONG RESOLVE 2002” – participarea
rom#neasc`. |n avanposturile comunic`rii
mediatice, maior Liviu FLUTUR, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 150-151;
• Opera]iunile \ntrunite [i perspectiva ac]iunilor
militare, colonel dr. Gheorghe HARDON, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 5, 2002, pp. 150-151;

• Comandamentul Opera]ional Aerian Principal
\n ac]iuni militare \ntrunite, general-maior
Gheorghe CATRINA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2002, pp. 105-113;
• Exerci]iile olandeze cu “Optic Windmill”,
Jane’s International Defence Review, Marea Britanie,
vol. 33, septembrie 2000;
• Opera]iunea “Iraqi Freedom”: primele zece
zile, Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 4,
2003;
• Exerci]iul NATO-PfP “Linked Seas 2000”,
maior Sorin STAMATE, Observatorul militar, nr. 19,
2000, p. 2;
• “Rescue Eagle - Medceur 2000”, locotenent
Cristian C|RLAN, Observatorul militar, nr. 32, 2000,
p. 7;
• “Cooperative Key 2000”, colonel
Alexandru BODEA, Observatorul militar, nr. 38,
2000, p. 3;
• “Carpathian Express 2000”, locotenent
Cristian C|RLAN, Observatorul militar, nr. 38, 2000,
p. 4;
• “Cooperative Best Effort 2000”, locotenent
Cristian C|RLAN, Observatorul militar, nr. 39, 2000,
p. 3;
• “Joint Efforts – Blue Danube 2000”, locotenent
Viorel AMZ~RESCU, Observatorul militar, nr. 41,
2000, p. 5;
• Exerci]iul multina]ional “Seven Stars 2001”,
Observatorul militar, nr. 26, 2001, p. 9;
• Exerci]iul bilateral “Carpathian Express”,
colonel Dorian VLAD, Observatorul militar, nr. 27,
2001, p. 10;
• Exerci]iul “JOINT SPIRIT 2001”, colonel
Ion PETRESCU, Observatorul militar, nr. 37, 2001,
p. 13;
• Rom#nia la exerci]iul “Cooperative Key 2001”,
Gabriel GHERASIM, Observatorul militar, nr. 41,
2001, p. 9;
• Din culisele exerci]iului “Baltic Confidence
2001”, c`pitan Valentin VASILE, Observatorul
militar, nr. 47, 2001, p. 7;
• Interviu cu locotenentul-colonel Ioan
CUCEA, ofi]er de proiect pentru exerci]iul
NATO “STRONG RESOLVE 2001”, colonel
Vasile MOLDOVAN, Observatorul militar, nr. 49,
2001, p. 17;
• Exerci]iul NATO “STRONG RESOLVE 2002”.
Puterea tricolorilor, colonel Ion PETRESCU,
Observatorul militar, nr. 7, 2002, p. 14;
• Exerci]iul NATO “STRONG RESOLVE 2002”.
Repetabilul scenariu, colonel Ion PETRESCU,
Observatorul militar, nr. 8, 2002, p. 14;
Univers publicistic militar
• Exerci]iul NATO “STRONG RESOLVE 2002”.
Riposta la criz` !, Constantin CORNEANU,
Observatorul militar, nr. 8, 2002, p. 15;
• Exerci]iul NATO “STRONG RESOLVE 2002”.
Militari rom#ni \n misiuni speciale, locotenent
Viorel AMZ~RESCU, Observatorul militar, nr. 10,
2002, p. 8;
• Exerci]iul NATO “STRONG RESOLVE 2002”.
Timpul concluziilor, colonel Ion PETRESCU,
Observatorul militar, nr. 11, 2002, p. 14;
• Exerci]iul NATO “STRONG RESOLVE 2002”.
Cooperare peste a[tept`ri, maior Liviu FLUTUR,
Observatorul militar, nr. 11, 2002, p. 15;
• Exerci]iul NATO “STRONG RESOLVE 2002”,
colonel Ion PETRESCU, Observatorul militar,
nr. 12, 2002, pp. 14-15;
• De la “STRONG RESOLVE” la “COOPE-
RATIVE KEY”, Ilie ZAVRAGIU, Observatorul
militar, nr. 21, 2002, p. 9;
• Exerci]iul combinat de instruire “JCET-92F”,
Ilie ZAVRAGIU, Observatorul militar, nr. 21, 2002,
p. 9;
• Exerci]iul “PSYOPS FORCE 2002”,
Marian PREDOAICA, Observatorul militar, nr. 25,
2002, p. 28;
• Aplica]ia “COOPERATIVE PARTNER 2002”,
Constantin CORNEANU, Observatorul militar,
nr. 27, 2002, p. 14;
• Aplica]ia “Vis de toamn`”, Loredana TIFINIUC,
Observatorul militar, nr. 38, 2002, p. 5;
• “Cer deschis” sub bolta euroatlantic`,
Ilie ZAVRAGIU, Observatorul militar, nr. 40, 2002,
p. 7;
• Exerci]iul NATO-PfP “Zenith 2002”,
Ilie ZAVRAGIU, Observatorul militar, nr. 41, 2002,
p. 7;
• Opera]iunea “VIDRA 2003”,
Constantin CORNEANU, Observatorul militar,
nr. 18, 2003, p. 9;
• Opera]iunea “Fulgerul Carpa]ilor”, c^pitan
Constantin HER}IANU, Observatorul militar, nr. 18,
2003, p. 16;
• “Odiseea 2003”, locotenent Florin POPOAC~,
Observatorul militar, nr. 20, 2003, p. 9;
• Exerci]iu complex la Buz`u, Olimpia MOISE,
Observatorul militar, nr. 22, 2003, p. 7;
• “MISTRAL” a [uierat la Marea Neagr^,
Lic^ PAVEL, Observatorul militar, nr. 25, 2003, p. 14;
• Opera]iunea “Enduring Freedom”, ÖMZ
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria,
nr. 1, ianuarie-februarie 2002;
189
 G#ndirea militar` rom#neasc`
• Opera]iunea “Iraqi Freedom”, ÖMZ
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria,
nr. 4, iulie-august 2002;
• Celelalte fronturi ale opera]iunii “Enduring
Freedom”, Rivista aeronautica, Italia, nr. 3, iunie 2002;
• Exerci]iul “RED FLAG” desf`[urat \n Nevada,
Rivista aeronautica, Italia, nr. 5, septembrie-
octombrie 2002;
• Exerci]iul “Cooperative Key 2002”. Inamicii
de ieri, prietenii de azi, Rivista aeronautica, Italia,
nr. 6, noiembrie-decembrie 2002;
• Exerci]iul “Spring Flag 2003”. Inamicii
de ieri, prietenii de azi, Rivista aeronautica, Italia,
nr. 3, mai-iunie 2003;
• Planificarea operativ` \n cadrul opera]iunilor
“For]a aliat`” [i “Joint Guardian”, Rivista militare,
Italia, nr. 5, septembrie-octombrie 2000;
• Exerci]iul “Challenge 2001”, Rivista militare,
Italia, nr. 5, septembrie-octombrie 2001;
• For]a interafrican` de pace. Exerci]iul “Gabon
2000”, Terre magazine, Fran]a, nr. 113, aprilie 2000;
• Exerci]iul “Golf 2000” (Emiratele Arabe Unite),
Terre magazine, Fran]a, nr. 113, aprilie 2000;
• V#n`torii de munte francezi \n Norvegia.
Exerci]iul “Joint Winter 2000” (Emiratele Arabe
Unite), Terre magazine, Fran]a, nr. 114, mai 2000;
• Exerci]iul “Cooperative Lantern 2000”, Terre
magazine, Fran]a, nr. 116, iulie-august 2000;
• Exerci]iul “Ecole 2000”, Terre magazine,
Fran]a, nr. 117, septembrie 2000;
• Opera]iunea “Vulcan” \n Kosovo, Terre
magazine, Fran]a, nr. 117, septembrie 2000;
• Exerci]iul “Ypres”. Riscul tehnologic, Terre
magazine, Fran]a, nr. 121, februarie 2001;
• Exerci]iul “Colibri”. Cooperarea franco-
german`, Terre magazine, Fran]a, nr. 121,
februarie 2001;
• Exerci]iul “Antares”. Grupare tactic` inter-
arme, Terre magazine, Fran]a, nr. 121, februarie 2001;
• Exerci]iul “Aiglon 2000”. Obuze [i oameni,
Terre magazine, Fran]a, nr. 121, februarie 2001;
• Exerci]iul “Guibert 2001”, Terre magazine,
Fran]a, nr. 126, iulie-august 2001;
• Exerci]iul “Hélene”. Interna]ionalizarea
form`rii cadrelor, Terre magazine, Fran]a,
nr. 126, iulie-august 2001;
• Exerci]iul “Tridentul de aur 2001”, Terre
magazine, Fran]a, nr. 128, octombrie 2001;
Documentare [i sistematizare tematic`:
190
~ 6/2003
• Exerci]iul “Balcani 2001”, Terre magazine,
Fran]a, nr. 128, octombrie 2001;
• Exerci]iul multina]ional interarme “Bright
Star 2001”, desf`[urat \n de[ertul egiptean,
Terre magazine, Fran]a, nr. 130, decembrie 2001-
ianuarie 2002;
• Batalionul francez \n ac]iune: opera]iunea
“Pamir”, Terre magazine, Fran]a, nr. 134, mai 2002;
• Debarcarea virtual`: exerci]iul “Catamaran
2002”, Terre magazine, Fran]a, nr. 134, mai 2002;
• Exerci]iul “Opéra”. Obiectiv: ap`rarea euro-
pean`, Terre magazine, Fran]a, nr. 138, octombrie 2002;
• Opera]iunea “Epidote” – armat` multietnic`
pentru Afghanistan, Terre magazine, Fran]a,
nr. 138, octombrie 2002;
• Exerci]iul “Guibert”, Terre magazine, Fran]a,
nr. 137, septembrie 2002;
• C#nd na]iunile comunic` \ntre ele: exerci]iul
“Combined Endeavor”, Terre magazine, Fran]a,
nr. 137, septembrie 2002;
• Exerci]iul amfibiu multina]ional NATO
“Destined Glory 2002”, Terre magazine, Fran]a,
nr. 139, noiembrie 2002;
• Opera]iunea “Licorne” (Gabon), Terre magazine,
Fran]a, nr. 139, noiembrie 2002;
• Interviu privind opera]iunea “Licorne”
(Coasta de Filde[), Terre magazine, Fran]a,
nr. 142, martie 2003;
• Opera]iunea “Pamir” \n Afghanistan, Terre
magazine, Fran]a, nr. 144, mai 2003;
• Exerci]iul “Barberouge” (Barbarossa), Terre
magazine, Fran]a, nr. 146, iulie-august 2003;
• Opera]iunea “Telic” a for]elor britanice \n Irak,
Terre magazine, Fran]a, nr. 146, iulie-august 2003;
• Considera]ii privind legitimitatea opera]iunii
NATO “For]a aliat`”, Truppendienst, Austria,
nr. 4, august 2000;
• Opera]iunea MEDEVAC, Truppendienst,
Austria, nr. 6, iunie 2000;
• Opera]iunea ATHUM/ALBA (opera]iunile
umanitare ale contingentului austriac \n Albania),
Truppendienst, Austria, nr. 4, august 2000;
• Opera]iunea de comand` “Insula verde”,
Truppendienst, Austria, nr. 5, octombrie 2000;
• “Destroyer Exercise 991” – aplica]ie a flotilelor
de distrug`toare, Truppenpraxis, Germania,
nr. 11, noiembrie 1999.
Adelaida-Mihaela DANDE{
 & EVENIMENTE
EDITORIALE
La paisprezece ani de la evenimentele din decembrie,
cenu[a \nc` mai fumeg`. Despre acele evenimente
s-a scris [i se va mai scrie, cu siguran]`. {i aceasta,
\ntru c#t “suma adev`rurilor m`runte cl`de[te \ntregul
adev`r, \n limitele relativit`]ii sale” (general-locotenent
dr. Marin ILIE).
Un jurnal de lupt` comentat, sintetizeaz` autorul
– generalul de brigad` (r.) Mihai CHIRIAC. {i, ca orice
jurnal, a[ ad`uga, cit#ndu-l pe Gabriel Liiceanu, un mod
de a explica, de “a desf`[ura \n cuvinte sulul \nf`[urat
al vie]ii noastre”. Cu at#t mai mult, cu c#t cartea se mode-
leaz` pe datele de]inute de autor ca participant direct
la organizarea [i \ndeplinirea misiunilor de ap`rare
a sediului Academiei Militare, ast`zi Universitatea
Na]ional` de Ap`rare.
Ap`rut` la Editura Militar`, Aniversare
\ns#ngerat` reprezint` un document de epoc`, o cronic` a acelor evenimente. O pagin`
scris` cu emo]ie [i, de ce nu, cu triste]e … Un omagiu adus celor care nu mai sunt printre
noi, decembrie – acel \ns#ngerat decembrie – \nghi]indu-i … “Imagini de nedescris !
Imagini ce vor r`m#ne de neuitat pentru fiecare dintre cei care am fost prezen]i [i am tr`it
momentele respective”.
Partea a doua a lucr`rii este un sumum de relat`ri, opinii sau reflec]ii ale cadrelor
didactice, ale ofi]erilor cursan]i, studen]i, militari \n termen din “linia \nt#i” a ap`r`rii Academiei,
c#t [i a altor sedii sau obiective importante – Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Termocentrala
Cet-Vest, sediul Mili]iei Capitalei: “… Ceea ce a caracterizat perioada zilelor “fierbin]i”
din a doua parte a lunii decembrie 1989 a fost circula]ia [tirilor false [i a zvonurilor
care, uneori, produceau nesiguran]` [i panic`, mai ales \n r#ndurile popula]iei, cu unele influen]e
[i asupra ofi]erilor no[tri”, \[i aminte[te colonelul prof. univ. dr. Petre Grecu.
Sau, spicuind din relatarea c`pitanului Mihail-Emil Popescu, pe atunci ofi]er-
student: “… A fost o noapte de co[mar. Ceea ce am v`zut era peste puterile noastre de \n]elegere
[i acceptare. |ntr-un t#rziu, dup` ce prezen]a noastr` acolo a fost dezaprobat` de unii,
iar de al]ii depl#ns`, ne-am \ntors la Academie, g#ndind la mai bine”.
|ntreb`ri, informa]ii, deduc]ii, supozi]ii. Pentru c`, totu[i, “istoria are regulile ei imuabile”.
191
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
A[a cum ne-a obi[nuit, Muzeul Marinei Rom#ne
\[i prezint` Anuarul, de fiecare dat` \ns` mai bogat,
mai variat, adic` altfel. Iat`-l re]in#ndu-ne aten]ia
prin cel de-al cincilea tom al s`u – Anuarul Muzeului
Marinei Rom#ne
|n cele peste cinci sute de pagini, nume de referin]`
din lumea academic`, din domeniul cercet`rii [tiin]ifice,
al vie]ii religioase. Permite]i-mi s`-i enum`r pe c#]iva
dintre ace[tia [i lucr`rile domniilor lor: colonel (r.)
dr. Grigore Alexandrescu – “Scenarii [i strategii posibile
de ac]iune pentru Rom#nia post-Praga”; Mihai Dinu
– “Rolul religiei \n stabilitatea zonei M`rii Negre”;
c`pitan-comandor dr. Dorin Mara – “Opinii asupra
locului [i rolului for]elor navale ale Rom#niei \n noile
strategii de securitate europene [i euroatlantice”;
ing. Dan Stroescu – “Cu Marele Voievod Mihai \n furtun`”; Cornelia Ghinea – “Zile zbuciumate
la Constan]a. Bombardamentele din toamna anului 1916”; comandor (r.) dr. Aurel Pentelescu
– “Chestiunea Dun`rii \n viziunea lui Nicolae Iorga la \nceputul secolului al XX-lea”;
muzeograf Andreea Atanasiu – “Naviga]ia pe Dun`re [i \n Marea Neagr` \n condi]iile
“cre[terii [i descre[terii” monopolului otoman”.
Nu \n ultimul r#nd, editorialul, semnat de prof. univ. dr. Constantin HLIHOR – “Drumul
Rom#niei spre NATO”, din care v` re]in aten]ia cu ideea de final a Domniei sale: “Invita]ia
de a adera la Alian]a Nord-Atlantic` a fost o recunoa[tere a eforturilor politico-diplomatice,
economice [i militare f`cute de Rom#nia \n ultimii ani”.
Volumul a ap`rut prin grija Editurii Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
Maritime SA Constan]a.

Cred c` apari]ia Manualului pentru cooperare

civil-militari (CIMIC), elaborat de c`tre un colectiv
al Direc]iei Planificare Strategic`, sub \ndrumarea
generalului-maior dr. Vasile PAUL, vine \n \nt#mpinarea
multora dintre noi, a multor lacune sau doar … absen]e
\n domeniu.
Un manual necesar, cu at#t mai mult cu c#t “activit`]ile
[i ac]iunile CIMIC sprijin` realizarea obiectivelor
politico-militare ale opera]iilor, \n acestea fiind implicate
elemente politice, militare, civile [i umanitare”.
Manualul trateaz` cooperarea civili-militari \n timp
de pace, \n situa]iile de r`spuns la crize, ca [i \n cadrul
r`zboiului de ap`rare na]ional`, \n cadrul ap`r`rii
colective, \n conformitate cu prevederile articolului 5
din Tratatul de la Washington. El se adreseaz`
at#t structurilor Statului Major General, ale Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare, categoriilor de for]e ale armatei,
c#t [i comandamentelor opera]ionale, comandamentelor de arm` [i marilor unit`]i
ce au \n compunere elemente CIMIC sau au atribu]ii \n domeniu: Concep]ia Armatei Rom#niei
192
 Evenimente editoriale
privind cooperarea civili-militari; obiectivele CIMIC rom#ne[ti; reglement`rile interna]ionale
[i na]ionale – baza legal` pentru desf`[urarea activit`]ilor CIMIC rom#ne[ti; concep]ia
\ntrebuin]`rii \n opera]ii a structurilor CIMIC din Armata Rom#niei; misiuni generale;
responsabilit`]i; concep]ia privind preg`tirea personalului CIMIC din Armata Rom#niei.
Manualul con]ine [i zece anexe, \n care ne sunt prezentate: principiile generale
ale cooper`rii civil-militare; tipuri de opera]ii (ac]iuni) CIMIC; tactici, tehnici [i proceduri
specifice opera]iilor (ac]iunilor) CIMIC; organiza]ii guvernamentale, neguvernamentale,
interna]ionale [i private de voluntari; tipuri de documente CIMIC [i formatul acestora.
Ziarist “de linia \nt#i” (cum \l caracterizeaz` Ilie B`descu),
“un colonel superior al literelor rom#ne” (Mircea Micu),
“cu vechi state \n Jandarmerie” (Roxana Istudor), “intelectual
subtil [i publicist prolific, cu o forma]ie realmente pluridisci-
plinar` – tehnic`, umanist` [i jurnalistic`” (Ioan Dr`gan),
Nicolae ROTARU ne invit`, prin intermediul lucr`rii
Criz` [i dialog, la o medita]ie asupra artei de a comunica,
o adev`rat` art` ce trebuie s` fac` parte din \ns`[i fiin]a
noastr`, din via]a noastr`, aidoma [i complet#ndu-le
pe celelalte “arte” – de a fi, de a tr`i, de a iubi …
De multe ori, drumul de la criz` la dialog este anevoios.
Sau sinuos. Ori chiar blocat. Iat`-l deci pe colonelul
dr. Nicolae Rotaru prezent#ndu-ne c#teva dintre aceste
aspecte \nt#lnite cu predilec]ie \n structurile militare.
Cu at#t mai mult ast`zi, c#nd asist`m la schimb`ri
de paradigme, la o nou` cultur`, cea a “confrunt`rii armate”.
Ca \ntr-un joc de cuvinte, a[ putea spune c` orice criz` ar trebui s` implice cel pu]in
un dialog; reversul …, de multe ori, nolens, volens, adic`, dialogul, se poate transforma
\ntr-o criz`. Uneori f`r` ie[ire. Autorul \ns`, gra]ie unei meticulozit`]i cu care ne-a obi[nuit
(\n sensul pozitiv al cuv#ntului !), ne prezint`, \n ultima parte a lucr`rii, o investiga]ie asupra
crizelor \n rela]ie cu managementul securit`]ii comunica]ionale: “Tr`im, spune autorul,
parc` programa]i s` ne autodistrugem. Predic]ia lui Comte (<Distrugem pentru a \nlocui>)
este valabil` pe jum`tate. Lipsa de oportunit`]i, \nstr`inarea, haosul moral demonstreaz`,
\n condi]iile existen]ei distrugerii, absen]a \nlocuitorilor”.
Despre sfid`ri, riscuri [i obstacole comunica]ionale, despre mediatizare, imagine [i rela]ii
publice \n timp de criz`, proiec]ii doctrinare, strategii informa]ionale specifice, dar [i despre
geopolitic` [i globalizare comunica]ional`, despre provoc`ri asimetrice [i \nc` multe altele
\n domeniu, despre toate acestea \n cele peste trei sute de pagini ale lucr`rii ap`rute
la Editura RAO. “Lucrarea ne aduce \n fa]` [i o latur` a personalit`]ii autorului, care
d` nu numai o culoare frumoas` acestui tom voluminos [i dens, ci exprim` o latur`
important`, complementar` a omului de [tiin]`, aceea de intelectual cultivat”. Aprecierea
\i apar]ine profesorului universitar dr. Ioan Dr`gan, semnatarul Cuv#ntului de deschidere,
unul dintre “p`m#ntenii” c`ruia autorul \i datoreaz` aceast` crea]ie.
*
Final de rubric`. Sf#r[it de an. Ca de fiecare dat`, la sf#r[it de an, ne “contabiliz`m”
reu[itele sau/[i e[ecurile.
|ng`dui]i-mi, a[adar, s` \nchei aceast` rubric` din anul 2003 prin a v` ura “S`rb`tori fericite”,
iar anul care vine s` v` \mplineasc` aspira]iile [i s` v` lumineze calea [i sufletul ! S` ave]i
un mai bun sau m`car la fel de bun ca cel care ne p`r`se[te !
Selec]ie [i argumente editoriale: Alina UNGHEANU
193
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

Memorialistic` de r`zboi
Editura “EXPERT” din Bucure[ti a tip`rit cu c#teva
luni \n urm` o a doua edi]ie – revizuit` [i ad`ugit` –
a “Jurnalului de front” din cel de-Al Doilea R`zboi
Mondial a nonagenarului Constantin IS~RESCU.
P`r]i din aceast` carte ap`ruser` \ntre 12 decembrie 1998
[i 15 mai 1999, \n “Curierul de V#lcea”, \n episoade
s`pt`m#nale, iar fragmente din jurnal au fost publicate
\n revista “Magazin istoric”, \ncep#nd cu num`rul 1/1999.
Prima edi]ie (1999, la Editura “Antim Ivireanul”
din R#mnicu V#lcea) a fost prefa]at` de lectorul univ.
dr. Gheorghe Bonciu [i \ngrijit` de gazetarul Ioan Barbu.
A doua edi]ie beneficiaz` de o prefa]` remarcabil`
semnat` de academicianul Dan Berindei, prefa]`
care se \ncheie cu urm`toarea apreciere: “Domnul
Constantin Is`rescu este un martor v#rstnic al unei mari drame, la care a participat cu
demnitate [i curaj [i este, totodat`, [i evocatorul senin, \nzestrat cu talent, al unor fapte de
eroism individual [i colectiv. Trebuie s`-i fim recunosc`tori pentru cartea sa, prin care s-au
p`strat \n nemurire fapte ce nu se cuvin a fi uitate”.
Fa]` de prima edi]ie, “Jurnalul …” este completat cu o serie de copii ale ordinelor de zi,
referitoare la Regimentul 3 Doroban]i – Olt (Slatina), din care a f`cut parte autorul,
precum [i un “Album de epoc`”, inserat cu fotografii ale autorului, colegilor combatan]i,
cu familia [i decora]iile pe care le-a primit (Coroana Rom#niei \n Grad de cavaler – 1941
[i Steaua Rom#niei \n Grad de cavaler).
Supracoperta cuprinde un succint periplu biografic al autorului (n`scut la 5 iunie 1913,
\n comuna {irineasa, jude]ul V#lcea), iar apari]ia celei de-a doua edi]ii a coincis cu \mplinirea
venerabilei v#rste de 90 de ani a lui Constantin Is`rescu.
Jurnalul s`u de front este, mai \nt#i, o carte cu valoare documentar` care descrie obiectiv
realitatea tr`it` direct.
Este [i o carte-act de acuzare a r`zboiului ca flagel social, dar [i o carte-recviem pentru
eroii neamului, c`zu]i la datorie. Prin ea se demonstreaz` [i experien]a de combatant
a autorului, put#nd servi drept surs` de \nv`]`minte de tactic`, realizat` cu talent narativ,
portretistic [i descriptiv, dar, \n acela[i timp, [i un manual de educa]ie moral` [i patriotic`.
Modest, autorul evit` subiectivismul, f`c#nd, \n schimb, elogiul eroismului individual
[i colectiv.
|n cele 150 de pagini ale c`r]ii, \n afar` de anexele amintite, cititorul va descoperi o adev`rat`
“banc` de date” pe care memoria afectiv` a autorului le-a avut stocate extrem de fidel
[i transpuse \n jurnal.
Fostul combatant din linia \nt#i a celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, Constantin Is`rescu,
a p`strat [i a reprodus \n carte harta de campanie pe care a f`cut-o personal (din Valea
T#rnavelor p#n` \n Tatra se marcheaz` riguros drumul dramatic str`b`tut de regimentul s`u).
194
 Evenimente editoriale
Se adaug` acestor detalii date exacte despre localit`]i, pe zile, chiar [i pe ore, despre lupt`tori
[i evenimente de front.
Realiz#nd elogiul eroismului individual [i colectiv (“faptele eroice sunt unanime
[i anonime”), cartea cuprinde [i portrete individuale, prin ele demonstr#ndu-se capacitatea
jertfei de sine dovedit` de mul]i combatan]i (ofi]erul de rezerv` Ion Iosif, eroul de la Tisa
– Mihai Cioanc` r`pus \n lupt` chiar pe 8 noiembrie, de ziua numelui s`u, ori Anghel Boanc`,
poreclit “Mefisto”).
Domin` \n fluxul relat`rilor unele confrunt`ri de mare dramatism, precum cele de la Oarba
de Mure[, de pe Tisa, Torna [i Tatra, locuri unde s-au decimat mari for]e umane.
Autorul \nsu[i va sc`pa ca prin minune, doar r`nit dintr-o conjunctur` incredibil`,
la Torna, \n Cehoslovacia.
Din “Cuv#ntul \nainte”, semnat de autor, afl`m c` tardivitatea acestor m`rturisiri
a folosit pentru relatare obiectiv`, pentru eliminarea elementelor subiective, el consi-
der#ndu-se doar “o simpl` pies` \ntr-un angrenaj uria[”, afirm#nd: “Am reu[it s` “fotografiez”
scene de r`zboi f`r` s` introduc \n “fotografie” [i detalii \nc`rcate de subiectivism”.
Din \nv`]`tor activ, cum fusese timp de 7 ani \nainte de a se declan[a conflagra]ia,
]`ranul dasc`l Is`rescu de numai 26 de ani s-a trezit \n ciudata ipostaz` de “ofi]er activ
[i \nv`]`tor de rezerv`”.
Dup` consumarea acestui co[mar, Constantin Is`rescu [i-a reluat slujba de \nv`]`tor,
apoi s-a calificat \n domeniul [tiin]elor economice, profes#nd ca specialist \n Banca de Stat
la Dr`g`[ani [i apoi ca profesor de contabilitate la liceu.
Exersat \n calcule exacte de matematici [i statistic`, relateaz`: “Citesc \n livretul militar,
\n Capitolul III, “Muta]ii \n timpul serviciului militar”, [i constat c` \ntre 1 septembrie 1939
[i 1 septembrie 1945 sunt 2 140 de zile. Din toate acestea, documentul arat` clar c` am fost
chemat sub arme 1 590 de zile, din care, pe front, \n lupt`, mar[uri [i bivuacuri, 518 zile
[i nop]i, \n mod continuu, \ntre 1 aprilie 1944 [i 31 august 1945”.
|n continuare consemneaz` c` “Din cele 2 140 de zile doar 600 au fost petrecute
\n haine civile”, timp \n care s-a c`s`torit, dob#ndind [i primii doi urma[i (fete). B`iatul,
Mugur Constantin Is`rescu (actualul guvernator al B`ncii Na]ionale a Rom#niei) va veni
pe lume \n 1948, dup` r`zboi.
|n finalul c`r]ii, o alt` statistic` tragic`: 94,3% pierderi de combatan]i, dintre care 88,2%
osta[i-copii-adolescen]i; 73% pierderi de ofi]eri (din 151 ai Regimentului 3 Doroban]i – Olt
au mai supravie]uit 40). Rata pierderilor = 61% (din 5 425 osta[i au murit 2 114).
|n Dr`g`[ani, \n urbea scriitorului Gib Mih`escu, seniorul Constantin Is`rescu, colonel
\n rezerv`, veteran al cumplitului r`zboi mondial, dar [i profesor pensionar, se bucur`
de respectul concet`]enilor, este un conviv lucid [i s`n`tos fizic [i spiritual, \nc` activ
[i de o bonomie exemplar`.
“Am \nceput s` definitivez jurnalul, \n vederea public`rii, c#nd am \mplinit 80 de ani.
Acum, la 90 de ani m-a ajutat Dumnezeu s`-l preg`tesc pentru republicare. Eu am pus
punct. {i sper s` mai am timp s` aflu verdictul cititorilor la aceast` nou` edi]ie.”
Consemn`rile noastre de aici sper`m s` fie nu verdictuale, ci aprecieri pozitive.

Prof. Emil ISTOCESCU

195
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

2003
CERTITUDINEA
ELITEI MILITARE
NA}IONALE
|N FOR}A STATORNIC~
A CUV@NTULUI SCRIS
Privit din perspectiva angajamentelor [i proiectelor asumate, dar [i \nf`ptuite,
putem afirma, f`r` teama de a gre[i cumva, c`, pentru Armata Rom#niei, anul 2003
a fost, \n fapt, un an NATO. Aceasta, \ntruc#t, cuprins \ntre anul invit`rii la aderarea
\n Alian]` [i anul admiterii de jure \n NATO, procesul de transformare a organismului
militar rom#nesc a fost, esen]ial, parte a transform`rii profunde a Alian]ei Nord-Atlantice.
Mai mult, a fost anul care a confirmat conving`tor – prin rol, angajare [i consecin]e,
contribu]ia Armatei Rom#niei la afirmarea dimensiunii externe a identit`]ii noastre na]ionale.
|n contextul acestor relevan]e istorice, ale c`ror semnifica]ii scap` uneori celor ce le f`uresc,
G#ndirea militar` rom#neasc` s-a racordat intens, substan]ial [i predictiv la dimensiunea
\n]elegerii verticale a rosturilor noastre fundamentale.
Este – esen]ial, incontestabil [i nepartinic – meritul tuturor celor care s-au d`ruit
cuv#ntului scris prin sudoarea, nesomnul [i priceperea \mplinirii lor intelectuale.
|n ordinea intr`rii \n alfabetul rostirii noastre eterne ace[tia sunt:

1. Colonel Constantin AJIT~RI}EI 17. Maior Mihai BURLACU

2. Maior Mihail ANTON
3. Maior Stan ANTON
4. General-maior Petre BARANG~
5. General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN
6. Colonel dr. Vasile B~E}ELU
7. Colonel dr. Virgil B~L~CEANU
8. Colonel (r.) Dumitru B~LU}~
9. Colonel Petru BEJINARIU
10. Colonel dr. Gheorghe BOARU
11. Colonel Gheorghe BOBLEA
12. Dr. Teodor BODOA{C~
13. Colonel Marian BUCIUMAN
14. Maior Iulian BUGA
15. Preot romano-catolic Florin BUHALEA
16. Locotenent-colonel Ion BURLACU
18. Locotenent-comandor Ion CHIORCEA
19. Locotenent-comandor dr. Vergil CHI}AC
20. Maior Florian CIOCAN
21. General de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA
22. Consilier guvernamental Ion C|NDEA
23. Pastor Emil CONSTANTIN
24. Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN
25. Locotenent-colonel Marius CR~CIUN
26. Adriana CR~CIUNESCU
27. Alina DAMIAN
28. Colonel dr. Florinel DAMIAN
29. Dr. Constantin DINULESCU
30. Colonel Nicolae DOHOTARIU
31. Dr. Nicolae DOLGHIN
32. Comandor dr. Alexandru DRAGALINA

196

33. Maior Nelu DR~GAN
34. Colonel Mihail DUMITRESCU
35. Colonel Octavian DUMITRESCU
36. General de brigad` dr. Cristea DUMITRU
37. Locotenent-colonel Niculae ENE
38. Locotenent-colonel Ion F|NT|N~
39. General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI
40. Colonel Marica GALERIU
41. Colonel Ioan GEAMPALIA
42. Locotenent-colonel Alexandru GIBOI
43. Prof. dr. Ilie GILBERT
44. General de brigad` Ilie GORJAN
45. Maior C`t`lin GR~DINARU
46. General de brigad` (r.) dr. Petre GRECU
47. Locotenent-colonel dr. Bogdan-Alexandru HALIC
48. Colonel dr. Gheorghe HARDON
49. Colonel Ionel HORNEA
50. Locotenent-colonel Paul HURMUZ
51. Colonel dr. Dumitru IACOB
52. Maior Daniel ICHIM
53. General-maior dr. Sorin IOAN
54. Gheorghe IVAN
55. Colonel Dumitru LUNGU
56. Locotenent-comandor Ady LUPA{CU
57. Colonel medic dr. Marian MACRI
58. Contraamiral dr. Gheorghe MARIN
59. General de brigad` ing. Marin M~CIUC~
60. Locotenent-colonel Cristina M~GUREAN
61. Comandor Vasile MICHI
62. C`pitan Viorel MIH~IL~
63. General de brigad` dr. Petru MIHU}
64. Dr. Constantin MO{TOFLEI
65. Colonel Gheorghe MOTOC
66. General dr. Mircea MURE{AN
67. General de brigad` dr. Visarion NEAGOE
68. Maior ing. Br`du]u NEGRU
69. General de brigad` dr. Constantin ONI{OR
V` mul]umim cu cordialitate, certitudine [i \ncredere !
Coresponden]` GMR
70. General de flotil` aerian` dr. Mihail ORZEA}~
71. Locotenent-colonel Dumitru PAN~
72. General-maior dr. Cornel PARANIAC
73. General-maior dr. Vasile PAUL
74. Sublocotenent Ioan-Alexandru PETRESCU
75. General de brigad` dr. Stan PETRESCU
76. Ing. Marilena PETRI{OR
77. Locotenent-colonel
Constantin-Dorel PIETR~REANU
78. Colonel ing. Constantin PLE{EA
79. General dr. Mihail POPESCU
80. Maior dr. Ion ROCEANU
81. General de brigad` dr. Nicolae N. ROMAN
82. Colonel dr. Nicolae ROTARU
83. C`pitan-comandor dr. Gheorghe SAMOILESCU
84. C`pitan-comandor Marian SANDU
85. Alexandra SARCINSCHI
86. C`pitan ing. Lucian SCIPANOV
87. Comandor Lauren]iu SIMIONESCU
88. Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~
89. Colonel dr. Ion STOIAN
90. Colonel Emil STR~INU
91. Colonel Gabriel STROIL~
92. General de brigad` dr. Giovanni SULIS
93. Maior Mihai {OMORDOLEA
94.C`pitan dr. Florin {PERLEA
95. Academician {tefan {TEF~NESCU
96. Locotenent-colonel Mircea {UTEU
97. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
98. Locotenent-colonel George TIBIL
99. Colonel dr. Gruia TIMOFTE
100. Colonel Florentin UDREA
101. Maior Valentin VASILE
102. Comandor Niculae V@LSAN
103. Locotenent-colonel Constantin ZANFIR
104. General de brigad` Constantin ZECA
105. Doina ZUGR~VESCU
Redac]ia
197
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003

ABSTRACTS
Europe’s homecoming
• COL Costinel PETRACHE
Europe’s returning to its geographical and spiritual continental completeness • Europe’s homecoming
values: equality, participation, representation, solidarity, scopes delimitation, rule of law, human dignity
• Europe’s unity – fraternity, common identity, ethical pluralism, tolerance, solidarity, justice, nondis-
crimination • Romania builds up its European role by improving both its regional status and its step
to the European and Euro-Atlantic integration

Requirements and measures for the military domain to achieve the national defense – collec-
tive defense correlation
• MG Ph D MihaiI ORZEA}~
The conceptual dimension – objective and normative frame • Sharp consultation between allies
• The structural dimension – unconventional threats • High mobility, dislocation, fire and self-support
capacity • Unconventional risks and threats • The dimension of action – between concepts and resources
• The infra-structural dimension – technical compatibility and the host nation support

Limits of the incertitude. A pleading for the traditional military ethos

• MAJ Mihail ANTON
The cultural differences between the candidate countries to the European integration • Ways to measure
the cultural characteristics of the society • The traditional/rational dimension • The survival/self-expres-
sion dimension • The signification of the value notion • The cultural specific nature and the individual
personality – cause and effect • Inglehart's conception – between traditional and modernism

Aspects of the psycho-informational operations management in the military domain (II)

• COL Ph D Marian BUCIUMAN
The basic psychological operations study • The particularity of picking information during the gradual
riposte • Information sources: the special psychological operations study, the special psychological
assessment, the human intelligence a.s.o. • The psycho-informational operations and the intelligence
services • The management of the psycho-informational operations in the modern psychological war

Considerations on the evolution of laws and principles of the modern armed fight
• LTC Alexandru GIBOI
The laws of the armed forces – relative stability, amplitude, consistency, conditions • Varied laws
of the armed forces: general laws – the law of the determinant role of the mass in the war • Particular laws
– the law of concordance between goals, forces and means • Specific laws – the laws of the air fight
• The intangible factors of the battle • Classical, optimistic and pessimistic theory of the war

Missions of the river speed-boats

• CPT Eng Lucian SCIPANOV
The river speed-boat – peace missions, crisis missions and campaign missions • The security of river
communications • The protection of the humanitarian aids convoys • Principles of how to use the river
speed-boats in fight • Guard and defense some objectives from the own district of action

198
 Abstracts
Military communication – social fact and report
• COL Ph D Nicolae ROTARU
Metacommunication in the military environment • The social formations and communicational criteria
• The “man-technique-man” correlation • Calibration of the discourse • The persuasive communication
– reason and demonstration • Informational traffic • Communication – a friends reconciliation • The history
of communications • The behaviorists communicational pattern

Limits of the administrative authorities' action regarding the public order defense (III)
• BG Ilie GORJAN
The legal limits regarding the fire arms utilization with a view to restoring the public order • The Law
no. 17/1996 concerning the fire arms utilization • The situations allowed by the law regarding the fire arms’
utilization • The stipulations of the Law no. 116/1998 and Law no. 60/1991 • The common interdictions
to use the fire arms according to the law

The navy education at the National Defense University

• Lieutenant-commander Ion CHIORCEA
The navy education – a component of the education from the National Defense University • The priority
of the army’s needs • Ensuring the necessary and satisfied training • The graduates’ molding according
tot the beneficiary’s models • Coupling of the individual responsibilities with the collective ones • Ensuring
a competitive training, compatible with the one of the NATO countries’ personnel

Rough guides of the transformations made in the operative and tactical fields of the naval
education
• Lieutenant-commander Ph D Ioan CR~CIUN
The importance of the naval theory • The role of the navy institutions in order to promote the naval theory
• The present moment in the Romanian navy art’s evolution • The role of the navy education organized
by the National Defense University with the purpose to promote the transformations of the navy tactical-
operative field • The new concept of the multinational naval operations performed under ONU mandate

Mihai Viteazul as seen by Nicolae Iorga

• Academician Ph D {tefan {TEF~NESCU
“The notion of country, the notion of people” • Internal and external documents, literary texts, inscrip-
tions, correspondences • The head of Mihai Viteazul – “holy relic of the people” • 1919 – the commemo-
ration of Mihai Viteazul at the Romanian Academy • Mihai Viteazul – a symbol of the state’s unity
reinforcement • “The history of Mihai Viteazul” – the most solid monograph of the Romanian historiography

The military-diplomatic missions of the colonel Radu R. ROSETTI – 1918-1919

• Ph D Constantin DINULESCU
The “western” period of the colonel Rosetti • Romanians fondness for ANTANTA • The peace of Buftea-
Bucharest – a “farce” • The fight between the conservators and liberals • The inefficiency of the German
policy to change the population’s opinion • Navigation on the Danube – “exclusively reclaimed by Austria”

The 89 Prime Transmissions Center – a history for future

• COL Dumitru LUNGU
The former “M.A.N. Transmissions Battalion” (1948) – the 89 Prime Transmissions Center of today
• 89 Prime Transmissions Center’s main units: the Transmissions Center of the Ministry of the National
Defense, the CT Group from RTP, the Battalion Transmissions Centers for Support • Latest successes:
participation to exercises and applications like “Co-operative Determination”, “Combined Endeavour”,
“Dynamic Response”‚ “Herald Hermes”, “Co-operative Knowledge”

199
 G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
Interoperability criteria in the multinational operations (II)
• COL Marica GALERIU
The capacity of dislocation – an essential characteristic of the multinational units • A minimal NBC
protection and NBC risk reports, according to the NATO standards • Priorities for the fulfilling
of the technical standardization criteria • Operations with advanced air controllers • Adequate
self-protection equipment and electronic warfare systems • The increment of the fight capability against
the mines

The Geo-strategy of the transportation ways. The Eurasian flows

• Gheorghe IVAN
The economical and political context of the regions situated at east and west of Romania • The United
States – a “global dispatcher” • The extension of the military Islamic fundamentalism • Germany
– the supplier of modern technology • Georgia’s role on the Eurasian trend • The Kazakhstan – economical
instability and legislative vacuum

Terrorism – means of expression (II)

• Second lieutenant Ioan-Alexandru PETRESCU
The terrorism of identity • The terrorism of revenge • Religious terrorism – the fundamentalism
• The Islamic fundamentalism • The terrorism of infraction • Ethnical terrorism • The terrorism of state
– the terrorism of the power one • NBC terrorism

The network based objective. A different military approach.

The force transformation and the key elements of the military strategy • The individual radio station’s
special role (GPS system) in the war • The conflict does not impede transformation, the conflict
accelerates transformation • The network based war – a competition, both violent and nonviolent
• Information – the key link between the Department of Defense and the Internal Security Department

Evolution, but not revolution

Today we have no revolutions but a democracy developed in over one thousand years • The revolution
in the military affairs (RMA) – a combination of innovations in technology, organization, tactic and manage-
ment • The Yetton model – structure, capabilities, management, technology, individualities and functions
• The consequence of the RBR concepts’ development on the defense expenses • The balance of the capabilities
and investment changes

Conditions and situations when one can use weapon (II)

• Ph D Teodor BODOA{C~
The weapon’s usage against those who attack the soldiers in the military service of guard, watch, escort,
protection • The self-defense circumstances • The necessity circumstances • The weapon’s usage
against those who attack the authorities • The general order • The weapon’s usage for the immobilization
of the offenders who try to escape

North Korea and the possible threats in the Asia-Pacific region

• COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
The weapons of mass destruction – instruments of pressure and intimidation • Asia – a continent
of disputes and distrust • Disheartening the North’s potential aggression • The nuclear ambitions
of the North Korea • The meeting of Bangkok (2003) and the nuclear problem of the Korean peninsula
• The Convention for the biological and toxic weapons

Versiunea \n limba englez`:

Violeta MIHALCEA

200
 Anul 2004 !
La trecerea, \n S`rb`tori, peste pragul nins al Noului An,
redac]ia revistei G#ndirea militar` rom#neasc` V` mul]ume[te
Dumneavoastr`, Cititori [i Colaboratori, pentru rodnicia
lucr`rii noastre dimpreun` [i, pre]uindu-V` cu venera]ie,
V` dorim din toat` inima ca Dumnezeu s` V` dea putere
[i \n]elepciune spre \mplinirea izb#nzilor dorite, prosperitate
prin biruin]` [i credin]`, judecat` dreapt` [i sete de adev`r,
chibzuin]` [i luminare, s`n`tate [i lini[te, iubirea semenilor
Dumneavoastr` [tiu]i [i ne[tiu]i.

La mul]i ani !
www.gmr.mapn.ro