UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCURE TI

Prezentarea Standardului ISO 14001

SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU
Cerinta: 6 Planificare
6.1 Ac iuni pentru tratarea riscurilor i oportunit ilor
6.1.1 Generalit i

Riscul este inerent in toate aspectele sistemului de management al mediului, si nu naumai. Exista riscuri
in toate sistemele, procesele si functiile. Gandirea bazata pe risc creaza cadrul ca aceste riscuri sa fie
identificate, luate in considerare si controlate prin proiectarea si utilizarea sistemului de management al
mediului.
Riscul este in mod obisnuit inteles ca avand numai consecinte negative; totusi efectele riscului pot fi atat
negative cat si pozitive.
In ISO 14001:2015 riscurile si oportunitatile sunt adesea citate impreuna. Oportunitatea nu reprezinta
neaparat partea pozitiva a riscului. O oportunitate este un set de circumstante care fac posibila realizarea
unui lucru. A profita sau a nu profita de o oportunitate prezinta diferite nivele de risc.
Gandirea bazata pe risc:
imbunatateste modul de conducere
stabileste o cultura proactiva de imbunatatire
ajuta la indeplinirea conformarii cu legislatia
asigura atingerea rezultatelor planificate a produselor si serviciilor
imbunatateste increderea si satisfactia clientului
Principalele procese care au loc în activitatea organiza iei trebuie planificate. Trebuie prestabilite: modul
în care decurge fiecare activitate, func iile implicate, verific rile, modul de realizare a trasabilit ii,
înregistr rile i documentele care intervin în fiecare etap , dupa caz.
Scopul planific rii este acela de a asigura faptul c organizatia:
abordeaz problemele identificate la contextul organiza iei, în elegerea nevoilor i a tept rilor
tuturor p ilor interesate,
stabile te modalit ile de gestionare a riscurilor sale.
Globalizarea ofer multe oportunit i pentru organizatii, dar, în accela i timp, reprezint surse noi de
incertitudine i riscuri. Adaptarea organizatiilor la cerin ele evolu iei într-un context macroeconomic
extins, dinamic i competitiv, nu poate fi realizat f un proces de management al ricurilor coerent i
consecvent.
Procesul de gestionare a riscului trebuie s fie o component permanent a procesului de planificare la
nivelul organiza iei. Este important ca organiza ia s stabileasc , s documenteze i men in un proces
de evaluare risc pentru identificarea i pentru a raspunde la orice eveniment neplanificat, po entialul de
urgen sau dezastru.
Abordarea unui management al riscurilor, bazat pe standardul ISO 31000:2018, (Managementul
riscurilor: principii i linii directoare privind implementarea) este fundamentul unei dezvolt ri durabile într-o
nou societate bazat pe cunoa tere. Indiferent de tipul i m rimea sa, orice organiza ie este
confruntat cu riscuri, interne i externe care îi pot afecta realizarea obiectivelor în ceea ce prive te
activit ile, ini iativele strategice, opera iunile, procesele i proiectele, cu diferite consecin e asupra
rezultatelor strategice, opera ionale, financiare i asupra imaginii i a reputa iei.
Implementarea procesului de management al riscurilor prezentat schematic în figura 1, are ca scop o
analiza i evaluarea riscurilor de business, de fundamentare a deciziei, prin luarea în considerare a
efectelor incertitudinii asupra materializ rii obiectivelor i stabilirea m surilor i ac iunilor necesare. În
figura 2 sunt prezentate exemple de riscuri în abordarmanagementea unui sistem de .
Principalele obiective ale managementului riscului sunt:
s men in amenin rile în limitele acceptabile;
s ia decizii adecvate de exploatare a oportunit ilor;

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 1

 s contribuie la îmbun irea globala a performantelor

Figur 1: Modelul procesului de management al riscului

Figur 2: Exemple de categorii de riscuri

Cele mai uzuale riscuri, gestionate de organiza ii sunt riscurile:

economice – organiza iile sunt preocupate de men inerea profituri, care sus in cre terea
economic i protejarea investi iilor;
tehnologice - includ amenin ri gestionarea sistemelor informatice, consumul de energie i
costurile aferente. Asigurarea securit ii datelor, proprietatea intelectual , din interiorul firmei
reprezint o aliniere la cerin ele actuale ale dezvolt rii societ ii informa ionale;
politice – în special, pentru organiza iile care opereaz la nivel interna ional;
legale - pentru îmbun irea condi iilor de securitate i s tate ale participan ilor la procesul de
munc , reducerea costurilor, cre terea productivit ii i calit ii muncii/serviciului furnizat i, în
final, a calit ii vie ii sociale se impune realizarea unei analize de risc pentru:
o prevenirea riscurilor profesionale,
o impactul asupra mediului.
Un rol important în procesul de gestionare a riscurilor îl are managemtul de vârf a organizatiei, prin:
stabilirea nivelului de risc acceptat diferen iat în func ie de sectorul/zona supus analizei (mediu,
SSM, business,etc);
asigurarea resurselor, acceptând faptul c riscul d na tere unor costuri suplimentare specifice.
Managementul riscului este un proces de luare a deciziilor în urma c ruia rezultatele din estimarea
riscului sunt integrate cu principii economice, tehnice, sociale i politice pentru generarea unor strategii
de reducere a riscului.

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 2

Managementul riscului se bazeaz pe urm toarele principii:
Obligativitate
Abordare formal , structurat i sistematizat
Acoperirea tuturor opera iilor pe întregul lor ciclu de via
Integrarea cu managementul global al unit ii
Integrarea în managementul mediului
Continuitate
Managementul riscului este, la modul general, o activitate pe care o efectueaz fiecare din noi, în fiecare
zi, pentru a decide, din mii de alternative, ce trebuie f cut la un moment dat. Adesea aceste activit i sunt
realizate ca urmare a ac iunii subcon tientului, dar indiferent de for a motrice care le genereaz ,
contribuie la modificarea comportamentului în situa iile în care un eveniment ce implic risc începe s se
manifeste. Alegerea unei op iuni de comportament depinde de atitudinea în fa a riscului.
Managementul riscului pentru mediu (Environmental Risk Management, ERM) se refer la:
politici, proceduri i practici aplicate în mod sistematic pentru identificarea hazardelor;
consecin e ale acestor hazarde;
estimarea riscului (calitativ i cantitativ);
evaluarea nivelelor de risc în func ie de criterii i obiective relevante;
luarea de decizii în leg tur cu riscurile identificate i diminuarea lor.
Deciziile privind managementul riscului au implica ii majore, de ordin opera ional i financiar, cât i un
poten ial serios în ceea ce prive te impactul asupra mediului. Pân nu demult aceste decizii au fost luate
mai mult pe baze intuitive, sprijinite pe mult experien , care nu au dat rezultate bune în asigurarea unui
management optim al riscului. La ora actual exist preocup ri majore pentru realizarea de analize
sistematice privind expunerea la risc i elaborarea unui program de management al riscului cu int
precis , eficient din punctul de vedere al ac iunilor i costurilor. Aceste abord ri sistematice ofer
beneficii considerabile care includ:
performan e sporite în ceea ce prive te protec ia mediului i optimizarea utiliz rii resurselor;
m suri privind managementul riscului specifice fiec rui caz în parte i eficiente din punctul de
vedere al costurilor.
Exist numeroase situa ii care au precedat i impulsionat activit ile specifice estim rii i managementului
riscului:
recunoa terea, dup anii ‘60 a semnifica iei impactului asupra mediului i a reglement rilor
asociate acestuia pentru protec ia mediului înconjur tor;
elaborarea unor metodologii de control i management a hazardelor de mediu bazate pe risc.
Etape ale procesului de management al riscului
Procesul de management al riscului cuprinde mai multe etape, dar simpla parcurgere a acestora nu
asigur , într-o m sur suficient , un program eficient de management al riscului. Managementul riscului
este un proces continuu care implic identificarea riscului, analiza, utilizarea, monitorizarea, planificarea,
documentarea continu pe întreaga desf urare a procesului.
Principalele etape ale procesului de management al riscului sunt:
Planificarea
Este procesul de elaborare i documentare pentru o realizarea unei strategii organizate, cuprinz toare i
interactive pentru identificarea i urm rirea riscurilor, elaborarea planurilor de tratare a riscurilor,
efectuarea evalu rii continue a riscului, asigurarea unor resurse adecvate pentru identificarea i
diminuarea riscurilor.

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 3

 Atunci cand se planifica procesul de management de risc trebuie stabilite criterii de gestionare risc, astfel
incat procesul sa produca rezultate comparabile si reproductibile.
Exemplu:

a) Evaluarea probabilit ii de apari ie a riscurilor

Nivel probabilitate Explica ie
Este foarte pu in probabil sa se întâmple pe o perioada lunga de
1.Rar
timp (3-5 ani); nu s-a întâmplat pana in prezent
Este foarte pu in probabil sa se întâmple pe o perioada lunga de
2.Pu in probabil
timp (3-5 ani); s-a întâmplat de foarte pu ine ori pana in prezent
Este probabil sa se întâmple pe o perioada medie de timp (1-3 ani);
3.Posibil
s-a întâmplat de câteva ori in ultimii 3 ani
Este probabil sa se întâmple pe o perioada scurta de timp (<1 an); s-
4. Foarte probabil
a întâmplat de câteva ori in ultimul an
5. Aproape sigur Evident, se intampla

a) Evaluarea impactului/consecin elor riscurilor

Nivel consecin e/impact Explica ie

1 Nesemnificativ Cu impact foarte sc zut asupra activit ilor organizatiei si
îndeplinirii obiectivelor si/sau fara impact financiar
2 Minor Cu impact sc zut asupra activit ilor organizatiei si îndeplinirii
obiectivelor si/sau cu impact financiar foarte sc zut
3 Moderat Cu impact mediu asupra activit ilor organizatiei si îndeplinirii
obiectivelor si/sau cu impact financiar mediu
4 Major Cu impact major asupra activit ilor organizatiei si îndeplinirii
obiectivelor si/sau cu impact financiar major
5 Critic Cu impact semnificativ asupra activit ilor organizatiei si
îndeplinirii obiectivelor si/sau cu impact financiar semnificativ

a) Stabilirea nivelului de tolerare

Nivel tolerare
01-04 Tolerabil Nu necesita nici o m sura de control
05-08 Tolerare ridicata Necesita masuri de control pe termen mediu/lung
09-12 Tolerare sc zuta Necesita masuri de control pe termen scurt
13-25 Intolerabil Necesita masuri de control urgente

Identificarea riscului
Este procesul de examinare a zonelor critice pentru evenimentele care reprezint riscuri poten iale în
vederea asigur rii costurilor, programelor, obiectivelor de performan .
Analiza riscului
Este procesul de evaluare a fiec rui risc care s permit atât descrierea acestuia prin probabilitatea de
producere, severitatea consecin elor i rela ia cu alte zone sau procese cu risc, cât i stabilirea unor
priorit i.
Gestionarea riscului

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 4

Este procesul de identificare, evaluare, selectare i aplicare a c ilor de diminuare a riscului, a
transferabilit ii, permisivit ii sau acceptan ei op iunilor de asigurare a unui nivel acceptabil al riscului,
condi ionat de constrângerile i limit rile din organizatie;
Monitorizarea riscului
Este procesul de urm rire i evaluare sistematic a performan elor ac iunilor de manipulare a riscului
comparativ cu limitele prev zute de organizatie;
Documentarea în leg tur cu sistemele de risc
Este procesul de înregistrare, men inere i raportare a datelor în leg tur cu riscul, a succesului aplic rii
tehnicilor de tratare a riscului, rezultatele analizelor de risc, comunicarea rezultatelor acestor activit i
membrilor echipei de management al riscului.
Imbunatatirea continu
Este procesul de revizuire i perfec ionare a proceselor de management al riscului prin rafinarea
calific rilor i definirea nevoilor de viitor.
Un sistem de management al riscului capabil s furnizeze instrumentele de determinare a probabilit ii cu
care se produce un eveniment, impactul pe care evenimentul l-ar avea asupra unui program, costul
surilor de prevenire reprezint întotdeauna un avantaj în competi ia dintre sistemele socio-economice.
Aceste instrumente sporesc capacitatea factorilor de decizie s aprecieze incertitudinile, s monitorizeze
rezultatele i efectele asupra costurilor i a altor performan e nefinanciare.
Riscul este o posibilitate i nu un fapt implinit. Problemele dificile pot deveni riscuri în situa ii
repetitive în cadrul aceleia i organiza ii sau pentru alte organiza ii în care astfel de riscuri nu s-au
materializat.
Managementul riscurilor presupune un proces continuu de înva are. Din experien ele trecute trebuie s
înv am pentru a controla mai bine viitorul.
Dac circumstan ele se pot repeta, trata i problemele dificile ca riscuri. Prin urmare, pune i în oper i
surile specifice gestiunii riscurilor.
Impactul nu este un risc, ci consecin a materializ rii riscurilor asupra realiz rii unuia sau mai multor
obiective. Impactul este un efect i î i are sorgintea în risc. Exist tenta ia de a defini riscul prin impact:
riscul de a întarzia, risc de accident, risc de inunda ii, risc de infidelitate a rapoartelor contabile, risc de
prejudiciere, etc.
Prin implementarea procesului de management risc, raspundem cerintelor din standard, prin care se care
ca organiza ia s :
stabileasc , s implementeze i s men in procesul (procesele) necesare pentru identificarea
riscurilor si oportunitatilor referitoare la contextual organizatiei, nevoile si asteptarile partilor
interesate relevante, aspectele de mediu, legislative, domeniul de aplicare al sistemului de
management de mediua preveni i a reduce efectele nedorite, inclusiv posibilitatea ca organiza ia
fie afectat de condi iile de mediu externe; a realiza imbun irea continu ;
mentina inregistrari referitoare la:
o riscurile i oportunit ile necesar a fi tratate;
o procesele de care este nevoie de la analiza aspectelor de mediu, obligatiile de
conformare, planificarea actiunilor, in m sura necesar pentru a avea incredere c
acestea sunt realizate a a cum au fost planificate.

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 5

 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCURE TI
Resurse Data
Responsabil Eventual Ultimei
Termen
Zone de risc Descrierea Risc/ Actiuni pt. tratarea Cu e riscuri Revizui
Cauza Risc inerent de
(proces) riscului/oprtunitatii oportunitate riscurilor Gestionarea secundar ri Si
rezolvare
riscului e stadiul
actiunii
Se vor specifica noile 3MD
In contracte nu sunt
Poluare datorate cerinte referitoare la Responsabil 20.08.20 21.07.2
23 Mediu Risc stipulate cerinte clare 4 4 16 NU
furnizorului mediu in toate Mediu 1x 01x
referitor la mediu
contractele noi
Aparitia unui In fisele de post nu sunt 3MD
Actualizare fise de Responsabil 15.09.20 21.07.2
24 Mediu incident/accident de Risc tipulate responsabilitati 4 4 16 NU
post Mediu 1x 01x
mediu privind mediu
In proiecte nu sunt 3MD
Aparitia unui Se vor completa noile
specificate cerinte Responsabil 31.12.20 21.07.2
25 Mediu incident/accident de Risc 4 4 16 proiecte cu cerintele NU
referitoare la ciclul de Proces 1x 01x
mediu de mediu
viata a produselor
Cresterea 1MD
Monitorizarea Responsabil 31.12.20 21.07.2
29 Mediu consumului de Risc Lipsa unei monitorizari 5 4 20 NU
consului de resurse Mediu 1x 01x
resurse
Realizare de analiza 2MD
Nerealizare de analiza
Aparitie de deseuri impact mediu la
impact mediu la Responsabil 31.12.20 21.07.2
30 Mediu noi/aspecte de mediu Risc 5 4 20 schimbare de NU
schimbare de tehnologii, Mediu 1x 01x
semnificative tehnologii, materiale,
materiale, procese
procese
Selectarea selective 0,5MD/tri
a Instruiri specifice mestru
Necunoasterea legislatiei Responsabil 31.12.20 21.07.2
31 Mediu deseurilor/Consolidar Oportunitate 3 3 9 privind legislatia in NU
in domeniu Mediu 1x 01x
ea imaginii pe piata domeniul deseurilor
de constructii
Mentenanta
Disponibilitatea 31.12.20 21.07.2
32 Mediu Oportunitate Defectiuni tehnice utilaje 4 4 16 echipamentelor Sef de atelier NU
serviciilor oferite 1x 01x
conform planificarilor
Lipsa unui responsabil de Numirea unui Top 01.04.20 21.07.2
33 Mediu Neidentificarea ASM Risc 4 4 16 NU
mediu responsabil de mediu Management 1x 01x
Aparitia unui
Responsabil 01.07 DA; Risc 21.07.2
34 Mediu incident/accident de Risc Neidentificarea ASM 4 4 16 Identificarea ASM
Mediu 201x 33 01x
mediu
Tabel: Exemplu de registru de riscuri
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCURE TI
6.1.2 Aspecte de mediu
Ini ial, m surile de protec ie a mediului s-au limitat la controlul polu rii i au favorizat calea
reglement rilor ca au stabilit limite de poluare. Acestea au condus la plata unor penalit i importante
pentru poluatori, dar cu consecin e uneori incomensurabile asupra calit ii mediului. Drept urmare, în
paralel cu controlul polu rii s-au elaborat cerin e riguroase pentru evaluarea impactului pentru mediu, atât
pentru unit i existente cât i pentru cele noi, ce urmeaz a fi amplasate. Analizele bazate pe risc s-au
dovedit utile pentru eliminarea unor incertitudini în privin a investi iilor noi. Evalu rile de risc i
managementul riscului se realizeaz inând cont de faptul c nu pot fi eliminate complet consecin ele
negative la unei ac iuni sau activit i. De aceea s-a considerat necesar s se aprecieze:
severitatea i probabilitatea producerii acestor efecte adverse;
eficien a, din punctul de vedere al costurilor a m surilor de control i aplicabilitatea lor;
acceptabilitatea sau tolerabilitatea riscului rezidual, dup ce au fost aplicate m surile de control
de care s-a dispus.
Analizele bazate pe risc au fost utilizate mai întâi în industria nuclear i apoi în întreg spa iul industrial,
caracterizat printr-o complexitate sporit în compara ie cu alte sisteme.
Orientarea spre reglement ri bazate pe performan a în protec ia mediului au stimulat managementul de
mediu bazat pe evalu ri de risc, care s-au considerat necesare pentru a demonstra c au fost luate în
calcul toate problemele relevante pentru un sistem i c au fost aplicate m suri pentru un management
rezonabil. În acela i timp, aplicând managementul riscului se identific , pentru un proces dat, m surile
eficiente pentru diminuarea sau eliminarea unui anumit hazard i reducerea riscului la un nivel acceptabil.
Examinarea unui proces, opera ie i instala ie, din punctul de vedere al pericolelor poten iale, constituie o
sarcin complex . În general, cel mai indicat este s se înceap cu diagrama fluxului procesului i un
plan de amplasare. Acestea, împerun cu procedeele standard de exploatare, vor furniza o descriere
important a opera iilor pentru studiu i evaluare.
Scopurile finale al identificarii si evalurii aspectelor de mediu dintr-o organizatie se refera la:
1. stabilirea metodelor si responsabilitatilor pentru identificarea aspectelor de mediu ale activitatilor,
produselor sau serviciilor care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si pe care
organizatia le poate controla;
2. identificarea unor surse de neconformitati potentiale;
3. stabilirea actiunilor preventive;
4. stabilirea corectiilor;
5. prevenirea aparitiei incidentelor de mediu.

Modul în care interac ioneaz organiza ia cu mediul, respectiv elementele activit ilor, serviciilor sau
produselor sale care pot interac iona cu mediul sunt numite aspecte de mediu.

Pot fi identificate în situa ii normale, anormale sau situa ii de urgent

Identificarea aspectelor de mediu este CHEIA întregului sistem de management de mediu i

trebuie determinat impactul asupra mediului.

Cerinta din standard ISO 14001:2015, precizeaza:

Organizatia trebuie sa:

Stabileasca si sa mentina proces de identificare a aspectelor de mediu ale activitatilor, produselor

sau serviciilor sale pe care le poate controla si asupra carora se presupune ca are o influenta;
Determine aspectele de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului;
Sa asigure ca aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea
obiectivelor de mediu.
Organizatia trebuie sa:
 Determine aspectele de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului (de
ex. Zgomot rezultat din activitatile de tasare a solului, demolari, transport etc.)
Sa asigure ca aspectele cu un impact semnificativ sunt luate in considerare la stabilirea
obiectivelor de mediu
Organiza ia trebuie s comunice aspectele sale semnificative de mediu la diferite niveluri i func ii
din organiza ie, dup caz.
Organiza ia trebuie s men in informa ii documentate despre:
aspectele sale de mediu i impacturile asupra mediului asociate acestora;
criteriile utilizate pentru a determina aspectele sale de mediu semnificative;
aspectele sale de mediu semnificative.
! Incadrarea in aspecte de mediu nesemnificative sau semnificative se face in urma aplicarii
unei metodologii de evaluare a importantei

Analiza preliminara Identificarea Identificarea aspectelor

activitatilor,
de mediu asociate
Produselor,
Evaluarea impactului

asupra mediului
Monitorizarea aspectelor de

Mediu – conform procedura

Analiza datelor

Inregistrari

Figura 1 Continutul procesului “Aspecte de mediu”

Astfel, orice organizatie care doreste implemnetarea unui sistem de management de mediu trebuie sa se
asigure ca aspectele de mediu semnificative sunt luate in considerare la stabilirea, implementarea si
mentinerea sistemului sau de management de mediu. Ma mult decat atat, analiza preliminara de mediu
(etapa premergatoare actiunii de proiectare si implementare a unui SMM) a unei organizatii reclama nu
atat identificarea aspectelor de mediu, ci mai ales evaluarea acestora si indicarea aspectelor de mediu
semnificative, aspecte care trebuie tinute sub control si care reprezinta punctul central in elaborarea
programului de management de mediu si a strategiei de mediu ale unei organizatii.
Identificarea aspectelor de mediu, dar mai ales cuantificarea lor in vederea stabilirii aspectelor de mediu
semnificative reprezinta etapa cheie in proiectarea sistemului de management de mediu al unei
organizatii si in stabilirea performantei de mediu a acesteia.
Procesul identificarii aspectelor de mediu si al evaluarii acestora in vederea stabilirii aspectelor de mediu
semnificative este unul complex, necesitand o abordare cantitativa si nu doar calitativa, in vederea
minimizarii erorilor de estimare si, mai apoi de interpretare a rezultatelor. Identificare aspectelor
semnificative de mediu reprezinta o metoda stiintifica de evaluare a riscurilor asociate substantelor,
activitatilor, tehnologiilor care pot avea efecte pagubitoare pentru mediu sau pentru sanatatea umana. In
acest sens, se face o distinctie intre termenii de:
hazard – posibilitatea producerii unor consecinte ale unui eveniment sau combinatii de
circumstante, care pot aduce prejudicii sanatatii umane si/sau mediului (spre exempu, transportul
substantelor petroliere pe mare in rezervoare) si
risc – probabilitatea concreta de producere a unui efect intr-un interval de timp dat sau in
circumstante date, sau a unei combinatii de consecinte dublata de probabilitatea de aparitie a
consecintei (spre exemplu, riscul de 1/1000 pe an, ca petrolierul sa aiba o scurgere care sa
provoace poluarea cu petrol a ecosistemelor marine).
Domeniul de evaluare a aspectelor de mediu acopera:
evaluarea riscurilor pentru sanatate si siguranta sanatatii (spre exemplu, riscurile sociale produse
de activitatile industriale periculoase);

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 8

 evaluarea riscurilor asociate terenurilor contaminate (spre exemplu, riscurile pentru oameni,
ecosisteme, proprietate);
evaluarea riscurilor poluarii (spre exemplu, pentru ecosistemele tereste si atmosfera);
evaluarea riscurilor asociate dezastrelor naturale (spre exemplu cutremure).
Tipul de evaluare utilizat depinde de natura si sfera de cuprindere a studiului, volumul de date disponibile
si de alti factori. De asemenea, gradul de detaliu al evaluarii aspectelor de mediu poate varia de la o
simpla analiza calitativa, la analize semi calitative si evaluari in intregime cantitative. Atat identificarea
aspectelor de mediu, cat si cuantificarea acestora (stabilirea prin criterii clare a aspectelor de mediu
semnificative) se face cu ocazia efectuarii auditului de mediu (eco-auditul).
Cu toate acestea, nu exista o metoda standardizata de evaluare a aspectelor de mediu, majoritatea
metodelor utilizate fiind preponderent calitative. Indiferent de metoda de evaluare aleasa, la identificarea
aspectelor de mediu asociate activitatii unei organizatiei contribuie:
descrierea caracteristicilor fizice (aplasament, inclusiv vecinii) ale intregii organizatii, precum si
utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare;
descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplu natura si cantitatea
materialelor utilizate;
estimarea, pe tipuri si cantitati a deseurilor preconizate si a emisiilor (poluarein apa, aer si sol,
zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc.) rezultate din functionarea organizatiei;
descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ, in special a populatiei,
faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul
arhitectural si arheologic, peisajul si interconexiunile dintre factorii de mai sus.
Surse de informatii la stabilirea aspectelor de mediu:
Diagrame flux ale proceselor;
Bilant intrari/iesiri;
Rapoarte de mediu;
Facturi pentru utilitati (apa, energie, gaz metan);
Informatii de la proiectanti (schimbari/dezvoltari de produs) ;
Inregistrari privind transportul si eliminarea deseurilor;
Facturi de la aprovizionare;
Inregistari privind comunicarea externa (Registrul unic de control, aportari, procese verbale).
Pentru a identifica aspectele de mediu trebuie evaluata interactiunea activitatilor/produselor organizatiei
cu mediul:
Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor (proceselor), produselor (ce intra si ce iese de pe
flux) si serviciilor organizatiei?
Activitatile, serviciile si produsele organizatiei provoaca impacturi negative importante
(semnificative)?
Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor asupra mediului?
Amplasarea organizatiei este in apropierea zonelor de mediu sensibile (arii protejate, plantatii
forestiere, zone agricole, zone piscicole, zone turistice etc.)?
Cum influenteaza cresterile in activitati, aspectele de mediu si impacturile asociate?
Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii
a procesului?
De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului?
Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate, gravitate si
frecventa?

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 9

 Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale?
Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, este un proces ce presupune
parcurgerea a patru etape:
Etapa 1: Alegerea unei activitati, produs sau serviciu – sa fie suficient de cuprinzatoare pentru o
examinare semnificativa si suficient de restransa pentru a fi bine inteleasa ex. diagrame flux, cu
identificarea intrarilor si iesirilor
Etapa 2: Identificarea aspectelor de mediu asociate activitatilor, produsului sau serviciului

Etapa 3: Identificarea impacturilor asupra mediului – reale si potentiale, benefice si nocive

asociate fiecarui aspect identificat

Etapa 4: Evaluarea importantei impacturilor – care poate varia de la o organizatie la alta.

Cuantificarea poate ajuta evaluarea.

Relatia dintre aspectul de mediu si impact este o relatie de tip CAUZA – EFECT.
Un aspect de mediu (cauza = intrare) se refera la un element al activitatii, produsului sau serviciului
unei organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului (Ex.: o deversare, o
emisie, un consum sau o reutilizare a unui material).
Un impact (efect = iesire) se refera la modificarea ce se poate produce asupra mediului ca rezutat al unui
anumit aspect (Ex.: poluarea sau contaminarea apei, epuizarea unei resurse naturale).
Factori ce trebuie luati in considerare
Referitori la mediu:
o Gravitatea impactului
o Intensitatea impactului
o Frecventa impactului (probabilitatea de aparitie)
o Durata impactului (persistenta)
Referitori la afacere:
o Conformarea cu cerintele legale si de reglementare
o Dificultati si costuri rezultate din schimbarea impactului
o Efectul schimbarii unei activitati sau proces
o Parerea partilor interesate
o Efectul asupra imaginii publice a organizatiei

A. MATRICEA LUI LEOPOLD

Adaptarea Matricii lui Leopold utilizata in economie, in evaluarea impactului asupra mediului, consta in
atribuirea unui sistem de contorizare (multiplu de plusuri: +, ++ sau +++) pentru fiecare aspect de mediu
care poate conduce (accidental sau in mod curent, potential sau existent, imediat sau la distanta) la un
impact negativ asupra mediului. Metoda ia in calcul fiecare materie prima, materiale de constructie sau
lianti utilizate in procesul productiv, produsi secundari, emisii, deseuri si activitati asociate productiei de
energie electrica si termica, inclusiv ca rezultat al mentenantei cladirilor si instalatilor. Nr. De plusuri
coincide intensitatii impactului de mediu asociat (incluzand aici si sanatatea umana). Activitatile fara
impact este contorizata prin “-” (tabelul 1):

Tabelul 1 Aplicarea Matricii lui Leopold in evaluarea impactului asupra mediului

generat de activitatea unui CET
EIM A S AP SU SC ZP E TA C R
SURSA
Gradul de ocupare al solului - ++ + - - - +++ ++ - -
Transport ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Parametrii tehnologici ai IMA ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Tipul de filtru pentru captarea emisiilor atmosferice si ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
metodele de tratare a deseurilor (solide, deversari in
apele de suprafata)
Arii protejate adiacente - - + - - +++ +++ ++ + -
Apa tehnologica - - ++ ++ - ++ ++ +++ - -

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 10

 EIM A S AP SU SC ZP E TA C R
SURSA
Parametrii de iesire ai apelor uzate - - ++ ++ - ++ ++ +++ - -
Particularitati climatice (front atmosferic stationar) ++ ++ + ++ ++ + + ++ +++ -
Directia de bataie a vanturilor dominante ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Agrosisteme adiacente ++ ++ - ++ ++ + + ++ - -
Poluarea solului ++ ++ - ++ ++ + + ++ - -
Seismicitate ++ - - - ++ + + ++ - -
Alunecari de teren ++ - - - ++ + + ++ - -
Emisii ++ + + ++ ++ + + ++ +++ -
Numarul surselor stationare de emisie ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Cantitatea de poluanti (SOX, NO X, COV, metale grele, ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
pulberi)
Depasirea valorilor limita admisibile ++ + ++ ++ ++ + + ++ +++ -
Combustibili fosili ++ - - ++ ++ + + ++ ++ ++
Azbest ++ - ++ ++ ++ + + ++ +++ -
Tipul filtrului de cos ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Nr. De cosuri ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Cantitatea de ape uzate ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Tehnologia de epurare a apelor uzate ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Tipuri de deseuri produse ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Bilantul deseurilor ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Stocarea deseurilor (metode si durata) ++ - - ++ ++ + + ++ +++ -
Legenda:
A – aer, S – sol, AP – apa, SU – sanatatea umana, SC – schimbari climatice, ZP – zone protejate, E – ecosisteme,
TA – terenuri agricole, R – uilizarea resurselor neregenerabile, C – cladiri.

B. METODA CANTITATIVA

Impactului asupra mediului asociat aspectelor de mediu se cuantifica atat in conditii de functionare
normala, cat si in conditii de functionare anormala. Cuantificarea impactului asupra mediului se face pe
baza a 6 criterii, fiecare masurat prin cate 3 atribute, astfel (tabelul 2):
Tab. 2 Criteriile de evaluare a impactului asupra mediului

Nr. Gravitate (G) Intensitate (I) Frecventa Conformarea cu Sanctiuni legale Persistenta in
crt. (F) legislatia (Rg) (S) mediu (P)

1 Risc pt. mediu si Mare Zilnica Neconformitate Oprirea activitatii Termen lung
accidente de
munca

2 Risc pt. mediu Medie Medie Conformitate Amenda Termen mediu

partiala contraventionala

3 Nu exista risc pt. Scazuta Ocazionala Conformitate totala Suspendarea Termen scurt
mediu autorizatiei

Fiecarui criteriu i se stabileste un coeficient de pondere stabilit pe baza importantei impactului asupra
mediului. Fiecare atribut asociat fiecarui criteriu de cuantificare a impactului asupra mediului primeste un
punctaj care ii reflecta importanta. Grila de cuantificare a impactului asupra mediului produs de
activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii se prezinta astfel (Tabelul 3):

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 11

 Tab. 3 Grila de cuantificare a impactului asupra mediului produs de activitatile, produsele sau serviciile
unei organizatii

Nr. Coeficient de
Criteriul 10p 5p 1p
crt. pondere
1 Gravitate (G) 0.15 Risc pt. om si Risc pt. mediu Nu exista risc pt.
mediu mediu
2 Intensitate (I) 0.10 Mare Medie Scazuta
3 Frecventa (F) 0.20 Zilnica Medie Ocazionala
4 Conformarea cu legislatia 0.20 Neconformitate Conformitate Conformitate totala
(Rg) partiala
5 Sanctiuni legale (S) 0.15 Oprirea activitatii Amenda Suspendarea
contraventionala autorizarii
6 Persistenta in mediu (P) 0.20 permanent Termen mediu Termen scurt
Coeficientii de ponderare au fost alesi in urma unor studii aprofundate si testari repetate a indicatorilor
utilizati, in vederea minimizarii erorii de estimare a parametrilor considerati.
Relatia de calcul a importantei impactului asupra mediului (IM) este:
IM = G x 0,15 + I x 0,10 + F x 0,20 + Rg x 0,20 + S x 0,15 + P x 0,20
Unde: G, I, Rg, S si P pot lua valorile 10, 5, 1, in functie de importanta lor.
In urma cuantificarii, rezulta un punctaj pe baza caruia impactul identificat primeste un calificativ. Cu cat
punctajul este mai mare, cu atat impactul asupra mediului este mai important. Astfel, pentru:
IM = 1 ÷ 2,5 – impactul este nesemnificativ;
IM = 2,5 ÷ 5 – impactul este potential semnificativ;
IM = 5 ÷ 10 – impactul este semnificativ.
De exemplu, aspectele de mediu asociate activitatii centralelor termo-electrice (CTE) au surse multiple,
urmand diagrama flux a procesului de producere a energiei electrice si termice (Figura 2).

E x t ra c ie m i n i e r E x tra c ie c a r ie r

S o lv e n i o rg a n ici; D e e u r i; s c u r g e ri d e
M e ta le g r e le ; P r e p a ra r e , s u p ra fa ; p u lb e ri
p cu r a m e li o r a r e , a tm o s fe r ic e ; fu m
b rich etare

tr a n s p o rt

rb u n i; c rb u n i E m isii C O V ;
b rich eta i; D e p o zita re în scu rgeri d e
g a ze n a tu ra le ; s ti v e ; t a n c u r i s u p ra fa ; p u lb e ri
c u r ; p e tr o l a tm o s fe r ic e

E m isii b e n ze n , C O ,
C o m b u s t i b il i fo s i li ; P ro d u c e re C O 2, N O x, S O 2,
a p ; m e r c a p ta n i e n e r g ie C O V ; fu m ; ce a a
e l e c tr i c i c h im ic ; a ero s o li;
te rm ic p u lb e ri
a tm o s fe r ic e ; z g u r ;
cenu ; a z b e st; a p
d e r c ir e ; fu m
fo to c h im ic

Figura 2 Diagrama flux a procesului de producere a energiei electrice si termice

In afara aspectelor de mediu asociate procesului de producere a energiei electrice si termice se pot
identifica si alte aspecte de mediu asociate proceselor secundare: spalare transformatoare; spalare
echipamente, intretinere instalatii de ardere; inlocuire rezervoare de produse petroliere; controlul
accesului la punctele de lucru prin utilizarea pesticidelor; activitatea din laboratoarele proprii; casarea

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 12

echipamentelor termoizolante cu azbest etc. Sintetic, aspectele de mediu asociate functionarii unui CTE
sunt prezentate in tabelul 4.
Tab. 4 Lista aspectelor de mediu

Utilizand metoda descrisa anterior se trece la cuantificarea fiecarui aspect de mediu identficat, valoarea
obtinuta permitand incadrarea acestuia in aspect de mediu nesemnificativ, potential semnificativ (acesta
trebuie monitorizat, tinut sub control prin proceduri de operare si inclus in Programul de actiune pentru
situatii de urgenta).

Tab. 5 Valoarea impactului de mediu asociat aspectelor de mediu relationate cu functionarea CTE

Nr. Valoare
Descrierea aspectului de mediu semnificativ
Crt. impact

1 Scurgeri de ape contaminate (cu metale grele) 7

2 Producere de namoluri contaminate 6.25
3 Producere de apa calda uzata 4.8
4 Scurgeri de lubrefianti 7
5 Scurgeri PCB 6.45
6 Producere de deseuri care contin azbest 6.45
7 Producere de pulberi atmosferice (respirabile sau deponibile) 6.75

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 13

 Nr. Valoare
Descrierea aspectului de mediu semnificativ
Crt. impact

8 Producere de deseuri solide (zgura; pirite; sedimente din apele de racire, cupru, 5.6
aluminiu, feroase, material izolator)
9 Producere de acumulatori uzati – scurgeri de metale grele si acid 5.65
10 Infiltrare de pesticide 6.45
11 Emisii de noxe (benzen, CO, CO2, SO2, NOx, COV) 7.5
12 Emisii de fum 7.5
13 Emisii de ceturi de solvent 7.5
Asa cum este descris anterior, aspectele de mediu semnificative produc un impact de mediu negativ
semnificativ (IM = 5 ÷ 10). Astfel devine evidenta incadrarea aspectelor de mediu evaluate anterior in
nesemnificative, potential semnificative si semnificative (tabelul 6). Se va acorda o atentie deosebita
aspectelor de mediu potential semnificative dat fiind valoarea apropiata „de prag” a acestora (pentru
exemplul nostru: Producere de apa calda uzata cu o valoare de 4.8). Toate aspectele de mediu trebuie
reevaluate in urma inducerii oricarui tip de modificare in actiunea factorilor de comanda.
In general, sursele de informare relationate cu identificarea aspectelor de mediu
si implicit, evaluarea impactului de mediu asociat acestora pot fi:
SURSE DIRECTE
emisii in aer
evacuari in apa
evitare, reciclare, reutilizare, transport si eliminare a deseurilor solide si altele si, in mod
particular, deseurile periculoase
utilizarea si contaminarea solului
utilizarea resurselor naturale si a materiilor prime (inclusiv energia)
aspecte locale (zgomot, vibratii, mirosuri, praf, aspect etc)
transport (de bunuri, angajati sau pentru alte servicii)
riscul privind accidentele cu impact asupra mediului
efecte asupra biodiversitatii
SURSE INDIRECTE
privind produsele (proiectare, dezvoltare, ambalare, transport, utilizare, reciclarea/eliminarea
deseurilor)
investitii, imprumuturi sau asigurari
piete noi
alegerea tipului de servicii
decizii administrative si de planificare
gama de produse
performantele de mediu ale contractorilor, subcontractorilor si furnizorilor
ALTE SURSE DE INFORMATII
Diagrame flux ale proceselor
Bilant intrari/iesiri
Rapoarte periodice
Facturi pentru utilitati (apa, energie etc)
Informatii de la CTC (schimbari de produs)
Inregistrari privind transportul deseurilor
Facturi de la aprovizionare

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 14

 Inregistari privind comunicarea externa

Tab. 6 Lista aspectelor de mediu semnificative

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 15

FACTORI PENTRU STABILIREA ASPECTELOR DE MEDIU
efecte ecologice;
impact asupra sanatatii umane;
efecte catastrofice;
epuizarea resurselor;
conformarea cu cerintele legale aplicabile;
dimensiunile, severitatea si durata impactului;
probabilitatea de aparitie;
costul remedierii;
celelalte efecte in afaceri.
Exemple corelate:

Activitate, produs, serviciu Aspect de mediu Impact asupra mediului

Functionare centrala termica Emisii Poluare aer

Consum combustibil Reducerea resurselor naturale
Consum de apa Reducerea resurselor naturale

Concluzii:
Aspectele de mediu sunt legate de desf urarea tuturor activit ilor, de orice natur care contribuie la
func ionarea organiza iei.
Exemple de aspecte de mediu:
emisii in aer;
desc rcari în ape (de suprafa );
managementul de eurilor;
contaminarea solului;
folosirea de materii prime si resurse naturale;
radia ii;
praf;
zgomot
mirosuri
vibra ii
apa rezidual spalatorii auto
emisii noxe auto
emisii vopsire prin pulverizare
consum de resurs naturala:gaze, electricitate, combustibili)
etc….
În identificarea aspectelor de mediu trebuie parcur i urm torii pa i:
stabilirea activit ilor i serviciilor cu impact asupra mediului
stabilirea echipei de analiz a aspectelor de mediu (ad/dg, rpmed, rmcm , responsabili implica i.)
stabilirea metodei de identificare a aspectelor de mediu (interviuri, utilizare diagrame flux,
verificare m suratori, monitorizari)
stabilirea criteriilor de evaluare (ex.gril , de evaluare)
identificarea aspectelor de mediu, impacturilor de mediu i a mijloacelor de control asociate
activit ilor sau serviciilor

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 16

 evaluarea aspectelor de mediu i aspectelor care prezint risc pentru mediu
comunicarea intern i extern
reactualizarea identific rii i evalu rii aspectelor de mediu
Din punct de vedere al func ion rii vor fi analizate:
procesele desf urate în condi ii normale-anormale de func ionare
pornirea i oprirea unor utilaje speciale, a centralei termice, opera iuni de testare dup repara ii
capitale, opera iuni speciale de intre inere
opriri predictibile, situa ii de urgent sau calamit i
Impactul asupra mediului reprezint orice modificare a mediului, d un toare sau benefic , total sau
par ial , care rezult din activit ile, produsele sau serviciile unei organiza ii
Rela ia aspect de mediu- impact este o rela ie cauz -efect
Atunci când impactul este semnificativ aspectul de mediu se consider semnificativ.
Poluarea i risipa de resurs natural reprezint impacturi negative asupra mediului
Pentru a stabilii ce înseamn impact semnificativ trebuie stabilite criterii de aplicare proprii
organiza iei:
încadrarea în cerin ele reglement rilor legale (ex: dep irea limitei admise pentru noxe;
nerespectarea pentru gestiunea de eurilor; m suri de conformare pentru autoriza ii)
gravitatea, frecventa, impactul
Atitudinea p iilor interesate (institu ii, clien i, furnizori, subcontractori)
La evaluarea aspectelor de mediu se iau în considerare condi iile de apari ie normale – N i anormale – A
i situa ii accidentale.
Aspecte de mediu conform ISO 14001 Trebuie sa se mai tina cont si de activitatile trecute, care, de
exemplu, au provocat in trecut poluarea solului, precum si de posibilele impacturi ale activitatilor
planificate.

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 17

 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCURE TI

Exemplu 1: Model Analiza impact mediu

1. DESCRIEREA ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CADRUL COMPARTIMENTILUI SUPORT LICITATII

LISTA ACTIVITATILOR, PRODUSELOR I SERVICIILOR DIN COMPARTIMENT

Nr.
Activitatea/ Produs/ Serviciu Subactivitatea
crt.
1 Identificare licita ii Utilizare e-mail
listare si inregistrare (utilizare stampila)
Utilizare FAX, PC, xerox
2 Obtine caiet de sarcini Fax, e-mail
Deplasare cu masina
3 Avizeaza participarea Adresa catre GM via e-mail / suport hartie
Raspuns fax, e-mail, sau suport hartie
4 Stabileste echipa de proiect Trimite e-mail
5 Solicitare suport oferta (site sourvey) Solicitare transmisa echipei suport tehnic via e-mail +fax
Solicitare transmisa director, via fax
6 Solicitare oferte catre terti sau Div. Achizitii Cereri oferte catre terti sau Div. Achizitii prin fax
Ridicare documente aferente furnizorului (deplasare cu masina si/sau via fax, e-mail)
7 Obtinere documente de eligibilitate si Deplasare cu masina pentru a obtine documente, efectuare legalizari
financiare Solicitare documente via fax
8 Elaborare oferte si depunere oferte Centralizare oferte tehnico-financiare +eligibilitate si impachetarea in plic / cutie
Expediere via fax / e-mail / curierat rapid sau deplasare cu masina
9 Participare la licitatii Deplasare cu masina
Obtinere PV pentru deschiderea licitatiei, direct, fax sau e-mail
10 Pregatire contract Deplasare cu masina
Realizare forma finala contract, listare si predare (via curier rapid sau direct cu masina)
11 Negociere contract Prin e-mail sau curier (deplasare cu masina la sediul clientului)
12 Implementare contract Transmitere fax e-mail a tuturor documentelor de interes pentru implementare
13 Raportare Monitorizare licitatii si realizare rapoarte (saptamanal, lunar, semestrial) si expedierea lor
e-mail, fax sau direct pe suport hartie
 SCHEMA GENERALA A FLUXULUI ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CADRUL COMPARTIMENTULUI SUPORT LICITATII

INTRARI ACTIVITATE IESIRI

Utilizare PC
Energie electrica DEEE/consum resurse

EEE

Utilizare fax,
Energie electrica DEEE, deseuri de hartie, deseuri de cartuse
copiatoare,
Hartie , toner, cartuse imprimanta imprimante imprimanta; consum resurse

EEE

Combustibil Deplasare cu Noxe gazoase, deseuri de combustibili

Autoturisme masina Piese uzate

Becuri, tub neon, apa –grup Activitati de Deseri becuri, tuburi neon, ape uzate, consum resurse
birou
Energie electrica, alimente, bauturi deseuri de ambalaje de hartie si
materiale ambalate,
plastice si deseuri menajere

EEE – Echipamente electrice si electronice

DEEE - Deseuri de echipamente electrice si electronice

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 20

 2. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA ASPECTELOR DE MEDIU ASOCIATE ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CADRUL COMPARTIMENTULUI
SUPORT LICITATII

Identificarea aspectelor de mediu se face pe baza:

Analizarii activitatilor si subactivitatilor desfasurate in cadrul compartimentului;

Analizarii documentelor si inregistrarilor existente;
Inspectii/vizite in teren;
Interviuri cu personalul implicat.
Aspectele de mediu identificate se analizeaza pentru selectarea AMS, prin evaluarea impactului acestora asupra factorilor de mediu, utilizand
urmatoarele criterii:
Marime impact, Frecven a producerii, Risc ecologic, Risc sanatate, Conformare cu legislatia, Imaginea firmei.

Evaluarea impactului se finalizeaza prin acordarea unui punctaj rezultat prin insumarea punctajelor aferente fiec rui criteriu,.conform grilei de
evaluare a aspectelor semnificative de mediu. Punctajul rezultat se va compara cu pragul de semnifica ie.

Nr. PUNCTAJ
CRITERIU
crt. 1 2 5 10

1 Marime impact mic mediu mare extrem

Frecven a
2 ocazional periodic permanent -
producerii

3 Risc ecologic mic mediu mare foarte mare

4 Risc sanatate mic mediu mare foarte mare

Conformare,
Conformare cu
5 sau nu exista - neconformare -
legislatia
legislatie

relevant
6 Imaginea firmei irelevant relevant local relevant extern
Romania

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 21

 Pragul de semnificatie se stabileste prin decizie de catre Directorul organizatiei si va cuprinde valori pentru situatii normale, anormale i de urgenta,
pentru aceasta analiza de mediu propunem valoarea 11 pentru pragul de semnificatie.
Se considera ASM, acele AM - pentru care se obtine punctajul total mai mare sau egal cu 11.

Aspectele de mediu existente si potentiale asociate activitatilor si subactivitatilor dsefasurate in cadrul compartimentului se refera la:

Generare/gestionare deseuri;
Consum de resurse naturale (materii prime, utilitati etc.);
Emisii de noxe in aer (la locul de munca si in atmosfera);
Evacuari de ape uzate;
Contaminare sol;
Alte probleme referitoare la mediul local si comunitate (zgomot, vibratii etc.)
Acestea se identifica pentru trei situatii:

Functionare normala;
Functionare anormala (porniri, opriri, suprasolicitare, mentenanta etc.);
Situatii de urgenta (accidente si incidente cu impact major, trecute si potentiale)
In situatia in care un singur aspect de mediu determina mai multe impacturi de mediu, se considera aspectul de mediu ca fiind semnificativ daca cel
putin unul din impacturile asupra mediului generate obtine un punctaj total care il incadreaza ca semnificativ.
Aspectele de mediu se centralizeaza utilizand formularul “Lista centralizata a aspectelor semnificative/ impacturilor semnificative de mediu”(prezentata
in anexa 1), in functie de conditiile de functionare in care apar si de impacturile de mediu pe care le genereaza.
Din analiza activitatilor si subactivitatilor desfasurate in cadrul compartimentului, luand in considerare si numarul de salariati din compartiment raportat la
numarul total de salariati care isi desfasoara activitatea in amplasament impactul asupra mediului produs de consumul de resurse naturale si de poluarea
apelor a fost evaluat ca nesemnificativ.
Un factor important in evaluarea impacturilor asociate aspectelor de mediu il constituie conformarea cu legislatia . Pentru aceasta s-au analizat actele
legislative si alte cerinte legale identificate ca aplicabile activitatilor compartimentului. Acestea se regasesc in “Registrul cerintelor legale si a altor cerinte
referitoare la sanatatea si securitatea ocupationala si protectia mediului”.

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 22

LISTA ASPECTELOR DE MEDIU I EVALUAREA IMPACTURILOR ASOCIATE ACESTORA

Evaluare impact
Clasificare
NR

Punctaj total
cu legislatia
Conformare
impact

func ionare

producerii
Frecventa
Condi ii de

Imaginea
Subactivitate Aspect de mediu Impact de mediu

ecologic

sanatate
Marime
impact

firmei
Risc

Risc
crt
S/N

1 Utilizare PC Consum energie electrica n Consum resurse naturale 1 5 1 1 1 1 10 N

Generare deseuri electrice si

n+a Poluare sol 2 1 2 1 1 2 9 N
electronice

2 Utilizare fax, Consum energie electrica n Consum resurse naturale 1 2 1 1 1 1 7 N

copiatoare,
imprimante Generare deseuri electrice si n+a Poluare sol 2 1 2 1 1 2 9 N
electronice

Consum hartie n Consum resurse naturale 2 5 2 1 1 1 12 S

- hartie si carton n+a Poluare sol 1 2 1 1 5 2 12 S

Generare
deseu -toner, cartuse
n+a Poluare sol 2 1 2 1 5 1 12 S
imprimanta

3 Deplasare cu Emisii de poluanti in

n Poluare aer 2 2 1 1 1 1 8 N
masina atmosfera

Consum de combustibil n Consum resurse naturale 1 2 1 1 1 1 7 N

Scurgeri de ulei / combustibil a Poluare sol 2 1 2 1 1 1 8 N

4 Activitati de Consum energie electrica

n Consum resurse naturale 2 2 1 1 1 1 8 N
birou (iluminat, aer conditionat)

Consum apa n Consum resurse naturale 1 2 1 1 1 1 7 N

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 23

 Evaluare impact
Clasificare
NR

Punctaj total
cu legislatia
Conformare
impact

func ionare

producerii
Frecventa
Condi ii de

Imaginea
Subactivitate Aspect de mediu Impact de mediu

ecologic

sanatate
Marime
impact

firmei
Risc

Risc
crt
S/N

Evacuare ape uzate menajere n Poluare ape 2 2 1 1 1 1 8 N

Generare deseuri menajere n Poluare sol 1 2 1 1 5 1 11 S

Generare deseuri ambalaje

n Poluare sol 1 2 1 1 5 2 12 S
plastic

Generare deseu: becuri, tub

n+a Poluare sol 1 1 1 1 5 1 10 N
neon

Consum suplimentar de apa

a Consum resurse naturale 2 1 1 1 1 1 7 N
(spargere tevi)

5 Toate Emisii de fum, cenusa u Poluare aer, ape, sol 2 1 2 5 1 2 13 S

activitatile
mentionate Generare deseu:materiale
u Poluare sol 2 1 2 1 1 2 9 N
mai sus in carbonizate
cazul unui
incendiu Consum suplimentar de apa u Consum resurse naturale 1 1 1 1 1 1 6 N

6 Toate Emisii de fum, cenusa, praf u Poluare aer, ape, sol 2 1 1 5 1 1 11 S

activitatile
mentionate
mai sus in
Consum suplimentar de apa u Consum resurse naturale 1 1 1 1 1 1 6 N
cazul unui
cutremur

Condi ii de func ionare: normal (n), anormal (a), urgen (u)

Clasificare impact: semnificativ (S), nesemnificativ (N)
Valoarea pragului de semnificatie este 11 (inclusiv)

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 24

 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” din BUCURE TI
6.1.3 Obliga ii de conformare

Profilul de mediu al unei organizatii consta intr-un document (analiza preliminara/performantei de mediu) care
sintetizeaza situatia problemelor de mediu. Aceste documente pot fi variate prin continut si format, dar in
general trebuie sa includa urmatoarele elemente:
descrirea mediului natural in care isi desfasoara activitatea;
informatii privind situatia consumului de materii prime, materiale si utilitati si privind producerea
deseurilor;
principalele zone in care se impun masuri de protectie a mediului;
recomandari privind masurile care trebuie aplicate;
prezentarea generala a capacitatilor existente pentru monitorizare, cercetare si a capacitatilor
administrative ale tarii pentru tratarea problemelor de mediu.
Profilul de mediu al unei organizatii trebuie sa furnizeze o sinteza si o analiza a conditiilor de mediu existente,
incluzand principalele probleme de mediu, tendintele si greutatile intampinate, reactiile administratiei locale si
ale inspectiilor autorizate (garda de mediu, Inspectoratul de protectia mediului) si ale societatii civile la aceste
probleme, stadiul reformelor si institutiile implicate.
Pentru a demonstra performanta de mediu a organizatiei, datele primare furnizate de un sistem de
management de mediu sunt folosite in mai multe moduri, in acest scop, organizatia poate folosi indicatori
relevanti existenti ai performantei de mediu, asigurandu-se ca acestia:
ofera o evaluare exacta a performantei organizatiei;
sunt usor de inteles si nu sunt ambigui;
permit comparatia anuala pentru a evalua performanta de mediu a organizatiei;
permit comparatia cu indicii de activitate sectoriali, nationali sau regionali;
permit comparatia cu conditiile de reglementare, dupa caz.
In cazul in care se intentioneaza implementarea unui Sistem de Management Integrat (SMI) calitate –
mediu –securitate si sanatate in munca (SSM) - o problema esentiala pentru asigurarea raspunderilor este
respectarea legislatiei de mediu/SSM si a standardelor care se implementeaza in organizatie. Sistemul
precizeaza cerintele specifice pentru organizatie pentru a se asigura ca nivelul de performanta este
conform cu prevederile stipulate de legislatia de mediu/SSM. De aceea, cunoasterea si transpunerea
hotararilor privind legislatia sunt elemente centrale in cadrul implementarii SMI.
Organele legislative romanesti au avut preocupari pentru protejarea mediului si implicit a sanatatii
populatiei.
Reglementari pentru exploatarea padurilor ce apartineau bisericilor
(1843 in Moldova si 1847 in Tara Romaneasca)
Legea pentru politia rurala si a bolilor la plante si animale - 1868
Legea sanitara - 1885
Regulament pentru industriile insalubre - 1894
Regulament pentru alinierea satelor si construirea locuintelor - 1984
Regulament pentru masurile de aparare a sanatatii publice fata de
exploatarile de petrol - 1899
Legea pentru protectia monumentelor naturii - 1930
De mentionat ca Legea pentru protectia monumentelor naturii din 1930 constituie o prioritate mondiala in
domeniu.
 Legislatia nationala este aliniata la legislatia UE. Uniunea Europeana - UE - are ca punct de pornire
Tratatul Comunitatii Carbunelui si Otelului, semnat in anul 1951 de sase tari: Germania, Franta, Italia,
Belgia, Olanda si Luxemburg.
Uniunea Europeana a fost fondata la 25 martie 1957 prin semnarea la Roma a Tratatelor de formare a
Comunitatii Economice Europene - GEE si a Comunitatii Energiei Atomice - Euratom. Cuprinzand initial
sase state. GEE se extinde succesiv prin aderarea la GEE a noi membri si anume:
1 ianuarie 1973- Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1 ianuarie 1981 - Grecia
1 ianuarie 1986 - Spania si Portugalia
La 1 iulie 1987 intra in vigoare Actul European Unic, iar in anul 1990 este fondata Banca Europeana pentru
Reconstruct si Dezvoltare - BERD. La 7 februarie 1992 este semnat la Maastricht Tratatul pentru Uniunea
Europeana, care prevede printre altele:
Crearea unui spatiu fara frontiere prin intarirea stabilitatii economice si
sociale si prin stabilirea monedei unice
Implementarea politicii externe si de securitate unice
Intarirea protectiei populatiei prin introducerea notiunii de Cetatean al
Uniunii
Mentinerea si completarea pachetului de legi - acquis - ul comunitar -
minime pentru tarile care vizeaza aderarea la UE
La 9 decembrie 1994, Consiliul European adopta la Essen strategia de preaderare pentru tarile din Europa
Centrala si de Est prin adoptarea Cartii Albe privind pregatirea tarilor asociate. La 1 ianuarie 1995 au
aderat la UE: Austria, Finlanda si Suedia.
Uniunea Europeana este constituita din 8 institutii:
1. Parlarnentul European
2. Consiliul Uniunii Europene
3. Comisia Europeana
4. Curtea de Justitie a Uniunii Europene
5. Curtea Europeana de Conturi
6. Banca Europeana de Investitii
7. Comitetul Social si Economic
8. Comitetul Regiunilor
Sistemui legislativ comunitar cuprinde:
Acorduri si protocoale internationaie
Legislatia Uniunii Europene
Precedentejudiciare
Legi Rationale
Acordurile si protocoalele internationaie sunt obligatorii pentru tarile semnatare si se regasesc in legislatia
nationala. Acordurile si protocoalele cuprind objective la nivel global care vor trebui atinse in perioada
urmatoare. Totusi, nu exista un mecanism de control si impunere a acestor acorduri.
Sistemul legislativ comunitar se bazeaza pe urmatoarele cinci tipuri de acte:
Regulamente - categorie de reglementari care permit institutiilor
comunitare sa intervina in sistemele legislative nationale
Directive - acte normative obligatorii care asigura respectarea
diversitatii structurilor si conditiilor nationale. Alegerea formelor si

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 26

 metodelor de aplicare a directivelor ramane la latitudinea autoritatilor
nationale.
Decizii individuate
Recomandari
Opinii
Recomandarile si opiniile nu impun obligatii legale celor carora le sunt adresate. Toate tratatele care au
condus la constituirea Uniunii Europene formeaza legile primare ale Uniunii, iar regulamentele, directivele,
deciziile fi opiniile formeaza sistemul legislativ secundar al UE (fig.4.1).

fig 4.1: integrarea legislatiei nationale cu legislatia la nivel UE

Sistemul legislativ al Romaniei este bicameral, fiind format din Senat si Camera Deputatilor, care formeaza
Parlamentul. Proiectele de legi sunt adoptate separat in Senat si in Camera Deputatilor. Aprobarea legilor
in cele doua Camere, constituie principiul democratic al sistemului legislativ romanesc.
Dreptul constitutional de a redacta proiecte de legi revine administratiei centrale - ministere - precum si
grupurilor parlamentare. Proiectele de legi sunt analizate in comisiile juridice si de specialitate ale celor
doua Camere, care emit rapoarte privind continutul si constitutionalitatea lor. Dupa parcurgerea acestor
etape, proiectele de legi intra in procedura de dezbatere in Senat si in Camera Deputatilor. Sistemul
aprobarii proiectelor de legi il constituie analiza in plen si votarea fiecarui articol si apoi a ansamblului legii.
In cazul aprobarii unor variante diferite in cele doua Camere, se constituie o comisie de mediere, care
armonizeaza punctele de vedere exprimate, raportul acestei comisii fiind supus aprobarii in plen.
Legislatia reprezinta totalitatea actelor normative care au constituit norme de drept pozitiv in istoria unui
stat care reglementeaza interactiunea om-mediu inconjurator.
Actele legislative sunt:
Legile si Legile organice - acte normative de interes national aprobate de Parlament.
Hotarari de Guvern - acte normative cu aplicabilitate limitata la un domeniu si care sunt emise in baza
unei legi.
Ordonanta si Ordonanta de Urgenta - acte normativ cu putere de lege emise de guvern. Aceste acte
urmeaza a fi aprobate de Parlarnentul Romaniei devenind legi.
Ordin ministerial - act normativ emis de un Ministru care are aplicabilitate limitata si de stricta
specialitate. Ordinele cuprind norme, metodologii care completeaza cadrul legislativ de specialitate.
Conform cerintelor standardelor de management, “Legislatie”, in sens larg, reprezinta totalitatea actelor
normative aplicabile intr-o organizatie. (fig.4.2)
In functie de prioritate se distinge:
Legislatia “Primara” : Cuprinde actele normative de felul legilor, precum si unele norme juridice
elaborate de Guvern (cele care nu sunt date in temeiul unei legi si pentru executarea acesteia, ci au
caracter de sine statator, ca de exemplu “ordonanta de urgenta”). Din legislatia primara fac parte
norme juridice legale (legi) emise de parlamentul Romaniei

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 27

 Legislatie “Secundara”: Cuprinde actele normative derivate din lege: hotarari de guvern, ordonante
de guvern, regulamente, instructiuni, metodologii, precum si toate reglementarile emise de “autoritatile
nationale” legal constituite. Din legislatia primara fac parte:
Norme juridice reglementatorii pentru diferite domenii ale activitatii omenesti, constituite si
functionand in temeiul legii. Acestea imbraca forme diferite: ordine, decizii si sunt emise de
de organismele de reglementare pentru diferite domenii
Norme juridice administrative (Acestea imbraca forme diferite, dupa felul Administratiei) emise
de organele administratiei publice centrale si locale, in temeiul si in executarea legii.
Legislatie tertiara cuprinde Instructiuni , proceduri proprii emise de agentii economici

Introducere in legislatia de mediu

Actul European Unic intrat in vigoare la 1 iulie 1987, legifereaza competenta Uniunii Europene privind
protectia mediului. Acest document prevede ca obiectivele principale ale Uniunii in domeniul protectiei
mediului sunt:
Conservarea, protejarea si ameliorarea calitatii mediului
Sanatatea umana
Utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale.
Prin semnarea conventiei de preaderare la Uniunea Europeana, Romania s-a obligat sa-si armonizeze
legislatia in general si legislatia de mediu Tn particular, cu legislatia europeana de mediu.
Legislatia romaneasca de mediu prevede existenta urmatoarelor acte:
Legi
Hotarari de guvern
Ordine si reglementari departamentale
Standarde
Alinierea legislatiei romanesti de mediu la legislatia europeana Tnseamna adoptarea si implementarea
unor reglementari Tn concordanta cu obiectivele Uniunii Europene privind protectia mediului.
Implementarea noii legislatii este limitata de:
Reducerea constrangerilor
Lipsa stimulentelor
Tehnoiogie
Lipsa resurselor
Implicarea redusa a populatiei
Pozitia principala a legislatiei romane de mediu este ocupata de Legea Mediului nr. 137/1995 (cu
modificarile si completarile ulterioare), care reprezinta o sinteza a legislatiei de mediu. Asa cum s-a aratat
anterior, legislatia de mediu din Romania cuprinde o serie de legi, hotarari de guvern, ordine
departamentale, standarde. (fig. 4.3)
Aparitia actelor legislative in Romania urmeaza o serie de etape in conformitate cu prevederile Constitutiei
adoptate in anul 1991 si aflata in curs de revizuire.

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 28

 fig. 2.1: Structura legislatiei nationale de mediu
NOTA: (Legea protec iei mediului nr. 137/1995 –abrogata- Legea nr. 226/2013 privind modificarea i
completarea OUG nr. 195/2005 privind protec ia mediului - reprezinta o sinteza a legislatiei de mediu
Legislatia de mediu este intr-o evolutie conta. Legile au totdeauna o perioada "de gratie" pana la
impunerea aplicarii. Ca urmare, autoritatile de mediu trebuie sa informeze industria asupra noilor legi in
curs de elaborare si sa fie prevazut un termen de punere in aplicare. Aceste conditii trebuie cunoscute de
cei care doresc implementarea sistemului de management de mediu si sa fie prevazute objective si tinte
pentru conformare.
Aceasta este cu atat mai important pentru Romania, care se afla in situatia de a-si adapta legislatia
nationala la cea europeana, ca membra a UE.
Pe langa cunoasterea deciziilor legale importante si a fundamentelor tehnice si ecologice, obiectivul
implementarii unui sistem de management de mediu este stabilirea relatiei cu procedurile si autoritatile
specifice.
Autoritatea centrala in domeniul protectiei mediului in Romania este Ministerul Mediului si
schimbarilor climatic. Acesta are in subordine reteaua unitatilor locale formata din 41 Inspectorate
Teritoriale de Protectia Mediului.
De asemenea, in subordinea Autoritatii Nationale de Control, infiintata in 2003, se gaseste Garda Nationala
de Mediu, cu atributii in controlul si stabilirea sanctiunilor in domeniul mediului.
In afara acestor autoritati mai exista agentii si oficii subordonate Ministerului Sanatatii si Familiei,
Ministerului Economiei si Autoritatile Administratiei Locale, care au responsabilitati in domeniul protectiei
mediului.
Metodele de administrare constau in:
elaborarea de acte legislative
elaborarea politicii generate de mediu
elaborarea de strategii privind protectia mediului
inspectii si controale
emiterea de acorduri de mediu si autorizatii de mediu
Structura legislatiei de mediu din Romania (fig.4.3) consta din:

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 29

 Legislatia intersectoriala
Legislatia privind protectia mediului
Legislatia privind protectia atmosferei
Legislatia privind protectia apelor
Legislatia privind protectia solului
Legislatia privind substantele toxice
Legislatia privind deseurile
Legislatia privind activitatile nucleare
Legislatia privind protectia naturii
Legislatia privind constructiile
Legislatia intersectoriala cuprinde o serie de acte normative cu caracter general cu aplicabilitate generala,
incluzand domenii diverse si care au referiri la protectia mediului. Acest grup al legislatiei de mediu
cuprinde:
Legea sanitar - veterinara nr. 60/1974
Legea privind asigurarea sanatatii populatiei nr. 3/1978
Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al
marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei
Legea nr. 18/1991, legea fondului funciar
Legea administrate! publice locale nr.69/1991
Legea nr. 50/1994 privind unele masuri de organizare a activitatii de
imbunatatiri funciare
Legea nr.26/1996, legea codului silvic.
Legea 84/1996 a imbunatatirilor funciare
Legea 103/1996 a fondului cinegetic si a protectiei vanatului
Legea 89/1998 a apiculturii
Legile intersectoriale, desi sunt aplicabile altor domenii, au prevederi cu aplicabilitate in domeniul protectiei
mediuiui. De exemplu, legea nr 69/1991 a administratiei publice locale prevede responsabilitati privind
protectia mediului pentru organele administratiei locale: managementul deseurilor menajere,
responsabilitati pentru tratarea apelor uzate §i pentru alimentarea cu apa, etc.
Legislatia privind protectia mediului cuprinde actele normative privind activitatile de reglementare a
protectiei mediului pentru fiecare domeniu specific.
Legea mediului a fost aprobata in decembrie 1995 si promulgata in ianuarie 1996. Obiectul legii il
constituie reglementarea activitatii de protectia mediului in vederea asigurarii dezvoltarii durabile a
societatii. Principiile legii mediului
Principiul precautiei in luarea deciziilor
Principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor
Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor
Principiul poluatorul plateste
Inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav
sanatatea oamenilor
Crearea sistemului national de monitorizare integrate a mediului
Utilizarea durabila
Mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 30

 Crearea unui cadru de participare a societatii civile la elaborarea si aplicarea
deciziilor
Dezvoltarea colaborarii Internationale pentru asigurarea protectiei mediului
Unul din elementele de noutate si de acordare cu principiile legislatiei europene este recunoasterea
drepturilor populatiei la un mediu sanatos statul garantand:
Accesul la informatiile de mediu
Dreptul de asociere in organizatii de aparare a calitatii mediului
Dreptul de participare la luarea deciziilor de mediu
Dreptul de a se adresa autoritatilor pentru prevenirea prejudiciilor sau in cazul
producerii unui prejudiciu
Dreptul la despagubiri pentru prejudiciul suferit
Legea mediului este structurata in sase capitole acoperind domeniile de interes si anume: principiile legii,
activitatea de reglementare, protectia resurselor naturale, atributii si raspunderi, sanctiuni si dispozitii finale.
Legea mediului prevede ca protejarea mediului este obligatia tuturor persoanelor fizice si juridice si
a autoritatilor administratiei centrale si locale. Responsabilitatea pentru protejarea mediului revine autoritatii
centrale -ministerul de profil - si autoritatilor locale - inspectoratelor de protectia mediului.
Legislatia privind reglementarile de mediu cuprinde ansamblul normelor care reglementeaza activitatea
socio -economica din punctul de vedere al protectiei mediului. Reglementarea activitatilor se face prin
acorduri si autorizatii de mediu. Autorizatia de mediu poate fi insotita de un program de conformare.
Eliberarea autorizatiilor se face in baza unor studii - bilanturile de mediu. In UE, aceasta activitate se
realizeaza in cadrul auditurilor de mediu.
Aceasta legislate este in continua evolutie si se modifica adaptandu-se la noile reglementari international.
Legislatia privind reglementarea activitatilor de mediu este variata si cuprinde trei mari grupe de
reglementari:
I. Reglementarea activitatilor socio-economice cu impact asupra mediului
II. Rglementarea activitatii autoritatilor de mediu
III. Reglementarea activitatilor pentru obtinerea autorizatiilor si a acordurilor de mediu
I. Reglementarea activitatilor socio-economice care au impact asupra mediului nominalizeaza
activitatile care afecteaza mediul si documentatiile care trebuie intocmite pentru obtinerea autorizatiei de
mediu.
Legea mediului si legislatia aferenta prevad ca pentru autorizarea unei activitati noi, care include lucrari de
constructii - montaj, sunt necesare studiul de impact inaintea inceperii lucrarilor si bilantul de mediu dupa
punerea in functiune.
II. Reglementarea activitatii autoritatilor de mediu precizeaza atributiile acestora cu privire la elaborarea
programelor si strategiilor de mediu,gestionarea informatiei de mediu, controlul activitatilor cu impact
asupra mediului, monitorizarea calitatii factorilor de mediu, raportarea datelor de mediu, responsabilitatile
privind acordarea autorizatiilor de mediu.
III. Toate studiile de impact si bilanturile de mediu se intocmesc de persoane fizice sau juridice atestate
de ministerul de profil. Continutul studiilor, lucrarile care trebuie realizate si conditiile in care se realizeaza
sunt prevazute in legislatia mentionata anterior.
Autoritatile publice pentru protectia mediului conduc procedura de autorizare si emit, dupa caz,
urmatoarele acte tehnico-juridice:
Avizul de mediu - act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatea competenta pentru protectia
mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus
adoptarii.

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 31

 Acordul de mediu - reprezentand decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da
dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat
in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei
mediului. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului, dar isi
pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu incep in maximum 2 ani de
la data emiterii.
Autorizatia de mediu este act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru
protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati
existente sau pentru punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de
mediu. Autorizatia de mediu se elibereaza, dupa caz, ulterior obtinerii celorlalte avize, acorduri sau
autorizatii ale autoritatii competente potrivit legii si are o valabilitate de cel mult 5 ani.
BILANTUL DE MEDIU
Companiile ale caror activitati au impact asupra mediului trebuie sa realizeze unul sau mai multe BM pentru a
obtine Autorizatia de Mediu si/sau Avizul de Privatizare. Conform Ordinului nr. 184/1997, un BM poate
avea 3 niveluri de complexitate: 0, I, II.
BM nivel 0 este o “fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii
de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui BM nivel I sau nivel II” –
pentru activitati cu potential impact asupra mediului.
BM nivel I este un “studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de
probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice
aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau
efectiv de pe un amplasament.” – pentru activitati cu o potentiala poluare asupra mediului
BM nivel II consta in “investigatii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui bilant de mediu,
pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale
factorilor de mediu - – pentru activitati cu poluare asupra mediului
Legislatia si reglementarile de mediu trebuie privite ca un instrument de management (fig.4.4).

Fig.4.4:legislatia de mediu_instrument de management

Orice activitate este insotita de producerea de deseuri, care constituie una din problemele cele mai dificile
de rezolvat. Problema principala este de a transfera aceste deseuri spre un alt utilizator care le
depoziteaza sau le valorifica. Transportul deseurilor, exportul si importul acestora sunt supuse unor
reglementari speciale. O mare parte din aceste deseuri sunt toxice si depozitarea necontrolata conduce la
poluarea solului si/sau la emisii de gaze toxice.
Deseurile sunt clasificate pe categorii si valorificarea acestora constituie una din activitatile incurajate de
legislate. Valorificarea deseurilor are efecte benefice prin:

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 32

 Reutilizarea ca materii secundare pentru alte industrii
Reducerea spatiilor si a costurilor de depozitare
Reducerea riscurilor de poluare
Legislatia europeana grupeaza deseurile in trei grupe:
Lista verde - cuprinde deseurile care pot fi recuperate printr-o metoda sigura pentru mediu
Lista galbena - cuprinde deseurile a caror recuperare necesita masuri de protectie a mediului
Lista rosie - cuprinde deseuri toxice care nu pot fi recuperate printr-o metoda sigura pentru mediu
Una din problemele principale ale activitatii economice o constituie reducerea cantitatii de deseuri prin
desfasurarea activitatii la parametrii optimi.

6.1.4 Planificarea ac iunilor

Organiza ia trebuie s planifice:

a) ac iuni pentru tratarea:
1) aspectelor sale semnificative de mediu;
2) obliga iilor sale de conformare;
3) riscurilor i oportunit ilor identificate
b) cum s :
1) integreze i s implementeze ac iunile În procesele sistemului s u de management de
mediu sau În alte procese ale activit ii sale;
2) evalueze eficacitatea acestor ac iuni (a se vedea 9.1)
Atunci când planific aceste ac iuni, organiza ia trebuie s considere op iunile sale tehnologice i
financiare, cerin ele de func ionare i de desf urare a activit ii.
Planul de actiuni trebuie monitorizat
Frecven a cu care se va monitoriza va fi în strâns dependen cu gravitatea impactului asociat fiecarui aspect
semnificativ de mediu.

6.2 Obiective de mediu i planificarea pentru realizarea acestora

6.2.1 Obiective de mediu
Obiectiv de mediu: el general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organiza ie î i propune s -l
ating i care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.
Obiectivele de mediu stabilite trebuie s fie corelate cu politica de mediu declarat de organiza ie si evaluarea
riscurilor, aspectelor de mediu identificate

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 33

La stabilirea i analiza obiectivelor de mediu organiza ia va lua în considerare datele furnizate de evaluarea
aspectelor de mediu i conformarea cu prevederile legale i alte cerin e aplicabile
Alegerea obiectivelor i intelor de mediu se face în strânsa leg tura cu liniile directoare propuse prin politica
pentru imbun irea performan ei de mediu i cu aspectele semnificative de mediu stabilite
Cum se stabilesc efectiv obiectivele?
se listeaz toate angajamentele / elurile con inute în politic
fiec rui angajament/ el de pe aceasta lista i se ataseaza unul sau mai multe obiective care s
conduc la indeplinirea sa.
fiec rui obiectiv i se ataseaza una sau mai multe inte care s fie atinse intr-o perioada stabilit .
Aceste inte trebuie s fie perfect delimitate i m surabile
dup stabilirea obiectivelor i intelor se recomand ca organiza ia s definesc un sistem de
indicatori m surabili ai performan ei de mediu.
În politica de mediu pot fi men ionate obiectivele generale de mediu, acestea trebuie s fi cuantificabile i
pot cuprinde:
obiective referitoare la reducerea sau eliminarea impactului asupra mediului pentru categoriile de
aspecte de mediu în care se înscriu aspectele semnificative identificate în activit ile desf urate
alte obiective considerate generale pentru organiza ie (din legisla ie, referitoare la personal)
Obiectivele propuse ca „rezolv ri”(specifice) pentru reducerea/eliminarea impactului semnificativ asupra
mediului identificat vor fi selec ionate dup criteriile:
necesitatea/existen a unei tehnologii adecvate
posibilitatea financiar a organiza iei
puncte de vedere ale p ilor interesate (institu ii, clien i, furnizori)
Obiectivele trebuie cuantificate (ex. elaborarea de studii pentru reducerea /eliminarea impactului semnificativ
asupra mediului).
La stabilirea obiectivelor generale de mediu organizatia are in vedere:
Cum reflecta obiectivele generale si specifice politica;
Cum participa personalul responsabil de realizarea obiectivelor generale si specifice la dezvoltarea lor;
Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiectivele generale si specifice;
Obiectivele generale si specifice au fost analizate si revizuite cu regularitate pentru a reflecta
imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu.
La stabilirea obiectivelor de mediu se iau in considerare
Situatia existenta;
Conditiile de realizare a obiectivelor (resurse disponibile si/sau modalitati de procurarea a acestora);
Prevederile legale sau alte cerinte la care organizatia subscrie;
Aspecte de mediu semnificative identificate;
Prevederile programului de conformare, daca acesta exista (anexa la autorizatia de mediu);
Optiunile tehnologice disponibile;
Cerintele financiare , operationale, comerciale
Punctele de vedere ale partilor interesate

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 34

 Politica

Cerinte Opinia partilor

Aspecte legale interesate
semnificative de
mediu

Obiective generale si Programe de

tinte de mediu management
de mediu

Ethnologic Financiare Operationale Alte

Figura 3 Factori care trebuiesc luati in considerare la stabilirea obiectivelor generale si tinetelor de mediu

Criterii pentru obiectivele de mediu ( “SMART” ):

specifice : adecvate functiei si nivelului respectiv
masurabile
atractive ; reprezinta o provocare( “challenge” ) reala
realiste : pot fi atinse cu mijloacele existente
“ancorate” in timp : legate de termene precise
Obiectivele pot avea in vedere :
reducerea cantitatii de deseuri
reducerea consumurilor de materiale si energie
reducerea /eliminareadeseurilor poluante
limitarea impactului asupra mediului prin conceptia produselor noi
limitarea impacturilor negative asupra mediului a noilor activitati
reducerea emisiilor, imisiilor si noxelor de orice fel

6.2.2 Planificarea ac iunilor pentru realizarea obiectivelor de mediu

Pentru atingerea obiectivelor de mediu formulate, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau
mai multe planuri care sa includa:
Corelarea cu politica de mediu
Obiective generale de mediu
Activitati care conduc la atingerea obiectivelor propuse
Mod de evaluare a eficacitatii actiunilor/ Indicatori de performanta (reducerea cuantumului cotizatiilor la
fondul de mediu cu 20% fata de anul precedent)
Desemnarea responsabilitatilor pentru fiecare actiune in vederea atingerii obiectivelor de mediu
Mijloacele (resursele – de ex. Implementare SMM 2000 Euro) si termenele privind realizarea acestora
Trebuie stabiliti indicatori de performanta de mediu, utilizabili in monitorizarea realizarii obiectivelor, cum ar fi:
consumurile specifice de materii prime si energie

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 35

 volumul emisiilor si imisiilor
numarul accidentelor , incidentelor si reclamatiilor de mediu
procentul de recuperare si valorificare a ambalajelor
gradul de colectare si reciclare a desurilor, etc.
Exemple de mod de avaluare a eficacitatii actiunilor:
Reducerea emisiilor de dioxid de sulf cu 50% fata de 2000
Plantarea a 10.000 de arbusti intr-o centura de protectie in urmatorii 2 ani
Reducerea emisiilor fugitive cu 40% fata de 2000 prin imbunatatirea sistemelor de etansare
Reducerea consumurilor energetice cu 5%

Curs 3_4_5_Sistem de Management de Mediu_ISO 14001 Page 36